Decizie CNSC 1160/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1160/C3/902, 903 Data: 29.04.2024 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 17752/25.03.2024 (dosar nr. 902/2024), formulată de ANA INVEST & RESEARCH SRL, cu sediul în municipiul Bistrița, str. Vasile Goldiș nr. 3, județul Bistrița-Năsăud, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J06/1118/2019, având cod unic de înregistrare 41568246, reprezentată convențional de Ioan-Alexandru Popescu – Cabinet de Avocat, împotriva documentației de atribuire (pentru lotul nr. 1 – Produse de curățat) întocmită de către DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI PRAHOVA, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în municipiul Ploiești, str. Vestului nr. 14-16, județul Prahova, în cadrul procedurii licitație deschisă, derulată online, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziție de – PRODUSE DE CURĂȚENIE – pentru unitățile de asistență socială din subordinea autorității contractante”, cod CPV 39830000-9 – Produse de curățat (Rev. 2), anunț de participare nr. CN1066301/12.03.2024, s-au solicitat Consiliului: „(i) Obligarea Autorității Contractante la modificarea documentației de atribuire, conform cererilor regăsite în cuprinsul contestației, (ii) Obligarea Autorității Contractante la plata cheltuielilor de judecată”. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 17754/25.03.2024 (dosar nr. 903/2024), formulată de ANA INVEST & RESEARCH SRL, cu sediul în municipiul Bistrița, str. Vasile Goldiș nr. 3, județul Bistrița-Năsăud, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J06/1118/2019, având cod unic de înregistrare 41568246, reprezentată convențional de Ioan-Alexandru Popescu – Cabinet de Avocat, împotriva documentației de atribuire (pentru lotul nr. 2 – Echipament de bucătărie, articole de menaj și de uz casnic și articole de catering) întocmită de către DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI PRAHOVA, în calitate de Pagina 1 din 4

autoritate contractantă, cu sediul în municipiul Ploiești, str. Vestului nr. 14-16, județul Prahova, în cadrul procedurii licitație deschisă, derulată online, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziție de – PRODUSE DE CURĂȚENIE – pentru unitățile de asistență socială din subordinea autorității contractante”, cod CPV 39830000-9 – Produse de curățat (Rev. 2), anunț de participare nr. CN1066301/12.03.2024, s-au solicitat Consiliului: „(i) Obligarea Autorității Contractante la modificarea documentației de atribuire, conform cererilor regăsite în cuprinsul contestației,

(ii) Obligarea Autorității Contractante la plata cheltuielilor de judecată”. În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, contestațiile ce fac obiectul dosarelor nr. 902/2024 și nr. 903/2024 au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Admite, în parte, contestațiile formulate de ANA INVEST & RESEARCH SRL (dosarele CNSC nr. 902/2024 și 903/2024), în contradictoriu cu autoritatea contractantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI PRAHOVA, respectiv criticile cu privire la factorii de evaluare „Lanțul de aprovizionare” și „realizarea unei etape de producție”, aferenți loturilor nr. 1 și 2 ale procedurii de atribuire și criticile care vizează eliminarea, din cadrul specificației tehnice a produselor de la pozițiile nr. 29 și 30 din caietul de sarcini al lotului nr. 1 al procedurii de atribuire, a denumirii de marcă „ASEVI” și a cerinței cu privire la compoziția produsului, precum și critica prin care a fost solicitată prezentarea unor avize sau autorizări în cazul în care se solicită ca produsele în discuție să prezinte acțiune dezinfectantă, conform considerentelor reținute cu privire la fiecare dintre acestea, Respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestator și Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de cel mult zece zile de la primirea prezentei, să procedeze la modificarea prevederilor secțiunii II.2.5) Criterii de atribuire din anunțul de participare și fișa de date a achiziției, cu privire la loturile nr. 1 și nr. 2 ale procedurii de atribuire, precum și a caietului de sarcini aferent produselor de la pozițiile nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1 al procedurii, cu luarea în considerare a celor precizate în motivare și să informeze toți operatorii economici interesați de participarea la prezenta procedură de atribuire despre modificările adoptate, prin publicarea acestora în SEAP Obligă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI PRAHOVA la plata către ANA INVEST & RESEARCH SRL a sumelor de 1.500 lei (dosar CNSC nr. 902/2024) și de 1.500 lei (dosar CNSC nr. 903/2024), reprezentând cheltuieli efectuate pentru soluționarea contestației. Obligatorie. Pagina 3 din 4

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. .../C3/... Data: ... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. .../... (dosar nr. .../...), formulată de ... SRL, cu sediul în municipiul ..., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ..., având cod unic de înregistrare ..., reprezentată convențional de ..., împotriva documentației de atribuire (pentru lotul nr. 1 – Produse de curățat) întocmită de către ..., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în municipiul ..., în cadrul procedurii licitație deschisă, derulată online, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziție de – PRODUSE DE CURĂȚENIE – pentru unitățile de asistență socială din subordinea autorității contractante”, cod CPV 39830000-9 – Produse de curățat (Rev. 2), anunț de participare nr. .../..., s-au solicitat Consiliului: „(i) Obligarea Autorității Contractante la modificarea documentației de atribuire, conform cererilor regăsite în cuprinsul contestației, (ii) Obligarea Autorității Contractante la plata cheltuielilor de judecată”. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. .../... (dosar nr. .../...), formulată de ... SRL, cu sediul în municipiul ..., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ..., având cod unic de înregistrare ..., reprezentată convențional de ..., împotriva documentației de atribuire (pentru lotul nr. 2 – Echipament de bucătărie, articole de menaj și de uz casnic și articole de catering) întocmită de către ..., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în municipiul ..., în cadrul procedurii licitație deschisă, derulată online, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziție de – PRODUSE DE CURĂȚENIE – pentru unitățile de asistență socială din subordinea autorității contractante”, cod CPV 39830000-9 – Produse de curățat (Rev. 2), anunț de participare nr. .../..., s-au solicitat Consiliului: „(i) Obligarea Autorității Contractante la modificarea documentației de atribuire, conform cererilor regăsite în cuprinsul contestației, Pagina 1 din 59

(ii) Obligarea Autorității Contractante la plata cheltuielilor de judecată”. În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, contestațiile ce fac obiectul dosarelor nr. .../... și nr. .../... au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele:

... SRL formulează contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. .../... (dosar nr. .../...), împotriva documentației de atribuire (pentru lotul nr. 1 – Produse de curățat) întocmită de către ..., solicitând cele redate în partea introductivă. I. Ca și aspecte preliminare, contestatorul arată că procedura de atribuire în cauză a fost structurată în două loturi, punctând că în componența lotului nr. 1 - Produse de curățat se regăsesc 48 de produse, printre care și produsul Detergent concentrat pentru pardoseală Asevi 1L sau echivalent (reperul nr. 29) și produsul Detergent concentrat pentru pardoseală Asevi 5L sau echivalent (reperul nr. 30). Ulterior redării specificațiilor tehnice aferente acestor două produse (unde se subliniază că acestea au acțiune dezinfectantă), mai menționează criteriul de atribuire stabilit de autoritatea contractantă (Cel mai bun raport calitate-preț), precum și factorii de evaluare (Prețul ofertei – 40% și Calitate – 60%). De asemenea, precizează că cel de-al doilea factor de evaluare este compus din: (1) „lanțul de aprovizionare” 30%, aplicat invers proporțional astfel: - livrare direct de la producător = 30 puncte; - doi operatori economici implicați (producător și intermediar) = 15 puncte; - trei operatori economici implicați (producător și doi intermediari) = 10 puncte; - pentru mai mult de trei operatori economici implicați, punctajul va fi 0 (Zero). Prin „lanțul de aprovizionare” se înțelege circuitul de aprovizionare care implică un număr de operatori economici responsabili de producerea, fabricarea și comercializarea produselor care fac obiectul achizițiilor publice. Pentru a obține punctajul corespunzător, operatorii economici trebuie să prezinte în cadrul propunerii tehnice documente care confirmă livrarea directă de la producătorul original sau implicarea unui singur sau doi operatori economici în lanțul de aprovizionare (contract de furnizare, orice formă de înțelegere scrisă, semnată și ștampilată între producător și furnizorul care depune oferta, purtând mențiunea „Conform cu originalul”). Dacă operatorii economici nu prezintă documente nu se va acorda punctaj și (2) realizarea unei etape de producție 30%, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările și completările ulterioare: - în regiunea de dezvoltare Sud- Muntenia = 30 puncte, - în altă regiune de dezvoltare = 0 puncte. Pagina 3 din 59

Furnizorul va prezenta autorizație/licență de fabricație și/sau alte documente doveditoare, din care să rezulte realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă. II. În motivarea solicitării sale de modificare a documentației de atribuire, afirmă următoarele: A. Factorul de evaluare „Calitate” este nelegal, drept pentru care solicită eliminarea lui.

Făcând trimitere la prevederile art. 187 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 98/2016, susține că factorii de evaluare introduși de către autoritatea contractantă nu includ nici aspecte de calitate și nici aspecte de mediu ori sociale. În ceea ce privește lanțul de aprovizionare, apreciază că este aproape imposibil de stabilit un punctaj corespunzător. În acest sens, specifică faptul că, în cadrul lotului, există un număr de 48 de produse și că nu există în țară un producător care le poate produce pe toate acestea, astfel încât să obțină punctajul maxim. În ceea ce privește realizarea unei etape de producție, declară că se poate lesne observa că singurii operatori care pot obține un punctaj de 30 de puncte (și singurul punctaj acordat) sunt operatorii economici care au o producție în zona Sud – Muntenia. În opinia sa, acest factor aduce atingere în mod grav principiului concurențial, ceilalți operatori economici din restul țării neavând, practic, nicio modalitate de a obține vreun fel de punctaj. Cei doi factori de evaluare, subliniază petentul, încalcă dispozițiile art. 32 alin. (2), (8) și (9) din HG nr. 395/2016. Diversitatea produselor, mai adaugă, poate constitui, mai degrabă, o restricționare nejustificată a concurenței, ceea ce contravine prevederilor art. 189 alin. (20 din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, susține că se impune obligarea organizatoarei procedurii la modificarea documentației de atribuire în sensul eliminării factorilor stabiliți. B. Cerințele reperelor nr. 29 și 30 sunt nelegale, sens în care solicită obligarea autorității contractante la eliminarea din titulatura și cerințele caietului de sarcini a oricăror mențiuni indicând numele/marca comercială a produsului vizat de atribuire (precum „ASEVI”). Mai exact, afirmă contestatorul, sunt încălcate prevederile art. 156 alin. (2) și (3) din Legea nr. 98/2016. În speță, adaugă acesta, ... indică produsul ca atare, iar mențiunea „sau echivalent” este impropriu folosită, întrucât este posibilă „o descriere suficient de precisă și de inteligibilă a obiectului contractului”. ... SRL solicită: - obligarea autorității contractante la a preciza că produsul ofertat trebuie să prezinte aviz emis de CNPB, cu valabilitate în unități sanitare, cu menționarea tipului de produs, având în vedere că în lista utilizatorilor beneficiari (Anexa nr. 1) sunt și unități cu caracter de unitate sanitară (Centre de Recuperare și Realibitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap, Centre de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități, Centre de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități) și ținând cont de cerința: „cu acțiune Pagina 5 din 59

dezinfectantă”. În susținere, citează prevederi ale Anexei V la Regulamentul UE nr. 528/2012. - prin raportare la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, solicită obligarea organizatoarei la precizarea expresă că specificațiile tehnice ale dezinfectanților (spectru de activitate, testări doveditoare ale eficacității microbicide), ca și evaluarea tehnică a ofertelor, se întemeiază/se vor întemeia pe dispozițiile standardului general EN 14885 ediția 2022 și pe prevederile standardelor specifice fiecărei activități microbicide impuse prin acesta.

- obligarea autorității contractante la completarea cerinței „indicat pentru toate tipurile de pardoseli și suprafețe delicate cum ar fi: parchet, marmură, parchet laminat, porțelan, ceramică, granit, mozaic, gresie, faianță” prin solicitarea ca ofertanții să dovedească compatibilitatea prin depunerea de rapoarte de testare. Fără existența dovezii, susține contestatorul, cerința în sine devine ineficientă. - obligarea autorității contractante la stabilirea evaluării activităților astfel precizate prin metodologia standardelor arătate în standardul mai sus menționat, p. 23, pentru un produs destinat dezinfecției suprafețelor cu aplicare mecanică în aria medicală, autoritatea contractantă trebuind să decidă între cele 3 niveluri de eficacitate virucidă – împotriva virusurilor anvelopați, limitată sau virucidă completă. - indiferent de modul în care va arăta, în chip definitiv, spectrul de activitate microbicidă al produsului, solicită obligarea autorității contractante la precizarea ca eficacitățile din acest spectru trebuie dovedite prin testări în condiții de murdărie. - obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței: „Conține: agenți tensioactivi neionici: <5%, parfum: <5%, dezinfectanți: <5%, coloranți: <5% ;ph: 6-7: densitate: 0,95- 1,01 g/ cm³”, întrucât nu există vreo prevedere legală sau tehnică care să lege eficacitatea unui produs destinat dezinfecției suprafețelor de o anumită compoziție a sa. Cerința, subliniază petentul, încalcă prevederile art. 155 alin. (6) și art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, precizează că nu există nicio prevedere tehnică și/sau legală care să impună o neutralitate a pH-ului și densității unui detergent și că, dimpotrivă, curățarea, ca operație prealabilă sau simultană dezinfecției, trebuie efectuată conform instrucțiunilor producătorului, potrivit art.5 la Anexa nr.1 la OMS 1761/2021. Așadar, menționează petentul, dacă producătorul susține în actul de punere la dispoziție pe piață că produsul său nu produce vătămări ale „mediului și a sănătății umane”, în speță, ale instrumentarului și dispozitivelor medicale pe care este aplicat, atunci lipsa de rațiune a unei asemenea cerințe este evidentă, pH-ul și densitatea unui detergent fiind caracteristici specifice pentru fiecare produs. A stabili un anumit pH și o anumită densitate înseamnă a dirija atribuirea către produsul având caracteristicile respective și devenind un criteriu de discriminare nejustificată. Prin urmare, față de toate aspectele semnalate, apreciază că se impune obligarea autorității contractante la modificarea documentației de atribuire. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 8 și următoarele din Legea nr. 101/2016, precum și toate celelalte prevederi legale la care s- a făcut trimitere în cuprinsul contestației. Pagina 7 din 59

În probațiune, au fost atașate înscrisuri. Dovada comunicării contestației către autoritatea contractantă a fost prezentată. Prin adresa nr. .../..., în temeiul art. 611 alin. (1) lit. b) și alin. (21) din Legea nr. 101/2016, Consiliul solicită ... SRL să transmită dovada constituirii cauțiunii aferente contestației formulate, în cuantumul legal prevăzut.

Prin adresa nr. 17466/AP/27.03.2024, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. .../..., ... transmite punct de vedere cu privire la contestația ce face obiectul prezentei cauze. Autoritatea contractantă menționează, în prealabil, că a organizat și desfășurat procedura de atribuire cu respectarea prevederilor Legii nr. 98/2016, ale HG nr. 395/2016 și ale Legii nr. 101/2016. Răspunzând criticilor contestatorului, punctează că: 1. autoritatea contractantă este singura în măsura să-și stabilească criteriul de atribuire, nefiind obligată să-l modifice în funcție de contestator, mai ales că de acest contract depinde asigurarea curățeniei în toate cele 20 de subunități din cadrul .... Suplimentar, precizează că a ales criteriul de atribuire „Cel mai bun raport calitate-preț” tocmai pentru că dorește achiziționarea unor produse de calitatea superioară. 2. tocmai datorită criteriului de atribuire ales, a solicitat produsul de curățenie ASEVI SAU ECHIVALENT, existând nenumărate produse echivalente pe piață care pot înlocui ASEVI și care îndeplinesc cerințele minime. 3. nu consideră obligatorie prezentarea avizelor emise de C.N.P.B., petentul fiind într-o eroare profundă, în sensul că în cadrul ... nu există unități sanitare, ci unități de asistență socială, iar produsul nu se folosește la dezinfecție, ci la curățenia suprafețelor. 4. nu este necesară depunerea rapoartelor de testare, având în vedere că s-au solicitat produse de calitate superioară sau echivalentul acestora. 5. contestatorul, cu bună știință, denaturează documentația de atribuire, respectiv caietul de sarcini. Acesta se contrazice cerând modificarea criteriului de atribuire („cel mai bun raport calitate-preț”) tocmai datorită cerințelor de calitate minime impuse de către autoritatea contractantă. 6. apreciază ca fiind nejustificată solicitarea contestatorului de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, afirmă că, dincolo de susținerile petentului, autoritatea contractantă a prevăzut în cadrul caietului de sarcini cerințe minime de calitate și nu a solicitat în mod expres anumite produse, precizând în mod repetat: «Specificațiile tehnice care indică un anumit producător, o origine, sursă, producție, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerț (brevet de invenție, o licență de fabricație) sunt menționate doar pentru identificarea cu ușurință a produselor și nu au efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici. Aceste specificații vor fi considerate sau echivalent în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) din Legea 98/2016 (...)». În consecință, solicită respingerea contestației și menținerea documentației de atribuire, astfel cum a fost concepută. Pagina 9 din 59

Prin adresa nr. .../..., în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și art. 165 alin. (1) lit. c) din HG nr. 365/2016, Consiliul solicită contestatorului să transmită dovada completării cauțiunii cu suma de 8.258,40 lei. Prin e-mail înregistrat la C.N.S.C. cu nr. ...../..., autoritatea contractantă transmite strategia de contractare. Prin e-mail înregistrat la C.N.S.C. cu nr. .../..., autoritatea contractantă transmite dovada comunicării punctului de vedere către contestator.

Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. .../..., ... SRL transmite răspuns la punctul de vedere al autorității contractante, despre care susține că este tardiv formulat, prin raportare la prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Totodată, reiterează o serie de aspecte dintre cele expuse în cuprinsul contestației, solicitând, în final, admiterea demersului său, respingerea apărărilor autorității contractante și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată (sens în care atașează, ca dovadă, factura seria AI nr. 27/08.04.2024, emisă de Cabinet Individual de Avocat ..., în valoare de 3.570,00 lei, precum și confirmarea de plată a acesteia). ..................................................................................................... ... SRL formulează contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. .../... (dosar nr. .../...), împotriva documentației de atribuire (pentru lotul nr. 2 – Echipament de bucătărie, articole de menaj și de uz casnic și articole de catering) întocmită de către ..., solicitând cele redate în partea introductivă. I. Ca și în cazul lotului nr. 1, contestatorul menționează că autoritatea contractantă a ales, ca și criteriu de atribuire, „cel mai bun raport calitate-preț”, stabilind următorii factori de evaluare: Prețul ofertei – 40% și Calitate – 60%. De asemenea, menționează că factorul Calitate este compus din: (1) „lanțul de aprovizionare” - 30%, aplicat invers proporțional astfel: - livrare direct de la producător = 30 puncte; - doi operatori economici implicați (producător și intermediar) = 15 puncte; - trei operatori economici implicați (producător și doi intermediari) = 10 puncte; - pentru mai mult de trei operatori economici implicați punctajul va fi 0 (Zero). Prin „lanțul de aprovizionare”, mai arată petentul, se înțelege circuitul de aprovizionare care implică un număr de operatori economici responsabili de producerea, fabricarea și comercializarea produselor care fac obiectul achizițiilor publice. Pentru a obține punctajul corespunzător, operatorii economici trebuie să prezinte în cadrul propunerii tehnice documente care confirmă livrarea directă de la producătorul original sau implicarea unui singur sau doi operatori economici în lanțul de aprovizionare (contract de furnizare, orice formă de înțelegere scrisă, semnată și ștampilată între producător și furnizorul care depune oferta, purtând mențiunea „Conform cu originalul”). Dacă operatorii economici nu prezintă documente nu se va acorda punctaj. Pagina 11 din 59

(2) realizarea unei etape de producție 30%, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările și completările ulterioare: - în regiunea de dezvoltare Sud- Muntenia = 30 puncte, - în altă regiune de dezvoltare = 0 puncte. Furnizorul va prezenta AUTORIZAȚIE/LICENȚĂ DE FABRICAȚIE ȘI/SAU ALTE DOCUMENTE DOVEDITOARE, din care să rezulte realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă.

II. În continuarea celor prezentate, solicită modificarea factorului de evaluare Calitate, susținând că acesta este nelegal. În motivare, redă prevederile art. 187 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 98/2016 și subliniază că factorii de evaluare introduși de către autoritatea contractantă nu includ nici aspecte de calitate și nici aspecte de mediu ori sociale. Privind lanțul de aprovizionare, apreciază că este aproape imposibil de stabilit un punctaj corespunzător. În acest sens, specifică faptul că, în cadrul lotului, există un număr de 48 de produse și că nu există în țară un producător care le poate produce pe toate acestea, astfel încât să obțină punctajul maxim. În ceea ce privește realizarea unei etape de producție, declară că se poate lesne observa că singurii operatori care pot obține un punctaj de 30 de puncte (și singurul punctaj acordat) sunt operatorii economici care au o producție în zona Sud – Muntenia. În opinia sa, acest factor aduce atingere în mod grav principiului concurențial, ceilalți operatori economici din restul țării neavând, practic, nicio modalitate de a obține vreun fel de punctaj. Cei doi factori de evaluare, subliniază petentul, încalcă dispozițiile art. 32 alin. (2), (8) și (9) din HG nr. 395/2016. Diversitatea produselor, mai adaugă, poate constitui, mai degrabă, o restricționare nejustificată a concurenței, ceea ce contravine prevederilor art. 189 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, susține că se impune obligarea organizatoarei procedurii la modificarea documentației de atribuire în sensul eliminării factorilor stabiliți. În drept, au fost invocate prevederile art. 8 și următoare din Legea nr. 101/2016, precum și toate dispozițiile legale invocate în cuprinsul documentului. În probațiune, au fost atașate înscrisuri. Dovada comunicării contestației și către autoritatea contractantă a fost, de asemenea, anexată. Prin adresa nr. .../..., în temeiul art. 611 alin. (1) lit. b) și alin. (21), Consiliul solicită contestatorului să transmită dovada constituirii cauțiunii aferente contestației sale, în cuantumul legal prevăzut. Prin punctul de vedere nr. 17467/AP/27.03.2024, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. .../..., ... face următoarele precizări: 1. autoritatea contractantă este singura în măsura să-și stabilească criteriul de atribuire, implicit factorii de evaluare, având în vedere multiplele probleme întâmpinate cu furnizorii atunci când, pentru alte proceduri de atribuire, a ales criteriu de atribuire „prețul cel mai scăzut”. Totodată, specifică faptul că a ales criteriul contestat deoarece dorește să achiziționeze produse de calitate superioară. Pagina 13 din 59

2. nu consideră relevant argumentul adus de contestator, cum că nu există în țară un producător care să oferteze pentru toate cele 48 de produse. În acest sens, cu titlu de exemplu, adaugă că în țară nu există nici producător de fructe exotice, însă acestea se pot comercializa prin importatori sau distribuitori care le pot furniza. 3. tocmai datorită criteriului de atribuire ales a solicitat produse de calitate superioară, conform cerințelor/specificațiilor din caietul de sarcini.

4. contestatorul, cu bună știință, denaturează documentația de atribuire, respectiv caietul de sarcini. Prin argumentele prezentate, acesta se contrazice atunci când cere modificarea criteriului de atribuire. 5. consideră nejustificată solicitarea de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, afirmă că, dincolo de susținerile petentului, autoritatea contractantă a prevăzut în cadrul caietului de sarcini cerințe minime de calitate și nu a solicitat în mod expres anumite produse. Prin adresa nr. .../..., în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și art. 165 alin. (1) lit. c) din HG nr. 365/2016, Consiliul solicită contestatorului să transmită dovada completării cauțiunii cu suma de 3.074,51 lei. Dovada comunicării punctului de vedere și către contestator a fost transmisă prin e-mail înregistrat la Consiliu cu nr. .../.... Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. .../..., ... SRL transmite răspuns la punctul de vedere al autorității contractante, despre care susține că este tardiv formulat, prin raportare la prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Totodată, reiterează o serie de aspecte dintre cele expuse în cuprinsul contestației, solicitând, în final, admiterea demersului său, respingerea apărărilor autorității contractante și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată (sens în care atașează, ca dovadă, factura seria AI nr. 28/08.04.2024, emisă de Cabinet Individual de Avocat ..., în valoare de 3.570,00 lei, precum și confirmarea de plată a acesteia). Prin nota internă încheiată la data de 18.04.2024, în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul a decis prelungirea termenului de soluționare cu 10 zile. Această decizie a fost comunicată și autorității contractante prin adresa nr. .../.... Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. .../..., ... SRL transmite, în original, recipisa nr. ... din data de 26.03.2024, eliberată de CEC Bank – Sucursala ..., în valoare de 16.800,00 lei. Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. .../..., ... SRL transmite, în original, recipisa nr. ... din data de 28.03.2024, eliberată de CEC Bank – Sucursala ..., în valoare de 8.300,00 lei. Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. .../..., ... SRL transmite, în original, recipisa nr. ... din data de 26.03.2024, eliberată de CEC Bank – Sucursala ..., în valoare de 6.102,00 lei. Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. .../..., ... SRL transmite, în original, recipisa nr. ... din data de 28.03.2024, eliberată de CEC Bank – Sucursala ..., în valoare de 3.100,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: Pagina 15 din 59

..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura licitație deschisă în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziție de – PRODUSE DE CURĂȚENIE – pentru unitățile de asistență socială din subordinea autorității contractante”, cod CPV 39830000-9 – Produse de curățat (Rev. 2), elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând în SEAP, anunțul de participare nr. .../.... Conform acestui anunț, valoarea estimată a procedurii este de 1.711.745,50 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire utilizat este „Cel mai

bun raport calitate-preț”, cu factorii de evaluare: Prețul ofertei – 40% și Calitate – 60%. Pentru loturile contestate valoarea estimată este următoarea: Lot 1 – Produse de curățat – intervalul 836.914,50 – 1.252.920,00 lei, fără TVA; Lot 2 – Echipament de bucătărie, articole de menaj și de uz casnic și articole de catering – intervalul 305.057,00 – 458.825,50 lei, fără TVA. Nemulțumit de prevederile documentației de atribuire cu privire la lotul nr. 1 al procedurii, ... SRL a formulat contestația a cărei soluționare face obiectul dosarului CNSC nr. .../... și a solicitat următoarele: „(i) Obligarea Autorității Contractante la modificarea documentației de atribuire, conform cererilor regăsite în cuprinsul contestației, (ii) Obligarea Autorității Contractante la plata cheltuielilor de judecată”. De asemenea, fiind nemulțumit și de prevederile documentației de atribuire cu privire la lotul nr. 2 al procedurii, ... SRL a formulat contestația a cărei soluționare face obiectul dosarului CNSC nr. .../... și a solicitat următoarele: „(i) Obligarea Autorității Contractante la modificarea documentației de atribuire, conform cererilor regăsite în cuprinsul contestației, (ii) Obligarea Autorității Contractante la plata cheltuielilor de judecată”. În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, contestațiile ce fac obiectul dosarelor nr. .../... și nr. .../... au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În soluționarea contestației care face obiectul dosarului CNSC nr. .../..., Consiliul constată că aceasta este formulată împotriva documentației de atribuire, fiind vizate aspecte referitoare la factorii de evaluare stabiliți pentru lotul nr. 1 al procedurii și specificații tehnice minime solicitate pentru două dintre produsele care fac obiectul lotului în discuție. În ceea ce privește factorii de evaluare stabiliți de autoritatea contractantă, contestatorul solicită eliminarea factorului de evaluare „Calitate”, criticând faptul că acesta nu include nici aspecte de calitate, nici aspecte de mediu ori sociale. În soluționarea criticii, Consiliul are în vedere prevederile din anunțului de participare nr. .../... și din instrucțiunile pentru ofertanți, publicate în SEAP în anexa anunțului de participare anterior menționat, sub identificatorul „[.../00001] FisaDate_DF1206897.pdf”, intitulate generic „fișa de date”, în care au fost precizate următoarele: „II.2.5 Criterii de atribuire Cel mai bun raport calitate – preț” Denumire

factor evaluare Descriere Pondere Pagina 17 din 59

Prețul ofertei Componenta financiară 40% Punctaj maxim factor: 40 Calitate Ponderea stabilită pentru factorul de evaluare privind calitatea este de 60% din punctajul total și este compusă din: 1.1 – „lanțul de aprovizionare” 30%, 1.2 – realizarea unei etape de producție 30%, 60% Punctaj maxim factor: 60 Algoritm de calcul: Algoritm de calcul: Algoritm de calcul: 1.1 – „lanțul de aprovizionare" 30%, aplicat invers proporțional astfel: - livrare direct de la producător = 30 puncte; - doi operatori economici implicați (producător si intermediar) = 15 puncte; - trei operatori economici implicați (producător si doi intermediari) = 10 puncte; - pentru mai mult de trei operatori economici implicați

punctajul va fi 0 (Zero). Prin „lanțul de aprovizionare" se înțelege circuitul de aprovizionare care implică un număr de operatori economici responsabili de producerea, fabricarea și comercializarea produselor care fac obiectul achizițiilor publice. Pentru a obține punctajul corespunzător, operatorii economici trebuie să prezinte în cadrul propunerii tehnice documente care confirmă livrarea directă de la producătorul original sau

implicarea unui singur sau doi operatori economici în lanțul de aprovizionare (contract de furnizare, orice formă de înțelegere scrisă, semnată și ștampilată între producător și furnizorul care depune oferta, purtând mențiunea „Conform cu originalul”). Dacă operatorii economici nu prezintă documente nu se va acorda punctaj. 1.2 - realizarea unei etape de producție 30%, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările și completările ulterioare: - în regiunea de dezvoltare Sud- Muntenia = 30 puncte, - în alta regiune de dezvoltare = 0 puncte. Furnizorul va prezenta AUTORIZAȚIE/LICENȚĂ DE FABRICAȚIE ȘI/SAU ALTE DOCUMENTE DOVEDITOARE, din care să rezulte realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă. Punctaj maxim total 60. Punctaj maxim total: 100 De asemenea, analizând prevederile din documentul intitulat „Caiet de sarcini pentru achiziția de produse de curățenie”, publicat în SEAP în anexa anunțului de participare nr. .../..., sub identificatorul „[.../00004] Caiet de sarcini -Produse de curatene.pdf.p7s.p7s”, înscris care, potrivit prevederilor art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, conține specificații tehnice prin intermediul cărora a descris autoritatea contractantă necesitatea sa, pentru a cărei satisfacere a fost organizară prezenta procedură de atribuire, Consiliul constată faptul că, în cadrul lotului nr. 1, sunt cuprinse 48 de produse (pag. 3-10 din caietul de sarcini), cuprinzând, în principal, produse de curățenie pentru suprafețe, textile și echipamente casnice și produse insecticide. Cu privire la factorii de evaluare „lanțul de aprovizionare” și „realizarea unei etape de producție”, contestatorul consideră că nu includ nici aspecte de calitate și nici aspecte de mediu ori sociale. Analizând critica cu privire la factorul de evaluare „lanțul de aprovizionare”, Consiliul constată că nu este întemeiată această susținere a contestatorului, având în vedere următoarele dispoziții ale art. 187 alin. (4) și alin. (5) lit. c) din Legea nr. 98/2016, care stipulează următoarele: „Art. 187. - /.../ (4) În sensul alin. (3) lit. c) și d), cel mai bun raport calitate- preț/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru. /.../ (5) Factorii de evaluare prevăzuți la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia; b) organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; c) serviciile postvânzare, asistența tehnică și condițiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare și termenul de livrare sau de finalizare. /.../ Pagina 19 din 59

(8) Autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/prețul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul: /.../ c) anumitor categorii de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viață /.../”. De asemenea, Consiliul are în vedere dispozițiile art. 188 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 98/2016, care stipulează următoarele:

„Art. 188. - (1) Factorii de evaluare prevăzuți la art. 187 alin. (4) au legătură directă cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru atunci când se referă în orice mod la produsele, serviciile sau lucrările care urmează a fi furnizate/prestate/executate în temeiul contractului de achiziție publică/acordului- cadru și în orice stadiu al ciclului lor de viață, chiar dacă acești factori nu fac parte din substanța materială a produselor, serviciilor sau lucrărilor respective. (2) În sensul dispozițiilor alin. (1), autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu: a) procesul specific de producție, furnizare sau comercializare a lucrărilor, produselor sau serviciilor; b) un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viață a lucrărilor, produselor sau serviciilor. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), pentru categoriile de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) lit. c), autoritatea contractantă va avea în vedere cel puțin factori de evaluare în legătură cu: a) contribuția procesului de fabricație la protecția mediului; b) lanțul de aprovizionare - canale scurte de aprovizionare; c) cea mai scurtă distanță de la locul de producție la locul de consum /.../”. Astfel, legislația incidentă cauzei menționează, în mod explicit, posibilitatea utilizării, în cadrul criteriului cel mai bun raport calitate-preț, a unor factori de evaluare aferenți procesului de livrare a produselor, așa cum este cazul factorului de evaluare în discuție, care, în fapt, implică punctarea modului de livrare a produselor care fac obiectul contractului. Astfel, chiar dacă factorul de evaluare „lanțul de aprovizionare” este cuprins, în documentația de atribuire, în categoria denumită în mod generic, „calitate”, acesta este permis, în principiu, de legislația incidentă cauzei. Cu toate acestea, Consiliul constată faptul că utilizarea factorului de evaluare este posibilă numai în condițiile indicate în cadrul art. 187 alin. (8) lit. c) și art. 188 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă având obligația de a justifica, la nivelul strategiei de contractare, aspectele anterior menționate, date fiind dispozițiile art. 9 alin. (3) lit. f din HG nr. 395/2016, care stipulează următoarele: „Art. 9. - /.../ (3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziției în legătură cu: /.../ f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situațiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege și, după caz, decizia de a reduce termenele în condițiile legii, decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea și, după caz, criteriile de selecție, criteriul de atribuire și factorii de evaluare utilizați /.../”. Or, în cadrul strategiei de contractare, aferentă prezentei proceduri, autoritatea contractantă nu a justificat decizia sa privind Pagina 21 din 59

utilizarea factorului de evaluare „lanțul de aprovizionare”, respectiv avantajul pe care autoritatea contractantă urmărește a-l obține prin utilizarea factorului de evaluare sau modul în care acesta contribuie la selectarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, obligație instituită prin art. 187 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, care stipulează următoarele: „Art. 187. - (1) Fără a aduce atingere dispozițiilor legale sau administrative privind prețul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea

contractantă atribuie contractul de achiziție publică/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”. Tot în acest sens, Consiliul constată și faptul că autoritatea contractantă nu a indicat, nici prin punctul de vedere formulat în prezenta cauză, existența unor dispoziții legale care să permită sau să impună utilizarea unui factor de evaluare precum cel în discuție. Astfel, după cum rezultă din textele de lege anterior reproduse, chiar dacă decizia de a fi utilizați anumiți factori de evaluare nu este impusă prin legislația incidentă cauzei, ci este lăsată autorității contractante posibilitatea de a selecta factori de evaluare adecvați nevoilor sale, aceasta are obligația de a justifica alegerea factorilor de evaluare utilizați și de a indica, în mod clar, modalitatea de acordare a punctajului, fără a restricționa concurența între operatorii economici. În ceea ce privește susținerea contestatorului, potrivit căreia, „este aproape imposibil de stabilit un punctaj corespunzător” pentru factorul de evaluare „lanțul de aprovizionare”, întrucât „în cadrul lotului, există un număr de 48 de produse și /.../ nu există în țară un producător care le poate produce pe toate acestea, astfel încât să obțină punctajul maxim”, Consiliul constată că este întemeiată, întrucât nu este precizat cu suficientă claritate modul în care se acordă punctajul pentru acest factor de evaluare. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) și alin. (2) din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă are următoarele obligații cu privire la indicarea modului de acordare a punctajului în cadrul procedurii: „Art. 32. - (1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul «cel mai bun raport calitate-preț» sau «cel mai bun raport calitate-cost», astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. a) și b) din Lege, stabilirea ofertei câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți și trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și aplicare a criteriului de atribuire /.../”. Consiliul constată că autoritatea contractantă, prin documentația de atribuire, a indicat un algoritm de punctare pentru factorul de evaluare „lanțul de aprovizionare”. Cu toate acestea, algoritmul de punctare menționat este neclar și nu permite acordarea punctajului în situațiile posibil a apărea în procesul de evaluare, nefiind adaptat la specificul achiziției, care include un număr mare de produse în cadrul lotului, care nu sunt interdependente funcțional și pentru care producătorul poate să nu fie Pagina 23 din 59

același, iar lanțul de aprovizionare pentru fiecare produs poate implica un număr diferit de intermediari. În acest sens, Consiliul constată că algoritmul de punctare menționat în documentația de atribuire prevede modalitatea de punctare a unei oferte exclusiv în situația în care lanțul de distribuție al tuturor produselor ofertate cuprinde același număr de intermediari. Or, dată fiind diversitatea produselor care fac obiectul lotului, o astfel de modalitate este de natură a reprezenta, mai degrabă, o situație excepțională, ceea ce poate constitui o restricționare artificială a concurenței, fiind de natură

a conduce la încălcarea dispozițiilor art. 50 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016: „Art. 50. - (1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici /.../”. De asemenea, Consiliul constată că neclaritatea algoritmului de acordare a punctajului pentru factorul de evaluare „lanțul de aprovizionare” constituie o încălcare a dispozițiilor art. 189 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care stipulează următoarele: „Art. 189. - /.../ (2) În sensul alin. (1), factorii de evaluare utilizați de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurență reală între operatorii economici și să fie însoțiți de prevederi care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de către ofertanți, în scopul aplicării factorilor de evaluare”. Concluzionând, Consiliul constată că algoritmul de punctare pentru factorul de evaluare în discuție nu precizează modul de acordare a punctajului în cazul în care, pentru anumite produse din cadrul lotului, lanțul de aprovizionare cuprinde un număr diferit de intermediari, fiind necesară clarificare acestui aspect. Pe de altă parte, Consiliul constată că nu este întemeiată susținerea contestatorului, potrivit căreia factorul de evaluare trebuie eliminat întrucât nu există „în țară un producător care le poate produce pe toate acestea, astfel încât să obțină punctajul maxim”. În acest sens, Consiliul constată că, prin factorul de evaluare analizat, nu a fost impus un producător unic pentru toate produsele, fiind punctat exclusiv numărul de intermediari din cadrul lanțului de aprovizionare, conform considerentelor anterior reținute de Consiliu. Mai mult, Consiliul constată că legislația incidentă cauzei nu impune stabilirea unor factori de evaluare pentru care să fie facilă sau posibilă obținerea punctajului maxim, fiind posibilă departajarea ofertelor depuse și întocmirea clasamentului și în situația în care niciun ofertant nu obține punctajul maxim. Date fiind considerentele anterior reținute, Consiliul urmează a admite critica formulată de contestator și va obliga autoritatea contractantă să procedeze fie la eliminarea factorului de evaluare „lanțul de aprovizionare”, fie la justificarea utilizării acestui factor de evaluare, în condițiile indicate în cadrul art. 187 alin. (8) lit. c) și art. 188 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 98/2016 și la clarificarea algoritmului de acordare a punctajului pentru factorul de evaluare, astfel încât să permită calcularea punctajului în cazul în care sunt ofertate, în cadrul lotului nr. 1 al procedurii, produse pentru care lanțul de aprovizionare cuprinde numere Pagina 25 din 59

diferite de operatori economici intermediari, fie la eliminarea acestui factor de evaluare. În ceea ce privește factorul de evaluare „realizarea unei etape de producție”, contestatorul consideră că singurii operatori care pot obține un punctaj de 30 de puncte sunt cei care realizează producția în zona Sud – Muntenia, nefiind acordate puncte pentru alte situații. În opinia sa, acest factor aduce atingere în mod grav principiului concurențial, ceilalți operatori economici neavând, practic, nicio modalitate de a obține vreun fel de punctaj.

Consiliul constată că este întemeiată acestă susținere a contestatorului, date fiind considerentele menționate în continuare. Astfel, Consiliul constată că factorul de evaluare în discuție, chiar dacă este, în aparență, similar celui prevăzut la art. 188 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 98/2016, prevede un mod total diferit de acordare a punctajului pentru livrările efectuate, întrucât punctajul pentru livrarea de la o distanță scurtă poate fi inferior celui acordat pentru livrarea de la o distanță mai mare. Astfel, cu titlu de exemplu, întrucât livrările se efectuează în județul Prahova, iar Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia grupează, conform dispozițiilor Legii nr. 315/2004, județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, pentru livrările efectuate din județul Teleorman se obține punctajul maxim, în timp ce pentru livrări efectuate din județele Buzău sau Bacău nu se obțin puncte, chiar dacă distanțele de livrare sunt, în mod evident, semnificativ mai mici în acest din urmă caz. Mai mult, autoritatea contractantă are obligația de a justifica, la nivelul strategiei de contractare, decizia de a utilizare a anumitor factori de evaluare, date fiind dispozițiile art. 9 alin. (3) lit. f din HG nr. 395/2016, reprodus la o pagină anterioară a prezentei decizii. Or, această obligație era cu atât mai importantă cu cât, spre deosebire de factorul de evaluare „lanțul de aprovizionare”, a cărei utilizare este posibilă, în anumit condiții, potrivit dispozițiilor art. 188 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 98/2016, factorul de evaluare „realizarea unei etape de producție” nu este în concordanță cu dispozițiile art. 188 alin. (3) it. c) din același act normativ. Prin urmare, Consiliul reține că autoritatea contractantă nu a justificat, în niciun fel, decizia de a utiliza factorul de utilizare și nici nu a indicat o eventuală dispoziție a unui act normativ, care să prevadă, în mod expres, posibilitatea sau obligativitatea utilizării unui astfel de factor de evaluare. Or, după cum rezultă din textele de lege anterior reproduse, chiar dacă decizia de a fi utilizați anumiți factori de evaluare nu este impusă prin legislația incidentă cauzei, ci este lăsată autorității contractante posibilitatea de a selecta factori de evaluare adecvați nevoilor sale, aceasta are obligația de a justifica decizia luată, prin prezentarea avantajelor urmărite, în etapa de planificare a achiziției publice. Dată fiind acestă constatare, precum și dat fiind caracterul evident restrictiv al factorului de evaluare „realizarea unei etape de producție”, care favorizează în mod disproporționat producătorii dintr-o regiune de dezvoltare, Consiliul constată că este necesar ca autoritatea contractantă să procedeze la eliminarea acestuia, critica cu privire la acest factor de evaluare urmând a fi admisă. Pagina 27 din 59

În continuare, Consiliul va analiza criticile care privesc specificațiile tehnice solicitate prin caietul de sarcini pentru produsele de la pozițiile nr. 29 și 30 din acesta. Cerințele criticare de contestator sunt următoarele: 2 9 Detergent concentrat pentru pardoseală, ASEVI 1L sau /... / Detergent puternic concentrat universal de calitate superioară ASEVI sau echivalent, intens parfumat, cu acțiune dezinfectantă, indicat pentru toate tipurile de pardoseli și suprafețe delicate cum ar fi: parchet, marmură, parchet laminat, porțelan, ceramică, granit, mozaic, gresie, faianță etc.; curăță, dă strălucire și protejează suprafețele delicate, lăsând un parfum Se va indica producătoru l

echivalent plăcut. Conține: agenți tensioactivi neionici: <5%, parfum: <5%, dezinfectanți: <5%, coloranți: <5% ;ph: 6-7: densitate: 0,95- 1,01 g/cm³. Produs ambalat în recipient de 1L și conform cu legislația UE. 3 0 Detergent concentrat pentru pardoseală, ASEVI 5L sau echivalent Detergent puternic concentrat universal de calitate superioară ASEVI sau echivalent, intens parfumat, cu acțiune dezinfectantă, indicat pentru toate tipurile de pardoseli și suprafețe delicate cum ar fi: parchet, marmură, parchet laminat, porțelan, ceramică, etc.; cu efect de curățare ușoară și eficientă a murdăriei de pe toate tipurile de suprafețe lavabile, podele, uși, terase, mobilier grădină, gresie/faianță, suprafețe laminate (inclusiv lemn). Conține: agenți tensioactivi neionici: <5%, parfum: <5%, dezinfectanți: <5%, coloranți: <5% ;ph: 6-7: densitate: 0,95- 1,01 g/cm³. Produs ambalat în recipient de 5L și conform cu legislația UE. Se va indica producătoru l /.../ Contestatorul solicită obligarea autorității contractante la eliminarea din titulatura și cerințele caietului de sarcini a oricăror mențiuni indicând numele/marca comercială a produsului vizat de atribuire (precum „ASEVI”), considerând că sunt încălcate prevederile art. 156 alin. (2) și (3) din Legea nr. 98/2016, iar mențiunea „sau echivalent” este impropriu folosită, întrucât este posibilă „o descriere suficient de precisă și de inteligibilă a obiectului contractului”. Consiliul are în vedere dispozițiile art. 156 din Legea nr. 98/2016, care stipulează următoarele: «Art. 156. - (1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificațiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalități: a) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiția ca parametrii să fie suficient de preciși pentru a permite ofertanților să determine obiectul contractului și autoritățile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificații tehnice și, ca ordine de prioritate, la standarde naționale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoțită de mențiunea "sau echivalent"; c) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, potrivit lit. a), și prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerințe de performanță sau cerințe funcționale; d) prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici și prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, Pagina 29 din 59

tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), stabilirea specificațiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situații excepționale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispozițiile

alin. (1); în aceste situații, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoțită de cuvintele "sau echivalent" /.../». Consiliul constată faptul că autoritatea contractantă a utilizat, în descrierea necesității sale, denumirea unei mărci comerciale („ASEVI”),

în condițiile în care aceasta achiziționează un produs detergent, pentru care există posibilitatea de a fi descrise, în mod precis, nevoile autorității contractante și printr-o altă modalitate. Chiar dacă autoritatea contractantă a menționat sintagma „sau echivalent” și a fost precizat, în ultima coloană din tabel, „se va indica producătorul”, Consiliul constată că nu este justificată utilizarea unei mărci comerciale în descrierea produsului, mai ales în condițiile în care denumirea mărcii este asociată cu sintagma „de calitate superioară”. Date fiind aceste considerente, Consiliul va admite critica formulată de contestator, urmând a obliga autoritatea contractantă la eliminarea denumirii de marcă „ASEVI” din cadrul specificației tehnice a produselor de la pozițiile nr. 29 și 30 din caietul de sarcini. O altă critică formulată de contestator vizează obligarea autorității contractante la a preciza că produsul ofertat trebuie să prezinte aviz emis de CNPB, cu valabilitate în unități sanitare, cu menționarea tipului de produs, având în vedere că în lista utilizatorilor beneficiari sunt și unități cu caracter de unitate sanitară (Centre de Recuperare și Realibitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap, Centre de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități, Centre de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități) și ținând cont de cerința: „cu acțiune dezinfectantă”. În ceea ce privește susținerea contestatorului, potrivit căreia în lista utilizatorilor produselor din cadrul lotului nr. 1 sunt unități cu caracter de unitate sanitară, Consiliul constată că nu este întemeiată. Astfel, contestatorul nu a indicat prevederile din documentația de atribuire care să justifice caracterul de unități medicale al centrelor precizate, iar autoritatea contractantă, prin punctul de vedere formulat în prezenta cauză, transmis prin adresa nr. 17466/AP/27.03.2024, înregistrată la CNSC sub nr. .../..., precizează faptul că „în cadrul ... nu există unități sanitare, ci unități de asistență socială”. Consiliul constată că, în stabilirea caracterului de unitate medicală, nu poate fi avută în vedere numai denumirea centrelor, mai ales în condițiile în care aceste denumiri menționează servicii acordate unor persoane cu handicap/dizabilități în vederea recuperării, nu servicii de tratare a unor boli, cum este cazul unităților sanitare. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, „Cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege”, această regulă fiind exprimată și prin adagiul „actori incubit onus probandi” (reclamantului îi incumbă sarcina probei). În speță, se constată că autorul contestației nu a făcut dovada caracterului de unități sanitare al centrelor pe care le-a enumerat, critica sa, sub acest aspect, fiind nefondată. Pagina 31 din 59

În ceea ce privește necesitatea ca, pentru produsele în discuție, să fie prezentat avizul CNPB, având în vedere cerința ca aceste produse să fie „cu acțiune dezinfectantă”, Consiliul constată că este întemeiată, date fiind dispozițiile Regulamentului Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene nr. 528/2012 și ale art. 6 alin. (1) lit. a) din HG nr. 617/2014, care stipulează următoarele: - considerentele nr. (1) și (2) ale Regulamentului Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene nr. 528/2012:

„/.../ (1) Produsele biocide sunt necesare în controlul organismelor dăunătoare sănătății umane sau animale și a organismelor care deteriorează materialele naturale sau fabricate. Cu toate acestea, produsele biocide pot expune oamenii, animalele și mediul la riscuri datorită proprietăților lor intrinseci și modalităților de utilizare. (2) Produsele biocide nu ar trebui să fie puse la dispoziție pe piață sau utilizate decât dacă sunt autorizate în conformitate cu prezentul regulament. Articolele tratate nu ar trebui introduse pe piață decât dacă toate substanțele active conținute în produsele biocide cu care au fost tratate sau pe care le încorporează sunt aprobate în conformitate cu prezentul regulament /.../”. - ANEXA V la același act normativ: „/.../ TIPURILE DE PRODUSE BIOCIDE ȘI DESCRIEREA ACESTORA PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1) GRUPA PRINCIPALĂ 1: Dezinfectanți Aceste tipuri de produse exclud produsele de curățare fără efect biocid, inclusiv detergenții sub formă lichidă, detergenții sub formă de pulbere și produsele similare. /.../ Tipul de produs 2: Dezinfectante și algicide care nu sunt destinate aplicării directe la oameni sau animale Produse utilizate pentru dezinfectarea suprafețelor, materialelor, echipamentelor și mobilierului și care nu sunt utilizate în contact direct cu produsele alimentare sau cu hrana pentru animale /.../”. - art. 6 alin. (1) lit. a) din HG nr. 617/2014: „Art. 6. - (1) Produsele biocide sunt plasate pe piață și folosite pe teritoriul României numai dacă: a) sunt autorizate potrivit prevederilor Regulamentului sau sunt avizate potrivit măsurilor tranzitorii prevăzute la art. 89 alin. (2) din Regulament /..../”; Astfel, autoritatea contractantă a impus ca produsele de la pozițiile nr. 29 și 30 din caietul de sarcini să prezinte, pe lângă acțiunea detergentă, și acțiune dezinfectantă, respectiv de control al organismelor dăunătoare sănătății umane. Astfel, produsele solicitate sunt produse biocide, iar plasarea pe piață și folosirea acestora se poate face numai dacă este prezentat dovada avizării sau autorizării acestora, conform modului de utilizare stabilit de autoritatea contractantă. Pe de altă parte, prin punctul de vedere formulat în prezenta cauză, transmis prin adresa nr. 17466/AP/27.03.2024, înregistrată la CNSC sub nr. .../..., autoritatea contractantă precizează faptul că „produsul nu se folosește la dezinfecție, ci la curățenia suprafețelor”. Date fiind aceste precizări ale autorității contractante, singura în măsură să-și stabilească nevoile și având în vedere dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, care stipulează următoarele: „Art. 154. - (1) Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura Pagina 33 din 59

operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”. Consiliul va admite critica formulată de contestator și va dispune ca autoritatea contractantă să procedeze la modificarea caietului de sarcini aferent produselor de la pozițiile nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1, în sensul fie al eliminării cerinței ca acestea să fie „cu acțiune dezinfectantă”, fie a solicitării de a fi prezentată dovada avizării sau autorizării acestora, conform legislației privind produsele cu caracter biocid, în funcție de destinația avută în vedere.

Contestatorul solicită, prin raportare la dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, obligarea autorității contractante la precizarea expresă că specificațiile tehnice ale dezinfectanților (spectru de activitate, testări doveditoare ale eficacității microbicide) și evaluarea tehnică a ofertelor, se întemeiază, respectiv se vor întemeia, pe dispozițiile standardului general EN 14885 ediția 2022 și pe prevederile standardelor specifice fiecărei activități microbicide impuse prin acesta. Cu privire la standardul EN 14885:2022, Consiliul constată că privește antiseptice și dezinfectante chimice. Or, așa cum a reținut Consiliul în analiza criticii anterioare, autoritatea contractantă urmează a fi obligată să stabilească dacă solicită un produs detergent sau dacă este necesar ca acesta să aibă și acțiune dezinfectantă, acest din urmă caz fiind singurul în care se poate analiza o eventuală referire la prevederile standardului EN 14885:2022. Cu privire la produsele dezinfectante, Consiliul reține că, în materia standardizării, atât legislația națională, cât și cea europeană stabilesc caracterul voluntar al aplicării standardelor, prevederi similare fiind conținute și în Regulamentul (UE) nr. 1025/2012. Astfel, dispozițiile art. 6 și art. 7 din Legea nr. 163/2015 arată clar caracterul voluntar al aplicării standardelor: „Art. 6. - (1) Aplicarea standardelor române are caracter voluntar. (2) Aplicarea unui standard român poate deveni obligatorie, în totalitate sau în parte, pe întreg teritoriul, pe plan zonal ori pe plan local, numai printr-o reglementare, în cazul în care considerente de ordin public, de protecție a vieții, a sănătății și a securității persoanelor fizice, a mediului și a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsură”. În mod similar, Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 (act normativ care, potrivit art. 288 din Tratatul CEE, se aplică direct în legislația internă) stabilește următoarele: «/.../ (1) Obiectivul principal al standardizării îl constituie definirea unor specificații voluntare de ordin tehnic sau calitativ care să poată fi respectate de produsele, procesele de producție sau serviciile actuale sau viitoare. Standardizarea poate viza diferite aspecte, precum standardizarea diferitelor clase sau dimensiuni ale unui anumit produs sau specificațiile tehnice de pe piețele de produse sau servicii pentru care compatibilitatea și interoperabilitatea cu alte produse sau sisteme sunt esențiale. (2) Standardizarea europeană este organizată de către părțile interesate și în interesul acestora, pe baza reprezentării naționale [Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (Cenelec)] și a participării directe [Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI)], și are la bază principiile recunoscute de Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în domeniul standardizării, și anume principiile coerenței, transparenței, deschiderii, consensului, aplicării voluntare, independenței față de interese particulare și eficienței („principiile fundamentale”). În conformitate cu aceste principii fundamentale, este Pagina 35 din 59

important ca toate părțile interesate relevante, inclusiv autoritățile publice și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), să fie implicate în mod adecvat în procesul de standardizare la nivel național și european. Organismele de standardizare naționale ar trebui să încurajeze și să faciliteze participarea părților interesate. /.../ (11) Ca și alte standarde, standardele privind serviciile sunt voluntare și ar trebui să fie dictate de către piață, în timp ce necesitățile operatorilor economici și ale părților interesate afectate în mod direct sau

indirect de către respectivele standarde sunt prioritare și ar trebui să ia în considerare interesul public și să se bazeze pe principiile fundamentale, inclusiv pe consens. Aceste standarde ar trebui să vizeze în primul rând serviciile care au legătură cu produsele și procesele. /.../ Articolul 2 Definiții În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: „standard” înseamnă o specificație tehnică, adoptată de un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetată sau continuă, a cărei respectare nu este obligatorie /.../ „document de standardizare europeană” înseamnă orice specificație tehnică alta decât un standard european, adoptată de o organizație de standardizare europeană pentru aplicare repetată sau continuă și a cărei respectare nu este obligatorie” /.../». Din analiza prevederilor legale anterior reproduse, Consiliul reține caracterul voluntar/neobligatoriu/facultativ, al standardelor. Prin urmare, utilizarea standardului EN 14885:2022 nu poate fi impusă în cazul prezentei proceduri astfel cum neîntemeiat susține contestatorul, autoritatea contractantă având dreptul de a prelua parțial sau total un standard, la libera sa apreciere sau de a nu îl prelua deloc. În sensul caracterului voluntar al standardului este și documentul „Ghidul albastru” din 2016 referitor la punerea în aplicare a normelor UE privind produsele (2016/C 272/01)- comunicări provenind de la instituțiile, organele și organismele uniunii europene, care stabilește următoarele: „-aplicarea unor standarde armonizate sau a altor standarde rămâne un demers voluntar, iar producătorul are întotdeauna libertatea de a aplica alte specificații tehnice pentru a se conforma cerințelor (cu toate acestea, producătorului îi revine sarcina de a demonstra că astfel de specificații tehnice răspund nevoilor cerințelor esențiale, cel mai adesea printr-un proces care implică o parte terță în calitate de organism de evaluare a conformității) /.../ - Pentru a consolida transparența și eficacitatea modulelor și la cererea Comisiei, seria de standarde ISO 9001 privind asigurarea calității a fost armonizată la nivel european și integrată în module. Astfel, operatorii economici care recurg la aceste instrumente în politicile de control al calității pe care le pun în aplicare în mod voluntar cu scopul de a-și ameliora imaginea pe piață în materie de calitate pot beneficia de utilizarea acelorași instrumente în sectoarele reglementate. /.../ - Standardele sunt aplicate în mod voluntar. /.../ Ținând cont de primele două definiții de mai sus, „standardele armonizate” sunt „standarde europene” adoptate pe baza unei solicitări din partea Comisiei pentru aplicarea legislației de armonizare a Uniunii. Standardele armonizate își mențin statutul de aplicare voluntară’’. Pagina 37 din 59

/.../ Standardele armonizate sunt standarde europene cărora Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 și legislația sectorială de armonizare a Uniunii le conferă o semnificație aparte (156). Standardele armonizate își mențin statutul de aplicare voluntară (157) /.../ (157) Caracterul voluntar al aplicării standardelor face referire la faptul că standardele, ca atare și astfel cum sunt publicate de organizațiile de standardizare, sunt aplicate întotdeauna în mod voluntar. De asemenea, acest

principiu este aplicat în general în legislație atunci când aceasta face trimitere la standarde /.../ „Recurgerea la standardele armonizate menționate în Jurnalul Oficial și care conferă o prezumție de conformitate rămâne un demers voluntar /.../”». Consiliul reține că, în trecut, aplicarea standardului EN 14885 a fost reglementată în domeniul achiziționării de produse biocide prin Ordinul comun nr. 1082/731/2016 pentru aprobarea modelului de documentație de atribuire standard privind achiziția de produse biocide emis de Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Achiziții Publice, în sensul prevăzut la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 163/2015 însă această reglementare a fost abrogată la data 03.08.2022, nefiind aplicabilă la data inițierii prezentei proceduri de atribuire. Or, în lipsa unei prevederi legale exprese, prin care să fie impusă aplicarea standardului EN 14885:2022 pentru definirea specificațiilor tehnice și a testărilor doveditoare ale dezinfectanților menționați, precum și pentru evaluarea ofertelor primite pentru aceste produse, Consiliul constată că nu se poate stabili existența unei obligații pentru autoritatea contractantă, în acest sens. Prin urmare, admiterea solicitării contestatorului nu ar conduce la respectarea vreunei obligații legale, ci la restricționarea nejustificată a accesului operatorilor economici la procedură respectiv la restrângerea concurenței față de forma actuală a caietului de sarcini. Mai mult, Consiliul constată că, la pag. 6 din standardul EN 14885:2022, invocat de contestator, sunt precizate următoarele: „/.../ This document is not intended to represent disinfection policy guidelines, i.e. guidelines for choosing and assessing the suitability of products for particular situations /.../” (Traducerea Consiliului: acest document nu este destinat să reprezinte linii directoare ale politicii de dezinfecție, adică linii directoare pentru alegerea și evaluarea adecvării produselor pentru situații specifice). Astfel, dat fiind faptul că singura modalitate de impunere a aplicării unui standard este printr-o precizare expresă în acest sens, în cadrul unui act normativ și întrucât chiar prevederile standardului invocat de contestator arată că acesta nu este destinat a stabili „linii directoare pentru alegerea și evaluarea adecvării produselor pentru situații specifice”, Consiliul nu poate obliga autoritatea contractantă să aplice standardul EN 14885:2022, în sensul solicitat de contestator. Având în vedere considerentele anterior menționate, Consiliul va respinge ca nefondată, solicitarea de a fi obligată autoritatea contractantă să impună, prin documentația de atribuire ca, pentru produsele de la pozițiile nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1, specificațiile tehnice ale dezinfectanților (spectru de activitate, testări doveditoare ale eficacității microbicide) și evaluarea tehnică a ofertelor, se întemeiază, Pagina 39 din 59

respectiv se vor întemeia, pe dispozițiile standardului EN14885:2022 și pe prevederile standardelor specifice fiecărei activități microbicide impuse prin acesta. O altă critică a contestatorului vizează obligarea autorității contractante la completarea cerinței „indicat pentru toate tipurile de pardoseli și suprafețe delicate cum ar fi: parchet, marmură, parchet laminat, porțelan, ceramică, granit, mozaic, gresie, faianță”, pentru produsele de la pozițiile nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1, cu solicitarea

ca ofertanții să dovedească compatibilitatea prin depunerea de rapoarte de testare, astfel încât cerința să nu devină ineficientă. Consiliul constată că este responsabilitatea exclusivă a autorității contractante de a stabili modalitatea de dovedire a compatibilității produselor achiziționate cu suprafețele pe care acestea urmează a fi utilizate, contestatorul neindicând o obligație legală de a solicita rapoartele de testare menționate în contestație. De asemenea, lipsa solicitării unor astfel de rapoarte de testare nu este de natură a aduce prejudicii contestatorului, care nu este împiedicat să depună o oferă conformă. Astfel, Consiliul constată că solicitarea contestatorului, de completare a documentației de atribuire cu anumite cerințe care nu se regăsesc în acesta, nu are ca obiect eliminarea unor cerințe restrictive, care să fi împiedicat contestatorul să depună ofertă, ci impunerea unora noi, care să restricționeze participarea la procedură a altor operatori economic, aspect aflat în totală discordanță cu scopul prevăzut la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, respectiv „/.../ asigurarea, la nivel național, a unor mecanisme și proceduri efective, rapide și eficiente de sesizare și remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea dispozițiilor legale privind atribuirea contractelor”. Potrivit dispozițiilor Legii nr. 101/2016, contestația constituie o cale de atac la îndemâna persoanelor vătămate de un act al autorității contractante, iar nu un mijloc de restricționare a participării la procedură a altor operatori economici, prin impunerea de cerințe suplimentare, sau de a genera condiții de participare care să favorizeze produsele comercializate de contestator. Consiliul reține faptul că, în legislația în vigoare, nu se prevede obligația autorității contractante de a modifica documentația de atribuire pe considerentul că ar fi mai utilă autorității o altă variantă, mai restrictivă, a documentației de atribuire, în condițiile în care nu există prevederi legale care să oblige la o astfel de restricționare. În consecință, nici Consiliul nu poate obliga autoritatea contractantă la impunerea unor cerințe care împiedică participarea la procedură a unor produse, în condițiile în care astfel de cerințe nu reprezintă nevoi obiective ale autorității contractante. Date fiind considerentele anterior menționate, Consiliul va respinge, ca nefondată, solicitarea de obligare a autorității contractante la completarea cerinței „indicat pentru toate tipurile de pardoseli și suprafețe delicate cum ar fi: parchet, marmură, parchet laminat, porțelan, ceramică, granit, mozaic, gresie, faianță”, pentru produsele de la pozițiile nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1, cu solicitarea ca ofertanții să dovedească compatibilitatea prin depunerea de rapoarte de testare. Pagina 41 din 59

Mai solicită contestatorul obligarea autorității contractante la stabilirea evaluării activităților microbicide precizate prin metodologia standardelor indicate de standardul EN 14885:2022, pag. 23, pentru un produs destinat dezinfecției suprafețelor cu aplicare mecanică în aria medicală, fiind necesar ca aceasta să decidă între cele 3 niveluri de eficacitate virucidă – împotriva virusurilor anvelopate, virucidă limitată sau virucidă completă. Cu privire la produsele de la pozițiile nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1 al procedurii, Consiliul a reținut, în analiza unei critici anterioare,

faptul că autoritatea contractantă urmează a fi obligată să stabilească dacă solicită un produs detergent sau dacă este necesar ca acesta să aibă și acțiune dezinfectantă. De asemenea, pentru aceste produse, Consiliul a respins solicitarea contestatorului de a stabili cerințe adecvate utilizării în aria medicală. Mai mult, Consiliul constată că, așa cum a fost reținut în analiza criticii anterioare, autoritatea contractantă nu poate fi obligată să aplice standardul EN14885:2022, în condițiile în care legislația incidentă cauzei nu conține dispoziții legale în acest sens. În aceste condiții, Consiliul constată că nu este întemeiată susținerea contestatorului, potrivit căreia autoritatea contractantă trebuie să decidă cu privire la specificațiile produselor în discuție exclusiv pe baza prevederilor standardului EN 14885:2022, cu privire la acțiunea dezinfectantă, aferent ariei medicale. Astfel, autoritatea contractantă, numai în cazul în care stabilește faptul că produsele de la pozițiile nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1 al procedurii trebuie să prezinte activitate dezinfectantă, este obligată să stabilească cerințele minime pentru aceste produse, conform propriilor nevoi, prin raportare la tipurile de activități microbicidă considerată necesară, având libertatea de a defini cerințele minime prin raportare la prevederile standardului EN 14885:2022 și de a impune ca evaluarea ofertelor să se realizeze în conformitate cu standardul menționat. Date fiind aceste considerente, Consiliul va respinge, ca nefondată, solicitarea de obligare a autorității contractante la stabilirea evaluării activităților microbicide precizate prin metodologia standardelor indicate de standardul EN 14885:2022, pag. 23, pentru un produs destinat dezinfecției suprafețelor cu aplicare mecanică în aria medicală, fiind necesar ca aceasta să decidă între cele 3 niveluri de eficacitate virucidă – împotriva virusurilor anvelopate, virucidă limitată sau virucidă completă. Contestatorul mai solicită ca, pentru produsele de la pozițiile nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1 al procedurii, indiferent de modul în care va fi stabilit spectrul de activitate microbicidă al produsului, autoritatea contractantă să precizeze că eficacitățile din acest spectru de activitate trebuie dovedite prin testări în condiții de murdărie. Având în vedere cele reținute în analiza critici anterioare, cu privire la faptul că autoritatea contractantă este singura în măsură a stabili necesitatea ca produsul să aibă acțiune dezinfectantă, caz în care aceasta poate defini activitățile microbicide conform standardului EN 14885:2022. Astfel, având în vedere faptul că testarea în condiții de murdărie, în vederea demonstrării activității microbicidă, este prevăzută exclusiv în standardul EN 14885:2022, fiind aferentă dezinfectanților, simpla cerință ca produsele să prezinte acțiune detergentă nefiind suficientă pentru a Pagina 43 din 59

impune obligații cu privire la activitate microbicidă în condiții de murdărie. Date fiind considerentele anterior menționate, Consiliul va respinge, ca nefondată, solicitarea ca, pentru produsele de la pozițiile nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1 al procedurii, indiferent de modul în care va fi stabilit spectrul de activitate microbicidă al produsului, autoritatea contractantă să precizeze că eficacitățile din acest spectru de activitate trebuie dovedite prin testări în condiții de murdărie.

O ultimă critică vizează obligarea autorității contractante ca, pentru produsele de la pozițiile nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1 al procedurii, să elimine cerința „Conține: agenți tensioactivi neionici: <5%, parfum: <5%, dezinfectanți: <5%, coloranți: <5% ;ph: 6-7: densitate: 0,95- 1,01 g/cm³”, care, în opinia contestatorului, încalcă prevederile art. 155 alin. (6) și art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și întrucât nu există vreo prevedere legală sau tehnică care să lege eficacitatea unui produs destinat dezinfecției suprafețelor de o anumită compoziție a sa. Cu privire la trimiterea făcută de contestator la dispozițiile art. 5 la Anexa nr. 1 la OMS 1761/2021, Consiliul constată că nu este întemeiată, având în vedere faptul că acest ordin conține prevederi care vizează aria medicală, nefiind, astfel, aplicabil în cazul prezentei proceduri de atribuire, după cum a reținut Consiliul în analiza unei critici anterioare. Pe de altă parte, Consiliul constată faptul că cerința criticată este de natură a conduce la o definire extrem de detaliată de a produselor în discuție, ceea ce îi conferă un caracter restrictiv. Astfel, autoritatea contractantă, pe lângă limitarea includerii în compoziția produselor a anumitor substanțe, a stabilit și un interval limitat al ph-ului produsului, precum și un interval limitat de densități, dar nu a motivat impunerea acestor cerințe prin indicarea nevoilor sale, a căror satisfacere o urmărește prin impunerea cerințelor criticate și prin imposibilitatea utilizării unor cerințe mai puțin restrictive în vederea satisfacerii nevoilor menționate. Date fiind considerentele anterior menționate, Consiliul va admite critica și va obliga autoritatea contractantă ca, pentru produsele de la pozițiile nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1 al procedurii, să elimine cerința „Conține: agenți tensioactivi neionici: <5%, parfum: <5%, dezinfectanți: <5%, coloranți: <5% ;ph: 6-7: densitate: 0,95- 1,01 g/cm³”. Consiliul subliniază că, în acest context, se impune o reverificare a documentației de atribuire, de către autoritatea contractantă, pentru a vedea dacă sunt necesare și alte modificări ale acesteia, în corelare cu cele reținute de Consiliu în cadrul considerentelor de mai sus. Având în vedere aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., respectiv criticile cu privire la factorii de evaluare „Lanțul de aprovizionare” și „realizarea unei etape de producție”, aferenți lotului nr. 1 al procedurii, precum și criticile care vizează eliminarea, din cadrul specificației tehnice a produselor de la pozițiile nr. 29 și 30 din caietul de sarcini, a denumirii de marcă „ASEVI” și a cerinței cu privire la compoziția produsului, precum și critica prin care a fost solicitată Pagina 45 din 59

prezentarea unor avize sau autorizări în cazul în care se solicită ca produsele în discuție să prezinte acțiune dezinfectantă, conform considerentelor reținute cu privire la fiecare dintre acestea, va respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestator și va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de cel mult zece zile de la primirea prezentei, să procedeze la modificarea prevederilor secțiunii II.2.5) Criterii de atribuire din anunțul de participare și fișa de date a achiziției, precum și a caietului de sarcini aferent produselor de la pozițiile

nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1 al procedurii, cu luarea în considerare a celor precizate în motivare și să informeze toți operatorii economici interesați de participarea la prezenta procedură de atribuire despre modificările adoptate, prin publicarea acestora în SEAP. În ceea ce privește cererea contestatorului de obligare a autorității contractante la plata sumei de 3.570 lei reprezentând cheltuieli de soluționare a contestației, Consiliul reține ca fiind incidente următoarele dispoziții legale: Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - Art. 452: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Având în vedere dispozițiile anterior menționate, se constată că fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală a părții. În speță, Consiliul reține culpa procesuală a autorității contractante în intentarea acțiunii de către ... SRL, în calitate de contestator, motiv pentru care Consiliul apreciază că în speță se impune obligarea autorității Pagina 47 din 59

contractante ... la plata unor cheltuieli de soluționare a contestației reprezentând onorariu avocat. Cheltuielile reclamate de contestator sunt în sumă de 3.570 lei și reprezintă onorariu aferent serviciilor de asistență juridică prestate de „CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT ...” facturate cu factura seria AI nr. 27/08.04.2024 și pentru care a fost prezentată confirmarea electronică a plății, emisă de Raiffeisen Bank. Analizând temeinicia pretențiilor contestatorului, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând onorariu

avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat la suma de 1.500 lei, din următoarele considerente: Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și având în vedere faptul că în speță nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, Consiliul apreciază că suma solicitată de contestator este excesivă. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații. Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de serviciile prestate de „CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT ...”, Consiliul, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată a sumei de 3.570 lei, reprezentând onorariu avocat suportat de contestator cu ocazia soluționării contestației sale la Consiliu, apreciază că raportat la admiterea în parte a criticilor formulate, Consiliul urmează a reduce cuantumul sumei pretinse cu titlu de cheltuieli de soluționare la suma de 1.500 lei, față de care autoritatea contractantă va fi obligată la plată către contestator. Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestator, în calitate de client, și avocatul său, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 Cod civil. De asemenea, se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienți lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de munca depusă de avocat, complexitatea cauzei, valoarea pricinii și proporționalitatea onorariului față de volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în această cauză. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la 3.570 lei, la suma de 1.500 lei, este în concordanță cu elementele mai sus arătate, respectiv complexitatea cauzei și ținând Pagina 49 din 59

seama de munca depusă de avocat și de admiterea în parte a contestației, în condițiile art. 451 Cod procedură civilă contestatorul fiind îndreptățit să solicite cheltuielile de judecată, respectiv onorariu de avocat, care însă poate fi diminuat de către Consiliul, în condițiile legale menționate anterior. Dispoziția art. 451 Cod procedură civilă este în concordanță și cu jurisprudența CEDO conform căreia un reclamant poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil.

Drept pentru care, Consiliul va obliga ... la plata sumei de 1.500 lei către ... SRL, reprezentând cheltuieli efectuate pentru soluționarea contestației. În continuare, Consiliul va proceda la analiza criticilor formulate de ... SRL, prin contestația care face obiectul dosarului CNSC nr. .../.... În soluționarea contestației, Consiliul constată că aceasta este formulată împotriva documentației de atribuire, fiind vizate aspecte referitoare la factorii de evaluare stabiliți pentru lotul nr. 2 al procedurii și specificații tehnice minime solicitate pentru două dintre produsele care fac obiectul lotului în discuție. În ceea ce privește factorii de evaluare stabiliți de autoritatea contractantă, contestatorul solicită eliminarea factorului de evaluare „Calitate”, criticând faptul că acesta nu include nici aspecte de calitate, nici aspecte de mediu ori sociale. Consiliul constată că factorii de evaluare „Lanțul de aprovizionare” și „realizarea unei etape de producție”, criticați în prezentul dosar CNSC, sunt formulați în mod identic celor precizați în cadrul lotului nr. 1 al procedurii. De asemenea, analizând prevederile din documentul intitulat „Caiet de sarcini pentru achiziția de produse de curățenie”, publicat în SEAP în anexa anunțului de participare nr. .../..., sub identificatorul „[.../00004] Caiet de sarcini -Produse de curatene.pdf.p7s.p7s”, înscris care, potrivit prevederilor art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, conține specificații tehnice prin intermediul cărora a descris autoritatea contractantă necesitatea sa, pentru a cărei satisfacere a fost organizară prezenta procedură de atribuire, Consiliul constată faptul că, în cadrul lotului nr. 2, sunt cuprinse 54 de produse (pag. 10-14 din caietul de sarcini), cuprinzând, în principal, produse de uz casnic (pungi, saci, farfurii, folie, hârtie pentru copt, mânuși, lavete, mături, mopuri și alte articole de curățenie). Având în vedere aspectele anterior menționate, Consiliul constată că subzistă, în mod corespunzător, considerentele reținute în analiza criticilor care vizează factorii de evaluare „Lanțul de aprovizionare” și „realizarea unei etape de producție” din cadrul lotului nr. 1 al procedurii, formulate în dosarul CNSC nr. .../..., drept pentru care Consiliul urmează a dispune măsuri de remediere similare, cu privire la acești factori de evaluare, în prezenta cauză. Date fiind considerentele anterior reținute, în ce privește critica care vizează eliminare factorului de evaluare „lanțul de aprovizionare”, Consiliul o va admite și va obliga autoritatea contractantă să procedeze fie la eliminarea factorului de evaluare „lanțul de aprovizionare”, fie la justificarea utilizării acestui factor de evaluare, în condițiile indicate în cadrul art. 187 alin. (8) lit. c) și art. 188 alin. (3) lit. b) din Legea nr. Pagina 51 din 59

98/2016 și la clarificarea algoritmului de acordare a punctajului pentru factorul de evaluare, astfel încât să permită calcularea punctajului în cazul în care sunt ofertate, în cadrul lotului nr. 2 al procedurii, produse pentru care lanțul de aprovizionare cuprinde numere diferite de operatori economici intermediari. În ceea ce privește factorul de evaluare „realizarea unei etape de producție” în regiunea Sud-Muntenia, cu privire la care a fost reținut caracterul evident restrictiv, Consiliul constată că este necesar ca

autoritatea contractantă să procedeze la eliminarea acestuia, critica cu privire la acest factor de evaluare urmând a fi admisă. Consiliul subliniază că, în acest context, se impune o reverificare a documentației de atribuire, de către autoritatea contractantă, pentru a vedea dacă sunt necesare și alte modificări ale acesteia, în corelare cu cele reținute de Consiliu în cadrul considerentelor de mai sus. Având în vedere aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., respectiv criticile cu privire la factorii de evaluare „Lanțul de aprovizionare” și „realizarea unei etape de producție”, aferenți lotului nr. 2 al procedurii, conform considerentelor reținute cu privire la fiecare dintre acestea, va respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestator și va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de cel mult zece zile de la primirea prezentei, să procedeze la modificarea prevederilor secțiunii II.2.5) Criterii de atribuire din anunțul de participare și fișa de date a achiziției, cu luarea în considerare a celor precizate în motivare și să informeze toți operatorii economici interesați de participarea la prezenta procedură de atribuire despre modificările adoptate, prin publicarea acestora în SEAP. În ceea ce privește cererea contestatorului de obligare a autorității contractante la plata sumei de 3.570 lei reprezentând cheltuieli de soluționare a contestației, Consiliul reține ca fiind incidente următoarele dispoziții legale: Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). Pagina 53 din 59

(4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - Art. 452: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453:

„(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Având în vedere dispozițiile anterior menționate, se constată că fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală a părții. În speță, Consiliul reține culpa procesuală a autorității contractante în intentarea acțiunii de către ... SRL, în calitate de contestator, motiv pentru care Consiliul apreciază că în speță se impune obligarea autorității contractante ... la plata unor cheltuieli de soluționare a contestației reprezentând onorariu avocat. Cheltuielile reclamate de contestator sunt în sumă de 3.570 lei și reprezintă onorariu aferent serviciilor de asistență juridică prestate de „CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT ...” facturate cu factura seria AI nr. 28/08.04.2024 și pentru care a fost prezentată confirmarea electronică a plății, emisă de Raiffeisen Bank. Analizând temeinicia pretențiilor contestatorului, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând onorariu avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat la suma de 1.500 lei, din următoarele considerente: Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și având în vedere faptul că în speță nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, Consiliul apreciază că suma solicitată de contestator este excesivă. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații. Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de serviciile prestate de „CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT ...”, Consiliul, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată a sumei de 3.570 lei, reprezentând onorariu avocat suportat de contestator cu ocazia soluționării contestației sale la Consiliu, apreciază că raportat la admiterea în parte a criticilor formulate, Consiliul urmează a reduce cuantumul sumei pretinse cu titlu de Pagina 55 din 59

cheltuieli de soluționare la suma de 1.500 lei, față de care autoritatea contractantă va fi obligată la plată către contestator. Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestator, în calitate de client, și avocatul său, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 Cod civil.

De asemenea, se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienți lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de munca depusă de avocat, complexitatea cauzei, valoarea pricinii și proporționalitatea onorariului față de volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în această cauză. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la 3.570 lei, la suma de 1.500 lei, este în concordanță cu elementele mai sus arătate, respectiv complexitatea cauzei și ținând seama de munca depusă de avocat și de admiterea în parte a contestației, în condițiile art. 451 Cod procedură civilă contestatorul fiind îndreptățit să solicite cheltuielile de judecată, respectiv onorariu de avocat, care însă poate fi diminuat de către Consiliul, în condițiile legale menționate anterior. Dispoziția art. 451 Cod procedură civilă este în concordanță și cu jurisprudența CEDO conform căreia un reclamant poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. Drept pentru care, Consiliul va obliga ... la plata sumei de 1.500 lei către ... SRL, reprezentând cheltuieli efectuate pentru soluționarea contestației. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Admite, în parte, contestațiile formulate de ... SRL (dosarele CNSC nr. .../... și .../...), în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., respectiv criticile cu privire la factorii de evaluare „Lanțul de aprovizionare” și „realizarea unei etape de producție”, aferenți loturilor nr. 1 și 2 ale procedurii de atribuire și criticile care vizează eliminarea, din cadrul specificației tehnice a produselor de la pozițiile nr. 29 și 30 din caietul de sarcini al lotului nr. 1 al procedurii de atribuire, a denumirii de marcă „ASEVI” și a cerinței cu privire la compoziția produsului, precum și critica prin care a fost solicitată prezentarea unor avize sau autorizări în Pagina 57 din 59

cazul în care se solicită ca produsele în discuție să prezinte acțiune dezinfectantă, conform considerentelor reținute cu privire la fiecare dintre acestea, Respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestator și Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de cel mult zece zile de la primirea prezentei, să procedeze la modificarea prevederilor secțiunii II.2.5) Criterii de atribuire din anunțul de participare și fișa de date a achiziției, cu privire la loturile nr. 1 și nr. 2 ale procedurii de atribuire, precum și a caietului de sarcini aferent produselor de la

pozițiile nr. 29 și 30 din cadrul lotului nr. 1 al procedurii, cu luarea în considerare a celor precizate în motivare și să informeze toți operatorii economici interesați de participarea la prezenta procedură de atribuire despre modificările adoptate, prin publicarea acestora în SEAP Obligă ... la plata către ... SRL a sumelor de 1.500 lei (dosar CNSC nr. .../...) și de 1.500 lei (dosar CNSC nr. .../...), reprezentând cheltuieli efectuate pentru soluționarea contestației. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ... PREȘEDINTE ... Consilier de soluționare ... Redactat practicaua deciziei ... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține ... (...) de pagini. Pagina 59 din 59