Decizie CNSC 845/2024

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 845/C9/653 Data: 03.04.2024 Prin contestația nr. 207/04.03.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 13490/05.03.2024, depusă de EURO- AUDIT SERVICE SRL, cu sediul în Târgoviște, str. Calafat nr. 7, județul Dâmbovița, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J15/954/2004, având CUI RO16869469, reprezentată legal prin administrator Alexandru Carlig, privind procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Execuţie lucrări pentru investiţia „Modernizarea sistemului de iluminat public, în Comuna Matca - etapa II", cod CPV 45316000-5 Lucrări de instalare de sisteme de iluminare și de semnalizare (Rev.2), de COMUNA MATCA, cu sediul în comuna Matca, str. Principală nr. 1282, județul Suceava, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - suspendarea procedurii până la soluţionarea contestației; - în principal, modificarea documentaţiei de atribuire în sensul eliminării cerinţelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența; - obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achiziţiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016; - în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii. - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură conform documentelor justificative ce vor fi depuse. CRISBO COMPANY SRL, cu sediul în municipiul Iaşi, Şoseaua Naţională, nr. 178-180, judeţul Iaşi, înregistrată în Registrul Comerţului cu nr. J22/757/1995, având CUI RO7954166, reprezentată legal prin administrator Pagina 1 din 3

Solcanu Bogdan Constantin şi convenţional prin Staicu Daniela - Cabinet de avocat, cu sediul în Bucureşti, Aleea Mizil nr. 14-18, et. 1, ap. 10A, interfon 10, sector 3, unde solicită comunicarea tuturor actelor, a depus cererea de intervenție nr. 100/15.03.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 16144/18.03.2024, solicitând: - admiterea cererii de intervenţie; - respingerea contestaţiei ca nefondată; - obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 451-453 din Codul de procedură civilă; - asigurarea accesului la dosarul constituit la Consiliu, în temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016. Prin încheierea nr. 751/C9/653/07.03.2024, Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii din cuprinsul contestației formulate de EURO-AUDIT SERVICE SRL, respingând-o, ca rămasă fără obiect. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația formulată de EURO-AUDIT SERVICE SRL, în contradictoriu cu COMUNA MATCA, sub aspectul modificării documentației de atribuire, în limitele celor analizate de Consiliu. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondat, capătul subsidiar de cerere vizând anularea procedurii. În conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și 64 din Codul de procedură civilă, încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată de CRISBO COMPANY SRL, și o respinge. Admite solicitarea contestatoarei EURO-AUDIT SERVICE SRL privind plata cheltuielilor efectuate cu soluționarea contestației și obligă COMUNA 2

MATCA la plata către EURO-AUDIT SERVICE SRL a sumei de 4.000 lei, reprezentând onorariu avocat. Respinge solicitarea intervenientei CRISBO COMPANY SRL privind plata cheltuielilor de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Redactată în 5 exemplare, conține 67 pagini. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Prin contestația nr. 207/04.03.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ., depusă de ... SRL, cu sediul în ........., ........., județul ........., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. ........., având CUI ........., reprezentată legal prin administrator ........., privind procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Execuţie lucrări pentru investiţia „,,,", cod CPV 45316000-5 Lucrări de instalare de sisteme de iluminare și de semnalizare (Rev.2), de ........., cu sediul în ........., ..., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - suspendarea procedurii până la soluţionarea contestației; - în principal, modificarea documentaţiei de atribuire în sensul eliminării cerinţelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența; - obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achiziţiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016; - în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii. - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură conform documentelor justificative ce vor fi depuse. ... SRL, cu sediul în municipiul ..., înregistrată în Registrul Comerţului cu nr. ...., reprezentată legal prin administrator .., cu sediul în ...., unde solicită comunicarea tuturor actelor, a depus cererea de intervenție nr. 100/15.03.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. ..., solicitând: - admiterea cererii de intervenţie; - respingerea contestaţiei ca nefondată; Pagina 1 din 67

- obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 451-453 din Codul de procedură civilă; - asigurarea accesului la dosarul constituit la Consiliu, în temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016. Prin încheierea nr. ..., Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii din cuprinsul contestației formulate de ... SRL, respingând-o, ca rămasă fără obiect. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... SRL reclamă unele prevederi ale documentației de atribuire, apreciindu-le restrictive, din considerentele expuse, pe larg, în cele ce urmează. I. Contestatoarea solicită suspendarea procedurii II. Documentatia de atribuire este nelegală Contestatoarea susține că documentaţia de atribuire conţine o serie de cerinţe nelegale, astfel: În conformitate cu proiectul tehnic "..”, parte integrantă din documentaţia de atribuire publicată în SEAP, proiectant este ... SRL, care a impus, prin Proiectul tehnic de execuţie realizat, cerinţe privind participarea ofertanţilor la procedura de achiziţie publica finanțată din resurse guvernamentale de către Agenţia Fondului de Mediu (cerinţe însușite ad litteram de către autoritatea contractantă), care exced cu mult cerinţelor minime stabilite prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind creşterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Procedând în acest fel proiectantul lucrării a pus autoritatea contractantă în situația de a încălca în mod flagrant prevederile alin. (1) și (2) ale art. 50 din Legea nr. 98/2016. Astfel, cu titlu preliminar, învederează faptul că lucrările care fac obiectul spetei deduse judecății sunt finantate din fonduri guvernamentale ale bugetului Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor, în baza Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public și se supun rigorilor GHIDULUI DE FINANTARE a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor si padurilor nr. 1.866/2021 cu modificările și completările ulterioare. Invocând prevederile art. 1, art. 2, art. 9 - art. 12 din Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, contestatoarea apreciază că enumerarea cheltuielilor eligibile este exhaustivă, pe cale de consecință nicio altă cheltuială, de nicio altă natură, și sub niciun pretext, nu este admisă a fi considerată eligibilă în proiect. Față de cele anterior menționate, autoarea contestației solicită Consiliului să analizeze contestația, strict prin prisma respectării de către autoritatea contractantă, cu privire la întocmirea, în integralitatea sa, a 2

documentației de atribuire aferente procedurii care face obiectul speței deduse judecății, în primul rând a dispozițiilor legale ale Ghidului de finanțare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public și în al doilea rând pe cele ale Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice și a actelor normative subsecvente. Astfel, petenta susține că prin impunerea unor cerinţe tehnice, constructive și/sau funcţionale specifice în sarcina ofertanţilor pentru aparatele de iluminat, componentele sistemului de telegestiune și punctele de aprindere a iluminatului public, proiectantul lucrării contribuie în mod nepermis la restrângerea artificială a concurenței. Impunerea de către proiectant a unor asemenea cerinţe restrictive cu dedicaţie clară pentru un anume ofertant ... SRL este o practică obişnuită a ... SRL, fiind de notorietate atribuirea către ... SRL a tuturor lucrărilor proiectate de către ... SRL, legaturile dintre cele două societăți fiind mai mult decât evidente. În sensul celor antemenționate, contestatoarea transmite ataşat contestației o listă cu o parte din proiectele realizate de către ... SRL, în corespondență cu procedurile de atribuire a contractelor de execuţie la care fie unicul ofertant a fost societatea ... SRL, (în mod direct sau subcontractant și/sau terț susținător al partenerilor săi), fie, deși au mai fost unul sau mai mulţi ofertanți, în final procedurile respective au fost atribuite, la o valoare apropiată de valoarea maximă estimată a respectivelor proceduri, ... SRL și/sau partenerilor săi, unde calitatea sa a fost de subcontractant și/sau terț susținător. Cu titlu preliminar, contestatoarea învederează faptul că, așa cum rezultă din captura prezentată în continuare, Referatul privind verificarea de calitate este unul absolut formal, fără nici cea mai mică legătură cu proiectul tehnic. După cum se poate constata, acesta este întocmit la modul general și este utilizat de proiectant pentru toate proiectele tehnice pe care le realizeaza, modificând doar denumirea proiectului și datele de identificare ale beneficiarului, în rest toate informaţiile fiind identice pentru toate proiectele întocmite. În susţinerea celor antemenționate, contestatoarea ataşează contestației: - 27 de referate privind verificarea de calitate, emise de către P.F. ... (verificatorul agreat de proiectantul ...), toate fiind absolut identice și conţinând câte o pagină; - 4 referate privind verificarea de calitate, emise de către alți verificatori de proiecte, conţinând informaţiile necesare, total diferite de cele elaborate de către P.F. .... În ceea ce pivește referatul de verificare nr. 539/19.10.2023, întocmit de verificatorul PF ..., atestat în baza Autorizației nr. 06839/16.08.2005, contestatoarea precizează că referatul a fost semnat, în mod nelegal, de către acesta și de către Proiectantul General - ... SRL, întrucât obligatia potrivit legii privind verificarea PTE îi revine beneficiarului și nu proiectatului (care întocmeste PTE). Invocând prevederile alin. (6) ale art. 3 din REGULAMENTUL din 20 noiembrie 1995 privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi Pagina 3 din 67

verificarea calităţii lucrărilor executate, în forma aflată în vigoare la data la care a avut loc verificarea proiectului, precum și cele ale art. 13 alin. (1) și art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, petenta susține că, din interpretarea acestora, cu precădere din cele ale alin. (6) al art. 3 din REGULAMENTUL din 20 noiembrie 1995, rezultă faptul că, pe de o parte, asigurarea activității de verificare a proiectelor este în sarcina investitorilor, iar pe de altă parte că verificatorul de proiecte este angajat al investitorului. În acest sens, în cadrul referatului de verificare depus în PTE, verificatorul de proiect nu indică numărul și data niciunui contract încheiat între

acesta

și

autoritatea

contractantă

în

calitate

de investitor/proprietar/administrator al iluminatului public pentru care s-a întocmit PTE, astfel încât să existe certitudinea respectării prevederilor legale cu privire la verificarea PTE de către un verificator angajat al autorității contractante, fie cu contract de muncă, fie pe bază de contract de prestări de servicii. În ambele cazuri, prezintă relevanță cine plătește prestația verificatorului de proiect, astfel încât să se creeze o independență a verificatorului de proiect față de proiectant și să nu existe suspiciuni în ceea ce priveste calitatea verificării proiectului. În legătura cu acest aspect, se invocă prevederile alin. (1) lit. e), f) și g) ale art.7 din HG nr. 742/13.09.2018, în care sunt stabilite atribuțiile verificatorului de proiecte, în ce privește atât conținutul, forma și concordanța dintre soluția tehnică descrisă în memoriile PTE pe specialități, tehnologia de execuție propusă pentru realizarea obiectivului de investiții și caietele de sarcini corespunzătoare, concordanță reflectată inclusiv în listele de cantități de lucrări din PTE. Contestatoarea precizează că, în urma studierii Referatului privind verificarea de calitate la cerițele PTE întocmit de verificatorul PF ..., se poate constata că acest referat, depus în pagina de început a PTE, este unul care nu are nici cea mai mică legătură cu PTE nr. 3PT/2023 aferent "…", cu toate că, în mod cert, acesta a fost aprobat de conducerea autorității contractante. De asemenea, învederează faptul că PTE nr. 3PT/2023 va sta la baza execuției lucrărilor de construcții în ........., Judetul ........., zona cu circulație auto și pietonală intensă, în baza unei verificări tehnice a proiectului care nu respectă cele mai elementare condiții legale de formă, fond și securitate a circulatiei auto și pietonale, în condițiile în care lucrările rezultate din PTE neverificat legal, trebuie să funcționeze pentru o durată de minim 25 ani, perioadă în care se pot întâmpla accidente cu impact major asupra vieții oamenilor, precum și pagube materiale importante. Atunci când legiuitorul a prevăzut ca proiectele tehnice de execuție din construcții să fie verificate de către verificatori de proiecte autorizați, iar această sarcină a fost atribuită prin lege în sarcina investitorilor/ proprietarilor/administratorilor, iar verificatorul să fie dependent de investitor/ proprietar/administrator și nu de proiectant, acesta a avut în vedere tocmai evitarea unor asemenea situații în care să fie posibilă punerea în pericol a vieții și integrității oamenilor și să devină incidentă producerea de pagube materiale. Contestatoare menționează că, legiuitorul nu face distincție între un PTE întocmit pentru modernizarea iluminatului public pe o stradă dintr-o comună, 4

execuția unui zgârâie-nori sau a unui pod peste Dunăre, în acceptiunea acestuia toate proiectele tehnice de execuție sunt egale și trebuie verificate în aceleași condiții de calitate și tratate de autoritățile contractante cu aceeași seriozitate, întrucât lipsa unei verificări tehnice de calitate a oricărui PTE, poate produce catastrofe umane și materiale greu de cuantificat. Autoarea contestației precizează că un proiect tehnic reprezintă actul de naştere a unei constructii, asigurând cu privire la faptul că aceasta va fi funcţională pe perioade îndelungate de timp, iar proiectantul garantând pentru efectele pe care le-ar produce acea construcție asupra oamenilor. În cazul unei construcții electrice, fie ea și de iluminat public, este extrem de importantă respectarea normelor legale în domeniu, astfel încât cetățenii și animalele să fie protejate de eventualele efecte nocive pe care aceasta le-ar produce în timpul exploatării, cu atât mai mult cât este vorba de curent electric, proiectantul trebuind să fie conştient de efectele acestuia asupra vieţii. Astfel, contestatoarea arată că, în conformitate cu prevederile art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, deci legislaţia în vigoare a impus ca fiecare ProiectTtehnic să fie verificat cu atenție și profesionalism, astfel încât să nu se producă asemenea evenimente. În continuare, petenta prezintă câteva dintre constatările verificatorului de proiect din Referatul întocmit și semnat: - A. "Rezistența mecanică și stabilitate": Instalaţiile electrice se vor realiza cu echipamente adecvate și se vor amplasa astfel încât să se asigure protecţia acestora la acţiunea agenţilor chimici și de mediu. Contestatoarea arată că proiectul tehnic prevede că toate elementele se montează în aer liber sub acţiunea factorilor de mediu, astfel încât verificatorul trebuia să constate, să verifice și să stabilească dacă soluţia proiectantului va asigura siguranţa circulației rutiere, pietonale și a animalelor pe perioada de exploatare de minim 25 ani pentru echipamentele sistemului de iluminat public proiectat. - B. "Securitate la incendiu": Se va asigura protecţia coloanelor electrice împotriva supracurenților. Autoarea contestației susține că verificatorul avea obligaţia de a consemna modul în care proiectantul a prevăzut în proiectul tehnice asigurarea protecţiei coloanelor electrice împotriva supracurenților, astfel încât să existe certitudinea că în exploatare nu există pericolul de incendiu, nu transmiterea unor recomandări dupa finalizarea proiectării, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului care face obiectul speței deduse judecăţii. - C. "Igienă, sănătate și mediu": Obiectivul va fi prevăzut cu Sistem de iluminat normal exterior stradal, în care se vor înlocui corpurile de iluminat aferente amplasamentelor existente. Petenta precizează că enunţul antemenționat reprezintă dovada faptului că Verificatorul de proiect care a semnat toate referatele pentru proiectele elaborate de către ... SR nu este conştient de faptul că el este cel care trebuie să verifice un proiect existent și nu o temă de proiectare, în caz contrar nu ar fi constatat că "obiectivul va fi prevăzut cu Sistem de iluminat normal exterior ceea ce reprezintă un nonsens și un simulacru de verificare. - D. "Siguranţa in exploatare": Obiectivul va fi prevăzut cu: - Sistem de protecţie împotriva şocurilor electrice; - Priza de pământ existentă de max.4 ohmi; Pagina 5 din 67

- Puncte de aprindere; - Alimentare cu energie electrică (...) Ca urmare a integralității celor antemenționate rezultă faptul că, în realitate, proiectuul tehnic aferent obiectivului "Execuţie lucrări pentru investiţia „ Modernizarea sistemului de iluminat public, în .........-etapa II" nu este verificat tehnic, chiar dacă aparent există un referat cu semnătura și stampila verificatorului de proiect, întrucât, asa cum se poate observa din referatele anexate pentru alte proiecte, acestea sunt absolut identice, copiate la indigo, inclusiv ștampila și semnătură fiind identice, fiind aplicate prin transcopiere pe calculator. În aceste condiţii, petenta consideră că s-a încălcat, în mod flagrant, art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1996, ceea ce determină că un Proiect Tehnic verificat necorespunzător să nu poata fi utilizat în execuţie fără riscuri iminente pentru populaţie. Contestatoarea arată că, din analiza referatelor de verificare a proiectelor elaborate de către ..., se pot trage, cu uşurinţă, următoarele concluzii:  Copie generală pentru toate proiectele ... un lucru extrem de grav, întrucât rolul verificatorului de proiect este să preîntâmpine eventuale fapte grave în exploatare; • Referatul are în vedere doar generalități și nu o verificare minuţioasă a proiectului; • Ștampila de verificare nu reprezintă o garanţie că în viitor lucrările executate în baza proiectului vor fi corespunzătoare; • Punctele la care se referă verificatorul în referat sunt tratate la viitor, ca și cum acesta este pe post de consultant, și nu având rolul de verificare efectivă a proiectului; • Nu a sesizat că proiectul are probleme chiar în ceea ce priveşte cantitățile de lucrări prevăzute a se monta în lucrare; • Toate proiectele sunt copy/paste, nu se modifică decât cantitățile, chiar dacă locaţiile sunt diferite și condiţiile de execuţie și contactul cu circulaţia publică sunt diferite. Prin urmare, solicită Consiliului să dispună reverificarea proiectului tehnic în concordanță strict cu prevederile legislaţiei în vigoare, astfel încât să existe siguranţa că obiectivul de investiții va respecta toate standardele și normele existente în construcții și nu va pune în pericol viața cetățenilor pe toată perioada de exploatare a acestuia de cel puţin 25 ani. În condiţiile în care toate referatele de verificare, întocmite de PF ..., sunt absolut identice, fără modificarea nici măcar a unei virgule, se creează aparența faptului că, în realitate, proiectul nu a fost verificat, context în care se impune obligarea autorităţii contractante la prezentarea dovezii contractării serviciilor de verificare a proiectului, împreună cu dovada plăţii acestor servicii, prin publicarea atât a contractului încheiat cu verificatorul de proiecte PF ..., cât și a dovezii efectuării plaţii respectivelor servicii. I. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește sistemul de telegestiune Contestatoarea susține că, printre activitățile înscrise în Proiectul Tehnic, la pag. 16 din documentul "... ETAPA 2 ..." (pag. 18 din pdf), nu figurează și activitatea de implementare a unui sistem de telegestiune în punct luminos și în punct de aprindere, însă la pag. 17 (pag. 19 din pdf) din 6

documentul "... ETAPA 2 ...”, în Tabelul nr. 4 Centralizator cantități de echipamente figurează un numar de 510 module de telegestiune care sunt de asemenea evidențiate și în F4 (pag. 123 din documentul "... ETAPA 2 ...") și în F3 (pag. 130 din documentul "... ETAPA 2 ...") ca fiind motate pe corpurile de iluminat. În susținerea celor precizate, redă extrase din documentele la care a făcut trimitere și arată că varianta constructivă presupune montarea aparatelor de iluminat pe stâlpi existenți și implementerea unui sistem de telegestiune. De asemenea, susține că, în egală măsură, la pag. 19 din documentul "... ETAPA 2 ..., se regăsește schema de funcționare a sistemului de telegestiune, pe care o redă. Totodată, menționează că, potrivit Fișei tehnice nr. 4 a sistemului de telegestiune, rd.1.2, rolul sistemului de telegestiune este de a monitoriza și controla de la distanță atât punctele de aprindere, cât și aparatele de iluminat. Însă în PTE nu este prevazut a fi montat în punctele de aprindere Gateway cu rol de concentrator de date, așa cum prevede fișa tehnică, astfel încât sistemul de telegestiune să fie funcțional. În cazul în care lipsesc concentratoarele de date (gateway), controlerele de corp în configurația existentă nu pot comunica și transmite informațiile despre corpurile de iluminat, astfel încât acestea să poată fi preluate de sistemul de control (server) și prelucrate. În fapt, autoritatea contractantă solicita un sistem de telegestiune nefuncțional, întrucât lipsește din acesta o parte esențială, și anume, cea care concentrează datele de la controlerele de corp și le transmite către CMS. Or la rd.1.3 din Fișa tehnică nr. 4 - Sistem de telegestiune (pag. 148 din documentul "... ETAPA 2 ...") autoritatea contractantă tocmai asta solicită, așa cum rezultă din captura de ecran prezentată. Informaţiile despre starea aparatelor de iluminat, consumul de energie, precum şi avariile apărute sunt raportate în permanenţă, înregistrate şi stocate pe o perioadă nedeterminată într- o baza de date, împreună cu data, ora, indicativul şi locaţia geografică a punctului luminos sau a punctului de aprindere. Ca urmare a celor antemenționate rezultă faptul că aceste informații, fără achizitia de gateway în punctul de aprindere, nu vor putea fi disponibile în CMS, astfel că sistemul de telegestiune este nefuncțional și achizitionarea lui nu se justifică. Prin urmare, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă să modifice PTE și să prevadă atât în Partea scrisă, cât și în Devizele lucrării, cantitatea necesară de Gateway necesar a fi achiziționate, astfel încât sistemul de telegestiune să devină funcțional. II. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la montarea unui număr de 2 senzori multifuncționali Așa cum a demonstrat anterior, contestatoarea precizează că enumerarea cheltuielilor eligibile este exhaustivă, pe cale de consecință nicio altă cheltuială, de nicio altă natură, și sub niciun pretext, nu este admisă a fi considerată eligibilă în proiect. Prin urmare, rezultă faptul că achiziționarea celor 2 senzori nu este cheltuială eligibilă, singura soluție rămasă fiind eliminarea în totalitate din cuprinsul documentaţiei de atribuire a oricăror prevederi legate de achiziționarea celor 2 senzori multifuncţionali. Pagina 7 din 67

În continuare, evidențiază și alte aspecte care întăresc caracterul de cerință nelegală a solicitării unui număr de 2 senzori multifuncționali. Astfel, arată că în cuprinsul Proiectului Tehnic, la pag. 17 (pag. 19 din pdf) din documentul "... ETAPA 2 ...', în Tabelul nr.4 Centralizator cantitati de echipamente este prevăzut un număr de 2 buc. Senzor multifuncțional, care nu sunt însă prevazute ca activități ale PT, nicăieri în cuprinsul acestuia în Partea scrisă nefiind detaliate lucrările pentru montarea acestora în SIP. Singurul loc în care se poate „observa" (fiind mult spus, întrucât documentația în integralitatea sa este extrem de ilizibilă) senzorul multifuncțional este reprezentat de Planşele desenate la pag. 164 și 166 din documentul "... ETAPA 2 ...", așa cum rezultă din capturile de mai jos. Nu există însă nicăieri în cuprinsul documentației de atribuire nicio descriere a modului în care aceștia se vor monta, locul de montaj, modul de comunicare și rolul lor în cadrul lucrărilor de modernizare a SIP. Mai mult, in Fisa tehnica F5 nr. 3 a senzorului multifunctional (pag. 1450147 din documentul "... ETAPA 2 ...” se prevede faptul că montajul acestuia se va face pe fiecare AIL (corp de iluminat) prin intermediul unei prize Zhaga, fără a se preciza locul de montare a acesteia pe corpul de iluminat (carcasa superioară sau carcasa inferioară), așa cum rezultă din captura prezentată în continuare. 1.4 Montaj: senzorul va fi conectat la AIL printr-un soclu de tip "plug and play" (ZHAGA sau similar); Totodată, contestatoarea menționează că, prin Proiectul Tehnic, este prevăzut a se monta un număr de doar 2 senzori multifuncţionali care au capacitatea de a detecta automobilele și pietonii pe o distanță de 50 m, având o serie de cerinţe, așa cum rezultă din captura prezentată, să detecteze mişcarea și sensul de mişcare, să detecteze impactul și să transmită alerta de impact (ex. accident rutier) etc. În primul rând, din analiza legalității includerii senzorilor multifuncţionali în cadrul unui proiect finanțat din fonduri guvernamentale nerambursabile de mediu, contestatoarea solicită Consiliului să constate că Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022 parte integrantă din Ordin 1866/2021, Ordin 1947/2022, finanțeaza obiective care concură la creşterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public și nu pentru satisfacerea unor interese ascunse ale autorității contractante. Având în vedere obiectivele Programului de finanţare, includerea în documentaţia de atribuire a unor cerințe complet străine de aceste obiective, precum senzorii multifuncţionali care nu au nicio legătură cu obiectivele programului, denotă în mod clar interesul autorității contractante, în strânsă legătură cu proiectantul lucrării, de limitare a concurenței și de avantajare a intereselor proiectantului. În al doilea rând, includerea în Proietul Tehnic în mod cu totul nejustificat a senzorilor multifuncţionali ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 Senzor multifuncţional, contestatoarea precizează că, atâta timp cât Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022, parte integrantă din Ordin 1866/2021, Ordin 1947/2022 nu prevede finanţarea unor astfel de echipamente, și mai mult, acestea nu au nici cea mai mică contribuție la 8

realizarea obiectivelor Programului privind creşterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, prin reducerea consumurilor energetice și a amprentei de dioxid de carbon eliberat în atmosfera terestră și care afectează în mod direct mediul înconjurător, este profund nelegală. Astfel, petenta susține că autoritatea contractantă, aflată în complicitate evidentă cu proiectantul lucrărilor, nu poate profita, în mod discreţionar, de prevederile alin. (10) al art. 20 din HG nr. 395/2026, astfel încât să includă în proiect, elemente care nu au nici cea mai mică legătură cu realizarea obiectivelor Programului de finanţare, ignorând în acest fel în mod complet Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public. Prin urmare, contestatoarea solicită Consiliui să constate, din probele prezentate în continuare, că includerea Fișei tehnice F5 nr. 3 Senzor multifuncţional în Proiectul Tehnic, fără ca acest produs să aibă legătură cu obiectivele Programului de finanţare, nu este deloc întâmplătoare, această includere face parte dintr-o practică frecventă folosită de ..., proiectantul societății ... SRL (chiar impusă, în ultima vreme, și altor proiectanţi) de a impune câte 3/4/5/6 senzori multifuncţionali, rolul acestora fiind pur simbolic, întrucât așa-zisele funcţii ale acestora sunt pur teoretice (nu pot fi îndeplinite în mod practic decât în măsura în care fiecare corp de iluminat în parte ar fi echipat cu un astfel de senzor). Contestatoarea învederează Consiliului faptul că, prin Fișa tehnică F5 nr. 3 rd. 1.10, multisenzorul impus ar trebui să cuprindă nu mai puţin de 9 senzori independenţi într-unul singur, care să fie integrați împreună într-o carcasă conectată la corpul de iluminat printr-o priză (conector) de tip Zhaga. Chiar dacă practic această construcție ar fi posibilă, montarea acestui multisenzor pentru 2 corpuri de iluminat (așa cum se prevede în Proiectul Tehnic) nu ar avea nici cel mai mic efect asupra iluminatului public (și niciunul pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de finanţare ca cheltuială eligibilă). În continuare, petenta prezintă dovezile care arată inutilitatea includerii numărului de 2 Senzori multifuncţionali, ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 în cadrul proiectului, în care sunt prevăzute a se monta un număr de 510 corpuri de iluminat stradal/pietonal, din următoarele motive: -Distanța de detecţie a senzorului de mişcare potrivit rd. 1.7 este de 50 m în jurul locului de montaj, pentru a detecta mişcarea automobilelor și a pietonilor. Detectarea mişcării pentru o distanța de 50 m raportată la lungimea unui sistem de iluminat care conţine un minim de 510 corpuri de iluminat, nu va avea niciun efect în plan real (nici ca ajutor pentru traficul auto și pietonal și nici pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de finanţare), singurul efect resimțit va fi cel de limitare a concurenței și de avantajare a ofertantului ce deține un astfel de senzor, în complicitate cu proiectantul și autoritatea contractantă; - comunicarea senzorului multifuctional rd.1.8 cu alte echipamente (care nu sunt nominalizate de proiectant în Proiectul Tehnic) pe o distanță de 1 km nu este relevantă pentru sistemul de iluminat public ......... care se întinde pe o distanță mult mai mare, astfel că și această cerinţă este impusă doar cu scopul limitării concurenței și a avantajării ofertantului agreat, fără Pagina 9 din 67

nicio legătură cu obiectivele Programului de finanţare a iluminatului public local; -La cerinţa de la pct. 1.12 privind unghiul de detecţie, se solicită un unghi de detecție de -80° la +80°, fără a se preciza dacă această detecție se face pe orizontală sau pe verticală, astfel încât ofertanții să cunoască cu exactitate prevederile Proietului Tehnic și nu „intenţiile" ascunse ale proiectantului. Totodată, la acelaşi rând al fișei tehnice proiectantul impune ca senzorul multifuncţional să poată fi utilizat pentru a partaja evenimentele de detectare a mişcării și pentru a crea un avans luminos, fără a preciza nici în Proiectul Tehnic și nici în fișa tehnică în ce vor consta acestea. Contestatoarea învederează faptul că pentru a se putea crea un avans luminos stradal în circulaţia auto sau pietonală, majoritatea corpurilor de iluminat (și nu doar 2 dintre acestea) ar trebui echipate cu un astfel de senzor multifuncţional pentru a putea îndeplini o astfel de funcţie, ținând seama de distanța de detecție de 50 m pentru un senzor multifuncţional. Prin impunerea prin Proiectul Tehnic a unui număr de 2 senzori pentru un număr de 510 corpuri de iluminat rolul senzorului este doar de limitare a concurenței și de avantajare a deţinătorului acestuia; - De asemenea, autoarea contestației, supune Consiliului spre analiza o serie de cerinţe a căror includere în Proietul Tehnic și Documentaţia de atribuire nici măcar nu pot fi explicate, cele impuse la rd. 1.13, 1.14, 1.15, în care rolul senzorului multifuncţional ar fi de detectare a înclinării stâlpului pe care este montat, de detectare a impactului dintre stâlp și un autovehicul, de detectare a zgomotului din jurul corpului de iluminat pe care este montat.

- Contestatoarea consideră că includerea printre senzorii multisenzorului ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 și a senzorului de lumină ambientală din jurul corpului de iluminat rd. 1.16, reprezintă un comportament clar abuziv al autorității contractante, în complicitate cu proiectantul lucrării, atâta timp cât aceeaşi autoritate contractantă și acelaşi proiectant au prevăzut câte un senzor de lumină identic (senzor crepuscular) pentru echiparea fiecărui controller de corp de iluminat și fiecărui gateway care echipează punctele de aprindere. Impunerea cerinţei ca și senzorul multifuncţional să fie echipat și cu un senzor de lumină, dublând sau triplând senzorii de lumină, denotă o lipsă de responsabilitate în ceea ce priveşte administrarea banului public și toate acestea doar pentru limitarea concurenței și avantajarea ofertantului ce deţine și impune un asfel de senzor multifuncţional. - Cerinţa impusă la rd. 1.17 din fișa tehnică, ca senzorul multifuncţional să fie capabil de a detecta și partaja precipitaţiile sub formă de ceață, ploaie, ninsoare, este nerealistă, întrucât este imposibil ca un senzor să facă deosebire între ploaie, zăpadă și ceață, cu excepţia faptului dacă acesta ar fi înzestrat cu inteligența artificială (ceea ce nu este cazul). Prin montarea unui număr de 2 senzori în sistemul de iluminat public pentru detectarea ceții, ploii și ninsorii la locul de montaj, contestatoarea nu înțelege cum ar folosi aceştia îndeplinirii obiectivelor Programului de finanţare de creştere a eficienței energetice a iluminatului public și cum ar folosi în acelaşi timp autorității contractante pentru deciziile pe care ar trebui să le ia, de vreme ce în Fișa tehnică F5 nr. 4 a sistemului de telegestiune aceste facilități oferite de senzorul multifuncţional nu sunt integrate. Prin urmare, este clară intentia 10

proiectantului și a autorității contractante, că includerea acestei cerinţe în fișa tehnică a senzorului multifuncţional a fost făcută doar în scopul limitării concurenței și a avantajării ofertantului care a impus un asfel de echipament. - De asemenea, autoarea contestației solicită eliminarea cerinţelor impuse la pct. 1.18, 1.19 și 1.20 ca fiind lipsite de orice finalitate practică, abuzite și fără justificare, având în vedere numărul de 2 senzori multifuncţionali prevăzuţi prin proiect și care au un singur rol în proiect: limitarea concurenței și avantajarea unui anumit ofertant. În aceste condiţii, solicită Consiliului să constate care este în realitate raţiunea proiectantului/autorității contractante de a solicita la pct. 1.10 din Fișa tehnică F5 nr. 3 includerea a cel puţin 9 senzori care să detecteze o serie de evenimente (mişcare, înclinare stâlp, impact lovire stâlp, zgomot, temperatura, lumină, ceață, ploaie, ninsoare) montați pe doar 2 corpuri de iluminat din totalul de 510 corpuri de iluminat proiectate, respectiv limitarea vădită a concurenței. Pe cale de consecință, solicită Consiliului să constate inutilitatea solicitării și utilizării a numai 2 multisenzori fără a se specifica necesitatea practică a acestora și fără a se detalia locul de montare a lor și să dispună eliminarea acestora, întrucât reprezintă o veritabilă piedică în calea concurenței. În sustinerea celor antementionate, înțelege să invoce Decizia CNSC nr. .. Prin urmare, solicită Consiliului să dispuna eliminarea în totalitate a acestui tip de multisenzor din acest proiect. III. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la sistemul de telegestiune Petenta arată că în cuprinsul Proietului Tehnic, la pag. 18 (pag. 20 din pdf) din documentul " ... ETAPA 2 ... " se prezintă sistemul de telegestiune impus de proiectant, descris sumar și intenționat confuz, astfel încât ofertanții să nu poată oferta soluţia impusă și astfel să renunţe la a participa la procedură, iar în acest fel proiectantul să și-l adjudece prin propria sa firmă de construcții .... În mod concret, la pag. 20 din Proiectul Tehnic (pag. 22 din pdf) la pct. "Conectivitatese prevede ca "Sistemul proiectat a fost, aşadar, ales să funcţioneze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicaţie ales". Analizând prin prisma Proietului Tehnic concluzia proiectantului, contestatoare arată erorile intenționate pe care acesta le impune prin proiect, încălcând în acest fel în mod grav legislaţia din domeniul construcţiilor și cea din domeniul achizițiilor publice. Prin urmare, este mai mult decât evident faptul că, de la un rând la altul, proiectantul nu este capabil să fie consecvent cu proiectul pe care îl realizează, pe de o parte afirmând că la pct. „ Conectivitate" că sistemul de telegestiune nu se va conecta la internet, iar pe de altă parte, la pct. „Operabilitate", afirmând că sistemul de telegestiune va utiliza non stop o „aplicaţie web-based", aplicaţiile bazate pe Web-based cuprinzând de fapt toate aplicaţiile care comunică cu utilizatorul prin HTTP (adică internet). Pagina 11 din 67

Contestatoarea precizează că autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili care este tipul de comunicaţie pe care îl impune drept cerinţă: PLC (Power Line Communication), adică tehnologia de comunicaţii pe linia de alimentare a cablurilor electrice pentru a primi date și a trimite comenzi sau comunicaţie prin web-based, care implică legătură cu internetul. Acest aspect este sprijinit și de fișele tehnice ale componentelor sistemului de telegestiune prin care se impune drept cerinţă, comunicarea exclusiv PLC (pentru controlerul de corp -Fișa tehnică F5 nr. 2 și comunicaţie cu CMS care este disponibilă pe internet (pentru Fișa tehnică F5 nr. 4, pct. 1.17, 1.20, 1.37, 1.39 Sistem de telegestiune), în timp ce controlul și gestiunea sistemului de telegestiune 24h/24h, 7 zile din 7 se realizează printr-o aplicaţie WEB-BASED de pe calculator/laptop sau dispozitive mobile/tableta prin Android sau iOS, toate funcţionând prin internet. În sustinerea celor antemenționate, înțelege să invoce Decizia CNSC nr. .. IV. Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţa referitoare la comunicaţia de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifuncțional Autoarea contestației arată că, prin Proietul Tehnic, proiectantul impune realizarea comunicaţiei dintre controlerele de corp și concentratoarele de date (gateway) montate în interiorul punctelor de aprindere exclusiv prin liniile de alimentare cu energie electrică existente aflate în proprietatea furnizorului de energie electrică, adică prin comunicaţie exclusiv de tip PLC (Power Line Communication). În continuare, comunicaţia între concentratorul de date (modulul central) și serverul CMS proprietate a beneficiarului (care însă nu este prevăzut printre achiziţiile proiectului) trebuie să se efectueze prin PLC (Power Line Communication). Fiecare CMS este alcătuit din două părţi - partea din faţă şi partea din spate. Partea din faţă este partea cu care interacţionează utilizatorul. Este modul în care site-urile sunt structurate şi stilizate în mod vizibil. Partea din faţă reuneşte HTML, CSS şi JavaScript pentru a oferi un conţinut bogat, interactiv și stilizat. Partea din spate a unui CMS este aplicaţia utilizată pentru a posta conţinut nou pe un site. Procesul începe prin accesarea unei interfeţe web (adică internet) care permite să adaugi, să creezi şi să publici cu uşurinţă conţinut în partea din faţă a sistemului CMS. Mai degrabă decât cunoaşterea HTML, CSS şi JavaScript este posibilă crearea de conţinut într-o interfaţă similară cu Microsoft Word. Partea din spate stochează apoi acest conţinut în baza de date şi îl publică în partea din faţă a site-ului. Împreună, aceste două sisteme formează CMS. Acestea permit publicare de conţinut, cunoaşterea tehnologiilor web sau construirea aplicaţiei web de la zero. Comunicaţia de tip PLC este posibilă doar dacă în punctul de aprindere în care sunt instalate cele 3 gateway-uri (concentratoare de date) există legături fizice directe (cablul de alimentare a reţelei electrice pentru corpurile de iluminat) între corpurile de iluminat dintr-o anumită zonă (stradă) și gateway (concentratorul de date). În acest sens, în fiecare punct de aprindere, pentru a fi posibilă comunicaţia PLC, se vor instala tot atâtea gateway-uri câte circuite directe de alimentare au corpurile de iluminat dintr- un punct de aprindere. În caz contrar, comunicaţia cu unele controlere de 12

corp de telegestiune nu va fi posibilă, pentru că nu există legătură fizică între corpurile de iluminat echipate cu controlere de corp de telegestiune și gateway-ul montat în punctul de aprindere. Mai simplu, în punctul de aprindere vor trebui montate tot atâtea gateway-uri câte circuite de intrare-ieșire există în punctul de aprindere pentru alimentarea corpurilor de iluminat cu energie electrică, pentru realizarea comunicării PLC. De asemenea, contestatoarea arată că o alta problemă, pe care proiectantul avea obligaţia să o rezolve prin Proiectul Tehnic, se referă la modalitatea de preluare de către concentratorul de date (gateway) care nu este prevăzut cu intefața (modem) PLC, întrucât acesta comunică prin web- based cu serverul CMS a datelor transmise de către controlerele de telegestiune care comunică prin sistem PLC, între aceste componente existând deosebiri majore constructive, făcând imposibilă preluarea datelor și transmiterea lor pentru prelucrare către serverul CMS. În această situație, petenta solicită Consiliului să impună autorității contractante refacerea Proiectului Tehnic, astfel încât să fie posibilă utilizarea aceluiaşi tip de comunicaţie între toate componentele sistemului de telegestiune, atât cu modulul central, cât și intre acesta și serverul CMS. De asemenea, solicită Consiliului să impună autorității cuprinderea în cadrul Proietului Tehnic a tuturor componentelor necesare realizării proiectului fără excepţie (ex. Server CMS, modemuri PLC, repetoare-amplificatoare de semnal, acces la reţeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicaţie impuse, etc.). Prin urmare, autoarea contestației consideră că documentaţia conţine o serie de deficiențe grave care trebuie remediate, în caz contrar fiind afectată în mod iremediabil concurența între operatorii economici, făcând imposibilă participarea la procedură. În sustinerea celor antemenționate, înțelege să invoce Decizia CNSC nr. ... V. Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la Fișa tehnică F5 nr. 1 rd. 1.2, rd. 1.3 și fișa tehnică F5 nr. 2 controller punct luminos, rd. 1.12 Astfel, petenta arată că, la Fișa tehnică F5 nr. 1, se impune la rd. 1.2 că „Aparatul de iluminat va fi integrat într-un sistem de control care permite controlul de la distanță", iar la rd.1.3 că „Aparatul de iluminat va fi echipat cu modul de telegestiune”. În acelaşi timp, în fișa tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.12, se impune pentru controlerul de corp de telegestiune că tipul de comunicaţie să fie exclusiv PLC (Power Line Communication). În această situație, în care se impune pentru corpul de iluminat ofertat să fie integrat într-un sistem de control care permite controlul la distanță, iar pentru controlerul de corp, care reprezintă tocmai echipamentul prin care poate fi controlat corpul de iluminat la distanță, s-a impus exclusiv comunicaţia de tip PLC (adică exclusiv pe linia de alimentare cu energie electrică a corpului de iluminat) se pune problema realizării controlului la distanță fără utilizarea conexiunii la internet (web) sau radiofrecvența (RF). În aceste condiţii, în care cerinţele impuse prin fișele tehnice din Proietul Pagina 13 din 67

Tehnic se exclud una pe cealaltă și duc la imposibilitatea ofertării unei soluţii de comunicare în concordanță cu documentaţia de atribuire, autoarea contestației solicită Consiliului să impună autorității contractante să refacă Proiectul Tehnic în concordanță cu soluţiile existente în acest moment pe piaţă. În sustinerea celor antemenționate, înțelege să invoce Decizia CNSC nr. ... VI. Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la „

placa led va fi prevăzută cu un senzor care să comande reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura la nivelul surselor led depăşeşte pragul critic prestabilit" Contestatoarea apreciază că impunerea unei cerinţe contructive „ca placa LED să fie prevăzută cu senzor ..." specifică aparatului de iluminat al ... SRL, beneficiarul real al acestei cerinţe, este restrictivă, întrucât producătorii consacraţi nu utilizează un asemenea sistem de răcire a LED-urilor aflate în funcţiune, prin reducerea fluxului luminos, măsura ce poate fi deosebit de periculoasă pentru circulaţia auto și care poate predispune la accidente grave de circulaţie. Industria iluminatului public a rezolvat problema controlului temperaturii critice care se poate înregistra pe joncţiunile LED-urilor aflate în funcţiune prin realizarea managementului termic combinat al răcirii LED-urilor prin utilizarea concomitentă a mai multor procedee de răcire. Doar aparatele de iluminat primitive mai utilizează reducerea fluxului luminos al LED-urilor pentru menţinerea temperaturii de funcţionare, întrucât acestea nu sunt prevăzute cu sisteme de răcire combinate. În egală măsură, autoarea contestației susține că Ghidul de finanţare nu impune o asemenea cerinţă, ea fiind introdusă de către proiectantul ... SRL, preocupat exclusiv de obstrucționarea concurenței cu orice preț. Ca urmare a celor antemenționate, petenta consideră că se impune eliminarea cerinţei, ea fiind în mod vădit nelegală. De asemenea, contestatoarea precizează că, impunerea prin Proiectul tehnic de execuţie, a anumitor cerinţe constructive pentru corpul de iluminat, ca de exemplu, placa LED să fie prevăzută cu senzor care să comande reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura la nivelul joncţiunilor LED-urilor crește, este o soluţie depășită tehnic și moral, întrucât tehnologia de fabricaţie existentă astazi în lume pemite utilizarea unor metode de răcire a LED-urilor, în așa fel încât temperatura pe joncţiunile acestora să se menţină permanent în parametrii optimi. Impunerea de către proiectant cu aprobarea autorității contractante a acestei cerinţe s-a realizat tocmai pentru că ofertantul privilegiat (producător) nu deţine pentru corpurile fabricate o tehnologie de răcire a LED-urilor bazată pe mai multe metode de răcire, limitându-se la echiparea corpurilor de iluminat fabricate cu senzor termic, motiv pentru care impune și celorlalţi ofertanţi soluţia lui tehnică, ceea ce va avea ca efect avantajarea acestuia și restrângerea concurenței, care a renuntat la o asemenea tehnologie învechită. Contestatoarea susține că marea majoritate a producătorilor corpurilor de iluminat utilizează drivere electronice prevăzute cu senzor termic, astfel încât placa optică nu are nicio legătură cu un asfel de senzor. Mai mult, în producţia de corpuri de iluminat sunt utilizate o serie de tehnologii în care 14

LED-urile pot fi aşezate compact pe o placă LED funcţionând ca un tot unitar sau pot fi LED-uri dispuse pe un cadru metalic și alimentate electric în mod individual, fără a forma o placă LED, astfel că utilizarea unui senzor termic ar trebui să fie disponibilă pentru fiecare LED în parte, ceea ce ar fi de neacceptat în constructia de corpuri de iluminat. Din acest motiv, autoritatea contractantă nu poate impune o anumită tehnologie constructivă în ceea ce priveşte protecția LED-urilor componente ale corpurilor de iluminat, când acest aspect priveşte fiecare producător în parte. Autoritatea contractantă poate solicita oricând ofertarea de corpuri de iluminat cu realizarea unor proiecţii privind supraîncălzirea, scurtcircuitul, supratensiunea, supracurentul, ce poate ajunge accidental la LED-urile componente, care să fie nominalizate de ofertanţi în funcţie de tehnologiile constructive pe care le utilizează. Cerinţa impunerii ca placa optică sa fie prevăzută cu senzor nu rezolvă funcţionarea LED-urilor la o temperatură optimă, care să le asigure atingerea duratei de viață solicitată. Factorul decisiv este managementul termic specific fiecărui producător în parte, între care de interes este cel care are la bază combinaţia dintre ventilația naturală și convecția naturală. Utilitatea senzorului termic, alături de alte procedee de proiecţie a corpurilor de iluminat, se manifestă prin reducerea fluxului luminos la momentul în care se atinge un anumit prag de temperatură și reluarea acestuia la nivelul iniţial la momentul încadrării temperaturii în limitele iniţiale. Acest procedeu nu reprezintă o rezolvare a problemei privind temperatura de funcţionare a LED-urilor, întrucât nu se elimină cauza creşterii temperaturii, precum în cazul asigurării unei temperaturi optime de funcţionare a LED-urilor, care să fie de durată. Mai mult, funcţionarea senzorului poate întrerupe brusc iluminatul în anumite zone ca urmare a protecţiei realizate pentru placa LED, care se poate solda cu pagube și accidente ca urmare a întreruperii bruşte a iluminatului pe timp de noapte. Protecția pe care se consideră că o asigură senzorul prin scoaterea din funcţiune a plăcii LED, în caz de supraîncălzire a acesteia, se poate transforma în pagube infinit mai mari decât defecţiunea unei plăci LED. Prin urmare, contestatoarea apreciază că se impune eliminarea cerinţei în discuţie, fie la modificarea acesteia, prin adăugarea sintagmei "sau echivalent", în sensul acceptării oricăror altor mijloace care să asigure scopul solicitării respectivului senzor, respectiv evitarea supraîncălzirii. În susţinerea celor antemenționate, petenta invocă Decizia CNSC nr. ... VII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la Fisa tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la inscripţionarea aparatului de iluminat și la rd. 1.17, referitoare la aplicaţia mobilă gratuită Autoarea contestației arată că, în Fișa tehnică F5 nr. 1 a corpului de iluminat cu LED, rd. 1.14, s-a impus drept cerinţă, inscripţionarea aparatului de iluminat cu un cod QR prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe întreaga perioadă de funcţionare a corpului de iluminat. În acest sens se solicită mijloace de probă privind durabilitatea codului QR, fără a se detalia în ce constau aceste mijloace de probă. Pagina 15 din 67

În opinia petentei, impunerea de către proiectant a unei asemenea cerinţe nu are nicio justificare tehnică, oricât s-ar strădui acesta să invoce considerente de durabilitate a unei astfel de inscripţionări. În primul rând, contestatoarea susține că cerinţa impusă nu are nicio legătură cu obiectivele Ghidului de finanţare a programului, întrucât nu contribuie la atingerea obiectivelor privind reducerea consumului de energie electrică, și pe această cale a emisiilor de CO2 în atmosferă. În al doilea rând, prin gravare nu se poate obţine un cod de bare sau un cod QR care să poată fi citit cu un terminal mobil, așa cum presupune aplicaţia mobilă impusă prin fișa tehnică. În al treilea rând, prin impunerea unei inscripţionări cu o tehnologie indestructibilă, proiectantul nu a definit ce însemna această tehnologie în materie de coduri QR și nici nu a stabilit o durată în care aceasta să reziste. Dacă proiectantul ar fi fost preocupat cu adevărat de durata rezistenței în timp a inscripţionărilor, atunci ar fi trebuit să indice o metodă de protejare a codurilor respective care să fie cu adevărat utilă, fie în cadrul unui compartiment special pe capacul superior al corpului de iluminat protejat total de praf și apă, fie înăuntrul compartimentului accesorii a corpului de iluminat care este protejat IP66-IP68 împotriva prafului și apei. Indiferent de metoda de gravare sau inscripţionare indestructibilă a corpului de iluminat propusă de ofertant, atâta timp cât aceasta se realizează pe carcasa superioară a corpului de iluminat, factorii de mediu distructivi (ploaia acidă, praful, excrementele de păsări, înghețul, etc.) vor acţiona distructiv asupra oricărei inscripţionări neprotejate (iar prin curățare aceasta va fi distrusă) și va limita drastic perioada de utilizare cu mult mai mică decât 100.000 ore de funcţionare a corpurilor de iluminat (aprox.25 ani). Prin urmare, cerinţa este impusă cu scopul de a limita concurența, întrucât neacceptarea etichetelor autoadezive cu posibilitatea montării lor în compartimentul accesorii sau compartiment separat al corpului de iluminat nu are nicio justificare din partea proiectantului, care este preocupat de satisfacerea intereselor firmei ... SRL. Cerinţa este impusă, în mod abuziv, doar pentru că proiectantul poate. În aceeaşi fișă tehnică, la rd. 1.17, se solicită punerea la dispoziţie beneficiarului a unei aplicaţii mobile gratuite, disponibilă în Google Play și AppStore, prin indicarea numelui aplicaţiei și a modului de accesare a acesteia cu scopul verificării unor informaţii despre corpul de iluminat ofertat, fără a se specifica cine va pune la dispoziţie aplicaţia respectivă. Totodată, la acelaşi rd. 1.17, se solicită furnizarea în cadrul Propunerii tehnice a aplicaţiei gratuite și a unui cod serial/cod QR/cod de bare, al unui aparat existent în scopul verificării funționalităților solicitate. În primul rând, contestatoarea precizează că ofertantul nu poate fi pus în situația de a fi obligat prin documentaţia de atribuire să pună la dispoziţia autorității contractante o aplicaţie mobilă gratuită din faza de ofertare, o asemenea cerinţă fiind nelegală și obligând potențialii ofertanți la angajarea unor costuri nejustificate în vederea participării la procedură. În acest sens, contestatoarea transmite ataşat contestației, contractul încheiat de societatea sa, în vederea realizării unei astfel de aplicaţii solicitate în mod „gratuit" de către autoritatea contractantă în faza de ofertare, împreună cu factura aferentă. Autoritatea contractantă poate solicita ofertarea unei aplicaţii 16

mobile gratuite inclusă în preţul ofertat care să fie disponibilă doar în cadrul execuţiei contractului, așa cum se solicită pentru aplicaţia sistemului de telegestiune ofertat. Autoarea contestației susține că informaţiile solicitate, precum „Dimensiunea permisă a consolei de fixare (j), Tipul driverului, Opţiunea de control, Opţiuni de telemanagement, Furnizarea codurilor de comandă pentru piese de schimb: driver, modul LED, etc., Setări driver, etc.", fie unele sunt lipsite de claritate, fie altele sunt complet inutile sau sunt solicitate din cauza faptului că așa sunt structurate în aplicaţia ... SRL, impusă de proiectantul .... Tipul informaţiilor de la pct. b). pentru care beneficiarul solicită de a fi permisă introducerea lor în aplicaţie sunt informaţii pe care le furnizează sistemul de telegestiune care va fi implementat și nu o aplicaţie de tip cod QR. De altfel, operarea într-o aplicaţie proprietară nu poate fi efectuată de către terți și în niciun caz în mod independent de permisiunea producătorului. Doar sistemul de telegestiune ce va fi implementat poate pune la dispoziţia beneficiarului fără restricții toate informaţiile solicitate aplicaţiei QR, acesta devenind proprietarul de drept al sistemului de telegestiune. Astfel, contestatoarea se întreabă dacă este relevantă utilitatea acestei aplicaţii de tip QR, atâta timp cât se implementează un sistem de telegestiune capabil să furnizeze informaţii infinit mai multe autorității contractante decât o simplă aplicaţie QR a unui corp de iluminat. Prin impunerea cerinţei de punere la dispoziţia beneficiarului a unei asemenea aplicaţii se restricționează, în mod nejustificat și nelegal, concurența, întrucât la procedură vor putea participa doar producătorii care și-au "fabricat" o asemenea aplicaţie complet inutilă și în mod deosebit producătorul ... SRL, deosebit de „inventiv" în crearea unor asemenea cerinţe, impuse în general prin proiectantul ... SRL și, ocazional, prin alți proiectanți. Totodată, susține că există o gravă necorelare între obligativitatea ofertanţilor de a furniza corpurile de iluminat exclusiv cu un cod QR aplicat prin gravare, poansonare sau altă metodă indestructibilă, în timp ce se solicită în cadrul aceleași cerinţe punerea la dispoziţie a unui cod serial/cod QR/cod de bare și nu doar a unui cod QR, cum în mod abuziv este solicitat la rd.1.14. De asemenea, apreciază că se impune clarificarea de către proiectant a momentului introducerii datelor suplimentare în aplicaţia mobilă gratuită și cine va efectua acest lucru, ținând seama că aplicaţia respectivă va deveni funcţională doar după desemnarea ofertantului câștigător. Astfel, petenta solicită obligarea autorității contractante la eliminarea din cuprinsul Fișei tehnice a oricărei referiri la aplicaţia mobilă gratuită (rd. 1.14, rd. 1.17) până în momentul refacerii Proiectului Tehnic cu condiţiile concrete de funcţionare a codului QR. În susţinerea celor antemenționate, se invocă Decizia CNSC nr. .., menținută prin Hotarârea nr.. pronunțată de către Curtea de Apel Târgu Mureş în Dosarul nr. ... VIII. Ambiguitatea si nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 2 controller punct luminos, rd. 1.12 Pagina 17 din 67

Autoarea contestației arată că, prin Fișa tehnică F5 nr. 2 Controler punct luminos, la rd. 1.12, proiectantul impune ca tip de comunicaţie exclusiv PLC (Power Line Communication), în timp ce la rd. 1.1 se stabileste ca acesta să efectueze „controlul la distanța sau automat ale aparatelor de iluminat". Prin urmare, este cât se poate de vizibil că realizarea controlului la distanță a aparatelor de iluminat nu se poate realiza decât prin comunicaţie GSM sau RF cu utilizarea internetului. Atâta timp cât proiectantul impune doar comunicaţia PLC, adică pe cablurile electrice de alimentare a corpurilor de iluminat, controlul la distanță nu va fi posibil fără interacţiunea cu internetul. Motivația proiectantului în ceea ce priveşte lipsa costurilor de comunicaţie prin PLC nu reprezintă o alternativă atâta timp cât reţelele electrice nu sunt pregătite pentru astfel de comunicaţii, accesul la reţele trebuie acordat de proprietarul acestora și nu se face în mod gratuit, în timp ce în spectrul frecvențelor radio sunt nenumărate posibilități de acces gratuit pentru realizarea comunicaţiilor. În acest sens, solicită Consiliului să elimine din fișa tehnică exlusivitatea pentru comunicaţia de tip PLC și să permită și alte tipuri de comunicaţie pe frecvențe libere. IX. Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la Fișa tehnică F5 nr. 2 rd. 1.10, referitoare la inscripţionarea controllerului punct luminos și la rd. 1.16, referitoare la aplicaţia mobilă gratuită Contestatoarea menționează că susţinerile sale de la cap. VII sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care nu le mai reia. În mod suplimentar, învederează următoarele: - Controllerul de telegestiune are rolul de colectare, comunicare și control pentru corpul de iluminat pe care este montat și gestionează toate informaţiile despre corpul de iluminat pe care îl controlează și cele proprii ale sale și le comunică prin intermediul gateway-ului sau în mod direct serverului (toate informaţiile solicitate la rd. 1.16 din Fișa tehnică F5 nr. 2 a controllerului de punct luminos, precum și cele ale corpului de iluminat pe care este montat, prevăzute în Fișa tehnică F5 nr. 1 a corpului de iluminat stradal cu LED, rd. 1.17); - Prin solicitarea de către proiectant a unei aplicaţii mobile gratuite pentru controllerul de punct luminos - creierul sistemului de telegestiune - care să fie pusă în mod gratuit, la dispoziţia autorității contractante reprezintă nu numai o cerinţă abuzivă din partea proiectantului, ci și o suprapunere a acestei aplicaţii peste aplicaţia sistemului de telegestiune, care, odată implementată, va avea disponibile toate informaţiile despre corpul de iluminat, controllerul de punct luminos, controllerul de grup (gateway) și senzorul multifuncţional (acolo unde este impus). În aceste condiţii inutilitatea aplicaţiei mobile gratuite este în mod evident demonstrată, toate informaţiile oferite de aceasta sunt redundante, ele fiind disponibile în mod permanent în aplicaţia sistemului de telegestiune. Astfel de aplicaţii mobile sunt utile doar acolo unde nu există o altă aplicaţie cum este cea de telegestiune în cazul de față, cu scopul obţinerii unor informaţii rapide la fața locului, fără a mai fi nevoie de consultarea unor înscrisuri. Atâta timp cât însă toate informaţiile necesare sunt în permanență la dispoziţia instalatorului 24/24 ore 7/7 zile prin sistemul de telegestiune care oferă infinit mai multe informaţii, contestatoarea nu înelege care este rostul 18

impunerii unei a doua aplicaţii mobile gratuite care oferă mai puţine informaţii care și acestea trebuie importate din aplicaţia sistemului de telegestiune. X. Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la Fișa tehnica F5 nr. 3 senzor multifuncțional, rd. 1.5 Autoarea contestației menționează că susţinerile sale de la cap. VIII de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care nu le mai reia. XI. Nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la Fișele tehnice nr. 2 controller punct luminos rd. 3.2, nr. 3 senzor multifuncţional rd. 3.2, nr. 4 sistem de telegestiune rd. 3.2 referitoare la obligativitatea certificatului de conformitate conform directivelor esenţiale Autoarea contestației arată că nelegalitatea acestor cerinţe rezidă din faptul că este limitată demonstrarea îndeplinirii prin impunerea certificatului de conformitate, în condiţiile în care legislaţia în vigoare în materia achiziţiilor publice impune acceptarea de mijloace echivalente, cum ar fi declaraţia de conformitate, care este o declaraţie pe proprie răspundere a producătorului, emisă sub sancţiune legală, prin care acesta confirmă faptul că produsele ofertate respectă standardele prevăzute de directivele europene și li se poate aplica marcajul CE. Declaraţia de conformitate CE este valabilă neînsoțită de Certificatul de conformitate solicitat, fiind o declaraţie dată în baza legii pe răspunderea producătorului, Certificatul de conformitate este un document emis de către un laborator autorizat, prin care acesta confirmă că produsele testate de laborator (deci nu cele ofertate, întrucât testarea este mult anterioară ofertării) respectă standardele prevăzute de directivele europene și este valabil doar însoțit de Declaraţia de conformitate CE a producătorului, prin care acesta se angajează să oferteze produse similare cu cele testate prevăzute în certificatul de conformitate. Prin urmare, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la modificarea documentaţiei de atribuire, în sensul acceptării prezentării și a declaraţiei de conformitate în vederea îndeplinirii cerinţei. Explicaţia pentru care Certificatul de conformitate trebuie să fie obligatoriu însoțit și de Declaraţia de conformitate CE este că laboratorul de testare nu-și poate asuma responsabilitatea ca producătorul, ulterior obţinerii Certificatului de conformitate pentru produsele testate, va respecta în producţie pentru produsele ofertate, standardele prevăzute în directivele europene. Tocmai acesta este și motivul pentru care laboratoarele de testare fac menţiunea necesară în Certifícatele de conformitate (Rapoartele de testare) că rezultatele testelor privesc exclusiv mostrele testate și nu privesc producţia viitoare, dacă aceasta este neînsoțită de Declarația de conformitate CE. Mai mult, în opinia petentei, formularea cerinţei este ambiguă și lasă loc subiectivismului, întrucât nu stabilește cu claritate ce anume din standardele invocate trebuie să respecte produsele supuse testării, iar menţionarea generală a îndeplinirii standardelor (care sunt standarde tehnice care confirmă/infirmă parametrii tehnici/costructivi/ funcţionali cât se poate de reali) este impusă doar cu scopul limitării concurenței și avantajarea unui Pagina 19 din 67

anumit ofertant, respectiv ... SRL. Cerinţa impusă privind prezentarea unui Certificat de conformitate pentru produsele ofertate este o cerinţă excedentară impusa doar cu scopul limitării concurenței, în timp ce Declaraţia de conformitate CE este suficientă și satisface pe deplin cerinţa privind conformitatea produselor ofertate cu directivele UE neînsoțită de Certificatul de conformitate, motiv pentru care solicită obligarea autorității contractante la modificarea documentaţiei de atribuire, în sensul acceptarii prezentării și a declarației de conformitate în vederea îndeplinirii cerinţei. În susţinerea celor antemenționate, se invocă Decizia CNSC nr. .., menținută prin Hotărârea nr. .. de către Curtea de Apel Suceava, Decizia CNSC nr. .. XII. Nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la Fișa tehnică nr. 4 sistem de telegestiune rd. 3.4 referitoare la compatibilitatea TALQ sau similar a sistemului de telegestiune propus Contestatoarea menționează că TALQ nu este o organizaţie guvernamentală, accesul se face pe baza plăţii unei cotizații de ordinul miilor de euro și nu reprezintă un standard, astfel limitând participarea la procedură și fiind excesiv impusă. Din moment ce se solicită respectarea standardelor europene pentru aplicaţia de telegestiune nu pot fi impuse altfel de standarde ale unor asocieri cu interese comerciale în acest domeniu. Prin urmare, solicită obligarea autorității contractante la eliminarea sa. În susţinerea celor antemenționate, se invocă Decizia nr. . XIII. Nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la Fișa tehnică nr. 4 sistem de telegestiune rd. 5.1 referitoare la punerea la dispoziţie a unui serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanţie Contestatoarea consideră că această cerinţă este excesiv a fi impusă în sarcina tuturor ofertanţilor, fiind necesar a fi modificată în sensul faptului că va interveni doar în privinţa câştigătorului, după cum a stabilit Consiliul în cuprinsul Deciziei nr. .. Cerinţa punerii la dispoziţie a unei linii telefonice gratuite ar reprezenta o cerinţă legală atâta timp cât ar fi solicitată cu titlu gratuit atât pe perioada implementării sistemului de telegestiune, cât și pe perioada de garanţie, cu alte cuvinte se impune ca această cerinţă să fie impusă exclusiv în privinţa câştigătorului. Nu există prevederi legale astfel ca autoritatea contractantă să poată impune prin documentaţia de atribuire cerinţe de beneficii cu titlu gratuit ofertanţilor. Ofertanţii nu sunt asociaţii de caritate care să ofere autorităților contractante tot felul de beneficii cu titlu gratuit (linii telefonice gratuite, mostre gratuite etc.), doar ca urmare a faptului că li se permite. Petenta apreciază că, în speţă sunt incidente următoarele prevederi legale: art. 50 alin. (1) și (2), art. 154 alin. (1), art. 155 alin. (1) și (6), art. 156 alin. (1) și (2), art. 158 alin. (1) și (2), art. 167, art. 200 din Legea nr. 98/2016. Modalitatea în care autoritatea contractantă a publicat documentaţia de atribuire aferentă acestei proceduri este de natură a limita în mod nelegal participarea la procedură și de a încălca principiul tratamentului egal, motiv pentru care se impune luarea măsurilor necesare 20

pentru stabilirea legalității, astfel cum au fost acestea detaliate în cuprinsul contestașiei. În susţinerea celor precizate în contestație, autoarea acesteia înţelege să invoce Deciziile CNSC nr. ..., menținute prin Deciziile nr. .., respectiv .., emise de către Curtea de Apel Suceava în Dosarele nr. .., prin intermediul cărora, în spețe similare, în cazul unor proiecte realizate de către ..., au fost admise criticile sale. Nu în ultimul rând, întelege să invoce Decizia CNSC nr. .., menținută prin Hotarârea nr. 9/11.01.2024 pronunțată de către Curtea de Apel Târgu Mureş în dosarul nr. .... Prin adresa nr. 3605/11.03.2024 înregistrată la Consiliu sub nr. 15113/12.03.2024, ........., în calitate de autoritate contractantă, formulează punct de vedere cu privire la contestația depusă de ... SRL, solicitând respingerea acesteia ca nefondată. Cu privire la criticile aduse de către contestatoare, autoritatea le consideră eronate și nejustificate, având ca unic scop diminuarea cerinţelor și caracteristicilor tehnice ale produselor, în așa fel încât contestatoarea să poată oferte produse inferioare, ce nu satisfac nevoile achizitoarei. Prin contestația depusă, nu se critică utilitatea evidentă a prezentării documentaţiei de conformitate a echipamentelor, ci se solicită eliminarea acestora, deoarece nu fac parte din gama de produse comercializate de contestatoare. Astfel, achizitoarea precizează că eliminarea cerințelor criticate conduce la riscul achiziţionării unor echipamente îndoielnice calitativ, care nu asigură îndeplinirea indicatorilor de performanță, și care nu respectă cerinţele fundamentale impuse de legislaţia în construcții. În continuare, autoritatea demonstrează faptul că, criteriile minime impuse de ghidul de finanţare asupra echipamentelor proiectate sunt cerinţe minime de calitate, fiind complementarea unei soluţii proiectate corect si complet. Proiectul tehnic, în cauză, respectă Ordinul ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 privind aprobarea ghidului de finanţare a Programului privind creşterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, cât şi conţinutul cadru impus de HG 907/2016 privind etapele de

elaborare

al

documentaţiilor

tehnico-economice

aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, care au condus la aprobarea proiectului spre finanţare la Administraţia Fondului pentru Mediu. De asemenea, autoritatea contractantă susține că, în derularea, organizarea și efectuarea procedurii de achiziţiei, (proiectantul ... SRL și nici o altă firmă externă ce ar putea avea legătură cu ... sau cu firme din grupul ...), nu este implicată nicio persoană fizică sau juridică care ar putea avea interese sau să afecteze corectitudinea licitației. Astfel, consideră că dezbaterea contestației ar trebui să se rezume la cerinţele

tehnice

criticate,

lăsând

deoparte

orice

alte argumente/critici/supoziții ce țin de poziţionarea în piaţă, lupte ne/concurențiale, etc. Pagina 21 din 67

Totodată, achizitoarea susține că a solicitat servicii de specialitate în proiectare din partea unui proiectant autorizat, proiectant care a stabilit o soluţie tehnică funcţională, soluţie tehnică care respectă cerinţele minime din contractul de finanţare a investiției. Așa cum o arată și art. 12 alin. (1) din HG 907/2016, este în sarcina proiectantului să dezvolte, să detalieze și după caz, să optimizeze prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat (ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii. Cu alte cuvinte, este în sarcina proiectantului ca, pornind de la cerinţele tehnice minime ale documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenție aprobate de finanțator, să adapteze soluţia la specificul amplasamentului, în vederea obţinerii unui sistem de iluminat funcţional, durabil, performant, cu respectarea cerinţelor fundamentale prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea 50/1995 privind calitatea în construcții, respectiv: rezistenţă mecanică şi stabilitate; securitate la incendiu; igienă, sănătate şi mediu înconjurător; siguranţă şi accesibilitate în exploatare; protecţie împotriva zgomotului; economie de energie şi izolare termică; utilizare sustenabilă a resurselor naturale. 1.1. De asemenea, contestatoarea arată faptul că ... SRL este elaboratoarea proiectului tehnic, şi nu autoritatea contractantă din prezenta procedură. Așa cum se poate observa, la nivelul proiectului tehnic, nicăieri pe parcursul acestuia nu sunt formulate cerinţe sau criterii de calificare a acestora, stabilirea lor fiind apanajul autorității contractante, așa cum este definit de art. 163 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. Aşa cum rezultă din conţinutul prevederilor art. 140 din Legea nr. 98/2016, întocmirea proiectului tehnic de către un operator economic şi, ulterior, depunerea unei oferte în cadrul respectivei proceduri, chiar de către acel operator economic, nu este de natură a distorsiona concurenţa. Achizitoarea arată că, în mod similar, a opinat şi Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, prin răspunsul formulat la Speţa 994 din data de 2 iunie 2020, în sensul că un operator economic care a întocmit proiectul tehnic poate fi exclus, numai dacă autoritatea contracantă poate demonostra fără echivoc nu doar faptul că acesta se află în posesia unor informaţii pe care ceilalţi participanţi la procedura/procedurile respectivă(e) nu le posedă, ci şi faptul că deţinerea acestor informaţii ar crea un avantaj iniţial menit să conducă din start la defavorizarea celorlalţi operatori economici. În continuare, expune răspunsul Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice, respectiv Speţa 994/2020, iar cu titlu de jurisprudenţa, indică Decizia CNSC nr. ... De asemenea, cu titlu de exemplu, menţionează faptul că, însăși contestatoarea a întocmit proiectul tehnic în cadrul procedurii având ca obiect Servicii de proiectare și execuţia lucrărilor aferente obiectivului de investiţie: "..", anunţ de participare simplificat .., ulterior fiind declarată câştigătoare în cadrul respectivei proceduri. În acest sens, indică anunţul de atribuire: ... În continuare, achizitoarea invocă din decizia CNSC nr. .. din 19.01.2024. II. Cu privire la critica „Documentaţia de atribuire este nelegală în temeiul următoarelor considerente" Cu privire la conţinutul referatului de verificare a proiectului, autoritatea precizează că întocmirea, redactarea şi conţinutul acestuia este în sarcina 22

verificatorului şi este independentă de voinţa proiectantului, beneficiarului şi, cu atât mai puţin, cu voinţa oricărui operator economic care ar putea participa la o procedură de achiziţie publică. Din înţelesul contestaţiei ......... SRL, verificatorul ar trebui mai întâi să îi ceară acordul acestuia, pentru ca acesta să fie mulţumit de conţinutul referatului. Autoritatea învederează faptul că domnul Ignat C. Jan deţine certificat de atestare tehnico-profesională, care atestă competenţa sa de Verificator de Proiecte în toate domeniile, în specialitate Instalaţii Electrice (Ie), certificat eliberat în baza Legii nr. 10 privind calitatea în construcţii. Domnul .deţine o experienţă de peste 18 ani în domeniul verificării proiectelor, deţine certificarea de Expert Tehnic şi este un important membru în domeniul academic, fiind profesor universitar şi doctor în Inginerie Electrică, peste 5 cărţi publicate (printre care şi „Ghid de bună practică pentru instalaţii de iluminat”), peste 120 de lucrări publicate, membru în Comisia Tehnică de Examinare nr. 6 - MDRL - Bucureşti în vederea atestării experţilor şi verificatorilor tehnici de proiecte, Comisia de Instalaţii Electrice. În opinia autorității, solicitarea contestatoarei de obligarea a autorității contractante la prezentarea dovezii plăţii serviciilor de verificare nu are susţinere, atât timp cât obligaţia asigurării serviciilor de verificare este în sarcina proiectantului. De interes este şi decizia CNCS nr. .. I.Cu privire la critica "Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte activitatea de înlocuire a unui număr de 3 puncte de aprindere", autoritatea contractantă precizează că această presupusă "ambiguitate" este datorată lipsei de analiză în detaliu a proiectului tehnic cu scopul vădit de a induce în eroare Consiliul. În continuare, autoritatea arată că documentaţia este completă, corectă şi lipsită de ambiguităţi: Astfel, aşa cu este precizat la pagina 8 a Proiectului Tehnic nr.3/PT/2023, se solicită instalarea a 510 aparate de iluminat dotate cu telegestiune în punct luminos, implementarea unui sistem de telegestiune la nivel de punct de aprindere sau instalarea concentratoarelor de date (gateway-uri), nefăcând parte din prezentul proiect tehnic, cantitatea echipamentelor solicitate prin proiect fiind evidentă. De asemenea, susține că informaţia se repetă în cadrul documentaţiei, prezentând în acest sens Tabelul nr. 4 - Centralizator cantități de echipamente și Tabelul 5 - Calcul consumului de energie. Totodată, menționează că, de interes, ar fi și formularul F5, Fișa Tehnică numărul 2 (pe care o redă), unde este specificat în mod clar și concret tipul de montaj pentru modul de telegestiune în punct luminos. Față de cele anterior susținute, achizitoarea nu înţelege unde este ambiguitatea, în condiţiile în care, în documentaţia de atribuire, este precizată clar cantitatea solicitată, sunt precizate funcționalitățile și specificaţiile tehnice minimale, este descrisă modalitatea de execuţie, iar instalarea concentratoarelor de date (gateway-uri) sau modernizarea punctelor de aprindere nu fac parte din prezenta documentaţie. De asemenea, invocă decizia CNSC nr. .. Astfel, solicită Consiliului să respingă această critică total nefondată. Pagina 23 din 67

(II) Cu privire la critica "Nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţa referitoare la montarea unui număr de 2 senzori multifuncţionali", autoritatea susține că, și de această dată, contestatoarea încercă să inducă în eroare Consiliul. Detalierea necesităţii senzorilor multifuncţionali este prezentată în cadrul proiectului tehnic, la pag. 21. De asemenea, menționează că senzorii multifuncţionali vor funcţiona împreună cu sistemul de telegestiune pentru a crea un iluminat adaptiv care să răspundă la viteza şi dinamismul de dezvoltare a localităţii, iar necesitatea acestor senzori este detaliată şi în cadrul fişei tehnice nr. 3. Poziţia senzorilor a fost propusă pentru zone de interes din cadrul localităţii, pentru a asigura iluminatul dinamic. Este cunoscut faptul că în condiţii de ceaţă intensă, ploaie sau ninsoare scade vizibilitatea, motiv pentru care senzorii trebuie să anuleze programul de dimming prestabilit pentru a asigura un nivel de siguranţă rutieră sporit. Autoritatea arată că, de interes, este si decizia CNSC nr. ... Prin urmare, achizitoarea solicită Consiliului să observe că senzorii sunt necesari autorităţii contractante, fiind detaliată necesitatea acestora, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică. III. Cu privire la critica "Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţa referitoare la sistemul de telegestiune", achizitoarea susține că această presupusă "ambiguitate" este datorată lipsei de analiză în detaliu a Proiectului Tehnic, cu scopul vădit de a induce în eroare Consiliul. Astfel, susține că cerinţa este clară şi bine definită: "Sistemul va avea în componenţa sa echipamente care, prin funcţionarea lor nu generează costuri suplimentare pentru citirea şi transmiterea datelor". Un sistem de telegestiune ce foloseşte ca protocol de comunicaţie reţele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat şi serverul de comandă şi control. Protocolul de comunicaţie bazat pe reţele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractantă să încheie un contract cu un operator de telefonie mobilă pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru 510 cartele SIM, pe toată durata de viaţă a aparatelor de iluminat (aproximativ 25 ani), acest lucru fiind inacceptabil. În continuare, se invocă decizia CNSC nr. ... Astfel, solicită Consiliului să observe că cerinţa în discuţie este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea şi transmiterea datelor, motiv pentru care solicită respingerea aceastei critici ca fiind total nefondată. IV. Cu privire la critica "Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţa referitoare la comunicaţia de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifunctional”, autoritatea menţionează faptul că cerinţa este formulată în sensul acceptării şi altor tehnologii de comunicaţie, cu condiţia lipsei de costuri cu transmisiunea de date: Tip comunicaţie: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicaţii pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date şi a trimite comenzi (Power Line Communication sau, similar). Astfel, din moment ce sunt acceptate şi alte tehnologii de comunicaţie, autoritatea solicită Consiliului să observe faptul că acestă critică este nefondată. Atât elementele de fezabilitate şi rentabilitate economică, cât şi constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente 24

de bruiaj) impun comunicaţii fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware şi de comunicaţii trebuie să permită, aşadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicaţii, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanţiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, aşadar, ales să funcţioneze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicaţii ales. În acest sens, se invocă Decizia CNSC nr. ..... V. Cu privire la critica "Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 1 rd. 1.2, rd. 1.3 și fișa tehnică F5 nr. 2 controler punct luminos, rd. 1.12” Cu titlu preliminar, achizitoarea arată că cerinţa este formulată în sensul acceptării şi altor tehnologii de comunicaţie, cu condiţia lipsei de costuri cu transmisiunea de date: 1.12 Tip comunicaţie: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicaţii pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date şi a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar); Astfel, critica contestatoarei face referire la anumite specificaţii scoase din context, cu scopul de a induce în eroare Consiliul. Astfel, din moment ce sunt acceptate şi alte tehnologii de comunicaţie, autoritatea solicită Consiliului să observe faptul că acestă critică este nefondată. VI. Cu privire la critica "Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la „placa led va fi prevăzută cu un senzor care să comande reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura la nivelul surselor led depăşeşte pragul critic prestabilit", achizitoarea menționează că LED-urile, ca orice alt dispozitiv semiconductor, generează căldură. Deoarece este bine cunoscut faptul că temperaturile ridicate pot scurta în mod semnificativ durata de viaţă a unui LED şi pot avea un impact negativ asupra fluxului luminos şi a duratei de viaţă, este necesar controlul temperaturii. Tocmai acesta este rolul unui senzor termic (în literatura de specialitate este definit ca fiind termistor cu coeficient negativ de temperatură - NTC) într-un sistem de iluminat cu LED. Astfel, în cazul în care temperatura pe sursele LED depăşeşte pragul critic prestabilit, senzorul termic transmite informaţia driverului electronic, iar acesta reduce curentul şi poate transmite alerte de supraîncălzire sau chiar poate avea o funcţie de oprire cu scopul de a proteja placa LED de supraîncălzire. Răcirea prin managementul termic al carcasei nu rezolvă supraîncălzirea locală a plăcii LED, această supraîncălzire fiind efectul unei creşteri bruşte a curentului, fiind un regim temporar de funcţionare (dependent de starea reţelei de alimentare sau de existenţa unui scurtcircuit sau chiar a unei descărcări atmosferice) şi nu un regim permanent. Menţiunea că o astfel de soluţie poate fi deosebit de periculoasă pentru circulaţia auto şi că poate predispune la accidente grave de circulaţie este dovedită, eronată şi falsă, cu scopul de a induce în eroare Consiliul. Scopul Pagina 25 din 67

unei astfel de soluţii este tocmai de a evita astfel de situaţii, fiind o soluţie tehnică de protecţie. Pentru a demonstra că această cerinţă nu duce la restricţionare anumitor ofertanţi, autoritatea prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacraţi pe piaţa mondială, ce au caracteristici similare, precizând că informaţiile sunt publice şi pot fi verificate. De asemenea, se invocă decizia CNSC nr. ... Ţinând cont de toate acestea, achizitoarea solicită Consiliului să observe faptul că cerinţa este argumentată din punct de vedere tehnic şi necesară pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatoarei este total lipsită de seriozitate şi relevanţă şi pe cale de consecinţă, solicită respingerea acesteia, ca fiind nefondată. VII. Cu privire la critica ”Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la inscripţionarea aparatului de iluminat și la rd. 1.17, referitoare la aplicaţia mobilă gratuită”, autoritatea contractantă precizează că, la introducerea cerinţei, s-a avut în vedrere Strategia Naţională în Domeniul Achiziţiilor Publice care prevede o serie de acţiuni referitoare la reglementarea achiziţiilor publice ecologice şi totodată sprijinirea autorităţilor/entităţilor contractante pentru implementarea acestora (https://anap.gov.ro/web/criterii-ecologice/page/2/), inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier şi de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16. Unul din criterii face referire tocmai la afişarea informaţiilor despre aparatele de iluminat: Aspectul urmărit Cerinţa Modalitatea

de verificare g) Etichetarea corpurilor de iluminat

cu LED-uri Atenţie! Se aplică atunci când

sunt instalate

noi corpuri

de iluminat cu LED- uri. Corpurile de iluminat propuse spre a fi instalate de către ofertant trebuie să prezinte cel puţin următoarele informaţii tehnice: • numele producătorului, codul, numărul de serie şi data fabricaţiei; • puterea nominală de intrare; • fluxul luminos la 25°C; • indicele de lumină ascendentă; • codurile de flux CIE; • temperatura de culoare corelată (CCT); • indicele G; • indicarea tehnologiei de control al intensităţii luminoase, dacă este cazul. Informaţiile ar trebui să fie incluse in corpul de iluminat şi, dacă este posibil, şi într-o parte a stâlpului care poate fi accesată de la nivelul solului. Ofertantul trebuie să specifice modul exact in care vor fi afişate aceste informaţii (de exemplu, pe o etichetă cu un cod QR, o etichetă cu informaţii scrise sau o placă metalică cu gravuri). Ofertantul furnizează o

descriere

a modelului de etichetă pe care acesta intenţionează să o furnizeze împreună cu echipamentele de iluminat în cazul în care oferta sa este selecţionată. Ţinând seama de durata de viaţă solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcţionare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service şi mentenanţa post garanţie. Pe toată durata de viaţă a aparatelor de iluminat beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viaţă solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluţie de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripţionare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziţie informaţii despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificaţii tehnice ale acestuia, etc. 26

Astfel, indiferent de motiv (înlocuirea aparatului de iluminat în caz de defect în perioada de garanţie, înlocuirea unei componente defecte pe perioada de post - garanţie, upgrade al aparatului de iluminat prin adăugarea unui senzor sau orice element din sfera Smart City, modificarea poziţiei aparatului de iluminat ca urmare a unei reamenajări urbane, o eventuală completare cu acelaşi tip de aparat de iluminat ca urmare a extinderii unei zone/străzi) autoritatea să poată identifica oricând produsul. Informaţiile depre aparatele de iluminat trebuie să fie disponible înainte de implementarea sistemului de telegestiune pentru a avea informaţii despre aparatele de iluminat și specificaţiile tehnice ale acestora în etapa de montaj. În plus, informaţiile din sistemul de telegestiune sunt disponible atât timp cât aparatele de iluminat si controlerele de iluminat sunt sub tensiune şi funcţionează normal. Însă, în cazul unei defecţiuni ale unui aparat de iluminat, informaţiile în sistemul de telegestiune nu mai sunt disponible şi din acest motiv este necesară o aplicaţie care să un fie dependentă de sistemul de telegestiune pentru a avea la dispoziţie oricând informaţii. Pentru a demonstra că această cerinţă nu duce la restricţionare anumitor ofertanţi, autoritatea prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacraţi pe piaţa mondială, ce au caracteristici similare, precizând că informaţiile sunt publice şi pot fi verificate. De asemenea, invocă decizia CNSC nr. .. Ţinând cont de toate acestea, achizitoarea solicită Consiliului să observe faptul că cerinţa este argumentată din punct de vedere tehnic şi necesară autorităţii contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatoarei este total lipsită de seriozitate şi relevanţă şi, pe cale de consecinţă, respingerea acesteia, ca fiind nefondată. VIII. Cu privire la critica "Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la Fișa tehnică F5 nr. 2 controler punct luminos, rd. 1.12”, autoritatea contractantă arată că cerinţa este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicaţie, cu condiţia lipsei de costuri cu transmisiunea de date. 1.12 Tip comunicaţie: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicaţii pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date şi a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar); Astfel, critica contestatoarei face referire la anumite specificaţii scoase din context cu scopul de a induce în eroare Consiliul. De asemenea, autoritatea menționează că, cerinţa de mai sus trebuie coroborată și cu restul documentaţiei, care în cadrul fișei tehnice nr.4 se precizează: 1.42 Sistemul va avea în componenţa sa echipamente care, prin funcţionarea lor, nu generează costuri suplimentare pentru citirea și transmiterea datelor. Cerinţa este clară și evidentă. Echipamantele hardware din componenta sistemului nu trebuie să genereze costuri. Menţiunea contestatoarei, portrivit căreia pentru controlul la distanță nu va fi posibil fără interacţiunea cu internetul nu are legătură cu cerinţele de mai sus, deoarece controlul sistemului de telegestiune face parte ”din unei” interferenţe care nu reprezintă un echipament hardware. Pagina 27 din 67

Ținând cont de toate acestea, autoritatea solicită Consiliului să observe faptul că cerinţa este argumentată din punct de vedere tehnic și necesară autorității contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatoarei este total lipsită de seriozitate și relevantă și, pe cale de consecinţă, solicită respingerea acesteia, ca nefondată. IX. Cu privire la critica "Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 2 rd. 1.10, referitoare la inscripţionarea controllerului punct luminos și la rd. 1.16, referitoare la aplicaţia mobilă gratuită”, achizitoarea consideră că, având în vedere durata de viaţă solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcţionare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service şi mentenanţă post garanţie. Pe toată durata de viaţă a controlerelor beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viaţă solicitată a controlerelor de telegestiune, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluţie de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripţionare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziţie informaţii despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificaţii tehnice ale acestuia, etc. Pentru a demonstra că această cerinţă nu duce la restricţionarea anumitor ofertanţi, achizitoarea prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacraţi pe piaţa mondială, ce au caracteristici similare, precizând că informaţiile sunt publice şi pot fi verificate. De asemenea, menționează că lucrările de înlocuire, reparaţie, întreţinere sau orice intervenţie asupra controlerului de telegestiune se fac cu întreruperea alimentării cu energie electrică, caz în care informaţiile prin sistemul de telegestiune nu sunt disponibile, citirile din controlerul de telegestiune și furnizarea de informaţii fiind dependentă de alimentarea cu energie. Cu toate acestea, personalul de execuţie trebuie să aibă la dispoziţie oricând datele despre controlere. În plus, sistemul de telegestiune este pus în funcţiune după instalarea aparatelor de iluminat şi implicit a controlerelor, iar la momentul instalării electricienii trebuie să poată citi datele din aplicaţie datele despre controler pentru o instalare corectă. X. Cu privire la critica "Ambiguitatea și nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 3 senzor multifunctional, rd. 1.5”, achizitoarea menționează că cerinţa este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicaţie, cu condiţia lipsei de costuri cu transmisiunea de date: Astfel, din moment ce sunt acceptate şi alte tehnologii de comunicaţie, autoritatea solicită Consiliului să observe faptul că acestă critică este nefondată. De asemenea, invocă decizia CNSC nr. .. din 25.08.2023. Prin urmare, solicită Consiliului să observe că cerinţa în discuţie este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea şi transmiterea datelor, motiv pentru care solicită respingerea acestei critici, ca fiind total nefondată. XI. Cu privire la critica "nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fișele tehnice nr. 2 controller punct luminos rd.3.2, nr.3 28

senzor multifunctional rd.3.2, nr.4 sistem de telegestiune rd.3.2 referitoare la obligativitatea certificatului de conformitate conform directivelor esenţiale”, autoritatea arată că cerinţa este clară şi bine definită. Astfel, pentru Sistem de telegestiune iluminat public ale cărui cerinţe sunt solicitate în fișa tehnică nr. 4 se solicită certificat de conformitate pentru toate elementele sale componene, motiv pentru solicită respingerea aceastei critici, ca fiind total nefondată. XII. Cu privire la critica „Nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fișa tehnică nr. 4 sistem de telegestiune rd. 3.4 referitoare la compatibilitatea TALQ sau similar a sistemului de telegestiune propus", achizitoarea susține că cerința este clară şi bine definită. Cerinţa privind compatibilitatea TALQ/UCIFI sau similar respectă condiţiile Ghidulului de finanţare care precizează la art. 11 alin. (2): "Sistemele de telegestiune ce urmează a fi montate prin proiect trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: (... ) f) să colecteze date de la controlerele de puncte de lumină şi să le furnizeze utilizatorului sau către software-uri terţe, cum ar fi sistemele de gestionare a activelor (AMS), sistemele de informaţii geografice (GIS); g) să furnizeze interfeţe şi/sau mecanisme pentru a interacţiona cu o varietate de senzori şi platforme inteligente pentru a ajusta nivelurile de lumină şi pentru a oferi informaţii care să contribuie la îmbunătăţirea serviciilor, confortului şi siguranţei". TALQ/UCIFI sunt organizaţii mondiale ce stabilesc un standard acceptat la nivel global pentru interfeţele software de management pentru a configura, comanda, controla şi monitoriza reţele eterogene, inclusiv iluminatul stradal inteligent cu scopul de a asigura interoperabilitatea între software-ul de management central (CMS) şi aplicaţiile Smart City de la diferiţi furnizori, astfel încât un singur CMS să poată controla diferite alte aplicaţii. Astfel, cerinţa este necesară autorităţii contractante pentru ca sistemul de telegestiune să poată furniza date către software-uri terţe sau să furnizeze interfeţe şi/sau mecanisme pentru a interacţiona cu o varietate de senzori şi/sau platforme inteligente pentru a ajusta nivelurile de lumină şi pentru a oferi informaţii care să contribuie la îmbunătăţirea serviciilor, confortului şi siguranţei din localitate. XIII. Cu privire la critica „nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fișa tehnică nr. 4 sistem de telegestiune rd. 5.1 referitoare la punerea la dispoziţie a unui serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanţie”, achizitoarea precizează că, având în vedere importanţa iluminatului public, dar şi complexitatea unui sistem de telegestiune, ofertanţii trebuie să pună la dispoziţia sa un serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, pentru ghidarea instalatorului şi utilizatorului atât în perioada de instalare, cât şi în perioada de garanţie pentru a reduce timpul de intervenţie asupra sistemului de iluminat, motiv pentru care solicită respingerea acestei critici, ca fiind total nefondată. De asemenea, se invocă decizia CNSC nr. .. În concluzie, autoritatea contractantă consideră toate criticile aduse ca fiind nefondate, având ca unic scop aplicarea unei tactici neconcurențiale prin care să se diminueze cerinţele și caracteristicile tehnice ale produselor, în așa fel încât contestatoarea să poată oferta produse inferioare, ce nu satisfac nevoile achizitoarei, produse ieftine și care să-i aducă contestatoarei avantaj competitiv la momentul aplicării factorului de atribuire. Pagina 29 din 67

De altfel, niciuna dintre criticile aduse nu arată și nici nu demonstrează efectiv cum îi este afectat/lezat interesul, cum afectează liberul acces al ofertanţilor, criticile fiind simple afirmaţii ale contestatoarei. În primul rând, autoritatea contractantă subliniază faptul că scopul unei contestații este de a înlătura acele prevederi care i-ar putea afecta contestatoarei posibilitatea de a participa sau de a depune o ofertă admisibilă. Lipsa înţelegerii unor aspecte de la nivelul documentaţiei de atribuire puteau face obiectul unor clarificări și "ambiguitatea" invocată ar fi fost clarificată. Contestatia nu este un instrument de care un ofertant ar trebui să facă abuz, în condiţiile în care legislaţia prevede că se pot solicita clarificări. De asemenea, autoritatea menţionează că a primit o solicitare de clarificări din partea .., însă contestatoarea nu a aşteptat-o să răspundă, în termenul legal, la neclaritățile avute. Prin urmare, se poate observa cum contestatoarea nu era interesată de răspunsul autorității, ci mai degrabă, de a contesta procedura în cauză. De aceea, acuzaţia contestatoarei cum că licitația este pentru a favoriza "un anumit ofertant" este nejustificată, mai ales în condiţiile în care toți ceilalţi ofertanți din piaţă au produse ce îndeplinesc cerinţele de bun simț formulate de achizitoare și nu le-au contestat. Astfel, autoritatea solicită respingerea contestației, ca nefondată și continuarea procedurii. Prin adresa nr. 4611/13.03.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 15520/13.03.2024, autoritatea a formulat completare la punctul de vedere. Cu privire la plata cheltuielilor de judecată, autoritatea solicită respingere acestora, cel puţin din următoarele motive: suma stabilită este inexplicabilă, nejustificat de mare, iar contestatoarea nu a făcut minimul efort de a demonstra rezonabilitatea costului. De altfel, simplul acord cu un jurist prin care acceptă un cost nejustificat de mare nu demonstrează realitatea costului și nici faptul că acesta se referă strict la prezenta contestație, ba mai mult, poate aceste costuri încorporează și alte servicii prestate ce nu au legătură cu contestația. Al doilea și cel mai important motiv este acela ca societatea contestatoare a abuzat de instrumentul contestației, în sensul că nu a dispus de o minimă înţelegere, de aşteptare a răspunsului la solicitările pe care le-a formulat, plecând din start de la prezumţia relei intenții ale achizitoarei. Al treilea motiv este acela al lipsei totale de conţinut și de efort, prezenta contestaţie fiind de fapt un copy-paste din următoarele dosare CNSC: dosar nr. ... În fapt, la analiza dosarelor anterior enumerate, achizitoarea precizează că această contestație reprezintă un plagiat, deoarece toate stipulează aceleaşi aspecte repetitive, pentru care cheltuielile de judecată solicitate nu sunt justificabile. În consecinţă, achizitoarea solicită respingerea acestora. Prin cererea de intervenție nr. 100/15.03.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. .., intervenienta a solicitat: - admiterea cererii de intervenţie; - respingerea contestaţiei ca fiind nefondată; 30

- obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 451-453 din Codul de procedură civilă; - asigurarea accesului la dosarul constituit la Consiliu, în temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 246/19.03.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. .., contestatoarea a depus dovada cheltuielilor de judecată. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 17414/21.03.2024, intervenienta a informat Consiliul că renunță la solicitarea de Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ......... a inițiat procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect obiect Execuţie lucrări pentru investiţia „..", cod CPV 45316000-5 Lucrări de instalare de sisteme de iluminare și de semnalizare (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. ...., data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită pentru 20.03.2024, ora 15.00. Valoarea estimată a contractului este 1.525.469,39 lei, fără TVA. Prin încheierea nr. .., Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii din cuprinsul contestației formulate de ... SRL, respingând-o, ca rămasă fără obiect. Nemulțumită de unele prevederi ale documentației de atribuire, ... SRL a înaintat contestația nr. 207/04.03.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 13490/05.03.2024, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea a constituit, conform art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, cauțiunea în sumă de 30.510,00 lei, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. ..., eliberată de CEC Bank – Sucursala Victoria, la data de 05.03.2024. În soluționarea cauzei, Consiliul are în vedere că, după depunerea contestației ... SRL, înregistrată la Consiliu sub nr. 13490/05.03.2024, ... SRL a formulat cererea de intervenție nr. 100/15.03.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 16144/18.03.2024. Cu privire la admiterea în principiu a cererii de intervenție formulată de ... SRL, Consiliul are în vedere că, în ceea ce o privește pe intervenientă, interesul acesteia este evident, dat fiind faptul că autoarea ei, în calitate de operator economic interesat de menținerea documentației de atribuire în forma sa actuală, dovedește un interes legitim propriu în pricina prin promovarea ei. În fapt, Consiliul constată că cererea de intervenție prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie, deoarece sprijină poziția autorității contractante cu privire la menținerea documentației de atribuire, fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta, și având în vedere caracterul deschis al procedurii simplificate, care permite oricărui operator economic să depună ofertă în cadrul acestei proceduri, Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie formulată formulată de ... SRL în favoarea autorității contractante și o încuviințează în Pagina 31 din 67

principiu, în temeiul art. 61 alin. (3) art. art. 63, 64, 65 și 67 Cod procedură civilă. Sunt relevante cu titlu de jurisprudenţă în sensul admisibilităţii cererii de intervenţia formulată de societatea ... SRL, trimiterile autoarei intervenției la Hotărârea nr. 9/2024 din 11.01.2024, pronunţată de .. în cadrul dosarului ... Se are în vedere faptul că în cadrul respectivului dosar, ... SRL a formulat cerere de intervenţie doar în etapa plângerii, cu menţiunea că plângerea a fost formulată de .., împotriva Deciziei CNSC cu nr .., soluția instanței fiind următoarea:: Soluţia pe scurt: Admite în parte plângerea formulată de către autoritatea contractantă . (cu datele) împotriva Dedziei nr. .. pronunţate la data de 08.11.2023 de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Modifică în parte decizia atacata îi sensul respingerii contestaţiei cu privire la cerinţa de la punctul 3.3 din fişa tehnică rr. 1 „Aparat de iluminat stradal cu LED". Menţine în rest decizia atacată. Admite cererea de intervenţie accesorie în interesul autorităţii contractante formulată de intervenients SC ... SRL (cu datele). Respinge cererea intervenientei accesorii de obligare a intimatei contestatoare la plata cheltuielilor de judecată, Definitivă. Pronunţată în condiţiile prevăzute de art.396 alin.2 C.proc.civ., azi, 11.01.2024. Document: Hotărâre .. În raport de dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 care stipulează că Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. În cazul procedurilor a căror inițiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestației, și data comunicării contestației în SEAP, respectiv 05.03.2024, Consiliul constată că cererea de intervenție transmisă la data de 15.03.2024, este formulată în termenul legal. În conformitate cu prevederile art. 67 din Codul de Procedură Civilă, coroborat cu cele ale art. 68 din Legea nr. 101/2016, Consiliul va analiza cererea de intervenție ... SRL, împreună cu contestația formulată de ... SRL. Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de autoarea contestației ... SRL, Consiliul găseşte util expunerea câtorva elemente din cadrul documentaţiei de atribuire, menite să înlesnească înţelegerea ei, cât şi să îi circumstanţieze soluţionarea. Este important de punctat faptul că obiectul procedurii de atribuire constă în Execuție lucrări pentru investiția „II.1.1 Titlu: Executie lucrari pentru investitia: “Modernizarea sistemului de iluminat public, în ......... -etapa II“. Prezintă relevanță precizările din cuprinsul caietului de sarcini, respectiv: 1 Contextul realizării acestei achiziţii de lucrări Obiectivul general al proiectului vizeaza imbunatatirea condiţiilor de viata din UAT ......... prin modernizarea, extinderea sistemului de iluminat public. 2.1 Informaţii despre Autoritatea Contractantă Autoritatea contractanta: ......... CIF: ......... 2.2 Informaţii despre beneficiile anticipate de către Autoritatea Contractantă Printre obiectivele specifice ale proiectului 1. Creşterea eficientei energetice a sistemului de iluminat public prin scăderea consumului anual de energie primara in iluminatul public. 2. Scăderea anuala a gazelor cu efect de sera. 3. Modernizarea sistemului de iluminat public prin înlocuirea aparatelor de iluminat stradal existente cu noi aparate de iluminat cu tehnologie LED. 4. Extinderea sistemului de iluminat public. 32

5. Creşterea confortului si a siguranţei locuitorilor Comunei ..., investiţia propusa urmând sa asigure condiţii optime de circulaţie pe timp nocturn, atat pietonilor cat si a celorlalţi participanţi la trafic. 2.3 Alte iniţiative/contracte asociate cu această achiziţie de lucrări La acest moment achizitorul deţine: - Contract de asistenta tehnica din partea proiectantului de lucrări Dupa stabilirea ofertantului castigator (excutantului de lucrări), Achizitorul va contracta un diriginte de şantier. 3 Informaţii privind activităţile solicitate prin prezentul Caiet de Sarcini Obiectul contractului ce rezultă din această procedură este execuţia tuturor lucrărilor identificate în continutul caietului de sarcini şi anexele aferente şi include: Executantul are obligaţia de a executa si finaliza lucrările conform graficului de execuţie din oferta. Executantul are obligaţia de a executa lucrările de a asigura forţa de munca, materialele, instalaţiile, echipamentele si toate celelalte obiecte, fie de natura provizorie, fie definitive, cerute de si pentru contract, in masura in care necesitatea asigurarii acestora este prevăzută in contract sau se poate deduce in mod rezonabil din contract. Executantul va prezenta pentru materialele de constructii ce urmeaza sa fie puse in opera certificate de conformitate, agremente tehnice si alte documente prin care se dovedeşte calitatea acestora. Executantul este pe deplin responsabil pentru conformitatea, stabilitatea si siguranţa tuturor operaţiunilor executate pe şantier, precum si pentru procedeele de execuţie utilizate, cu respectarea prevederilor si a reglementarilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii republicata, cu modificările ulterioare. Executantul este responsabil de corectitudinea cantitatilor inscrise in situatiile de lucrări si a valorilor aferente, conform ofertei acceptate de achizitor. Executantul are obligaţia de a respecta si executa dispoziţiile achizitorului in orice problema, mentionata sau nu in contract, referitoare la lucrare. In cazul in care executantul considera ca dispoziţiile achizitorului sunt nejustificate sau inoportune, acesta are dreptul de a ridica obiecţii, in scris, fara ca obiecţiile respective sa il absolve de obligaţia de a executa dispoziţiile primite, cu excepţia cazului in care acestea contravin prevederilor legale. In cazul in care dispoziţiilor achizitorului nementionate in contract determina diflcultati in execuţie care genereaza costuri suplimentare, atunci aceste costuri vor fi acoperite pe cheltuiala achizitorului. Executantul este responsabil de trasarea corecta a lucrărilor in baza documentaţiilor aterente proiectării, precum si de furnizarea tuturor echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor si resurselor umane necesare îndeplinirii responsabilitatii respective. In cazul in care, pe parcursul execuţiei lucrărilor, survine o eroare in poziţia, cotele, dimensiunile sau aliniamentul oricărei parti a lucrării, executantul are obligaţia de a rectifica eroarea constatata, pe cheltuiala sa. Pe parcursul execuţiei lucrărilor si pe perioada eventualelor remedieri ale viciilor ascunse aparute dupa recepţia finala a lucrărilor, executantul are obligaţia: ■ de a lua toate masurile pentru asigurarea tuturor persoanelor a căror prezenta pe şantier este autorizata si de a menţine şantierul (atat timp cat acesta este sub controlul sau) si lucrările (atat timp cat acestea nu sunt finalizate si ocupate de către achizitor) in starea de ordine necesara evitării oricărui pericol pentru respectivele persoane; ■ de a procura si de a intretine pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protectie, ingradire, alarma si paza, cand si unde sunt necesare sau au fost solicitate de către achizitor sau de către alte autoritati competente, in scopul protejării lucrărilor sau al asigurarii confortului riveranilor; ■ de a lua toate masurile necesare pentru a proteja mediul pe si in afara şantierului si pentru a evita orice paguba sau neajuns provocate persoanelor, proprietăţilor publice sau altora, rezultate din poluare, zgomot sau alti factori generaţi de metodele sale de lucru ■ de a-si desfasura activitatea astfel incat sa nu deranjeze desfasurarea activitatii in cadrul institutiei. Executantul este responsabil pentru menţinerea in buna stare a lucrărilor, materialelor, echipamentelor si instalaţiilor care urmeaza a fi puse in opera, de la data primirii ordinului de începere a lucrării pana la data semnării procesului-verbal de recepţie finala. Pe parcursul execuţiei lucrărilor si pe perioada eventualelor remedieri ale viciilor ascunse aparute dupa recepţia finala a lucrărilor, executantul are obligaţia, in masura permisa de respectarea prevederilor contractului, de a nu stânjeni inutil sau in mod abuziv: o confortul riveranilor; sau Pagina 33 din 67

o caile de acces, prin folosirea si ocuparea drumurilor si cailor publice sau private care deservesc proprietăţile aflate in posesia achizitorului sau a oricărei alte persoane. Executantul va despăgubi achizitorul împotriva tuturor reclamatiilor, acţiunilor in justitie, daunelor- interese, costurilor, taxelor si cheltuielilor, indiferent de natura lor, rezultând din sau in legătură cu obligaţia prevăzută mai sus, pentru care responsabilitatea revine executantului. Executantul are obligaţia de a utiliza in mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunica cu sau sunt pe traseul şantierului si de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora de către traficul propriu sau al oricaruia dintre subcontractantii sai; executantul va selecta traseele, va alege si va folosi vehiculele, va limita si repartiza incarcaturile, in asa fel incat traficul suplimentar ce va rezulta in mod inevitabil din deplasarea materialelor, echipamentelor, instalaţiilor sau altora asemenea, de pe şantier, sa fie limitat, in masura in care este posibil, astfel incat sa nu producă deteriorări sau distrugeri ale drumurilor si podurilor respective. In cazul in care se produc deteriorări sau distrugeri aie oricărui pod sau drum care comunica cu sau care se afla pe traseul şantierului, datorita transportului materialelor, echipamentelor, instalaţiilor sau altora asemenea, executantul are obligaţia de a despăgubi achizitorul împotriva tuturor reclamatiilor privind avarierea respectivelor poduri sau drumuri si de a le remedia pe cheltuiala proprie. Cu excepţia unor clauze contrare prevăzute in contract, executantul este responsabil si va plaţi consolidarea, modificarea sau imbunatatirea, in scopul facilitarii transportului materialelor, echipamentelor, instalaţiilor sau altora asemenea, a oricăror drumuri sau poduri care comunica cu sau care se afla pe traseul şantierului. Pe parcursul execuţiei lucrării, executantul are obligaţia: o de a evita, pe cat posibil, acumularea de obstacole inutile pe şantier; o de a depozita sau retrage orice utilaje, echipamente, instalatii, surplus de material; o de a aduna si îndepărtă de pe şantier daramaturile, molozul sau lucrările provizorii de orice fel, care nu mai sunr necesare. Executantul răspunde, potrivit obligaţiilor care ii revin, pentru viciile ascunse ale construcţiei de la recepţia la terminarea lucrării pe toata durata de existenta a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenta, ca unnare a nerespectarii proiectelor si detaliilor de execuţie aferente execuţiei lucrării. Executantul se obliga de a despăgubi achizitorul împotriva oricăror: o reclamaţii si acţiuni in justitie, ce rezulta din incalcarea unor drepturi de proprietate intelectuala (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele, instalaţiile sau utilajele folosite pentru sau in legătură cu execuţia lucrărilor sau incorporate in acestea; o daune-interese, costuri, taxe si cheltuieli de orice natura, aferente. Executantul răspunde, potrivit obligaţiilor care ii revin, pentru executarea defectuoasa a lucrărilor in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Executantul va fi răspunzător fata de achizitor in urmatoarele situatii, care nu sunt limitative: o intarzierea lucrărilor; o calitatea lucrărilor nu corespunde caietului de sarcini si normativelor in vigoare; o defecte, deficiente sau neconformitati cu condiţii contractuale, care au fost constatate in perioada de garanţie; o sunt constatate nereguli imputabile executantului; o accidente produse pe şantier datorita masurilor necorespunzatoare pentru asigurarea sanatatii si protectiei luate de executant. Cerinţele specifice ale lucrărilor sunt prezentate in: 1. Volumul 03 - anexe caiet de sarcini - proiectul tehnic cu detalii de execuţie - parti scrise si parti desenate 4 Rezumatul informaţiilor şi cerinţelor tehnice 4.1 Amplasare/Localizare Aria teritoriala a UAT ........., JUDEŢUL ......... 4.2 Date de intrare utilizate de Contractant în execuţia lucrărilor La începerea lucrărilor, executantului i se va pune la dispoziţie: Terenul liber de sarcini Autorizatia de construire a lucrărilor Proiectul tehnic cu detalii de execuţie Documentaţia tehnica de organizare si execuţie Contractul va fi monitorizat de un supervizor, alcatuit din: - Responsabilul legal al UAT ........., JUDEŢUL ......... Reprezentantul ... SRL - firma de proiectare si asistenta tehnica pe durata execuţiei lucrărilor Dirigintele de şantier - ce se va contracta ulterior. (...). Detalierea activităților care vor fi prestate se regăsesc detaliate ăn cuprinsul proiectului tehnic 3/PT/2023, la secțiunea dedicată memoriului tehnic Principalele activităţi ce vor fi prestate sunt: 34

Preluarea amplasamentului; Încheierea convenţiei de lucru cu distribuitorul de energie electrică, pentru intervenţia în reţelele electrice existente; Demontarea aparatelor de iluminat vechi stradale existente; Demontarea consolelor vechi; Demontarea cablurilor de alimentare vechi; Demontarea clemelor de legătură vechi; Montarea de aparate de iluminat stradale cu LED-uri eficiente din punct de vedere energetic si luminotehnic, pe toţi stâlpii existenţi, repartizate pe categorii de putere, după cum urmează: a. Aparat de iluminat LED cu telegestiune în punct luminos 22 W - 510 bucăţi; Montarea de console de susţinere a aparatelor de iluminat cu LED; Montarea de coliere de prindere pe stâlpi a consolelor, fixate prin intermediul unei benzi de montaj din inox şi agrafe de strângere (informaţii referitoare la modalitatea de montare pe stâlp a colierelor de prindere se regăsesc în piese desenate-Detalii de execuţie); Realizarea legăturii electrice în reţeaua existentă a iluminat public în cutiile de conexiuni şi cleme de derivaţie tip CDD; Verificări şi măsurători electrice, mecanice şi luminotehnice pentru corespondenţa cu datele din proiectul de execuţie; Punere în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor noi montate. Așadar, în vederea atribuirii contractului de lucrări supus procedurii în cauză, a cărui specificacitate nu poate fi tăgăduită, Consiliul are în vedere că, dată fiind importanța acestuia, durata contractuală și rezultatele așteptate de la derularea proiectului, asigurarea posibilității depunerii unor oferte conforme, autoritatea contractantă trebuie să depună toate diligențele necesare întocmirii unei documentații care să țină seama de toate aspectele pe care le implică contractul de lucrări, luând în considerare specificul acestuia, astfel încât să poată fi asigurată derularea proiectului. Este important de amintit și faptul că finanțarea viitorului contract supus atribuirii, prin prezenta procedură simplificată, este asigurată de către Administrația Fondului pentru Mediu (programul AFM). Se constată că procedura de atribuire a fost inițiată în cadrul unui Program guvernamental de finanțare privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, reglementat de Ordinul nr. 1.866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public. Pornind de la contextul în care s-au precizat premizele obiectivului general se rețin și considerentele și acțiunile întreprinse care au stat la baza demarării proiectului în cauză, vizavi de justificarea necesității și oportunității contractului de lucrări care face obiectul procedurii de atribuire în cauză, astfel cum au fost precizate în cuprinsul Strategiei de Contractare nr. 1588 din 12.02.2024. Din economia tututor aspectelor mai sus redate reiese că anterior elaborării și întocmirii documentației de atribuire aferentă procedurii, în cauză a fost elaborat proiectul tehnic P.Th. nr. 3/PT/2023 de către ... S.R.L., autoarea intervenției din prezenta cauză. În ceea ce privește criticile prezentate de către contestatoare, Consiliul observă că, prima dintre ele vizează faptul că In conformitate cu proiectul tehnic "... ETAPA 2 ...\ parte integranta din documentatia de atribuire publicata in SEAP, proiectant este societatea ... S.R.L., care a impus prin Proiectul tehnic de executie realizat cerinte privind participarea ofertantilor la procedura de achizitie publica finantata din resurse guvernamentale de catre Agentia Fondului de Mediu (cerinte insusite ad litteram de catre Autoritatea contractanta) care exced cu mult cerintelor minime stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor si Padurilor nr. Pagina 35 din 67

1866/18.10.2021 pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului privind cresterea eficientei energetice a infrastructurii de iluminat public. Cu privire la susținerea contestatoarei potrivit căreia prin proiectul tehnic au fost impuse cerințe ce excedează celor minim stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, Consiliul constată că aceasta are caracter general, nefiind posibilă însărcinarea completului de soluționare cu analizarea in integrum a prevederilor documentației de atribuire. De asemenea, Consiliul constată că autoarea contestației a formulat susțineri concrete numai cu privire la prevederi ale documentației de atribuire, care urmează a fi analizate de Consiliu. Autoarea contestației reclamă și faptul că prin impunerea unor cerinte tehnice, constructive si/sau functionale specifice in sarcina ofertantilor pentru aparatele de iluminat, componentele sistemului de telegestiune si punctele de aprindere a iluminatului public, proiectantul lucrarii contribuie in mod nepermis la restrangerea artificiala a concurentei. Impunerea de catre proiectant a unor asemenea cerinte restrictive cu dedicatie clara pentru un anume ofertant - ... S.R.L. este o practica obisnuita a ... S.R.L., fiind de notorietate atribuirea catre ...S.R.L. a tuturor lucrărilor proiectate de catre ... S.R.L., legaturile dintre cele doua societati fiind mai mult decat evidente. In sensul celor antementionate transmitem atasata prezentei contestatii o lista cu o parte din proiectele realizate de catre ... S.R.L. in corespondenta cu procedurile de atribuire a contractelor de executie la care fie unicul ofertant a fost societatea ... S.R.L. (in mod direct sau subcontractant si/sau tert sustinator al partenerilor sai), fie, desi au mai fost unul sau mai multi ofertanti, in final procedurile respective au fost atribuite, la o valoare apropiata de valoarea maxima estimata a respectivelor proceduri, ... S.R.L. si/sau partenerilor sai, unde calitatea sa a fost de subcontractant si/sau tert sustinator. De asemenea, Consiliul constată că au un caracter general criticile contestatoarei, potrivit cărora este favorizat operatorul economic ... SRL, urmând a fi analizate numai criticile concrete, cu privire la prevederi specifice ale documentației de atribuire, pe care autoarea contestației le apreciază ca fiind restrictive sau a fi de natură să favorizeze un anumit operator economic. În continuare ... SRL critică faptul că referatul de verificare întocmit de verificatorul de proiect PF ... încalcă dispozițiile art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1995, ceea ce arată, în opinia contestatoarei, faptul că proiectul tehnic nu a fost verificat conform prevederilor legale, ... SRL solicitând Consiliului să dispună reverificarea proiectului tehnic în concordanță strict cu prevederile legislației în vigoare și obligarea autorităţii contractante la prezentarea dovezii contractării serviciilor de verificare a proiectului, împreuna cu dovada plaţii acestor servicii, prin publicarea atât a contractului încheiat cu verificatorul de proiecte PF ..., cât și a dovezii efectuării plăţii respectivelor servicii. Un prim aspect care se impune a fi punctat este faptul că serviciile de verificare tehnică a proiectului nu fac obiectul prezentei proceduri de atribuire, nefiind de competența Consiliului stabilirea unor măsuri cu privire la solicitarea anterior menționată, decât în măsura în care este afectat modul de elaborare a ofertelor. 36

Astfel, Consiliul constată că nu poate exercita controlul de legalitate asupra serviciilor de verificare tehnică a proiectului tehnic, întrucât competența sa de soluționare se rezumă la actele elaborate de către autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire, respectivele servicii nefăcând parte din obiectul prezentei proceduri de atribuire. Consiliul va verifica dacă au fost puse la dispoziția operatorilor economici informații și documente necesare elaborării în mod corespunzător a ofertei. În continuare ... SRL critică faptul că referatul de verificare întocmit de verificatorul de proiect PF ... încalcă dispozițiile art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1995, ceea ce arată, în opinia contestatoarei, faptul că proiectul tehnic nu a fost verificat conform prevederilor legale, ... SRL solicitând Consiliului să dispună reverificarea proiectului tehnic în concordanță strict cu prevederile legislației în vigoare și obligarea autorităţii contractante la prezentarea dovezii contractării serviciilor de verificare a proiectului, împreuna cu dovada plaţii acestor servicii, prin publicarea atat a contractului incheiat cu verificatorul de proiecte PF ..., cat si a dovezii efectuării plaţii respectivelor servicii. Un prim aspect care se impune a fi punctat este faptul că serviciile de verificare tehnică a proiectului nu fac obiectul prezentei proceduri de atribuire, nefiind de competența Consiliului stabilirea unor măsuri cu privire la solicitarea anterior menționată. Astfel, Consiliul constată că nu poate exercita controlul de legalitate asupra serviciilor de verificare tehnică a proiectului tehnic, întrucât competența sa de soluționare se rezumă la actele elaborate de către autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire, respectivele servicii nefăcând parte din obiectul prezentei proceduri de atribuire. Asupra aspectului reclamat Consiliul reține că, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul- cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul /opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate, respectiv: "(1) Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare". Din cuprinsul prevederilor H.G. nr. 907/2016, respectiv din cuprinsul dispoziţiilor Anexei nr. 10, rezultă că proiectantul este cel care completează si răspunde pentru datele şi informaţiile înscrise în coloana 1, făcând referire la conţinutul cadru al formularelor F5 - Fise tehnice. Sunt incidente în cauză și dispozițiile art. 6 din Regulamentul privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi verificarea calităţii lucrărilor executate, din 13.09.2018, parte integrantă din Hotărârea nr. 742/2018, Pagina 37 din 67

potrivit cărora serviciile de verificare tehnică a proiectelor pot fi contractate de către investitor/proprietar/administrator, după caz, separat sau împreună cu serviciile de proiectare, cu respectarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: Art. 6. - (1) Verificarea tehnică a proiectelor se efectuează de către specialist/specialişti cu activitate în construcţii atestat/atestaţi ca verificator/verificatori de proiecte, pe domenii/subdomenii de construcţii şi specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor. (2) Verificarea tehnică a proiectelor se realizează potrivit legii, prin grija şi responsabilitatea investitorului/proprietarului/administratorului, după caz, pe domenii/subdomenii de construcţii şi specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor, corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile stabilite de proiectant/proiectanţi şi precizate în proiect. (3) În aplicarea prevederilor alin. (2), serviciile de verificare tehnică a proiectelor pot fi contractate de către investitor/proprietar/administrator. după caz, separat sau împreună cu serviciile de proiectare, cu respectarea dispoziţiilor art.13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Consiliul constată că, în cadrul fișierului publicat în SEAP în anexa anunțului de participare simplificat nr. .., în cadrul fișierului „[..] ... Etapa II ...pdf”, se regăsește „Referat privind verificarea de calitate /.../ a proiectului de specialitate nr. 539/ 19.10.2023 de verificarea a proiectului 3/PT/2023 /.../” (proiectul tehnic care face parte din documentația de atribuire publicată în SEAP), semnat și ștampilat cu ștampila verificatorului de proiecte PF ..., deținător al autorizației nr. 06839/16.08.2005. Consiliul constată că autorul contestației nu a indicat existența unui conținut cadru sau formular tipizat pentru un astfel de referat obligatoriu de respectat, susținerea sa cu privire la faptul că structura sumară și tipizată a raportului (care conține o pagină și se regăsește identic pentru o serie de proiecte) constituie un motiv de a considera că proiectul tehnic nu a fost verificat, fiind neîntemeiată. În considerarea celor antemenționate sunt și susținerile autprității contractante, potrivit cărora: In primul rand, Cu privire la conţinutul referatului de verificare a proiectului facem precizarea că întocmirea, redactarea şi conţinutul acestuia este în sarcina verificatorului şi este independentă de voinţa proiectantului, beneficiarului şi, cu atât mai puţin, cu voinţa oricărui operator economic care ar putea participa la o procedură de achiziţie publică. Din înţelesul contestaţiei .. verificatorul ar trebui mai întâi să îi ceară acordul acesteia, pentru ca acesta să fie mulţumită de conţinutul reofertatului. Facem precizarea că domnul .. deţine certificat de atestare tehnico- profesională care atestă competenţa sa de Verificator de Proiecte în toate domeniile, în specialitate Instalaţii Electrice [Ie), certificat eliberat în baza Legii nr. 10 privind calitatea în construcţii. Domnul .. deţine o experienţă de peste 18 ani în domeniul verificării proiectelor, deţine certificarea de Expert Tehnic şi este un important membru domeniu academic, fiind profesor universitar şi doctor în Inginerie Electrică, peste 5 cărţi publicate (printre care şi „Ghid de buna practica pentru instalaţii de iluminat,,), peste 120 de lucrări publicate, membru în Comisia Tehnică de Examinare nr. 6 - MDRL - Bucureşti în vederea atestării experţilor şi verificatorilor tehnici de proiecte, Comisia Instalaţii Electric. Solicitarea contestatorului de a obliga autoritatea contractantă la prezentarea dovezii plăţii serviciilor de verificare nu are susţinere, atât timp cât obligaţia aigurării serviciilor de verificare este în sarcina proiectantului. În condițiile în care autoritatea contractantă a făcut dovada că proiectul tehnic, parte a documentației de atribuire, a fost verificat tehnic de către un verificator de proiecte autorizat, Consiliul constată că este neîntemeiată solicitarea contestatorului de a fi obligată autoritatea contractantă la publicarea contractului încheiat cu verificatorul de proiect și a dovezii efectuării plății serviciilor care au făcut obiectul respectivului contract. 38

Aceeași abordare a îmbrățișat Consiliul, vizavi de faptul că serviciile de verificare tehnică a proiectului nu fac obiectul prezentei proceduri de atribuire, nefiind de competența Consiliului și netemeinicia solicitării contestatoarei privind obligarea autorității contractante la publicarea contractului încheiat cu verificatorul de proiect și a dovezii efectuării plății serviciilor care au făcut obiectul respectivului contract, și cu ocazia pronunțării Deciziilor nr. .. Procedând la analiza criticilor din contestația formulată de ... SRL, Consiliul reține că acestea se referă la conținutul proiectului tehnic pentru lucrările de instalații electrice, constând în modernizarea sistemului de iluminat public stradal, publicat de autoritatea contractantă în SEAP, în anexa anunțului de participare simplificat, drept anexă a caietului de sarcini. Din analiza contestației, Consiliul reține că autoarea acesteia este nemulțumită de documentația de atribuire postată de autoritatea contractantă în SEAP considerând că în cadrul acesteia au fost introduse cerințe/specificații tehnice nelegale cu rol de restricționare a participării operatorilor economici la procedura de atribuire. Ca o chestiune prealabilă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului, soluționarea contestației se va raporta la următoarele dispoziții legale privind achizițiile publice: din Legea nr. 98/2016: - art. 3 alin. (1) lit. rr) - specificațiile tehnice reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante; - art. 154 - Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire; - art. 155 alin. (6) - Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici; - 156 alin. (2) – cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. din H.G. nr. 395/2016: - art. 20 alin. (10) - Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Astfel, raportat la prevederile legale anterior menționate, Consiliul constată că documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia, iar prevederile documentației de atribuire nu trebuie să restricționeze, în Pagina 39 din 67

mod nejustificat, participarea operatorilor economici interesați la procedura de atribuire. Prin urmare, necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul său, însă îi revine acesteia obligația de a justifica atât oportunitatea inițierii procedurii de atribuire cât și stabilirea specificațiilor tehnice, drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. Pe de altă parte, Consiliul are în vedere că prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice nu obligă autoritatea contractantă să accepte produse care nu corespund necesităților sale, astfel că acesta nu poate fi sancționată pentru refuzul de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea îi satisfac interesele, achizitoarea fiind singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Așadar, modificarea sau cenzurarea caracteristicilor tehnice solicitate poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritate a ipotezelor date de cele două temeiuri de drept citate mai sus (art. 155 alin. (6) și art 156 alin. (2) din legea nr 98/2016). În altă ordine de idei, nu există o prevedere legală care să oblige autoritatea să accepte produse care nu corespund necesităților sale, iar Consiliul nu poate sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea îi satisfac interesele. Autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Prin urmare, necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul său, relevante în acest caz fiind dispozițiile art. 3 din H.G. nr. 395/2016. Curtea de Apel Ploiești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 2004 din 12 decembrie 2016, a reținut că necesitatea sau oportunitatea unei anumite achiziții este stabilită de fiecare autoritate contractantă, în funcție de necesitățile obiective și particularitățile comunicate de compartimentele din cadrul său. Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității. 40

Curtea de Apel Alba Iulia în Decizia nr. 511/2022, în dosarul nr. 264/57/2022 a statuat următoarele: Or, absenţa unei astfel de obligaţii este corectă, întrucât autoritatea contractantă trebuie să evalueze fiecare procedură de achiziţie publică, în parte, şi să aleagă modalitatea de organizare a procedurii aplicabile şi de întocmire a documentaţiei de atribuire, care să asigure cel mai bine atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului şi o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. Fragmentarea obiectului contractului, în vederea asigurării accesului sporit al ofertanţilor la procedură şi libera competiţie dintre aceştia, nu poate constitui singurul deziderat al procedurii de achiziţie publică, autoritatea contractantă fiind aceea care stabileşte, în funcţie de condiţiile concrete, toate detaliile procedurii de atribuire, în scopul realizării unei cât mai eficiente utilizări a fondurilor publice si a satisfacerii intereselor sale. Aşa fiind, în lipsa unor dispoziţii legale exprese şi imperative, revine autorităţii contractante rolul de a asigura un echilibru între interesele sale (în condiţiile în care regula este aceea a priorităţii interesului publice, în dauna celui privat, al operatorilor economici) modalitatea de atingere a acestora - ceea ce presupune stabilirea obiectului contractului, a documentaţiei şi a întregii proceduri de atribuire precum şi respectarea legislaţiei în materia achiziţiilor publice. și Curtea de Apel Oradea în cuprinsul Hotărârii nr. 282/15.04.2022 a reținut următoarele considerente: ”Cum autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile iar principiul libertăţii contractuale implică cerinţa ca acesteia să nu îi fie impusă încheierea unui contract în alte condiţii sau cu privire la alte produse decât are nevoie, Curtea constată că nu se impune modificarea documentaţiei de atribuire în sensul de a solicita ca produsul achiziţionat să poată îndeplini şi funcţia de curăţare, atât timp cât autoritatea contractantă îşi doreşte un astfel de produs. (...) Sub acest aspect, aşa cum s-a arătat anterior, Curtea are în vedere faptul că autoritatea contractantă îşi cunoaşte cel mai bine nevoile, neputând fi obligată să solicite un produs care nu îi satisface nevoile pentru care doreşte să îl folosească”. Din economia celor redate rezultă că regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării la un anumit nivel de performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită petenta în prezenta cauza, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce pot împiedica o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesităţii achizitoarei. Prin urmare, contestatoarea, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, Pagina 41 din 67

potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Acestei obligații a contestatorului, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului documentației de atribuire, astfel că în verificările sale Consiliul va avea în vedere și art. 154 din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”, întrucât documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că solicitările trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a determina nelegalitatea actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependența dintre specificația criticată și nevoia sa de achiziție. Consiliul va analiza criticile urmând numerotarea acestora așa cum au fost redate în contestație pentru o identificare facilă. I). Prima critică cu privire la conținutul proiectului tehnic, din contestația formulată de ... SRL, se referă la ambiguitatea si nelegalitatea documentatiei în ceea ce priveste sistemul de telegestiune. Argumentele aduse de autoarea contestației în favoarea criticii aduse vizavi de ambiguitatea si nelegalitatea documentaţiei de atribuire cu privire la sistemul de telegestiune se bazează pe următoarele aspecte: - printre activitatile inscrise in PT, la pag. 16 din documentul "... ETAPA 2 ..." (pag. 18 din pdf) nu figureaza si activitatea de implementare a unui sistem de telegestiune in punct luminos si in punct de aprindere; - însa la pag. 17 (pag. 19 din pdf) din documentul "... ETAPA 2 ... in Tabelul nr. 4 Centralizator cantitati de echipamente figureaza un numar de 510 module de telegestiune care sunt de asemenea evidentiate si in F4 (pag. 123 din documentul "... ETAPA 2 ...") si in F3 (pag. 130 din documentul "... ETAPA 2 ...") ca fiind motate pe corpurile de iluminat - conform Fisei tehnice nr. 4 a sistemului de telegestiune, rd.1.2, rolul sistemului de telegestiune este de a monitoriza si controla de la distanta atat punctele de aprindere, cat si aparatele de iluminat. Insa in PTE nu este prevazut a fi montat in punctele de aprindere Gateway cu rol de concentrator de date, asa cum prevede fisa tehnica, astfel incat sistemul de telegestiune sa fie functional. In cazul in care lipsesc concentratoarele de date (gateway), controlerele de corp in 42

configuratia existenta nu pot comunica si transmite informatiile despre corpurile de iluminat, astfel incat acestea sa poata fi preluate de sistemul de control (server) si prelucrate - în fapt autoritatea contractanta solicita un sistem de telegestiune nefunctional, intrucat lipseste din acesta o parte esentiala si anume cea care concentreaza datele de la controlerele de corp si le transmite catre CMS. Or la rd.1.3 din Fisa tehnica nr. 4 - Sistem de telegestiune (pag. 148 din documentul "... ETAPA 2 ...") Autoritatea contractanta tocmai asta solicita, asa cum rezulta din captura de mai jos: (...). Sintetizând cele reclamate, ... SRL concluzionează că urmare a celor antementionate faptul ca aceste informatii, fara achizitia de gateway in punctul de aprindere, nu vor putea fi disponibile in CMS, astfel ca sistemul de telegestiune este nefunctional si achizitionarea lui nu se justifica. Astfel solicită Consiliului să oblige autoritatea contractanta să modifice proiectul tehnic si să prevada atât în partea scrisa, cât si in devizele lucrării cantitatea necesara de Gateway necesar a fi achiziționate astfel încât sistemul de telegestiune să devină funcțional. În sprijinul afirmațiilor sale, autoarea contestației invocă informațiile existente în documentația pusă la dispoziție de autoritatea contractantă, redând informații dni proiectul tehnic și formulare. Se vor reține și precizările achizitoarei, în replică la cele reclamate, respectiv că presupusă "ambiguitate" reclamată de ... SRL este datorată lipsei de analiză în detaliu a proiectului tehnic. Argumentul decisiv adus de autoritatea contractantă în favoarea netemeinicii criticii se bazează pe faptul că, așa este precizat la pagina 8 a Proiectului Tehnic nr. 3/PT/2023, se solicita instalarea a 510 aparate de iluminat dotate cu telegestiune in punct luminos, implementarea unui sistem de telegestiune la nivel de punct de aprindere sau instalarea concentratoarelor de date (gateway-uri) nefacand parte din prezentul proiect tehnic, cantitatea echipamentelor solicitate prin proiect fiind evidentă. În favoarea celor susținute achizitoarea redă o serie de informații din cuprinsul documentației de atribuire. Analizând, la rândul său, caietul de sarcini și proiectul tehnic constituit în anexă a acestuia, coroborat cu susținerile contestatoarei și autorității contractante, Consiliul reține că acestea conțin următoarele informații, referitoare la punctele de aprindere: - la pag. 8 și pagina 16 din proiectului tehnic 3/PT/2023 sunt menționate activitățile care vor fi prestate: - Principalele activităţi ce vor fi prestate sunt: - Preluarea amplasamentului; - Încheierea convenţiei de lucru cu distribuitorul de energie electrică, pentru intervenţia în reţelele electrice existente; - Demontarea aparatelor de iluminat vechi stradale existente; Demontarea consolelor vechi; Demontarea cablurilor de alimentare vechi; Demontarea clemelor de legătură vechi; - Montarea de aparate de iluminat stradale cu LED-uri eficiente din punct de vedere energetic si luminotehnic, pe toţi stâlpii existenţi, repartizate pe categorii de putere, după cum urmează: a. Aparat de iluminat LED cu telegestiune în punct luminos 22 W - 510 bucăţi; Pagina 43 din 67

- Montarea de console de susţinere a aparatelor de iluminat cu LED; - Montarea de coliere de prindere pe stâlpi a consolelor, fixate prin intermediul unei benzi de montaj din inox şi agrafe de strângere (informaţii referitoare la modalitatea de montare pe stâlp a colierelor de prindere se regăsesc în piese desenate-Detalii de execuţie); Realizarea legăturii electrice în reţeaua existentă a iluminat public în cutiile de conexiuni şi cleme de derivaţie tip CDD; - Verificări şi măsurători electrice, mecanice şi luminotehnice pentru corespondenţa cu datele din proiectul de execuţie; - Punere în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor noi montate - în formularul F4, în cadrul listelor de cantități, este menționat Aparat de iluminat LED cu telegestiune în punct luminos 22 W - 510 bucăţi; - în fișa tehnică F5 nr. 2, parte a proiectului tehnic, se regăsește specificat tipul de montaj pentru modul de telegestiune în punct luminos și parametri tehici și funționali aferenți; - în Formularul F3 se regăsește categoria de lucrări: .– montare modul de gestiune în punct luminos; - în Anexa explicitare norme a Formularului 3 se indică norma de montare pentru modulul de telegestiune – . – montarea modul de telegestiune în punct luminos. Consiliul constată faptul că fișierul ..] ... Etapa II ...pdf” publicat în SEAP ce constituie anexă la caietul de sarcini conține specificații tehnice prin intermediul cărora a descris autoritatea contractantă necesitatea sa, pentru a cărei satisfacere a fost organizată prezenta procedură de atribuire, și anume (pag. 17): Tabelul nr. 4 Centralizator cantități de echipamente Denumire Cantitate Aparat de iluminat LED cu telegestiune în punct luminos 22 W 510 buc Sistem de telemanagement al iluminatului public în punct luminos 510 module puncte luminoase Senzorul multifuncţional 2 buc Așa cum a precizat și achizitoarea la pagina 17 a proiectului tehnic nr. 59/PT/2023 publicat în SEAP în fișierul ..] ... Etapa II ....pdf” se precizează în mod concret Sistem de telemanagement al iluminatului public în punct luminos : 510 module puncte luminoase, fiind evidentă cantitatea echipamentelor solicitate prin proiect.

Așadar se solicita instalarea a 510 aparate de iluminat dotate cu telegestiune în punct luminos, implementarea unui sistem de telegestiune la nivel de punct de aprindere sau instalarea concentratoarelor de date (gateway-uri) nefacand parte din prezentul proiect tehnic, aspect reținut și de achizitoare. Așa cum a fost anterior reținut, la pag. 8 și pag. 16 din același document - proiectul tehnic 3/PT/2023 sunt menționate activitățile care fac obiectul contractului, care includ demontarea aparatelor de iluminat stradale existente, a consolelor, cablurilor de alimentare și clemelor de legătură vechi, precum și montarea a 510 de aparat de iluminat LED cu telegestiune în punct luminos 22 W. Cu toate acestea, din analiza informațiilor existente la nivelul documentației, rezultă că nu este asigurată o informare completă, corectă și precisă asupra acestor implementării unui sistem de telegestiune în punct luminos, precum dispun dispozițiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Astfel: 44

- la pag. 19 din documentul a proiectului tehnic nr. 59/PT/2023 publicat în SEAP în fișierul ..] ... Etapa II ...pdf”, se regaseste schema de functionare a sistemului de telegestiune în cuprinsul căreia sunt prezentate concentratoare de date (gateway); - în Fișa tehnică F5 nr. 4- Sistem de telegestiune iluminat public la pct. 1.2. se menționează: Sistemul de telegestiune are rolul de a monitoriza şi controla de la distanţă atât punctele de aprindere, cât şi aparatele de iluminat, în mod individual sau în grup. Se va prezenta schema electrică de principiu a conectării gateway-ului la punctul de aprindere, din care să reiasă modalitatea de monitorizare şi control a punctului de aprindere: - în Fișa tehnică F5 nr. 4- Sistem de telegestiune iluminat public la pct. 1.2. se menționează: Se va prezenta certificat de conformitate pentru intreg sistemul de telegestiune, conform directivelor esenţiale ce va confirma că sistemul de telegestiune cu toate elementele sale componente (controller punct luminos, punct de aprindere cu telegestiune şi gateway). - în cuprinsul proiectului tehnic se regăsește sintagma sistemul de telegestiune la nivel de punct de aprindere; - la pagina 74 din proiectul tehnic, la secțiunea V dedicată detaliilor de execuție, este descrisă la pct. 3 modalitate de execuţie şi montare a punctelor de aprindere, respectiv: 3. Montarea punctelor de aprindere Varianta constructivă va fi aleasă in funcţie de proiectarea tehnică. de normativele si prescripţiile de proiectare in vigoare, cat şi de constrângerile fizice ce pot apărea la nivelul amplasamentelor; - în vederea montării, carcasa este prevăzută cu sistem care permite montarea acesteia pe stâlpi, pe perete, sau la sol, pe fundaţie (soclu), în funcţie de tipovarianţa constructivă, racordarea se face cu conductoare dimensionate conform curentului nominal, care se vor proteja cu tuburi PVC de diametru adecvat, pentru a asigura etanşeitatea stuturilor de intrare; asamblările se vor realiza prin elemente de asamblare (şuruburi, şaibe, şaibe elastice, piuliţe, nituri), astfel încât să reziste la zdruncinăturile şi vibraţiile ce pot să apară în timpul transportului, manipulării sau utilizării; - accesul cablurilor / conductoarelor se va face numai pe la partea inferioară a acestuia, prin presetupe. Pentru unele tipovariante, intrările cablurilor pentru racord, pot fi făcute şi pe partea laterală a cutiei, prin decupări ţevi sau soclu ;

- alimentarea de la reţeaua de alimentare, realizarea interconectării aparatajului din interior, alimentarea consumatorilor şi protecţia acestora, înregistrarea energiei consumate, va corespunde schemei electrice corect dimensionate situaţiei din teren ; bornele de legare la pământ se vor marca vizibil şi se vor vopsi în culoarea neagră; echipamentul va avea toate testele şi verificările făcute în concordanţă cu normele CEI specific. Ori, în acest context, este clar că există aspecte contradictorii, pe de o parte se precizează că lucrările constau în instalarea a 510 aparate de iluminat dotate cu telegestiune în punct luminos, iar pe de altă parte, se regăsesc informații despre implementarea unui sistem de telegestiune la nivel de punct de aprindere și despre instalarea concentratoarelor de date (gateway-uri). Aceste aspecte sunt evident contradictorii, amplificând ambiguitățile anterior constatate de Consiliu, potrivit cărora, cu privire la activitățile precizate în documentația de atribuire și care implică punctele luminoase, este menționat că acestea vizează „sistem de telemanagement” și nu „sistem de telegestiune”, care este precizat pentru echipamentele solicitate. Analizând toate aceste informații, Consiliul constată că nu este asigurată o informare completă, corectă și precisă asupra acestor puncte de aprindere, astfel cum a stabilit legiuitorul la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: ”Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, Pagina 45 din 67

corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” Date fiind aceste constatări, Consiliul va admite, în parte, critica formulată de ... SRL, respectiv partea privind informațiile incomplete sau contradictorii cu privire la activitățile contractului, stabilind în sarcina achizitoarei obligația de luare a tuturor măsurilor de remediere necesare, astfel încât să se înlăture orice ambiguitate și neclaritate existentă, fiind necesar ca autoritatea contractantă să menționeze în documentație activitățile care fac obiectul contractului, astfel încât operatorii economici să dispună de toate informațiile necesare elaborării ofertelor în ceea ce priveste sistemul de telegestiune. II). Următoarea critică privește nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la montarea unui număr de 2 senzori multifuncționali, contestatoarea solicitând Consiliului obligarea achizitoarei la eliminarea din cadrul documentației de atribuire a celor 4 senzori multifuncționali, precum și a fișei tehnice F5 nr. 3 aferentă acestora. În motivarea cererii sale, contestatoarea arată că acești senzori sunt lipsiți de utilitate practică, nu contribuie la îndeplinirea obiectivelor Programului de finanțare privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public și avantajează un singur ofertant. Se vor reține și susținerile achizitoarei, în replică la cele reclamate, potrivit cărora detalierea necesităţii senzorilor multifuncţionali este prezentată în cadrul proiectului tehnic, la paginile 18-19. Achizitoarea a explicat că senzorii multifuncţionali vor funcţiona împreună cu sistemul de telegestiune pentru a crea un iluminat adaptiv care să răspundă la viteza şi dinamismul de dezvoltare a localităţii, necesitatea acestor senzori fiind detaliată la pagina 22 şi în cadrul fişei tehnice F5 nr. 3. A adăugat achizitoarea faptul că poziţia senzorilor a fost propusă pentru zone de interes din cadrul localităţii, pentru a asigura iluminatul dinamic, fiind cunoscut faptul că în condiţii de ceaţă intensă, ploaie sau ninsoare scade vizibilitatea, motiv pentru care senzorii trebuie să anuleze programul de dimming prestabilit pentru a asigura un nivel de siguranţă rutieră sporit. Concluzia la care ajunge este aceea că senzorii sunt necesari autorităţii contractante, fiind detaliată necesitatea acestora. Din examinarea referințelor indicate de achizitoare Consiliul, urmare a verificării proprii constată caracterul nefonat al susținerilor contesatatoarei vizavi de pretinsele lipsuri ale nedetalierii modului in care aceștia se vor monta, locul de montaj, modul de comunicare și rolul lor în cadrul lucrarilor de modernizare a SIP. Se are în vedere că procedura de atribuire a fost inițiată în cadrul unui Program guvernamental de finanțare privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, reglementat de Ordinul nr. 1.866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public. Potrivit Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin ordinul amintit se rețin: 46

Art. 2 - (1) Scopul Programului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea unor corpuri de iluminat cu surse LED care să determine o eficienţă energetică ridicată şi poluare luminoasă minimă. (2) Obiectul Programului vizează modernizarea sistemelor de iluminat public prin înlocuirea corpurilor de iluminat existente având un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu surse LED, completarea sistemului de iluminat public existent cu corpuri de iluminat cu surse LED (în situaţiile în care stâlpii de pe tronsonul respectiv nu sunt echipaţi cu corpuri de iluminat sau acestea sunt deteriorate/nefuncţionale), extinderea sistemului de iluminat existent, precum şi achiziţionarea şi instalarea sistemelor de telegestiune aferente obiectivelor de investiţii. Același Ghid stabilește la art. 11 Cerinţele tehnice minime pentru echipamentele achiziţionate şi montate prin proiect respectiv: (1) Corpurile de iluminat ce urmează a fi montate prin proiect vor îndeplini următoarele cerinţe minime:

a) domeniu de utilizare: iluminatul căilor de circulaţie rutieră şi/sau pietonală;

b) protecţie la supratensiuni de comutaţie, suprasarcină, scurtcircuit, supraîncălzire;

c) frecvenţa nominală în reţea: 50 Hz;

d) factor de putere: minimum 0,92;

e) grad de protecţie: IP65-IP66;

f) rezistenţa la impact a întregului aparat de iluminat: IK08- IK10; elementul difuzant: sticlă sau policarbonat stabilizat UV;

g) indicele de redare a culorilor: Ra ≥ 70;

h) temperatura de culoare Tc (situată în intervalul): 2.700-5.000 K +/- 5%; carcasa metalică sau alt material rezistent la UV;

i) durata de viaţă nominală: minimum 100.000 ore, L80B10, certificat de producătorul de aparate de iluminat;

j) garanţie aparat de iluminat: 5 ani;

k) vor avea aplicat marcaj CE în conformitate cu directivele europene în vigoare; l) vor avea certificare ENEC şi ENEC+ pentru demonstrarea performanţelor în timp sau prin rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene, care să demonstreze aceste performanţe. (2) Sistemele de telegestiune ce urmează a fi montate prin proiect trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

a) să asigure instalarea, punerea în funcţiune/configurarea şi gestionarea sistemului de iluminat la un cost redus şi fără erori;

b) să comute, să diminueze şi să crească nivelul de iluminare în funcţie de lumina ambientală, programe, programări, calendare sau semnale în timp real;

c) să colecteze şi să gestioneze datele privind consumul de energie cu o precizie ridicată pentru utilizator; sistemul va genera rapoarte automate privind consumul anual pentru tot proiectul;

d) să identifice defecţiunile, anomaliile şi alte defecţiuni ale aparatului de iluminat şi ale alimentării cu energie electrică;

e) să monitorizeze orele de funcţionare, starea aparatelor de iluminat şi a dispozitivelor electronice de control în scopuri de întreţinere predictivă şi pentru asigurarea respectării garanţiei; sistemul va genera un raport automat cu numărul de ore de funcţionare pentru fiecare punct luminos, identificat GPS, şi o medie a orelor de funcţionare pentru tot proiectul;

f) să colecteze date de la controlerele de puncte de lumină şi să le furnizeze utilizatorului sau către software-uri terţe, cum ar fi sistemele de gestionare a activelor (AMS), sistemele de informaţii geografice (GIS);

g) să furnizeze interfeţe şi/sau mecanisme pentru a interacţiona cu o varietate de senzori şi platforme inteligente pentru a ajusta nivelurile de lumină şi pentru a oferi informaţii care să contribuie la îmbunătăţirea serviciilor, confortului şi siguranţei;

h) să fie scalabile pentru a gestiona un volum tot mai mare de date şi un număr tot mai mare de dispozitive pentru a se potrivi creşterii pe viitor; i) pentru clasele de drum M5, M6, P5, P6 şi P7 şi pentru zonele de conflict (C0-C5) nu este obligatorie funcţia de dimare; pentru clasele de drum M1-M6 şi P1-P7 se poate aplica funcţia CLO. Raportat la aceste cerințe din Ghid nu se poate reține că un proiect care prevede specificații tehnice superioare nu ar fi în măsură să conducă la atingerea obiectivului prevăzut în programul de finanțare, aspect reținut și de achizitoare. Pagina 47 din 67

Chestiunea caracterului eligibil sau neeligibil al acestor cheltuieli cu senzorii multifuncționali este nerelevantă în determinarea legăturii cu obiectul contractului, întrucât obținerea finanțării proiectului prin Programul reglementat de Ordinul nr. 1866/2021 nu este condiționată de respectarea pragurilor prevăzute la art. 7 alin. (2) din ordin, așa cum rezultă expres din art. 12 alin. (3) din același act normativ [Valoarea proiectului estimată prin cererea de finanţare nu este limitată, beneficiarul fiind obligat să susţină din surse proprii cheltuielile efectuate peste pragurile prevăzute la art. 7 alin. (2) ori cheltuielile declarate neeligibile] și nici de caracterul eligibil al tuturor cheltuielilor incluse în proiect. Sub acest aspect se rețin precizările autorității contractante din cadrul Strategiei de contractare nr. 1588 din 12.02.2024. Valoarea estimata a contractului s-a făcut strict pe sursa de finanţare ce face obiectului contractului de finanţare nerambursabila contract semnat prin AFM fara a tine cont de lucrările similare executate de A.C. din alte surse - conform art 17, alin (3) din HG395/2016. Măsura, mai mică sau mai mare, în care acești senzori ar putea în concret contribui la atingerea obiectivului asumat de autoritatea contractantă de creștere a eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public din oraș reprezintă o chestiune ce intră în marja de apreciere a autorității contractante. Aceeași abordare a îmbrățișat și Curtea de Apel Iași în Decizia nr. .., pronunțată în cadrul dosarului .., prin care s-a menținut Decizia Consiliului nr. ., având ca obiect, în mod similar, o plângere formulată de societatea ... SRL, instanţa dispunând: "Cu privire la cea de-a doua critică care are ca obiect „ambiguitatea si nelegalitatea documentaţiei în ceea ce priveşte cerinţa referitoare la montarea unui număr de 3 senzori multifuncţionali", se constată că petenta a invocat în faţa Consiliului, printre altele, faptul că raţiunea proiectantului/autorităţii contractante de a solicita includerea a cel puţin 3 senzori viza limitarea concurenţei, întrucât acest produs nu ar fi disponibil pe piaţa iluminatului public, acesta fiind deţinut doar de către firma .... De asemenea, a mai susţinut petenta că cerinţa nu are nicio logică şi utilitate practică, că nu se specifică în documentaţia de atribuire necesitatea practică a acestor senzori, dar şi faptul că aceştia nu reprezintă o componentă care să privească iluminatul public, motiv pentru care Ghidul de finanţare nu a indicat-o în enumerarea cheltuielilor eligibile. Consiliul a respins acest motiv de contestaţie reţinând că necesitatea şi oportunitatea achiziţionării senzorilor multifuncţionali rezultă din descrierea senzorului, apreciind totodată că această chestiune intră în marja de apreciere a autorităţii contractante, iar susţinerile potrivit cărora specificaţiile senzorului multifuncţional ar fi caracteristice unui anumit operator economic s-a constatat că sunt nedovedite. Aspectele repuse în discuţie de către petentă pe calea plângerii formulate vizează nelegalitatea acestei cerinţe tehnice, din perspectiva caracterului restrictiv de concurenţă, precum şi lipsa legăturii cu obiectul achiziţiei şi netemeinicia argumentelor autorităţii contractante cu privire la necesitatea instituirii acestei cerinţe, mai ales prin raportare la obiectivul urmărit de creştere a eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public Curtea aminteşte că specificaţiile tehnice reprezintă „cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante" (art. 3 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 98/2016. Pe de altă parte, potrivit, art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, citat mai sus, specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici. Specificaţiile tehnice pot fi formulate în mai multe moduri alternative, fie în termeni de performanţe sau de cerinţe funcţionale, fie făcând trimitere la specificaţii tehnice şi, în ordinea preferinţei, la standardele naţionale care transpun standarde europene, la evaluări tehnice europene, la specificaţii tehnice comune, la standarde internaţionale, la alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau la specificaţii tehnice naţionale La stabilirea valorii estimate a contractului s-au avut in vedere urmatoarele principii: 48

referitoare la proiectarea, la calcularea şi la execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor, fie printr-o combinaţie a acestor două modalităţi. Aşa cum a menţionat şi Consiliul în considerentele deciziei atacate, autoritatea contractantă beneficiază de o largă marjă de apreciere în cadrul formulării specificaţiilor tehnice ale unui contract de achiziţie publică. Această concluzie rezultă şi din reglementarea naţională, dar şi din dreptul Uniunii, respectiv art. 42 din Directiva 2014/24, după cum a fost interpretat de Curtea Europeană de Justiţie în cauza C- 413/17, Roche Lietuva, Hotărârea Curţii din 25 octombrie 2018 (par. 29 - 30: „29...., din această dispoziţie reiese că reglemen tarea Uniunii privind specificaţiile tehnice recunoaşte o largă marjă de apreciere autorităţii contractante în cadrul formulării specificaţiilor tehnice ale unui contract. 30. Această marjă de apreciere este justificată de faptul că autorităţile contractante sunt cele care cunosc cel mai bine produsele de care au nevoie şi sun t cele mai în măsură să stabilească cerinţele care trebuie îndeplinite pentru a obţine rezultatele dorite".) Cu toate acestea, reglementarea europeană, dar şi cea internă care transpune Directiva 2014/24, stabilesc anumite limite pe care autoritatea contractantă trebuie să le respecte. Astfel, art. 18 alin. (1) al doilea paragraf din Directiva 2014/24 prevede că o „achiziţie nu poate fi concepută cu intenţia de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al directivei menţionate sau de restrângere artificială a concurenţei" şi că „se consideră că se restrânge artificial concurenţa în cazul în care achiziţia este concepută cu intenţia favorizării sau a dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici". În jurisprudenţa Curţii Europene, în cauza mai sus citată, s-a reţinut că „Respectarea acestor cerinţe este cu atât mai importantă atunci când,..., specificaţiile tehnice care figurează în caietul de sarcini al unui contract de achiziţii sunt formulate în mod deosebit de detaliat. Astfel, cu cât specificaţiile tehnice sunt mai detaliate, cu atât este mai important riscul ca produsele unui anumit producător să fie favorizate." (par. 37). Însă, un anumit mod de concepere a unor elemente ale achiziţiei, cum este cel al prezentării detaliate a specificaţiilor tehnice, nu constituie un element suficient pentru a se concluziona că suntem în prezenţa unei restrângeri artificiale a concurenţei şi că scopul instituirii acestor cerinţe tehnice este cel al favorizării ori dezavantajării în mod nejustificat a anumitor operatori economici. Stabilirea existenţei unui efect restrictiv de concurenţă impunea analiză în concret a potenţialei restrângeri a concurenţei, iar din partea contestatoarei, care susţine că există un asemenea efect al cerinţei tehnice contestate şi un scop al autorităţii în acest sens, prezentarea unor elemente probatorii care să conducă la concluzia că anumiţi operatori economici ar putea fi avantajaţi ori dezavantajaţi în mod nejustificat. În ceea ce priveşte susţinerile petentei, deşi aceasta a invocat argumente vaste referitoare la faptul că anumite cerinţe tehnice prevăzute în caietul de sarcini de către autoritatea contractantă ar favoriza un anumit operator economic şi că aceste cerinţe nu au legătură cu obiectul achiziţiei şi nu sunt necesare pentru atingerea obiectivelor Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, Curtea constată, în acord cu Consiliul, petenta nu a prezentat elemente certe (ci numai ipoteze probabile) şi nu a probat în concret efectul restrictiv al specificaţiile tehnice reclamate, limitându-se la a exprima îndoieli cu privire la concordanţa menţiunilor din caietul de sarcini cu satisfacerea nevoilor obiective ale autorităţii contractante. Asemenea elemente probatorii concrete se impuneau a fi prezentate de către petentă în faţa Consiliului, iar nu în faţa instanţei, în condiţiile în care, potrivit art. 31 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, „nu se pot depune probe noi faţă de cele care au fost depuse în cadrul contestaţiei". Astfel, Curtea nu poate lua în considerare nici înscrisurile (de altfel, insuficiente pentru susţinerea tezei probatorii), depuse pentru dovedirea criticilor sale, şi nici extrasele/citatele din anumite înscrisuri inserate în cuprinsul plângerii, întrucât s-ar ajunge la eludarea prevederilor mai sus citate. În acest context, analiza restrângerii artificiale a concurenţei, invocată de către petentă, nu se poate realiza în abstract, ci numai în raport de elemente comparative care să conducă la întrunirea condiţiei „cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici". Instanţa constată că prezentarea, încă din faza de contestare în faţa Consiliului, a ofertelor potenţiale existente pe piaţă era necesară în realizarea unei analize comparative, în lipsa căreia restrângerea concurenţei nu poate fi decât teoretică. În consecinţă, Curtea conchide că, ţinând seama de marja de apreciere de care dispune autoritatea contractantă în stabilirea cerinţelor tehnice, impunerea prin documentaţia tehnică a unei cerinţe referitoare la ofertarea unui număr de 3 senzori multifuncţionali, cu specificaţii tehnice detaliate, nu este suficientă să conducă la concluzia că ar fi favorizat în mod indirect un anumit ofertant sau că alţi ofertanţi ar fi dezavantajaţi. Pagina 49 din 67

În ceea ce priveşte celelalte argumente invocate de către petentă, instanţa reţine că acestea impun o analiză din perspectiva respectării principiului proporţionalităţii, ceea ce presupune a stabili dacă cerinţa tehnică în discuţie şi gradul de detaliere a specificaţiilor tehnice erau necesare în vederea realizării obiectivelor urmărite. A susţinut petentă că aceşti senzori nu ar fi fost necesari pentru atingerea obiectivului referitor la creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, argumentele prezentate vizând, pe de o parte, lipsa legăturii cu obiectul contractului, iar, pe de altă parte, caracterul neîntemeiat al justificărilor oferite de autoritatea contractantă. Cu privire la lipsa legăturii cerinţei tehnice privind cei trei senzori multifuncţionali cu obiectul contractului, se constată că, într-adevăr, procedura de atribuire a fost iniţiată în cadrul unui Program guvernamental de finanţare privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, reglementat conform Ghidului aprobat prin Ordinul nr. 1866/2021. Scopul acestui program de finanţare este indicat în art. 2 alin. (1) din ordinul menţionat şi constă în „îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea unor corpuri de iluminat cu surse LED care să determine o eficienţă energetică ridicată şi poluare luminoasă minimă." De asemenea, obiectul acestui program este definit de art. 2 alin. (2) din Ghid şi este reprezentat de „modernizarea sistemelor de iluminat public prin înlocuirea corpurilor de iluminat existente având un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu surse LED, completarea sistemului de iluminat public existent cu corpuri de iluminat cu surse LED (în situaţiile în care stâlpii de pe tronsonul respectiv nu sunt echipaţi cu corpuri de iluminat sau acestea sunt deteriorate/nefuncţionale), extinderea sistemului de iluminat existent, precum si achiziţionarea si instalarea sistemelor de telegestiune aferente obiectivelor de investiţii. Prin art. 11 din Ghid au fost stabilite doar cerinţe tehnice minimale pentru echipamentele achiziţionate şi montate. Raportat la aceste cerinţe din Ghid nu se poate reţine că un proiect care prevede specificaţii tehnice superioare nu ar fi în măsură să conducă la atingerea obiectivului prevăzut în programul de finanţare. Împrejurarea că o soluţie tehnică de montare pe unele din corpurile de iluminat a unor senzori multifuncţionali nu este prevăzută în cerinţele tehnice minimale prevăzute în Ghidul de finanţare nu conduce la concluzia că asemenea specificaţii tehnice nu ar avea legătură cu obiectul contractului şi cu obiectivul urmărit de creştere a eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public. Chestiunea caracterului eligibil sau neeligibil al acestor cheltuieli cu senzorii multifuncţionali este nerelevantă în determinarea legăturii cu obiectul contractului şi atingerea obiectivului acestuia, întrucât obţinerea finanţării proiectului prin Programul reglementat de Ordinul nr. 1866/2021 nu este condiţionată de respectarea pragurilor prevăzute de art. 7 alin. (2) din ordin, aşa cum rezultă în mod expres din art. 12 alin. (3) din acelaşi act normativ, şi nici de caracterul eligibil al tuturor cheltuielilor incluse în proiect. Cu privire la cel de-al doilea argument folosit de petentă ce ar trebui analizat prin raportare la respectarea principiului proporţionalităţii, Curtea observă că prin contestaţia depusă în faţa Consiliului aceasta a invocat faptul că autoritatea contractantă nu ar fi justificat necesitatea practică a acestor trei senzori. Consiliul a reţinut că o asemenea justificare se regăseşte în caietul de sarcini, la pag. 22, iar în privinţa numărului mic de senzori a arătat că este explicabil prin raportare la preţul ridicat al acestor elemente. În schimb, prin plângerea formulată petenta prezintă o amplă expunere în combaterea argumentelor invocate de autoritatea contractantă pentru justificarea necesităţii celor 3 senzori multifuncţionali, însă aceste motive de natură tehnică nu se regăsesc şi în contestaţia depusă la Consiliu şi nici nu au făcut obiectul analizei organului administrativ-jurisdicţional. În acest context, ca şi în cazul primei critici, petenta invocă motive noi cu încălcarea prevederilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, astfel încât nu vor fî analizate de către instanţă. Măsura, mai mică sau mai mare, în care aceşti senzori ar putea în concret contribui la atingerea obiectivului asumat de autoritatea contractantă de creştere a eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public din comună reprezintă o chestiune ce intră în marja de apreciere a autorităţii contractante, cerinţa tehnică neputând fi înlăturată doar pe baza susţinerilor petentei privind inutilitatea soluţiei tehnice din proiect. În schimb, în susținerea caracterului restrictiv al cerințelor referitoare la senzorii multifuncționali și favorizării unui singur ofertant, respectiv ... SRL autoarea contestației nu a adus niciun mijloc de probă. Așa cum a fost anterior reținut, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că solicitările trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că 50

restricționează concurența nefiind suficiente pentru a determina nelegalitatea actului atacat. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită petenta în prezenta cauza, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce pot împiedica o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesităţii achizitoarei. Prin urmare, contestatoarea, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Consiliul urmează să respingă ca nedovedite susținerile contestatorului potrivit cărora specificațiile senzorului multifuncțional ar fi caracteristice unui anumit operator economic, deoarece, contrar principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în dreptul autohton prin prevederile art. 249 C.p.c, societatea contestatoare nu a depus la dosarul cauzei nicio probă din care să rezulte că doar operatorul economic indicat în contestație poate să furnizeze un senzor cu toate capabilitățile de măsurare/detectare cerute prin documentația de atribuire. Mai mult, deși contestatarea menționează că ar fi nemulțumit de caracterul pretins ambiguu al anumitor specificații cu privire la senzor, din conținutul criticilor se constată că acesta este pe deplin lămurit de semnificația specificațiile tehnice prin care autoritatea contractantă a descris modul de funcționare a senzorului multifuncțional dorit, aparenta vătămare a contestatorului constând în dificultatea identificării unui senzor care să îndeplinească cumulativ toate cerințele din proiectul tehnic. Așa cum a susținut și Curtea de Apel Iași în Decizia nr. .., mai sus redată analiza restrângerii artificiale a concurenţei, invocată de către petentă, nu se poate realiza în abstract, ci numai în raport de elemente comparative care să conducă la întrunirea condiţiei „cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici". Instanţa constată că prezentarea, încă din faza de contestare în faţa Consiliului, a ofertelor potenţiale existente pe piaţă era necesară în realizarea unei analize comparative, în lipsa căreia restrângerea concurenţei nu poate fi decât teoretică, autoarea contestației nu a prezentat elemente probatorii concrete constând într-o analiză comparativă care să probeze restrângerea concurenței și eventuale răspunsuri ale unor producători de senzori, care să comunice imposibilitatea de a pune la dispoziție acest tip de multisenzor în construcția redată la nivelul fișei tehnice. Așadar, constatându-se lipsa administrării unor probe concludente în vedere demonstrării caracterului restrictiv al specificațiilor senzorilor multifuncționali, Consiliul constată netemeinicia criticii formulate. III). Prin criticile de la punctele III, IV, V, VIII și X ale contestației, ... SRL susține ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele referitoare la: - sistemul de telegestiune; Pagina 51 din 67

- comunicația de tip PLC pentru controlerele de corp și senzorul multifuncțional; - fișa tehnică F5 nr. 1- rd. 1.2, rd. 1.3, fișa tehnică F5 nr. 2 – controller punct luminos rd.1.12, - fișa tehnică F5 nr. 3 senzor multifuncțional rd. 1.5. În esență, contestatoarea susține că există neclarități și o serie de date contradictorii la nivelul proiectului tehnic privind modalitatea de comunicație în cadrul rețelei de iluminat, respectiv tipul comunicației din perspectiva mediului de comunicație între elementele componente ale rețelei de iluminat public stradal. Argumentele aduse de autoarea contestației în favoarea criticilor formulate se bazează pe următoarele aspecte: - Este mai mult decat evident faptul ca de la un rand la altul proiectantul nu este capabil sa fie consecvent cu proiectul pe care il realizeaza, pe de o parte afirmand ca la pct. „Conectivitate " ca sistemul de telegestiune nu se va conecta la internet, iar pe de alta parte, la pct. „Operabilitate", afirmand ca sistemul de telegestiune va utiliza non stop o „aplicatie web- based'', aplicaţiile bazate pe Web- based cuprinzând de fapt toate aplicaţiile care comunică cu utilizatorul prin HTTP (adica internet); - Autoritatea contractanta are obligatia de a stabili care este tipul de comunicatie pe care il impune drept cerinta : PLC (Power Line Communication), adica tehnologia de comunicatii pe linia de alimentare a cablurilor electrice pentru a primi date si a trimite comenzi sau comunicatie prin WEB-BASED, care implica legatura cu internetul; - O alta problema pe care proiectantul avea obligatia sa o rezolve prin PT se refera la modalitatea de preluare de catre concentratorul de date (gateway) care nu este prevazut cu intefata (modem ) PLC, intrucat acesta comunica prin web- based cu serverul CMS a datelor transmise de catre controlerele de telegestiune care comunica prin sistem PLC, intre aceste componente existand deosebiri majore constructive, facand imposibila preluarea datelor si transmiterea lor pentru prelucrare catre serverul CMS; - In aceasta situatie in care se impune pentru corpul de iluminat ofertat sa fie integrat intr-un sistem de control care permite controlul la distanta, iar pentru controlerul de corp, care reprezinta tocmai echipamentul prin care poate fi controlat corpul de iluminat la distanta, s-a impus exclusiv comunicatia de tip PLC (adica exclusiv pe linia de alimentare cu energi electrica a corpului de iluminat) se pune foarte serios problema realizarii controlului la distanta fara utilizarea conexiunii la internet (web) sau radiofrecventa (RF); - Este cat se poate de vizibil ca realizarea controlului la distanta a aparatelor de iluminat nu se poate realiza decat prin comunicatie GSM sau RF cu utilizarea internetului. Atata timp cat proiectantul impune doar comunicatia PLC, adica pe cablurile electrice de alimentare a corpurilor de iluminat, controlul la distanta nu va fi posibil fara interactiunea cu internetul. Motivatia proiectantului in ceea ce priveste lipsa costurilor de comunicatie prin PLC nu reprezintă o alternativa atata timp cat retelele electrice nu sunt pregătite pentru astfel de comunicatii, accesul la retele trebuie acordat de proprietarul acestora si nu se face in mod gratuit, in timp ce in spectrul frecventelor radio sunt nenumarate posibilitati de acces gratuit pentru realizarea comunicatiilor. In acest sens rugam Consiliul sa elimine din fisa tehnica exlusivitatea pentru comunicatia de tip PLC si sa permita si alte tipuri de comunicatie pe frecvente libere. Vizând aceeași chestiune, criticile de la punctele de mai sus vor fi analizate împreună. 52

Sunt relevant de redat următoarele prevederi cuprinse în documentația de atribuire, invocate atât de contestatoare, cât și de achizitoare respectiv: - pag. 20 a proiectului tehnic: (…) Operabilitate Este necesar ca sistemul de telegestiune să fie accesibil, în condiții de siguranță cibernetică, de pe orice terminal mobil sau fix acreditat de beneficiarul sistemului. Având în vedere că sistemul de iluminat public stradal este considerat de interes strategic pentru beneficiar, controlul acestuia trebuie să se poată face 24h/24h, 7 zile din 7, pe un calculator/laptop din dispecerat, printr-o aplicație wed-based, cât și prin dispozitive mobile (telefoane mobile/tabletă), indiferent dacă acestea utilizează Android sau IOS. De asemenea, sistemul trebuie să fie capabil să notifice, atât în aplicație, cât și prin email, factorii interesați, asupra unor avarii sau funcționări defectuoase. Conectivitate Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicație ales”. - fișa tehnică F5 nr. 1 aferentă aparatelor de iluminat: 1.2. Aparatul de iluminat va fi integrat într-un sistem de control care permite controlul de la distanță; 1.3. Aparatul de iluminat va fi echipat cu modul de telegestiune, alimentat și instalat printr-o priză standardizată de tip Nema sau Zhaga sau similar. - fișa tehnică F5 nr. 2 aferentă controllerelor punct luminos: 1.12. Tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar). - fișa tehnică F5 nr. 3 senzor multifuncțional rd. 1.5: 1.5. Tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar). Contestatoarea consideră că este necesar ca autoritatea contractantă să elimine cerințele contradictorii, să stabilească tipul de comunicații care trebuie asigurat pentru fiecare dispozitiv din cadrul sistemului, să cuprindă în cadrul proiectului tehnic toate componentele necesare realizării proiectului și să elimine cerința de a fi permisă exclusiv comunicarea de tip PLC și de a fi permise și alte tipuri de comunicație pe frecvențe libere. Din lecturarea informațiilor anterior redate rezultă cu claritate faptul că autoritatea contractantă urmărește ca soluția tehnică propusă pentru comunicarea datelor între aparatele de iluminat și sistemul de telegestiune să fie realizată fără costurile aferente utilizării unor rețele de date mobile, aspect susținut de achizitoare și prin punctul de vedere înaintat Consiliului, respectiv: Cu titlu preliminar, aratam faptul că cerinţa este formulată în sensul acceptării şi altor tehnologii de comunicaţie, cu condiţia lipsei de costuri cu transmisiunea de date: Menţionăm faptul că cerinţa este formulată în sensul acceptării şi altor tehnologii de comunicaţie, cu condiţia lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Pagina 53 din 67

Astfel, din moment ce sunt acceptate şi alte tehnologii de comunicaţie, vă rugăm să observaţi faptul că acestă critică este nefondată. Astfel, vă rugăm să observaţi că cerinţa în discuţie este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea şi transmiterea datelor, motiv pentru care rugăm Onoratul Consiliu să respingă această critică total nefondată. Referitor la acest aspect, Consiliul reține ca fiind pertinente explicațiile autorității contractante potrivit cărora un sistem de telegestiune ce foloseşte ca protocol de comunicaţie reţele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat şi serverul de comanda şi control. Protocolul de comunicaţie bazat pe reţele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractantă să încheie un contract cu un operator de telefonie mobilă pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru 510 cartele SIM (care corespund cantitatii totale de aparate de iluminat echipate cu controler), pe toata durata de viaţă a aparatelor de iluminat (aproximativ 25 ani), acest lucru fiind inacceptabil. Contestatoarea consideră că: (…) se impune pentru corpul de iluminat ofertat sa fie integrat intr-un sistem de control care permite controlul la distanta, iar pentru controlerul de corp, care reprezinta tocmai echipamentul prin care poate fi controlat corpul de iluminat la distanta, s-a impus exclusiv comunicatia de tip PLC (adica exclusiv pe linia de alimentare cu energie electrica a corpului de iluminat) se pune foarte serios problema realizarii controlului la distanta fara utilizarea conexiunii la internet (web) sau radiofrecventa (RF). Consiliul constată că este neîntemeiată susținerea formulată de contestatoare, cu privire la faptul că este impusă exclusiv comunicarea de tip PLC, dat fiind faptul că, în documentația de atribuire, este precizat : Tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar). Astfel, a fost permisă și o comunicație de tip similar PLC, cu condiția ca aceasta să nu genereze costuri suplimentare pentru autoritatea contractantă. Totodată, prevederile din proiectul tehnic, anterior reproduse, prevăd faptul că se impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. În ceea ce privește operarea sistemului de telegestiune, Consiliul constată că sunt formulate cerințe care impun ca acesta să prezinte conexiune la internet, fiind precizată necesitatea utilizării unei aplicații web- based și, în special, posibilitatea transmiterii de e-mailuri. Cu toate acestea, documentația de atribuire conține și precizări potrivit cărora Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet

a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicație ales. Ori, în aceste condiții, Consiliul constată că autoritatea contractantă trebuie să precizeze în documentația de atribuire, în mod clar, care sunt echipamentele/punctele care asigură conexiunea la internet a sistemului de telegestiune, astfel încât operatorii economici să dispună de toate informațiile necesare pentru elaborarea ofertelor, criticile de la punctele III, IV, V, VIII și X sub acest aspect, urmând a fi admise. Critica contestatoarei de la punctul VI vizează ambiguitatea si nelegalitatea documentaţiei in ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fisa tehnica F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la „placa led va fi prevăzută cu un senzor care sa comande reducerea fluxului luminos in cazul in care temperatura la nivelul surselor led depăşeşte pragul critic prestabilit”. 54

În cadrul fișei tehnice F5 nr. 1, rd. 1.14, se regăsește următoarea cerință:Placa LED va fi prevăzută cu senzor care să comande reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura la nivelul surselor LED depăşeşte pragul critic prestabilit. Referitor la pretinsul caracter restrictiv al cerinței cu privire la răcirea LED-urilor pe calea reducerii fluxului luminos urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată, deoarece contestatoarea s-a limitat la a face susțineri potrivit cărora metoda/tehnologia solicitată de autoritate ar fi depășită din punct de vedere tehnic și moral Doar aparatele de iluminat primitive mai utilizeaza astazi reducerea fluxului luminos al LED-urilor pentru menţinerea temperaturii de funcţionare, intrucat acestea nu sunt prevăzute cu sisteme de răcire combinate și că Impunerea prin Proiectul tehnic de execuţie, a anumitor cerinţe constructive pentru corpul de iluminat, ca de exemplu, placa LED sa fie prevăzută cu senzor care sa comande reducerea fluxului luminos in cazul in care temperatura la nivelul joncţiunilor LED-urilor creste, este o soluţie depasita tehnic si moral, intrucat tehnologia de fabricaţie existenta astazi in lume pemite utilizarea unor metode de răcire a LED-urilor, in asa fel incat temperatura pe joncţiunile acestora sa se menţină permanent in parametrii optimi (...) Trebuie precizat faptul ca marea majoritate a producătorilor corpurilor de iluminat utilizeaza drivere electronice prevăzute cu senzor termic, astfel incat placa optica nu are nicio legătură cu un asfel de senzor fără să probeze faptul că tehnologia de răcire a LED-urilor solicitată de autoritatea contractantă nu ar mai exista în produsele disponibile pe piață. Având în vedere durata lungă de viață preconizată pentru prezenta investiție (24 de ani conform mențiunilor de la pag. 33 din proiectul tehnic), precum și efectul distructiv al temperaturilor ridicate asupra LED-urilor (aspect care nu este negat de societatea contestatoare), Consiliul apreciază că intenția autorității contractante, de a asigura protecția termică prin verificarea constantă a temperaturii la nivelul componentelor electronice și reducerea fluxului luminos (implicit a energiei electrice utilizată pentru producerea luminii) în cazul depășirii limitei de temperatură, nu are caracter restrictiv, ci este o modalitate de gestionare a riscului de defectare a corpurilor de iluminate în cazul apariției unor evenimente nedorite, manifestate prin creșterea locală a temperaturii. Așa cum a fost anterior reținut, achizitoarea fiind singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. Consiliul reține că pentru a demonstra că această cerinţă nu duce la restricţionare anumitor ofertanţi, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă a prezentat un tabel ăn care a indicat 6 produse echipate cu senzor termic, provenite de la fabricanți/producători diferiți, aspect de natură să demonstreze lipsa pretinsului caracter restrictiv al cerinței. Criticile de la punctele VII, și IX vizează: - cerințele din fișa tehnică F5 nr. 1, rd. 1.14, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat, și rd. 1.17, referitoare la aplicația mobilă gratuită; Pagina 55 din 67

- cerințele din fișa tehnică F5 nr. 2, rd. 1.10, referitoare la inscripționarea controllerului punct luminos, și de la rd. 1.16, referitoare la aplicația mobilă gratuită. Referitor la aceste cerințe autoarea contestației reclamă următoarele aspecte (cu titlu de exemplu Fisa tehnica F5 nr. 1, criticile formulate fiind similare în cazul fișa tehnică F5 nr. 2): - -In Fisa tehnica F5 nr. 1 a corpului de iluminat cu LED, rd. 1.14 s-a impus drept cerinţa inscripţionarea aparatului de iluminat cu un cod QR prin gravare, poansonare sau orice alta metoda care sa asigure citirea pe intreaga perioada de funcţionare a corpului de iluminat. In acest sens se solicita mijloace de proba privind durabilitatea codului QR, fara a se detalia in ce constau aceste mijloace de proba; - Impunerea de către proiectant a unei asemenea cerinţe nu are nicio justificare tehnica, oricât s-ar strădui acesta sa invoce considerente de durabilitate a unei astfel de inscripţionări; - In primul rand, cerinţa impusa nu are nicio legătură cu obiectivele Ghidului de finanţare a programului, intrucat nu contribuie la atingerea obiectivelor privind reducerea consumului de energie electrica si pe aceasta cale a emisiilor de CO2 in atmosfera; - In al doilea rand, prin gravare nu se poate obţine un cod de bare sau un cod QR care sa poata fi citit cu un terminal mobil asa cum presupune aplicaţia mobila impusa prin fisa tehnica; - In al treilea rând, prin impunerea unei inscripţionări cu o tehnologie indestructibila proiectantul nu a definit ce insemna aceasta tehnologie in materie de coduri de bare si cod QR si nici nu a stabilit o durata in care aceasta sa reziste. Față de inscripționarea corpului aparatului de iluminat, controller-ului punct luminos și punctului de aprindere, în fișele tehnice existente la nivelul proiectului tehnic se regăsesc următoarele cerințe: -fișa tehnică F5 nr. 1, rd. 1.14 – Aparatul de iluminat va avea inscripţionat, prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc). Se vor prezenta mijloace de proba privind durabilitatea codului QR pe toata durata de viaţă a aparatului de iluminat, cu luarea în caicul a condiţiilor de exploatare. - fișa tehnică F5 nr. 2, rd. 1.10 -Controllerul va avea inscripţionat, prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc). Se vor prezenta mijloace de proba privind durabilitatea codului QR pe toata durata de viaţă a aparatului de iluminat, cu luarea în calcul a condiţiilor de exploatare. Consiliul constată că cerința este justificată de necesitatea ca aparatele de iluminat și controlerele de punct luminos ținând seama de durata de viaţă solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcţionare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service şi mentenanţă post garanţie, pe toata durata de durata de viaţă a aparatelor de iluminat beneficiarul trebuie sa poată identifica oricând datele despre produse. În considerarea celor antemenționate sunt și argumentele aduse de autoritatea contractantă, prin punctul de vedere, respectiv: La introducerea cerinţei s-a avut în vedere Strategia Naţională în Domeniul Achiziţiilor Publice care prevede o serie de acţiuni referitoare la reglementarea achiziţiilor publice ecologice şi totodată sprijinirea autorităţilor/entităţilor contractante pentru implementarea acestora (https://anap.gov.ro/web/criterii- ecologice/page/2/), inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier şi de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16. 56

Unul din criterii face referire tocmai la afişarea informaţiilor despre aparatele de iluminat: (...) Ţinând seama de durata de viaţă solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcţionare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service şi mentenanţa post garanţie. Pe toata durata de durata de viaţă a aparatelor de iluminat beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie sa poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viaţă solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluţie de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripţionare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziţie informaţii despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificaţii tehnice ale acestuia, etc. Astfel, indiferent de motiv (înlocuirea aparatului de iluminat în caz de defect în perioada de garanţie, înlocuirea unei componente defecte pe perioada de post - garanţie, upgrade al aparatului de iluminat prin adăugarea unui senzor sau orice element din sfera Smart City, modificarea poziţiei aparatului de iluminat ca urmare a unei reamenajări urbane, o eventuală completare cu acelaşi tip de aparat de iluminat ca urmare a extinderii unei zone/străzi] autoritatea să poată identifica oricând produsul. Informaţiile depsre aparatele de iluminat trebuie să fie disponible înainte de implemnetarea sistemului de telegestiune pentru a avea informaţii despre aparatele de iluminat si specificaţiile tehnice ale acestora în etapa de montaj. În plus, informaţiile din sistemul de telegestiune sunt disponible atât timp cât aparatele de iluminat si controlerele de iluminat sunt sub tensiune şi funcţionează normal. însă. în cazul unei defecţiuni ale unui aparat de iluminat, informaţiile în sistemul de telegestiune nu mai sunt disponibile şi din acest motiv este necesară o aplicaţie care să un fie dependentă de sistemul de telegestiune pentru a avea la dispoziţie oricând informaţii. Pentru a demonstra că această cerinţă nu duce la restricţionare anumitor ofertanţi, prezentăm un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacraţi pe piaţa mondială, ce au caracteristici similare. Informaţiile sunt publice şi pot fi verificate: (...). Susținerile contestatoarei cu privire la faptul că cerințele criticate excedează obiectivelor programului prin care este finanțat contractul vor fi respinse, contestatoarea neindicând prevederi legale care să interzică o cerință precum cea în discuție sau să oblige autoritatea contractantă să impună strict cerințele minime ale finanțatorului și să nu urmărească obținerea unui nivel calitativ superior pentru sistemul de iluminat public. Respinse vor fi și afirmațiile, potrivit cărora, prin gravare nu se poate obține un cod de bare sau un cod QR care să poată fi citit cu un terminal mobil, așa cum presupune aplicația mobilă impusă prin fișa tehnică, constatându-se caracterul neîntemeiat al susținerilor, dat fiind faptul că autorul contestației nu a probat în niciun fel această susținere. Mai mult, documentația de atribuire impune: Se va furniza în cadrul propunerii tehnice aplicaţia gratuită şi un cod serial/cod QR/cod de bare a unui aparat existent, pentru verificarea funcţiunilor solicitate. Aceasta va trebui să respecte întru totul solicitările. Relativ la susținerea contestatoarei potrivit căreia nu este definit ce înseamnă tehnologie de inscripționare indestructibilă în materie de coduri de bare și cod QR, Consiliul stabilește că a fost menționată, cu titlu de exemplu, gravarea, poansonarea și au fost permise și tehnologii similare acesteia. În ceea ce privește faptul că autoritatea contractantă nu a stabilit durata pentru care trebuie să reziste inscripționarea, Consiliul constată că rezultă din documentația de atribuire faptul că, dat fiind caracterul Pagina 57 din 67

indestructibil solicitat pentru această inscripționare, durata pentru care trebuie să reziste este durata de viață a echipamentelor inscripționate. Pe de altă parte, în vederea informării complete, corecte și precise, astfel cum dispun prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, Consiliul urmează să oblige autoritatea contractantă la menționarea exemplificativă a mijloacelor de probă/ tipurilor de înscrisuri prin care poate fi probată durabilitatea codului QR pe toată durata de viață a aparatului de iluminat și a controller-ului cu luarea în calcul a condițiilor de exploatare. Cu privire la indicarea în documentația de atribuire a unei metode de protejare a codurilor inscripționate pe echipamente prin amplasarea acestora, fie in cadrul unui compartiment special pe capacul superior al corpului de iluminat protejat total de praf si apa, fie inauntrul compartimentului accesorii a corpului de iluminat care este protejat IP66- IP68 împotriva prafului si apei, contestatoarea considerând că factorii de mediu distructivi și curățarea ulterioară a echipamentelor conduc la distrugerea inscripționării în perioade mari de timp, Consiliul reține că, prin cerința ca metoda de inscripționare să fie indestructibilă, autoritatea contractantă a urmărit chiar evitarea unei astfel de distrugeri a inscripționării, nefiind justificată protejarea suplimentară a acesteia. Mai mult, cerințele documentației de atribuire nu împiedică ofertarea unor echipamente pentru care codurile inscripționate sunt protejate suplimentar de factorii de mediu distructivi. Autoarea contestației consideră că există o discrepanță între solicitarea potrivit căreia corpurile de iluminat să fie inscripționate exclusiv cu un cod QR aplicat prin gravare, poansonare sau alta metoda indestructibila, în timp ce se solicită în cadrul aceleasi cerinţe punerea la dispoziţie a unui cod serial/cod QR/cod de bare și nu doar a unui cod QR. Consiliul constată că este întemeiată susținerea contestatorului, dat fiind faptul că nu se justifică limitarea posibilității inscripționării aparatelor de iluminat exclusiv cu cod QR, în condițiile în care informațiile solicitate a fi gestionate de aplicația mobilă pot fi introduse și prin utilizarea unui cod serial cod de bare, iar autoritatea contractantă va testa aceste modalități de introducere a datelor în aplicație. Prin urmare autoritatea contractantă trebuie să modifice documentația de atribuire, astfel încât corpurile de iluminat să poată fi inscripționate cu un cod serial/cod QR/cod de bare, cu condiția ca acestea să furnizeze toate informațiile solicitate de autoritatea contractantă și să îndeplinească cerințele documentației de atribuire cu privire la rezistența în timp. În ceea ce privește cerința referitoare la aplicația mobilă gratuită (fișa tehnică F5 nr. 1, rd. 1.17 și fișa tehnică nr. 2, rd. 1.16, Consiliul constată că potrivit acesteia: Se va pune la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobilă gratuită, disponibila în Google Play şi AppStore. Se va indica numele aplicaţiei şi modul de accesare a acesteia, iar autoritatea contractantă va verifica funcţionalitatea conform cerinţelor de mai jos. Aplicaţia va avea minim două funcţiuni principale: a) furnizare de date unice despre aparatul de iluminat; b) introducere de date suplimentare despre ansamblul de iluminat; Aplicaţia va furniza minim următoarele date ale aparatului de iluminat: - Nume produs; - Cod produs; - Puterea nominală; 58

- Fluxul luminos; (...) Aplicaţia va recunoaşte individual fiecare aparat de iluminat prin cel puţin una din următoarele variante: - introducerea în aplicaţie a unui cod unic al aparatului, furnizat şi inscripţionat pc acesta; - scanarea unui cod QR sau cod de bare, furnizate împreună cu aparatul; Se va furniza în cadrul propunerii tehnice aplicaţia gratuită şi un cod serial/cod QR/cod de bare a unui aparat existent, pentru verificarea funcţiunilor solicitate. Aceasta va trebui să respecte întru totul solicitările Față de cuprinsul acestei cerințe, Consiliul stabilește că, dincolo de recunoașterea utilității unei aplicații mobile, utilizarea acesteia nu ar trebui să dubleze managementul unor informații care sunt deja furnizate prin sistemul de telegestiune. În aceste condiții, urmează ca autoritatea contractanta să reevalueze cerința și să o remedieze astfel încât aceasta să facă referire exclusiv la informații care nu sunt gestionate prin sistemul de telegestiune. Autoritatea contractantă nu poate impune această cerință la momentul ofertării, fiind excesivă limitarea participării operatorilor economici la procedură, prin achiziționarea anterioară câștigării contractului, a unei aplicații mobile. Consiliul apreciază faptul că această cerinţă este excesiv a fi impusă în sarcina tuturor ofertanţilor, aceasta urmând a interveni doar în privinţa câştigătorului, la data depunerii ofertei fiind suficientă asumarea cerinței și detalierea informațiilor precizate în textul cerinței. La punctul XI din contestație, ... SRL critică ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire, care, în opinia acestuia, reiese și din cerințele cuprinse în fișele tehnice F5 nr. 2 - controller punct luminos (rd. 3.2), F5 nr. 3 – senzor multifuncțional (rd. 3.2), F5 nr. 4– sistem de telegestiune (rd. 3.2), relativ la obligativitatea certificatului de conformitate conform directivelor esențiale. ... SRL solicită Consiliului să oblige autoritatea contractanta la modificarea documentației de atribuire în sensul acceptării prezentării și a declarației de conformitate în vederea îndeplinirii cerinței. Contestatoarea susține că nelegalitatea este dată de impunerea certificatului de conformitate, în condițiile în care legislația în vigoare impune acceptarea de mijloace echivalente, cum ar fi declarația de conformitate, care este o declarație pe proprie răspundere a producătorului, emisă sub sancțiune legală, prin care se confirmă că produsele ofertate respectă standardele prevăzute de directivele europene, putându-li-se aplica marcajul CE. Mai consideră contestatoarea că această declarație este valabilă neînsoțită de certificatul de conformitate, fiind o declaraţie dată în baza legii pe raspunderea producătorului. Consiliul constată că autorul contestației se limitează la afirmații cu caracter general cu privire la cerințele din documentația de atribuire, fără să indice vreo normă juridică care să permită aplicarea marcajului CE pe echipamentele în discuție, în urma declarării conformității de către producător. Pagina 59 din 67

În acest sens, Consiliul reține ca fiind relevante dispozițiile art. 5 și art. 6 din Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor, care dispun astfel: Articolul 5 Declarația CE de conformitate În cazul în care legislația comunitară de armonizare impune ca producătorul să declare că s- a demonstrat îndeplinirea cerințelor referitoare la un produs („declarația CE de conformitate”), legislația prevede întocmirea unei singure declarații pentru toate actele comunitare aplicabile produsului, declarație care să conțină toate informațiile necesare pentru a identifica legislația comunitară de armonizare la care se raportează declarația, menționând și referințele de publicare a actelor în cauză. Articolul 6 Evaluarea conformității (1) În cazul în care impune evaluarea conformității, legislația comunitară de armonizare poate prevedea efectuarea evaluării de către autoritățile publice, producători sau organismele notificate /.../». Scopul reglementării acestor modalități de dovedire a conformității se regăsește în cadrul considerentului 29 al actului normativ anterior menționat, unde sunt precizate următoarele: Marcajul CE, ca și indicație concretă a conformității unui produs, este consecința vizibilă a unui întreg proces cuprinzând evaluarea conformității în sensul larg. Principiile generale care reglementează marcajul CE sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor. Normele care reglementează aplicarea marcajului CE, care urmează să fie folosite în cadrul legislației comunitare de armonizare care prevede utilizarea acelui marcaj, ar trebui să fie prevăzute prin prezenta decizie. Se vor reține ca fiind relevante în speță și următoarele dispoziții legale prevăzute în H.G. nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii, respectiv: Art. 10 (1) Produsul pentru construcţii care face obiectul unei specificaţii tehnice nearmonizate se comercializează însoţit de declaraţia de conformitate întocmită de producător pe baza certificatului de conformitate, a raportului de încercări sau a evaluărilor şi verificărilor efectuate de producător, în funcţie de schema de certificare aplicabilă. Art. 11: (1) certificat de conformitate - document care atestă că un produs pentru construcţii este conform cu o specificaţie tehnică nearmonizată şi care este elaborat de un organism de evaluare a conformităţii produselor pentru construcţii, prin încadrarea acelui produs în scheme de certificare conform standardului SR EN ISO/CEI 17067:2014 - Evaluarea conformităţii. Principii fundamentale ale certificării produselor şi linii directoare pentru schemele de certificare a produselor; Art. 12: (1) Declaraţia de conformitate se elaborează potrivit prevederilor seriei de standarde SR ISO/CEI 17050 Evaluarea conformităţii. Declaraţia de conformitate este dată de furnizor. (2) Declaraţia de conformitate va conţine performanţele determinate şi verificate pentru produsul în cauză, potrivit specificaţiei tehnice aplicabile. Art. 21: (1) Producătorul sau reprezentantul său autorizat sau, după caz, importatorul care comercializează un produs pentru construcţii trebuie să deţină declaraţia de performanţă sau declaraţia de conformitate a produsului, inclusiv performanţele determinate şi verificate de către producător pentru produsul în cauză, dosarul tehnic care a stat la baza emiterii declaraţiei de performanţă sau de conformitate, instrucţiunile privind utilizarea produsului în limba română, fişa cu date de securitate a produsului, precum următoarele documente în valabilitate: [...] c] certificatul de conformitate sau, după caz, evaluările şi verificările efectuate de producător, în funcţie de prevederile specificaţiei tehnice nearmonizate aplicabile, pentru produsele prevăzute la art. 10 alin. (1); Astfel, demonstrarea conformității în vederea aplicării marcajului CE este condiționată de parcurgerea unui întreg proces de evaluare, ale cărui etape sunt bine stabilite, iar legislația privind calitatea în construcții impune 60

testarea de conformitate a produselor care sunt folosite pentru execuția unor lucrări. De altfel, această cerință nu poate fi considerată nelegală, câtă vreme chiar Legea nr. 98/2016, prin art. 158 alin. (1), recunoaște dreptul autorităților contractante de a solicita în cadrul procedurilor de atribuire rapoarte de testare sau certificate eliberate de un organism de evaluare a conformității - Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici să furnizeze un raport de încercare eliberat de un organism de evaluare a conformităţii sau un certificat emis de un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei cu cerinţele sau criteriile stabilite prin specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau condiţiile de executare a contractului. Cu privire la susținerea contestatoarei potrivit căreia Mai mult formularea cerinţei este ambigua si lasa loc subiectivismului, intrucat nu stabileste cu claritate ce anume din standardele invocate trebuie sa respecte produsele supuse testării, iar menţionarea generala a indeplinirii standardelor (care prin excelenta sunt standarde tehnice care confirma/infirma parametrii tehnici/costructivi/ funcţionali cat se poate de reali) este impusa doar cu scopul limitării concurentei si avantajarea unui anumit ofertant, respectiv ... S.R.L., Consiliul constată că, în fișele tehnice criticate, sunt precizate standardele care trebuie respectate de echipamentele ofertate, iar din formularea cerinței se deduce că este solicitată îndeplinirea tuturor prevederilor acestor standarde. Nefiind indicate aspectele punctuale pe care le consideră neclare, Consiliul nu poate să întreprindă o analiză de ansamblu. Consiliul constată și caracterul general al susținerilor cu privire la impunerea artificială a standardelor enumerate în fișele tehnice, nefiind indicate de contestator aspecte concrete care conduc la favorizarea unui anumit operator economic sau care au caracter restrictiv. Date fiind considerentele anterior menționate, Consiliul urmează a respinge, ca nefondată, critica de la punctul XI din contestație. În ceea ce privește critica formulată de contestator la punctul XII, respectiv nelegalitatea documentației în ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 4 sistem de telegestiune rd. 3.4 referitoare la compatibilitatea TALQ sau similar a sistemului de telegestiune propus, Consiliul reține că argumentarea contestatoarei, vizează că TALQ nu este o organizaţie guvernamentala, accesul se face pe baza plaţii unei cotizatii de ordinul miilor de euro si nu reprezintă un standard, astfel limitând participarea la procedura si fiind excesiv impusa. Din moment ce se solicita respectarea standardelor europene pentru aplicaţia de telegestiune nu pot fi impuse altfel de standarde ale unor asocieri cu interese comerciale in acest domeniu. Prin urmare solicitam Consiliului obligarea Autoritatii contractante la eliminarea sa. Cerința criticată de contestatoare este următoarea: Sistemul de telegestiune propus trebuie să fie compatibil TALQ sau similar pentru interoperabilitate prin AP1 standard TALQ cu alte sisteme Smart City. Soluţia ofertată va aparea pe pagina de internet a consorţiului TALQ la secţiunea produse certificate https://www.talq- consortium.org/certified-products.html. Pentru platforme consorţii-aliante similare TAlLQ se va demonstra apartenenţa şi similaritatea. Se va reține și argumentația autorității contractante care arată că: Cerinţa privind compatibilitatea TALQ/UCIFI sau similar respectă condiţiile Ghidul de finanţare care precizează la art. 11, alin. (2): "Sistemele de telegestiune ce urmează a fi montate prin proiect trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: (... ) f) să colecteze date de la controlerele de puncte de lumină şi să le furnizeze utilizatorului sau către software-uri terţe, cum ar fi sistemele de gestionare a activelor (AMS), sistemele de informaţii geografice (GIS) ; g) să furnizeze interfeţe şi/sau mecanisme pentru a interacţiona cu o varietate de senzori şi platforme Pagina 61 din 67

inteligente pentru a ajusta nivelurile de lumină şi pentru a oferi informaţii care să contribuie la îmbunătăţirea serviciilor, confortului şi siguranţei". TALQ / UCIFI sunt organizaţii mondiale ce stabilesc un standard acceptat la nivel global pentru interfeţele software de management pentru a configura, comanda, controla şi monitoriza reţele eterogene, inclusiv iluminatul stradal intelligent cu scopul de a asigura interoperabilitatea între software-ul de management central (CMS) şi aplicaţiile Smart City de la diferiţi furnizori, astfel încât un singur CMS să poată controla diferite alte aplicaţii. Astfel, cerinţa este necesară autorităţii contractante pentru ca sistemul de telegestiune să poată furniza date către software-uri terţe sau să furnizeze interfeţe şi/sau mecanisme pentru a interacţiona cu o varietate de senzori şi/sau platforme inteligente pentru a ajusta nivelurile de lumină şi pentru a oferi informaţii care să contribuie la îmbunătăţirea serviciilor, confortului şi siguranţei din localitate. Consiliul constată temeinicia criticii formulată de ... S.R.L., impunându- se eliminarea acesteia, în condițiile în care cerința, așa cum arată și achiiztoarea vizează compatibilitatea sistemului de telegestiune propus, așadar proba compatibilității are legătură cu sistemul de telegestiune, independent de calitatea producătorului de membru TALQ. Consiliul urmează să admită critica, în condițiile în care, astfel cum susține contestatoarea, solicitarea de a fi membru a unei entități private unde poți fi admis doar prin plata unei cotizații semnificative nu este justificată de autoritatea contractantă, simpla invocare a Ghidului de finanțare nefiind suficientă, printre condițiile conținute de acest document nefiind impusă o asemenea cerință. În ceea ce privește critica formulată de contestator la punctul XII, Consiliul are în vedere că aceasta vizează nelegalitatea documentaţiei in ceea ce priveşte cerinţele solicitate la fisa tehnica F5 nr. 4 sistem de telegestiune rd. 5.1 referitoare la punerea la dispoziţie a unui serviciu de asistenta telefonica si online gratuit, in limba romana, cu scopul ghidării instalatorului si utilizatorului atat in perioada de instalare, cat si in perioada de garanţie. Cerința criticată de contestator este următoarea: 5.1 Se va pune la dispoziţie un serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului şi a utilizatorului atât în perioada de instalare cat şi în perioada de garanţie. Se vor prezenta modalităţile de acordare a serviciului de asistenţă tehnică (websit, număr de telefon, email. ele.), timpii de răspuns medii. Autoarea contestației precizează faptul că aceasta cerinţă este excesiv a fi impusa în sarcina tuturor ofertanţilor, fiind necesar a fi modificată in sensul faptului ca va interveni doar în privinţa câştigătorului. În ceea ce privește această critică, Consiliul urmează a o respinge ca nefondată, deoarece, din analiza textului anterior reprodus, rezultă că este aplicabilă doar ofertantului declarat câștigător, în etapa de executare/derularea a contractului, astfel cum solicită contestatoarea, iar, la data depunerii ofertei fiind suficientă asumarea cerinței și detalierea informațiilor precizate în textul cerinței, respectiv, prezentarea modalităților de acordare a serviciului de asistență tehnică (website, număr de telefon, email etc.) și a timpilor de răspuns medii. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, Consiliul urmează să admită, în parte, contestația depusă de ... SRL, sub aspectul modificării documentației de atribuire, în limitele celor analizate de Consiliu. Va fi obligată autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici 62

interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. Consiliul va respinge, ca nefondat, capătul subsidiar de cerere vizând anularea procedurii, în condițiile în care, procedura de atribuire fiind suspendată anterior depunerii ofertelor, documentația de atribuire poate fi remediată în sensul celor stabilite de Consiliu, astfel încât ofertele ce vor fi depuse să îi respecte conținutul. Față de cele reținute mai sus cu prilejul soluționării contestației depusă de ... SRL, Consiliul va respinge cererea de intervenție depusă de ... SRL privitor la aceasta. Cu privire la cererea contestatoarei ... SRL de suportare de către autoritatea contractantă a cheltuielilor prilejuite de întocmirea şi susținerea contestației, ea este supusă dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 – Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Conform considerentelor de mai sus, fiind reținută culpa autorității contractante, solicitarea de obligare a acesteia la plata cheltuielilor de soluționare a contestației se impune a fi admisă din considerentele mai jos expuse. Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - Art. 452: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Având în vedere dispozițiile anterior menționate, se constată că fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de soluționare a contestației este culpa procesuală a părții. Pagina 63 din 67

Probatoriul cauzei a relevat că organizatoarea ......... s-a aflat în culpă procesuală, motiv pentru care reclamanta a inițiat atacarea documentația de atribuire, pe cale administrativ-jurisdicțională. Existând o culpă procesuală din partea ei, se impune ca autoritatea contractantă să suporte cheltuielile efectuate de reclamantă. În consecință, date fiind cheltuielile avansate de contestatoare în soluționarea contestației, Consiliul consideră întemeiată și va admite solicitarea de obligare a autorității contractante aflate în culpă la plata celor efectuate de aceasta în cursul soluționării contestației. Cheltuielile solicitate sunt în sumă de 7.140 lei, reprezentând onorariu avocațial, conform Contract asistență juridică nr. ... În dovedirea sumei de 7.140 lei ... SRL a prezentat factura Seria .. nr. 27/04.03.2024 în valoare de 7.140,00 lei, emisă de ”.. și confirmarea tranzacției (ordinul de plată nr. 430/18.03.2024) emisă de I.. corespunzătoare acestei sume, potrivit actelor depuse în copie semnată pentru conformitate la dosarul cauzei. Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 453 alin. (2) (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată” și, ținând seama de serviciile prestate de ”.., analizând prin prisma textului reprodus, cererea de plată a sumei de 7.140 lei reprezentând „onorariu avocat” suportat de autoarea contestației cu ocazia soluționării contestației, s-a constatat temeinicia în parte a criticilor formulate, astfel Consiliul urmează a reduce cuantumul sumei pretinse cu titlu de cheltuieli de soluționare la 4.000 lei, față de care autoritatea contractantă va fi obligată la plata către contestatoare. Întrucât contestația ... SRL se va admite în parte Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) C.p.c. coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestator, în calitate de client, și avocatul lor, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 C civil. De asemenea se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienți lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) C.p.c., Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de criticile admise. Raționamentul anterior se regăsește și în motivarea Deciziei nr. 3/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 2.412/1/2019 prin care Curtea a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă”. De asemenea raționamentul anterior se regăsește și în motivarea Deciziei nr. 2026/28.07.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, Secţia 64

a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 4939/2/2022 prin care Curtea a stabilit că: ”În aplicarea dispozițiilor art.453 C.pr.civ, va oblica petenta, care a căzut în pretenții, la plata către intimata Grup Primacons SRL a cheltuielilor de judecară, însă cuantumul onorariului de avocat va fi redus. Asupra acestui aspect, Curtea reține că articolul 451 alin. 2 din NCPC permite instanței să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori constată că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită, și că aceste dispoziții au rolul de a împiedica abuzul de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa firească, aceea de a permite justițiabilului să beneficieze de o asistentă judiciară calificată pe parcursul procesului. În aprecierea cuantumului onorariului, instanța trebuie să aibă în vedere atât valoarea pricinii cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului (ICCJ. Scpa civilă și de proprietate intelectuală, decizia civilă nr.2420 din 11 aprilie 2008). Partea care a câștigat procesul va putea obține restituirea cheltuielilor de judecată numai în măsura în care se stabilește realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al acestora (ICCJ, Secția comercială, decizia nr. 405 din 4 februarie 2010). Prin reducerea cuantumului onorariului avocațial pus în sarcina părții care a pierdut procesul, instanța nu intervine în contractul de asistență judiciară și nu-1 modifică, în sensul diminuării sumei convenite cu titlu de onorariu, ci doar apreciază în ce măsura onorariul părții care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care se află în culpă procesuală (ÎCCJ, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 10144 din 15 decembrie 2009). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că onorariile avocațiale urmează să fie recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare și au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil. Aplicând aceste principii jurisprudențiale în cauza de față, Curtea constată că, referitor la criteriile legate de complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului, se constată că obiectul cauzei este întâlnit în mod deosebit de frecvent în cadrul litigiilor de achiziții publice. Prin prisma tuturor acestor considerente și reținând totodată și faptul că dosarul a fost soluționat la primul termen de judecată, un cuantum al onorariului de 3000 lei (ca și cheltuială de judecată) este rezonabil în raport de criteriile evocate anterior, și de natură să asigure un just echilibru între dreptul părții ce a avut câștig de cauza de a-și recupera cheltuielile avansate și culpa procesuală a părții ce a căzut în pretenții. În consecință, va acorda intimatei Grup Primacons SRL cheltuieli de judecată de 3000 lei, reprezentând onorariu de avocat.” Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la suma de 7.140 lei lei, la suma de 4.000 lei, este în concordanță cu elementele mai sus arătate, în condițiile art. 451 și 453 C.p.c., contestatoarea fiind îndreptățită să solicite cheltuielile de judecată, care în ceea ce privește onorariul de avocat, în prezenta cauza, poate fi diminuat de către Consiliul, în condițiile art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 și 43 alin. (2) C.p.c. Dispoziția art. 451 C.p.c. care reglementează posibilitatea părții căreia i s-a admis cererea să solicite părții în culpă cheltuielile de judecată, sunt în concordanță și cu jurisprudența CEDO conform căreia un reclamant poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. Cât privește cheltuielile de judecată solicitate de intervenienta ... SRL, Consiliul le va respinge având în vedere respingerea cererii de intervenție. Mai mult se reține că acestea nu au fost probate. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 65 din 67

În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația formulată de ... SRL, în contradictoriu cu ........., sub aspectul modificării documentației de atribuire, în limitele celor analizate de Consiliu. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondat, capătul subsidiar de cerere vizând anularea procedurii. În conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și 64 din Codul de procedură civilă, încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată de ... SRL, și o respinge. Admite solicitarea contestatoarei ... SRL privind plata cheltuielilor efectuate cu soluționarea contestației și obligă ......... la plata către ... SRL a sumei de 4.000 lei, reprezentând onorariu avocat. Respinge solicitarea intervenientei ... SRL privind plata cheltuielilor de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, . . .

66

Redactată în 5 exemplare, conține 67 pagini. Pagina 67 din 67