Decizie CNSC 800/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 800 /C9/684 Data: 29.03.2024 Prin contestația nr. 186/07.03.2024 înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 14412/08.03.2024, depusă de TRANSEURO SRL, cu sediul în comuna Gheorghe Lazăr, str. Revoluţiei nr. 1B, judeţul Ialomiţa, și adresa de corespondenţă în municipiul Slobozia, Şos. Brăilei nr. 2-4, judeţul Ialomiţa, având CUI 18578733 și număr de înregistrare în Registrul Comerțului J21/179/2006, reprezentată prin administrator Petru TITI, privind procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Modernizare drumuri comunale: Primăriei, Poştei, Muncii și Soarelui în Comuna Gârbovi, Judeţul Ialomiţa, de COMUNA GÂRBOVI, cu sediul în comuna Gârbovi, str. Primăriei nr.38, județul Ialomița, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - în prealabil, suspendarea procedurii de atribuire; - în principal, obligarea autorităţii contractante la remedierea documentaţia de atribuire în conformitate cu cele detaliate în cuprinsul contestației; - obligarea autorităţii contractante la prelungirea perioadei de depunere a ofertelor pentru procedura de atribuire, după pronunţarea deciziei CNSC, astfel încât să permită operatorilor economici să poată beneficia de un interval de timp suficient pentru pregătirea ofertelor, în temeiul art.153 din Legea nr.98/2016; - în subsidiar, anularea procedurii de atribuire. Prin încheierea nr. 833/C9/684/15.03.2024, Consiliul a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de TRANSEURO SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 1 din 2

În temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) și (7) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte contestația formulată de TRANSEURO SRL, în contradictoriu cu COMUNA GÂRBOVI și dispune anularea procedurii de atribuire. În temeiul art. 26 alin. (6) din lege, respinge ca rămas fără obiect capătul de cerere privind modificarea documentației de atribuire, din contestația TRANSEURO SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Redactată în 4 exemplare originale, conține 31 pagini. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .. Prin contestația nr. 186/07.03.2024 înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ., depusă de ......... SRL, cu sediul în ........., str. . ........., și adresa de corespondenţă în . și număr de înregistrare în Registrul Comerțului ., reprezentată prin administrator .., privind procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect ..., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - în prealabil, suspendarea procedurii de atribuire; - în principal, obligarea autorităţii contractante la remedierea documentaţia de atribuire în conformitate cu cele detaliate în cuprinsul contestației; - obligarea autorităţii contractante la prelungirea perioadei de depunere a ofertelor pentru procedura de atribuire, după pronunţarea deciziei CNSC, astfel încât să permită operatorilor economici să poată beneficia de un interval de timp suficient pentru pregătirea ofertelor, în temeiul art.153 din Legea nr.98/2016; - în subsidiar, anularea procedurii de atribuire. Prin încheierea nr. .., Consiliul a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de ......... SRL. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul ......... SRL critică unele prevederi ale documentației de atribuire, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Neconformităţi identificate în conţinutul documentaţiei de atribuire. Contestatoarea arată că, în conformitate cu art.154 alin.(1) din Legea nr.98/2016 şi art.20 alin.(2) din Norme, este în sarcina autorităţii contractante să elaboreze documentaţia de atribuire astfel încât să Pagina 1 din 34

asigure informarea corectă, completă şi precisă a operatorilor economici. Astfel, autoritatea contractantă este obligată ca la elaborarea documentaţiei de atribuire, să aducă, în mod transparent, la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi toate informaţiile necesare elaborării ofertelor, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie şi ţinând cont că înţelesul noţiunii de „documentaţie de atribuire" este definit prin art.3 alin.(1) lit.z) din Legea nr.98/2016. În absenţa unei informări complete şi corecte a operatorilor economici interesaţi de participarea la procedura de atribuire, în privinţa cerinţelor necesar a fi respectate, are loc o încălcare a principiului transparenţei. În continuare, petenta demonstrează că forma publicată a documentaţiei de atribuire încalcă flagrant principiile menţionate, iar singura remediere posibilă trebuie să constea în publicarea unei documentaţii corecte şi echitabile, care să asigure respectarea principiilor achiziţiilor publice, astfel încât operatorii economici interesaţi să fie aibă şanse egale în procesul de evaluare, iar nu să fie favorizaţi unii dintre ei în detrimentul celorlalţi. Aceste nereguli trebuie puse în concordanţă cu prevederile art. 50 din Legea nr. 98/2016. În acelaşi timp, se impune ca aceştia să beneficieze şi de un interval de timp corespunzător pentru pregătirea ofertelor în baza unei documentaţii de atribuire completate, motiv pentru care este esenţială suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei. 1. Contestatoarea susține că documentația de atribuire nu respectă prevederile legale, în sensul în care caietul de sarcini are o singură pagină, în timp ce modelul de formular de propunere tehnică (Formular nr.7) are 21 de pagini şi cuprinde toate cerinţele tehnice pe care le solicită autoritatea contractantă. În acest mod, autoritatea acţionează în contradicţie cu legislaţia achiziţiilor publice şi bunele practici ale acesteia, impunând cerinţe, criterii şi reguli de natură tehnică într-un model de formular. În conformitate cu art. 20 alin.(10) din Norme, Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante. Operatorii economici sunt induşi în eroare prin prezentarea unui caiet de sarcini întocmit absolut minimal, formularele nu ţin locul caietului de sarcini, ele reprezintă modele ale documentelor solicitate. De asemenea, autoarea contestației arată că, în conformitate cu art. 20 alin. (1) din Normele metodologice, formularele şi caietul de sarcini reprezintă secţiuni diferite ale documentaţiei de atribuire, iar caietul ar trebui să conţină specificaţii tehnice ce descriu lucrările prevăzute în contract şi în raport cu care să poată fi aplicate prevederile art.127 alin.(1) lit.f), art.137 alin.(2) lit.c) şi alin.(3) lit.a) din Normele metodologice. Pagina 2 din 34

Mai mult decât atât, modelul de formular propus conţine cerinţe şi pentru etapa de proiectare, care nu este obiect al contractului în cauză, precum şi cerinţe ce nu se regăsesc nici în fişa de date, nici în caietul de sarcini. Prin urmare, solicită corelarea formularelor cu obiectul contractului, cu fişa de date şi caietul de sarcini, iar toate cerinţele să fie clar prevăzute în cadrul documentelor din urmă menţionate, nu prin adăugarea de cerinţe suplimentare prin formulare.  2. Totodată, contestatoarea învederează faptul că, la nivelul caietului de sarcini şi al draft-ului de contract, nu se regăseşte un termen pentru punerea la dispoziţie a amplasamentului şi nici pentru emiterea ordinului de începere a execuţiei lucrărilor. În acest sens, se constată încălcarea art.154 alin.(1) din Legea nr.98/2016. La nivelul caietului de sarcini şi al contractului ar trebui regăsite informaţii referitoare la responsabilităţile autorităţii contractante privind emiterea ordinului de începere al execuţiei, precum şi predarea amplasamentului lucrării, precizând data de referinţă şi de când începe să curgă termenul. Petenta menţionează că toate aceste date reprezintă informaţii absolut necesare în întocmirea graficului Gantt şi a ofertei tehnice, ele reprezintă date ce trebuie puse la dispoziţie de către autoritatea contractantă mai ales că stabilirea acestora este în sarcina acesteia. Astfel, solicită includerea acestor date atât în cadrul caietului de sarcini, cât şi al modelului de contract. 3. Contestatoarea mai susține că factorii de evaluare din criteriul de atribuire sunt stabiliţi discreţionar, disproporţionat şi încalcă principiul tratamentului egal. Criteriul de atribuire stabilit este cel mai bun raport calitate-preţ şi are drept factori de evaluare: - preţul ofertei, cu o pondere de 50% şi punctaj maxim 50 de puncte; - experienţa experţilor cheie, cu o pondere de 36% şi un punctaj maxim de 36 de puncte. Pentru un punctaj maxim de 12 puncte per expert ofertanţii trebuie să demonstreze experienţa fiecărui specialist (Manager de contract, Responsabil Tehnic cu Execuţia şi Şef de şantier) prin implicarea în mai mult de 30 de proiecte/contracte; - Perioada de garanţie acordată lucrărilor, cu o pondere de 14% şi un punctaj maxim de 14 puncte. Pentru un punctaj maxim ofertanţii trebuie să ofere un termen de garanţie de 96 de luni calendaristice. Ofertele ce oferă un termen mai mic de 48 de luni calendaristice vor fi respinse ca neconforme. Astfel, contestatoarea subliniază faptul că un prim factor de evaluare este preţul ofertei, care poate atrage un punctaj maxim de 50 puncte, rezultând aşadar că etapa financiară este cotată cu jumătate. Componenta tehnică este împărţită în 2 factori de evaluare, care adunaţi reflectă jumătate din proiect. Pagina 3 din 34

Prin urmare, consideră că este imperativ ca strategia de contractare a autorităţii contractante să conţină justificarea concretă a factorilor de evaluare în sensul de a fi adaptată specificului contractului, fără a va limita la consideraţii generale; ar trebui aduse informaţii suplimentare care să permită identificarea modului în care a fost stabilită ponderea fiecărui factor, respectiv asigurarea proporţionalităţii acesteia (nu doar declarata, ci şi demonstrată) cu importanţa şi avantajele obţinute prin utilizarea acestuia la evaluarea ofertelor, faţă de cerinţele minime ale caietului de sarcini, conform prevederilor art.32 alin.(8) și (9) din Normele metodologice. De asemenea, consideră că nu este motivată utilizarea acestora ca subfactori de evaluare, şi nici nu reiese clar şi fără echivoc din documentaţia de atribuire (încă o dată, caietul de sarcini este practic inexistent) că activitatea experţilor are un impact semnificativ asupra calităţii executării contractului, precum se menţionează în art.3 alin.(6) şi art.10 alin.(1) din Instrucţiunea Preşedintelui ANAP nr.1/2017. Având în vedere modul în care este formulat acest factor de evaluare şi faptul că nu există menţiuni la nivelul caietului de sarcini, în sensul celor indicate anterior, contestatoarea apreciază că stabilirea acestora nu aduce un avantaj real autorităţii contractante, şi sunt, doar, de natură formală, incluşi în documentaţia de atribuire, neexistând nicio modalitatea efectivă prin care activitatea acestora să poată fi urmărită în cadrul procesului de evaluare a ofertelor. În ceea ce priveşte factorul tehnic 1 - experienţa profesională a Managerului de proiect, Responsabilului tehnic cu execuţia şi a Şefului de şantier – petenta precizează că, instituirea unui punctaj maxim pentru mai mult de 30 de proiecte, implică o descurajare a potenţialilor ofertanţi în depunerea de oferte în prezenta procedură. Demonstrarea unei experienţe a fiecărui specialist la nivelul a 31 de contracte este exorbitantă, fiind dificil de atins în practică şi, prin urmare, deschide calea aplicării de către autoritatea contractantă a unui favoritism extrem, care însă este contrar principiului tratamentului egal prevăzut de legislaţia achiziţiilor publice. Mai mult, autoarea contestației învederează faptul că procedura în cauză are o valoare de mai puţin de 3 milioane de lei și este absolut excesiv, din punct de vedere tehnic, ca autoritatea să solicite, la execuţia unor drumuri comunale, cerinţe ce nu sunt uzitate nici măcar la execuţia drumurilor expres şi autostrăzilor. Din punctul de vedere al importanţei drumurilor publice, drumurile de interes local se situează pe locul 7 şi 8, conform Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. Astfel, efectul obţinut de autoritatea contractantă prin cerinţele sale este descurajarea dezvoltării unei concurenţe corecte şi efective între operatorii economici participanţi la procedura de achiziţie publică. Pagina 4 din 34

În susţinerea celor prezentate, petenta consideră că autoritatea contractantă a acționat contrar prevederilor art.187 - 189 din Legea nr.98/2016. Interesul oricărei autorităţi contractante ar trebui să fie acela ca, în cadrul procedurii de atribuire, să participe cât mai mulţi operatori economici, din ale căror oferte să fie aleasă cea care răspunde cel mai bine cerinţelor proiectului. Or, prin instituirea acestui algoritm de calcul se descurajează participarea la procedura de atribuire a unor operatori economici care ar dispune de experienţa necesară realizării în mod corespunzător şi la timp a proiectului. Toate cele enunţate anterior se aplică tuturor experţilor solicitaţi. Suplimentar, contestatoarea arată că responsabilul tehnic cu execuţia desfăşoară activităţi în calitate atestată conform unor acte normative, motiv pentru care prevederile art.3 alin.(3)-(4) din Instrucţiunea preşedintelui ANAP nr.1/2017 impun ca autoritatea contractantă să se limiteze doar la prezentarea modalităţii de asigurare a accesului la specialiştii necesari şi obligatorii în vederea verificării nivelului de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile lucrărilor cuprinse în obiectul contractului, în conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 şi a altor legi incidente. Contestatoarea precizează că, tot în această privinţă, a fost pronunţat în avizele conforme ANAP, în activitatea sa ex-ante, că nu se pot stabili cerinţe minime cu privire la alţi experţi cheie decât Managerul de proiect/contract, Şeful echipă proiectare/ (arhitect şef), şeful de şantier, proiectanţi pe diferite specializări. Acestor categorii de personal li se pot solicita la nivelul caietului de sarcini atât cerinţe de studii, cerinţe de experienta, cât şi prezentarea documentelor justificative la momentul depunerii ofertelor, indiferent dacă aceştia sunt sau nu stabiliţi ca factori de evaluare. Experţilor autorizaţi/ certificaţi (exp. RTE) care intră sub incidenţa prevederilor art.3 alin.(3)-(4) din Instrucţiunea preşedintelui ANAP nr.1/2017, nu li se vor solicita cerinţe de calificare în caietul de sarcini şi nici documente justificative la ofertare. În concluzie, în opinia petentei, o astfel de modalitate de punctare a factorului de evaluare este în contradicţie cu prevederile legale din materia achiziţiilor publice, al căror scop este tocmai evitarea arbitrariului în procesul de evaluare. Acest algoritm de calcul care presupune atingerea punctajului maxim de 36 puncte doar în urma demonstrării unei experienţe a managerului de proiect, RTE şi Şef de şantier cumulate la nivelul a minim 30 de proiecte - este excesivă, disproporţionată în raport cu obiectul şi valoarea contractului şi stabilită în mod discreţionar, fără o justificare reală, corectă şi transparentă, neexistând niciun argument de ordin tehnic pentru impunerea unei astfel de cerinţe atât de excesive. În aceeaşi ordine de idei, în ceea ce priveşte factorul de evaluare tehnic 2 - privind termenul de garanţie acordat lucrărilor, contestatoarea susține că acesta este stabilit, în mod exagerat, prin raportare la durata Pagina 5 din 34

de execuţie a contractului de 3 luni şi la complexitatea lucrărilor. În acest fel, durata de garanţie acordată în mod legal pentru construcţiile de categorie de importanţă C este 3 ani (36 luni), neexistând niciun motiv pentru ca ofertele ce oferă minim 48 de luni să fie neconforme. În plus, autoarea contestației consideră că acordarea unei garanţii de 8 ani pentru un punctaj maxim are drept efect descurajarea operatorilor economici privind participarea la procedură, încalcă principiul tratamentului egal şi afectează concurenţa în mod negativ. Prin urmare, solicită: a) Eliminare factorului de evaluare cu privire la garanţia lucrărilor şi impunerea unei garanţii de 36 luni conform legii. În cazul în care Consiliul consideră oportun acest factor, punctajul maxim pentru acest factor să fie 10 puncte pentru un termen de 60 luni şi 0 puncte pentru 36 luni, iar diferenţa de punctaj să se acorde factorului preţ. b) Eliminarea responsabilului tehnic cu execuţia din cadrul factorilor de evaluare.  c) Reducerea numărului de contracte/proiecte similare la un număr proporţional cu contractul, de exemplu 5 contracte pentru punctaj maxim. d) Reducerea factorului pentru experienţa experţilor cheie de la 36 puncte la maxim 15 puncte, iar diferenţa să fie alocată factorului preţ. 4. În ceea ce privește cerinţa din fişa de date, pag. 8, Cap. IV.4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice: „Propunerea Tehnică va conţine: 2. Reperele privind managementul, logistica și planificarea aplicată pentru realizarea contractului. În această sectiune, ofertantul, pe baza informatiilor menționate în specificațiile tehnice din documentatia de atribuire și a cunoștințelor proprii, trebuie să facă o prezentare detaliată privind: (...) (B) strategia de aprovizionare cu resursele necesare realizării contractului. Se va prezenta lista furnizorilor principalelor materiale ce urmează a fi puse în operă, cu atașarea certificatelor privind controlul producției în fabrică/rapoarte de încercare minim pentru agregatele, betoanele și mixturile asfaltice ce urmează a fi puse în operă, rapoarte de inspecţie pentru instalațiile de sortare și concasare agregate/fabricare mixturi asfaltice", contestatoarea o consideră excesivă la momentul depunerii ofertelor. Astfel, arată că, potrivit HG nr.668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii, produsul pentru construcţii se comercializează însoţit de diverse declaraţii de performanţă întocmită de producător, certificate de constanţă a performanţei, certificate de conformitate a controlului producţiei în fabrică sau a evaluărilor şi verificărilor efectuate de producător, după caz. În acest context, atâta vreme cât legea leagă momentul comercializării de cel al rapoartelor şi certificărilor de calitate, la acest moment al depunerii ofertelor este imposibil pentru operatorii economici să aibă deja în posesie aceste documente. De asemenea, nu aduce niciun beneficiu autorităţii, la acest moment, demonstrarea deţinerii acestor documente (fără de care nu se poate comercializa un produs pentru construcţii), acestea vor fi prezentate în timpul execuţiei contractului. Pagina 6 din 34

Față de cele anterior menționate, contestatoarea solicită eliminarea acestei cerinţe. 5. Cu privire la cerinţa din fişa de date, pag. 8, Cap. IV.4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice: „8. Memoriul de organizare a santierului: descrierea organizarii de santier aferentă/necesară execuției. (...)", petenta susține că aceasta este neclară şi impune cerinţe care nu au fost luate în considerare în cadrul valorii estimate a contractului, precum asigurarea utilităţilor, modul de protejare a utilităţilor existente (nu există nicio menţiune cu privire la acestea în cadrul proiectului sau modul în care proiectul ar putea interfera/perturba utilităţile), ce înseamnă curăţenia şantierului aplicată la prezentul contract şi în plus, nu există sumă bugetată pentru capitolul 5.1.2, iar pentru capitolul 5.1.1 este bugetată o sumă arbitrară de 0,45% din valoarea estimată. Astfel, contestatoarea consideră excesiv din partea autorităţii să solicite obligaţia operatorilor economici de a cuprinde costuri şi a descrie acţiuni ce depăşesc limitele impuse ale prezentei proceduri şi care nu au fost aduse la cunoştinţa ofertanţilor. Prin urmare, solicită reformularea cerinţei, strict pentru contractul în cauză şi pentru cheltuielile luate în considerare în cadrul valorii estimate. 6. Referitor la cerinţa din fişa de date, pag. 8, cap. IV.4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice: „Propunerea Tehnică va conţine: (...) 11. Procesul verbal de vizită amplasament. Având în vedere specificul contractului, se solicită operatorilor economici vizitarea amplasamentului lucrărilor”, în opinia petentei, neprezentarea procesului-verbal de vizitare al amplasamentului nu poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconformă, în schimb, autoritatea contractantă poate recomanda vizitarea amplasamentului, fără să o condiţioneze de includerea procesului verbal în propunerea tehnică. Impunerea prezentării acestui proces-verbal este excesivă, iar faptul că vizita şantierului se face împreună cu un reprezentat al autorităţii contractante nu aduce niciun beneficiu real pentru aceasta.  Ofertanţii trebuie să fie în măsură să întocmească oferta tehnică şi financiară având în vedere întreaga documentaţie de atribuire. Singurul scop al acestui proces verbal este că autoritatea contractantă ştie înaintea datei limită de depunere a ofertelor ofertanţii ce pot fi admişi la etapa de evaluare tehnică. Prin urmare, contestatoarea solicită eliminarea acestei cerinţe. 7. În ceea ce privește cerinţa din fişa de date, pag. 8, Cap.IV.4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice: „Propunerea Tehnica va conţine: (...) 13. Măsurile de conservare a lucrărilor pe timp de iarnă (...)", contestatoarea o consideră neîntemeiată, având în vedere că durata de execuţie este de 3 luni. Astfel, autoarea contestației arată că valabilitatea ofertei este de 4 luni, prin urmare rezultă că, după estimările autorităţii, execuţia lucrărilor va fi fost terminată pe 15.10.2024, anterior perioadei considerată legal friguroasă. Pagina 7 din 34

În al doilea rând, peneta arată că, conservarea presupune sistarea completă a lucrărilor, ori normativele aplicabile reglementează proceduri tehnice de execuţie pe perioada timpului friguros. În acelaşi timp, sistarea nu implică şi conservarea lucrărilor. Luând în considerare şi specificul contractului, singura operaţiune ce nu ar putea fi executată pe timp friguros, este asfaltarea conform AND 605/2016. Se pot executa alte lucrări în acea perioadă în care nu se poate asfalta, motiv pentru care lucrările nu ar fi sistate şi iar nu ar putea fi vorba de o conservare pe timp de iarnă. Mai mult, costurile pentru conservare ar fi trebuit prevăzute de către Proiectant, dacă acesta ar fi apreciat executarea pe o durată îndelungată de timp ce ar fi necesitat măsuri luate. În acest fel, autoritatea contractantă nu are nevoie de un plan pentru conservarea lucrărilor, această cerinţă fiind doar de natură a restrânge concurenţa. Execuţia lucrărilor este prea scurtă pentru a fi necesar un plan de această natură, iar costurile de natura conservării pe timp friguros nu au fost luate în considerare de către proiectant. Prin urmare, contestatoarea solicită eliminarea acestei cerinţe. 8. Cu privire la cerinţa din fişa de date, pag. 9, cap. IV.4.2. Modul de prezentare al propunerii financiare: „• Se va mai detalia: (1) tariful mediu orar de manoperă, (2) procentul ofertat pentru cheltuielile indirecte, (3) procentul de profit estimat.", autoarea contestației consideră că este lipsită de justificare în procedura de faţă şi la acest moment al ofertării. Astfel, apreciază că justificările cerute sunt necesare, doar în momentul în care comisia de evaluare identifică un preţ neobişnuit de scăzut al ofertei în sensul prevederilor art.210 din Legea nr.98/2016 şi art.136 din Norme. Mai mult decât atât, tariful orar de manoperă este suficient să fie peste minimul impus legal (27,714 lei/h), fiind excesivă o detaliere a tarifului mediu atâta vreme cât operatorii economici respectă legislaţia aplicabilă. De asemenea, contestatoarea menționează că oferta financiară reprezintă, în sine, o analiză a preţului ofertat, ofertantul fiind obligat să ia în considerare toate cheltuielile pentru derularea contractului de achiziţie şi recepţionarea acestuia în parametrii calitativi şi cantitativi solicitaţi prin documentaţia de atribuire. În ceea ce priveşte cotarea cheltuielilor indirecte şi a profitului, este suficient ca acestea să respecte prevederile Ghidului privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice Indicativ P 91/1-02 aprobat prin Ordinul ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr.1568/2002. Cheltuielile indirecte sunt reglementate în cadrul articolului 3.3.3. şi a Anexei nr.6 din Ghidul Indicativ P 91 sus-menţionat. Aceste cheltuieli privesc societatea în întregimea sa. Astfel, o analiză, privindu-le la nivel anual, trebuie făcută luând în calcul toate contractele pe care o firmă le are în derulare în acest interval de timp. În mod normal, contestatoarea Pagina 8 din 34

precizează că tot ceea ce înseamnă cheltuieli indirecte, la nivelul unui operator economic, reprezintă atât cheltuieli de interes general, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, cheltuieli neproductive, cheltuieli privind asigurarea lucrărilor de construcţii, raportate la toate contractele pe care respectivul le are în executare la momentul compunerii ofertei pentru cheltuielile comune (spre exemplu cheltuieli pentru utilităţile sediului social, reparaţii, parc auto etc.), cât şi cheltuieli specifice unităţii de execuţie în concordanţă cu articolul 3.4.7 din P 91. Cu privire la cota de profit, aşa cum prevede articolul 3.3.4. din P 91, cota acestuia este specifică şi se stabileşte de fiecare unitate de execuţie. În acest sens, procentul de profit se raportează la numărul şantierelor deschise. Mai mult, cota de profit se aplică ulterior formării ofertei, ţinându-se cont de cheltuielile directe şi indirecte, pentru ca propunerea financiară să devină competitivă. Având în vedere toate cele indicate, în opinia petentei, compunerea acestor două elemente este greu de analizat şi este specifică fiecărui operator economic şi fiecărui contract în parte, neaducând niciun beneficiu autorităţii contractante ca acestea să fie detaliate la momentul depunerii ofertelor atunci când preţul ofertat este corect format şi respectă reglementările în domeniul achiziţiilor publice. Mai mult decât atât, contestatoarea consideră că, acest tip de detaliere, ar putea face obiectul unei solicitări în cazul prevederilor art. 210 din Lege, respectiv art. 136 din Normele Legii. Prin urmare, solicită eliminarea acestei cerinţe.  V. Prelungirea termenului de depunere a ofertelor În conformitate cu art.153 alin.(1) lit.b) şi alin.(2) din Legea nr.98/2016 coroborat cu art.55 alin.(2) din Anexa privind Normele metodologice aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.395/2016, contestatoarea consideră că se impune prelungirea termenului de depunere a ofertelor, pentru ca operatorii economici interesaţi să dispună de un timp suficient pentru întocmirea ofertelor într-un mod corespunzător. Termenul de depunere a ofertelor stabilit pentru data de 15.03.2024, ora 15:00, este insuficient, având în vedere cele arătate anterior. VI. Anularea procedurii de atribuire În subsidiar, în măsura în care Consiliul va respinge capetele de cerere privind suspendarea procedurii şi prelungirea perioadei de depunere a ofertelor, contestatoarea solicită anularea procedurii de atribuire, faţă de abaterile de la prevederile legislative ce afectează desfăşurarea procedurii, în conformitate cu art.212 alin.(1) lit.c) din Legea nr.98/2016. Mai mult decât atât, se arată că modificările substanţiale conduc la anularea procedurii de atribuire, conform art.55 alin.(2) lit.a) din Normele metodologice. Pentru toate aceste considerentele, solicită admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată. Pagina 9 din 34

Prin adresa nr. 1331/13.03.2024 înregistrată la Consiliu sub nr. 15505/13.03.2024, autoritatea contractantă a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă de ......... SRL. Cu privire la cerinţele referitoare la activitatea de proiectare și care au fost evidențiate în cuprinsul documentaţiei de atribuire, autoritatea arată că această cerinţă a fost remediată în data de 13.03.2024, ora 11.10, prin încărcarea unei clarificări din oficiu a autorității contractante, prin care a clarificat faptul că Formularul nr. 7 "Formular cadru propunere tehnică" face referire atât la propunerea tehnică pentru proiectare, cât și cea pentru execuție și coraborat cu faptul că, potrivit fișei de date, tipul de contract este doar de execuţie lucrări, evidențiază că formularul a fost elaborat astfel încât să poată satisface o gamă cât mai largă de proceduri, astfel încât se vor utiliza exclusiv secțiunile aferente componentei de execuţie, respectiv se elimină cerinţele referitoare la activitatea de proiectare. Referitor la susținerea contestatoarei potrivit căreia caietul de sarcini are o singură pagină, în timp ce restul cerinţelor sunt evidențiate în cuprinsul formularelor ce trebuie completate de către ofertanţi, autoritatea susține că nu a fost nimeni indus in eroare, asa cum precizează contestatoarea, deoarece documentaţia de atribuire este alcătuită din caiet de sarcini, model formulare, draft contract, fișa de date, documentaţie tehnico-economică, etc., astfel încât toate acestea trebuie analizate în vederea elaborării ofertei și sunt documente care sunt puse la dispoziția tuturor operatorilor economici care accesează procedura prin platforma SICAP, fapt care este în contradictoriu cu susținerea contestatoarei cu privire la principiul transparenței și al tratamentului egal dintre ofertanţi. Referitor la factorii de evaluare, criteriul de atribuire, precum si ponderea acestora, autoritatea menționează că acestea reprezintă atributia exclusivă a sa și se fac, prin raportare la obiectul si complexitatea contractului de atribuit, exclusiv la aprecierea acestora și nu a unui operator economic. În caz contrar, achizitoarea menționează că, după eventuala admitere a unei solicitări de genul celei formulate în cuprinsul contestației, ce motive ar avea pentru a nu da curs unei noi solicitări de reducere la 10 proiecte, iar ulterior la niciunul, pentru simplu fapt că asa apreciază respectivul operator economic. În fapt, condiţiile sunt deja justificate în documentele interne aferente procedurii, la momentul publicării anunţului de participare, în necunoștința identității potențialilor ofertanți sau măcar a numărului acestora. Cu privire la eliminarea anumitor cerinţe din documentaţia de atribuire, achizitoarea consideră că dacă acestea nu erau pe înțelesul operatorilor economici înscriși pentru participarea la prezenta procedură, se puteau solicita clarificări în acest sens și doar, dacă răspunsul autorității contractante nu era satisfăctor pentru aceștia, atunci se putea proceda la contestarea cerinţelor aferente documentaţiei de atribuire, Pagina 10 din 34

coraborat cu faptul că s-au înscris deja 6 (sase) operatori la prezenta procedură și nu are nicio clarificare primită, consideră că nu sunt motive pentru a lua în considerare cerinţele contestatoarei, iar susţinerile acesteia sunt nefondate și denotă faptul că autoarea contestației nu a înțeles cerinţele documentaţiei de atribuire, contestatia fiind formulată cu rea-credintă și având rolul de a întârzia implementarea proiectului în cauză. Referitor la solicitarea de anulare a procedurii de atribuire, achizitoarea susține că a depus toate diligențele pentru elaborarea unei documentații de atribuire corecte, atât din punct de vedere legal, cât și cu respectarea principiilor statuate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, astfel încât solicită Consiliului să analizeze netemeinicia contestației și să dispună respingerea acesteia. Prin adresa nr. 254/28.03.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 19231/28.03.2024, contestatoarea a formulat concluzii scrise la punctul de vedere formulat de autoritatea contractantă, solicitând respingerea argumentelor achizitoarei. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ......... a inițiat procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect ... prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. .., data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită prin anunț pentru 15.03.2024, ora 1500 și decalată prin Clarificare/erată generată automat ca urmare a extinderii termenelor pentru data de 22.03.2024, ora 1500. Valoarea estimată a contractului este de 2.925.060,57 lei, fără TVA. Nemulțumită de unele prevederi ale documentației de atribuire, ......... SRL a înaintat contestația nr. 186/07.03.2024 înregistrată la Consiliu cu nr. 14412/08.03.2024, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Prin încheierea nr. .., Consiliul a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de ......... SRL. Contestatoarea a constituit cauțiunea în sumă de 35.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. ... eliberată de CEC Bank – Sucursala Slobozia, la data de 12.03.2024. Analizând criticile formulate de autoarea contestației, Consiliul constată că acestea vizează aspecte legate demodificarea/eliminarea anumitor prevederi/cerinţe din conţinutul documentelor achiziţiei, a căror nelegalitate este invocată de ......... SRL. Se rețin și precizările achizitoarei, în replică la cele reclamate, respectiv faptul că vizavi de argumentele contestatoarei referitoare la modificarea/

eliminarea

prevederilor/cerinţelor

din continutul documentelor achiziţiei, respectiv aceasta apreciază că în cazul în care acestea nu erau pe înţelesul operatorilor economici, se puteau solicita clarificări Pagina 11 din 34

în acest sens și doar dacă răspunsul autorității contractante nu era satisfactor pentru aceştia, atunci se putea proceda la contestarea cerinţelor aferente documentaţiei de atribuire, coraborat cu faptul ca la data prezentei sunt 6 (sase) operatori inscrisi la prezenta procedura. Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de societatea contestatoare, Consiliul găsește util expunerea câtorva elemente din cadrul documentației de atribuire, menite să înlesnească înțelegerea ei, cât și să îi circumstanțieze soluționarea. Obiectul supus procedurii de atribuire în cauză îl constituie astfel cum este descris la pct. II.1.4, respectiv: II.1.4 Descrierea succinta a contractului sau a achiziției/achizițiilor: Executia lucrarilor de “ .. .........”, astfel cum sunt acestea mentionate in proiectul Tehnic atasat prezentei Documentatii. Tot în cadrul fișei de date, la secțiunea dedicată modului de elaborare a ofertei, autoritatea contractantă a precizat următoarele cerințe: IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice Propunerea tehnica trebuie sa demonstreze ca Ofertantul a înțeles corect cerințele din Caietul de Sarcini și ca metodologia propusă este corespunzătoare pentru obținerea asigurării calității Lucrărilor. De asemenea, Propunerea Tehnica trebuie sa convingă Autoritatea Contractanta ca in caz de atribuire Ofertantul dispune de resurse materiale si umane suficiente, precum si de expertiza necesara pentru a asigura execuția lucrărilor contractului cu respectarea tuturor prevederilor legale naționale in vigoare. Propunerea tehnica elaborata de ofertant va respecta in totalitate cerințele prevăzute in caietul de sarcini. In documentația de atribuire, orice trimitere/referire la Caietul de sarcini reprezintă trimiteri și referiri la documentele tehnice publicate in SEAP resepctiv deopotriva la proiectul tehnic cit si la documentul intitulat ca atare Nu se acceptă propuneri tehnice care să conține normative abrogate. Propunerea tehnică trebuie să reflecte cunoștințele tehnice ale ofertantului și asumarea de către acesta a tuturor cerințelor/obligațiilor prevăzute în proiectul tehnic, legislația și normativele tehnice in vigoare. Nu se acceptă completarea / corectarea ulterioară a normativelor tehnice. Propunerea tehnica a Ofertantului trebuie sa includă informații și detalii suficiente pentru a permite evaluarea ofertei potrivit factorilor de evaluare adoptați. Nu sunt acceptate limitări ale obligațiilor ofertantului față de cerințele prezentate in documentația de atribuire. În cazul in care oferta tehnica nu respecta toate cerințele prevăzute in documentația de atribuire și nu reflectă asumarea de către Ofertant a tuturor cerințelor/obligațiilor prevăzute în Caietul de Sarcini, Autoritatea Contractanta are dreptul de a o respinge, conform prevederilor Legii 98/2016. Formularul 6 va fi completat atat de catre Ofertant, cat si de subcontractorii declarati in oferta. Propunerea Tehnica va contine: 1.Planul de asigurare a calitatii lucrarilor pe timpul executiei particularizat la lucrare, care va cuprinde cel putin urmatoarele: A) Modul de asigurare al calitatii aplicat la lucrare, inclusiv listele cuprizand procedurile aferente sistemului calitatii. B) Procedurile tehnice de executie a lucrarilor aferente obiectivului. Se vor prezenta procedurile de executie personalizate la lucrare, pentru categoriile de lucrari incidente obiectivului: minim terasamente, fundatii, betonare. asternere mixturi asfaltice la cald, semnalziare si marcaje, plantare borne C) Planul de control si verificare a calitatii lucrarilor executate pentru obiectivul de investitie pe fiecare categorie de lucrari in parte; 2. Reperele privind managementul, logistica si planificarea aplicata pentru realizarea contractului . In aceasta sectiune, ofertantul, pe baza informatiilor mentionate in specificatiile Pagina 12 din 34

tehnice din documentatia de atribuire si a cunostintelor proprii, trebuie sa faca o prezentare detaliata privind: (A) planificarea activitatilor contractului prin care ofertantul sa indice toate etapele esentiale executiei lucrarilor, (B) strategia de aprovizionare cu resursele necesare realizarii contractului. Se va prezenta lista furnizorilor principalelor materiale ce urmeaza a fi puse in opera, cu atasarea certificatelor privind controlul productiei in fabrica / rapoarte de incercare minim pentru agregatele, betoanele si mixturile asfaltice ce urmeaza a fi puse in opera, rapoarte de inspecţie pentru instalatiile de sortare si concasare agregate / fabricare mixturi asfaltice; (C) adecvarea la constrangerile fizice impuse de amplasamentul lucrarii; (D) aspectele de ordin operational ale lucrarilor existente ce trebuie mentinute. 3. Graficul de executie. Se solicita intocmirea graficului de execute a lucrarilor - document ce va reflecta progresul in timp al proiectului coroborat cu evidentierea alocarii adecvata de resurse umane si materiale necesare realizarii fiecarei operatiuni in parte. 4. Organigrama exhaustiva a proiectului care identifica în mod clar personalul pe care ofertantul trebuie sa îl utilizeze la realizarea serviciilor și lucrărilor incluse in contract. In aceasta sectiune, ofertantul, pe baza informatiilor mentionate in specificatiile tehnice din documentatia de atribuire si a cunostintelor proprii, trebuie sa faca o prezentare detaliata privind: A. Rolurile si responsabilitatile personalului propus (minimal> manager de contract / Coordonator de lucrari, Sef santier, Responsabil tehnic cu executia), B. Liniile de comunicare intre mebrii echipei implicate in contract Tot in aceasta sectiune se va prezenta si Strategia utilizata de ofertant pentru prevenirea conflictului de interese pe parcursul derularii proiectului 5.Planul cu masurile privind protectia mediului. Se vor respecta masurile de protectie a mediului pe toata durata de indeplinire a contractului de lucrari. Se va prezenta o declaratie pe propria raspundere in acest sens. 6. Planul de management al riscurilor aferent lucrarii. Se va prezenta abordarea propusă pentru managementul riscurilor în cadrul contractului, cu luarea în considerare a cerințelor incluse în caietul de sarcini. In aceasta sectiune, ofertantul, pe baza informatiilor mentionate in specificatiile tehnice din documentatia de atribuire si a cunostintelor proprii, trebuie sa faca o prezentare detaliata privind: A. Sistemul de gestiune a riscurilor si oportunitatilor B. Identificarea / gestionarea si minimalizarea riscurilor care pot afecta securitatea si sanatatea lucratorilor si a celorlalti participanti la procesulde munca pe santier C. Riscuri de accidentare/masuri de prevenire si protectie pe categore de lucrari D. Principalele măsuri de prevenire şi protecţie E. Analiza de riscuri aplicata la lucrare, care va evidentia factorii de risc / sursele de pericol identificate / efectele factorilor de risc /modalitati de gestionare a acestor riscuri / Calculul de relativizare a valorii de risc 7. Declaratie privind respectarea reglementarilor din domeniul social si al relatiilor de munca. Ofertantii vor preciza modul concret de aplicare si promovare in cadrul executiei lucrarilor a prevederilor legate in vigoare referitoare la principiile tratamentului egal, nediscriminarii si egalitatii de sanse. 8. Memoriul de organizare a santierului: descrierea organizarii de santier aferenta/necesara executiei. In aceasta sectiune, ofertantul, pe baza informatiilor mentionate in specificatiile tehnice din documentatia de atribuire si a cunostintelor proprii, trebuie sa faca o prezentare detaliata privind: accesul pe santier, curatenia santierului, programul de lucru pe santier, asigurarea utilitatilor, modul de protejare a utilitatilor existente, masuri de securitate si sanatate in munca in cadrul organizarii de santier, planul de organizare a santierului, inclusiv Schemele de semnalizare a zonei de drum în lucru. 9. Se va preciza perioada de garantie acordata de minim 48 luni. Ofertantii vor prezenta o declaratie pe propria raspundere cu privire la perioada de garantie asumata. Se va prezenta un plan privind masurile de supraveghere a lucrarilor în perioada de garanție acordată, cu precizarea modalitatilor, termenului de intervenție (nu mai mare de 10 zile calendaristice) și a duratelor de remediere a potențialelor defecțiuni datorate viciilor de execuție, a resurselor mecanice și de personal alocate pentru punerea în aplicare a planului. In aceasta sectiune, ofertantul, pe baza informatiilor mentionate in specificatiile tehnice din documentatia de atribuire si a cunostintelor proprii, trebuie sa faca o prezentare detaliata privind: Pagina 13 din 34

A. Resurse materiale, mecanice si de personal alocate pentru punerea în aplicare a planului; B. Modalitatea efectiva de asigurare a mentenanţei lucrarilor in perioada de garantie C. Modalitatea efectiva de de realizare a operatiunilor de supraveghere si interventii D. Modalitatea efectiva de realizare a reparatiilor si intretinere a lucrarilor realizate pe categorii de lucrari: imbracaminti asfaltice / retea de apa / sistemul de canalizare 10. Liste de cantitati/articole, cu incadrari conform Normativelor indicatoare de deviz intocmite pentru asigurarea realizarii tuturor operatiunilor mentionate in PT dar si pentru demonstrarea modului de formare a ofertei financiare. 11. Procesul verbal de vizita amplasament. Avand in vedere specificul contractului, se solicita operatorilor economici vizitarea amplasamentului lucrarilor cu scopul de a evalua pe proprie raspundere, cheltuiala si risc toti factorii necesari a fi luati in calcul la pregatirea ofertei de executie de lucrari. Pentru aceasta, autoritatea contractanta va desemna un reprezentant la solicitarea operatorilor economici, daca se primeste o instiintare in acest sens cu cel putin o zi inainte, in scris, urmind a fi perfectat un proces verbal cu un reprezentant al acesteia. 12. Declaratie de insusire a clauzelor contractuale si a Conventiei SSM si PSI. Se accepta formularea de amendamente la clauzele declarate ca si facultative, caz in care se va prezenta si lista amendamentelor respective. 13. Masurile de conservare a lucrarilor pe timp de iarna. In aceasta sectiune, ofertantul, pe baza informatiilor mentionate in specificatiile tehnice din documentatia de atribuire si a cunostintelor proprii, trebuie sa faca o prezentare detaliata privind: Responsabilitati generale in constructii pe timp friguros, Depozitarea si conservarea materialelor, Protejarea obiectivelor sistate, Constructii speciale de santier, instalatii si retele de santier, Protejarea utilajelor si mijloacelor de transport Ofertantul are obligatia de a intocmi un opis al documentelor incluse in propunerea tehnica. (...) Nota: Autoritatea contractanta isi rezerva dreptul de a analiza si verifica conformitatea termenelor ofertate din punct de vedere al asigurarii indeplinirii de catre operatorii economici a cerintelor solicitate prin documentatia de atribuire, cu scopul protejarii acesteia impotriva ofertelor care prevad termene nesustenabile,care nu pot fi fundamentate. Ofertele care prevad o durata de executie mai mica/mare de 3 luni vor fi respinse ca neconforme. Precizare: Toate elementele propunerii tehnice trebuie sa fie corelate si sa includa toate activitatile si lucrarile descrise in documentatia de atribuire, inclusiv in PT. Documentele mentionate la punctele 1-13, se vor prezenta ca si sectiuni ale Formlatului Model de propunere tehnica, in masura in care sunt metionate in acesta, in caz contrar urmand a fi atasate acestuia. În cadrul secțiunii dedicate formularelor se regăsește și Formularul 7 intitulat Formular-cadru propunere tehnică. În cuprinsul caietului de sarcini achizitoarea a precizat următoarele informații despre contextul lucrărilor care fac obiectul procedurii, astfel: 3. OBIECTUL CONTRACTULUI Execuţie lucrari „MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE: PRIMARIEI, POSTEI, MUNCII SI SOARELUI IN ........., JUDETUL ........." - potrivit PT anexat, ce se constituie în caietul de sarcini al procedurii, parte a prezentei documentaţii. În cadrul obligaţiilor ce îi revin pentru realizarea sarcinilor de la această componentă, contractantul va realiza lucrarile din proiectul tehnic al lucrărilor (PT) pus la dispoziţie ca şi caiet de sarcini pentru prezenta procedură de atribuire. Din lecturarea memoriului tehnic, Consiliul reține următoarele precizări: 3.1. Situatia existenta a infrastructurii Drumurile ce fac obiectul prezentei documentaţii i administrativ al ........., judeţul ......... Pagina 14 din 34

Lungimea totala a străzilor din ......... ce urmeaza a fi modernizate este de aproximativ 2,249.00 km, conform ridicării topografice si planului de situatie proiectat. In profil longitudinal, străzile prezintă declivitati in general sub %, pe unele sectoare avand valori sub declivitatea minim admisibila de 0.2 %, nefiind asigurata scurgerea apelor in sens longitudinal. In profil transversal, străzile au platforma cu partea carosabila variabila, aceasta fiind situata in general la nivelul terenului. La momentul intocmirii prezentei documentaţii se constata ca străzile sunt majoritatea pietruite avand structura rutiera alcatuita dintr-un amestec neomogen de materiale granulare cu deficiente: gropi, făgaşe, cedări locale, denivelări. Toate aceste degradari fac ca traficul rutier in această zonă să se desfăsoare cu mare greutate, mai ales in perioadele cu precipitaţii cand apa stagneaza pe suprafaţa carosabila. Pentru evacuarea apelor pluviale, in general exista santuri/rigole sau alte sisteme prevăzute in acest sens. Traficul este alcatuit preponderent din autovehiculele de tipul turismelor. Nu exista trafic recenzat pus la dispoziţie de beneficiar. Din cauza defecţiunilor mentionate mai sus si prezentate si in imaginile reprezentative, atat traficul auto cat si cel pietonal se desfasoara cu greutate impiedicand astfel interventia autovehiculelor pentru interventii in timp util. Siguranţa circulaţiei este, de asemenea, una din problemele acestor drumuri, alături de starea de degradare a pârtii carosabile a drumurilor fiind observate si lipsa marcajelor si insuficienta indicatoarelor rutiere. Circulaţia pietonală se desfăşoară dezordonat, la limita propietăţilor, dar în majoritatea cazurilor, direct pe platforma străzilor deoarece nu există trotuare amenajate. Din punct de vedere al asigurării cerinţelor esenţiale de calitate in construcţii, străzilor care fac obiectul prezentei documentaţii nu asigură condiţiile necesare desfăşurării unui trafic auto şi pietonal în condiţii de siguranţă si confort, de aceea se recomandă modernizarea ei. De asemenea, starea necorespunzătoare a străzilor, precum şi problemele legate de infrastructura edilitară a comunei afectează majoritatea aspectelor economice şi chiar de ordin social şi cultural, reprezentând un obstacol în calea dezvoltării afacerilor cât şi a unor forme de turism rural şi agroturism. Starea actuală a străzilor locale (străzi principale si secundare in localitati rurale) din ......... a creat o serie de efecte negative, cele mai semnificative fiind: - accesul îngreunat la principalele obiective economice, sociale, culturale şi la exploataţiile agricole; - lipsa de interes din partea unor investitori în dezvoltarea activităţii economice în zonă; - desfăşurarea cu greutate a învăţământului, educaţiei, generând în foarte multe situaţii abandonul şcolar şi non - frecvenţa la cursuri; - lipsa de interes în stabilirea în comună a personalului didactic, medical etc. - asigurarea medicală şi veterinară se desfăşoară cu greutate; - neatractivitate din partea locuitorilor de a se stabili şi de a construi locuinţe; - intervenţia greoaie a mijloacelor de intervenţie în caz de urgenţă; - asigurarea unor condiţii minime pentru sănătatea, confortul şi igiena oamenilor. Astfel, Consiliul Local a adoptat prin Hotărâre de Consiliu elaborarea de documentaţii tehnice pentru imbunătăţirea infrastructurii rutiere a comunei. Această variantă avantajează comunitatea locala si obligă la asumarea unor responsabilităţi prin hotărârea Consiliului Local: - Angajamentul de a suporta cheltuielile de mentenantă si gestionarea investitiei; - Angajamentul de a asigura exploatarea străzilor în conformitate cu reglementările în vigoare. - Propunerile de investitii tin cont de Planul Urbanistic General al Comunei. Desi la prima vedere acest scenariu pare mai costisitor atat din punct de vedere financiar cat si ca durata, pe termen lung si mediu vor apărea avantajele economice, sociale si de mediu, care vor contribui la atingerea obiectivelor stabilite si la micşorarea decalajelor dintre Romania si ţările dezvoltate ale UE. Lucrările preconizate a se realiza au in vedere asigurarea, toata perioada anului. 3.2. Soluţii proiectate Pagina 15 din 34

3.2.1. Lucrări de drumuri 3.2.3. Lucrări pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale 3.2.4. Lucrări pregătitoare si lucrări de terasamente 3.2.5. Lucrări de siguranţa circulaţiei 3.2.6. Lucrări de protectia mediului Trecând la analiza celor reclamate, se are în vedere faptul că o primă critică formulată vizează faptul că documentele achiziției nu respectă prevederile legale, în sensul în care caietul de sarcini are o singură pagină, în timp ce modelul de formular de propunere tehnică (Formular nr.7) are 21 de pagini şi cuprinde toate cerinţele tehnice pe care le solicită autoritatea contractantă. Autoarea contestației a adăugat că modelul de formular propus conţine cerinţe şi pentru etapa de proiectare, care nu este obiect al contractului în cauză, precum şi cerinţe ce nu se regăsesc nici în fişa de date, nici în caietul de sarcini. Astfel, contestatoarea solicită corelarea formularelor cu obiectul contractului, cu fişa de date şi caietul de sarcini, iar toate cerinţele să fie clar prevăzute în cadrul documentelor din urmă menţionate, nu prin adăugarea de cerinţe suplimentare prin formulare.  Potrivit celor precizate în punctul de vedere achizitoarea a explicat că referitor la cerințele privind activitatea de proiectare si care au fost evidențiate în cuprinsul documentaţiei de atribuire, aceasta cerinţa a fost remediata in data de 13.03.2024, ora 11.10, prin încarcarea unei clarificari din oficiu potrivit căreia: 13.03.2024 11:10 Clarificare din oficiu Tip document: Notificare Data publicare: 13.03.2024 11:10 Document: - Comentariu: Avand in vedere faptul ca Formularul nr. 7 "Formular cadru propunere tehnica" face referire atat la propunerea tehnica pentru proiectare cat si cea pentru executie, coraborat cu faptul ca conform fisei de date, tipul de contract este doar de executie lucrari, evidentiem faptul ca formularul a fost astfel elaborat incat sa poata satisface o gama cat mai larga de proceduri, astfel incat se vor utiliza exclusiv sectiunile aferente componentei de executie. În raport de cele mai sus redate se constată că achizitoarea a clarificat neconcordanța identificată, precizând faptul că se vor completa exclusiv secţiunile aferente componentei de execuţie, respectiv se elimina cerinţele referitoare la activitatea de proiectare. În ceea ce privește criticile vizavi de necuprinderea tuturor cerințelor solicitate doar în cadrul fișei de date și a caietului de sarcini, Consiliul determină că împrejurarea stabilirii anumitor cerințe în cadrul formularului de propunere tehnică nu este de natură a conduce la o pretinsă nerespectare a legislaţiei achiziţiilor publice Și bunelor practici ale acesteia, deoarece documentația de atribuire este alcatuita din caiet de sarcini, formulare, draft contract, fișa de date, documentaţie tehnico- economica, etc., astfel încât toate acestea trebuie analizate în vederea elaborării ofertei și sunt documente care sunt puse la dispoziţia tututor Pagina 16 din 34

operatorilor economici care accesează prezenta procedură prin platforma SICAP. În raport de cele mai sus precizate se constată caracterul neîntemeiat al criticii aduse. Referitor la cea de-a doua critică se are în vedere că aceasta vizează faptul că la nivelul caietului de sarcini şi al draft-ului de contract nu se regăseşte un termen pentru punerea la dispoziţie a amplasamentului şi nici pentru emiterea ordinului de începere a execuţiei lucrărilor. În acest sens contestatoarea reclamă încălcarea art.154 alin.(1) din Legea nr. 98/2016, motivat de faptul că la nivelul caietului de sarcini şi al contractului ar trebui regăsite informaţii referitoare la responsabilităţile autorităţii contractante privind emiterea ordinului de începere al execuţiei, precum şi predarea amplasamentului lucrării, precizând data de referinţă şi de când începe să curgă termenul. Astfel contestatoarea solicită includerea acestor date atât în cadrul caietului de sarcini, cât şi în modelul de contract. Sunt întemeiate susținerile contestatoarei privind lipsa indicării termenelor pentru punerea la dispoziţie a amplasamentului şi pentru emiterea ordinului de începere a execuţiei lucrărilor. Având în vedere faptul că prezenta procedură se încheie cu atribuirea unui contract de lucrări și faptul că informațiile reclamate sunt necesare în întocmirea propunerii tehnice (planificarea activitatilor contractului prin care ofertantul sa indice toate etapele esentiale executiei lucrarilor) și respectiv a graficului Gantt, Consiliul constată caracterul întemeiat al criticii aduse. Consiliul reține ca fiind relevantă în speță precizarea contestatoarei vizavi de faptul că aceeași abordare a îmbrațișat și Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice în cadrul documentului intitulat Cele mai frecvente neconformități identificate în cadrul documentațiilor de atribuire aferente contractelor de executie de lucrari standard si de proiectare si executie lucrari în activitatea de control ex ante, înscrise in avizele conform condiționate emise. Secțiunea Caietul

de

sarcini

-

Cerințe

de calificare/autorizații/cerințe restrictive/cerințe experți cheie și non-cheie Baza legală: Art.154 – art.156 Legea 98/2016, art.20 HG 395/2016. Abaterea identificată Caietul de sarcini NU prezinta informatii clare si complete referitoare la: termenul de punere la dispozitie a amplasamentului/accesul la santier, termenul de emitere a ordinului de incepere a lucrarilor, informatii privind existenta autorizatiei de construire. precizând următoarea Masura de remediere dispusă: PRECIZATI la nivelul Caietului de sarcini/Formularului de contract, informatii clare si complete privind termenul de punere la dispozitie a amplasamentului/accesul la santier si termenul de emitere a ordinului de incepere a lucrarilor (completati de exemplu: pct. 4 din Caietul de sarcini sau sub-clauza 7.1 din modelul de contract). Pagina 17 din 34

De asemenea, PRECIZATI informatii privind existenta (sau momentul estimativ de obtinere) Autorizatiei de Construire (completati de exemplu pct. 7 din Caietul de sarcini sau sub-clauza 11 din modelul de contract). La nivelul caietului de sarcini/formularului de contract, se vor adauga informatii referitoare la responsabilitățile autoritatii contractante privind obtinerea autorizatiei de construire si a terenului liber de sarcini, sens in care se va mentionaclar termenul obținerii autorizatiei de construire, precizand data de referinta si de cand incepe sa decurga termenul! In plus, la nivelul formularului de contract se vor introduce clauze contractuale privind: (a) consecintele care vor decurge in cazul in care termenele (termenul obținerii autorizatiei de construire, termenul privind predarea amplasamentului liber de orice sarcini si termenul privind emiterea ordinului de incepere a lucrarilor) pe care trebuie sa le respecte autoritatea contractanta nu se materializează, inregistrându-se abateri din cauze care nu țin de culpa contractantului. In acest sens, SE VA PREVEDEA O CLAUZA CONTRACTUALA privind consecintele care vor decurge din nerespectarea acestor termene (cu titlu de exemplu: extensie de timp şi/sau plata costurilor suplimentare). (...) În mod similar se regăsesc precizate același informații și la secțiunea dedicată Clauzelor contractuale: Baza legală: Art.154 – art.156 Legea 98/2016, Abaterea identificată La nivelul modelului de contract sunt informații incomplete referitoare la termenele AC. Masura de remediere dispusă: AC va adăuga în modelul de contract termene pentru: - emiterea ordinului de începere a contractului (pct.7.1 – Executarea contractului începe la data menționată in ordinul de începere); - termen pentru emitere avize/autorizație de construire (pct. 11.1 – Achizitorul va depune toate diligentele pentru eliberarea cu celeritate a avizelor) - termen pentru predarea amplasamentului (pct.11.2(1) Achizitorul are obligația de a pune la dispoziția executantului, fără plată, amplasamentul lucrării, liber de orice sarcină. În raport de cele mai sus reținute se impune completarea de către autoritatea contractantă a termenelor privind emiterea ordinului de începere al execuţiei, precum şi predarea amplasamentului lucrării, atât la nivelul caietului de sarcini, cât și în formularul de contract. Referitor la cea de-a treia critică se are în vedere că aceasta vizează factorii de evaluare stabiliți, respectiv experienţa experţilor cheie și perioada de garanţie acordată lucrărilor. Contestatoarea apreciază că modalitatea de punctare a celor doi factori de evaluare este în contradicţie cu prevederile legale din materia achiziţiilor publice al căror scop este tocmai evitarea arbitrariului în procesul de evaluare. Acest algoritm de calcul care presupune atingerea punctajului maxim de 36 puncte doar în urma demonstrării unei experienţe a managerului de proiect, RTE şi Şef de şantier cumulate la nivelul a minim câte 30 de proiecte - este excesivă, disproporţionată în raport cu obiectul şi valaorea contractului şi stabilită în mod discreţionar, fără o justificare reală, corectă şi transparentă, neexistând niciun argument de ordin tehnic pentru impunerea unei astfel de cerinţe atât de excesive. În mod similar, autoarea contestației aduce critici și vizavi de factorul de evaluare tehnic 2 - privind termenul de garanţie acordat lucrărilor, apreciind că acesta este stabilit în mod exagerat prin raportare Pagina 18 din 34

la durata de execuţie a contractului de 3 luni şi la complexitatea lucrărilor. Se vor reține și precizările achizitoarei potrivit cărora stabilirea factorilor de evaluare si a criteriului de atribuire, precum si ponderea acestora, reprezintă atributul exclusiv al autorităților contractante si se fac prin raportare la obiectul si complexitatea contractului de atribuit, exclusiv la aprecierea acestora si nu a unui/unor anume operatori economici. A mai precizat achizitoarea că, în caz contrar, dupa eventuala admitere a unei solicitări de genul celei formulate in cuprinsul contestatiei, ce motive ar fi pentru a nu da curs unei noi solicitări de reducere la 10 proiecte, iar ulterior la nici unul pentru simplu fapt ca asa apreciaza respectivul si considera el oportun. In fapt condiţiile sunt deja setate si justificate in documentele interne aferente procedurii, la momentul publicării anunţului de participare, in necunostinta identitatii potenţialilor ofertanţi sau macar a numărului acestora. Se au în vedere factorii de evaluare stabiliți, ponderea și algoritmul de punctare, astfel cum se regăsește la pct. II.2.5 din fișa de date a achiziției: II.2.5 Criterii de atribuire Cel mai bun raport calitate – pret Denumire factor evaluare Pretul ofertei Descriere Componenta financiara Pondere 50% Punctaj maxim factor: 50 Algoritm de calcul: Punctajul se acorda astfel: a) Pentru cel mai scazut dintre preturi se acorda punctajul maxim alocat; b) Pentru celelalte preturi ofertate punctajul P(n) se calculeaza proportional, astfel: P(n) = (Pret minim ofertat / Pret n) x punctaj maxim alocat. Experiența experților cheie Descriere Componenta Tehnica 1 Pondere 36% Punctaj maxim factor: 36 Algoritm de calcul: Se acorda un punctaj maxim de 12 pct pentru experiența demonstrata de fiecare persoana din expertii cheie minimal solicitati: Manager de contract / Responsabil tehnic cu executia / Sef de santier Algoritm de calcul: Pentru fiecare expert-cheie se acordă maxim 12 puncte în funcție de experiența în numărul de proiecte în care au fost implicați și în care au derulat același tip de activități. a) pentru participarea la mai puţin de 15 proiecte/contracte a persoanei propuse se acordă 4 puncte b) pentru participarea la un numar de proiecte/contracte cuprins între 15 si 30 (inclusiv 30) se acordă 8 puncte; c) pentru participarea la mai mult de 30 proiecte/contracte (deci de la 31 in sus) se acordă 12 puncte. Pentru demonstrarea modului de indeplinire a cerintei se accepta recomandari de la beneficiari Perioada de garantie acordatã lucrarilor Descriere Componenta Tehnica 2 Pondere14% Punctaj maxim factor: 14 Algoritm de calcul: a) Pentru oferta cu cel mai mare termen se acorda punctajul maxim alocat, respectiv 14 puncte. Pagina 19 din 34

b) Pentru celelalte oferte, punctajul se calculeaza cu formula: Pn = (Termen ofertat / termen maxim) x 14 unde: Pn – punctajul nominal; termen ofertat – termenul de garanţie mentionat in oferta evaluata; Termenul maxim – cel mai mare termen de garantie mentionat in vreuna dintre oferte. Vor fi respinse ca neconforme ofertele al caror termen de garantie este mai mic de 48 luni. Nu vor fi punctate suplimentar ofertele cu un termen de garantie mai mare de 96 luni calendaristice. Punctaj maxim total: 100 Din analiza modului de elaborare a modalității de punctare se constată că acest algoritm de calcul care presupune atingerea punctajului maxim de 36 puncte doar în urma demonstrării unei experienţe a managerului de proiect, RTE şi șef de şantier cumulate la nivelul a minim câte 30 de proiecte, este excesivă și disproporţionată în raport cu obiectul şi valoarea contractului. Așa cum a susținut și achizitoarea în punctul de vedere, stabilirea factorilor de evaluare si a criteriului de atribuire, precum si ponderea acestora, reprezintă atributie exclusivă a autoritatilor contractante si se fac prin raportare la obiectul si complexitatea contractului de atribuit, exclusiv la aprecierea acestora si nu a unui/unor anume operatori economici. Însă prin raportare la nivelul de complexitate al contractului de lucrări, care constă în lucrări de modernizare drumuri comunale, Consiliul constată că solicitarea recomandărilor emise pentru participarea la un numar de proiecte/contracte cuprinse între 15 si 30 (inclusiv 30) în vederea acordării unui puncaj intermediar de 8 puncte este excesivă și disproporționată. În mod similar instituirea unui punctaj maxim pentru mai mult de 30 de proiecte respectiv punctarea cu maximul de 12 puncte pentru un număr de 31 de proiecte/contracte este excesivă și disproporționată și dificil de atins în practică. Prezintă relevanță îndrumările ANAP din cadrul Instrucțiunii nr. 1/2017 din 4 ianuarie 2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale: ART. 3 (1) Sintagma "personalul ce va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit" se referă la experţii/personalul-cheie ce răspund(e) de realizarea efectivă a proceselor de execuţie aferente implementării respectivului contract, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare influenţând, în mod direct, calitatea rezultatului ce trebuie atins prin contractul în cauză, această categorie de personal nefiind considerată criteriu de calificare şi selecţie în raport cu operatorul economic ce este candidat/ofertant în procedura de atribuire. (2) Prin noţiunea de "personal-cheie" menţionată la alin. (1), se înţelege orice expert/specialist a cărui activitate desfăşurată în cadrul contractului este reflectată direct fie: (i) într-o proporţie majoritară a rezultatului respectivei activităţi şi/sau a întregului contract, atunci când există o relaţie direct proporţională între volumul muncii prestate şi nivelul calitativ al rezultatului în cauză, iar contribuţia sa are, totodată, o pondere ridicată în rezultatul final al contractului; (ii) într-o proporţie minoră ca efort depus din punctul de vedere al volumului de muncă, dar cu un impact major asupra esenţei rezultatului respectivei activităţi şi/sau a întregului Pagina 20 din 34

contract (de exemplu, în situaţia în care rezultatul muncii sale este stabilirea soluţiei tehnice ce face obiectul contractului, celelalte activităţi ale acestuia având doar rolul de a clarifica/detalia aspectele ce descriu respectiva soluţie şi/sau modul de implementare a sa). (3) În cadrul acestei categorii se includ şi tipurile de experţi pentru care este impusă, prin legislaţia de specialitate din domeniul obiectului contractului ce urmează a fi atribuit, prezentarea unei certificări specifice, fără de care aceştia nu au dreptul de a exercita activitatea în cauză, în acest fel fiind legaţi indisolubil de implementarea propriu-zisă a respectivului contract. (4) Pentru tipurile de experţi menţionaţi la alin. (3), pentru care existenţa certificării specifice, emisă de un organism abilitat conform prevederilor legale incidente domeniului în cauză, reprezintă condiţia necesară şi suficientă pentru a putea duce la îndeplinire activităţile ce fac obiectul respectivelor certificări, autoritatea/entitatea contractantă nu va stabili criterii de calificare şi selecţie, ci va solicita ca în propunerea tehnică să fie descris momentul în care vor interveni aceşti experţi în implementarea viitorului contract, precum şi modul în care operatorul economic ofertant şi-a asigurat accesul la serviciile acestora (fie prin resurse proprii, caz în care vor fi prezentate persoanele în cauză, fie prin externalizare, situaţie în care se vor descrie aranjamentele contractuale realizate în vederea obţinerii serviciilor respective). Exemple: responsabil tehnic cu execuţia (RTE) în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată; expert/expert tehnic în domeniul protejării monumentelor istorice în conformitate cu Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.495/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice; contabil autorizat/expert contabil în conformitate cu legislaţia incidentă în domeniul contabilităţii şi fiscalităţii; verificator de proiecte, diriginte de şantier în conformitate cu legislaţia incidentă în domeniul construcţiilor; personal ce necesită atestări profesionale de la autorităţi

competente

-

cum

ar

fi,

dar

fără

a

se

limita

la, AFER/ISCIR/ANRE/ANEVAR/ANCPI/CECAR/CAFR/MCPN etc. (5) În sensul alin. (3), în situaţia în care existenţa certificării specifice nu este suficientă pentru a demonstra că respectivul expert are capacitatea de a îndeplini activităţile aferente din viitorul contract, datorită complexităţii ridicate şi/sau particularităţii acestora, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a impune în caietul de sarcini şi cerinţe referitoare la experienţa profesională a expertului/specialistului în cauză, ce trebuie îndeplinite la momentul evaluării ofertei tehnice. (...) ART. 12 Atunci când stabileşte factorii de evaluare privind calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a experţilor-cheie, autoritatea/entitatea contractantă se asigură că: a) factorii de evaluare sunt asociaţi unei/unor extinderi a cerinţei/cerinţelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelaţie cu valori superioare ale nivelurilor de calificare şi/sau experienţă profesională prezentate de experţii- cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă; b) factorii de evaluare sunt relevanţi şi reflectă avantajele economice/financiare rezultate din cadrul ofertelor depuse, avantaje care să nu fie anulate sau diminuate pe parcursul îndeplinirii contractului, fiind corelaţi cu specificul activităţilor şi domeniului corespunzătoare obiectului respectivului contract. NOTĂ: (i) În cazul anumitor servicii/activităţi, este mai important, din punctul de vedere al experienţei unui expert-cheie, numărul exerciţiilor realizate de către acesta, relevante în raport cu respectiva activitate şi/sau cu domeniul în care se încadrează obiectul contractului, decât experienţa exprimată în ani sau prin simplă corelare cu durata unui asemenea exerciţiu. Exemplu în acest sens: activitatea de realizare a analizei cost-beneficiu în cadrul unui studiu de fezabilitate, caz în care relevant pentru reflectarea experienţei este numărul de asemenea analize realizate pentru proiecte similare cu cel ce face obiectul viitorului contract, nu neapărat numărul de ani de experienţă în realizarea de analize cost-beneficiu. Pagina 21 din 34

(ii) Experţii precizaţi la art. 3 alin. (3), care prin obţinerea certificării obţin implicit şi competenţele necesare desfăşurării activităţii în cauză, nu pot fi utilizaţi ca factori de evaluare, având în vedere faptul că, odată obţinut un nivel de certificare, se apreciază că rezultatele obţinute în urma prestaţiilor acestora nu pot fi diferite, din punct de vedere calitativ, într-o măsură semnificativă. (iii) Pentru experţii-cheie la care experienţa profesională în implementarea unor activităţi similare, în cadrul unor proiecte comparabile, poate influenţa în mod direct calitatea executării contractului şi, prin urmare, valoarea economică a ofertei, se pot stabili factori de evaluare care să urmărească avantajele competitive aduse de o ofertă ce prezintă experţi- cheie superiori, din punctul de vedere al experienţei specifice, în raport cu celelalte oferte. (iv) Pentru a nu distorsiona rezultatul aplicării factorului de evaluare se recomandă stabilirea unor clase în funcţie de care să fie acordat punctajul, fiecare clasă reprezentând un interval (peste nivelul minim) în care se încadrează experienţa expertului-cheie ce face obiectul factorului de evaluare, măsurată prin numărul de proiecte comparabile la care a participat, realizând activităţi similare cu cele ce urmează a le implementa în cadrul viitorului contract (de exemplu: între 2 şi 4 proiecte - 3 puncte; între 5 şi 7 proiecte - 5 puncte; peste 8 proiecte - 10 puncte). (v) Nu vor fi utilizaţi factori de evaluare cu titlu general, cum ar fi "facilităţi suplimentare oferite", sau care nu aduc valoare adăugată deoarece nu influenţează calitatea livrabilelor, cum ar fi: "numărul de experţi-cheie suplimentari oferiţi faţă de cel indicat prin caietul de sarcini", deoarece activităţile ce stau la baza elaborării respectivelor livrabile sunt în responsabilitatea unui număr limitat de experţi-cheie, de regulă 5 - 7, rămânând la latitudinea acestora modul în care realizează acest lucru; c) factorii de evaluare referitori la modul de organizare a activităţilor necesare a fi desfăşurate pentru implementarea contractului sunt corelaţi cu complexitatea acestuia şi se raportează la modalităţile pe care prestatorul le are în vedere pentru executarea contractului în cauză, având asociată o metodologie de punctare obiectivă, care urmăreşte aceste elemente calitative descrise în propunerea tehnică, toate acestea fiind descrise prin strategia de contractare. Din lecturarea modului de aplicare a algoritmului de calcul rezultă că este afectat principiul concurenței fiind descurajată participarea la procedura de atribuire a unor operatori economici care ar dispune de experienţa necesară realizării în mod corespunzător a lucrărilor, dar care nu au participat la numărul de proiecte indicat de achizitoare în vederea obținerii punctajului. În considerare celor antemenționate sunt judicioase argumentele contestatoarei, potrivit cărora: În ceea ce priveşte factorul tehnic 1 - experienţa profesională a Managerului de proiect, Responsabilului tehnic cu execuţia şi a Şefului de şantier - instituirea unui punctaj maxim pentru mai mult de 30 de proiecte implică o descurajare a potenţialilor ofertanţi în depunerea de oferte în prezenta procedură. Demonstrarea unei experienţe a fiecărui specialist la nivelul a 31 de contracte este exorbitantă, fiind dificil de atins în practică şi, prin urmare, deschide calea aplicării de către Autoritatea Contractantă a unui favoritism extrem, care însă este contrar

principiului tratamentului egal prevăzut de legislaţia achiziţiilor publice. Mai mult, procedura de faţă are o valoare de mai puţin de 3 milioane de lei, este absolut excesiv din punct de vedere tehnic din partea Autorităţii contractante să solicite la execuţia unor drumuri comunale cerinţe ce nu sunt uzitate nici măcar la execuţia drumurilor expres şi autostrăzilor. Din punctul de vedere al importanţei drumurilor publice, drumurile de interes local se situează pe locul 7 şi 8, conform Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. Astfel, efectul obţinut de Autoritatea contractantă prin cerinţele sale este descurajarea dezvoltării unei concurenţe corecte şi efective între operatorii economici participanţi la procedura de achiziţie publică. În susţinerea celor prezentate, considerăm că Autoritatea contractantă a acţionat contrar prevederilor art.187 - 189 din Legea nr.98/2016. Interesul oricărei Autorităţi Contractante ar trebui să fie acela ca în cadrul procedurii de atribuire să participe cât mai mulţi operatori economici, din ale căror oferte să fie aleasă cea care răspunde cel mai bine cerinţelor Pagina 22 din 34

proiectului. Or, prin instituirea acestui algoritm de calcul se descurajează participarea la procedura de atribuire a unor operatori economici care ar dispune de experienţa necesară realizării în mod corespunzător şi la timp a proiectului. Toate cele enunţate mai sus de aplică tuturor experţilor solicitaţi. În cuprinsul strategiei de contractare achizitoarea a detaliat modalitatea de aplicarea a algoritmului aferent factorilor de evaluare aleși nu se regăsește nicio justificare, astfel cum prevăd dispozițiile art. 9 alin. (3) lit. f) din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora: 3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziţiei în legătură cu: (...) f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege şi, după caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile legii, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi; Sunt judicioase susținerile contestatoarei vizavi de faptul că strategia de contractare trebuie să conţină justificarea concreta a factorilor de evaluare în sensul de a fi adaptata specificului contractului, fără a se limita la consideraţii generale; ar trebui aduse informaţii suplimentare care sa permită identificarea modului in care a fost stabilita ponderea fiecărui factor, respectiv asigurarea proporţionalităţii acesteia (nu doar declarata, ci şi demonstrată) cu importanţa şi avantajele obţinute prin utilizarea acestuia la evaluarea ofertelor, faţă de cerinţele minime ale caietului de sarcini, conform prevederilor art. 32 alin.(8), (9) din Normele metodologice. Așadar, se impune diminuarea numărului de contracte solicitate în vederea punctării experienței experților cheie, proporţional cu obiectul, complexitatea, valoarea contractului şi în corelare cu practicile ANAP ce prevăd justificarea alegerii fiecărui factor pe baza avantajului real obţinut prin utilizarea sa. Aceeași abordare a îmbrățișat Consiliul și cu ocazia pronunțării Deciziei nr. 2934/C10/3083 din 13.12.2023 unde s-au reținut următoarele considerente: Astfel, Consiliul reține că, în ceea ce privește factorul tehnic 1 - experiența profesională a managerului de proiect, algoritmul de calcul stabilit de autoritatea contractantă este următorul: Pentru obținerea punctajului maxim de 20% - ofertanții trebuie să demonstreze că managerul de proiect are o experiență cumulată care rezultă din implicarea în minim 70/peste 70 de proiecte; În măsura în care experiența managerului de proiect rezultă dintr-un număr de proiecte situat între 50 - 69 - se va obține 1/2 din punctajul de 20%; În măsura în care experiența managerului de proiect rezultă dintr-un număr de proiecte situat între 2 - 59 - se va obține 1/4 din punctajul de 20%. Pe de altă parte, Consiliul constată că în strategia de contractare transmisă de autoritatea contractantă și la care aceasta face trimitere în punctul de vedere pentru a justifica modalitatea de acordare a punctajului la factorul tehnic 1, criticat de contestator, este următoarea: „B6. Justificarea Criteriului de atribuire/factorilor de evaluare utilizati Criteriul de atribuire: în conformitate cu prevederile art. 187 alin (3) din Legea 98/2016, s-a optat pentru utilizarea criteriului de atribuire Cel mai bun raport pret - calitate. Factori de evaluare: o Experienţa experţilor cheie - TOTAL 40 puncte. Pagina 23 din 34

Se acorda un punctaj maxim de 8 pct pentru experienţa demonstrata de fiecare persoana din experţii cheie minimal solicitaţi: Manager de contract / Responsabil tehnic cu execuţia /Sef de şantier/Inginer proiectant drumuri / inginer proiectant rezistenta Algoritm de calcul: Pentru fiecare expert-cheie se acordă maxim 8 puncte în funcţie de experienţa în numărul de proiecte în care au fost implicaţi şi în care au derulat acelaşi tip de activităţi, in cadrul unor proiecte similare (modernizore drumuri). -pentru participarea la mai puţin de 15 proiecte/contracte a persoanei propuse se acordă 4 puncte -pentru participarea la un număr de proiecte/contracte cuprins între 15 si 30 (inclusiv 30) se acordă 6 puncte; -pentru participarea la mai mult de 30 proiecte/contracte (deci de la 31 in sus) se acordă 8 puncte. Pentru demonstrarea modului de indeplinire a cerinţei se accepta recomandari de la beneficiari sau orice alte documente ce fac dovada implicării in proiect si indeplinirii efective a responsabilităţilor aferente poziţiei respective”. În aceste condiții, Consiliul observă că în documentația de atribuire autoritatea contractantă a modificat în întregime modalitatea de punctare pentru acest factor de evaluare, fără să aducă o explicație concretă, plauzibilă care să justifice decizia acestei modificări. Ori, în condițiile în care pentru obținerea unui punctaj maxim este necesar ca o sigură persoană, respectiv managerul de proiect, trebuie să demonstreze participarea la minim 70 de proiecte, această solicitare apare ca fiind excesivă și disproporționată, având în vedere și natura și obiectul contractului. Practic, prin instituirea acestei cerințe, autoritatea contractantă are posibilitatea de a depuncta extrem de facil ofertanții care nu demonstrează numărul minim de 70 de proiecte în care a fost implicat managerul de proiect, necesar pentru obținerea punctajului maxim de 20%. Astfel, un ofertant care nu poate demonstra o experiență a managerului de proiect acumulată dintr-un număr de minim 70 de proiecte, și ca atare, care nu poate obține punctajul maxim pentru acest criteriu de evaluare, va fi automat dezavantajat pentru că oferta sa va primi un punctaj mai scăzut - de 1/2 sau ¼ din maximul de 20%, și astfel i se reduc drastic șansele de reușită în procedura de atribuire, de vreme ce acest factor de evaluare are o pondere extrem de mare din totalul factorilor de evaluare. Prin urmare, în opinia Consiliului, criticile contestatorului apar ca fiind întemeiate, autoritatea contractantă având obligația de a utiliza factori de evaluare care să asigure o concurență reală între operatorii economici și care să fie proporționali cu realitatea întâlnită în practică, având în vedere obiectul contractului de achiziție publică ce se dorește a fi achiziționat. În raport de cele mai sus reținute, Consiliul constată temeinicia criticilor aduse, sub aspectul reducerii numărului de contracte/proiecte similare la un număr proporţional cu specificul/complexitatea contractului, de exemplu între 2 şi 4 proiecte - ...puncte; între 5 şi 7 proiecte - ... puncte; peste 8 proiecte - ...puncte, fiind relevant în speța analizată, astfel cum a indicat cu titlu de exemplu ANAP. Aceeași concluzie de temeinicie va fi reținută de Consiliu și în ceea ce privește solicitarea contestatoarei privind eliminarea responsabilului tehnic cu execuţia din cadrul factorilor de evaluare. În stabilirea acestei finalități se au în vedere argumentele societății contestatoare, respectiv: Suplimentar, Responsabilul tehnic cu execuţia desfăşoară activităţi în calitate atestată conform unor acte normative, motiv pentru care prevederile art.3 alin.(3)-(4) din Instrucţiunea Preşedintelui ANAP nr.1/2017 impun ca Autoritatea contractantă să se limiteze doar la prezentarea modalităţii de asigurare a accesului la specialiştii necesari şi obligatorii în vederea verificării nivelului de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile lucrărilor Pagina 24 din 34

cuprinse în obiectul contractului, în conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 şi a altor legi incidente. Tot în această privinţă a fost pronunţat în avizele conforme ANAP în activitatea sa ex- ante că nu se pot stabili cerinţe minime cu privire la alţi experţi cheie decât Managerul de proiect/contract, Şeful echipă proiectare/ (arhitect şef), şeful de şantier, proiectanţi pe diferite specializări. Acestor categorii de personal li se pot solicita la nivelul caietului de sarcini atât cerinţe de studii, cerinţe de experienta, cât şi prezentarea documentelor justificative la momentul depunerii ofertelor, indiferent dacă aceştia sunt sau nu stabiliţi ca factori de evaluare. Experţilor autorizaţi/ certificaţi (exp. RTE) care intră sub incidenţa prevederilor

art.3 alin.(3)-(4) din Instrucţiunea Preşedintelui ANAP nr.1/2017, nu li se vor solicita cerinţe de calificare în caietul de sarcini şi nici documente justificative la ofertare. Consiliul reține ca fiind relevantă în speță precizarea contestatoarei vizavi de faptul că aceeași abordare a îmbrațișat și Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice în cadrul documentului intitulat Cele mai frecvente neconformități identificate în cadrul documentațiilor de atribuire aferente contractelor de executie de lucrari standard si de proiectare si executie lucrari în activitatea de control ex ante, înscrise in avizele conform condiționate emise. Secțiunea II.2.5. Factori de evaluare experți cheie Baza legală: Art. 187(4) -(5)Legea 98/2016, Instructiunea ANAP nr.1/2017 Abaterea identificată Factorul de evaluare ce priveste punctarea experientei expertului – sef de santier – nu este corespunzator intrucat expertul - seful de santier - nu se incadreaza in categoria expertilor cheie definiti la art. 3 si art. 10 alin. (1) lit.a) din Instr. ANAP, iar experienta acestuia nu poate fi utilizată ca factor de evaluare; Experienta solicitata este neclara; Ponderea alocata echipei de experti nu se justifica in raport cu factorul „Pret”; precizând următoarea Masura de remediere dispusă: a) Ref. la factorul de evaluare „Experiență Sef de Santier”: Aveti in vedere ca expertul “sef de santier” nu poate fi factor de evaluare intrucat nu se incadreaza in categoria expertilor cheie asa cum a fost definita la art 3 din Instructiunea 1/2017, deci experienta acestuia nu poate fi folosita ca factor de evaluare; Avand in vedere prevederile art.10 alin.(1) lit.a) coroborate cu prevederile art.12 nota iii) din Instructiunea nr.1/2017, se pot stabili factori de evaluare referitori la personal doar in conditiile prevazute de articolele mentionate mai sus, respectiv experti cheie care vor presta activitati cu caracter intelectual ce au ca rezultat identificarea, elaborarea și dezvoltarea soluției tehnice ce stă la baza implementării contractului care se va incheia in urma procedurii de fata; b) Ref. la ponderea de 50% acordata factorului de evaluare privind echipa de experti: Intrucat din informatiile inscrise la nivelul strategiei de contractare nu reies argumentele care sa sustina necesitatea alocarii a 50 de puncte pentru echipa de experti utilizati ca factorii de evaluare, reanalizati ponderea acordata (in sensul micsorarii acesteia); din practica recomandam utilizarea unei ponderi de maxim 15-20% pentru intreaga echipa de experti; Diferenta rezultata din micsorarea acestei ponderi se va aloca factorului „Pret”; În ceea ce privește factorul de evaluare tehnic 2 - privind termenul de garanţie acordat lucrărilor, Consiliul determină că acesta este stabilit în mod disproporționat prin raportare la durata de execuţie a contractului de 3 luni şi la complexitatea lucrărilor și prin raportare la construcţiile de categorie de importanţă C, astfel cum a încadrat proiectantul obiectivul supus procedurii în cauză, este 3 ani (36 luni), potrivit Legii nr. 10/1995: Art. 7. - (1) În contractele care se încheie ori, după caz, în dispoziţiile sau în autorizaţiile ce se emit, factorii prevăzuţi la articolul precedent sunt obligaţi să înscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al construcţiilor, corespunzătoare cerinţelor, precum şi garanţiile materiale şi alte prevederi, care să conducă la realizarea acestor clauze. Pagina 25 din 34

(2) În contracte nu se pot înscrie niveluri şi cerinţe referitoare la calitate inferioare reglementărilor în vigoare, cu privire la cerinţele prevăzute la art. 5. (3) Perioada de garanţie se prevede în contractele încheiate între părţi, în funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor stabilite potrivit legii, şi va avea o durată minimă, după cum urmează: - 5 ani pentru construcţiile încadrate în categoriile de importanţă A şi B; - 3 ani pentru construcţiile încadrate în categoria de importanţă C; - 1 an pentru construcţiile încadrate în categoria de importanţă D. Așadar, atâta vreme cât legislația în domeniu stabilește un plafon pentru termenul de garanție acordat lucrărilor de 36 de luni, sub acest aspect nu există niciun motiv pentru a fi respinse ca neconforme ofertele al căror termen de garanție este mai mic de 48 luni. Se are în vedere că achizitoarea nu a stabilit vreo cerință vizavi de dovedirea/justificarea perioadei de garanție acordată lucrărilor, însă oferta depusă reprezintă angajamentul asumat de către ofertant în scopul realizării obiectului contractului, astfel perioada de garanție a lucrării (fiind un angajament asumat de către ofertant în scopul asigurării autorităţii contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în perioada convenită a contractului) nu este un element pur formal al propunerii tehnice, prezumat a fi valabil şi admis, fără probe concludente, ci reprezintă un element esenţial al propunerii tehnice a cărui realitate trebuie verificată de comisia de evaluare, în baza art. 127 alin. (1) lit. f) din H.G. nr. 395/2016 şi confirmată de ofertant prin documentele înaintate autorităţii contractante. Este adevărat că toate riscurile ce decurg din întocmirea ofertei aparțin ofertanților, însă acordarea unei garanţii de 8 ani pentru obținerea unui punctaj maxim trebuie să fie sustenabilă, astfel se impune stabilirea de către achizitoare a modalității privind justificarea/dovedirea acordării unui termen de garanție de 8 ani. Respinge solicitarea contestatoarei privind eliminarea factorului de evaluare cu privire la garanţia lucrărilor, faptul că achizitoarea solicită informații concrete privind derularea lucrărilor și stabilește cerințe în referire la aspecte practice necesare a fi adaptate specificului obiectului supus procedurii de atribuire în cauză vizavi de perioada de garanție, reprezintă o obligație corelativă de urmărire a calității lucrării, conduita adoptată de autoritatea contractantă fiind în concordanță cu atribuțiile acesteia de achizitor, una dintre acestea fiind stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin execuţie pe baza reglementărilor tehnice. În ceea ce privește solicitarea privind diminuarea punctajelor aferente factorilor tehnici și acordarea diferenței de punctaj factorului preț, Consiliul determină temeinicia acesteia fiind în corelare cu precizările ANAP mai sus amintite. Recapitulând cele mai sus expuse, Consiliul determină că se impun următoarele remedieri: - diminuarea numărului de contracte solicitate în vederea punctării experienței experților cheie, proporţional cu obiectul, Pagina 26 din 34

complexitatea, valoarea contractului şi în corelare cu practicile ANAP ce prevăd justificarea alegerii fiecărui factor pe baza avantajului real obţinut prin utilizarea sa; - eliminarea responsabilului tehnic cu execuţia din cadrul factorilor de evaluare și redistribuirea punctajului aferent acestui expert; - reducerea punctajelor aferente factorilor de evaluare tehnici la maxim 15-20 puncte, iar diferenţa să fie alocată factorului preţ.

- se impune modificarea/completarea algoritmului aferent factorului de evaluare Perioada de garantie acordatã lucrarilor. Referitor la cea de-a patra critică se are în vedere că aceasta vizează cerinţa din fişa de date de la pct. IV.4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice prin care se solicită: „Propunerea Tehnica va conţine: 2. Reperele privind managementul, logistica si planificarea aplicata pentru realizarea contractului. In aceasta sectiune, ofertantul, pe baza informatiilor mentionate in specificatiile tehnice din documentatia de atribuire si a cunostintelor proprii, trebuie sa faca o prezentare detaliata privind: (...) (B) strategia de aprovizionare cu resursele necesare realizarii contractului. Se va prezenta lista furnizorilor principalelor materiale ce urmeaza a fi puse in opera, cu atasarea certificatelor privind controlul productiei in fabrica / rapoarte de incercare minim pentru agregatele, betoanele si mixturile asfaltice ce urmeaza a fi puse in opera, rapoarte de inspecţie pentru instalatiile de sortare si concasare agregate /fabricare mixturi asfaltice;", contestatoarea apreciind că aceasta este excesivă la momentul depunerii ofertelor. Consiliul determină temeinicia criticii aduse, sub aspectul deținerii certificatelor privind controlul producției în fabrică/rapoarte de încercare minim pentru agregatele, betoanele și mixturile asfaltice ce urmează a fi puse în operă, rapoarte de inspecţie pentru instalațiile de sortare și concasare agregate/fabricare mixturi asfaltice, fiind cerințe care țin de derularea/executarea contractului de lucrări. Așa cum a susținut contestatoarea H.G. nr.668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii, produsul pentru construcţii poate fi comercializat însoţit de diverse declaraţii de performanţă întocmite de producător, certificate de constanţă a performanţei, certificate de conformitate a controlului producţiei în fabrică sau a evaluărilor şi verificărilor efectuate de producător, după caz. În mod similar este judicios și argumentul contestatoarei, potrivit căruia la momentul depunerii ofertelor demonstrarea deţinerii acestor documente (fără de care nu se poate comercializa un produs pentru construcţii) nu aduce niciun beneficiu achizitoarei, acestea urmând a fi prezentate în timpul execuţiei contractului. În raport de cele anterior reținute se constată caracterul întemeiat al criticii, cerința privind atasarea certificatelor privind controlul productiei in fabrica /rapoarte de incercare minim pentru agregatele, betoanele si mixturile asfaltice ce urmeaza a fi puse in opera, rapoarte de inspecţie pentru instalatiile de sortare si concasare agregate /fabricare mixturi asfaltice urmând a fi eliminată . Pagina 27 din 34

Referitor la a cincea critică se are în vedere că aceasta vizează cerinţa din fişa de date de la pct. IV.4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice prin care se solicită: „8. Memoriul de organizare a santierului: descrierea organizarii de santier aferenta/necesara executiei. In aceasta sectiune, ofertantul, pe baza informatiilor mentionate in specificatiile tehnice din documentatia de atribuire si a cunostintelor proprii, trebuie sa faca o prezentare detaliata privind: accesul pe santier, curatenia santierului, programul de lucru pe santier, asigurarea utilitatilor, modul de protejare a utilitatilor existente, masuri de securitate si sanatate in munca in cadrul organizarii de santier, planul de organizare a santierului, inclusiv Schemele de semnalizare a zonei de drum în lucru", contestatoarea apreciind că aceasta este neclară şi impune cerinţe care nu au fost luate în considerare în cadrul valorii estimate a contractului, precum asigurarea utilităţilor, modul de protejare a utilităţilor existente (nu există nicio menţiune cu privire la acestea în cadrul proiectului sau modul în care proiectul ar putea interfera/perturba utilităţile), ce înseamnă curăţenia şantierului aplicată la prezentul contract şi în plus, nu există sumă bugetată pentru capitolul 5.1.2, iar pentru capitolul 5.1.1 este bugetată o sumă arbitrară de 0,45% din valoarea estimată. Potrivit informațiilor din cadrul Strategiei de contractare și secțiunii II.2.4 Descrierea achizitiei publice din fișa de date, achizitoarea a precizat următoarele informații: Valoarea totală estimată a contractului, calculată în conformitate cu prevederile art. art. 17, alin. (4), lit. b), din HG 395/2016, a fost determinată pe baza estimărilor făcute de proiectant, în momentul elaborării proiectului tehnic și este de 2.925.060,57 lei fără TVA, care se compune din: 1.a) Valoarea lucrărilor de construcție = 2.925.060,57 lei, fara TVA, din care: -Valoare lucrari constructii 2.911.956,76 lei (linia 4.1. Construcții și instalații din deviz lucrare) -Valoare organizare de santier: 13.103,81 lei (linia 5.1.1. Lucrări de construcţii organizare șantier din deviz lucrare) Detalierea cheltuielilor reclamate de contestatoare se regăsesc la capitolul 5., secțiunea a-5 a Alte cheltuieli, potrivit Metodologiei privind elaborarea devizului general şi a devizului pe obiect din 29.11.2016 5.1. Organizare de şantier Cuprinde cheltuieli necesare în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj, din punct de vedere tehnologic şi organizatoric. 5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier Cuprinde cheltuieli aferente realizării unor construcţii provizorii sau amenajări în construcţii existente, precum şi cheltuieli de desfiinţare a organizării de şantier: a) vestiare/barăci/spaţii de lucru pentru personalul din şantier; b) platforme tehnologice/dezafectarea platformelor tehnologice; c) grupuri sanitare; d) rampe de spălare auto; e) depozite pentru materiale; f) fundaţii pentru macarale; g) reţele electrice de iluminat şi forţă; h) căi de acces auto şi căi ferate; i) branşamente/racorduri la utilităţi; Pagina 28 din 34

j) împrejmuiri; k) panouri de prezentare; l) pichete de incendiu; m) cheltuieli pentru desfiinţarea organizării de şantier, inclusiv cheltuielile necesare readucerii terenurilor ocupate la starea lor iniţială, la terminarea execuţiei lucrărilor de investiţii, cu excepţia cheltuielilor aferente pct. 1.3 "Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială" din structura devizului general; 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier Cuprinde cheltuielile pentru: a) obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare aferente lucrărilor de organizare de şantier; b) taxe de amplasament; c) închirieri semne de circulaţie; d) întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă, canalizare, agent termic, energie electrică, gaze naturale, a circulaţiei rutiere, feroviare, navale sau aeriene; e) contractele de asistenţă cu poliţia rutieră; f) contracte temporare cu furnizorul de energie electrică, cu furnizorul de apă şi cu unităţi de salubrizare; g) taxe depozit ecologic; h) taxe locale; i) chirii pentru ocuparea temporară a domeniului public; j) cheltuielile necesare readucerii terenurilor ocupate la starea lor iniţială, la terminarea execuţiei lucrărilor de investiţii/intervenţii, operaţiune care constituie obligaţia executanţilor, cu excepţia cheltuielilor aferente pct. 1.3 "Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială" din structura devizului general; k) costul energiei electrice şi al apei consumate în incinta organizării de şantier pe durata de execuţie a lucrărilor; l) costul transportului muncitorilor nelocalnici şi/sau cazarea acestora; m) paza şantierului; n) asigurarea pompierului autorizat; o) cheltuieli privind asigurarea securităţii şi sănătăţii în timpul execuţiei lucrărilor pe şantier. 5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului Cuprinde, după caz: 5.2.1. comisioanele şi dobânzile aferente creditului băncii finanţatoare; 5.2.2. cota aferentă Inspectoratului de Stat în Construcţii, calculată potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată; 5.2.3. cota aferentă Inspectoratului de Stat în Construcţii, calculată potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 5.2.4. cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC, în aplicarea prevederilor Legii nr. 215/1997 privind Casa Socială a Constructorilor.; 5.2.5. taxe pentru acorduri, avize conforme şi autorizaţia de construire/desfiinţare. 5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute Cheltuielile diverse şi neprevăzute vor fi folosite în conformitate cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice ce face referire la modificările contractuale apărute în timpul execuţiei. Cheltuielile diverse şi neprevăzute se estimează procentual, din valoarea cheltuielilor prevăzute la cap./subcap. 1.2, 1.3, 1.4, 2, 3.5, 3.8, 4 ale devizului general, astfel: a) 10% în cazul executării unui obiectiv/obiect nou de investiţii; b) 20% în cazul executării lucrărilor de intervenţiei la construcţie existentă. 5.4. Cheltuieli pentru informare şi publicitate Cuprinde cheltuielile pentru publicitate şi informare, inclusiv pentru diseminarea informaţiilor de interes public. În raport de cele anterior reținute sunt judicioase precizările contestatoarei, potrivit cărora: Pagina 29 din 34

Astfel, considerăm excesiv din partea Autorităţii să solicite în cadrul Ofertelor obligaţia operatorilor economici de a cuprinde costuri şi a descrie acţiuni ce depăşesc limitele impuse ale prezentei proceduri şi care nu au fost aduse la cunoştinţa ofertanţilor. Solicităm reformularea cerinţei strict pentru contractul în cauză şi pentru cheltuielile luate în considerare în cadrul valorii estimate. Așadar, se impune clarificarea achizitoarei privind detalierea activităților solicitate și cuprinderea costurilor aferente în cadrul valorii indicate pentru organizarea de șantier. Referitor la cea de-a șasea critică se are în vedere că aceasta vizează cerinţa din fişa de date de la pct. IV.4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice prin care se solicită: „Propunerea Tehnica va conţine: (...) 11. Procesul verbal de vizita amplasament. Avand in vedere specificul contractului, se solicita operatorilor economici vizitarea amplasamentului lucrarilor cu scopul de a evalua pe proprie raspundere, cheltuiala si risc toti factorii necesari a fi luati in calcul la pregatirea ofertei de executie de lucrari. Pentru aceasta, autoritatea contractanta va desemna un reprezentant la solicitarea operatorilor economici, daca se primeste o instiintare in acest sens cu cel putin o zi inainte, in scris, urmind a fi perfectat un proces verbal cu un reprezentant al acesteia. Contestatoarea solicită eliminarea acestei cerințe motivat de următoarele aspecte: - neprezentarea procesului-verbal de vizitare al amplasamentului nu poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconformă, în schimb, Autoritatea contractantă poate recomanda vizitarea amplasamentului, fără să o condiţioneze de includerea procesului verbal în propunerea tehnică; - impunerea prezentării acestui proces-verbal este excesivă , iar faptul că vizita şantierului se face împreună cu un reprezentat al Autorităţii Contractante nu aduce niciun beneficiu real pentru aceasta. Se are în vedere că obiectul contractului de lucrări presupune execuția pe baza unui proiect tehnic elaborat și pus la dispoziția ofertanților, astfel că ofertanţii trebuie să fie în măsură să întocmească oferta tehnică şi financiară având în vedere întreaga documentaţie de atribuire pusă la dispoziție. Așadar, vizitarea amplasamentului este opțiunea fiecărui ofertant și nu poate constitui o obligație, astfel cum solicită autoritatea contractantă, motiv pentru care se impune reformularea cerinței, în sensul celor expuse, respectiv autoritatea contractantă poate recomanda vizitarea amplasamentului, fără să o condiţioneze de includerea procesului verbal în propunerea tehnică. Referitor la cea de-a șaptea critică se are în vedere că aceasta vizează cerinţa din fişa de date de la pct. IV.4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice prin care se solicită: „Propunerea Tehnica va conţine: (...) 13. Masurile de conservare a lucrărilor pe timp de iarna (...)", contestatoarea apreciind netemeinicia acesteia având în vedere durata de execuţie a contractului care este de 3 luni. Potrivit informațiilor furnizate de autoritatea contractantă în cadrul documentația de atribuire, valabilitatea ofertei este de 4 luni, durata contractului de lucrări este de 3 luni, rezultă că execuţia lucrărilor se finalizează anterior perioadei considerată legal friguroasă. Pagina 30 din 34

Așa cum a susținut contestatoarea, conservarea presupune sistare completă a lucrărilor, ori normativele aplicabile reglementează proceduri tehnice de execuţie pe perioada timpului friguros. În acelaşi timp, sistarea nu implică şi conservarea lucrărilor. Luând în considerare şi specificul contractului, singura operaţiune ce nu ar putea fi executată pe timp friguros este asfaltarea conform AND 605/2016. Se pot executa alte lucrări în acea perioadă în care nu se poate asfalta, motiv pentru care lucrările nu ar fi sistate şi iar nu ar putea fi vorba de o conservare pe timp de iarnă. Mai mult, costurile pentru conservare ar fi trebuit prevăzute de către Proiectant dacă acesta ar fi apreciat executarea pe o durată îndelungată de timp ce ar fi necesitat măsuri luate. În acest fel, autoritatea contractantă nu are nevoie de un plan pentru conservarea lucrărilor, această cerinţă fiind doar de natură a restrânge concurenţa. Execuţia lucrărilor este prea scurtă pentru a fi necesar un plan de această natură, iar costurile de natura conservării pe timp friguros nu au fost luate în considerare de către proiectant. În raport de cele reținute, se constată caracterul întemeiat al criticii cerința reclamată urmând a fi eliminată. Referitor la cea de-a opta critică se are în vedere că aceasta vizează cerinţa din fişa de date de la pct. IV.4.2. Modul de prezentare al propunerii finnaciare prin care se solicită: „ Se va mai detalia: (1) tariful mediu orar de manopera, (2) procentul ofertat pentru cheltuielile indirecte, (3) procentul de profit estimat" , contestatoarea apreciind că este lipsită de justificare în procedura de faţă şi la acest moment al ofertării. Argumentele aduse în justificare criticii se bazează pe următoarele aspecte: - tariful orar de manoperă este suficient să fie peste minimul impus legal (27,714 lei/h), fiind excesivă o detaliere a tarifului mediu atâta vreme cât operatorii economici respectă legislaţia aplicabilă; - în ceea ce priveşte cotarea cheltuielilor indirecte şi a profitului, este suficient ca acestea să respecte prevederile Ghidului privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice Indicativ P 91/1-02 aprobat prin Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr.1568/2002. Conţinutul cheltuielilor indirecte este reglementat de Ordinul nr. 1568/15.10.2002 pentru aprobarea reglementărilor tehnice „Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice” – Indicativ P 91/1 – 02. Potrivit art. 3.3.3. din Ghidul privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice - indicativ P 91/1-02, aprobat prin Ordinul 1568/2002, cheltuielile indirecte la nivelul unui deviz pe categorii de lucrări se determină prin aplicarea unei cote aferente acestora la valoarea TOTAL – CHELTUIELI DIRECTE. Această cotă se stabileşte de către fiecare unitate de execuţie pe baza propriilor analize. Așadar este dreptul oricărui operator economic de a asigura cheltuielile corespunzătoare funcţionării sale prin cote de recapitulaţie privind cheltuielile indirecte şi să stabilească aceste valori în funcţie de managementul propriu. Pagina 31 din 34

Potrivit actului normativ indicat, conţinutul cheltuielilor indirecte este foarte divers acesta fiind structurat pe următoarele componente: cheltuieli de interes general şi de execuţie a lucrărilor, cheltuieli administrativ-gospodăreşti cheltuieli neproductive şi cheltuieli privind asigurarea lucrărilor de construcţii. Spre exemplu, procentul de cheltuieli indirecte se constituie prin luarea în considerare a tuturor categoriilor de cheltuieli necesare realizării obiectului de activitate al operatorului economic, altele decât cele ce fac obiectul cheltuielilor directe, fiind unul individual, propriu și esential fiecărui operator economic. Modul de calcul al acestuia se reglementează prin procedurile proprii, interne ale societății, cheia de repartiție pe contractele existente și/sau ofertate fiind stabilită pe baza propriilor analize. Potrivit prevederilor Ordinului MFP nr. 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune: ”2.3. Gruparea cheltuielilor în vederea calculării costurilor Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrărilor, serviciilor şi al costurilor perioadei, cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară după natura lor se grupează în contabilitatea de gestiune astfel: a) cheltuieli directe; b) cheltuieli indirecte; c) cheltuieli de desfacere; d) cheltuieli generale de administraţie. Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit obiect de calculaţie (produs, serviciu, lucrare, comandă, fază, activitate, funcţie, centru etc.) încă din momentul efectuării lor şi ca atare se includ direct în costul obiectelor respective. Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor directe consumate, energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă (salarii, asigurări şi protecţia socială etc.), alte cheltuieli directe. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui direct pe un anumit obiect de calculaţie, ci privesc întreaga producţie a unei secţii sau a persoanei juridice în ansamblul ei. Cheltuielile indirecte cuprind: - regia fixă de producţie, formată din cheltuielile indirecte de producţie care rămân relativ constante indiferent de volumul producţiei, cum ar fi: amortizarea utilajelor şi echipamentelor, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi cheltuielile cu conducerea şi administrarea secţiilor; - regia variabilă de producţie, care constă în cheltuielile indirecte de producţie, care variază în raport cu volumul producţiei, cum ar fi: cheltuielile indirecte cu consumul de materiale şi forţa de muncă. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacităţii normale de producţie.” Așadar, în măsura în care aceste cheltuielile se identifică pe un obiect de calculație, în cazul de față executarea lucrărilor de modernizare drumuri comunale, aceste cheltuieli sunt considerate cheltuieli directe. Din moment ce cheltuielile indirecte nu se pot identifica şi atribui direct pe un anumit obiect de calculaţie, o detaliere a lor este improprie. Așa cum a susținut și societatea contestatoare, cu privire la cota de profit, aşa cum prevede articolul 3.3.4. din P 91/1-02, cota acestuia Pagina 32 din 34

este specifică şi se stabileşte de fiecare unitate de execuţie, fiind relevante următoarele: În acest sens, procentul de profit se raportează la numărul şantierelor deschise. Mai mult, cota de profit de aplică ulterior formării ofertei ţinându-se cont de cheltuielile directe şi indirecte, pentru ca propunerea financiară să devină competitivă. Acest tip de detaliere solicitat de autoritatea contractantă ar putea fi obiectul unei solicitări în cazul prevederilor articolului 210 din Legea nr. 98/2016, respectiv articolului 136 din H.G. nr. 395/2016, respectiv în momentul în care comisia de evaluare identifică un preţ neobişnuit de scăzut al ofertei depuse. În raport de cele anterior reținute, cerința urmează a se modifica în sensul indicării celor trei elemente de cheltuieli, și nu al detalierii acestora. Luându-se în considerare ansamblul considerentelor anterior expuse, constatându-se temeinicia în parte a criticilor aduse de ......... SRL, se impune remedierea documentației de atribuire potrivit motivării aduse de Consiliu. Cu toate acestea, având în vedere stadiul procedurii, din Sumarul achiziței regăsit în SEAP rezultă că au fost depuse 6 oferte și luând în considerare multitudinea remedierilor care se impun (printre care și factorii de evaluare) și apreciind că nu pot fi dispuse măsuri de remediere la acest moment fără încălcarea principiului transparenței, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL și va anula procedura organizată de .......... Capătul de cerere privind modificarea documentației de atribuire va fi respins ca rămas fără obiect, urmare deciziei de anulare a procedurii. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) și (7) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte contestația formulată de ......... SRL, în contradictoriu cu ......... și dispune anularea procedurii de atribuire. În temeiul art. 26 alin. (6) din lege, respinge ca rămas fără obiect capătul de cerere privind modificarea documentației de atribuire, din contestația ......... SRL. Pagina 33 din 34

Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, .. .. ..

Redactată în 4 exemplare originale, conține 31 pagini. Pagina 34 din 34