Decizie CNSC 764/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 764/C11/663 Data: 26.03.2024 Prin contestația nr. 208/05.03.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 13791/06.03.2024, formulată de EURO-AUDIT SERVICE SRL, cu sediul social în Târgoviște, str. Calafat nr. 7, județul Dâmbovița, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J15/954/2004, având CUI RO 16869469, reprezentată legal prin administrator Alexandru Cârlig, împotriva documentației de atribuire, întocmită de MUNICIPIUL MOTRU, cu sediul în Motru, b-dul Gării nr. 1, județul Gorj, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect Modernizarea sistemului de iluminat public în Municipiul Motru, s-a solicitat admiterea contestației formulată și, pe cale de consecință, în principal, modificarea documentației de atribuire în sensul eliminării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența, cu obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016, iar în subsidiar, în situația în care se va constata că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii, respectiv obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționare a contestației. Prin adresa nr. 104/18.03.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 16645/19.03.2024, CRISBO COMPANY SRL, cu sediul în municipiul Iași, Șoseaua Națională nr. 178-180, județul Iași, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J22/757/1995, având CUI RO 7954166, reprezentată legal prin administrator Solcanu Bogdan Constantin și convențional prin Staicu Daniela – Cabinet de avocat, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Aleea Mizil nr. 14-18, et. 1, ap. 10A, Pagina 1 din 3

interfon 10, sector 3, formulează cerere de intervenție voluntară în favoarea actelor autorității contractante, solicitând admiterea cererii de intervenție, respingerea contestației ca fiind nefondată, obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, precum și accesul la dosarul constituit la Consiliu. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Cererea de suspendare a fost admisă de Consiliu prin Încheierea nr. 770/C11/663/11.03.2024. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite capătul de cerere principal din contestația depusă de EURO- AUDIT SERVICE SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL MOTRU, în limitele celor analizate de Consiliu. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. Respinge ca nefondat capătul subsidiar de cerere, vizând obligarea autorității contractante la anularea întregii procedurii. Obligă autoritatea contractantă la plata către EURO-AUDIT SERVICE SRL a sumei de 7.140 lei, reprezentând cheltuieli de soluționare. Încuviințează în principiu și respinge cererea de intervenție depusă de CRISBO COMPANY SRL. Respinge cererea CRISBO COMPANY SRL de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. 2

Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 764/C11/663 Data: 26.03.2024 Prin contestația nr. 208/05.03.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 13791/06.03.2024, formulată de .... SRL, cu sediul social în ........., ..., județul ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., având CUI RO ........., reprezentată legal prin administrator ........., împotriva documentației de atribuire, întocmită de ........., cu sediul în ........., ..., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect Modernizarea sistemului de iluminat public în ........., s-a solicitat admiterea contestației formulată și, pe cale de consecință, în principal, ......... în sensul eliminării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența, cu obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016, iar în subsidiar, în situația în care se va constata că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii, respectiv obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționare a contestației. Prin adresa nr. 104/18.03.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 16645/19.03.2024, ...., cu sediul în municipiul ...., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată legal prin administrator ... și convențional prin ...., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ...., formulează cerere de intervenție voluntară în favoarea actelor autorității contractante, solicitând admiterea cererii de intervenție, respingerea contestației ca fiind nefondată, obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, precum și accesul la dosarul constituit la Consiliu. Pagina 1 din 59

Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Cererea de suspendare a fost admisă de Consiliu prin Încheierea nr. 770/C11/663/11.03.2024. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația nr. 208/05.03.2024, prin care .... SRL solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Precizează că, documentația de atribuire este nelegală, deoarece, în urma analizării acesteia, a constatat faptul că conține o serie de cerințe nelegale. În conformitate cu proiectul tehnic „003 CAPITOLUL II CAIETUL DE SARCINI - PT PARTE SCRISA_signed” parte integrantă din documentația de atribuire publicată în SEAP, proiectant este societatea ...., care a impus, prin Proiectul tehnic de execuție realizat, cerințe privind participarea ofertanților la procedura de achiziție publică finanțată din resurse guvernamentale de către Agenția Fondului de Mediu (cerințe însușite ad litteram de către autoritatea contractantă) care exced cu mult cerințelor minime stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficientei energetice a infrastructurii de iluminat public. Procedând în acest fel, proiectantul lucrării a pus autoritatea contractantă în situația de a încălca prevederile alin. (1) și (2) ale art. 50 din Legea nr. 98/2016. Astfel, cu titlu preliminar, învederează că lucrările care fac obiectul speței deduse judecății sunt finanțate din fonduri guvernamentale ale bugetului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, în baza Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public și se supun rigorilor GHIDULUI DE FINANȚARE a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.866/2021. În continuare, face o descriere succintă a prevederilor Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Ca urmare a analizării legislației, rezultă că enumerarea cheltuielilor eligibile este exhaustivă, pe cale de consecință nicio alta cheltuială, de 2

nicio altă natură și sub niciun pretext nu este admisă a fi considerată eligibilă în proiect. Avându-se în vedere scopul și obiectivul Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, finanțat din fonduri guvernamentale ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în baza Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul nr. 1866/2021 al Ministrului mediului, apelor și pădurilor, solicită Consiliului să analizeze contestația strict prin prisma respectării de către autoritatea contractantă, cu privire la întocmirea, în integralitatea sa, a documentației de atribuire aferente procedurii care face obiectul speței deduse judecății, în primul rând a dispozițiilor legale ale Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public și în al doilea rând pe cele ale Legii nr. 98/2016. Or, prin impunerea unor cerințe tehnice, constructive și/sau funcționale specifice în sarcina ofertanților pentru aparatele de iluminat, componentele sistemului de telegestiune și punctele de aprindere a iluminatului public, proiectantul lucrării contribuie în mod nepermis la restrângerea artificială a concurentei. Impunerea de către proiectant a unor asemenea cerințe restrictive cu dedicație pentru un anume ofertant - .... SRL, este o practică obișnuită a ...., fiind de notorietate atribuirea către .... SRL a tuturor lucrărilor proiectate de către ...., legăturile dintre cele două societăți fiind mai mult decât evidente. Astfel, atașează contestației o listă cu o parte din proiectele realizate de către .... în corespondența cu procedurile de atribuire a contractelor de execuție la care fie unicul ofertant a fost societatea .... SRL (în mod direct sau subcontractant și/sau terț susținător al partenerilor săi), fie, deși au mai fost unul sau mai mulți ofertanți, în final procedurile respective au fost atribuite, la o valoare apropiată de valoarea maximă estimată a respectivelor proceduri, .... SRL și/sau partenerilor săi, unde calitatea sa a fost de subcontractant și/sau terț susținător. Referatul privind verificarea de calitate este unul absolut formal, fără nici cea mai mică legătură cu propunerea tehnică. După cum se poate constata, acesta este întocmit la modul general și este utilizat de proiectant pentru toate proiectele tehnice pe care le realizează, modificând doar denumirea proiectului și datele de identificare ale beneficiarului, în rest toate informațiile sunt identice pentru toate proiectele întocmite, fiind trase la indigo, în susținere anexează contestației: - 27 de referate privind verificarea de calitate, emise de către PF .... (verificatorul agreat de proiectantul ....), toate fiind absolut identice și conținând către o pagină; - 4 referate privind verificarea de calitate, emise de către alți verificatori de proiecte, conținând informațiile necesare, total diferite de cele elaborate de către PF ..... Referatul de verificare nr. 533/19.10.2023, întocmit de verificatorul PF .... atestat în baza Autorizației nr. 06839/16.08.2005, a fost semnat de Pagina 3 din 59

către acesta și de către Proiectantul General firma ...., în mod nelegal, întrucât obligația potrivit legii privind verificarea PTE îi revine beneficiarului și nu proiectatului (care întocmește PTE). În conformitate cu prevederile alin. (6) al art. 3 din REGULAMENTUL din 20 noiembrie 1995 privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, în forma aflata în vigoare la data la care a avut loc verificarea proiectului, verificatorul de proiecte este angajat al investitorului/proprietarului/administratorului și efectuează verificări numai pentru domeniile/subdomeniile de construcții și specialitățile pentru instalațiile aferente construcțiilor pentru care este atestat, corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile. Totodată, invocând prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, arată că rezultă, pe de o parte, că asigurarea activității de verificare a proiectelor este în sarcina investitorilor, iar pe de altă parte că verificatorul de proiecte este angajat al investitorului. În acest sens în cadrul referatului de verificare depus în PTE verificatorul de proiect nu indică numărul și data niciunui contract încheiat între acesta și autoritatea contractantă în calitate de investitor/ proprietar/ administrator al iluminatului public pentru care s-a întocmit PTE, astfel încât să existe certitudinea respectării prevederilor legale cu privire la verificarea PTE de către un verificator angajat al autorității contractante, fie cu contract de muncă, fie pe baza contract de prestări de servicii. În ambele cazuri prezintă relevanță cine plătește prestația verificatorului de proiect, astfel încât să se creeze o independență a verificatorului de proiect față de proiectant și să nu existe suspiciuni în ceea ce privește calitatea verificării proiectului. În legătură cu acest aspect, invocă prevederile alin. (1) lit. e), f) și g) ale art. 7 din HG nr. 742/13.09.2018 în care sunt stabilite atribuțiile verificatorului de proiecte în ce privește atât conținutul, forma și concordanța dintre soluția tehnică descrisă în memoriile PTE pe specialități, tehnologia de execuție propusă pentru realizarea obiectivului de investiții și caietele de sarcini corespunzătoare, concordanța reflectată inclusiv în listele de cantități de lucrări din PTE. În urma studierii Referatului privind verificarea de calitate la cerințele PTE întocmit de verificatorul PF ...., acest referat depus în pagina de început a PTE este unul care nu are nici cea mai mică legătură cu PTE nr. 52/PT/2023 al lucrării „MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT 4

PUBLIC ÎN .........", cu toate că acesta a fost aprobat de conducerea autorității contractante. Totodată, precizează că PTE nr. 52/PT/2023 va sta la baza execuției lucrărilor de construcții în ........., zona cu circulație auto și pietonală intensă, în baza unei verificări tehnice a proiectului care nu respectă cele mai elementare condiții legale de formă, fond și securitate a circulației auto și pietonale, în condițiile în care lucrările rezultate din PTE neverificat legal, trebuie să funcționeze pentru o durată de minim 25 ani, perioadă în care se pot întâmpla accidente cu impact major asupra vieții oamenilor precum și pagube materiale importante. În cazul prezentului proiect, Referatul de verificare întocmit de verificatorul atestat PF ...., reprezintă o mostră de iresponsabilitate, care poate avea efecte din cele mai grave în exploatarea acestei construcții. Referatul cuprinde câteva rânduri scrise la modul general din care se poate desprinde lipsa de legătură a constatărilor verificatorului de proiect cu conținutul proiectului, respectiv: - A. „Rezistența mecanică și stabilitate"; - B. „Securitate la incendiu"; - C. „Igiena, sănătate și mediu"; - D „Siguranță în exploatare. În urma lecturării enunțului ante-menționat se creează aparența faptului că Verificatorul de proiect este total dezinteresat de verificarea proiectului și respectarea legii, în condițiile în care face referire la lucrări care nu au legătură cu proiectul și nu fac obiectul acestuia, fiind preocupat de „bifarea" încă unui pseudo-referat și încasarea onorariului aferent. Niciuna din constatările de mai sus nu fac obiectul PT, fiind lucrări deja existente ale sistemului de iluminat public. Ca urmare a integralității celor antemenționate rezultă faptul că, PT aferent obiectivului procedurii în cauză nu este verificat tehnic, chiar dacă aparent există un referat cu semnătură și ștampila verificatorului de proiecte, întrucât, așa cum se poate observa din referatele anexate pentru alte proiecte, acestea sunt absolut identice, copiate la indigo, inclusiv ștampila și semnătura fiind identice, fiind aplicate prin transcopiere pe calculator. În aceste condiții s-a încălcat în mod flagrant art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1996, ceea ce determină că un PT verificat necorespunzător să nu poată fi utilizat în execuție fără riscuri iminente pentru populație. Analizând referatele de verificare aparentă a proiectelor elaborate de către .... se pot trage următoarele concluzii: - copie generală pentru toate proiectele .... SRL un lucru extrem de grav, întrucât rolul verificatorului de proiect este să preîntâmpine eventuale fapte grave în exploatare; - referatul are în vedere doar generalități și nu o verificare minuțioasă a proiectului; - ștampila de verificare nu reprezintă o garanție ca în viitor lucrările executate în baza proiectului vor fi corespunzătoare; Pagina 5 din 59

- punctele la care se referă verificatorul în referat sunt tratate la viitor, ca și cum acesta este pe post de consultant și nu având rolul de verificare efectivă a proiectului; - nu a sesizat că proiectul are probleme chiar în ceea ce privește cantitățile de lucrări prevăzute a se monta în lucrare; - toate proiectele sunt copy/paste, nu se modifică decât cantitățile, chiar dacă locațiile sunt diferite și condițiile de execuție și contactul cu circulația publică sunt diferite. Prin urmare, adresează Consiliului solicitarea de a dispune reverificarea PT în concordanță strict cu prevederile legislației în vigoare, astfel încât să existe siguranța că obiectivul de investiții va respecta toate standardele și normele existente în construcții și nu va pune în pericol viața cetățenilor pe toată perioada de exploatare a acestuia de cel puțin 25 ani. În condițiile în care toate referatele de verificare întocmite de PF .... sunt absolut identice, fără modificarea nici măcar a unei virgule, se creează aparența faptului că, în realitate, proiectul nu a fost verificat, context în care se impune obligarea autorității contractante la prezentarea dovezii contractării serviciilor de verificare a proiectului, împreună cu dovada plății acestor servicii, prin publicarea atât a contractului încheiat cu verificatorul de proiecte PF ...., cât și a dovezii efectuării plății respectivelor servicii. I. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește activitatea de înlocuire a unui număr de 14 puncte de aprindere: Printre activitățile înscrise în PT din documentul „003 CAPITOLULIICAIETUL DE SARCINI - PT PARTE SCRISA_signed", nu figurează și activitatea de înlocuire a unui număr de 14 puncte de aprindere. Însă, în Tabelul nr. 4 Centralizator cantități de echipamente este prevăzut un număr de 14 puncte de aprindere, fără ca prin PT să se specifice care va fi destinația acestor materiale. În Detaliile de execuție ale proiectului nu sunt prevăzute locurile în care se vor monta punctele de aprindere și nici procedurile de execuție specifice acestui tip de lucrare. De asemenea, nu se specifică în PT tipul punctelor de aprindere ce vor fi montate, în fișa tehnică F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieșiri monofazate/trifazate (din documentul „006 CAPITOLUL II CAIETUL DE SARCINI - FIȘE TEHNICE ECHIPAMENTEsigned") fiind descrise atât puncte de aprindere cu ieșiri monofazate, cât și puncte de aprindere cu ieșiri trifazate. În cadrul activităților contractului, nu se regăsește demontarea punctelor de aprindere existente și montarea de puncte de aprindere noi. De asemenea, în același capitol la enumerarea lucrărilor ce se vor 6

efectua, pct. „Principalele activități ce vor fi prestate” lucrarea nominalizată este denumită „Implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere, pentru un număr de 14 unități". Aceasta formulare creează convingerea ofertanților ca la nivelul punctelor de aprindere existente se vor monta un număr de 14 gateway- uri, fără demontarea acestora, întrucât nicăieri în PT nu se prevede demontarea punctelor de aprindere existente, așa cum se prevede demontarea corpurilor de iluminat, consolelor și cablurilor de alimentare și montarea în locul lor a unor echipamente noi. Punctele de aprindere cu telegestiune sunt prevăzute doar în Tabel 6 din documentul „003 CAPITOLUL II CAIETUL DE SARCINI - PT PARTE SCRISAsigned", fără a se menționa nimic despre montajul lor și mai ales dacă acestea înlocuiesc punctele de aprindere vechi sau sunt puncte de aprindere suplimentare, nespecificându-se în niciun fel dacă acestea sunt puncte de aprindere noi cu telegestiune sau sunt punctele de aprindere existente ce vor fi echipate cu sistem de telegestiune (gateway). Faptul că în PT proiectantul face o descriere generală a punctului de aprindere, iar în Detalii de execuție se face o descriere de asemenea generală a montării, fără a se indica dacă montarea este precedată de o demontare a punctelor de iluminat existente, așa cum se specifică în mod clar în ceea ce privește corpurile de iluminat și consolele, după cum se poate observa și în operațiile descrise în Detalii tehnice, nu poate conduce la concluzia că documentația este clară, completă și fără ambiguități, ci dimpotrivă, la cea ca este în mod intenționat ambiguă. După cum se poate observa din cap. IV.2 Caiet de sarcini pentru furnizarea de echipamente și materiale din documentul „003 CAPITOLUL II CAIETUL DE SARCINI - PT PARTE SCRISAsigned", nicăieri în descrierea din caietul de sarcini nu se face referire la punctele de aprindere cu telegestiune, cu toate ca acesta reprezintă un echipament important în cadrul PT, așa cum se face referire la demontarea/montarea corpurilor de iluminat și controlerelor de telegestiune și a consolelor de prindere. Faptul că există în cadrul PT două planșe desenate ce conțin câte o schemă monofilară (una pentru punct de aprindere cu 3 plecări monofazate și una pentru punct de aprindere cu 3 plecări trifazate) nu poate substitui detaliile de montaj care sunt esențiale pentru ofertanți pentru a oferta un preț corect. De altfel, în privința schemelor monofilare, în cadrul proiectelor realizate de către ...., și ocazional de către alți proiectanți, colaboratori ai acestuia, toate schemele monofilare sunt absolut identice, lucru absolut inadmisibil, întrucât fiecare punct de aprindere are o anumită schemă monofilară în funcție de o serie de variabile (putere instalată, număr de circuite, număr de corpuri de iluminat arondate, etc.) astfel că schemele monofilare depuse în PT nu corespund realităților din teren, așa cum ar trebui să fie un Proiect Tehnic de Execuție. Mai mult, dacă proiectantul a prevăzut un număr de 14 puncte de aprindere care vor fi montate în SIP, avea obligația ca la momentul elaborării PT să elaboreze un număr de 14 scheme monofilare, câte una pentru fiecare punct de aprindere în parte. Pagina 7 din 59

În fond Proiectul Tehnic elaborat de proiectant se numește de Execuție, astfel că orice constructor avizat, citind proiectul, în baza lui ar putea realiza investiția cu condiția ca toate lucrările cu detaliile de execuție să fie cuprinse în acesta. Schema electrică monofilară pentru punctul de aprindere este identică în toate proiectele elaborate de .... și .... SRL. Or, punctele de aprindere a iluminatului public sunt diferite (au scheme electrice monofilare diferite) pentru aceeași localitate, fără a mai vorbi de localități diferite. Punctul de aprindere a iluminatului public nu este un produs finit de serie, valabil pentru toate locurile în care acesta se montează. Punctul de aprindere este o construcție în sine, diferită în funcție de numărul de corpuri de iluminat pe care le gestionează, de puterea electrică însumată a corpurilor de iluminat, de lungimea circuitelor electrice pe care sunt montate corpurile de iluminat, de numărul de circuite electrice care ies din punctul de aprindere, de tensiunea curentului de alimentare monofazat sau trifazat, etc.) astfel încât într-un proiect care are prevăzute un număr de 14 puncte de aprindere, precum cel de față, depunerea a doar două scheme monofilare (cu titlu de exemplu pentru a bifa îndeplinirea cerinței) în PTE nu înseamnă că proiectantul și-a îndeplinit sarcina și nici nu poate fi acceptat ca fiind suficient. În susținerea celor antemenționate, contestatoarea transmite atașate plângeri un număr de 33 de scheme monofilare din proiecte realizate în majoritate de către .... și ocazional de către alți proiectanți, colaboratori ai acestuia, care sunt absolut identice. Pentru ca punctul de aprindere cu telegestiune să poată fi ofertat conform Formularelor de deviz este necesar să se clarifice atât Partea scrisă, cât și Partea desenată și Detaliile tehnice ale PT, astfel încât să se cunoască în mod concret următoarele: - numărul de puncte de aprindere ce se vor demonta; - numărul de puncte de aprindere ce se vor monta și dacă acestea conțin sistemul de telegestiune integrat în acestea (nr. gateway), iar in caz contrar: - număr de sisteme de telegestiune (gateway-uri) ce vor fi achiziționate în mod separat; - materiale necesare montajului punctelor de aprindere în Formularul F4 (nu este prevăzut niciun fel de material de montaj). Din Fișa tehnică nr. 4 a Punctului de aprindere rezultă că acesta conține sistemul de telegestiune (gateway) montat deja în acesta. De asemenea, în Formularul F4 nu se preconizează a se achiziționa gateway în mod independent (se considera parte componentă a Punctului de 8

aprindere), iar în F3 nu este evidențiată montarea celor 14 puncte de aprindere. Astfel, susține că toate aceste „scăpări" ale PT trebuie corectate și transparentizate. În susținerea ambiguității și nelegalității documentației de atribuire cu privire la punctele de aprindere, petenta invocă și redă din deciziile CNSC, respectiv BO2024_170 și BO2024_263, emise ca urmare a contestațiilor pe care le-a formulat în proceduri similare cu cea în speță. II. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la montarea unui număr de 6 senzori multifuncționali: Așa cum a demonstrat în debutul contestației, enumerarea cheltuielilor eligibile este exhaustivă, și pe cale de consecință, nicio altă cheltuială, de nicio altă natură și sub niciun pretext nu este admisă a fi considerată eligibilă în proiect. Prin urmare, rezultă faptul că achiziționarea celor 6 senzori nu este cheltuiala eligibilă, singura soluție rămasă fiind eliminarea în totalitate din cuprinsul documentației de atribuire a oricăror prevederi legate de achiziționarea celor 6 senzori multifuncționali. Astfel, evidențiază și alte aspecte care întăresc caracterul de cerință nelegală a solicitării unui număr de 6 senzori multifuncționali. În cuprinsul PT, în documentul „003 CAPITOLUL II CAIETUL DE SARCINI - PT PARTE SCRISAsigned", în Tabelul nr. 4 Centralizator cantități de echipamente este prevăzut un număr de 6 buc. Senzor multifuncțional, care nu sunt însă prevăzute ca activități ale PT, nicăieri în cuprinsul acestuia în Partea scrisă nefiind detaliate lucrările pentru montarea acestora în SIP. Singurul loc în care se poate „observa" senzorul multifuncțional este reprezentat de Planșele desenate din documentul „004 CAPITOLUL II CAIETUL DE SARCINI - PT PARTEDESENATA_signed”. Nu există, însă, nicăieri în cuprinsul documentației de atribuire nicio descriere a modului în care aceștia se vor monta, locul de montaj, modul de comunicare și rolul lor în cadrul lucrărilor de modernizare a SIP. Mai mult, în Fișa tehnică F5 nr. 3 a senzorului multifuncțional din documentul „006 CAPITOLUL II CAIETUL DE SARCINI - FISE TEHNICEECHIPAMENTEsigned” se prevede faptul că montajul acestuia se va face pe fiecare AIL (corp de iluminat) prin intermediul unei prize Zhaga, fără a se preciza locul de montare a acesteia pe corpul de iluminat (carcasa superioară sau carcasă inferioară). Totodată, prin PT este prevăzut a se monta un număr de doar 6 senzori multifuncționali care au capacitatea de a detecta automobilele și pietonii pe o distanță de 50 m, având o serie de cerințe, ex. să detecteze mișcarea și sensul de mișcare, să detecteze impactul și să transmită alerta de impact (ex. accident rutier) etc. În primul rând, analizând legalitatea includerii senzorilor multifuncționali în cadrul unui proiect finanțat din fonduri guvernamentale nerambursabile de mediu, solicită se să constate că Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de Pagina 9 din 59

iluminat public, din 13.07.2022, parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021, Ordinul nr. 1947/2022, finanțează obiective care concură la creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public și nu pentru satisfacerea unor interese ascunse ale autorității contractante. Toate cerințele prevăzute în Ghidul de finanțare sunt cerințe minime. Asta nu înseamnă că autoritățile contractante împreună cu proiectanții pot să impună alte cerințe care nu răspund îndeplinirii obiectivelor Programului de finanțare privind realizarea de economii de energie electrică din reabilitarea și modernizarea iluminatului public prin montarea de corpuri de iluminat cu tehnologie LED și de implementare a unor sisteme de telegestiune care să răspundă acestui scop, în vederea reducerii amprentei emisiei de gaze cu efect de seră ca urmare a reducerii producției de energie electrică din combustibili solizi sau fosili. Având în vedere obiectivele Programului de finanțare, includerea în documentația de atribuire a unor cerințe complet străine de aceste obiective, precum senzorii multifuncționali care nu au nicio legătură cu obiectivele programului, petenta consideră că, denotă, în mod clar, interesul autorității contractante, în strânsă legătură cu proiectantul lucrării, de limitare a concurenței și de avantajare a intereselor proiectantului. În al doilea rând, includerea în PT, în mod cu totul nejustificat, a senzorilor multifuncționali ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 Senzor multifuncțional, atâta timp cât Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022, parte integrantă din Ordin nr. 1866/2021, Ordin nr. 1947/2022, nu prevede finanțarea unor astfel de echipamente, și mai mult, acestea nu au nici cea mai mică contribuție la realizarea obiectivelor Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, prin reducerea consumurilor energetice și a amprentei de dioxid de carbon eliberat în atmosfera terestră și care afectează în mod direct mediul înconjurător, este profund nelegală. Autoritatea contractantă aflată în complicitate evidentă cu proiectantul lucrărilor nu poate profita în mod discreționar de prevederile alin. (10) al art. 20 din HG nr. 395/2026, astfel încât să includă în proiect, elemente care nu au nici cea mai mică legătură cu realizarea obiectivelor Programului de finanțare, ignorând în acest fel Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Autoritatea contractantă, în cadrul acestui program, îndeplinește rolul de delegat al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, calitate în care organizează procedura de achiziție publică cu respectarea strictă a 10

Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022 parte integrantă din Ordin 1866/2021, Ordin 1947/2022, chiar art. 10 din ghid limitând tipurile de iluminat ce pot fi finanțate din acest program. Astfel, în afara iluminatului stradal rutier și/sau stradal pietonal, autoritățile contractante nu pot sub niciun motiv include în proiectele depuse cheltuieli eligibile care nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului, nemaivorbind de cheltuieli care nu sunt eligibile, așa cum este cea referitoare la achiziționarea senzorilor multifuncționali, sens în care redă aceste tipuri de cheltuieli. Totodată, achizitoarea are libertatea de a include în documentația de atribuire și alte cerințe, cu condiția ca acestea să conducă la obținerea unei eficiente energetice sporite și o reducere mai accentuată a amprentei de CO2 emanat în atmosferă, ca o contribuție proprie la îndeplinirea obiectivelor Programului de finanțare. Sub niciun motiv insă, în complicitate cu proiectantul lucrării, nu poate include în Proiectul Tehnic de Execuție și nici în documentația de atribuire echipamente care nu au legătură cu „realizarea iluminatului stradal rutier și/sau stradal pietonal" și nici cerințe tehnice, constructive sau funcționale pentru echipamentele finanțate prin proiect care nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului de finanțare, așa cum este cazul senzorului multifuncțional, inclus în documentația de atribuire doar în scopul limitării concurenței. Astfel, solicită să se constate din probele prezentate că includerea Fișei tehnice F5 nr. 3 Senzor multifuncțional în PT, fără ca acest produs să aibă legătură cu obiectivele Programului de finanțare, nu este întâmplătoare, aceasta includere face parte dintr-o practică frecventă folosită de ...., proiectantul „de casă" al .... SRL de a impune câte 2/3/4/5/6 senzori multifuncționali, rolul acestora fiind pur simbolic, întrucât așa-zisele funcții ale acestora sunt pur teoretice (nu pot fi îndeplinite în mod practic decât în măsura în care fiecare corp de iluminat în parte ar fi echipat cu un astfel de senzor). De altfel, prin Fișa tehnică F5 nr. 3 rd. 1.10 multisenzorul impus ar trebui să cuprindă nu mai puțin de 9 senzori independenți într-unul singur, care să fie integrați împreună într-o carcasă conectată la corpul de iluminat printr-o priză (conector) de tip Zhaga. Chiar daca practic această construcție ar fi posibilă, montarea acestui multisenzor pentru 6 corpuri de iluminat (așa cum se prevede în PT) nu ar avea nici cel mai mic un efect asupra iluminatului public (și niciunul pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de finanțare ca cheltuială eligibilă). În acest sens, prezintă dovezi pentru a arăta inutilitatea includerii numărului de 6 Senzori multifuncționali ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 în cadrul proiectului, în care sunt prevăzute a se monta un număr de 1154 corpuri de iluminat stradal/pietonal, din următoarele motive: - distanța de detecție a senzorului de mișcare potrivit rd. 1.7 este de 50 m în jurul locului de montaj, pentru a detecta mișcarea automobilelor și a pietonilor; detectarea mișcării pentru o distanță de 50 m raportată la lungimea unui sistem de iluminat care conține un minim de 1154 corpuri Pagina 11 din 59

de iluminat, nu va avea niciun efect în plan real (nici ca ajutor pentru traficul auto și pietonal și nici pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de finanțare), singurul efect resimțit va fi cel de limitare a concurenței și de avantajare a ofertantului ce deține un astfel de senzor, în complicitate cu proiectantul si autoritatea contractantă; - comunicarea senzorului multifucțional rd.1.8 cu alte echipamente (care nu sunt nominalizate de proiectant în PT) pe o distanță de 1 km nu este relevantă pentru sistemul de iluminat public al Municipiului ........., care se întinde pe o distanță mult mai mare, astfel ca și această cerință este impusă doar cu scopul limitării concurenței și a avantajării ofertantului agreat, fără nicio legătură cu obiectivele programului de finanțare aferent; - cerința de la pct. 1.12 privind unghiul de detecție, reprezintă o mostră de incompetență sau impunere mincinoasă din partea proiectantului în complicitate cu autoritatea contractantă, în sensul că se solicită un unghi de detecție de -80° la +80°, fără a se preciza dacă această detecție se face pe orizontală sau pe verticală, astfel încât ofertanții să cunoască cu exactitate prevederile PT și nu „intențiile" ascunse ale proiectantului; totodată, la același rând al fișei tehnice, se impune ca senzorul multifuncțional să poată fi utilizat pentru a partaja evenimentele de detectare a mișcării și pentru a crea un avans luminos, fără a preciza nici în PT și nici în fișa tehnică în ce vor consta acestea; pentru a se putea crea un avans luminos stradal în circulația auto sau pietonală, majoritatea corpurilor de iluminat ar trebui echipate cu un astfel de senzor multifuncțional pentru a putea îndeplini o astfel de funcție, ținând seama de distanța de detecție de 50 m pentru un senzor multifuncțional, dar impunându-se doar 6 senzori pentru un număr de 1154 corpuri de iluminat rolul senzorului este doar de limitare a concurentei și de avantajare a deținătorului acestuia; - supune Consiliului spre analiză, o serie de cerințe a căror includere în PT și documentația de atribuire, cele impuse la rd. 1.13, 1.14, 1.15, în care rolul senzorului multifuncțional ar fi de detectare a înclinării stâlpului pe care este montat, de detectare a impactului dintre stâlp și un autovehicul, de detectare a zgomotului din jurul corpului de iluminat pe care este montat; o asemenea cerință impusă pentru un proiect finanțat din Programul de finanțare a eficientei energetice a iluminatului public, este greu de explicat întrucât, în primul rând, niciuna din activitățile senzorului multifuncțional impus nu contribuie la realizarea obiectivelor programului de finanțare amintit, iar în al doilea rând, prin montarea unui număr de doar 6 senzori multifuncționali la un număr de 1154 corpuri de iluminat/stâlpi de iluminat niciuna din activitățile ce vor trebui detectate nu se va realiza cu cei 6 senzori montați aleatoriu; se impune 12

determinarea utilității montării unui număr de 6 senzori în cadrul proiectului, când numărul evenimentelor ce ar trebui monitorizate de acești senzori este de 1154 corpuri de iluminat și tot atâția stâlpi de iluminat, singura explicație fiind complicitatea cu proiectantul lucrărilor pentru limitarea drastică a concurenței și avantajarea ofertantului deținător al unui astfel de senzor; - includerea printre senzorii multisenzorului ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 și a senzorului de lumină ambientală din jurul corpului de iluminat rd.1.16, reprezintă un comportament abuziv al autorității contractante în complicitate cu proiectantul lucrării, atâta timp cât aceeași autoritate contractantă și același proiectant au prevăzut câte un senzor de lumina identic (senzor crepuscular) pentru echiparea fiecărui controller de corp de iluminat și fiecărui gateway care echipează punctele de aprindere, fiind dublat sau triplat numărul senzorilor de lumină, ceea ce denotă o lipsă de responsabilitate în ceea ce privește administrarea banului public și toate acestea doar pentru limitarea concurenței și avantajarea ofertantului ce deține și impune un astfel de senzor multifuncțional; - cerința impusă la rd.1.17 din fișa tehnică ca senzorul multifuncțional să fie capabil de a detecta și partaja precipitațiile sub formă de ceață, ploaie, ninsoare este hilară și nerealistă, întrucât este imposibil ca un senzor să facă deosebire între ploaie, zăpadă și ceață, cu excepția faptului dacă acesta ar fi înzestrat cu inteligență artificială (ceea ce nu este cazul); este clară intenția proiectantului și a achizitoarei că includerea acestei cerințe în fișa tehnică a acestui senzor a fost făcută doar în scopul limitării concurenței și a avantajării ofertantului care a impus un astfel de echipament; - supune analizei Consiliului eliminarea cerințelor impuse la pct. 1.18, 1.19 și 1.20 ca fiind lipsite de orice finalitate practică, abuzive și fără justificare, având în vedere numărul de 6 senzori multifuncționali prevăzuți prin proiect și care au un singur rol, anume de limitare a concurenței și avantajarea unui anumit ofertant. Având în vedere caracterul Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022 parte integrantă din Ordin 1866/2021, Ordin 1947/2022 și a Ghidului de finanțare a acestui program și a faptului că în Proiectul Tehnic de Execuție toate cheltuielile proiectului fac parte din categoria cheltuielilor eligibile, susține că menținerea echipării celor 1154 corpuri de iluminat cu un număr de doar 6 senzori multifuncționali nu are nicio justificare în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor Programului, întrucât prin funcțiile acestora nu contribuie la realizarea de economii de energie electrică și scăderea emisiilor de CO2 în atmosferă și nu determina obținerea niciunui alt avantaj pentru sistemul de iluminat public. Menținerea în cadrul Proiectului Tehnic de Execuție în continuare a celor 6 senzori multifuncționali are ca singur efect limitarea concurenței și avantajarea unui anumit ofertant care în complicitate cu autoritatea contractantă și proiectantul, au plănuit includerea acestuia în PT încă de la Pagina 13 din 59

începutul realizării PT, beneficiind în acest fel de informații privilegiate în comparație cu alți potențiali ofertanți. Pe cale de consecință, solicită Consiliului să dispună eliminarea din documentația de atribuire a celor 6 senzori multifuncționali, precum și a Fișei tehnice F5 nr. 3 aferente acestora, ca fiind lipsiți de utilitate practică și lipsă de contribuție la realizarea obiectivelor Programului de finanțare a obiectivului de investiții ce face obiectul procedurii de achiziție publică. În aceste condiții, solicită a se constata care este în realitate rațiunea proiectantului/achizitoarei de a solicita la pct. 1.10 din Fișa tehnică F5 nr. 3 includerea a cel puțin a 9 senzori care să detecteze o serie de evenimente (mișcare, înclinare stâlp, impact lovire stâlp, zgomot, temperatură, lumină, ceață, ploaie, ninsoare) montați pe doar 6 corpuri de iluminat din totalul de 1154 corpuri de iluminat proiectate, respectiv limitarea concurenței. Presupunând că solicitarea acestui senzor este justificată și are o finalitate reală, fiind capabil să detecteze o serie de evenimente, astfel cum au fost descrise mai sus, atunci în mod evident acesta ar trebui montat pe fiecare corp de iluminat în parte, pentru a detecta mișcarea mașinilor și pietonilor din toate zonele de iluminare, înclinarea tuturor stâlpilor pe care sunt montate corpuri de iluminat, determinarea eventualelor accidente ale stâlpilor pe care sunt montate corpurile de iluminat, zgomotul din oricare zona a SIP, temperatură, lumină produsă la nivelul fiecărui corp de iluminat, ceață, ploaia și ninsoarea și nu doar în 6 locuri disparate fără nicio logică și utilitate practică. A admite legalitatea documentației în forma actuală ar fi echivalent cu admiterea faptului că producerea accidentelor ar trebui să aibă loc exclusiv în incinta celor 6 stâlpi pe care sunt montați cei 6 senzori, în egală măsură ploaia și ninsoarea să se producă exclusiv în cele 6 zone, ceea ce în mod evident nu poate fi acceptat. Senzorul multifuncțional este o componentă care nu privește iluminatul public, motiv pentru care Ghidul de finanțare nu a prevăzut-o. Includerea acestuia de către proiectant în Fișa tehnică nr. 3 a fost realizată strict din interese de favorizare a ofertantului privilegiat care-l deține. În susținerea celor menționate atașează o listă cu o parte din proiectele realizate de către ...., conținând cerințe similare (chiar identice cu cel care face obiectul speței) în corespondență cu procedurile de atribuire a contractelor de execuție la care fie unicul ofertant a fost societatea .... SRL (în mod direct sau subcontractant și/sau terț susținător al partenerilor săi), fie, deși au mai fost unul sau mai mulți ofertanți, în final procedurile respective au fost atribuite, la o valoare 14

apropiată de valoarea maximă estimată a respectivelor proceduri, .... SRL și/sau partenerilor săi, unde calitatea sa a fost de subcontractant și/sau terț susținător. Pe cale de consecință, solicită Consiliului să constate inutilitatea solicitării și utilizării a numai 6 multisenzori fără a se specifica necesitatea practică a acestora și fără a se detalia locul de montare a lor și să dispună eliminarea acestora, întrucât reprezintă o veritabilă piedică în calea concurenței. În susținere, invocă și redă din Decizia CNSC nr. 483/C11/205, 216/27.02.2024. Prin urmare, solicită eliminarea în totalitate a acestui tip de multisenzor din acest proiect. III. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la sistemul de telegestiune: În cuprinsul PT, în documentul „003 CAPITOLUL II CAIETUL DE SARCINI - PT PARTE SCRISAsigned" se prezintă sistemul de telegestiune impus de proiectant descris sumar și intenționat confuz, astfel încât ofertanții să nu poată oferta soluția impusă și astfel, să renunțe la a participa la procedură, iar în acest fel proiectantul să și-l adjudece prin propria sa firmă de construcții .... SRL. În mod concret la pct. „Conectivitate", se prevede că: ”Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicație ales". Analizând prin prisma PT concluzia proiectantului, precizează erorile intenționate pe care acesta le impune prin proiect, se încalcă legislația din domeniul construcțiilor și cea din domeniul achizițiilor publice. Totodată, în PT, proiectantul prevede la pct.: „Operabilitate" următoarele: ”Având în vedere că sistemul de iluminat public stradal este considerat de interes strategic pentru beneficiar, controlul acestuia trebuie să se poată face 24h/24h, 7 zile din 7 pe un calculator/laptop din dispecerat, printr-o aplicație wed-based, cât și prin dispozitive mobile (telefoane mobile/tablete), indiferent dacă acestea utilizează Android sau iOS". De aceea, consideră că, de la un rând la altul, proiectantul nu este capabil să fie consecvent cu proiectul pe care îl realizează, pe de o parte afirmând că la pct. „Conectivitate" că sistemul de telegestiune nu se va conecta la internet, iar pe de altă parte, la pct. „Operabilitate” afirmând că sistemul de telegestiune va utiliza non stop o „aplicatie web-based”, aplicațiile bazate pe Web-based cuprinzând de fapt toate aplicațiile care comunică cu utilizatorul prin HTTP (adică internet). În acest fel, achizitoarea are obligația de a stabili care este tipul de comunicație pe care îl impune drept cerință: PLC (Power Line Communication), adică tehnologia de comunicații pe linia de alimentare a cablurilor electrice pentru a primi date și a trimite comenzi sau comunicație prin WEB-BASED, care implică legătura cu internetul. Acest aspect este sprijinit și de fișele tehnice ale componentelor sistemului de telegestiune prin care se impune drept cerință comunicarea exclusiv PLC (pentru controlerul de corp - Fișa tehnică F5 nr. 2 și comunicație cu CMS care este disponibilă pe internet (pentru Fișa tehnică F5 nr. 5, pct. 1.17, 1.20, 1.37, 1.39 Sistem de telegestiune), în timp ce controlul și gestiunea Pagina 15 din 59

sistemului de telegestiune 24h/24h, 7 zile din 7 se realizează printr-o aplicație WEB-BASED de pe calculator/laptop sau dispozitive mobile/tableta prin Android sau iOS, toate funcționând prin internet. Ținând seama că se află în posesia unui Proiect tehnic de execuție care a fost verificat de către un verificator de proiecte autorizat MLPAT (cu referat copy paste) și avizat de beneficiar cu serioase erori de concepție și confuzii voit provocate, solicită să se impună achizitoarei refacerea acestui proiect astfel încât acesta să poată fi utilizat de către ofertanți în realizarea obiectivului proiectat. În susținerea celor ante-menționate, invocă Decizia CNSC nr. 483/C11/205, 216/27.02.2024. IV. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la comunicația de tip plc solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifuncțional și concentratorul de date (gateway): Prin PT proiectantul impune realizarea comunicației dintre controlerele de corp și concentratoarele de date (gateway) montate în interiorul punctelor de aprindere exclusiv prin liniile de alimentare cu energie electrică existente aflate în proprietatea furnizorului de energie electrică, adică prin comunicație exclusiv de tip PLC (Power Line Communication). În continuare, comunicația între concentratorul de date (modulul central) și serverul CMS trebuie să se efectueze prin PLC (Power Line Communication). Fiecare CMS este alcătuit din două părți, partea din față și partea din spate. Partea din față este partea cu care interacționează utilizatorul. Este modul în care site-urile sunt structurate și stilizate în mod vizibil. Partea din față reunește HTML, CSS și Java Script pentru a oferi un conținut bogat, interactiv și stilizat. Partea din spate a unui CMS este aplicația utilizată pentru a posta conținut nou pe un site. Procesul începe prin accesarea unei interfețe web (adică internet) care permite să adaugi, să creezi și să publici cu ușurință conținut în partea din față a sistemului CMS. Mai degrabă decât cunoașterea HTML, CSS și Java Script este posibilă crearea de conținut într-o interfață similară cu Microsoft Word. Partea din spate stochează apoi acest conținut în baza de date și îl publică în partea din față a site-ului. Împreună, aceste două sisteme formează CMS. Acestea permit publicare de conținut, cunoașterea tehnologiilor web sau construirea aplicației web de la zero. Proiectantul avea obligația de a descrie în proiect în mod clar, în ce condiții și cum este posibilă comunicația de tip PLC pe care a impus-o pentru controlerele de corp și concentratorul de date (gateway), atâta timp pentru cel din urmă (gateway) a impus o comunicație tip web-based. 16

Și, mai mult, comunicația de tip PLC este posibilă doar dacă în punctul de aprindere în care sunt instalate cele 14 gateway-uri (concentratoare de date) există legături fizice directe (cablul de alimentare a rețelei electrice pentru corpurile de iluminat) între corpurile de iluminat dintr-o anumită zonă (stradă) și gateway (concentratorul de date). În acest sens în fiecare punct de aprindere, pentru a fi posibilă comunicația PLC, se vor instala tot atâtea gateway-uri câte circuite directe de alimentare au corpurile de iluminat dintr-un punct de aprindere. În caz contrar, comunicația cu unele controlere de corp de telegestiune nu va fi posibilă pentru că nu există legătură fizică între corpurile de iluminat echipate cu controlere de corp de telegestiune și gateway-ul montat în punctul de aprindere. Mai simplu, în punctul de aprindere vor trebui montate tot atâtea gateway-uri câte circuite de intrare-ieșire există în punctul de aprindere pentru alimentarea corpurilor de iluminat cu energie electrică, pentru realizarea comunicării PLC. Totodată, consideră că o altă problemă pe care proiectantul avea obligația să o rezolve prin PT se referă la modalitatea de preluare de către concentratorul de date (gateway) care nu este prevăzut cu interfața (modem) PLC, întrucât acesta comunică prin web-based cu serverul CMS a datelor transmise de către controlerele de telegestiune care comunică prin sistem PLC, între aceste componente existând deosebiri majore constructive, făcând imposibilă preluarea datelor și transmiterea lor pentru prelucrare către serverul CMS. În această situație, solicită Consiliului să impună autorității contractante refacerea PT astfel încât să fie posibilă utilizarea aceluiași tip de comunicație între toate componentele sistemului de telegestiune, atât cu modulul central, cât și între acesta și serverul CMS. De asemenea, solicită să se impună autorității contractante cuprinderea în cadrul PT a tuturor componentelor necesare realizării proiectului fără excepție (ex. Server CMS, modem-uri PLC, repetoare- amplificatoare de semnal, acces la rețeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicație impuse, etc.). În mod evident, documentația conține o serie de deficiențe grave care trebuie remediate, în caz contrar fiind afectată în mod iremediabil concurența între operatorii economici, făcând imposibilă participarea la procedură. În susținerea celor ante-menționate, invocă decizia CNSC nr. 483/C11/205, 216/27.02.2024. V. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 1 rd. 1.2, rd. 1.3 și fișa tehnică f5 nr. 2 controller punct luminos, rd. 1.12: La fișa tehnică F5 nr. 1 se impune la rd. 1.2: ”Aparatul de iluminat va fi integrat într-un sistem de control care permite controlul de la distanță". Se impune de asemenea la rd.1.3 ca „Aparatul de iluminat va fi echipat cu modul de telegestiune". În același timp, în fișa tehnica F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.12 se impune pentru controlerul de corp de telegestiune ca tipul de comunicație să fie exclusiv PLC ((Power Line Communication). Pagina 17 din 59

În aceasta situație în care se impune pentru corpul de iluminat ofertat să fie integrat într-un sistem de control care permite controlul la distanță, iar pentru controlerul de corp, care reprezintă tocmai echipamentul prin care poate fi controlat corpul de iluminat la distanță, s- a impus exclusiv comunicația de tip PLC (adică exclusiv pe linia de alimentare cu energie electrică a corpului de iluminat) se pune problema realizării controlului la distanță fără utilizarea conexiunii la internet (web) sau radiofrecvență (RF). În aceste condiții în care cerințele impuse prin fișele tehnice din PT se exclud una pe cealaltă și duc la imposibilitatea ofertării unei soluții de comunicare în concordanță cu documentația de atribuire, solicită obligarea autorității contractante să refacă PT în concordanță cu soluțiile existente în acest moment pe piață. În susținerea celor ante-menționate invocă decizia CNSC nr. 483/C11/205, 216/27.02.2024. VI. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la: ”Compartimentul accesorii electrice va fi prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția „Deschis" pe durata realizării intervențiilor cu siguranța de menținere". Arată că cerința este formulată în mod ambiguu, întrucât există: a) corpuri de iluminat al căror capac se deschide în jos și nu au nevoie de un asemenea dispozitiv; b) corpuri de iluminat al căror capac se deschide în sus la 180o și de asemenea nu necesită dispozitiv de menținere; c) foarte puține corpuri de iluminat, printre care și corpurile .... SRL, care se semideschid și au nevoie de un asemenea dispozitiv de menținere în poziția „deschis". În egală măsură, Ghidul de finanțare nu impune o asemenea cerință, ea fiind introdusă de către proiectantul ...., preocupat exclusiv de obstrucționarea concurenței cu orice preț. Ca urmare a celor ante- menționate se impune eliminarea cerinței, ea fiind nelegală. Cerința privind menținerea capacului compartimentului accesorii în poziția „Deschis", prin utilizarea unui dispozitiv de menținere în această poziție este o cerință abuzivă, întrucât pe piața iluminatului public există nenumărate modele de corpuri de iluminat la care la deschiderea capacului accesorii electrice se face la 180o în partea superioară sau în partea inferioară a corpului de iluminat. În aceste cazuri corpul de iluminat nu are nevoie de un asemenea dispozitiv, întrucât capacul corpului de iluminat se menține în poziția deschis în mod natural, firesc. Includerea unei asemenea cerințe în fișa tehnică a corpului de iluminat s- a realizat de către proiectant cu aprobarea autorității contractante cu 18

scopul clar al avantajării ofertantului privilegiat și cu reducerea drastică a concurenței. Capacul accesorii al corpului de iluminat poate rămâne în poziția DESCHIS pentru orice perioadă de timp și prin alte metode de menținere decât cea indicată de autoritatea contractantă în F5 rd.1.14, în funcție de soluția constructivă adoptată de producători. Astfel, exemplifică corpurile de iluminat la care capacul compartimentului accesorii se deschide în partea de sus la un unghi de 180o menținându-se în această poziție oricât timp se lucrează, fără a fi nevoie de niciun dispozitiv suplimentar sau capacul compartimentului accesorii al corpului de iluminat se deschide în partea de jos a corpului de iluminat la un unghi de 45-90o și ca urmare a inerției, rămâne în această poziție pe toată perioada execuției lucrărilor de întreținere. Atunci când autoritatea contractantă impune cerințe superioare celor prevăzute de art. 11 din Ghidul de finanțare, trebuie să aibă în vedere în permanență obiectivele Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobate prin Ordinul 1866/2021 al Ministrului Mediului, adică de reducere a consumurilor energetice și a amprentei de CO2 și în niciun caz cerințe fără legătură cu acest program, impuse doar din dorința de avantajare a unui anumit ofertant și de limitare a concurenței. În susținerea celor ante-menționate, contestatoarea invocă decizia CNSC nr. 483/C11/205, 216/27.02.2024. În egală măsură, invocă și deciziile CNSC nr. 2968/C1/3216/19.12.2023, nr. 243/C10/3441/ 30.01.2024,

nr.

170/C3/3490/19.01.2024,

nr. 266/C10/3503/01.02.2024, nr. 263/C3/3589/01.02.2024 și nr. 255/C1/3643/31.01.2024. VII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la: ”Placa LED va fi prevăzută cu un senzor termic care permite, împreună cu tipul de driver utilizat, reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura pe sursele led depașește pragul critic prestabilit". Impunerea unei cerințe constructive „ca placa LED să fie prevăzută cu senzor...", specifică aparatului de iluminat al .... SRL, beneficiarul real al acestei cerințe, este restrictivă întrucât producătorii consacrați nu utilizează un asemenea sistem de răcire a LED-urilor aflate în funcțiune, prin reducerea fluxului luminos, măsură ce poate fi deosebit de periculoasă pentru circulația auto și care poate predispune la accidente grave de circulație. Industria iluminatului public a rezolvat problema controlului temperaturii critice care se poate înregistra pe joncțiunile LED- urilor aflate în funcțiune prin realizarea managementului termic combinat al răcirii LED-urilor prin utilizarea concomitentă a mai multor procedee de răcire. Doar aparatele de iluminat primitive mai utilizează astăzi reducerea fluxului luminos al LED-urilor pentru menținerea temperaturii de funcționare, întrucât acestea nu sunt prevăzute cu sisteme de răcire combinate. Pagina 19 din 59

În egală măsură, Ghidul de finanțare nu impune o asemenea cerință, ea fiind introdusă de către proiectantul ...., preocupat exclusiv de obstrucționarea concurenței cu orice preț. Ca urmare a celor ante-menționate, contestatoarea susține că se impune eliminarea cerinței, ea fiind nelegală. Impunerea prin Proiectul tehnic de execuție, a anumitor cerințe constructive pentru corpul de iluminat, ca de exemplu, placa LED să fie prevăzută cu senzor care să comande reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura la nivelul joncțiunilor LED-urilor crește, este o soluție depășită tehnic și moral, întrucât tehnologia de fabricație existentă actual permite utilizarea unor metode de răcire a LED-urilor, în așa fel încât temperatura pe joncțiunile acestora să se mențină permanent în parametrii optimi. Impunerea de către proiectant cu aprobarea autorității contractante a acestei cerințe s-a realizat tocmai pentru ca ofertantul privilegiat (producător) nu deține pentru corpurile fabricate o tehnologie de răcire a LED-urilor bazată pe mai multe metode de răcire, limitându-se la echiparea corpurilor de iluminat fabricate cu senzor termic, motiv pentru care impune și celorlalți ofertanți soluția lui tehnică, ceea ce va avea ca efect avantajarea acestuia și restrângerea concurenței care a renunțat la o asemenea tehnologie învechită. Autoritatea contractantă, potrivit art. 156 din Legea nr. 98/2016, nu poate impune cerințe tehnice și constructive (sau atunci când le impune menționează în mod obligatoriu „sau echivalent") în ceea ce privește obligativitatea senzorului. Supraîncălzirea este un fenomen de creștere a temperaturii într-un circuit electric (sau o porțiune a unui circuit). La supraîncălzire, temperatura pe joncțiunile LED-urilor dispuse pe placa LED crește peste temperatura de funcționare. Supraîncălzirea poate avea loc: - dacă căldura este produsă într-o cantitate mai mare decât era de așteptat (cum ar fi în cazul unor scurtcircuite sau aplicarea unei tensiuni mai mari decât cea nominală) sau - dacă disiparea căldurii este slabă, astfel încât căldura produsă în mod normal nu se scurge corect. Supraîncălzirea poate fi cauzată de orice defecțiune accidentală a circuitului (cum ar fi scurtcircuitul sau scânteia) sau poate fi cauzată de o proiectare sau fabricare greșită (cum ar fi lipsa unui sistem adecvat de disipare a căldurii). Din cauza acumulării de căldură, sistemul atinge un echilibru al acumulării de căldură vs. disipație, la o temperatură mult mai ridicată decât se aștepta. Trebuie precizat faptul că marea majoritate a producătorilor corpurilor de iluminat utilizează drivere electronice prevăzute cu senzor 20

termic, astfel încât placa optică nu are nicio legătură cu un astfel de senzor. Mai mult, în producția de corpuri de iluminat sunt utilizate o serie de tehnologii în care LED-urile pot fi așezate compact pe o placă LED funcționând ca un tot unitar sau pot fi LED-uri dispuse pe un cadru metalic și alimentate electric în mod individual, fără a forma o placă LED, astfel că utilizarea unui senzor termic ar trebui să fie disponibilă pentru fiecare LED în parte, ceea ce ar fi de neacceptat în construcția de corpuri de iluminat. Din acest motiv, achizitoarea nu poate impune o anumită tehnologie constructivă în ceea ce privește protecția LED-urilor componente ale corpurilor de iluminat, când acest aspect privește fiecare producător în parte, dar poate solicita oricând ofertarea de corpuri de iluminat cu realizarea unor protecții privind supraîncălzirea, scurtcircuitul, supratensiunea, supracurentul, ce poate ajunge accidental la LED-urile componente, care să fie nominalizate de ofertanți în funcție de tehnologiile constructive pe care le utilizează. Cerința impunerii ca placa optică să fie prevăzută cu senzor, nu rezolvă funcționarea LED-urilor la o temperatura optimă, care să le asigure atingerea duratei de viață solicitată. Factorul decisiv este managementul termic specific fiecărui producător în parte, între care de interes este cel care are la bază combinația dintre ventilația naturală și convecția naturală. Utilitatea senzorului termic alături de alte procedee de protecție a corpurilor de iluminat se manifestă prin reducerea fluxului luminos la momentul în care se atinge un anumit prag de temperatură și reluarea acestuia la nivelul inițial la momentul încadrării temperaturii în limitele inițiale. Acest procedeu nu reprezintă o rezolvare a problemei privind temperatura de funcționare a LED-urilor, întrucât nu se elimină cauza creșterii temperaturii, precum în cazul asigurării unei temperaturi optime de funcționare a LED-urilor, care să fie de durată. Mai mult, funcționarea senzorului poate întrerupe brusc iluminatul în anumite zone ca urmare a protecției realizate pentru placa LED, care se poate solda cu pagube și accidente ca urmare a întreruperii bruște a iluminatului pe timp de noapte. Protecția pe care se consideră că o asigură senzorul prin scoaterea din funcțiune a plăcii LED în caz de supraîncălzire a acesteia se poate transforma în pagube infinit mai mari decât defecțiunea unei plăci LED. Prin urmare, se impune obligarea achizitoarei fie la eliminarea cerinței în discuție, fie la modificarea acesteia, prin adăugarea sintagmei „sau echivalent", în sensul acceptării oricăror altor mijloace care să asigure scopul solicitării respectivului senzor, respectiv evitarea supraîncălzirii. Dacă protecția unei plăci LED este mai importantă decât viața conducătorilor auto, atunci cerința trebuie să rămână în forma stabilită de către autoritatea contractantă. Atunci când se impun cerințe superioare celor prevăzute de art. 11 din Ghidul de finanțare, trebuie să aibă în vedere în permanență Pagina 21 din 59

obiectivele Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobate prin Ordinul 1866/2021 al Ministrului Mediului, adică de reducere a consumurilor energetice și a amprentei de CO2 și în niciun caz cerințe fără legătură cu acest program, impuse doar pentru avantajare unui anumit ofertant și de limitare a concurenței. În susținerea celor ante-menționate, petenta invocă deciziile CNSC nr. 380/C6/3644/ 5.02.2024 și nr. 483/C11/205, 216/27.02.2024. VIII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat și la rd. 1.17, referitoare la aplicația mobilă gratuită: În Fișa tehnică F5 nr. 1 a corpului de iluminat cu LED, rd.1.14 s-a impus drept cerință inscripționarea aparatului de iluminat cu un cod QR prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe întreaga perioadă de funcționare a corpului de iluminat. În acest sens, se solicită mijloace de probă privind durabilitatea codului QR, fără a se detalia în ce constau aceste mijloace de probă. Impunerea de către proiectant a unei asemenea cerințe nu are nicio justificare tehnică, oricât s-ar strădui acesta să invoce considerente de durabilitate a unei astfel de inscripționări. În primul rând, cerința impusă nu are nicio legătură cu obiectivele Ghidului de finanțare a programului, întrucât nu contribuie la atingerea obiectivelor privind reducerea consumului de energie electrică și pe aceasta cale a emisiilor de CO2 în atmosferă. În al doilea rând, prin gravare nu se poate obține un cod de bare sau un cod QR care să poată fi citit cu un terminal mobil așa cum presupune aplicația mobilă impusă prin fișa tehnică. În al treilea rând, prin impunerea unei inscripționări cu o tehnologie indestructibilă proiectantul nu a definit ce înseamnă această tehnologie în materie de coduri de bare și cod QR și nici nu a stabilit o durată în care aceasta să reziste. De altfel, consideră că proiectantul ar fi trebuit să indice o metodă de protejare a codurilor respective care să fie cu adevărat utilă, fie în cadrul unui compartiment special pe capacul superior al corpului de iluminat protejat total de praf și apă, fie înăuntrul compartimentului accesorii a corpului de iluminat care este protejat IP66-IP68 împotriva prafului și apei. Indiferent de metoda de gravare sau inscripționare indestructibilă a corpului de iluminat propusă de ofertant, atâta timp cât aceasta se realizează pe carcasa superioară a corpului de iluminat, factorii de mediu 22

distructivi (ploaia acidă, praful, excrementele de păsări, înghețul, etc.) vor acționa distructiv asupra oricărei inscripționări neprotejate (iar prin curățare aceasta va fi distrusă) și va limita drastic perioada de utilizare cu mult mai mică decât 100.000 ore de funcționare a corpurilor de iluminat (aprox.25 ani). Cerința este impusă exclusiv cu scopul de a limita concurența, întrucât neacceptarea etichetelor autoadezive cu posibilitatea montării lor în compartimentul accesorii sau compartiment separat al corpului de iluminat nu are nicio justificare din partea proiectantului, care este preocupat de satisfacerea intereselor firmei .... SRL. În aceeași fișă tehnică la rd. 1.17 se solicită punerea la dispoziție beneficiarului a unei aplicații mobile gratuite, disponibilă în Google Play și App Store prin indicarea numelui aplicației și a modului de accesare a acesteia cu scopul verificării unor informații despre corpul de iluminat ofertat, fără a se specifica cine va pune la dispoziție aplicația respectivă. Totodată, la același rd. 1.17 se solicită furnizarea în cadrul Propunerii tehnice a aplicației gratuite și a unui cod serial/cod QR/cod de bare, al unui aparat existent în scopul verificării funcționalităților solicitate. În primul rând, ofertantul nu poate fi pus în situația de a fi obligat prin documentația de atribuire să pună la dispoziția achizitoarei o aplicație mobilă gratuită din faza de ofertare, o asemenea cerință fiind nelegală și obligând potențialii ofertanți la angajarea unor costuri nejustificate în vederea participării la procedură. În acest sens, transmite atașat contractul încheiat de către societatea sa în vederea realizării unei astfel de aplicații solicitate în mod „gratuit" de către autoritatea contractantă în faza de ofertare, împreună cu factura aferentă. Autoritatea contractantă poate solicita ofertarea unei aplicații mobile gratuite inclusă în prețul ofertat care să fie disponibilă doar în cadrul execuției contractului, așa cum se solicită pentru aplicația sistemului de telegestiune ofertat. Informațiile solicitate precum ”Dimensiunea permisă a consolei de fixare ф, Tipul driverului, Opțiunea de control, Opțiuni de telemanagement, Furnizarea codurilor de comandă pentru piese de schimb: driver, modul LED, etc., Setări driver, etc.", fie unele sunt lipsite de claritate, fie altele sunt complet inutile sau sunt solicitate din cauza faptului că așa sunt structurate în aplicația .... SRL impusă de proiectantul ..... Tipul informațiilor de la pct. b) pentru care beneficiarul solicită de a fi permisă introducerea lor în aplicație sunt informații pe care le furnizează sistemul de telegestiune care va fi implementat și nu o aplicație de tip cod QR. De altfel, operarea într-o aplicație, proprietara nu poate fi efectuată de către terți și în niciun caz în mod independent de permisiunea producătorului. Doar sistemul de telegestiune ce va fi implementat poate pune la dispoziția beneficiarului fără restricții toate informațiile solicitate aplicației QR, acesta devenind proprietarul de drept al sistemului de telegestiune. Prin impunerea cerinței de punere la dispoziția beneficiarului a unei asemenea aplicații, petenta susține că se restricționează în mod nejustificat și nelegal concurența, întrucât la procedură vor putea Pagina 23 din 59

participa doar producătorii care și-au „fabricat" o asemenea aplicație complet inutilă și, în mod deosebit producătorul .... SRL, deosebit de „inventiv" în crearea unor asemenea cerințe, impuse în general prin proiectantul .... și ocazional prin alți proiectanți. În condițiile în care toate informațiile solicitate prin impunerea acestei cerințe sunt dublate de informațiile impuse prin Fișa tehnică a producătorului și sistemul de telegestiune implementat, cerința de punere la dispoziția beneficiarului a unei aplicații mobile gratuite care să dubleze informații deja solicitate prin alte documente este o cerință restrictivă și profund nelegală, motiv pentru care, petenta solicită eliminarea acesteia. Totodată, există o grava necorelare între obligativitatea ofertanților de a furniza corpurile de iluminat exclusiv cu un cod QR aplicat prin gravare, poansonare sau altă metodă indestructibilă, în timp ce se solicită în cadrul aceleași cerințe punerea la dispoziție a unui cod serial/cod QR/cod de bare și nu doar a unui cod QR, cum în mod abuziv este solicitat la rd. 1.14. Se impune, de asemenea, clarificarea de către proiectant a momentului introducerii datelor suplimentare în aplicația mobilă gratuită și cine va efectua acest lucru, ținând seama că aplicația respectivă va deveni funcțională doar după desemnarea ofertantului câștigător. Astfel, solicită obligarea achizitoarei la eliminarea din cuprinsul Fișei tehnice a oricărei referiri la aplicația mobilă gratuită (rd. 1.14, rd. 1.17) până în momentul refacerii PT cu condițiile concrete de funcționare a codului QR. În condițiile în care toate informațiile solicitate prin impunerea acestei cerințe sunt dublate de informațiile impuse prin Fișa tehnică a producătorului și sistemul de telegestiune implementat, cerința referitoare la punerea la dispoziție a unei aplicații mobile care să dubleze informații deja solicitate prin alte documente, este o cerință restrictivă și nelegală, motiv pentru care solicită eliminarea acesteia sau modificarea cerinței în sensul de a face referire exclusiv la informații care nu sunt gestionate prin sistemul de telegestiune . În susținerea celor ante-menționate, invocă decizia CNSC nr. 2625/C11/2629/08.11.2023, menținută prin Hotărârea nr. 9/11.01.2024 pronunțată de către Curtea de Apel Târgu Mureș în dosarul nr. 317/43/2023. Totodată, învederează, de asemenea, că art. 11 din Normele metodologice de aprobare a Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficientei energetice a infrastructurii de iluminat public aprobate prin Ordinul 1866/2021 al Ministrului Mediului nu prevede această cerință printre cerințele minime, astfel încât prin impunerea ei de către 24

autoritatea contractantă, această cerință să contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului, în ceea ce privește reducerea consumurilor energetice și a amprentei de dioxid de carbon și astfel să poată fi justificată. Atunci când achizitoarea impune cerințe superioare celor prevăzute de art. 11 din Ghidul de finanțare, trebuie să aibă în vedere în permanență obiectivele Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public aprobate prin Ordinul 1866/2021 al Ministrului Mediului, adică de reducere a consumurilor energetice și a amprentei de CO2 și în niciun caz cerințe fără legătură cu acest program, impuse doar pentru avantajarea unui anumit ofertant și de limitare a concurenței. IX. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 1 rd. 3.14, referitoare la raportul de testare LM-80, TM- 21: În Fișa tehnică F5 nr. 1 Corpuri de iluminat cu LED la pct. 3.14, proiectantul impune, în mod eronat, testul LM-80 TM-21 pentru LED-uri, testul corect fiind LM-84 TM-28. Testul LM-80 TM-21 se utilizează doar în cazul în care se montează LED-uri independente montate sau nu într-o sursă de lumină (placa LED, bec LED, tuburi LED, etc). Testul LM-84 TM- 28 se utilizează în cazul în care LED-urile dispuse pe placa optică sau în mod individual se montează într-un corp de iluminat, așa cum este cazul proiectului de față. Diferența clară între cele două rapoarte de testare LM- 80 TM-21 și LM-84 TM-28 rezidă în faptul că primul testează durata de viață (funcționare a LED-urilor), în timp ce al doilea testează durata de viață a corpurilor de iluminat echipate cu LED-uri. Prin testul LM-84 TM-28 este testată durata de viață (funcționare) a LED-urilor care funcționează montate într-un corp de iluminat care absoarbe o parte semnificativă a fluxului luminos emis și sunt influențate și de alți factori, față de LED-urile care nu sunt montate într-un sistem de iluminat. În condițiile în care prin PT se impune montarea de corpuri de iluminat în SIP este cât se poate de clar impunerea unui test adecvat corpurilor de iluminat echipate cu LED- uri și nu doar pentru LED-uri libere. Învederează Consiliului că art. 11 din Normele metodologice de aprobare a Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public aprobate prin Ordinul 1866/2021 al Ministrului Mediului nu prevede aceasta cerință printre cerințele minime, astfel încât prin impunerea ei de către autoritatea contractantă, această cerință să contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului, în ceea ce privește reducerea consumurilor energetice și a amprentei de dioxid de carbon și astfel să poată fi justificată. Pe cale de consecință, solicită obligarea autorității contractante la modificarea documentației în sensul celor ante-menționate. În susținere, invocă deciziile CNSC nr. 380/C6/3644/15.02.2024 și nr. 483/C11/205, 216/27.02.2024. Pagina 25 din 59

X. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 2 controller punct luminos, rd. 1.12: Prin Fișa tehnică F5 nr. 2 Controler punct luminos, la rd. 1.12, proiectantul impune ca tip de comunicație exclusiv PLC (Power Line Communication), în timp ce la rd. 1.1 se stabilește că acesta să efectueze „controlul de la distanță sau automat ale aparatelor de iluminat". Este vizibil că realizarea controlului la distanță a aparatelor de iluminat nu se poate realiza decât prin comunicație GSM sau RF cu utilizarea internetului. Atâta timp cât proiectantul impune doar comunicația PLC, adică pe cablurile electrice de alimentare a corpurilor de iluminat, controlul la distanță nu va fi posibil fără interacțiunea cu internetul. Motivația proiectantului în ceea ce privește lipsa costurilor de comunicație prin PLC nu reprezintă o alternativă atâta timp cât rețelele electrice nu sunt pregătite pentru astfel de comunicații, accesul la rețele trebuie acordat de proprietarul acestora și nu se face în mod gratuit, în timp ce în spectrul frecvențelor radio sunt nenumărate posibilități de acces gratuit pentru realizarea comunicațiilor. În acest sens, solicită eliminarea din fișa tehnică exclusivitatea pentru comunicația de tip PLC și să permită și alte tipuri de comunicație pe frecvențe libere. XI. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 2 rd. 1.10, referitoare la inscripționarea controllerului punct luminos și la rd. 1.16, referitoare la aplicația mobilă gratuită: Susținerile sale de la cap. VIII de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care nu le reia, dear în mod suplimentar, învederează următoarele: - Controllerul de telegestiune are rolul de colectare, comunicare și control pentru corpul de iluminat pe care este montat și gestionează toate informațiile despre corpul de iluminat pe care îl controlează și cele proprii ale sale și le comunică prin intermediul gateway-ului sau în mod direct serverului (toate informațiile solicitate la rd.1.16 din Fișa tehnică F5 nr. 2 a controllerului de punct luminos, precum și cele ale corpului de iluminat pe care este montat, prevăzute în Fișa tehnică F5 nr. 1 a corpului de iluminat stradal cu LED, rd. 1.17); - Prin solicitarea de către proiectant a unei aplicații mobile gratuite pentru controllerul de punct luminos - creierul sistemului de telegestiune - care să fie pusă în mod gratuit, la dispoziția autorității contractante reprezintă nu numai o cerință abuzivă din partea proiectantului, ci și o suprapunere a acestei aplicații peste aplicația sistemului de telegestiune, care, odată 26

implementată, va avea disponibile toate informațiile despre corpul de iluminat, controllerul de punct luminos, controllerul de grup (gateway) și senzorul multifuncțional (acolo unde este impus). În aceste condiții inutilitatea aplicației mobile gratuite este în mod evident demonstrată, toate informațiile oferite de aceasta sunt redundante, ele fiind disponibile în mod permanent în aplicația sistemului de telegestiune. Astfel de aplicații mobile sunt utile doar acolo unde nu există o altă aplicație cum este cea de telegestiune în cazul de față, cu scopul obținerii unor informații rapide la fața locului, fără a mai fi nevoie de consultarea unor înscrisuri. - La art. 11 din Normele metodologice de aprobare a Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobate prin Ordinul 1866/2021 al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, pe lângă faptul că nu se impune drept cerință minimă o astfel de aplicație, aceasta nici nu contribuie în niciun fel la atingerea obiectivelor din program în sensul creșterii eficienței energetice și a reducerii amprentei de CO2, astfel încât proiectantul să fie îndreptățit să impună astfel de cerințe străine de obiectivele proiectului și menite de a limita concurența și de a avantaja .... SRL aflată în raporturi de participații mascate ale aceluiași proprietar, SOLCANU DRAGOȘ. XII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F nr. 3 Senzor multifuncțional, rd. 1.5: Susținerile de la cap. X de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care nu le mai reia. XIII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway rd. 1.16, referitoare la inscripționarea punctului de aprindere și la rd. 1.20, referitoare la aplicația mobilă gratuită Astfel, consideră că susținerile de la cap. VIII de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol. XIV. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișele tehnice F5 nr. 4 rd. 3.3, referitoare la certificatul de conformitate solicitat: În Fișa tehnică F5 nr. 4 pct. 3.3, nu se specifică în clar dacă proiectantul solicită certificat de conformitate pentru punctul de aprindere sau pentru echiparea acestuia conf. rd.1.18, adică pentru Gateway, senzor de lumina, senzor efracție și ceas programator. În cazul în care se solicită certificarea punctului de aprindere, atunci invocarea standardelor respective nu îi sunt aplicabile acestuia, iar producătorii punctelor de aprindere din România nu dețin asemenea certificări. Menționează că echipamentele electrice ale producătorilor străini nu pot fi montate în Sistemul Energetic Național fără omologarea acestora de ANRE. Pe cale de consecință, solicită obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței sau reformularea pentru punctul de aprindere. XV. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișele tehnice nr. 2 Controller punct luminos rd. 3.2 nr. 3 Senzor multifuncțional rd. 3.2, nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway rd. Pagina 27 din 59

3.3, nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 3.2 Referitoare la obligativitatea certificatului de conformitate conform directivelor esențiale: Nelegalitatea acestor cerințe rezidă din faptul că este limitată demonstrarea îndeplinirii prin impunerea certificatului de conformitate, în condițiile în care legislația în vigoare în materia achizițiilor publice impune acceptarea de mijloace echivalente, cum ar fi declarația de conformitate, care este o declarație pe proprie răspundere a producătorului, emisă sub sancțiune legală, prin care acesta confirmă faptul că produsele ofertate respectă standardele prevăzute de directivele europene și li se poate aplica marcajul CE. Declarația de conformitate CE este valabilă neînsoțită de Certificatul de conformitate solicitat, fiind o declarație dată în baza legii pe răspunderea producătorului, Certificatul de conformitate este un document emis de către un laborator autorizat, prin care acesta confirmă că produsele testate de laborator (deci nu cele ofertate, întrucât testarea este mult anterioară ofertării) respectă standardele prevăzute de directivele europene și este valabil doar însoțit de Declarația de conformitate CE a producătorului, prin care acesta se angajează să oferteze produse similare cu cele testate prevăzute în certificatul de conformitate. Prin urmare, solicită obligarea autorității contractante la modificarea documentație de atribuire, în sensul acceptării prezentării și a declarației de conformitate în vederea îndeplinirii cerinței. Formularea cerinței este ambiguă și lasă loc subiectivismului, întrucât nu stabilește cu claritate ce anume din standardele invocate trebuie să respecte produsele supuse testării, iar menționarea generală a îndeplinirii standardelor (care prin excelență sunt standarde tehnice care confirmă/ infirmă parametrii tehnici/constructivi/funcționali cât se poate de reali) este impusă doar cu scopul limitării concurenței și avantajarea unui anumit ofertant, respectiv .... SRL. Cerința impusă privind prezentarea unui Certificat de conformitate pentru produsele ofertate este o cerință excedentară impusă doar cu scopul limitării concurenței, în timp ce Declarația de conformitate CE este suficientă și satisface cerința privind conformitatea produselor ofertate cu directivele UE neînsoțită de Certificatul de conformitate, motiv pentru care solicită obligarea autorității contractante la modificarea documentație de atribuire, în sensul acceptării prezentării și a declarației de conformitate în vederea îndeplinirii cerinței. În susținerea celor precizate, invocă deciziile CNSC nr. 1257/C5/1186/06.06.2023, menținuta prin Hotărârea nr. 435/08.08.2023 de către Curtea de Apel Suceava, nr. 380/C6/3644/15.02.2024 și nr. 483/C11/205, 216/27.02.2024. 28

XVI. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 3.4 referitoare la compatibilitatea TALQ sau similar a sistemului de telegestiune propus: Menționează că TALQ nu este o organizație guvernamentală, accesul se face pe baza plății unei cotizații de ordinul miilor de euro și nu reprezintă un standard, astfel se limitează participarea la procedură, cerința fiind excesiv impusă. Din moment ce se solicită respectarea standardelor europene pentru aplicația de telegestiune nu pot fi impuse altfel de standarde ale unor asocieri cu interese comerciale în acest domeniu, astfel că solicită obligarea autorității contractante la eliminarea sa. În susținere, invocă decizia CNSC nr. 243/C10/3441/30.01.2024. XVII. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 5.1 referitoare la punerea la dispoziție a unui serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție: Această cerință este excesiv a fi impusă în sarcina tuturor ofertanților, fiind necesar a fi modificată în sensul faptului că va interveni doar în privința câștigătorului, după cum a stabilit Consiliul în cuprinsul deciziilor

nr.

2625/

C11/2629/08.11.2023,

decizia

nr. 380/C6/3644/15.02.2024 și nr. 483/ C11/205, 216/27.02.2024. Cerința punerii la dispoziție a unei linii telefonice gratuite ar reprezenta o cerință legală atâta timp cât ar fi solicitată cu titlu gratuit atât pe perioada implementării sistemului de telegestiune, cât și pe perioada de garanție, cu alte cuvinte se impune, așa cum a demonstrat, că această cerință să fie impusă exclusiv în privința câștigătorului. Nu există prevederi legale astfel că autoritatea contractanta să poată impune prin documentația de atribuire cerințe de beneficii cu titlu gratuit ofertanților. Ofertanții nu sunt asociații de caritate care să ofere autorităților contractante tot felul de beneficii cu titlu gratuit (linii telefonice gratuite, mostre gratuite etc.), doar ca urmare a faptului că li se permite. Astfel, subliniază faptul că art. 11 din Normele metodologice de aprobare a Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficientei energetice a infrastructurii de iluminat public aprobate prin Ordinul 1866/2021 al Ministrului Mediului nu prevede această cerință printre cerințele minime, astfel încât prin impunerea ei de către autoritatea contractantă, această cerință să contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului, în ceea ce privește reducerea consumurilor energetice și a amprentei de bioxid de carbon și astfel să poată fi justificată. În speță, apreciază incidența prevederilor alin. (1) și (2) ale art. 50, alin. (1) al art. 154, alin. (1) și (6) ale art. 155, alin. (1) și (2) ale art. 156, alin. (1) și (2) ale art. 158, art. 167, precum și art. 200 din Legea nr. 98/2016. Astfel, susține că, modalitatea în care autoritatea contractantă a publicat documentația de atribuire aferentă acestei proceduri este de Pagina 29 din 59

natură a limita în mod nelegal participarea la procedură și de a încălca principiul tratamentului egal, motiv pentru care se impune luarea măsurilor necesare pentru stabilirea legalității, astfel cum au fost acestea detaliate în cuprinsul prezentei contestații. În susținerea celor invocate în cuprinsul contestației, citează din deciziile CNSC nr. 1287/C10/1185/09.06.2023 și 1257/C5/1186/ 06.06.2023, menținute prin deciziile nr. 436/08.08.2023, respectiv 435/ 08.08.2023, emise de către Curtea de Apel Suceava în dosarele nr. 486/39/ 2023, respectiv 480/39/2023, precum și decizia CNSC nr. 2625/C11/2629/ 08.11.2023, menținută prin Hotarârea nr. 9/ 11.01.2024 pronunțată de către Curtea de Apel Târgu Mureș în dosarul nr. 317/43/2023. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. ......... a transmis punctul de vedere nr. 8419/11.03.2024, înregistrat la CNSC cu nr. 14849/11.03.2024, iar dosarul achiziției a fost comunicat cu adresa nr. 8646/12.03.2024, fiind înregistrat la Consiliu cu nr. 15496/13.03.2024. Prin punctul de vedere, a solicitat respingerea contestației formulată de .... SRL, ca nefondată, pentru următoarele motive: În fapt, contestatoarea critică atât modul de verificare tehnică de specialitate a proiectului tehnic, cât și modul de stabilire a unor cerințe tehnice și de performanță stabilite prin proiectul tehnic de execuție, cerințe de natură să împiedice, în mod nejustificat, participarea operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului de lucrări. Față de motivele invocate de petentă, contestația este nefondată din următoarele considerente: 1. Referitor la criticile contestatoarei privind verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic de execuție, consideră că sunt nefondate, deoarece: - contractul de servicii de proiectare încheiat între ......... și .... a fost încheiat în urma derulării unei achiziții directe inițiate prin publicarea în SEAP a anunțului ADV1385029 în data de 19.09.2023, iar în urma evaluării ofertelor depuse oferta .... a fost desemnată câștigătoare. - ținând cont de prevederile legale cu privire la calitatea în construcții și anume art. 13 alin. 1 din Legea 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată și art. 6 din anexa la HG 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind verificarea si expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executat, serviciile de verificare tehnică au făcut obiectul contractului „PROIECTARE ȘI ASISTENȚĂ TEHNICĂ 30

PROIECTANT PENTRU OBIECTIVUL „MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC ÎN .........", încheiat între ......... și ..... Așa cum se poate observa din documentațiile tehnice atașate anunțului de participare SCN1141290 publicat în SEAP în data de 27.02.2024, ...., cel care a efectuat verificarea tehnică de calitate a proiectului 52/PT/2023, nu a participat în nici un fel la elaborarea acestui proiect, criticile contestatoarei cu privire la modalitatea de verificare a proiectului tehnic fiind nefondate. 2. De asemenea, consideră nefondate criticile contestatoarei privind cerințele tehnice și de calitate formulate în proiectul 52/PT din motivele expuse de proiectantul ...., elaboratorul proiectului 52/PT/2023, în punctul de vedere înregistrat la autoritatea contractantă cu nr. 8406/11.03.2024, pe care îl atașează. ...., prin adresa nr. 104/18.03.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 16645/19.03.2024 a formulat cerere de intervenție voluntară în favoarea actelor autorității contractante, solicitând admiterea cererii de intervenție, respingerea contestației ca fiind nefondată, obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, precum și accesul la dosarul constituit la Consiliu. I. Cu privire la admisibilitatea cererii de intervenție: Preliminar, supune atenției Consiliului prevederile legale cuprinse în Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022, parte integrantă din Ordinul 1866/2021 și Ordin 1947/2022. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, proiectul tehnic de execuție constituie documentația prin care proiectantul dezvoltă, detaliază și, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opțiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenții; componenta tehnologică a soluției tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiții, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuție, în condițiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobați și a autorizației de construire/desființare. Tot din cuprinsul prevederilor HG nr. 907/2016, respectiv din cuprinsul dispozițiilor Anexei nr. 10, rezultă că Proiectantul este cel care completează și răspunde pentru datele și informațiile înscrise în coloana 1, făcând referire la conținutul cadru al formularelor F5 - Fișe tehnice. Prin raportare la cele prezentate evidențiază că, prin diminuarea performanțelor și specificațiilor tehnice ale echipamentelor din Proiectul tehnic, achizitoarea este pusă în imposibilitatea de a trage la răspundere proiectantul, în situația ipotetică în care aceste modificări vor conduce la imposibilitatea îndeplinirii indicatorilor de proiect asumați în fața finanțatorului. Pagina 31 din 59

Cu titlu de jurisprudență în sensul admisibilității cererii de intervenție formulată, indică Hotărârea nr. 9/2024 din 11.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, în cadrul dosarului 317/43/2023.  În acest sens, precizează că în dosarul 317/43/2023 a formulat cerere de intervenție doar în etapa plângerii, cu mențiunea că plângerea a fost formulată de MUNICIPIUL REGHIN, împotriva Deciziei CNSC nr. 2625/C11/2629 din 08.11.2023. Având în vedere calitatea cererii de intervenție accesorie și a justificării interesului său prezentat în susținerea cererii, în temeiul art. 64 alin. (2) Cod procedură civilă, solicită admiterea, în principiu, cererea de intervenție accesorie formulată urmând să îi fie aplicabile dispozițiile art. 65 Cod procedură civilă. În ceea ce privește detalierea motivelor pentru care solicită respingerea contestației formulată de .... SRL ca nefondată, cu referire la verificare tehnică a proiectului, precizează că susținerile contestatoarei sunt infirmate chiar de prevederile legale în vigoare, prevederi pe care petenta nu le expune în forma în care acestea există în vigoare, respectiv dispozițiile art. 6 din Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, din 13.09.2018, parte integrantă din Hotărârea nr. 742/2018, potrivit cărora serviciile de verificare tehnică a proiectelor pot fi contractate de către investitor/proprietar/administrator, după caz, separat sau împreună cu serviciile de proiectare, cu respectarea dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Cu referire la punctele de aprindere, așa cu este precizat la pagina 8 a Proiectului Tehnic nr. 52/PT/2023, se solicită instalarea a 1154 aparate de iluminat dotate cu telegestiune în punct luminos, implementarea unui sistem de telegestiune la nivel de punct de aprindere sau instalarea concentratoarelor de date (gateway-uri) nefăcând parte din prezentul proiect tehnic, cantitatea echipamentelor solicitate prin proiect fiind evidentă. La pagina 76 din capitolul V. DETALII DE EXECUȚIE, este descrisă modalitate de execuție și montare a punctelor de aprindere, respectiv în planșele SE1 și SE2 sunt prezentate schemele electrice monofilare a punctelor de aprindere care cuprinde toate elementele componente ale unui punct de aprindere (contactoare, siguranțe, contor pentru măsurarea energiei electrice, etc) și nu numai echipamentul pentru telegestiune, invocând decizia CNSC nr. 2969/C1/3216 din 19.12.2023. II. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la montarea unui număr de 6 senzori multifuncționali: 32

Și de această data contestatoarea încearcă să inducă în eroare Consiliul. Detalierea necesității senzorilor multifuncționali este prezentată în cadrul proiectului tehnic, după cum urmează: - la pagina 23 este detaliată necesitate senzorilor multifuncționali; - senzorii multifuncționali vor funcționa împreună cu sistemul de telegestiune pentru a crea un iluminat adaptiv care să răspundă la viteza și dinamismul de dezvoltare a localității; - necesitatea acestor senzori este detaliată și în cadrul fișei tehnice nr. 3. Jurisprudențial, în sensul susținerii sale, intervenienta indică decizia nr. 34/2024 din 25 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în cadrul dosarului 25/45/2024, având ca obiect, în mod similar, o plângere formulată de societatea .... SRL. III. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la sistemul de telegestiune: Un sistem de telegestiune ce folosește ca protocol de comunicație rețele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat și serverul de comanda și control. Protocolul de comunicație bazat pe rețele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractantă să încheie un contract cu un operator de telefonie mobilă pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru 1154 cartele SIM (care corespund cantității totale de aparate de iluminat echipate cu controler), pe toata durata de viață a aparatelor de iluminat (aproximativ 25 ani), acest lucru fiind inacceptabil. Astfel, intervenienta redă din decizia CNSC nr. 1991/C9/21032, 2104/25.08.2023, precizând că, cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru care solicită respingerea acesteia ca nefondată. IV. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la comunicația de tip plc solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifuncțional și concentratorul de date (gateway): Cu titlu preliminar, arată că cerința este formulată în sensul acceptării și a altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales, intervenienta redând din decizia CNSC nr. 2969/C1/3216/19.12.2023. Pagina 33 din 59

V. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate în Fișa tehnică f5 nr. 1 rd. 1.2, rd. 1.3 și fișa tehnică f5 nr. 2 controller punct luminos, rd. 1.12: Cu titlu preliminar, precizează că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date, astfel, critica contestatoarei face referire la anumite specificații scoase din context cu scopul de a induce în eroare Consiliul. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. VI. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa tehnică f5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la: ”Compartimentul accesorii electrice va fi prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția „Deschis" pe durata realizarii intervențiilor cu siguranța de menținere” Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este mentenanța post garanție. De aceea, compartimentele optice trebuie să poată fi deschise fără deteriorarea componentelor. Compartimentul accesorii electrice (aparataj) trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția Deschis pe durata intervențiilor pentru scurtarea timpilor de intervenție în caz de defecțiune ce presupune înlocuirea unor părți componente, în condițiile în care reparațiile vor fi executate la poziție. Timpii de intervenție scurtați duc la minimizarea riscului de blocare a traficului și eficientizează consumurile de resurse umane și utilaj si, implicit, costurile intervenției. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționarea participării anumitor ofertanți, prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Ținând cont de toate acestea, solicită Consiliului să observe faptul că cerința este argumentată din punct de vedere tehnic și necesară 34

autorității contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatoarei este total lipsită de seriozitate și relevanță și, pe cale de consecință, solicită respingerea ei ca fiind nefondată. Vii. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa tehnică f5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la: ”Placa led va fi prevăzută cu un senzor termic care permite, împreună cu tipul de driver utilizat, reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura pe sursele led depășește pragul critic prestabilit". LED-urile, ca orice alt dispozitiv semiconductor, generează căldură, fiind bine cunoscut că temperaturile ridicate pot scurta în mod semnificativ durata de viață a unui LED și pot avea un impact negativ asupra fluxului luminos și a duratei de viață, fiind necesar controlul temperaturii. Tocmai acesta este rolul unui senzor termic (în literatura de specialitate este definit ca fiind termistor cu coeficient negativ de temperatură - NTC) într-un sistem de iluminat cu LED. Astfel, în cazul în care temperatura pe sursele LED depășește pragul critic prestabilit, senzorul termic transmite informația driverului electronic, iar acesta reduce curentul și poate transmite alerte de supraîncălzire sau chiar poate avea o funcție de oprire cu scopul de a proteja placa LED de supraîncălzire. Răcirea prin managementul termic al carcasei nu rezolvă supraîncălzirea locală a plăcii LED, această supraîncălzire fiind efectul unei creșteri bruște a curentului, fiind un regim temporar de funcționare (dependent de starea rețelei de alimentare sau de existența unui scurtcircuit sau chiar a unei descărcări atmosferice) și nu un regim permanent. Mențiunea că o astfel de soluție poate fi deosebit de periculoasă pentru circulația auto și că poate predispune la accidente grave de circulație este dovedită ca fiind eronată și falsă cu scopul de a induce în eroare Consiliul. Scopul unei astfel de soluții este tocmai de a evita astfel de situații, fiind o soluție tehnică de protecție. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționare anumitor ofertanți, intervenienta prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare, citând totodată din decizia CNSC nr. 2969/C1/3216/19.12.2023. În consecință, solicită respingerea cerinței ca fiind nefondată. VIII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate în Fișa tehnică f5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat și la rd. 1.17, referitoare la aplicația mobilă gratuită: La introducerea cerinței s-a avut în vedere Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice care prevede o serie de acțiuni referitoare la reglementarea achizițiilor publice ecologice și totodată sprijinirea autorităților/entităților contractante pentru implementarea acestora (https://anap.gov.ro/web/criterii-ecologice/page/2/), inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16. Pagina 35 din 59

Unul din criterii face referire tocmai la afișarea informațiilor despre aparatele de iluminat: Aspectul urmărit Cerinţa Modalitatea de verificare g) Etichetarea corpurilor de iluminat cu LED-uri Atenţie! Se aplică atunci când sunt instalate noi corpuri de iluminat cu LED-uri. Corpurile de iluminat propuse spre a fi instalate de către ofertant trebuie să prezinte cei puţin următoarele informaţii tehnice: • numele producătorului, codul, numărul de serie şi data fabricaţiei; • puterea nominală de intrare; • fluxul luminos la 25°C; • indicele de lumină ascendentă; • codurile de flux CIE; • temperatura de culoare corelată (CCT); • indicele G; • indicarea tehnologiei de control al intensităţii luminoase, dacă este cazul. Informaţiile ar trebui să fie incluse în corpul de iluminat şi, dacă este posibil, şi într-o parte a stâlpului care poate fi accesată de la nivelul solului. Ofertantul trebuie să specifice modul exact în care vor fi afişate aceste informaţii (de exemplu, pe o etichetă cu un cod QR, o etichetă cu informaţii scrise sau o placă metalică cu gravuri). Ofertantul furnizează o descriere a modelului de etichetă pe care acesta intenţionează să o furnizeze împreună cu echipamentele de iluminat în cazul în care oferta sa este selecţionată. Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanța post garanție. Pe toata durata de durata de viață a aparatelor de iluminat beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie sa poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziție informații despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc.  Astfel, indiferent de motiv (înlocuirea aparatului de iluminat în caz de defect în perioada de garanție, înlocuirea unei componente defecte pe perioada de post - garanție, upgrade al aparatului de iluminat prin adăugarea unui senzor sau orice element din sfera Smart City, modificarea poziției aparatului de iluminat ca urmare a unei reamenajări urbane, o eventuală completare cu același tip de aparat de iluminat ca urmare a extinderii unei zone/străzi) autoritatea să poată identifica oricând produsul. 36

Informațiile despre aparatele de iluminat trebuie să fie disponibile înainte de implementarea sistemului de telegestiune pentru a avea informații despre aparatele de iluminat și specificațiile tehnice ale acestora în etapa de montaj. În plus, informațiile din sistemul de telegestiune sunt disponibile atât timp cât aparatele de iluminat și controlerele de iluminat sunt sub tensiune și funcționează normal. Însă, în cazul unei defecțiuni ale unui aparat de iluminat, informațiile în sistemul de telegestiune nu mai sunt disponibile și din acest motiv este necesară o aplicație care să nu fie dependentă de sistemul de telegestiune pentru a avea la dispoziție oricând informații. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționare anumitor ofertanți, intervenienta prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare, invocând totodată, decizia CNSC nr. 2969/C1/3216/19.12.2023. Ținând cont de toate acestea, solicită respingerea cerinței ca fiind nefondată. IX. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa tehnică F5 nr. 1 rd. 3.14, referitoare la raportul de testare LM-80, TM-21: Cerința de la punctul 3.14 are legătură cu cerința de la punctul 1.13 prin care s-a solicitat durată de viață de minim 100.000 ore, L90B10, dar și cu cerința de la articolul 11 lit. i) alin. (1) din ghidul de finanțare în baza căruia a fost obținută finanțarea acestui proiect: „durata de viață nominală: minimum 100.000 ore, L80B10” Specificația L90B10 se definește astfel: valoarea L definește procentul de flux luminos (lumeni) rămas în comparație cu fluxul luminos inițial. Valoarea B reprezintă datele de defecțiune ale datelor L. Deci, valoarea LB indică durata reală de viață a aparatelor de iluminat după o anumită perioadă de timp. L90B10 la 100.000 de ore, înseamnă că lampa LED păstrează 90% din lumeni față de valoarea inițială și doar 10% lumină nu a reușit să atingă 90% lumen după 100.000 de ore. Pentru a se asigura că cerința este îndeplinită, autoritatea contractantă a solicitat un raport de testare pentru demonstrarea cerinței cu privire la durata de viață și menținerea fluxului luminos. La introducerea cerinței s-a avut în vedere și Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice care prevede o serie de acțiuni referitoare la reglementarea achizițiilor publice ecologice și totodată sprijinirea autorităților/entităților contractante pentru implementarea acestora (https://anap.gov.ro/web/criterii-ecologice/page/2/), inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16. Unul din criterii face referire tocmai la durata de viață a aparatelor de iluminat și modalitatea de verificare.  Astfel, solicită Consiliului să observe că cerința face referire la un parametru calitativ, fiind una din cerințele tehnice minime pentru echipamentele din proiect, așa cum este solicitat în ghidul de finanțare a Pagina 37 din 59

Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. X. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.12: Cu titlu preliminar, arată faptul că această cerință este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date, astfel că această critică face referire la anumite specificații scoase din context cu scopul de a induce în eroare Consiliul, mai ales că cerința trebuie coroborată și cu restul documentație. Deci, este clară și evidentă. Echipamentele hardware din componența sistemului nu trebuie să genereze costuri. Mențiunea contestatoarei precum că, pentru controlul la distanță nu va fi posibil fără interacțiunea cu internetul, nu are legătură cu cerințele de mai sus, deoarece controlul sistemului de telegestiune face parte din unei interfețe care nu reprezintă un echipament hardware. Ținând cont de toate acestea, susține că cerința este argumentată din punct de vedere tehnic și necesară autorității contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatoarei este lipsită de relevanță și, pe cale de consecință, solicită respingerea ei, ca fiind nefondată.  XI. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa tehnică F5 nr. 2 rd. 1.10, referitoare la inscripționarea controllerului punct luminos și la rd. 1.16, referitoare la aplicația mobilă gratuită: Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă, intervenienta consideră că este componentă de service și mentenanță post garanție. Pe toată durata de viață a controlerelor beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a controlerelor de telegestiune, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziție informații despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc. 38

Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționareaz participării anumitor ofertanți, prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Lucrările de înlocuire, reparație, întreținere sau orice intervenție asupra controlerului de telegestiune se fac cu întreruperea alimentării cu energie electrică, caz în care informațiile prin sistemul de telegestiune nu sunt disponibile, citirile din controlerul de telegestiune și furnizarea de informații fiind dependentă de alimentarea cu energie. Cu toate acestea, personalul de execuție trebuie să aibă la dispoziție oricând datele despre controlere. În plus, sistemul de telegestiune este pus în funcțiune după instalarea aparatelor de iluminat și implicit a controlerelor, iar la momentul instalării electricienii trebuie să poată citi datele din aplicație datele despre controler pentru o instalare corectă. XII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa tehnică F5 nr. 3: Cu titlu preliminar, arată că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, această critică este nefondată. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales.  În consecință, critica este nefondată. XIII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa tehnică F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway rd. 1.16, referitoare la inscripționarea punctului de aprindere și la rd. 1.20, referitoare la aplicația mobilă gratuită Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanța post garanție. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționarea particpării anumitor ofertanți, prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Lucrările de înlocuire, reparație, întreținere sau orice intervenție asupra controlerului de telegestiune se fac cu întreruperea alimentării cu Pagina 39 din 59

energie electrică, caz în care informațiile prin sistemul de telegestiune nu sunt disponibile, citirile din echipamentul de telegestiune și furnizarea de informații fiind dependentă de alimentarea cu energie. XIV. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișele tehnice F5 nr. 4 rd. 3.3, referitoare la certificatul de conformitate solicitat XV. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișele tehnice nr. 2 Controller punct luminos rd. 3.2 nr. 3 Senzor multifunctional rd. 3.2. Nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway rd. 3.3, nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 3.2 referitoare la obligativitatea certificatului de conformitate conform directivelor esențiale În fapt, este dreptul autorității contractante de a solicita un certificat de conformitate sau un raport de testare este reglementat de prevederile Legii nr. 98/2016. În sensul susținerii sale, indică Decizia Civilă nr. 1181/2023 din ședința din 30 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în cadrul dosarului nr. 864/33/2023. După cum se învederează din jurisprudența existentă în domeniu, este dreptul autorității contractante de a solicita documentații care atestă calitatea și conformitatea echipamentelor, fiind singură în măsură să-și identifice necesitățile și să deruleze proceduri în sensul satisfacerii acestora, în acest caz necesitatea materializându-se într-un sistem de iluminat public modern, durabil și eficient energetic. Pe de altă parte, echivalarea declarației de conformitate cu certificatul de conformitate este o eroare, așa cum arată și CNSC în decizie: ”De altfel, constată Consiliul, chiar autoritatea contractantă susține punctul de vedere al contestatoarei atunci când afirmă în punctul de vedere la contestație că, Astfel, declarația de conformitate este întocmită de producător pe baza certificatului de conformitate." Totodată, invocă dispozițiile HG nr. 668 din 13 septembrie 2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții, art. 10, art. 11, art. 12, art. 21. În considerarea celor prezentate anterior, evident este că certificatul de conformitate reprezintă documentul care atestă, probează că un produs este conform cu standardele și normativele în vigoare, autoritatea contractantă fiindu-i necesară confirmarea unui organism de certificare asupra performanței materialelor și echipamentelor ofertate. Pentru toate argumentele prezentate anterior, solicită respingerea contestației ca nefondată. În mod similar, indică Decizia nr. 34/2024 din 25 Ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în cadrul dosarului 25/45/2024, având ca obiect, în mod similar, o plângere formulată de societatea .... SRL. 40

XVI. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 3.4 referitoare la compatibilitatea TALQ sau similar a sistemului de telegestiune propus: Cerința privind compatibilitatea TALQ/UCIFI sau similar respectă condițiile Ghidul de finanțare care precizează la art. 11 alin. (2). TALQ/UCIFI sunt organizații mondiale ce stabilesc un standard acceptat la nivel global pentru interfețele software de management pentru a configura, comanda, controla și monitoriza rețele eterogene, inclusiv iluminatul stradal inteligent cu scopul de a asigura interoperabilitatea între software-ul de management central (CMS) și aplicațiile Smart City de la diferiți furnizori, astfel încât un singur CMS să poată controla diferite alte aplicații. Astfel, cerința este necesară achizitoarei pentru ca sistemul de telegestiune să poată furniza date către software-uri terțe sau să furnizeze interfețe și/sau mecanisme pentru a interacționa cu o varietate de senzori și/sau platforme inteligente pentru a ajusta nivelurile de lumină și pentru a oferi informații care să contribuie la îmbunătățirea serviciilor, confortului și siguranței din localitate. XVII. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 5.1 referitoare la punerea la dispoziție a unui serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție Având în vedere importanța iluminatului public, dar și complexitatea unui sistem de telegestiune ofertanții trebuie să pună la dispoziția autorității contractante un serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, pentru ghidarea instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare cât și în perioada de garanție pentru a reduce timpul de intervenție asupra sistemului de iluminat, motiv pentru care, intervenienta solicită respingerea criticii formulate de petentă ca fiind total nefondată. De interes fiind și decizia CNCS nr. 170/C3/3490/19.01.2024. Pentru toate aceste motive, solicită respingerea contestației ca fiind nefondată. ...., prin adresa transmisă prin e-mail și înregistrată la Consiliu cu nr. 16937/20.03.2023, a comunicat că renunță la cererea de studiu formulată în cadrul dosarului CNSC nr. 663/C11/2024. .... SRL a constituit cauțiunea în sumă de 35.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 210025190/1, eliberată de CEC BANK SA, Sucursala Victoria, la data de 07.03.2024, fiind transmisă, în original, prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 14580/08.03.2024. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: Pagina 41 din 59

......... a organizat procedura simplificată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect Modernizarea sistemului de iluminat public în ........., prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN1141290 /27.02.2024. Valoarea estimată a contractului de lucrări este de 3.935.932,00 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire aplicat este „cel mai bun raport calitate-preț”. Împotriva documentației de atribuire, .... SRL a înaintat Consiliului contestația în analiză, solicitând cele menționate în partea introductivă a deciziei. Ca o chestiune prealabilă, Consiliul reține că .... a formulat o cerere de intervenție voluntară referitor la contestația înaintată de .... SRL, pe care o încuviințează în principiu, în conformitate cu art. 64 Cod procedură civilă, dat fiind faptul că autoarea ei, în calitate de operator economic interesat de un anumit conținut al documentației de atribuire, dovedește un interes legitim propriu în pricina prin promovarea ei. Din analiza contestației, Consiliul reține că autoarea acesteia este nemulțumită de documentația de atribuire postată de autoritatea contractantă în SEAP considerând că în cadrul acesteia au fost introduse cerințe nelegale cu rol de restricționare a participării operatorilor economici la procedura de atribuire. Preliminar, Consiliul constată că, prin contestația sa .... SRL îi solicită să ia masuri legate de verificarea proiectului întocmit de către ...., expunând considerente consistente în susținerea acestei pretenții. Însă, având, conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, competența de a soluționa contestațiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor, Consiliul retine inadmisibilitatea acestui tip de pretenții din partea contestatoarei, activitatea autorității contractante legată de derularea unor contracte pe care le are încheiate nefiind atributul sau legal. Potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, procesele și cererile privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția căruia are sediul social/domiciliul reclamantul. În ceea ce privește conținutul documentației pusă la dispoziție operatorilor economici de către autoritatea contractantă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului cu privire la el, acesta reține necesitatea examinării contestației primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: 42

- art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: ”Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” - din Legea nr. 98/2016: - art. 154: ”Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” - art. 155 alin. (1): ”Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei.”; „(6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.” Așadar, regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării la un anumit nivel de performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită petenta în prezenta cauza, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce pot împiedica o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesității achizitoarei. Prin urmare, contestatoarea, în susținerea demersului sau la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară ......... și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerințelor autorității pe caracteristicile existente în portofoliul respectivei entități economice. Pagina 43 din 59

Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale ce împiedică restrângerea nejustificată a concurenței. Acestei obligații a contestatorului, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv faptul că el descrie obiectul achiziției, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că ele trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesității modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependența dintre specificația criticată și nevoia sa de achiziție. Astfel, un prim set de critici formulat de petentă se constată a fi în legătură cu activitatea de înlocuire a unui număr de 14 puncte de aprindere, referitor la care autoarea contestației pretinde că documentația a fost elaborată în mod ambiguu și nelegal. În acest sens, .... SRL susține că printre activitățile descrise în Proiectul tehnic, pag. 16 din documentul intitulat "003 CAPITOLUL II CAIETUL DE SARCINI - PT PARTE SCRISA_signed" nu se numără și activitatea de înlocuire a unui număr de 14 puncte de aprindere. Cu toate acestea, la pag. 17 din același document, în Tabelul nr. 4 Centralizator cantități de echipamente este prevăzută poziția Punct de aprindere dotat cu sistem de telegestiune, 14 buc, fără a se specifica destinația acestor echipamente. De asemenea, nici Detaliile de execuție ale proiectului nu prevăd informații despre locațiile în care se vor monta punctele de aprindere și nici procedurile de execuție specifice acestui tip de lucrare. Astfel, contestatoarea susține că prin documentația realizată de achizitoare lipsesc cu desăvârșire informații legate de aceste echipamente, care să permită ofertanților întocmirea unei oferte competitive, fiind necesară corectarea și transparentizarea acestei documentații pusă la dispoziție în SEAP. În sprijinul afirmațiilor sale, autoarea contestației invocă informațiile existente în documentația pusă la dispoziție de autoritatea contractantă: 44

- pag. 16, pag. 17, pag. 22, pag. 24, pag. 26, pag. 49-50, pag. 62-63, pag. 74-76, din documentul intitulat "003 CAPITOLUL II CAIETUL DE SARCINI - PT PARTE SCRISA_signed"; - pag. 3 și pag. 18 din documentul intitulat "005 CAPITOLUL II CAIETUL DE SARCINI – LISTE CANTITATI_signed"; - pag. 14-17 din documentul intitulat "006 CAPITOLUL II CAIETUL DE SARCINI – FISE TEHNICE ECHIPAMENTE_signed", pe care le citează. În contra celor susținute de autoarea contestației, proiectantul (care formulează apărările achizitoarei și este și intervenient în cauză), afirmă că informațiile prezentate în cadrul documentației sunt suficiente și relevante, fiind indicată cantitate necesară pentru aceste echipamente, modalitatea de execuție și montare, precum și schemele electrice monofilare a punctelor de aprindere, însă omite să justifice și să răspundă la susținerile tehnice cu trimiteri precise ale contestatoarei. Analizând toate aceste informații, Consiliul consideră că nu este asigurată o informare completă, corectă și precisă asupra acestor puncte de aprindere, astfel cum a stabilit legiuitorul la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: ”Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” Astfel, Consiliul nu a putut identifica informații legate de locurile de montare ale punctelor de aprindere, de tipul punctelor de aprindere ce vor fi montate (existând informații atât despre puncte de aprindere cu ieșiri trifazate, cât și cu ieșiri monofazate), constatându-se și lipsa precizării activităților legate de demontarea punctelor de aprindere existente și montarea punctelor de aprindere noi ori existența unor informații neclare legate de montarea acestora (așa cum se specifică, în clar, în cazul corpurilor de iluminat și consolelor) etc. Această apreciere a Consiliul are la bază și faptul că la paginile indicate de autoarea contestației se regăsesc informații neclare, contradictorii chiar, din care rezultă că, pe de o parte, punctul de prindere este dotat cu sistem de telegestiune, iar pe de altă parte, se prezintă norma de montare pentru sistemul de telegestiune (gateway). În condițiile în care este evident că documentația de atribuire nu răspunde exigențelor impuse de art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, redate anterior, criticile contestatoarei din acest punct de vedere vor fi admise de Consiliu, stabilind în sarcina achizitoarei obligația de luare a tuturor măsurilor de remediere necesare astfel încât să se înlăture orice ambiguitate și neclaritate existentă, prin raportare la susținerile tehnice ale .... SRL referitoare la acest aspect. În ceea ce privește următorul set de critici, Consiliul reține că este în legătură cu cerința caietului de sarcini referitoare la cerința existentă în Tabelul 4 – Centralizator cantități echipamente (pag. 17): ”Senzor multifuncțional – 6 buc”. În acest sens, autoarea contestației solicită eliminarea acestui tip de senzor din cadrul proiectului. Pagina 45 din 59

Conform Fișei tehnice nr. 3 - Utilajul, echipamentul tehnologic: Senzor multifuncţional, rezultă că: ”1.4 Montaj: senzorul va fi conectat la AIL printr-un soclu de tip "plug and play" (ZHAGA sau similar); …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… . 1.7 Distanţa de detecţie: minim 50 m atât pentru automobile cât şi pentru pietoni; 1.8 Senzorul va putea comunica local cu alte echipamente pe o distanţă de minim 1 km; 1.9 Înălţimea de montaj: minim 3m până la 14m; 1.10 Senzorul multifuncţional va avea inclus cel puţin următoarele tipuri de senzori: - sensor de mişcare; - sensor de înclinare; - sensor de impact; - sensor de zgomot; - sensor de temperatură; - sensor de lumină; - sensor de ceaţă; - sensor de ploaie; - sensor de ninsoare;”. 1.11 Trebuie să detecteze mişcarea şi sensul de mişcare; 1.12 Unghiul de ajustare a detecţiei este de minim -80° maxim +80°. Senzorul poate fi utilizat pentru a partaja evenimentele de detectare a mişcării şi pentru a crea o funcţie de avans luminos; 1.13 Trebuie să detecteze înclinarea stâlpului, pe care este montat corpul de iluminat (±90°, cu o toleranţă de maxim 2°); 1.14 Trebuie să detecteze impactul (măsurare între 2 şi până la 10G) şi să transmită alertă de impact (ex: accident rutier care a determinat modificarea poziţiei stâlpului pe care este montat aparatul de iluminat echipat cu senzorul multifuncțional); 1.16 Trebuie să detecteze zgomotul (minim 60 dB şi maxim 120 dB, cu precizie de maxim 3 dB) din jurul corpurilor de iluminat;

1.16 Va avea inclus un senzor de lumină pentru a măsura nivelurile de lumină ambientală din proximitatea corpului de iluminat; 1.17 Trebuie să detecteze condiţii meteo: ceaţă, ploaie, ninsoare; In conformitate cu standardul SR EN 13201 în condiţii de ceaţă intensă, ploaie sau ninsoane dificultatea sarcinii de navigare creşte de la sarcină uşoră la sarcină dificilă sau foarte dificilă, motiv pentru care senzorul trebuie să anuleze programul de dimming prestabilit; 1.18 Echipamentul este capabil să activeze sau să dezactiveze fiecare din senzori cu care este prevăzut în funcţie de constrângerile de amplasament. De exemplu dacă senzorul este montat într-o zonă foarte zgomotoasă (ex.: şantier sau zonă din vecinătatea unei gări), senzorul de zgomot trebuie să poata fi oprit; (…)” Din susținerile proiectantului (care formulează apărările achizitoarei și este și intervenient în cauză), Consiliul constată că acestea nu vizează cele susținute de contestatoare, fiind preluate informații din cuprinsul Proiectului tehnic, și invocate susținerile Curții de Apel Iași în decizia nr. 34/2024 din 25.01.2024, într-o speță considerată de operatorul economic similară. Or, așa cum s-a reținut anterior autoritatea contractantă trebuie să probeze și să justifice oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv faptul să demonstreze că el descrie obiectul achiziției, în mod 46

obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. Din prevederile art. 155 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea care face obiectul achiziției. Prin urmare, stabilirea unor specificații tehnice care nu definesc o caracteristică a lucrărilor ce vor fi prestate, este neavenită și trebuie cenzurată. Scopul utilizării celor șase senzori multifuncționali vizează aspecte care nu au legătură cu modernizarea sistemului de iluminat public stradal. Nici în ceea ce privește numărul lor nu sunt prezentate mai multe argumente, ci doar faptul că este determinat de utilizarea lor doar „pentru zone de interes din cadrul localității, pentru a asigura iluminatul dinamic”, relevând faptul ca iluminatul public stradal în localitate, în alte zone decât cele „de interes”, se desfășoară conform, chiar și în lipsa acestor senzori. Consiliul notează și că în apărările formulate, .... nu indică și care sunt acele zone „de interes” din cadrul localității, în care este necesară montarea celor trei senzori multifuncționali, și nici care sunt particularitățile zonelor respective ce le creează un statut privilegiat față de celelalte zone ale localității. În consecință, Consiliul stabilește necesar ca autoritatea contractantă să elimine din documentația de atribuire orice trimitere la ofertarea de senzori multifuncționali. În aceste condiții, chestiunea caracterului eligibil sau neeligibil al cheltuielilor cu senzorii multifuncționali, devine lipsită de relevanță. Următorul set de critici formulat de petentă este în legătură cu cerințele stabilite în cadrul documentației de atribuire pentru sistemul de telegestiune. Astfel, contestatoarea susține că cerințele stabilite de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire pentru sistemul de telegestiune sunt ambigue și nelegale. În susținere, autoarea contestației arată inconsecvența dispozițiilor documentației de atribuire care fac referire atât la faptul că sistemul a fost ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune (mențiune regăsită la capitolul „Conectivitate”), dar și la faptul că sistemul de telegestiune trebuie să fie accesibil, urmând ca, controlul acestuia să se poată face de pe un calculator/ laptop din dispecerat, printr-o aplicație web-based, cât și prin dispozitive mobile, indiferent dacă acestea utilizează Android sau iOS (mențiune regăsită la capitolul „Operabilitate”). În contra acestor susțineri, intervenienta invocă faptul că se dorește ca operarea sistemului de telegestiune să nu implice utilizarea unor servicii de internet ce trebuie achitate, însă omite să justifice, totuși, trimiterile din aceeași documentație de atribuire la utilizarea unor dispozitive și a unor facilități tehnice ce implică folosirea internetului. Pagina 47 din 59

Prin urmare, reținând că îi revine achizitoarei obligația de a elabora o documentație de atribuire care să asigure ofertantului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire (potrivit art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016), Consiliul stabilește că este necesară corelarea informațiilor existente în documentația de atribuire, în sensul utilizării sau nu a serviciilor de internet. După ce va stabili cert dacă sistemul de telegestiune va funcționa cu sau fără folosirea internetului, urmează ca întreaga documentație de atribuire să fie revizuită în vederea modificării tuturor cerințelor tehnice dependente de utilizarea sau nu a internetului. În ceea ce privește următorul set de critici, Consiliul reține că este în legătură cu cerințele referitoare la comunicația de tip PLC solicitată pentru controllerele de corp, senzorul multifuncțional și concentratorul de date (Gateway). În acest sens, autoare contestației indică, pe larg, o serie de inadvertențe și de lipsuri în proiectul tehnic, ce fac, în opinia sa, imposibilă participarea la procedură. În apărare, autoarea proiectului, intervenienta în cauza prezenta, evoca câteva aspecte, cu precădere legate de faptul că sistemul a fost ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicație ales, care, însă, nu au legătură cu susținerile tehnice precise ale contestatoarei. Or, în contextul în care, în cauza, nu sunt contrazise și demonstrate ca eronate susținerile contestatoarei, Consiliul le va admite, obligând achizitoarea la luarea tuturor masurilor de remediere necesare astfel încât susținerile tehnice ale .... SRL referitoare la acest aspect să fie puse în operă. Referitor la următorul set de critici, Consiliul reține că sunt în legătură cu cerințele solicitate în Fișa tehnică F5 nr. 1 Aparat de iluminat stradal rd. 1.2 și rd. 1.3, respectiv Fișa tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.12. Astfel, contestatoarea susține că cerințele stabilite de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire în acest scop, respectiv ca aparatul de iluminat să fie integrat într-un sistem de control care permite controlul de la distanță, să fie echipat cu modul de telegestiune și ca pentru controller-ul de corp de telegestiune tipul de comunicație să fie exclusiv PLC (Power Line Communiction), sunt ambigue și nelegale. Petenta arată că, în situația în care se impune pentru corpul de iluminat ofertat că să fie integrat într-un sistem de control care permite 48

controlul la distanță, iar pentru controller-ul de corp, care reprezintă tocmai echipamentul prin care poate fi controlat corpul de iluminat la distanță, s-a impus exclusiv comunicația de tip PLC (adică exclusiv pe linia de alimentare cu energie electrică a corpului de iluminat), și se pune problema realizării controlului la distanță fără utilizarea conexiunii la internet (web) sau radiofrecvență (RF). Preliminar, Consiliul constată că în documentația de atribuire comunicația de tip PLC este însoțită de sintagma „sau similar”. În apărarea proiectului pe care l-a realizat, intervenienta reiterează considerentele legate de necesitatea ca internetul să nu fie utilizat în operarea sistemului de telegestiune, însă omite să expliciteze cum va funcționa în practică sistemul de iluminat în condițiile în care sistemul de control permite controlul la distanță și aparatul de iluminat este echipat cu modul de telegestiune, iar pentru controller-ul de corp de telegestiune se impune ca tipul de comunicație să fie PLC sau similar, dar nu internet. Prin urmare, Consiliul stabilește în sarcina achizitoarei obligația de modificare a prevederilor documentației de atribuire în sensul corelării specificațiilor tehnice și asigurării unei funcționalități reale în teren. Prin următorul set de critici, autoarea contestației critică documentația de atribuire considerând că este nelegală cerința prevăzută în Fișa tehnică F5 nr. 1, rd.1.14, prin care autoritatea contractantă a stabilit că aparatul de iluminat trebuie să îndeplinească și următoarele condiții: ”Compartimentul accesorii electrice va fi prevăzut cu dispozitiv pentru menţinerea capacului în poziţia "Deschis" pe durata realizării intervenţiilor, cu siguranţă de menţinere”. Analizând susținerile părților, Consiliul stabilește că această cerința nu prezintă relevanță din perspectiva performanței sistemului de iluminat. Din explicațiile intervenientei, se constată că cerința are ca scop obținerea unui timp de intervenție cât mai scurt, eficientizarea consumului de resurse umane și de utilaje, de reducerea costurilor de intervenție în legătură cu lucrările de mentenanță post-garanție. Or, în lumina dispozițiilor legale citate în cuprinsul prezentei decizii, Consiliul stabilește ca tocmai astfel de criterii era necesar a fi inserate în caietul de sarcini, acestea fiind avantajele pe care achizitoarea urmărește să le obțină, fiind la latitudinea ofertanților modalitatea în care vor răspunde acestor deziderate ale achiziției. Însă, formulând cerința în maniera arătată, autoritatea contractantă nu face decât să restrângă aria de echipamente ce îi pot fi ofertate, stabilind caracteristici care nu aduc atingere, în mod necesar, scopului pe care aceasta îl urmărește. De interes pentru achizitoare trebuie să fie scopul ce trebuie atins, nevoia sa de achiziție, și nu soluția constructivă, situație în care nu se poate justifica modul de concepere a cerinței criticate în prezenta achiziție. Consiliul notează lipsa de relevanță a apărărilor intervenientei, menite să justifice această cerință, dar care eșuează în convingere, nefiind dovedită de ce numai o asemenea modalitate tehnică îndeplinește nevoia obiectivă a autorității contractante. Pagina 49 din 59

În aceste condiții, Consiliul stabilește că se impune eliminarea acestei cerințe, achizitoarea urmând a proceda în consecință. Totodată, prin demersul său, autoarea contestației formulează critici referitoare la ambiguitatea și nelegalitatea documentației de atribuire în ceea ce privește cerințele solicitate în Fișa tehnică F5 nr. 1 Aparat de iluminat stradal, rd. 1.14, referitoare la o specificație impusă, respectiv: ”Placa LED va fi prevăzută cu un senzor termic care permite, împreună cu tipul de driver utilizat, reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura pe sursele LED depăşeşte pragul critic presabilit;" Din apărările intervenientei rezultă că de interes pentru achizitoare este controlul temperaturii pe sursele LED, fără a fi făcută dovada faptului că opțiunea tehnică criticată este unica modalitate de îndeplinire a acestui scop. În acest context, devin relevante dispozițiile art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care stabilesc că: ”Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse.” Or, în condițiile în care nu se probează că numai prin existența unui senzor termic se poate asigura controlul temperaturii pe sursele LED, Consiliul stabilește ca necesar ca autoritatea contractantă să remedieze cerința prin eliminarea soluției tehnice aleasă privind senzorul termic și reformularea ei prin trimitere exclusivă la scopul ce trebuie realizat, respectiv controlul temperaturii pe sursele LED, independent de tipul soluției constructive ce îl asigură. De asemenea, prin contestația depusă sunt formulate critici și în legătură cu cerința din Fișa tehnică F5 nr. 1 Aparat de iluminat stradal, rd 1.14, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat, precum și cerința din fisa tehnica F5 nr. 1 Aparat de iluminat stradal, rd 1.17, referitoare la aplicația mobilă gratuită. În ceea ce privește inscripționarea aparatului de iluminat, Consiliul reține că autoritatea contractantă a stabilit că: ”Aparatul de iluminat va avea inscripţionat, prin gravare, poansonare sau orice altă metoda care să asigure citirea pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător etc). Se vor prezenta mijloace de proba privind durabilitatea codului QR pe toata durata de viata a aparatului de iluminat, cu luarea în calcul a condiţiilor de exploatare.” Referitor la inscripționarea, prin gravare, poansonare sau orice altă metoda, a aparatului de iluminat cu un cod QR, văzând susținerile părților, Consiliul constată că, raportat la durata de viață solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv peste 24 de ani, este de înțeles de ce achizitoarea nu acceptă etichete autoadezive aplicate pe aparatul de 50

iluminat, fiind necesare tehnici (gravare sau orice alta tehnologie de inscripționare indestructibila) care să permită remanența informației conținută de codul de bare sau QR. Însă, ceea ce este deplin întemeiat din susținerile contestatoarei este faptul că, alăturat acestei cerințe, era necesar ca autoritatea contractantă să indice și informațiile ce trebuie conținute în codul de bare sau QR, precum și modalitatea de citire a acestora și tipul cititorului de bare gravate sau a cititorului de cod QR gravat. În lipsa unor asemenea informații, ofertantul este în imposibilitatea de a îndeplini cerința, riscul fiind declararea neconformă a ofertei. Prin urmare, autoritatea contractantă va remedia documentația de atribuire în sensul celor reținute de Consiliu. Pe de altă parte, contestatoarea arată că se solicită mijloace de probă privind durabilitatea codului QR, fără însă a se detalia în ce constau aceste mijloace de probă. În apărare, autoritatea contractanta evoca aspecte ce țin de cerința ca aparatul de iluminat sa aibă inscripționat un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informații despre aparatul de iluminat, fără legătură cu cele criticate de petentă, autoarea contestației fiind nemulțumită de obligarea la prezentarea de mijloace de probă privind durabilitatea codului QR pe toata durata de viață a aparatului de iluminat, cu luarea în calcul a condițiilor de exploatare. În aceste condiții, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu aduce argumentele proprii în susținerea cerinței a cărei eliminare este cerută. Consiliul notează că solicitarea achizitoarei este imprecisă și nu este susținută din punct de vedere tehnic. Astfel, nu se face vorbire în caietul de sarcini de tipul de document ce urmează a fi prezentat, eventuale reglementari/standarde care privesc testarea durabilității codului QR pe toată durata de viață a aparatului de iluminat, și nici la calitatea pe care ar trebui să o aibă emitentul unei astfel de probe. Prin urmare, nu se evidențiază necesitatea concretă a unei probe ca cea solicitată de achizitoare. Consiliului observă și că cerința atacată este inutilă în condițiile în care este deja solicitat prin caietul de sarcini ca acest cod QR să fie inscripționat pe aparatul de iluminat „prin gravare, poansonare sau orice altă metoda care să asigure citirea pe toată durata de viață a aparatului”. Or, în condițiile în care tehnica cerută a fi utilizată pentru inscripționarea codului QR asigura citirea pe toată durata de viață a aparatului, este redundant a solicita și proba durabilității codului QR, această caracteristică fiind direct determinată de tehnica specifică utilizată pentru inscripționare. Prin urmare, văzând faptul că cerința contestată nu este justificată și nici utilă, Consiliul stabilește în sensul eliminării ei. În ceea ce privește cerința referitoare la aplicația mobilă gratuită, Consiliul constată că autoritatea contractantă a stabilit că: Pagina 51 din 59

”Se va pune la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobila gratuita, disponibila în Google Play și AppStore. Se va indica numele aplicaţiei și modul de accesare a acesteia, iar autoritatea contractantă va verifica funcţionalitatea conform cerinţelor de mai jos. Aplicaţia va avea minim două funcţiuni principale: a) furnizare de date unice despre aparatul de iluminat; b) introducerea de date suplimentare despre ansamblul de iluminat. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. Aplicaţia va recunoaşte individual fiecare aparat de iluminat prin cel puţin una din urmatoarele variante: - introducerea în aplicatie a unui cod unic al aparatului, furnizat și inscriptionat pe acesta; - scanarea unui cod QR sau cod de bare, furnizate impreuna cu aparatul. Se va furniza în cadrul propunerii tehnice aplicaţia gratuita și un cod serial/cod QR/cod de bare a unui aparat existent, pentru verificarea funcţiunilor solicitate. Aceasta va trebui și respecte întru totul solicitarile.” Față de cuprinsul acestei cerințe, Consiliul stabilește că, dincolo de recunoașterea utilității unei aplicații mobile, utilizarea acesteia nu ar trebui să dubleze managementul unor informații care sunt deja furnizate prin sistemul de telegestiune. În aceste condiții, urmează ca autoritatea contractantă să reevalueze cerința și să o remedieze astfel încât aceasta să facă referire exclusiv la informații care nu sunt gestionate prin sistemul de telegestiune. În ceea ce privește următorul set de critici, Consiliul reține că este în legătură cerințele stabilite în Fișa tehnică nr. 1 Aparat de iluminat stradal, rd. 3.14, referitoare la obligația: ”Se va prezenta raportul de testare LM-80, TM-21 pentru LED-urile utilizate în fabricarea aparatelor de iluminat, pentru demonstrarea cerinţei cu privire la durata de viaţă şi menţinerea fluxului luminos.”. Legat de această cerință autoarea contestației susține că se impune modificarea ei cu prezentarea raportului de testare LM-84, TM-28. În sprijinul acestei solicitări, petenta arată că testul LM 80, TM 21 se utilizează doar în cazul în care se montează LED-uri independente montate sau nu într-o sursă de lumină (placa LED, bec LED, tuburi LED, etc), în timp ce testul LM-84 TM-28 se utilizează în cazul în care LED-urile dispuse pe placa optică sau în mod individual se montează într-un corp de iluminat, așa cum este cazul proiectului de fată. Or, și de această dată, Consiliul notează că apărările formulate de realizatorul proiectului nu au nicio legătură cu susținerile contestatoarei. Ba, mai mult, chiar în trimiterile intervenientei la Anexa nr. 16 la Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice, se menționează că, în cazul duratei de viață a produsului, activitatea de testare și de verificare este efectuată de un laborator acreditat care respectă IES LM-80 pentru datele reale și IES TM-21 pentru datele proiectate (se actualizează pentru LM-84 și TM 28 atunci când aceste versiuni sunt publicate). 52

Așadar, chiar proiectantul aduce în discuție testele considerate adecvate de către contestatoare, context în care solicitarea acesteia din urmă este întemeiată, urmând ca cerința tehnică să fie modificată în sensul cerut prin contestație. Totodată, autoarea contestației critică și cerința Fișei tehnice F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.12, prin care s-a stabilit că: ” Tip comunicaţie: fară costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicaţii pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date şi a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar);” În privința acestei cerințe petenta solicită eliminarea din cadrul fișei a exclusivității comunicației de tip PLC, astfel încât să fie permise și alte tipuri de comunicație pe frecvențe libere. Consiliul constată utilizarea sintagmei „sau similar” alături de trimiterea la Power Line Communication, ceea ce reprezintă tocmai faptul că sunt permise și alte tipuri de comunicație pe frecvențe libere, în contextul în care, din cuprinsul cerinței, rezultă, așa cum confirmă și autoarea proiectului, ca definitorie pentru achizitoare este lipsa costurilor cu transmisiunea de date. Prin urmare, atâta vreme cât transmisiunea de date nu incumba costuri pentru achizitoare, este permisă și ofertarea unor tipuri de comunicație pe frecvențe libere, altele decât Power Line Communication. De asemenea, este criticată și Fișei tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.10, privind inscripționarea controllerului punct luminos precum și cea de la rd. 1.16, privind aplicația mobilă gratuită, prin care s-a stabilit că: ”1.10 Controllerul va avea inscripţionat, prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc). Se vor prezenta mijloace de proba privind durabilitatea codului QR pe toata durata de viaţă a aparatului de iluminat, cu luarea în calcul a condiţiilor de exploatare. 1.16” 1.16 Se va pune la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobilă gratuită, disponibilă în Google Play şi AppStore. Se va indica numele aplicaţiei şi modul de accesare a acesteia, iar autoritatea contractantă va verifica funcţionalitatea conform cerinţelor de mai jos. Aplicaţia va avea minim două funcţiuni principale: a) furnizare de date unice despre controller; b) introducere de date suplimentare despre ansamblul de iluminat; Aplicaţia va furniza minim următoarele date ale aparatului de iluminat: …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… … Aplicaţia va permite introducerea a minim următoarelor date suplimentare despre ansamblul de iluminat: - Introducerea locaţiei de instalare; - Adăugarea de note referitoare la controller sau ansamblu (minim tip de stâlp, număr stâlp, înălţime stâlp); - Introducere de date despre istoricul operaţiilor de mentenanţă şi reconfigurarea parametrilor; - Informaţiile introduse referitoare la istoricul de mentenanţă vor fi înregistrate de sistem şi vor putea fi exportate în format *.csv. Totodată acestea vor putea fi importate pentru gestiune într- un sistem de management al iluminatulu (ex: GIS sau AMS). Aplicaţia va recunoaşte individual fiecare controller prin cel puţin una din următoarele variante: - introducerea în aplicaţie a unui cod unic a controllerului, furnizat şi inscripţionat pe acesta; - scanarea unui cod QR sau cod de bare, furnizate împreună cu controllerul; Se va furniza în cadrul propunerii tehnice aplicaţia gratuită şi un cod serial/cod QR/cod de bare a unui controller existent, pentru verificarea funcţiunilor solicitate. Aceasta va trebui să respecte întru totu solicitările.” Pagina 53 din 59

Așa cum arată contestatoarea, în privința acestei critici sunt valide argumentele aduse de aceasta în susținerea aceleiași critici vizând cerința din Fișa tehnică F5 nr. 1 Aparat de iluminat stradal, rd 1.14, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat, precum și cerința din Fișa tehnică F5 nr. 1 rd 1.17, referitoare la aplicația mobilă gratuită. În consecință, pentru considerentele expuse în analiza criticii similare referitoare la Fișa tehnică F5 nr. 1 rd 1.14 și r.d1.17, Consiliul retine ca fiind aplicabile concluziile sale și în ceea ce privește cerințele din Fișa tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd 1.10 și rd 1.16. Un alt set de critici formulat de autoarea contestației se constată a fi în legătură cu cerințele solicitate în Fișa tehnică F5 nr. 3 Senzor multifuncțional, rd. 1.5, potrivit cărora: ”Tip comunicaţie: fară costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicaţii pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date şi a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar).” În privința acestor cerințe petenta susține că sunt valide argumentele aduse de aceasta în susținerea aceleiași critici vizând cerințele din Fișa tehnică F5 nr. 2, rd 1.12. Pentru considerentele evocate în analiza acestor cerințe (din Fișa tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd 1.12), Consiliul stabilește că și cerinței din Fișa tehnică F5 nr. 3 Senzor multifuncțional, rd 1.5 îi sunt aplicabile aceleași concluzii. În privința următorului set de critici, Consiliul reține că au fost formulate de către petentă împotriva cerințelor din Fișa tehnică F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway, rd 1.16, referitoare la inscripționarea punctului de aprindere și la rd. 1.20, referitoare la aplicația mobilă gratuită, prin care s-a stabilit că: ”1.16 Punctul de aprindere va avea inscripţionat, prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc). Se vor prezenta mijloace de proba privind durabilitatea codului QR pe toata durata de viaţă a aparatului de iluminat, cu luarea în calcul a condiţiilor de exploatare. 1.20 Sistemul oferă posibilitatea interogării programate sau la cerere a fiecărui punct de aprindere. Parametri tehnici şi de stare monitorizaţi pentru fiecare punct de aprindere sunt: (…)” Așa cum arată contestatoarea, în privința acestei critici sunt valide argumentele aduse de aceasta în susținerea aceleiași critici vizând cerința din Fișa tehnică F5 nr. 1 Aparat de iluminat stradal, rd 1.14, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat, precum și cerința din Fișa tehnică F5 nr. 1 Aparat de iluminat stradal, rd 1.17, referitoare la aplicația mobilă gratuită. În consecință, pentru considerentele expuse în analiza criticii similare referitoare la Fișa tehnică F5 nr. 1 Aparat de iluminat stradal, rd 1.14 și r.d1.17, Consiliul retine ca fiind aplicabile concluziile sale și în ceea 54

ce privește cerințele din Fișa tehnică F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway, rd 1.16 și rd. 1.20. Prin următorul set de critici autoarea contestației susține că sunt ambigue și nelegale cerințele documentației în ceea ce privește cerințele solicitate în Fișele tehnice F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway, rd. 3.3, referitoare la certificatul de conformitate. Astfel, petenta susține că prin aceste cerințe nu se specifică, în clar, dacă proiectantul solicită certificat de conformitate pentru punctul de aprindere sau pentru echiparea acestuia conform rd.1.18, adică pentru Gateway, senzor de lumină, senzor efracție și ceas programator. În cazul în care se solicită certificarea punctului de aprindere atunci invocarea standardelor respective nu îi sunt aplicabile acestuia, iar producătorii punctelor de aprindere din România nu dețin asemenea certificări, iar echipamentele electrice ale producătorilor străini nu pot fi montate în Sistemul energetic național fără omologarea acestora de ANRE, motiv pentru care solicită obligarea achizitoarei la eliminarea cerinței sau reformularea ei. În replică proiectantul expune cerința însă nu prezintă argumente care să vizeze chestiunea criticată de .... SRL. Contrar intervenientei, contestatoarea reclamă faptul că cerința nu este explicită, respectiv nu indică dacă certificatul de conformitate este emis pentru sistemul de telegestiune sau pentru echiparea acestuia. Prin urmare, văzând ca în apărare nu sunt prezentate argumente care să combată cele reclamate de contestatoare, Consiliul stabilește că îi revine autorității contractante sarcina de a reformula cerința prin indicarea clară a faptului că certificatul de conformitate vizează sistemul de telegestiune sau echiparea acestuia. În ceea ce privește următorul set de critici, Consiliul reține că este în legătură cu cerințele solicitate în Fișele tehnice nr. 2 Controller punct luminos, rd. 3.2, nr. 3 Senzor multifuncțional, rd. 3.2, nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway, rd. 3.3, și nr. 5 Sistem de telegestiune, rd. 3.2, referitoare la obligativitatea certificatului de conformitate conform directivelor esențiale. Consiliul reține că, în apărările formulate, intervenienta nu combate susținerile contestatoarei. Față de subiectul supus soluționării, Consiliul reține că, prin Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul nr. 1866/2021, la art. 11 alin. (1), se stabilește că: ”Corpurile de iluminat ce urmează a fi montate prin proiect vor îndeplini următoarele cerinţe minime: k) vor avea aplicat marcaj CE în conformitate cu directivele europene în vigoare; l) vor avea certificare ENEC şi ENEC+ pentru demonstrarea performanţelor în timp sau prin rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene, care să demonstreze aceste performanţe.” Așadar, este suficient ca furnizorii echipamentelor să prezinte „declarația de conformitate emisă de producător din care să reiasă marcajul CE”, precum și certificate ENEC și ENEC+ sau rapoarte de testare. Mai mult decât atât, conform definiției de la art. 2 pct. 21 Regulamentul (CE) NR. 765/2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și Pagina 55 din 59

de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93: ”«marcaj CE» înseamnă un marcaj prin care producătorul indică faptul că produsul este în conformitate cu cerințele aplicabile stabilite în legislația comunitară de armonizare care prevede aplicarea sa pe produs.” Potrivit cerinței criticate (de prezentare a certificatului de conformitate, conform directivelor esențiale, respectiv conform anumitor standarde), achizitoarea, în realitate, este și trebuie să fie interesată de conformarea la directivele aplicabile echipamentului. Prin urmare, în condițiile în care declarația de conformitate are rolul indicat în textele anterioare, Consiliul stabilește că, pentru îndeplinirea cerinței criticate, este suficientă și prezentarea declarației de conformitate, ca alternativă la prezentarea certificatului de conformitate, urmând ca achizitoarea să modifice documentația de atribuire în acest sens. În ceea ce privește următorul set de critici, Consiliul reține că este în legătură cu cerințele solicitate în Fișa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune, rd. 3.4, referitoare la compatibilitatea TALQ sau similar a sistemului de telegestiune propus. În acest sens, autoarea contestației solicită obligarea autorității contractante la eliminare cerinței. În contra acestei solicitări proiectantul precizează că TALQ/UCIFI sunt organizații mondiale ce stabilesc un standard acceptat la nivel global pentru interfețele software de management pentru a configura, comanda, controla și monitoriza rețele eterogene, inclusiv iluminatul stradal inteligent cu scopul de a asigura interoperabilitatea între software-ul de management central (CMS) și aplicațiile Smart City de la diferiți furnizori, astfel încât un singur CMS să poată controla diferite alte aplicații. Or, așa cum susține contestatoarea, solicitarea de a fi membru a unei entități private unde poate fi admis doar prin plata unei cotizații semnificative nu este justificată de autoritatea contractantă, simpla invocare a Ghidului de finanțare nefiind suficientă, printre condițiile conținute de acest document nefiind impusă o asemenea cerință, motiv pentru care Consiliul admite criticile și constată necesitatea eliminării ei. Un ultim set de critici este formulat de autoarea contestației în legătură cu cerințele din Fișa tehnică F5 nr. 5 Sistem de telegestiune, rd 5.1, prin care s-a solicitat: ”Se va pune la dispoziţie un serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului şi a utilizatorului atât în perioada de instalare cat şi în perioada de garanţie.” Consiliul notează ca în cuprinsul cerinței, achizitoarea a menționat și ca se vor prezenta modalitățile de acordare a serviciului de asistență tehnică (website, număr de telefon, email etc.), precum și timpii de răspuns medii. 56

În privința acestei cerințe a proiectului, Consiliul stabilește că solicitarea de prezentare a modalităților de acordare a serviciului de asistență tehnică (website, număr de telefon, email etc) este excesivă în lipsa unei mențiuni exprese a achizitoarei că stabilirea unui număr de telefon dedicat și indicarea unui website rezervat vor interveni doar în privința câștigătorului, fiind excesiv ca, în faza de ofertare, fiecare dintre operatorii economici participanți să încheie contracte cu prestatorii de servicii de telefonie ori să creeze o pagina de internet și un e-mail dedicate. În consecință, autoritatea contractantă va remedia specificația din Fișa tehnica F5 nr. 4 „Sistem de telegestiune” rând 5.1, în sensul indicat de Consiliu. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul urmează să admită capetele principale de cerere din contestația depusă de .... SRL, în limitele celor analizate de Consiliu. În baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. În baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondat capătul subsidiar de cerere vizând anularea procedurii, în condițiile în care, procedura de atribuire fiind suspendată anterior depunerii ofertelor, documentația de atribuire poate fi remediată în sensul celor stabilite de Consiliu, astfel încât ofertele ce vor fi depuse să îi respecte conținutul. În baza dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la plata către .... SRL a sumei de 7.140 lei, reprezentând onorariu avocațial conform factură seria PDV- 024 nr. 30 din 05.03.2024 și ordin de plată bancară din data de 18.02.2024. Față de cele reținute mai sus cu ocazia soluționării contestației depusă de .... SRL, Consiliul va respinge cererea de intervenție depusă de .... privitor la aceasta. Pagina 57 din 59

În baza dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge cererea .... de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite capătul de cerere principal din contestația depusă de .... SRL, în contradictoriu cu ........., în limitele celor analizate de Consiliu. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. Respinge ca nefondat capătul subsidiar de cerere, vizând obligarea autorității contractante la anularea întregii procedurii. Obligă autoritatea contractantă la plata către .... SRL a sumei de 7.140 lei, reprezentând cheltuieli de soluționare. Încuviințează în principiu și respinge cererea de intervenție depusă de ..... Respinge cererea .... de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, .... ......... ......... 58

Redactată în 5 exemplare, conține 53 pagini. Redactată practicaua deciziei ... Pagina 59 din 59