Decizie CNSC 668/2024

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 668/C7/321 Data: 18.03.2024 Prin contestația nr. 104/06.02.2024, înregistrată la CNSC cu nr. 7355/06.02.2024, formulată de către EURO-AUDIT SERVICE S.R.L., cu sediul în Târgoviște, str. Calafat nr. 7, județul Dâmbovița, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J15/954/2004, având CUI RO16869469, împotriva documentației de atribuire, emisă de către ORAŞUL OŢELU ROŞU (PRIMĂRIA ORAŞULUI OŢELU ROŞU), cu sediul în Oțelu Roșu, str. Rozelor nr. 2, județul Caraș-Severin, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Execuție lucrărilor pentru obiectivul de investiții «Modernizarea sistemului de iluminat public în orașul Oțelu Roșu, județul Caraș- Severin»”, se solicită, în principal, modificarea documentației de atribuire în sensul eliminării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența, obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016, în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației, precum și suspendarea acesteia până la soluționarea contestației. Prin adresa nr. 59/16.02.2024, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 10152/19.02.2024, CRISBO COMPANY S.R.L., cu sediul în Iași, șoseaua Națională nr. 178-180, județul Iași, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J22/757/1995, având CUI RO7954166, reprezentată convențional prin avocat Daniela Stanciu, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Aleea Mizil nr. 14-18, etaj 1, ap. 10A, sectorul 3, a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită admiterea acesteia, respingerea contestației ca nefondată [în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016], obligarea Pagina 1 din 3

contestatorului la plata cheltuielilor de judecată [în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 451-453 din Codul de procedură civilă], precum și accesul la dosarul constituit la Consiliu [în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016]. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de către EURO-AUDIT SERVICE S.R.L., cu sediul în Târgoviște, str. Calafat nr. 7, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu ORAŞUL OŢELU ROŞU (PRIMĂRIA ORAŞULUI OŢELU ROŞU), cu sediul în Oțelu Roșu, str. Rozelor nr. 2, județul Caraș-Severin, în ceea ce privește criticile VI, VIII, IX, XI, XIII, XIV, XV, XVI, XVII, care se regăsesc în considerentele deciziei. Obligă ORAŞUL OŢELU ROŞU (PRIMĂRIA ORAŞULUI OŢELU ROŞU) la remedierea documentației de atribuire, conform celor dispuse, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 15 zile de la comunicare. Respinge celelalte critici formulate de EURO-AUDIT SERVICE S.R.L., ca nefondate. Admite, în parte, cererea contestatorului EURO-AUDIT SERVICE S.R.L. privind obligarea ORAŞULUI OŢELU ROŞU (PRIMĂRIA ORAŞULUI OŢELU ROŞU) la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației și obligă autoritatea contractantă la plata sumei de 3000 ron. Admite, în parte, cererea de intervenție voluntară formulată de către CRISBO COMPANY S.R.L., cu sediul în Iași, șoseaua Națională nr. 178-180, județul Iași, reprezentată convențional prin avocat Daniela Stanciu, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Aleea Mizil nr. 14-18, etaj 1, ap. 10A, cu privire la contestația formulată de către EURO-AUDIT SERVICE S.R.L. constatând temeinicia, în parte, a susținerilor intervenientei, pentru punctele 1, 2 și 4 din cerere, fiind respinsă susținerea de la punctul 3 din aceeași cerere, ca nefondată. Respinge cererea intervenientului CRISBO COMPANY S.R.L. privind obligarea autorității contractante ORAŞUL OŢELU ROŞU (PRIMĂRIA ORAŞULUI OŢELU ROŞU) la plata cheltuielilor efectuate cu soluționarea contestației, ca nedovedită. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Pagina 2 din 3

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactat în 5 (cinci) exemplare originale, conține 62 (șaizecișidouă) pagini. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. 104/06.02.2024, înregistrată la CNSC cu nr. 7355/06.02.2024, formulată de către ..., cu sediul în ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CUI ..., împotriva documentației de atribuire, emisă de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Execuție lucrărilor pentru obiectivul de investiții «Modernizarea sistemului de iluminat public în orașul ..., județul ...»”, se solicită, în principal, modificarea documentației de atribuire în sensul eliminării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența, obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016, în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației, precum și suspendarea acesteia până la soluționarea contestației. Prin adresa nr. 59/16.02.2024, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 10152/19.02.2024, ..., cu sediul ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată convențional prin avocat ..., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ..., a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită admiterea acesteia, respingerea contestației ca nefondată [în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016], obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată [în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 451-453 din Codul de procedură civilă], precum și accesul la dosarul constituit la Consiliu [în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016]. Pagina 1 din 72

Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... critică modalitatea de elaborare a documentației de atribuire. Contestatorul evocă prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și arată că, din aceste prevederi legale, coroborate cu cele de la art. 3 lit. f) din cuprinsul aceleiași legi, rezultă implicit faptul că persoana care formulează o contestație, deci care se considera vătămată, trebuie să îndeplinească în mod cumulativ două condiții: are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire și a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire. În aceste condiții, interesul este reprezentat de folosul practic, imediat, pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii de soluționare a contestației. Conform doctrinei și practicii judiciare unanime, interesul juridic trebuie sa fie legitim (recunoscut și ocrotit de lege), personal (propriu celui care îl invocă), născut și actual (existent la momentul introducerii acțiunii și pe toată perioada de soluționare a acesteia), toate cele trei condiții anterior enunțate fiind îndeplinite în mod evident în speța dedusă judecății. În speță, contestatorul este ofertant interesat de participarea la procedura antemenţionată, participare care este imposibilă prin raportare la modalitatea în care autoritatea contractantă a înțeles să publice documentația de atribuire, respectiv prin inserarea unor cerințe nelegale, de natură a încălca libera concurență și de a avantaja în mod nelegal operatorul economic ..., după cum urmează să se demonstreze în continuare. În fapt, contestația se întemeiază pe următoarele motive: I. Suspendarea procedurii ... evocă prevederile art. 22 alin. (1) și art. 23. Alin. (1) din Legea nr. 101/2016, art. 2 alin. (1) lit. ş) și t) din Legea nr. 554/2004, precum și Recomandarea nr. R(89) 8 din 13.09.1989 a Comitetului de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, solicitând admiterea cererii sale de Pagina 2 din 72

suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea contestației sale. II. Documentația de atribuire este nelegală în temeiul următoarelor considerente: Pe data de 30.01.2024, ora 10:44, a fost publicată în SEAP documentația de atribuire aferentă procedurii, data stabilită pentru depunerea ofertelor fiind data de 15.02.2024, ora 15:00. Analizând documentația de atribuire, s-a constatat faptul că aceasta conține o serie de cerințe nelegale, ce urmează a fi detaliate în cele ce urmează. În conformitate cu proiectul tehnic „...-PTH SSV”, parte integrantă din documentația de atribuire publicată în SEAP, proiectant este societatea ..., care a impus prin Proiectul tehnic de execuție realizat, cerințe privind participarea ofertanților la procedura de achiziție publică finanțată din resurse guvernamentale de către Agenția Fondului de Mediu (cerințe însușite ad litteram de către autoritatea contractantă) care exced cu mult cerințelor minime stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Procedând în acest fel, proiectantul lucrării, cu bună știință, a pus autoritatea contractantă în situația de a încălca în mod flagrant prevederile alin. (1) și (2) ale art. 50 din Legea nr. 98/2016, citate. Ori, prin impunerea unor cerințe tehnice, constructive și/sau funcționale specifice în sarcina ofertanților pentru aparatele de iluminat și componentele sistemului de telegestiune, proiectantul lucrării contribuie, în mod nepermis, la restrângerea artificială a concurenței. Impunerea de către proiectant a unor asemenea cerințe restrictive cu dedicație clară pentru un anume ofertant - ... S.R.L., este o practică obișnuită a ..., fiind de notorietate atribuirea către ... S.R.L. a tuturor lucrărilor proiectate de către ..., legăturile dintre cele două societăți fiind mai mult decât evidente. În sensul celor antemenţionate, se transmite atașată contestației, o listă cu o parte din proiectele realizate de către ... în corespondență cu procedurile de atribuire a contractelor de execuție la care, fie unicul ofertant a fost ... S.R.L. (în mod direct sau subcontractant și/sau terț susținător al partenerilor săi), fie, deși au mai fost unul sau mai mulți ofertanți, în final procedurile respective au fost atribuite, la o valoare apropiată de valoarea maximă estimată a respectivelor proceduri, ... S.R.L. și/sau partenerilor săi, unde calitatea sa a fost de subcontractant și/sau terț susținător. În cele ce urmează, contestatorul demonstrează modalitatea prin care proiectantul lucrărilor pentru „Modernizarea sistemului de iluminat public în orașul ..., județul ...” a procedat la impunerea, în mod nelegal, a unor cerințe, pe care le pot îndeplini doar echipamentele produse de către ... S.R.L. Pagina 3 din 72

Cu titlu preliminar, se învederează faptul că Referatul privind verificarea de calitate este unul absolut formal, fără nici cea mai mică legătură cu PT. După cum se poate constata, acesta este întocmit la modul general și este utilizat de proiectant pentru toate proiectele tehnice pe care le realizează, modificând doar denumirea proiectului și datele de identificare ale beneficiarului, în rest, toate informațiile fiind identice pentru toate proiectele întocmite, fiind trase la indigo. În susținerea celor antemenţionate, se atașează prezentei contestații: - un număr de 27 (douăzeci și șapte) de referate privind verificarea de calitate, emise de către P.F. ... (verificatorul agreat de proiectantul ...), toate fiind absolut identice și conținând câte o pagină; - un număr de 4 (patru) referate privind verificarea de calitate, emise de către alți verificatori de proiecte, conținând informațiile necesare, total diferite de cele elaborate de către P.F. .... Este de notorietate faptul că un proiect tehnic reprezintă actul de naștere a unei construcții, asigurând cu privire la faptul că aceasta va fi funcțională pe perioade îndelungate de timp, iar proiectantul garantând pentru efectele pe care le-ar produce acea construcție asupra oamenilor. În cazul unei construcții electrice, fie ea și de iluminat public, este extrem de importantă, dacă nu chiar vitală, respectarea normelor legale în domeniu, astfel încât cetățenii și animalele să fie protejate de eventualele efecte nocive pe care aceasta le-ar produce în timpul exploatării, cu atât mai mult când este vorba de curent electric, proiectantul trebuind să fie conștient de efectele acestuia asupra vieții. În conformitate cu prevederile art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, citat, s-a impus ca fiecare proiect tehnic să fie verificat cu atenție și profesionalism, astfel încât să nu se producă asemenea evenimente. În cazul prezentului proiect, Referatul de verificare întocmit de verificatorul atestat PF ... reprezintă o mostră de iresponsabilitate, care poate avea efecte din cele mai grave în exploatarea acestei construcții. Referatul cuprinde câteva rânduri scrise la modul general, din care se poate desprinde lipsa de legătură a constatărilor verificatorului de proiect cu conținutul proiectului. Se nominalizează câteva dintre constatările verificatorului de proiect din Referatul întocmit și semnat: A. „Rezistență mecanică și stabilitate”: Instalațiile electrice se vor realiza cu echipamente adecvate și se vor amplasa astfel încât să se asigure protecția acestora la acțiunea agenților chimici și de mediu. Proiectul tehnic prevede ca toate elementele se montează în aer liber sub acțiunea factorilor de mediu, astfel încât verificatorul trebuia să constate, să verifice și să stabilească dacă soluția proiectantului va asigura siguranța circulației rutiere, pietonale și a animalelor pe perioada de exploatare de minim 25 ani pentru echipamentele sistemului de iluminat public proiectat. Pagina 4 din 72

B. „Securitate la incendiu”: Se va asigura protecția coloanelor electrice împotriva supracurenților. Verificatorul avea obligația de a consemna modul în care proiectantul a prevăzut în PT asigurarea protecției coloanelor electrice împotriva supracurenților, astfel încât să existe certitudinea că în exploatare nu există pericolul de incendiu, nu transmiterea unor recomandări după finalizarea proiectării, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului care face obiectul speței deduse judecății. C. „Igienă, sănătate și mediu”: Obiectivul va fi prevăzut cu Sistem de iluminat normal exterior stradal, în care se vor înlocui corpurile de iluminat aferente amplasamentelor existente. Enunțul antemenţionat reprezintă dovada faptului că Verificatorul de proiect, care a semnat toate referatele pentru proiectele elaborate de către ..., nu este conștient de faptul că el este cel care trebuie să verifice un proiect existent și nu o temă de proiectare, în caz contrar nu ar fi constatat că „obiectivul va fi prevăzut cu Sistem de iluminat normal exterior”, ceea ce reprezintă un nonsens și un simulacru de verificare. D. „Siguranță în exploatare”: Obiectivul va fi prevăzut cu: Sistem de protecție împotriva șocurilor electrice; Priză de pământ existentă de max.4 ohmi; Puncte de aprindere; Alimentare cu energie electrică (...). În urma lecturării enunțului antemenţionat se creează aparența faptului că Verificatorul de proiect este total dezinteresat de verificarea proiectului și respectarea legii, în condițiile în care face referire la lucrări care nu au legătură cu proiectul și nu fac obiectul acestuia, fiind mai degrabă preocupat de „bifarea” încă unui pseudo-referat și încasarea onorariului aferent. Niciuna din constatările de mai sus nu fac obiectul PT, fiind lucrări deja existente ale sistemului de iluminat public. Ca urmare a integralității celor precizate, rezultă faptul că, în realitate, PT aferent obiectivului „Modernizarea sistemului de iluminat public în orașul ..., județul ...”, nu este verificat tehnic, chiar dacă aparent există un referat cu semnătură și stampila verificatorului de proiecte, întrucât, așa cum se poate observa din referatele anexate pentru alte proiecte, acestea sunt absolut identice, copiate la indigo, inclusiv ștampila și semnătura fiind identice, fiind aplicate prin trans copiere pe calculator. În aceste condiții, s-a încălcat în mod flagrant art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1996, ceea ce determina ca un PT verificat necorespunzător să nu poată fi utilizat în execuție fără riscuri iminente pentru populație. Analizând referatele de verificare aparentă a proiectelor elaborate de către ..., se pot trage cu ușurință, sintetizând, următoarele concluzii: ▪ Copie generală pentru toate proiectele ... S.R.L., un lucru extrem de grav, întrucât rolul verificatorului de proiect este să preîntâmpine eventuale fapte grave în exploatare; Pagina 5 din 72

▪ Referatul are în vedere doar generalități și nu o verificare minuțioasă a proiectului; ▪ Ștampila de verificare nu reprezintă o garanție că în viitor lucrările executate în baza proiectului vor fi corespunzătoare; ▪ Punctele la care se referă verificatorul în referat sunt tratate la viitor, ca și cum acesta este pe post de consultant și nu având rolul de verificare efectivă a proiectului; ▪ Nu a sesizat că proiectul are probleme chiar în ceea ce privește cantitățile de lucrări prevăzute a se monta în lucrare; ▪ Toate proiectele sunt copy/paste, nu se modifică decât cantitățile, chiar dacă locațiile sunt diferite și condițiile de execuție și contactul cu circulația publică sunt diferite. Prin urmare, contestatorul solicită Consiliului să dispună reverificarea PT în concordanță strict cu prevederile legislației în vigoare, astfel încât să existe siguranța că obiectivul de investiții va respecta toate standardele și normele existente în construcții și nu va pune în pericol viața cetățenilor pe toată perioada de exploatare a acestuia de cel puțin 25 ani. În condițiile în care TOATE referatele de verificare întocmite de PF ... sunt absolut IDENTICE, fără modificarea nici măcar a unei virgule, se creează aparența faptului că în realitate proiectul nu a fost verificat, ci a fost doar „vizat” de către verificatorul impus de către ... S.R.L., cu care, cel mai probabil, autoritatea contractantă nu are nicio relație contractuală, astfel nefiind respectate prevederile art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, context în care se impune obligarea autorității contractante la prezentarea dovezii contractării serviciilor de verificare a proiectului, împreună cu dovada plății acestor servicii, prin publicarea atât a contractului încheiat cu verificatorul de proiecte PF ..., cât și a dovezii efectuării plății respectivelor servicii. O dovadă în plus a faptului că în realitate, verificatorul de proiect este impus de către ... S.R.L. și nu are nicio relație contractuală cu autoritatea contractantă, este faptul că, așa cum rezultă din captura prezentată, proiectantul este cel care a semnat de primire referatul de verificare, nu beneficiarul, așa cum ar fi fost normal. I. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește activitatea de montare a unui Gateway, impunându-se eliminarea Fișei Tehnice nr. 6 - Gateway Printre activitățile înscrise în PT, la pag. 16 din documentul „...- PTHSSV” (pag. 18 din pdf), nu figurează și activitatea de montare a unui gateway, regăsindu-se exclusiv mențiunea ambiguă „implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere, pentru un număr de 15 unități”. Însă la aceeași pagină 16 din documentul „...-PTH SSV” (pag. 18 din pdf), în Tabelul nr. 4 Centralizator cantități de echipamente, este prevăzută o bucată Gateway, fără ca prin PT să se Pagina 6 din 72

specifice care va fi destinația acestuia. Se prezintă un extras din Tabelul nr. 4 – Centralizator cantități de echipamente. La pag. 22 din documentul „...-PTHSSV” (pag. 24 din pdf), la cap. Funcționalități generale, se regăsește mențiunea redată în captura de mai jos, ce face referire la punctul de aprindere („la nivel de punct de aprindere”), fără a se menționa unde se montează respectivul Gateway, ce parametri monitorizează și ai cui sunt respectivii parametri presupus a fi monitorizați. „Funcționalități generale Aplicația este construită modular, utilizatorul având acces la funcționalitățile aplicației în funcție de rolul său și permisiunile primite. Controlul dispozitivelor se poate realiza de la distanță, fie în mod manual, direct prin Interfața Web sau prin aplicația mobile Android și iOS, fie automat pe baza regimului de funcționare prestabilit. Aplicația asigură reprezentarea tabelar și/sau grafică a dispozitivelor, utilizând simboluri intuitive, pe o hartă offline (Open Street Map sau similar). Modificarea nivelului de focalizare (zoom) în interfața grafică, permite observarea amplasării individuale a fiecărui dispozitiv poziționat în teren. La nivel de punct de aprindere, prin intermediul echipamentelor de tip control, sistemul controlează starea ON/OFF. Totodată, controlul se manifestă și la nivel de aparat de iluminat, în mod suplimentar aplicându-se și funcția de dimming (reglare intensitate flux luminos). Atât la nivel de punct de aprindere, linie de ieșire din PA, cât și la nivel de aparat de iluminat, sistemul monitorizează și afișează parametrii de stare și lumino-tehnici, numărul de avarii active, programul, numărul orelor de funcționare și nivelul de dimming asociat aparatelor de iluminat.” În Detaliile de execuție ale proiectului, nu este prevăzut locul în care se va monta o buc. Gateway și nici procedurile de execuție specifice acestui tip de lucrare. În cadrul activităților contractului, la enumerarea lucrărilor ce se vor efectua, la pag. 46-47 din documentul „...-PTH SSV” (pag. 48-49 din pdf) pct. „Principalele activități ce urmează a fi prestate”, lucrarea nominalizată este denumită „Implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere, pentru un număr de 15 unități”. Gateway-ul este prevăzut doar în Tabel 6 (pag. 22 din documentul „...-PTH SSV”, pag. 24 din pdf), fără a se menționa nimic despre montajul său și se citează din respectivele pagini. Simpla descriere generală a unui echipament din punct de vedere constructiv nu este relevantă dacă proiectantul nu stabilește planșe desenate în legătură cu locul și cotele de montaj, detaliile de montaj urmate de detalii de montaj concrete. Faptul că există în cadrul PT o planșă desenată (pag. 179 din documentul „...-PTH SSV”), unde este pur și simplu „aruncat” un Gateway, nu poate substitui detaliile de montaj Pagina 7 din 72

care sunt esențiale pentru ofertanți. Făcând o paralelă, situația este echivalentă cu proiectul unei construcții în care se prevede achiziția unui geam și a unei uși, însă nu se menționează locul și modul în care acestea urmează a fi montate. O dovadă în plus a faptului că se impune eliminarea Fișei tehnice nr. 6 - Gateway, acesta în realitate neurmând a fi montat, prin raportare la cele antemenţionate, este faptul că o bucată gateway este menționată exclusiv în Formularul F4 - Lista cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări, la pag. 117 din documentul „...-PTH SSV” în Formular F3 - Lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări (pag. 128 din documentul „...-PTH SSV”) nu se regăsește norma de montare pentru gateway, așa cum rezultă din capturile prezentate de contestator, respectiv: - Formularul F4 - Lista cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări; - F3 - Lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări - pag. 59-60 și pag. 71 din Documentul „...-PTH SSV” (pag. 61-62, respectiv pag. 73 din pdf.). II. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la Montarea unui număr de 5 senzori multifuncționali În cuprinsul PT, la pag. 16 (pag. 18 din pdf) din documentul „...- PTH SSV”, în Tabelul nr. 4 Centralizator cantități de echipamente (prezentat de contestator), este prevăzut un număr de 5 buc. Senzor multifuncțional, care nu sunt însă prevăzute ca activități ale PT, nicăieri în cuprinsul acestuia în Partea scrisă nefiind detaliate lucrările pentru montarea acestora în SIP. Singurul loc în care se poate „observa” senzorul multifuncțional este reprezentat de Planșele desenate la pag. 176-178 din documentul „...-PTH SSV”, așa cum rezultă din capturile prezentate de contestator. Nu există însă nicăieri în cuprinsul documentației de atribuire nicio descriere a modului în care aceștia se vor monta, locul de montaj, modul de comunicare și rolul lor în cadrul lucrărilor de modernizare a SIP. Mai mult, în Fișa tehnică F5 nr. 3 a senzorului multifuncțional (pag. 146-148 din documentul „...-PTH SSV”), se prevede faptul că montajul acestuia se va face pe fiecare AIL (corp de iluminat) prin intermediul unei prize Zhaga, fără a se preciza locul de montare a acesteia pe corpul de iluminat (carcasa superioară sau carcasa inferioară), așa cum rezultă din captura de ecran redată de contestator. Totodată, prin PT este prevăzut a se monta un număr de doar 5 (cinci) senzori multifuncționali care au capacitatea de a detecta automobilele și pietonii pe o distanță de 50 m, având o serie de cerințe, așa cum rezultă din captura de mai jos - ex. să detecteze mișcarea și sensul de mișcare, să detecteze impactul și să transmită alertă de impact (ex. accident rutier), etc. Pagina 8 din 72

În primul rând, analizând legalitatea includerii senzorilor multifuncționali în cadrul unui proiect finanțat din fonduri guvernamentale nerambursabile de mediu, contestatorul solicită să se constate că Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022 parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021, Ordinul nr. 1947/2022, finanțează obiective care concură la creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public și nu pentru satisfacerea unor interese ascunse ale autorității contractante. Toate cerințele prevăzute în Ghidul de finanțare sunt cerințe minime. Asta nu înseamnă că autoritățile contractante, împreună cu proiectanții pot escalada cerințele minime și să impună alte cerințe care nu răspund îndeplinirii obiectivelor Programului de finanțare privind realizarea de economii de energie electrică din reabilitarea și modernizarea iluminatului public prin montarea de corpuri de iluminat cu tehnologie LED și de implementare a unor sisteme de telegestiune care să răspundă acestui scop, în vederea reducerii amprentei emisiei de gaze cu efect de seră, ca urmare a reducerii producției de energie electrică din combustibili solizi sau fosili. Având în vedere obiectivele Programului de finanțare, includerea în documentația de atribuire a unor cerințe complet străine de aceste obiective, precum senzorii multifuncționali, care nu au nicio legătură cu obiectivele programului, denotă în mod clar interesul autorității contractante, în strânsă legătură cu proiectantul lucrării, de limitare a concurenței și de avantajare a intereselor proiectantului. În al doilea rând, includerea în PT, în mod cu totul nejustificat, a senzorilor multifuncționali ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 Senzor multifuncțional, atâta timp cât Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022 parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021, Ordinul nr. 1947/2022 nu prevede finanțarea unor astfel de echipamente, și mai mult, acestea nu au nici cea mai mică contribuție la realizarea obiectivelor Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, prin reducerea consumurilor energetice și a amprentei de dioxid de carbon eliberat în atmosfera terestră și care afectează în mod direct mediul înconjurător, este profund nelegală. Autoritatea contractantă, aflată în complicitate evidentă cu proiectantul lucrărilor, nu poate profita în mod discreționar de prevederile alin. (10) al art. 20 din H.G. nr. 395/2026, citat, astfel încât să includă în proiect elemente care nu au nici cea mai mică legătură cu realizarea obiectivelor Programului de finanțare, ignorând în acest fel în mod complet Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Autoritatea contractantă, în cadrul acestui program, îndeplinește rolul de delegat al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, calitate Pagina 9 din 72

în care organizează procedura de achiziție publică cu respectarea strictă a Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022 parte integrantă din Ordin 1866/2021, Ordin 1947/2022. De altfel, chiar art. 10 al Ghidului de finanțare a programului, limitează tipurile de iluminat ce pot fi finanțate din acest program, după cum urmează: „g) prevede realizarea iluminatului stradal rutier și/sau stradal pietonal; nu sunt acceptate la finanțare tipurile de iluminat arhitectural, iluminat ornamental-festiv sau alte tipuri de iluminat în afara celui menționat mai sus”. Se subînțelege foarte clar din textul actului normativ citat că în afara iluminatului stradal rutier și/sau stradal pietonal, autoritățile contractante nu pot sub niciun motiv include în proiectele depuse cheltuieli eligibile care nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului. Dacă s-ar admite contrariul, ar însemna că, spre exemplu, ar fi permis autorităților contractante să includă în proiectele finanțate prin Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, mijloace auto sau orice altceva, fără nicio legătură cu programul de finanțare și care nu contribuie la realizarea obiectivelor acestuia. În realizarea proiectului, autoritatea contractantă are libertatea de a propune includerea oricăror altor cheltuieli legale într-o secțiune separată a proiectului de cheltuieli neeligibile (suportată de autoritatea contractantă din surse bugetare proprii). Se redă, în continuare, în legătură cu cheltuielile finanțate din Programul de finanțare (cheltuieli eligibile), art. 11 al Ghidului de finanțare, în care sunt prevăzute cerințele tehnice minime în ce privesc echipamentele achiziționate și montate strict pentru „realizarea iluminatului stradal rutier și/sau stradal pietonal” în vederea îndeplinirii obiectivelor Programului de finanțare. Autoritatea contractantă are libertatea de a include în documentația de atribuire și alte cerințe, cu condiția ca acestea să conducă la obținerea unei eficiențe energetice sporite și o reducere mai accentuată a amprentei de CO2 emanat în atmosferă, ca o contribuție proprie la îndeplinirea obiectivelor Programului de finanțare. Sub niciun motiv autoritatea contractantă, în complicitate cu proiectantul lucrării, nu pot include în Proiectul Tehnic de execuție și nici în documentația de atribuire echipamente care nu au legătură cu „realizarea iluminatului stradal rutier și/sau stradal pietonal” și nici cerințe tehnice, constructive sau funcționale pentru echipamentele finanțate prin proiect care nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului de finanțare, așa cum este cazul senzorului multifuncțional, inclus în documentația de atribuire doar în scopul limitării concurenței. Contestatorul solicită Consiliului să constate, din probele prezentate de acesta în cele ce urmează, că includerea Fișei tehnice F5 nr. 3 Senzor multifuncțional în PT, fără ca acest produs să aibă legătură cu obiectivele Pagina 10 din 72

Programului de finanțare, nu este deloc întâmplătoare, această includere face parte dintr-o practică frecventă folosită de ..., proiectantul (chiar impusă în ultima vreme și altor proiectanți) de a impune câte 2/3/5/6 senzori multifuncționali, rolul acestora fiind pur simbolic, întrucât așa- zisele funcții ale acestora sunt pur teoretice (nu pot fi îndeplinite în mod practic decât în măsură în care fiecare corp de iluminat în parte ar fi echipat cu un astfel de senzor). Totodată, se învederează Consiliului faptul că prin Fișa tehnică F5 nr. 3 rd. 1.10 multisenzorul impus ar trebui să cuprindă nu mai puțin de 9 senzori independenți într-unul singur, care să fie integrați împreună într-o carcasă conectată la corpul de iluminat printr-o priză (conector) de tip Zhaga. Chiar dacă practic această construcție ar fi posibilă, montarea acestui multisenzor pentru 5 corpuri de iluminat (așa cum se prevede în PT) nu ar avea nici cel mai mic un efect asupra iluminatului public (și niciunul pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de finanțare ca cheltuială eligibilă). În continuare, contestatorul prezintă mai jos dovezile care arată inutilitatea includerii numărului de 5 Senzori multifuncționali ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 în cadrul proiectului, în care sunt prevăzute a se monta un număr de 900 de corpuri de iluminat stradal/pietonal, din următoarele motive: - Distanța de detecție a senzorului de mișcare, potrivit rd. 1.7 este de 50 m în jurul locului de montaj, pentru a detecta mișcarea automobilelor și a pietonilor. Detectarea mișcării pentru o distanță de 50 m raportată la lungimea unui sistem de iluminat care conține un minim de 900 de corpuri de iluminat, nu va avea niciun efect în plan real (nici ca ajutor pentru traficul auto și pietonal și nici pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de finanțare), singurul efect resimțit va fi cel de limitare a concurenței și de avantajare a ofertantului ce deține un astfel de senzor, în complicitate cu proiectantul și autoritatea contractantă. - Comunicarea senzorului multifuncțional rd.1.8 cu alte echipamente (care nu sunt nominalizate de proiectant în PT) pe o distanță de 1 km, nu este relevantă pentru sistemul de iluminat public SIP ..., care se întinde pe o distanță mult mai mare, astfel că și această cerință este impusă doar cu scopul limitării concurenței și a avantajării ofertantului agreat, fără nicio legătură cu obiectivele Programului de finanțarea iluminatului public local; - Cerința de la pct. 1.12 privind unghiul de detecție reprezintă o mostră de incompetență sau impunere mincinoasă din partea proiectantului în complicitate cu autoritatea contractantă, în sensul că se solicită un unghi de detecție de -80o la +80o, fără a se preciza dacă această detecție se face pe orizontală sau pe verticală, astfel încât ofertanții să cunoască cu exactitate prevederile PT și nu „intențiile proiectantului. Totodată, la același rând al fișei tehnice, proiectantul impune ca senzorul multifuncțional să poată fi utilizat pentru a partaja Pagina 11 din 72

evenimentele de detectare a mișcării și pentru a crea un avans luminos, fără a preciza nici în PT și nici în fișa tehnică în ce vor consta acestea. Pentru a se putea crea un avans luminos stradal în circulația auto sau pietonală, majoritatea corpurilor de iluminat (și NU doar 5 dintre acestea) ar trebui echipate cu un astfel de senzor multifuncțional pentru a putea îndeplini o astfel de funcție, ținând seama de distanța de detecție de 50 m pentru un senzor multifuncțional. Prin impunerea prin PT a unui număr de 5 senzori pentru un număr de 900 de corpuri de iluminat, rolul senzorului este doar de limitare a concurenței și de avantajare a deținătorului acestuia. - Se supune Consiliului, de asemenea, spre analiză, o serie de cerințe a căror includere în PT și documentația de atribuire nici măcar nu pot fi explicate, cele impuse la rd. 1.13, 1.14, 1.15, în care rolul senzorului multifuncțional ar fi de detectare a inclinării stâlpului pe care este montat, de detectare a impactului dintre stâlp și un autovehicul, de detectare a zgomotului din jurul corpului de iluminat pe care este montat. O asemenea cerință impusă în documentația de atribuire pentru un proiect finanțat din Programul de finanțare a eficienței energetice a iluminatului public, este greu de explicat întrucât, în primul rând, niciuna din activitățile senzorului multifuncțional impus nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului de finanțare amintit, iar în al doilea rând prin montarea unui număr de DOAR 5 senzori multifuncționali la un număr de 900 de corpuri de iluminat/stâlpi de iluminat niciuna din activitățile ce vor trebui detectate nu se va realiza cu cei 5 senzori montați aleatoriu. Se supune analizei Consiliului determinarea utilității montării unui număr de 5 senzori în cadrul proiectului, când numărul evenimentelor ce ar trebui monitorizate de acești senzori este de 900 de corpuri de iluminat și tot atâția stâlpi de iluminat. Singura explicație plauzibilă pentru impunerea de către autoritatea contractantă în complicitate cu proiectantul lucrărilor nu poate fi alta decât limitarea drastică a concurenței și avantajarea ofertantului deținător al unui astfel de senzor. - Includerea printre senzorii multisenzorului ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 și a senzorului de lumină ambientală din jurul corpului de iluminat rd.1.16, reprezintă un comportament clar abuziv al autorității contractante în complicitate cu proiectantul lucrării, atâta timp cât aceeași autoritate contractantă și același proiectant au prevăzut câte un senzor de lumină identic (senzor crepuscular) pentru echiparea fiecărui controller de corp de iluminat. Impunerea cerinței ca și senzorul multifuncțional să fie echipat și cu un senzor de lumină, dublând sau triplând senzorii de lumină, denotă o lipsă de responsabilitate în ceea ce privește administrarea banului public și toate acestea doar pentru limitarea concurenței și avantajarea ofertantului ce deține și impune un astfel de senzor multifuncțional. Pagina 12 din 72

- Cerința impusă la rd.1.17 din fișa tehnică ca senzorul multifuncțional să fie capabil de a detecta și partaja precipitațiile sub formă de ceață, ploaie, ninsoare, este hilară și nerealistă, întrucât este imposibil ca un senzor să facă deosebire între ploaie, zăpadă și ceață, cu excepția faptului dacă acesta ar fi înzestrat cu inteligență artificială (ceea ce nu este cazul). Prin montarea unui număr de 5 senzori în sistemul de iluminat public pentru detectarea ceții, ploii și ninsorii la locul de montaj, se pune întrebarea cum ar folosi aceștia îndeplinirii obiectivelor Programului de finanțare de creștere a eficienței energetice a iluminatului public și cum ar folosi în același timp autorității contractante pentru deciziile pe care ar trebui să le ia, de vreme ce în Fișa tehnică F5 nr. 5 a sistemului de telegestiune, aceste facilități oferite de senzorul multifuncțional nu sunt integrate. Este cât se poate de clară intenția proiectantului și a autorității contractante că includerea acestei cerințe în fișa tehnică a senzorului multifuncțional a fost făcută doar în scopul limitării concurenței și a avantajării ofertantului care a impus un astfel de echipament. - Se supune de asemenea analizei Consiliului eliminarea cerințelor impuse la pct. 1.18, 1.19 și 1.20 ca fiind lipsite de orice finalitate practică, abuzive și fără justificare, având în vedere numărul de 5 senzori multifuncționali prevăzuți prin proiect și care au un singur rol în proiect: limitarea concurenței și avantajarea unui anumit ofertant. - În condițiile în care, în conformitate cu cerința prevăzută la rd. 1.4 din Fișa tehnică F5 nr. 3, senzorul va fi conectat la AIL printr-un soclu de tip „plug and play” (ZHAGA sau similar), în mod evident senzorul, fiind închis în soclu, nu comunică cu exteriorul, deci nu are cum să identifice ceața, ploaia, ninsoarea, etc. Având în vedere caracterul Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022 parte integrantă din Ordin 1866/2021, Ordin 1947/2022 și a Ghidului de finanțare a acestui program și a faptului că în Proiectul Tehnic de Execuție toate cheltuielile proiectului fac parte din categoria cheltuielilor eligibile, menținerea echipării celor 900 de corpuri de iluminat cu un număr de doar 5 senzori multifuncționali nu are nicio justificare în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor Programului, întrucât prin funcțiile acestora nu contribuie la realizarea de economii de energie electrică și scăderea emisiilor de CO2 în atmosferă și nu determină obținerea niciunui alt avantaj pentru sistemul de iluminat public. Menținerea în cadrul Proiectului Tehnic de Execuție în continuare a celor 5 senzori multifuncționali are ca singur efect limitarea concurenței și avantajarea unui anumit ofertant, care în complicitate cu autoritatea contractantă și proiectant, au plănuit includerea acestuia în PT încă de la începutul realizării PT, beneficiind în acest fel de informații privilegiate în comparație cu alți potențiali ofertanți. Pe cale de consecință, se solicită Consiliului să dispună eliminarea din documentația de atribuire a celor 5 Pagina 13 din 72

senzori multifuncționali, precum și a Fișei tehnice F5 nr. 3 aferente acestora, ca fiind lipsiți de utilitate practică și lipsă de contribuție la realizarea obiectivelor Programului de finanțare a obiectivului de investiții ce face obiectul procedurii de achiziție publică. În aceste condiții, contestatorul solicită Consiliului rugămintea de a constata care este în realitate rațiunea proiectantului/autorității contractante de a solicita la pct. 1.10 din Fișa tehnică F5 nr. 3 includerea a cel puțin a 9 senzori care să detecteze o serie de evenimente (mișcare, inclinare stâlp, impact lovire stâlp, zgomot, temperatură, lumină, ceață, ploaie, ninsoare) montați pe doar 5 (cinci) corpuri de iluminat din totalul de 900 (nouă sute) de corpuri de iluminat proiectate, respectiv limitarea vădită a concurenței, întrucât un asemenea senzor care să înglobeze de unul singur detectarea a 9 evenimente în același timp nu este disponibil pe piața iluminatului public și dacă există totuși, acesta este deținut doar de către firma ... S.R.L., aflata în strânsă legătură cu proiectantul ... Presupunând prin absurd că solicitarea acestui senzor este justificată și are o finalitate reală, fiind capabil să detecteze o serie de evenimente, astfel cum au fost descrise mai sus, atunci în mod evident acesta ar trebui montat pe fiecare corp de iluminat în parte, pentru a detecta mișcarea mașinilor și pietonilor din toate zonele de iluminare, inclinarea tuturor stâlpilor pe care sunt montate corpuri de iluminat, determinarea eventualelor accidente ale stâlpilor pe care sunt montate corpurile de iluminat, zgomotul din oricare zonă a SIP, temperatură, lumină produsă la nivelul fiecărui corp de iluminat, ceață, ploaia și ninsoarea și nu doar în 5 locuri disparate, fără nicio logică și utilitate practică. A admite legalitatea documentației în forma actuală ar fi echivalent cu admiterea faptului că producerea accidentelor ar trebui să aibă loc exclusiv în incinta celor 5 stâlpi pe care sunt montați cei 5 senzori, în egală măsură ploaia și ninsoarea să se producă exclusiv în cele 5 zone, ceea ce în mod evident nu poate fi acceptat, frizând ridicolul. Senzorul multifuncțional este o componentă care nu privește iluminatul public, motiv pentru care Ghidul de finanțare nu a prevăzut-o. Includerea acestuia de către proiectant în Fișa tehnică nr. 3 a fost realizată strict din interese de favorizare a ofertantului privilegiat care deține un astfel de senzor. Ghidul de finanțare nu a prevăzut, printre componentele ce pot fi integrate în proiectele de iluminat finanțate din fonduri publice gestionate de Ministerul Mediului prin Agenția Fondului de Mediu, un astfel de senzor pentru ca utilitatea lui, comparativ cu cheltuielile de investiție, ar fi foarte mari, ceea ce nu justifică această achiziție. Cei 9 senzori conținuți de senzorul multifuncțional (pct. 1.10 din FT nr. 3) nu au nici cea mai mică legătură cu iluminatul public, astfel încât aceasta să poată fi considerată ca o componentă în funcționarea acestuia. Pagina 14 din 72

Acest tip de senzor a fost inclus în toate proiectele ..., care au fost atribuite în proporție de 100% către ofertantul ... S.R.L., în majoritatea situațiilor acesta fiind și singurul ofertant sau participând în calitate de subcontractant/terț susținător. În susținerea celor antemenţionate, contestatorul transmite atașat o listă cu o parte din proiectele realizate de către ..., conținând cerințe similare (chiar identice cu cel care face obiectul speței deduse judecății) în corespondență cu procedurile de atribuire a contractelor de execuție la care fie unicul ofertant a fost ... S.R.L. (în mod direct sau subcontractant și/sau terț susținător al partenerilor săi), fie, deși au mai fost unul sau mai mulți ofertanți, în final procedurile respective au fost atribuite, la o valoare apropiată de valoarea maximă estimată a respectivelor proceduri, ... S.R.L. și/sau partenerilor săi, unde calitatea sa a fost de subcontractant și/sau terț susținător. Pe cale de consecință, contestatorul solicită Consiliului să constate inutilitatea solicitării și utilizării a numai 5 multisenzori fără a se specifica necesitatea practică a acestora și fără a se detalia locul de montare a lor și să dispună eliminarea acestora, întrucât reprezintă o veritabilă piedică în calea concurenței. Nu în ultimul rând, contestatorul precizează că a procedat la a solicita oferte de preț cu specificațiile tehnice aferente fișei tehnice elaborate de către ... pentru senzorul multifuncțional și a primit deja răspunsuri de la niște mari producători de senzori, care nici măcar nu au auzit de o asemenea construcție, așa cum rezultă din răspunsurile acestora, redate în capturi. În egală măsură, se învederează faptul că s-a solicitat oferta și fișa tehnică pentru multisenzor inclusiv de la ... S.R.L., care a promovat acest tip de produs în toate proiectele sale și a realizat sute de proiecte cu un astfel de senzor, însă a fost informat, pe data de 22.12.2023, cu privire la faptul că departamentul tehnic al ... S.R.L. se află în concediul anual, iar pe data de 23.01.2023 cu privire la faptul ca „Urbio România comercializează produsele și serviciile sale exclusiv prin intermediul revânzătorilor certificați”, așa cum rezultă din capturile prezentate de contestator. Cu alte cuvinte, este mai mult decât evident că ... S.R.L., deținătorul monopolului cu privire la senzorul multifuncțional solicitat, refuză punerea sa la dispoziție către alți operatori economici, pentru a-și păstra monopolul, fapt de natură a reprezenta o dovada indubitabilă a încălcării liberei concurențe între operatorii economici. Prin urmare, ... solicită eliminarea în totalitate a acestui tip de multisenzor din acest proiect, ca urmare a faptului că nu este disponibil pe piață, iar deținătorul ... S.R.L., dacă îl deține, constituie un monopol care distorsionează grav concurența. III. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la Sistemul de telegestiune Pagina 15 din 72

În cuprinsul PT, la pag. 18 (pag. 20 din pdf) din documentul „...- PTH SSV” se prezintă sistemul de telegestiune impus de proiectant, descris sumar și intenționat confuz, astfel încât ofertanții să nu poată oferta soluția impusă și astfel să renunțe la a participa la procedură, iar în acest fel proiectantul să și-l adjudece prin propria sa firmă de construcții ... S.R.L. În mod concret, la pag. 19-20 din PT (pag. 21-22 din pdf) la pct. „Conectivitate”, se prevede ca „Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicație ales”. Analizând, prin prisma PT, concluzia proiectantului, contestatorul arată erorile intenționate pe care acesta le impune prin proiect, încălcând în acest fel în mod grav legislația din domeniul construcțiilor și cea din domeniul achizițiilor publice. La pag. 19 din PT (pag. 21 din pdf) proiectantul prevede la pct. „Operabilitate” următoarele: „Având în vedere că sistemul de iluminat public stradal este considerat de interes strategic pentru beneficiar, controlul acestuia trebuie să se poată face 24h/24h, 7 zile din 7 pe un calculator/laptop din dispecerat, printr-o aplicație wed-based, cât și prin dispozitive mobile (telefoane mobile/tablete), indiferent dacă acestea utilizează Android sau iOS”. Este mai mult decât evident faptul că de la un rând la altul proiectantul nu este capabil să fie consecvent cu proiectul pe care îl realizează, pe de o parte afirmând că la pct. „Conectivitate” că sistemul de telegestiune nu se va conecta la internet, iar pe de altă parte, la pct. „Operabilitate” afirmând că sistemul de telegestiune va utiliza non stop o „aplicație web-based”, aplicațiile bazate pe Web-based cuprinzând de fapt toate aplicațiile care comunică cu utilizatorul prin HTTP (adică internet). Autoritatea contractantă are obligația de a stabili care este tipul de comunicație pe care îl impune drept cerință : PLC (Power Line Communication), adică tehnologia de comunicații pe linia de alimentare a cablurilor electrice pentru a primi date și a trimite comenzi sau comunicație prin WEB-BASED, care implică legătură cu internetul. Acest aspect este sprijinit și de fișele tehnice ale componentelor sistemului de telegestiune prin care se impune drept cerință comunicarea exclusiv PLC (pentru controlerul de corp - Fișa tehnică F5 nr. 2 și comunicație cu CMS care este disponibilă pe internet (pentru Fișa tehnică F5 nr. 5, pct. 1.17, 1.20, 1.37, 1.39 Sistem de telegestiune), în timp ce controlul și gestiunea sistemului de telegestiune 24h/24h, 7 zile din 7 se realizează printr-o aplicație WEB-BASED de pe calculator/laptop sau dispozitive mobile/tabletă prin Android sau iOS, toate funcționând prin internet. Ținând seama că suntem în posesia unui Proiect tehnic de execuție care a fost verificat de către un verificator de proiecte autorizat MLPAT (cu referat copy paste) și avizat de beneficiar cu serioase erori de concepție Pagina 16 din 72

și confuzii voit provocate, se solicită Consiliului să impună autorității contractante refacerea acestui proiect astfel încât acesta să poată fi utilizat de către ofertanți în realizarea obiectivului proiectat. IV. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la Comunicația de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifuncțional și concentratorul de date (gateway) Prin PT, proiectantul impune realizarea comunicației dintre controlerele de corp și concentratorul de date (gateway) ce urmează a fi montat (se presupune) exclusiv prin liniile de alimentare cu energie electrică existente aflate în proprietatea furnizorului de energie electrică, adică prin comunicație exclusiv de tip PLC (Power Line Communication). Mențiunea „similar” nu este definită în documentația de atribuire, astfel că dacă prin similar se înțelege cablu de alimentare cu energie electrică, atunci trebuie să se spună că în iluminatul public există o singură instalație de alimentare cu energie electrică de la un singur furnizor și nu mai multe, astfel încât să fie posibilă comunicația PLC și pe alte căi decât cablurile electrice de alimentare a iluminatului public cu energie electrică. În continuare, comunicația între concentratorul de date (modulul central) și serverul CMS proprietate a beneficiarului (care însă nu este prevăzut printre achizițiile proiectului) trebuie să se efectueze prin PLC (Power Line Communication). Fiecare CMS este alcătuit din două părți - partea din față și partea din spate. Partea din față este partea cu care interacționează utilizatorul. Este modul în care site-urile sunt structurate și stilizate în mod vizibil. Partea din față reunește HTML, CSS și Java Script pentru a oferi un conținut bogat, interactiv și stilizat. Partea din spate a unui CMS este aplicația utilizată pentru a posta conținut nou pe un site. Procesul începe prin accesarea unei interfețe web (adică internet) care permite să adaugi, să creezi și să publici cu ușurință conținut în partea din față a sistemului CMS. Mai degrabă decât cunoașterea HTML, CSS și Java Script este posibilă crearea de conținut într-o interfață similară cu Microsoft Word. Partea din spate stochează apoi acest conținut în baza de date și îl publică în partea din față a site-ului. Împreună, aceste două sisteme formează CMS. Acestea permit publicare de conținut, cunoașterea tehnologiilor web sau construirea aplicației web de la zero. Proiectantul avea obligația de a descrie în proiect în mod clar, în ce condiții și cum este posibilă comunicația de tip PLC pe care a impus-o pentru controlerele de corp și concentratorul de date (gateway), atâta timp cât pentru cel din urmă (gateway), a impus o comunicație tip web- based. Și mai mult, comunicația de tip PLC este posibilă doar dacă în punctul de aprindere în care va fi instalat gateway-ul (concentrator de date) există legături fizice directe (cablul de alimentare a rețelei electrice pentru corpurile de iluminat) între corpurile de iluminat dintr-o anumită zonă (stradă) și gateway-ul (concentratorul de date). În acest sens, în Pagina 17 din 72

fiecare punct de aprindere, pentru a fi posibilă comunicația PLC, va fi necesar să se instaleze tot atâtea gateway-uri câte circuite directe de alimentare au corpurile de iluminat există într-un punct de aprindere. În caz contrar, comunicația cu unele controlere de corp de telegestiune nu va fi posibilă, pentru că nu există legătură fizică între corpurile de iluminat echipate cu controlere de corp de telegestiune și gateway-ul montat în punctul de aprindere. Mai simplu, în punctul de aprindere vor trebui montate tot atâtea gateway-uri câte circuite de intrare-ieșire există în punctul de aprindere pentru alimentarea corpurilor de iluminat cu energie electrică, pentru realizarea comunicării PLC. O altă problemă pe care proiectantul avea obligația să o rezolve prin PT se referă la modalitatea de preluare de către concentratorul de date (gateway) care nu este prevăzut cu interfața (modem) PLC a semnalului, întrucât acesta comunică prin web-based cu serverul CMS de date. Datele transmise de către controlerele de telegestiune cu comunicație prin sistem PLC, către aceste componente cu deosebiri majore constructive, face imposibilă preluarea și transmiterea acestora în vederea prelucrării lor de către serverul CMS. În această situație, contestatorul solicită Consiliului să impună autorității contractante refacerea PT, astfel încât să fie posibilă utilizarea aceluiași tip de comunicație între toate componentele sistemului de telegestiune, atât cu modulul central, cât și între acesta și serverul CMS. De asemenea, se solicită impunerea autorității contractante cuprinderea în cadrul PT a tuturor componentelor necesare realizării proiectului fără excepție (ex. server CMS, modem-uri PLC, repetoare- amplificatoare de semnal, acces la rețeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicație impuse, etc.), pentru ca ofertanții fără deosebire (și excepție) să poată oferta în mod egal pentru această procedură. În mod evident, documentația conține o serie de deficiențe grave care trebuie remediate, în caz contrar fiind afectată în mod iremediabil concurența între operatorii economici, făcând imposibilă participarea la procedură. V. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.2, rd. 1.3 și Fișa Tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.11 La Fișa Tehnică F5 nr. 1 se impune la rd. 1.2 ca „Aparatul de iluminat va fi integrat într-un sistem de control care permite controlul de la distanță”. Se impune, de asemenea, la rd.1.3 ca „Aparatul de iluminat va fi echipat cu modul de telegestiune”. În același timp în Fișa Tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.11 se impune pentru controlerul de corp de telegestiune ca tipul de comunicație să fie exclusiv PLC ((Power Line Communication). În această situație, în care se impune pentru corpul de iluminat ofertat să fie integrat într-un sistem de control care permite controlul la Pagina 18 din 72

distanță, iar pentru controlerul de corp, care reprezintă tocmai echipamentul prin care poate fi controlat corpul de iluminat la distanță, s-a impus exclusiv comunicația de tip PLC (adică exclusiv pe linia de alimentare cu energie electrică a corpului de iluminat) se pune foarte serios problema realizării controlului la distanță fără utilizarea conexiunii la internet (web) sau radiofrecvență (RF). În aceste condiții, în care cerințele impuse prin fișele tehnice din PT se exclud una pe cealaltă și duc la imposibilitatea ofertării unei soluții de comunicare în concordanță cu documentația de atribuire, se solicită Consiliului să impună autorității contractante să refacă PT în concordanță cu soluțiile existente în acest moment pe piață. VI. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la „Compartimentul accesorii electrice va fi prevăzut cu dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția «deschis» pe durata realizării intervențiilor cu siguranță de menținere” Cerința este formulată în mod nelegal, întrucât există: a) corpuri de iluminat al căror capac se deschide în jos și nu au nevoie de un asemenea dispozitiv; b) corpuri de iluminat al căror capac se deschide în sus la 180o și de asemenea nu necesită dispozitiv de menținere și c) foarte puține corpuri de iluminat, printre care și corpurile ... S.R.L., care se semideschid și au nevoie de un asemenea dispozitiv de menținere în poziția „deschis”. În egală măsură Ghidul de finanțare nu impune o asemenea cerință, ea fiind introdusă de către proiectanții ..., preocupați exclusiv de obstrucționarea concurenței cu orice preț. Ca urmare a celor antemenţionate, se impune eliminarea cerinței, ea fiind în mod vădit nelegală. Cerința privind menținerea capacului compartimentului accesorii în poziția „Deschis”, prin utilizarea unui dispozitiv de menținere în această poziție este o cerință abuzivă, întrucât pe piața iluminatului public există nenumărate modele de corpuri de iluminat, la care deschiderea capacului accesorii electrice se face la 180o în partea superioară sau în partea inferioară a corpului de iluminat. În aceste cazuri, corpul de iluminat nu are nevoie de un asemenea dispozitiv, întrucât capacul corpului de iluminat se menține în poziția deschis în mod natural, firesc. Includerea unei asemenea cerințe în fișa tehnică a corpului de iluminat s-a realizat de către proiectant cu aprobarea autorității contractante, cu scopul clar al avantajării ofertantului privilegiat și cu reducerea drastică a concurenței. Capacul accesorii al corpului de iluminat poate rămâne în poziția DESCHIS pentru orice perioadă de timp și prin alte metode de menținere decât cea indicată de autoritatea contractantă în F5 rd.1.14, în funcție de Pagina 19 din 72

soluția constructivă adoptată de producători. Astfel, se exemplifică corpurile de iluminat la care capacul compartimentului accesorii se deschide în partea de sus la un unghi de 180o menţinându-se în această poziție oricât timp se lucrează, fără a fi nevoie de niciun dispozitiv suplimentar sau capacul compartimentului accesorii al corpului de iluminat se deschide în partea de jos a corpului de iluminat la un unghi de 45-90o și ca urmare a inerției rămâne în această poziție pe toată perioada execuției lucrărilor de întreținere. Autoritatea contractantă atunci când impune cerințe superioare celor prevăzute de art. 11 din Ghidul de finanțare, trebuie să aibă în vedere în permanență obiectivele Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobate prin Ordinul nr. 1866/2021 al ministrului mediului, adică de reducere a consumurilor energetice și a amprentei de CO2 și în niciun caz cerințe fără legătură cu acest program, impuse doar din dorința de avantajare a unui anumit ofertant și de limitare a concurenței. Autoritatea contractantă este chemată, în cazul acestui program, să deruleze achiziția publică respectând cerințele minime impuse de art. 11 al Ghidului de finanțare a programului, iar nu de a introduce cerințe (bariere) noi în calea concurenței, fără legătură cu obiectivele programului de finanțare, întrucât finanțarea este asigurată din fondurile de mediu și are drept scop atingerea obiectivelor programului de finanțare cum ar fi: reducerea consumurilor energetice și a amprentei de CO2 în iluminatul public. VII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la „Placa led va fi prevăzută cu un senzor termic care permite, împreună cu tipul de driver utilizat, reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura pe sursele led depășește pragul critic prestabilit” Impunerea unei cerințe constructive „ca placa LED să fie prevăzută cu senzor termic”, specifică aparatului de iluminat al ... S.R.L., beneficiarul real al acestei cerințe, este restrictivă întrucât producătorii consacrați nu utilizează un asemenea sistem de răcire a LED-urilor aflate în funcțiune, prin reducerea fluxului luminos, măsură ce poate fi deosebit de periculoasă pentru circulația auto și care poate predispune la accidente grave de circulație. Industria iluminatului public a rezolvat problema controlului temperaturii critice care se poate înregistra pe joncțiunile LED-urilor aflate în funcțiune prin realizarea managementului termic combinat al răcirii LED-urilor prin utilizarea concomitentă a mai multor procedee de răcire. Doar aparatele de iluminat primitive mai utilizează astăzi reducerea fluxului luminos al LED-urilor pentru menținerea temperaturii de funcționare, întrucât acestea nu sunt prevăzute cu sisteme de răcire combinate. În egală măsură Ghidul de finanțare nu impune o asemenea cerință, ea fiind introdusă de către proiectantul ..., preocupat exclusiv de obstrucționarea concurenței cu orice preț. Ca urmare a celor Pagina 20 din 72

antemenţionate, se impune eliminarea cerinței, ea fiind în mod vădit nelegală. Impunerea prin Proiectul tehnic de execuție, a anumitor cerințe constructive pentru corpul de iluminat, ca de exemplu, placa LED să fie prevăzută cu senzor termic pentru reducerea fluxului luminos, atunci când temperatura la nivelul joncțiunilor LED-urilor crește, este o soluție depășită tehnic și moral, întrucât tehnologia de fabricație existentă astăzi în lume permite utilizarea unor metode de răcire a LED-urilor, în așa fel încât temperatura pe joncțiunile acestora să se mențină permanent în parametrii optimi. Impunerea de către proiectant, cu aprobarea autorității contractante a acestei cerințe, s-a realizat tocmai pentru ca ofertantul privilegiat (producător) nu deține pentru corpurile fabricate o tehnologie de răcire a LED-urilor bazată pe mai multe metode de răcire, limitându-se la echiparea corpurilor de iluminat fabricate cu senzor termic, motiv pentru care impune și celorlalți ofertanți soluția lui tehnică, ceea ce va avea ca efect avantajarea acestuia și restrângerea drastică a concurenței care a renunțat la o asemenea tehnologie învechită. Autoritatea contractantă, potrivit art. 156 din Legea nr. 98/2016, nu poate impune cerințe tehnice și constructive (sau atunci când le impune menționează în mod obligatoriu „sau echivalent”) în ceea ce privește obligativitatea senzorului termic. Supraîncălzirea este un fenomen de creștere a temperaturii într-un circuit electric (sau o porțiune a unui circuit). La supraîncălzire, temperatura pe joncțiunile LED-urilor dispuse pe placa LED crește peste temperatura de funcționare. Supraîncălzirea poate avea loc: - dacă căldura este produsă într-o cantitate mai mare decât era de așteptat (cum ar fi în cazul unor scurtcircuite sau aplicarea unei tensiuni mai mari decât cea nominală) sau - dacă disiparea căldurii este slabă, astfel încât căldura produsă în mod normal nu se scurge corect. Supraîncălzirea poate fi cauzată de orice defecțiune accidentală a circuitului (cum ar fi scurtcircuitul sau scânteia) sau poate fi cauzată de o proiectare sau fabricare greșită (cum ar fi lipsa unui sistem adecvat de disipare a căldurii). Din cauza acumulării de căldură, sistemul atinge un echilibru al acumulării de căldură vs. disipație, la o temperatură mult mai ridicată decât se aștepta. Trebuie precizat faptul că marea majoritate a producătorilor corpurilor de iluminat utilizează drivere electronice prevăzute cu senzor termic, astfel încât placa optică nu are nicio legătură cu un astfel de senzor. Mai mult, în producția de corpuri de iluminat sunt utilizate o serie de tehnologii în care LED-urile pot fi așezate compact pe o placă LED funcționând ca un tot unitar sau pot fi LED-uri dispuse pe un cadru metalic și alimentate electric în mod individual, fără a forma o placă LED, astfel că utilizarea unui senzor termic ar trebui să fie disponibilă pentru Pagina 21 din 72

fiecare LED în parte, ceea ce ar fi de neacceptat în construcția de corpuri de iluminat. Din acest motiv, autoritatea contractantă nu poate impune o anumită tehnologie constructivă în ceea ce privește protecția LED-urilor componente ale corpurilor de iluminat, când acest aspect privește fiecare producător în parte. Autoritatea contractantă poate solicita oricând ofertarea de corpuri de iluminat cu realizarea unor protecții privind supraîncălzirea, scurtcircuitul, supratensiunea, supracurentul, ce poate ajunge accidental la LED-urile componente, care să fie nominalizate de ofertanți în funcție de tehnologiile constructive pe care le utilizează. Cerința impunerii ca placa optică să fie prevăzută cu senzor termic nu rezolvă funcționarea LED-urilor la o temperatură optimă, care să le asigure atingerea duratei de viață solicitată. Factorul decisiv este managementul termic specific fiecărui producător în parte, între care de interes este cel care are la bază combinația dintre ventilația naturală și convecția naturală. Utilitatea senzorului termic alături de alte procedee de protecție a corpurilor de iluminat se manifestă prin reducerea fluxului luminos la momentul în care se atinge un anumit prag de temperatură și reluarea acestuia la nivelul inițial la momentul încadrării temperaturii în limitele inițiale. Acest procedeu nu reprezintă o rezolvare a problemei privind temperatura de funcționare a LED-urilor, întrucât nu se elimină cauza creșterii temperaturii, precum în cazul asigurării unei temperaturi optime de funcționare a LED-urilor, care să fie de durată. Mai mult, funcționarea senzorului termic poate întrerupe brusc iluminatul în anumite zone ca urmare a protecției realizate pentru placa LED, care se poate solda cu pagube și accidente ca urmare a întreruperii bruște a iluminatului pe timp de noapte. Protecția pe care se consideră că o asigură senzorul termic prin scoaterea din funcțiune a plăcii LED în caz de supraîncălzire a acesteia se poate transforma în pagube infinit mai mari decât defecțiunea unei plăci LED. Prin urmare se impune obligarea autorității contractante fie la eliminarea cerinței în discuție, fie la modificarea acesteia, prin adăugarea sintagmei „sau echivalent”, în sensul acceptării oricăror altor mijloace care să asigure scopul solicitării respectivului senzor, respectiv evitarea supraîncălzirii. Dacă protecția unei plăci LED este mai importantă decât viață conducătorilor auto, atunci cerința trebuie să rămână în forma stabilită de către autoritatea contractantă. VIII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la Inscripționarea aparatului de iluminat și la rd. 1.17, referitoare la Aplicația mobilă gratuită În Fișa Tehnică F5 nr. 1 a corpului de iluminat cu LED, rd.1.14 s-a impus drept cerință inscripționarea aparatului de iluminat cu un cod de Pagina 22 din 72

bare sau cod QR prin gravare sau orice altă metodă, care să asigure citirea pe întreaga perioadă de funcționare a corpului de iluminat. În acest sens, se solicită o fotografie pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței. Impunerea de către proiectant a unei asemenea cerințe nu are nicio justificare tehnică, oricât s-ar strădui acesta să invoce considerente de durabilitate a unei astfel de inscripționări. În primul rând, cerința impusă nu are nicio legătură cu obiectivele Ghidului de finanțare a programului, întrucât nu contribuie la atingerea obiectivelor privind reducerea consumului de energie electrică și pe această cale a emisiilor de CO2 în atmosferă. În al doilea rând, prin gravare nu se poate obține un cod de bare sau un cod QR care să poată fi citit cu un terminal mobil, așa cum presupune aplicația mobilă impusă prin fișa tehnică. În al treilea rând, prin impunerea unei inscripționări cu o tehnologie indestructibilă, proiectantul nu a definit ce înseamnă această tehnologie în materie de coduri de bare și cod QR și nici nu a stabilit o durată în care aceasta să reziste. Dacă proiectantul ar fi fost preocupat cu adevărat de durata rezistenței în timp a inscripționărilor, atunci ar fi trebuit să indice o metodă de protejare a codurilor respective, care să fie cu adevărat utilă, fie în cadrul unui compartiment special pe capacul superior al corpului de iluminat protejat total de praf și apă, fie înăuntrul compartimentului accesorii a corpului de iluminat care este protejat IP66-IP68 împotriva prafului și apei. Indiferent de metoda de gravare sau inscripționare indestructibilă a corpului de iluminat propusă de ofertant, atâta timp cât aceasta se realizează pe carcasa superioară a corpului de iluminat, factorii de mediu distructivi (ploaia acidă, praful, excrementele de păsări, înghețul, etc.) vor acționa distructiv asupra oricărei inscripționări neprotejate (iar prin curățare aceasta va fi distrusă) și va limita drastic perioada de utilizare cu mult mai mică decât 100.000 ore de funcționare a corpurilor de iluminat (aprox. 25 ani). Cerința este impusă este în mod categoric exclusiv cu scopul de a limita concurența, întrucât neacceptarea etichetelor autoadezive cu posibilitatea montării lor în compartimentul accesorii sau compartiment separat al corpului de iluminat, nu are nicio justificare din partea proiectantului, care este preocupat de satisfacerea intereselor firmei ... S.R.L. Este cât se poate de clar că cerința este impusă în mod abuziv, doar pentru că proiectantul poate, iar demonstrarea îndeplinirii cerinței pe baza unei fotografii, așa cum impune prin cerința de la rd. 1.14, este cel puțin hilară. În aceeași Fișă tehnică, la rd. 1.17, se solicită punerea la dispoziția beneficiarului de către producător a unei aplicații mobile gratuite, disponibilă în Google Play și AppStore, prin indicarea numelui aplicației și Pagina 23 din 72

a modului de accesare a acesteia, cu scopul verificării unor informații despre corpul de iluminat ofertat. Totodată, la același rd. 1.17, se solicită furnizarea în cadrul propunerii tehnice a aplicației gratuite și a unui cod serial/cod QR/cod de bare, al unui aparat existent, în scopul verificării funcționalităților solicitate. Cerința „de punere la dispoziția beneficiarului a unei aplicații mobile gratuite disponibilă pe Google Play și Appstore” poate fi impusă prin documentația de atribuire strict în sarcina ofertanților la procedură, nu în sarcina producătorilor care nu sunt ofertanți și nu au nicio relație contractuală cu autoritatea contractantă, fiind terți față de procedură, condiții în care impunerea unor cerințe în sarcina unor terți față de procedură este profund nelegală. În primul rând, ofertantul nu poate fi pus în situația de a fi obligat prin documentația de atribuire să pună la dispoziția autorității contractante o aplicație mobilă gratuită din faza de ofertare, o asemenea cerință fiind nelegală și obligând potențialii ofertanți la angajarea unor costuri nejustificate în vederea participării la procedură. În acest sens, contestatorul transmite atașat, contractul încheiat de către acesta în vederea realizării unei astfel de aplicații solicitate în mod „gratuit” de către autoritatea contractantă în faza de ofertare, împreună cu factura aferentă. Autoritatea contractantă poate solicita ofertarea unei aplicații mobile gratuite inclusă în prețul ofertat care să fie disponibilă doar în cadrul execuției contractului, așa cum se solicită pentru aplicația sistemului de telegestiune ofertat. Informațiile solicitate precum „Dimensiunea permisă a consolei de fixare Ø, Tipul driverului, Opțiunea de control, Opțiuni de telemanagement, Furnizarea codurilor de comandă pentru piese de schimb: driver, modul LED, etc., Setări driver, etc.”, fie unele sunt lipsite de claritate, fie altele sunt complet inutile sau sunt solicitate din cauza faptului că așa sunt structurate în aplicația ... S.R.L. impusă de proiectantul ... Tipul informațiilor de la pct. b), pentru care beneficiarul solicită de a fi permisă introducerea lor în aplicație, sunt informații pe care le furnizează sistemul de telegestiune care va fi implementat și nu o aplicație de tip cod QR. De altfel, operarea într-o aplicație proprietară nu poate fi efectuată de către terți și în niciun caz în mod independent de permisiunea producătorului. Doar sistemul de telegestiune ce va fi implementat poate pune la dispoziția beneficiarului, fără restricții, toate informațiile solicitate aplicației QR, acesta devenind proprietarul de drept al sistemului de telegestiune. Întrebarea care se pune este relevantă, utilitatea acestei aplicații de tip QR, atâta timp cât se implementează un sistem de telegestiune capabil să furnizeze informații infinit mai multe autorității contractante decât o simplă aplicație QR a unui corp de iluminat. Pagina 24 din 72

Prin impunerea cerinței de punere la dispoziția beneficiarului a unei asemenea aplicații, se restricționează în mod nejustificat și nelegal concurența, întrucât la procedură vor putea participa doar producătorii care și-au „fabricat” o asemenea aplicație complet inutilă și în mod deosebit producătorul ... S.R.L. deosebit de „inventiv” în crearea unor asemenea cerințe, impuse în general prin proiectantul ... și ocazional, prin alți proiectanți. În condițiile în care toate informațiile solicitate prin impunerea acestei cerințe sunt dublate de informațiile impuse prin Fișa tehnică a producătorului și sistemul de telegestiune implementat, cerință de punere la dispoziția beneficiarului a unei aplicații mobile gratuite care să dubleze informații deja solicitate prin alte documente, este o cerință restrictivă și profund nelegală, motiv pentru care se solicită eliminarea acesteia. Totodată, există o gravă necorelare între obligativitatea ofertanților de a furniza corpurile de iluminat exclusiv cu un cod de bare sau cod QR aplicat prin gravare sau altă metodă indestructibilă, în timp ce se solicită în cadrul aceleași cerințe, la rd. 1.17, punerea la dispoziție a unui cod serial/cod QR/cod de bare și nu doar a unui cod QR sau cod de bare, cum în mod abuziv este solicitat la rd. 1.14. Se impune, de asemenea, clarificarea de către proiectant a momentului introducerii datelor suplimentare în aplicația mobilă gratuită și cine va efectua acest lucru, ținând seama că aplicația respectivă va deveni funcțională doar după desemnarea ofertantului câștigător. Contestatorul solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la eliminarea din cuprinsul Fișei tehnice a oricărei referiri la aplicația mobilă gratuită (rd. 1.14, rd. 1.17) până în momentul refacerii PT cu condițiile concrete de funcționare a codului QR. În condițiile în care toate informațiile solicitate prin impunerea acestei cerințe sunt dublate de informațiile impuse prin Fișa tehnică a producătorului și sistemul de telegestiune implementat, cerință referitoare la punerea la dispoziție a unei aplicații mobile care să dubleze informații deja solicitate prin alte documente, este o cerință restrictivă și profund nelegală, motiv pentru care se solicită eliminarea acesteia sau modificarea cerinței, în sensul de a face referire exclusiv la informații care nu sunt gestionate prin sistemul de telegestiune. În susținerea celor antemenţionate, contestatorul invocă Decizia CNSC nr. 2625/C11/2629/08.11.2023, menținută prin Hotărârea nr. 9/11.01.2024 pronunțată de către Curtea de Apel Târgu Mureș în Dosarul nr. 317/43/2023, din cuprinsul căreia se citează. IX. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 3.17, referitoare la Raportul de testare LM-80, TM-21 În Fișa Tehnică F5 nr.1 Corpuri de iluminat cu LED la pct. 3.17 proiectantul impune, în mod eronat, testul LM-80 TM-21 pentru LED-uri, Pagina 25 din 72

testul corect fiind LM-84 TM-28. Testul LM80 TM 21 se utilizează doar în cazul în care se montează LED-uri independente montate sau nu într-o sursă de lumină (placă LED, bec LED, tuburi LED, etc). Testul LM-84 TM- 28 se utilizează în cazul în care LED-urile dispuse pe placa optică sau în mod individual se montează într-un corp de iluminat, așa cum este cazul proiectului de față. Diferența clară între cele două rapoarte de testare LM-80 TM-21 și LM-84 TM-28 rezidă în faptul că primul testează durata de viață (funcționare a LED-urilor), în timp ce al doilea testează durata de viață a corpurilor de iluminat echipate cu LED-uri. Prin testul LM84 TM28 este testată durata de viață (funcționare) a LED-urilor care funcționează montate într-un corp de iluminat care absoarbe o parte semnificativă a fluxului luminos emis și sunt influențate și de alți factori, față de LED-urile care nu sunt montate într-un sistem de iluminat. În condițiile în care prin PT se impune montarea de corpuri de iluminat în SIP, este cât se poate de clar impunerea unui test adecvat corpurilor de iluminat echipate cu LED-uri și nu doar pentru LED-uri libere. Pe cale de consecință, contestatorul solicită Consiliului obligarea autorității contractante la modificarea documentației în sensul celor antemenţionate, impunându-se înlocuirea raportului LM-80 TM-21 cu raportul LM-84 TM-28. X. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.11 Prin Fișa Tehnică F5 nr. 2 Controler punct luminos, la rd. 1.11, proiectantul impune ca tip de comunicație exclusiv PLC (Power Line Communication), în timp ce la rd. 1.1 se stabilește ca acesta să efectueze „controlul de la distanță sau automat ale aparatelor de iluminat”. Este cât se poate de vizibil că realizarea controlului la distanță a aparatelor de iluminat nu se poate realiza decât prin comunicație GSM sau RF cu utilizarea internetului. Atâta timp cât proiectantul impune doar comunicația PLC, adică pe cablurile electrice de alimentare a corpurilor de iluminat, controlul la distanță nu va fi posibil fără interacțiunea cu internetul. Motivația proiectantului în ceea ce privește lipsa costurilor de comunicație prin PLC, nu reprezintă o alternativă atâta timp cât rețelele electrice nu sunt pregătite pentru astfel de comunicații, accesul la rețele trebuie acordat de proprietarul acestora și nu se face în mod gratuit, în timp ce în spectrul frecvențelor radio sunt nenumărate posibilități de acces gratuit pentru realizarea comunicațiilor. În acest sens, contestatorul solicită eliminarea din fișa tehnică a exclusivității pentru comunicația de tip PLC și să permită și alte tipuri de comunicație pe frecvențe libere. XI. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 2 rd. 1.9, referitoare la Inscripționarea Controllerului punct luminos și la rd. 1.15, referitoare la Aplicația mobilă gratuită Pagina 26 din 72

Contestatorul precizează că susținerile sale de la cap. VIII de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care nu le mai reia și, în mod suplimentar, învederează următoarele: - Controllerul de telegestiune are rolul de colectare, comunicare și control pentru corpul de iluminat pe care este montat și gestionează toate informațiile despre corpul de iluminat pe care îl controlează și cele proprii ale sale și le comunică prin intermediul gateway-ului sau în mod direct serverului (toate informațiile solicitate la rd.1.15 din Fișa Tehnică F5 nr. 2 a Controllerului de punct luminos, precum și cele ale corpului de iluminat pe care este montat, prevăzute în Fișa Tehnică F5 nr. 1 a corpului de iluminat stradal cu LED, rd. 1.17); - Prin solicitarea de către proiectant a unei aplicații mobile gratuite pentru controllerul de punct luminos - creierul sistemului de telegestiune - care să fie pusa în mod gratuit, la dispoziția autorității contractante, reprezintă nu numai o cerință abuzivă din partea proiectantului, ci și o suprapunere a acestei aplicații peste aplicația sistemului de telegestiune, care, odată implementată, va avea disponibile toate informațiile despre corpul de iluminat, controllerul de punct luminos, controllerul de grup (gateway) și senzorul multifuncțional (acolo unde este impus). În aceste condiții, inutilitatea aplicației mobile gratuite este în mod evident demonstrată, toate informațiile oferite de aceasta sunt redundante, ele fiind disponibile în mod permanent în aplicația sistemului de telegestiune. Astfel de aplicații mobile sunt utile doar acolo unde nu există o altă aplicație cum este cea de telegestiune în cazul de față, cu scopul obținerii unor informații rapide la fața locului, fără a mai fi nevoie de consultarea unor înscrisuri. Atâta timp cât însă toate informațiile necesare sunt în permanență la dispoziția instalatorului 24/24 ore 7/7 zile prin sistemul de telegestiune care oferă infinit mai multe informații, atunci care este rostul impunerii unei a doua aplicații mobile gratuite care oferă mai puține informații care și acestea trebuie importate din aplicația sistemului de telegestiune? - La art. 11 din Normele metodologice de aprobare a Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobate prin Ordinul nr. 1866/2021 al Ministrului mediului, apelor și pădurilor, pe lângă faptul că nu se impune drept cerință minimă o astfel de aplicație, aceasta nici nu contribuie în niciun fel la atingerea obiectivelor din program în sensul creșterii eficienței energetice și a reducerii amprentei de CO2, astfel încât proiectantul să fie îndreptățit să impună astfel de cerințe străine de obiectivele proiectului și menite de a limita concurența și de a avantaja societatea ... S.R.L. aflată în raporturi de participații mascate ale aceluiași proprietar, Solcanu Dragoș. XII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 3 Senzor multifuncțional, rd. 1.5 Pagina 27 din 72

Contestatorul precizează că susținerile sale de la cap. X de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care nu le mai reia. XIII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway rd. 1.15, referitoare la Inscripționarea punctului de aprindere și la rd. 1.20, referitoare la Aplicația mobilă gratuită Contestatorul precizează că susținerile sale de la cap. VIII de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care nu le mai reia. XIV. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișele Tehnice F5 nr. 4 rd. 3.3 și nr. 5 rd. 3.3, referitoare la Certificatul de conformitate solicitat Prin Fișa Tehnică F5 nr. 4 pct. 3.3 nu se specifică în clar dacă proiectantul solicită certificat de conformitate pentru punctul de aprindere sau pentru echiparea acestuia conf. rd. 1.17, adică pentru Gateway, senzor de lumină, senzor efracție și ceas programator. În cazul în care se solicită certificarea punctului de aprindere atunci invocarea standardelor respective nu îi sunt aplicabile acestuia, iar producătorii punctelor de aprindere din România nu dețin asemenea certificări. Echipamentele electrice ale producătorilor străini nu pot fi montate în Sistemul Energetic Național fără omologarea acestora de ANRE. Pe cale de consecință, se solicită Consiliului obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței sau reformularea pentru punctul de aprindere. Aceeași situație este aplicabilă și pentru sistemul de telegestiune - Fișa tehnică F5 nr.5, rd. 3.3. XV. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișele tehnice nr. 2 Controller punct luminos rd. 3.3, nr. 3 Senzor multifuncțional rd. 3.3, nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway rd. 3.3, nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 3.3 referitoare la obligativitatea Certificatului de conformitate conform directivelor esențiale Nelegalitatea acestor cerințe rezidă din faptul că este limitată demonstrarea îndeplinirii prin impunerea certificatului de conformitate, în condițiile în care legislația în vigoare în materia achizițiilor publice impune acceptarea de mijloace echivalente, cum ar fi declarația de conformitate, care este o declarație pe proprie răspundere a producătorului, emisă sub sancțiune legală, prin care acesta confirmă faptul că produsele ofertate respectă standardele prevăzute de directivele europene și li se poate aplica marcajul CE. Declarația de conformitate CE este valabilă neînsoțită de Certificatul de conformitate solicitat, fiind o declarație dată în baza legii pe răspunderea producătorului, Certificatul de conformitate este un document emis de către un laborator autorizat, prin care acesta confirmă că produsele Pagina 28 din 72

testate de laborator (deci nu cele ofertate, întrucât testarea este mult anterioară ofertării) respectă standardele prevăzute de directivele europene și este valabil doar însoțit de Declarația de conformitate CE a producătorului, prin care acesta se angajează să oferteze produse similare cu cele testate prevăzute în certificatul de conformitate. Prin urmare, contestatorul solicită obligarea autorității contractante la modificarea documentație de atribuire, în sensul acceptării prezentării și a declarației de conformitate în vederea îndeplinirii cerinței. Formularea cerinței este ambiguă și lasă loc subiectivismului, întrucât nu stabilește cu claritate ce anume din standardele invocate trebuie să respecte produsele supuse testării, iar menționarea generală a îndeplinirii standardelor (care prin excelență sunt standarde tehnice care confirmă/infirmă parametrii tehnici/constructivi/ funcționali cât se poate de reali) este impusă doar cu scopul limitării concurenței și avantajarea unui anumit ofertant, respectiv ... S.R.L. Cerința impusă privind prezentarea unui Certificat de conformitate pentru produsele ofertate este o cerință excedentară impusă doar cu scopul limitării concurenței, în timp ce Declarația de conformitate CE este suficientă și satisface pe deplin cerința privind conformitatea produselor ofertate cu directivele UE neînsoțită de Certificatul de conformitate, motiv pentru care se solicită obligarea autorității contractante la modificarea documentație de atribuire, în sensul acceptării prezentării și a declarației de conformitate în vederea îndeplinirii cerinței. În susținerea celor antemenţionate se invocă Decizia CNSC nr. 1257/C5/1186/06.06.2023,

menținută

prin

Hotărârea

nr. 435/08.08.2023 de către Curtea de Apel Suceava, din care se citează. XVI. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 3.5 referitoare la Compatibilitatea TALQ sau similar a sistemului de telegestiune propus TALQ nu este o organizație guvernamentală, accesul se face pe baza plății unei cotizații de ordinul miilor de euro și nu reprezintă un standard, astfel limitând participarea la procedură și fiind excesiv impusă. Din moment ce se solicită respectarea standardelor europene pentru aplicația de telegestiune, nu pot fi impuse altfel de standarde ale unor asocieri cu interese comerciale în acest domeniu. Prin urmare, contestatorul solicită Consiliului obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe. XVII. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 5.1 referitoare la punerea la dispoziție de către producătorul sistemului de telegestiune a unui serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție Susținerile contestatorului de la cap. VIII de mai sus, referitoare la nelegalitatea impunerii unor obligații în sarcina producătorului, care este Pagina 29 din 72

terț față de procedură, sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care acesta nu le mai reia. Nu în ultimul rând, cerința este excesiv a fi impusă în sarcina tuturor ofertanților, fiind necesar a fi modificată, în sensul faptului că va interveni doar în privința câștigătorului, după cum în mod judicios a stabilit Consiliul în cuprinsul Deciziei nr. 2625/C11/2629/08.11.2023, din care se citează. Cerința punerii la dispoziție a unei linii telefonice gratuite ar reprezenta o cerință legală atâta timp cât ar fi solicitată cu titlu gratuit atât pe perioada implementării sistemului de telegestiune, cât și pe perioada de garanție, cu alte cuvinte se impune, așa cum s-a demonstrat, ca această cerință să fie impusă exclusiv în privința câștigătorului. Nu există prevederi legale astfel ca autoritatea contractantă să poată impune prin documentația de atribuire cerințe de beneficii cu titlu gratuit ofertanților. Ofertanții nu sunt asociații de caritate care să ofere autorităților contractante tot felul de beneficii cu titlu gratuit (linii telefonice gratuite, mostre gratuite etc.), doar ca urmare a faptului că li se permite. XVIII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește Activitatea de înlocuire a unui număr de 15 puncte de aprindere Printre activitățile înscrise în PT, la pag. 15-16 din documentul „...- PTH SSV” (pag. 17-18 din pdf) nu figurează și activitatea de înlocuire a unui număr de 15 puncte de aprindere. Însă la pag. 16 (pag. 18 din pdf) din documentul respectiv, în Tabelul nr. 4 - Centralizator cantități de echipamente, este prevăzut un număr de 15 puncte de aprindere, fără ca prin PT să se specifice care va fi destinația acestor materiale și se prezintă respectiv. În Detaliile de execuție ale proiectului nu sunt prevăzute locurile în care se vor monta punctele de aprindere și nici procedurile de execuție specifice acestui tip de lucrare. De asemenea, nu se specifică în PT tipul punctelor de aprindere ce vor fi montate, în Fișa tehnică F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieșiri monofazate/trifazate (pag. 149-152 din documentul „...-PTH SSV”) fiind descrise atât puncte de aprindere cu ieșiri monofazate, cât și puncte de aprindere cu ieșiri trifazate, așa cum rezultă din captura de mai jos. În cadrul activităților contractului nu se regăsește demontarea punctelor de aprindere existente și montarea de puncte de aprindere noi. De asemenea, în același capitol, la enumerarea lucrărilor ce se vor efectua, pct. „Principalele activități ce vor fi prestate”, lucrarea nominalizată este denumită „Implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere, pentru un număr de 15 unități” (pag. 16 din documentul „...-PTH SSV”, pag. 18 din pdf). Această formulare voit confuză creează convingerea ofertanților că la nivelul punctelor de aprindere existente se vor monta un număr de 15 gateway- Pagina 30 din 72

uri, fără demontarea acestora, întrucât nicăieri în PT nu se prevede demontarea punctelor de aprindere existente, așa cum se prevede demontarea corpurilor de iluminat, consolelor și cablurilor de alimentare și montarea în locul lor a unor echipamente noi. Punctele de aprindere cu telegestiune sunt prevăzute doar în Tabel 6 (pag. 22 din documentul „...- PTH SSV”, pag. 24 din pdf) fără a se menționa nimic despre montajul lor și mai ales dacă acestea înlocuiesc punctele de aprindere vechi sau sunt puncte de aprindere suplimentare, nespecificându-se în niciun fel dacă acestea sunt puncte de aprindere noi cu telegestiune sau sunt punctele de aprindere existente ce vor fi echipate cu sistem de telegestiune (gateway). Faptul că în PT proiectantul face o descriere generală a punctului de aprindere, iar în Detalii de execuție se face o descriere de asemenea generală a montării, fără a se indica dacă montarea este precedată de o demontare a punctelor de iluminat existente, așa cum se specifică în mod clar în ceea ce privește corpurile de iluminat și consolele, după cum se poate observa și în operațiile descrise în Detalii tehnice, nu poate conduce la concluzia că documentația este clară, completă și fără ambiguități, ci dimpotrivă, la cea că este în mod intenționat ambiguă. După cum se poate observa din cap. IV.2 Caiet de sarcini pentru furnizarea de echipamente și materiale (pag. 59 din documentul „...-PTH SSV”, pag. 61 din pdf), nicăieri în descrierea din caietul de sarcini nu se face referire la punctele de aprindere cu telegestiune, cu toate că acesta reprezintă un echipament important în cadrul PT, așa cum se face referire la demontarea/montarea corpurilor de iluminat și controlerelor de telegestiune și a consolelor de prindere. Este cel puțin ciudat ca un proiectant să omită din Caietul de sarcini operații atât de importante, cum ar fi montarea și demontarea punctelor de aprindere ale iluminatului public și sistemului de telegestiune care le echipează (gateway-uri). Simpla descriere generală a unui echipament din punct de vedere constructiv și de montare în cadrul unui proiect de execuție nu este relevant dacă proiectantul nu stabilește planșe desenate în legătură cu locul și cotele de montaj, detaliile de montaj (pe stâlp, în cabină, în postul trafo, pe perete, etc.) urmate de detalii de montaj concrete. Faptul că există în cadrul PT o planșă desenată ce conține schema monofilară a punctului de aprindere nu poate substitui detaliile de montaj care sunt esențiale pentru ofertanți, pentru a oferta un preț corect. Pentru ca punctul de aprindere cu telegestiune să poată fi ofertat conform Formularelor de deviz, este necesar să se clarifice atât Partea scrisă, cât și Partea desenată și Detaliile tehnice ale PT, astfel încât să se cunoască în mod concret următoarele: - Numărul de puncte de aprindere ce se vor demonta; Pagina 31 din 72

- Numărul de puncte de aprindere ce se vor monta și dacă acestea conțin sistemul de telegestiune integrat în acestea (nr. gateway), iar în caz contrar: o Nr. de sisteme de telegestiune (gateway-uri) ce vor fi achiziționate în mod separat; o Materiale necesare montajului punctelor de aprindere în Formularul F4 (nu este prevăzut niciun fel de material de montaj). Din Fișa Tehnică nr. 4 a Punctului de aprindere se desprinde faptul că acesta conține sistemul de telegestiune (gateway) montat deja în acesta. Atunci care este rațiunea ca în Formularul F3 Punctul de aprindere se montează în mod separat și nu conține gateway, în timp ce în Formularul F4, punctul de aprindere conține gateway? De asemenea, în Formularul F4 nu se preconizează a se achiziționa gateway în mod independent (se consideră parte componentă a Punctului de aprindere), în timp ce în Formularul F3 se dă norma de montare pentru Gateway, care de fapt nu este achiziționat prin Formularul F4. Toate aceste „scăpări” ale PT trebuie corectate și transparentizate. În continuare, contestatorul citează pag. 15-16, 20, 22, 46-47, 59- 60, 71, 117, 130 și 149 din documentul „...-PTH SSV”, cu precizarea că, în susținerea ambiguității și nelegalității documentației de atribuire cu privire la punctele de aprindere, invocă BO2024_170 și BO2024_263 emise ca urmare a contestațiilor formulate de către acesta în cadrul unor proceduri similare cu cea din speța dedusă judecății, din care citează. Totodată, contestatorul apreciază că în speță sunt incidente următoarele prevederi legale: alin. (1) și (2) art. 50, alin. (1) art. 154, alin. (1) și (6) art. 155, alin. (1) și (2) art. 156, alin. (1) și (2) art. 158, art. 167 și art. 200 din Legea nr. 98/2016, citate. Modalitatea în care autoritatea contractantă a publicat documentația de atribuire aferentă acestei proceduri este de natură a limita în mod nelegal participarea la procedură și de a încălca principiul tratamentului egal, motiv pentru care se impune luarea măsurilor necesare pentru stabilirea legalității, astfel cum au fost acestea detaliate în cuprinsul contestației. În susținerea celor invocate în cuprinsul contestației, se invocă Deciziile

CNSC

nr.

1287/C10/1185/09.06.2023

și

nr. 1257/C5/1186/06.06.2023, menținute prin Deciziile nr. 436/08.08.2023, respectiv nr. 435/08.08.2023 emise de către Curtea de Apel Suceava în Dosarele nr. 486/39/2023, respectiv nr. 480/39/2023, prin intermediul cărora, în spețe similare, în cazul unor proiecte realizate de către ..., au fost admise criticile contestatorului. Nu în ultimul rând se invocă și Decizia CNSC nr. 2625/C11/2629/08.11.2023. Concluzionând, ... solicită C.N.S.C. în principal, modificarea documentației de atribuire în sensul eliminării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența, obligarea autorității contractante la Pagina 32 din 72

decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016, în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației, precum și suspendarea acesteia până la soluționarea contestației. Prin adresa nr. 1119/09.02.2024, înregistrată la CNSC cu nr. 8585/12.02.2024, ... transmite punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de către ..., solicitând respingerea acesteia ca nefondată și continuarea procedurii de atribuire, pentru următoarele motive: I. Aspecte cu titlu preliminar: Ca o chestiune prealabilă, se arată faptul că societatea ...S.R.L este elaboratoarea proiectului tehnic și nu autoritatea contractantă din prezenta procedură. Așa cum poate fi, cu ușurință observat, la nivelul proiectului tehnic, nicăieri pe parcursul acestuia nu sunt formulate cerințe sau criterii de calificare a acestora, stabilirea acestora fiind apanajul autorității contractante, așa cum este definit de art. 163 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Așa cum rezultă din conținutul prevederilor art. 140 din Legea nr. 98/2016, citat, întocmirea proiectului tehnic de către un operator economic și, ulterior, depunerea unei oferte în cadrul respectivei proceduri chiar de către acel operator economic, nu este de natură a distorsiona concurența. În mod similar a opinat și Agenția Națională de Achiziții Publice, prin răspunsul formulat la Speța 994 din data de 2 iunie 2020, în sensul că un operator economic care a întocmit proiectul tehnic poate fi exclus, numai dacă autoritatea contractantă poate demonstra fără echivoc nu doar faptul că acesta se află în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedura/procedurile respectivă(e) nu le posedă, ci și faptul că deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți operatori economici. În continuare, autoritatea contractantă expune răspunsul Agenției Naționale de Achiziții Publice, iar cu titlu de jurisprudență, se indică Decizia CNSC nr. 1442/C9/1477 din 07.07.2021, din care se citează. De asemenea, cu titlu de exemplu, se menționează faptul că, însăși societatea ... a întocmit proiectul tehnic în cadrul procedurii având ca obiect „Servicii de proiectare și execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiție: «Modernizarea/reabilitarea sistemului de iluminat public pentru orașul Pâncota, județul Arad» din cadrul proiectului: «Creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat public în orașul Pâncota, Pagina 33 din 72

județul Arad»”, anunț de participare simplificat nr. ..., ulterior, fiind declarată câștigătoare în cadrul respectivei proceduri (anunț de atribuire ...). De interes este și decizia CNCS nr. 170/C3/3490 din 19.01.2024 din care se citează. II. Documentația de atribuire este nelegală în temeiul următoarelor considerente: Cu privire la conținutul referatului de verificare a proiectului, se face precizarea că întocmirea, redactarea și conținutul acestuia este în sarcina verificatorului și este independentă de voința proiectantului, beneficiarului și, cu atât mai puțin, cu voința oricărui operator economic care ar putea participa la o procedură de achiziție publică. Din înțelesul contestației, verificatorul ar trebui mai întâi să îi ceară acordul acesteia, pentru ca acesta să fie mulțumită de conținutul reofertatului. Se face precizarea că domnul Ignat C. Jan deține certificat de atestare tehnico-profesională care atestă competența sa de Verificator de Proiecte în toate domeniile, în specialitate Instalații Electrice (Ie), certificat eliberat în baza Legii nr. 10 privind calitatea în construcții. Domnul Ignat C. Jan deține o experiență de peste 18 ani în domeniul verificării proiectelor, deține certificarea de Expert Tehnic și este un important membru în domeniul academic, fiind profesor universitar și doctor în Inginerie Electrică, peste 5 cărți publicate (printre care și „Ghid de bună practică pentru instalații de iluminat”), peste 120 de lucrări publicate, membru în Comisia Tehnică de Examinare nr. 6 - MDRL - București în vederea atestării experților și verificatorilor tehnici de proiecte, Comisia Instalații Electrice. Autoritatea contractantă apreciază că nu este în măsură să facă aprecieri asupra profesionalismului verificatorului de proiect și nici asupra modului în care acesta și-a îndeplinit atribuțiile în cadrul altor contracte care nu au legătură cu prezenta procedură, singurele obligații ale autorității contractante fiind legate de urmărirea respectării prevederilor legale privind activitatea de verificare a proiectului tehnic, respectiv prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și ale H.G. nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate. Din analiza referatului de verificare nr. 98/2023 al PF ..., se constată că acesta conține elementele obligatorii prevăzute de H.G. nr. 925/1995, respectiv date și informații referitoare la respectarea reglementărilor tehnice și asigurarea cerințelor fundamentale aplicabile. Verificarea proiectului a fost inclusă ca activitate distinctă în cadrul contractului de servicii de proiectare, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995: „Verificatorul de proiect atestat nu poate Pagina 34 din 72

verifica și ștampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat ...” În opinia autorității contractante, obligația organizării unei singure proceduri de achiziție pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare și verificarea tehnică a proiectului rezultă din prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. De interes este și decizia CNSC nr. 170/C3/3490 din 19.01.2024, din care se citează. De asemenea, Consiliul constată că autorul contestației nu a indicat existența unui conținut cadru sau formular tipizat pentru un astfel de referat, susținerea sa cu privire la faptul că aceasta constituie un motiv de 3 considera că nu a fost verificat proiectul tehnic fiind neîntemeiate. I. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește Activitatea de montare a unui gateway, impunându-se eliminarea Fișei Tehnice nr. 6 - gateway Această presupusă „ambiguitate” este datorată lipsei de analiză în detaliu a proiectului tehnic, cu scopul vădit de a induce în eroare Consiliul. În continuare se arată că documentația este completă, corectă și lipsită de ambiguități: Așa cum este precizat la pag. 22 a Proiectului Tehnic nr. 26PT/2023, este evidentă cantitatea echipamentelor de tip gateway și se prezintă Tabelul 6 – Listă echipamente. Totodată, cantitatea este confirmată și la nivelul listelor de cantități, prezentându-se Formular F4 - Lista cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări. Astfel, se solicită Consiliului să respingă această critică total nefondată. II. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la Montarea unui număr de 5 senzori multifuncționali Și de această dată contestatorul încercă să inducă în eroare Consiliul. Detalierea necesității senzorilor multifuncționali este prezentată în cadrul proiectului tehnic: la pagina 21 este detaliată necesitatea senzorilor multifuncționali. Senzorii multifuncționali vor funcționa împreună cu sistemul de telegestiune pentru a crea un iluminat adaptiv care să răspundă la viteza și dinamismul de dezvoltare a localității și se citează „Prezentare generală sistem telegestiune”. Necesitatea acestor senzori este detaliată și în cadrul fișei tehnice nr. 3, citându-se pct. 1.11, 1.12, 1.13, 1.15 -1.19. Poziția senzorilor a fost propusă a fost propusă pentru zone de interes din cadrul localității, pentru a asigura iluminatul dinamic. Este cunoscut faptul că, în condiții de ceață intensă, ploaie sau ninsoare, scade vizibilitatea, motiv pentru care senzorii trebuie să anuleze programul de dimming prestabilit, pentru a asigura un nivel de siguranță rutieră sporit. Pagina 35 din 72

De interes este și decizia CNSC nr. 2969/C1/3216 din 19.12.2023, din care se citează. Astfel, autoritatea contractantă arată că senzorii sunt necesari, în cadrul documentației de atribuire fiind detaliată necesitate acestora, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică total nefondată. III. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la Sistemul de telegestiune Această presupusă „ambiguitate” este datorată lipsei de analiză în detaliu a proiectului tehnic, cu scopul vădit de a induce în eroare Consiliul. Cerința este clară și bine definită: „Sistemul va avea în componența sa echipamente care, prin funcționarea lor nu generează costuri suplimentare pentru citirea și transmiterea datelor”. Un sistem de telegestiune ce folosește ca protocol de comunicație rețele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat și serverul de comandă și control. Protocolul de comunicație bazat pe rețele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractantă să încheie un contract cu un operator de telefonie mobilă pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru 911 cartele SIM (care corespund cantității totale de aparate de iluminat echipate cu controler), pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat (aproximativ 25 ani), acest lucru fiind inacceptabil. De interes este și decizia CNSC nr. 1991/C9/21032,2104 din 25.08.2023, din care se citează. Astfel, autoritatea contractantă consideră că cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică total nefondată. IV. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la Comunicația de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifuncțional și concentratorul de date (gateway) Cu titlu preliminar, se arată faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date: 1.1 2 Tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar); Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, această critică este nefondată. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei Pagina 36 din 72

electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonic mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. De interes este și decizia CNSC nr. 2968/C1/3216 din 19.12.2023, din care se citează. V. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.2. rd. 1.3 și Fișa Tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.11 Cu titlu preliminar, se arată faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date: 1.1 1 Tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar); Astfel, critica contestatorului face referire la anumite specificații scoase din context cu scopul de a induce în eroare Consiliul. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, se arată că și această critică este nefondată. VI. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la „Compartimentul accesorii electrice va fi prevăzut cu dispozitiv pentru menținerea capacului la poziția «deschis» pe durata realizării intervențiilor cu siguranță de menținere” Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este mentenanța post garanție. De aceea, compartimentele optice trebuie să poată fi deschise fără deteriorarea componentelor. Compartimentul accesorii Pagina 37 din 72

electrice (aparataj) trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția Deschis pe durata intervențiilor, pentru scurtarea timpilor de intervenție în caz de defecțiune ce presupune înlocuirea unor părți componente, în condițiile în care reparațiile vor fi executate la poziție. Timpii de intervenție scurtați duc la minimizarea riscului de blocare a traficului și eficientizează consumurile de resurse umane și utilaj și, implicit, costurile intervenției. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționare anumitor ofertanți, autoritatea contractantă prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Informațiile sunt publice și pot fi verificate. Ținând cont de toate acestea, se precizează faptul că cerința este argumentată din punct de vedere tehnic și este necesară autorității contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatorului este total lipsită de seriozitate și relevanță și, pe cale de consecință, se solicită a fi respinsă ca fiind nefondată. VII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14. referitoare la „Placa led va fi prevăzută cu un senzor termic care permite, împreună cu tipul de driver utilizat, reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatură pe sursele led depășește pragul critic prestabilit” LED-urile, ca orice alt dispozitiv semiconductor, generează căldură. Deoarece este bine cunoscut faptul că temperaturile ridicate pot scurta în mod semnificativ durata de viață a unui LED și pot avea un impact negativ asupra fluxului luminos și a duratei de viață, este necesar controlul temperaturii. Tocmai acesta este rolul unui senzor termic (în literatura de specialitate este definit ca fiind termistor cu coeficient negativ de temperatură - NTC) într-un sistem de iluminat cu LED. Astfel, în cazul în care temperatura pe sursele LED depășește pragul critic prestabilit, senzorul termic transmite informația driverului electronic iar acesta reduce curentul și poate transmite alerte de supraîncălzire sau chiar poate avea o funcție de oprire cu scopul de a proteja placa LED de supraîncălzire. Răcirea prin managementul termic al carcasei nu rezolvă supraîncălzirea locală a plăcii LED, această supraîncălzire fiind efectul unei creșteri bruște a curentului, fiind un regim temporar de funcționare (dependent de starea rețelei de alimentare sau de existența unui scurtcircuit sau chiar a unei descărcări atmosferice) și nu un regim permanent. Mențiunea precum că o astfel de soluție poate fi deosebit de periculoasă pentru circulația auto și că poate predispune la accidente grave de circulație, este nedovedită, eronată și falsă, cu scopul de a induce în eroare Consiliul. Scopul unei astfel de soluții este tocmai de a evita aceste situații, fiind o soluție tehnică de protecție. Pagina 38 din 72

Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționarea anumitor ofertanți, autoritatea contractantă prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Informațiile sunt publice și pot fi verificate. De interes este și decizia CNSC nr. 2969/C1/3216 din 19.12.2023, din care se citează. Ținând cont de toate acestea, se observă faptul că cerința este argumentată din punct de vedere tehnic și necesară autorității contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatorului este total lipsită de seriozitate și relevanță și, pe cale de consecință, se solicită să fie respinsă ca fiind nefondată. VIII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la Inscripționarea aparatului de iluminat și la rd. 1.17, referitoare la Aplicația mobilă gratuită La introducerea cerinței s-a avut în vedere Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice, care prevede o serie de acțiuni referitoare la reglementarea achizițiilor publice ecologice și totodată sprijinirea autorităților/entităților contractante pentru implementarea acestora (htps://anap.gov.ro/web/criterii-ecologice/page/2/), inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16. Unul dintre criterii face referire tocmai la afișarea informațiilor despre aparatele de iluminat și se prezintă, sub formă tabelară pct. g) Etichetarea corpurilor de iluminat cu LED-uri. Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanță post garanție. Pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul, pentru a avea la dispoziție informații despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc. Astfel, indiferent de motiv (înlocuirea aparatului de iluminat în caz de defect în perioada de garanție, înlocuirea unei componente defecte pe perioada de post - garanție, upgrade al aparatului de iluminat prin adăugarea unui senzor sau orice element din sfera Smart City, modificarea poziției aparatului de iluminat ca urmare a unei reamenajări Pagina 39 din 72

urbane, o eventuală completare cu același tip de aparat de iluminat ca urmare a extinderii unei zone/străzi), autoritatea să poată identifica oricând produsul. Informațiile despre aparatele de iluminat trebuie să fie disponibile înainte de implementarea sistemului de telegestiune pentru a avea informații despre aparatele de iluminat și specificațiile tehnice ale acestora în etapa de montaj. În plus, informațiile din sistemul de telegestiune sunt disponibile atât timp cât aparatele de iluminat și controlerele de iluminat sunt sub tensiune și funcționează normal. Însă, în cazul unei defecțiuni ale unui aparat de iluminat, informațiile în sistemul de telegestiune nu mai sunt disponibile și din acest motiv este necesară o aplicație care să nu fie dependentă de sistemul de telegestiune, pentru a avea la dispoziție oricând informații. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționarea anumitor ofertanți, se prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, care au caracteristici similare. Informațiile sunt publice și pot fi verificate. De interes este și decizia CNSC nr. 2969/C1/3216 din 19.12.2023, din care se citează. Ținând cont de toate acestea, autoritatea contractantă menționează că cerința este argumentată din punct de vedere tehnic și necesară acesteia pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatorului este total lipsită de seriozitate și relevanță și, pe cale de consecință, solicită să fie respinsă ca fiind nefondată. IX. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 3.17, referitoare la Raportul de testare LM-80, TM-21 Autoritatea contractantă arată că cerința de la punctul 3.17 este: 3.1 7 Se va prezenta raportul de testare LM-80, TM-21 pentru LED-urile utilizate în fabricarea aparatelor de iluminat, pentru demonstrarea cerinței cu privire la durata de viață și menținerea fluxului luminos. are legătură cu cerința de la punctul 1.13 prin care s-a solicitat durată de viață de minim 100.000 ore, L90B10: 1.1 3 Durata de viață: minim 100.000 ore, L90B10. dar și cu cerința de la art. 11 lit. i) alin. (1) din ghidul de finanțare, în baza căruia a fost obținută finanțarea acestui proiect: „i) durata de viață nominală: minimum 100.000 ore, L80B10.” Specificația L90B10 se definește astfel: valoarea L definește procentul de flux luminos (lumeni) rămas în comparație cu fluxul luminos inițial. Valoarea B reprezintă datele de defecțiune ale datelor L. Deci valoarea L13 indică durata reală de viață a aparatelor de iluminat după o anumită perioadă de timp. Pagina 40 din 72

L90B10 la 100.000 de ore înseamnă că lampa LED păstrează 90% din lumeni față de valoarea inițială și doar 10% lumină nu a reușit să atingă 90% lumeni după 100.000 de ore. Pentru a se asigura că cerința este îndeplinită, autoritatea contractantă a solicitat un raport de testare pentru demonstrarea cerinței cu privire la durata de viață și menținerea fluxului luminos. La introducerea cerinței s-a avut în vedere și Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice, care prevede o scrie de acțiuni referitoare la reglementarea achizițiilor publice ecologice și totodată sprijinirea autorităților/entităților contractante pentru implementarea acestora (htps://anap.gov.ro/wcb/criterii-ecologice/page/2/), inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16. Unul din criterii face referire tocmai la durata de viață a aparatelor de iluminat și modalitatea de verificare, prezentat sub formă tabelară. Autoritatea contractantă solicită să se observe că cerința face referire la un parametru calitativ, fiind una din cerințele tehnice minime pentru echipamentele din proiect, așa cum este solicitat în ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. X. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.11 Cu titlu preliminar, se arată faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date: 1.1 1 Tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar); Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, autoritatea contractantă precizează că respectiva critică este nefondată. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. Pagina 41 din 72

De interes este și decizia CNSC nr. 1991/C9/2103,2104/25.08.2023 din care se citează. Astfel, cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru care autoritatea contractantă solicită respingerea acesteia ca total nefondată. XI. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 2 rd. 1.9. referitoare la Inscripționarea controllerului punct luminos și la rd. 1.15, referitoare la Aplicația mobilă gratuită Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanță post garanție. Pe toată durata de viață a controlerelor, beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a controlerelor de telegestiune, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul, pentru a avea la dispoziție informații despre acesta, precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționarea anumitor ofertanți, se prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare Informațiile sunt publice și pot fi verificate. Autoritatea contractantă face precizarea că lucrările de înlocuire, reparație, întreținere sau orice intervenție asupra controlerului de telegestiune se fac cu întreruperea alimentării cu energie electrică, caz în care informațiile prin sistemul de telegestiune nu sunt disponibile, citirile din controlerul de telegestiune și furnizarea de informații fiind dependentă de alimentarea cu energie. Cu toate acestea, personalul de execuție trebuie să aibă la dispoziție oricând datele despre controlere. În plus, sistemul de telegestiune este pus în funcțiune după instalarea aparatelor de iluminat și implicit a controlerelor, iar la momentul instalării, electricienii trebuie să poată citi datele din aplicație și datele despre controler, pentru o instalare corectă. XII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 3 Senzor multifuncțional, rd. 1.5 Cu titlu preliminar, se arată faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date și se prezintă pct. 1.5 din Fișa Tehnică nr. 3 Utilajul, echipamentul tehnologic: Senzor multifuncțional Pagina 42 din 72

1.5 Tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar); Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, această critică este nefondată. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. De interes este și decizia CNSC nr. 1991/C9/2103,2104/25.08.2023 din care se citează. Astfel, cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru care autoritatea contractantă solicită respingerea criticii ca total nefondată. XIII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway rd. 1.15, referitoare la Inscripționarea punctului de aprindere și la rd. 1.20, referitoare la Aplicația mobilă gratuită Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanță post garanție. Pe toată durata de durata de viață a punctelor de aprindere, beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a controlerelor de telegestiune, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziție informații despre acesta, precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționarea anumitor ofertanți, autoritatea contractantă prezintă un tabel cu aparate Pagina 43 din 72

de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Informațiile sunt publice și pot fi verificate. Lucrările de înlocuire, reparație, întreținere sau orice intervenție asupra controlerului de telegestiune se fac cu întreruperea alimentării cu energie electrică, caz în care informațiile prin sistemul de telegestiune nu sunt disponibile, citirile din echipamentul de telegestiune și furnizarea de informații fiind dependentă de alimentarea cu energie. Cu toate acestea, personalul de execuție trebuie să aibă la dispoziție oricând datele despre produse. În plus, sistemul de telegestiune este pus în funcțiune după instalarea aparatelor de iluminat și implicit a controlerelor, iar la momentul instalării, electricienii trebuie să poată citi datele din aplicație și datele despre controler, pentru o instalare corectă. XIV. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișele Tehnice F5 nr. 4 rd. 3.3 și nr. 5 rd. 3.3, referitoare la Certificatul de conformitate solicitat Cerința este clară și bine definită: 3.3 Se va prezenta certificat de conformitate a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune, conform directivelor esențiale ce va confirma respectarea următoarelor standarde: ... 3.2 Se va prezenta certificat de conformitate pentru întreg sistemul de telegestiune, conform directivelor esențiale ce va confirma că sistemul de telegestiune, cu toate elementele sale componente (controller punct luminos, punct de aprindere cu telegestiune și gateway) respectă următoarele standarde: ... Astfel, pentru Punct de aprindere trifazat cu Gateway ale cărui cerințe sunt solicitate în Fișa Tehnică nr. 4, se solicită certificat de conformitate a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune (gateway), iar pentru Sistem de telegestiune iluminat public, ale cărui cerințe sunt solicitate în Fișa tehnică nr. 5, se solicită certificat de conformitate pentru toate elementele sale componente, motiv pentru care se solicită să se respingă această critică total nefondată. XV. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișele Tehnice nr. 2 Controller punct luminos rd. 3.3, nr. 3 Senzor multifuncțional rd. 3.3, nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway rd. 3.3, nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 3.3 referitoare la Obligativitatea certificatului de conformitate conform directivelor esențiale Autoritatea contractantă citează prevederile art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1) și (2), și art. 21 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 668 din 13 septembrie 2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții, precizând că astfel, demonstrarea conformității în vederea aplicării marcajului CE este condiționată de parcurgerea unui întreg proces de evaluare, ale cărui etape sunt bine stabilite, iar legislația privind calitatea în construcții impune testarea de conformitate a produselor care sunt folosite pentru execuția unor lucrări. Pagina 44 din 72

Contestatorul încearcă să reducă nejustificat nivelul de calitate stabilit prin Proiectul Tehnic, prin propunerea unor echipamente dc calitate îndoielnică importate din țări din afara Europei, fără certificate de conformitate. XVI. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 3.5 referitoare la Compatibilitatea TALQ sau similar a sistemului de telegestiune propus Cerința privind compatibilitatea TALQ / UCIFI sau similar respectă condițiile Ghidul de finanțare, care precizează la art. 11 alin. (2): „Sistemele de telegestiune ce urmează a fi montate prin proiect trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime: (...) f) să colecteze date de la controlerele de puncte de lumină și să le furnizeze utilizatorului sau către software-uri terțe, cum ar fi sistemele de gestionare a activelor (AMS), sistemele de informații geografice (GIS); g) să furnizeze interfețe și/sau mecanisme pentru a interacționa cu o varietate de senzori și platforme inteligente pentru a ajusta nivelurile de lumină și pentru a oferi informații care să contribuie la îmbunătățirea serviciilor, confortului și siguranței”. TALQ / UCIFI sunt organizații mondiale ce stabilesc un standard acceptat la nivel global pentru interfețele software de management pentru a configura, comanda, controla și monitoriza rețele eterogene, inclusiv iluminatul stradal inteligent cu scopul de a asigura interoperabilitatea între software-ul de management central (CMS) și aplicațiile Smart City de la diferiți furnizori, astfel încât un singur CMS să poată controla diferite alte aplicații. Astfel, cerința este necesară autorității contractante pentru ca sistemul de telegestiune să poată furniza date către software-uri terțe sau să furnizeze interfețe și/sau mecanisme pentru a interacționa cu o varietate de senzori și/sau platforme inteligente pentru a ajusta nivelurile de lumină și pentru a oferi informații care să contribuie la îmbunătățirea serviciilor, confortului și siguranței din localitate. XVII. Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 5.1 referitoare la punerea la dispoziție de către producătorul sistemului de telegestiune a unui serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție Având în vedere importanța iluminatului public, dar și complexitatea unui sistem de telegestiune, ofertanții trebuie să pună la dispoziția autorității contractante un serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, pentru ghidarea instalatorului și utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție, pentru a reduce timpul de intervenție asupra sistemului de iluminat, motiv pentru care se solicită Consiliului să respingă această critică total nefondată. Pagina 45 din 72

De interes este și decizia CNSC nr. 170/C3/3490/19.01.2024 din care se citează. XVIII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește Activitatea de înlocuire a unui număr de 15 puncte de aprindere Această presupusă „ambiguitate” este datorată lipsei de analiză în detaliu a proiectului tehnic, cu scopul vădit de a induce în eroare Consiliul. În continuare, autoritatea contractantă arată că documentația este completă, corectă și lipsită de ambiguități, astfel: - așa cum este precizat la pag. 8 a Proiectului Tehnic nr. 26PT/2023, sc solicită un număr de 6 puncte de aprindere, fiind evidentă cantitatea punctelor de aprindere solicitate prin proiect – se citează pct. 1.2 Prezentarea scenariului/opțiunii aprobat(e) în cadrul stadiului de fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenții; - la pag. 73 din capitolul V. Detalii de Execuție, este descrisă modalitatea de execuție și montarea punctelor de aprindere – se citează pct. 3. Montarea punctelor de aprindere; - în planșele SE1 și SE2 este prezentată schema electrică monofilară a punctelor de aprindere, care cuprinde toate elementele componente ale unui punct de aprindere (contactoare, siguranțe, contor pentru măsurarea energiei electrice, etc) și nu numai echipamentul pentru telegestiune. Autoritatea contractantă arată că nu înțelege unde este ambiguitatea, având în vedere că în documentația de atribuire este precizată clar cantitatea solicitată, sunt precizate funcționalitățile și specificațiile tehnice minimale, este descrisă modalitatea de execuție și montare a punctelor dc aprindere și, nu în ultimul rând, este prezentată schema electrică monofilară. De interes este și decizia CNSC nr. 2969/C1/3216/19.12.2023 din care se citează. Concluzionând, ... precizează că respectivul punct de vedere a fost fundamentat pe baza răspunsului proiectantului la criticile aduse de contestator și solicită C.N.S.C. respingerea ca nefondată a contestației ... și dispunerea continuării procedurii de atribuire. Prin adresa nr. 59/16.02.2024, înregistrată la CNSC cu nr. 10152/19.02.2024, ... a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită admiterea acesteia, respingerea contestației ca nefondată [în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016], obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată [în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 451-453 din Codul de procedură civilă], precum și accesul la dosarul constituit la Consiliu [în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016]. Cererea de intervenție voluntară este formulată în favoarea actelor autorității contractante, ceea ce califică demersul drept intervenție Pagina 46 din 72

accesorie, urmând a fi analizată în condițiile prevăzute la art. 64 și următoarele din Codul de procedură civilă. La analiza condițiilor de formulare a intervenției, în raport de prevederile art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016 și ale art. 64 din Codul de procedură civilă, Consiliul poate constata admisibilitatea ei, în principiu, autoarea ei, având interesul a fi menținută documentația de atribuire. Întrucât intervenția are caracter accesoriu, în favoarea autorității contractante, analiza ei va continua în condițiile prevăzute la art. 67 din Codul de procedură civilă. În altă ordine de idei, cererea de intervenție urmează să fie analizată, în temeiul dispozițiilor art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ., odată cu soluționarea contestației. I. Cu privire la admisibilitatea cererii de intervenție Preliminar, se supune atenției Consiliului prevederile legale cuprinse în Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022, parte integrantă din Ordinul 1866/2021 și Ordin 1947/2022, citându-se art. 10 Criterii de eligibilitate a proiectului și art. 12 Categorii de cheltuieli eligibile. În acest context, se învederează faptul că, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, proiectul tehnic de execuție constituie documentația prin care proiectantul dezvoltă, detaliază și, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opțiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenții; componenta tehnologică a soluției tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiții, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuție, în condițiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobați și a autorizației de construire/desființare și se citează prevederile respectivului articol. În continuare, se învederează și faptul că, tot din cuprinsul prevederilor H.G. nr. 907/2016, respectiv din cuprinsul dispozițiilor Anexei nr. 10, rezultă că Proiectantul este cel care completează si răspunde pentru datele și informațiile înscrise în coloana 1., făcând referire la conținutul cadru al formularelor F5 - Fișe tehnice, model care se citează. Astfel, prin raportare la cele prezentate anterior, se face precizarea faptului că, prin diminuarea performanțelor și specificațiilor tehnice ale echipamentelor din Proiectul tehnic, autoritatea publică locală este pusă în imposibilitatea de a trage la răspundere proiectantul, în situația Pagina 47 din 72

ipotetică în care aceste modificări vor conduce la imposibilitatea îndeplinirii indicatorilor de proiect asumați în fața finanțatorului. Cu titlu de jurisprudență, în sensul admisibilității cererii de intervenție formulată de ..., se indică Hotărârea nr. 9/2024 din 11.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, în cadrul dosarului 317/43/2023. În acest sens, se face precizarea că în dosarul nr. 317/43/2023, ... a formulat cerere de intervenție doar în etapa plângerii, cu mențiunea că plângerea a fost formulată de ..., împotriva Deciziei CNSC nr. 2625/C11/2629 din 08.11.2023 și se citează un extras din aceasta. Având în vedere calitatea titularului cererii de intervenție accesorie și a justificării interesului prezentat în susținerea cererii, în temeiul art. 64 alin. (2) Cod procedură civilă, intervenientul solicită CNSC să admită, în principiu, cererea de intervenție accesorie formulată, urmând ca intervenientului accesoriu să îi fie aplicabile dispozițiile art. 65 Cod procedură civilă. II. Detalierea motivelor pentru care se solicită respingerea contestației ... ca fiind nefondată Cu referire la susținerea contestatorului potrivit căreia procedurile în cadrul cărora proiectele sunt realizate de către ... sunt atribuite societății ... S.R.L., contracandidații fiind eliminați, se indică, cu titlu de exemplu, o procedură în cadrul căruia proiectant este chiar societatea ... S.R.L., iar ofertantul declarat câștigător este chiar societatea ..., respectiv: - procedura de atribuire a contractului având ca obiect Lucrări de execuție pentru proiectul „Modernizarea și extinderea rețelei de iluminat public în orașul ..., jud. Bihor”, anunț de participare simplificat nr. ... De asemenea, cu titlu de exemplu, se indică o procedură în cadrul căreia proiectul tehnic a fost elaborat de societatea ..., toți ofertanții au fost excluși, oferta depusă de ... fiind oferta câștigătoare, iar în acest sens se anexează un extras relevant din Proiectul tehnic, Raportul procedurii și anunțul de atribuire, astfel: - procedura denumită Servicii de proiectare și execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiție: „Modernizarea/Reabilitarea sistemului de iluminat public pentru orașul Pâncota, județul Arad” din cadrul Proiectului: „Creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat public în orașul Pâncota, județul Arad”, anunț de participare simplificat nr. ... Ca o chestiune prealabilă, intervenientul precizează că prin art. 11 alin. (1) din Ordinul nr. 1866/2021 au fost instituite cerințe minime pe care trebuie să le îndeplinească corpurile de iluminat ce urmează a fi montate în proiect, astfel că pornind de la aceste cerințe minime, autoritatea contractantă, în raport de necesitățile proprii de achiziție, poate institui cerințe suplimentare pentru demonstrarea performanțelor Pagina 48 din 72

în timp ale aparatelor de iluminat, nefiindu-i interzis să solicite rapoarte de testare suplimentare/certificate de conformitate. Impunerea unor condiții suplimentare celor stipulate în art. 11 alin. (1) lit. l) din Ordinul nr. 1866/2021 este justificată și nu poate fi apreciată ca denaturează concurența. În sensul susținerii intervenientului, se indică și anexează Decizia Civilă nr. 1181/2023 din ședința din 30 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în cadrul dosarului nr. 864/33/2023, din care se citează. Cu referire la contestația formulată de ..., intervenientul solicită respingerea acesteia ca nefondată și, în acest sens, anexează Hotărârea nr. 34/2024 din 25.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în cadrul dosarului nr. 25/45/2024. În concret: 1. Cu referire la critica care vizează numărul de senzori: Ca o chestiune prealabilă, se învederează Consiliului că prin formularea unei astfel de critici, contestatorul confirmă că nu a procedat la analizarea documentației de atribuire. Jurisprudențial, se indică Decizia CNSC nr. 263/C3/3589 din 01.02.2024, prin care s-a soluționat tot o contestație formulată de ..., din care se citează. În mod similar, se indică Hotărârea nr. 34/2024 din 25.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în cadrul dosarului nr. 25/45/2024 (anexată). 2. Cu referire la critica care vizează punctele de aprindere În mod similar, se supune atenției Consiliului că, prin formularea unei astfel de critici, contestatorul confirmă că nu a procedat la analizarea documentației de atribuire. Jurisprudențial, se indică Decizia CNSC nr. 263/C3/3589 din 01.02.2024, prin care s-a soluționat tot o contestație formulată de ..., din care se citează. În mod similar, se indică Hotărârea nr. 34/2024 din 25.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în cadrul dosarului nr. 25/45/2024. 3. Cu referire la certificatul de conformitate solicitat În mod similar, se indică Hotărârea nr. 34/2024 din 25.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în cadrul dosarului nr. 25/45/2024, din care se citează. 4. Cu referire la inscripționarea cu un cod de bare sau cod QR Astfel, raportat la obligațiile care îi incumbă autorității contractante, cerința a fost formulată în condiții de legalitate, interpretările contestatorului fiind lipsite de pertinență. În mod similar, pentru soluționarea acestei critici, se invocă Hotărârea nr. 34/2024 din 25.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel Iași, în cadrul dosarului nr. 25/45/2024, din care se citează. Pagina 49 din 72

Plângerea formulată de ... împotriva Deciziei nr. 2968/C1/3216 din 19 decembrie 2023 a fost respinsă ca fiind nefondată de către Curtea de Apel Iași. Așa cum rezultă din cuprinsul Plângerii, contestatorul ..., fără să analizeze documentațiile de atribuire, formulează critici identice și nefondate în toate procedurile în cadrul cărora societatea ... are calitate de proiectant. Concluzionând, intervenientul ... solicită C.N.S.C. respingerea contestației ... ca fiind nefondată. Prin adresa nr. 10670/321/C7/20,02,2024, Consiliul a comunicat ... faptul că dosarul achiziției publice se poate studia la sediul său la data de 22.02.2024. Prin adresa transmisă prin e-mail la data de 22,02,2024, ... informează Consiliul că renunță la cererea de studiu, formulată în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016, cu mențiunea că va transmite concluzii scrise în termenul acordat, acestea din urmă nemaifiind depuse de intervenient. Prin adresa nr. 232/15.03.2024, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 15.834/15.03.2024, ... a transmis „Concluzii scrise” prin care arată că își menține în integralitate contestația. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de autoritate contractantă, ... a inițiat o procedură simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Execuție lucrărilor pentru obiectivul de investiții «Modernizarea sistemului de iluminat public în orașul ..., județul ...»”, cod CPV 45310000-3 Lucrări de instalații electrice (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. ... Conform anunțului de participare simplificat și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”, iar valoarea estimată a contractului de lucrări este de 2.520.291,54 lei fără TVA. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ... a transmis recipisa de consemnare nr. 209939946/1, eliberată de CEC BANK Sucursala ... la data de 07.02.2024, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 35.000,00 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. 321/2024. Astfel, Consiliul constată că ... a constituit cauțiunea în cuantumul și în termenul prevăzut la art. 611 din Legea nr. 101/2016. Prin Încheierea nr. 496/C7/321/13.02.2024, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea contestatorului de suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea fondului cauzei. Consiliul are în vedere că după depunerea contestației de către ..., s-a formulat cerere de intervenție voluntară nr. 59/16.02.2024, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 10.152/19.02.2024, de către ..., prin care a solicitat admiterea acesteia, respingerea contestației ca nefondată [în Pagina 50 din 72

temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016], obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată [în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 451-453 din Codul de procedură civilă], precum și accesul la dosarul constituit la Consiliu [în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016], cu respectarea termenului legal prevăzut la art. 17 din Legea nr. 101/2016, care prevede „(3) Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. În cazul procedurilor a căror inițiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestației.” (contestația nr. 104/05.02.2024, a fost înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 7355/06.02.2024, fiind postată în SEAP în data de 06.02.2024, iar cererea de intervenție nr. 59/16.02.2024, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 10.152/19.02.2024, ... depunând, în termenul legal, cererea de intervenție). Consiliul constată faptul că cererea de intervenție prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie, deoarece sprijină poziția autorității contractante cu privire la întocmirea documentației de atribuire procedurii de atribuire, așadar în favoarea actelor achizitoarei, motiv pentru care Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea autorității contractante. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, 65 și 67 din Codul de Procedură Civilă, cererea ...SRL privește menținerea documentației de atribuire în forma sa actuală și având în vedere caracterul deschis al procedurii simplificate, care permite oricărui operator economic să depună ofertă în cadrul acestei proceduri, Consiliul admite în principiu cererea de intervenție formulată de ...SRL, astfel cum a fost calificată iar, în conformitate cu art. 67 din c.p.c., coroborat cu cele ale art. 68 din Legea nr. 101/2016. Consiliul va analiza cererea de intervenție anterior menționată împreună cu contestația formulată de ... SRL. Analizând aspectele în divergență prin raportare la prevederile legale în materia achizițiilor publice, ținând seama de documentele aflate la dosarul cauzei, inclusiv de cele din dosarul achiziției publice, de susținerile contestatorului, precum și de punctul de vedere asupra contestației, conform art. 18 din Legea nr. 101/2016, Consiliul constată temeinicia, în parte, criticilor aduse de către contestatorul ..., motiv pentru care dispune admiterea, în parte, a contestației. În stabilirea acestei finalități, Consiliul nu va relua susținerile părților având în vedere că acestea se regăsesc în practicaua deciziei, ci va puncta doar faptul că acestea vizează critici legate de modalitatea în Pagina 51 din 72

care autoritatea contractantă ... a întocmit și elaborat documentația de atribuire, maniera în care s-a procedat fiind considerată de contestator ca fiind excesivă, nelegală și nejustificată, motiv pentru care apreciază că se impune, în principal, modificarea documentației de atribuire în sensul eliminării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența iar, în subsidiar, anularea procedurii de atribuire. În esență, Consiliul reține că susținerile contestatorului vizează aspectul legat de faptul că Referatul privind verificarea de calitate este unul absolut formal, fără nici cea mai mică legătură cu Proiectul tehnic, precum și aspecte punctuale vizavi de o serie de specificații tehnice prevăzute în documentația de atribuire, caietul de sarcini. În soluționare, Consiliul are în vedere că ulterior primirii contestației, ... a postat în SEAP documentul „Răspuns consolidat la solicitările de clarificări” (adresa Primăriei Oraș ... nr. 1120/09.02.2023) la data de 09.02.2024 ora 09:32, sub denumirea „[...] Răspuns consolidat la solicitări de clarificări.pdf.p7s”, prin care achizitoarea a răspuns unor solicitări, fără însă a modifica documentația de atribuire, vizavi de care ... nu a formulat niciun punct de vedere, deși a luat la cunoștință despre conținutul acestuia, la data postării în SEAP. Preliminar, Consiliul găsește utilă expunerea câtorva elemente din cadrul documentației de atribuire, menite să înlesnească înțelegerea ei, cât și să îi circumstanţieze soluționarea. Finanțarea viitorului contract supus atribuirii, prin prezenta procedură simplificată, este asigurată de către Administrația Fondului pentru Mediu, prin contractul nr. 266/7/30.12.2022. Conform art. 6 din contractul de finanțare, beneficiarul are obligația „să asigure executarea proiectului (...) în conformitate cu «Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1866/2021»”. Obiectul contractului de lucrări a cărui atribuire face obiectul procedurii în cauză îl constituie „Modernizarea sistemului de iluminat public în orașul ..., județul ...”. În „Strategia de contractare” nr. 563/22.01.2024 a fost menționat că „Investiția vizează modernizarea sistemelor de iluminat public prin înlocuirea corpurilor de iluminat având un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat LED, precum și instalarea sistemului de telemanagement care permite reglarea fluxului luminos. Contractul are ca obiect următoarele activități conform Proiectului tehnic atașat documentației de atribuire (...)” Consiliul constatând că sunt redate de achizitoare activitățile ce au fost preluate ulterior și în caietul de sarcini nr. 562/22.01.2023, acestea constând, în mod succint redate, în următoarele: „3 Informații privind activitățile solicitate prin prezentul Caiet de Sarcini Pagina 52 din 72

Contractul ce urmează a fi atribuit are ca obiect realizarea modernizării iluminatului public. Principalele activități din contract sunt: Preluarea amplasamentului; Încheierea convenției de lucru cu distribuitorul de energie electrică, pentru intervenția în rețelele electrice existente; Demontarea aparatelor de iluminat vechi stradale existente; Demontarea consolelor vechi; Demontarea cablurilor de alimentare vechi; Demontarea clemelor de legătură vechi; Montarea de aparate de iluminat stradale cu LED-uri eficiente din punct de vedere energetic și luminotehnic, pe toți stâlpii existenți, repartizate pe categorii de putere, după cum urmează: a. Aparat de iluminat LED cu telegestiune în punct luminos 24 W - 746 bucăți; b. Aparat de iluminat LED cu telegestiune în punct luminos 36 W - 23 bucăți; c. Aparat de iluminat LED cu telegestiune în punct luminos 80 W - 131 bucăți; Montarea de coliere de prindere pe stâlpi a consolelor, fixate prin intermediul unei benzi de montaj din inox și agrafe de strângere, conform detaliilor de execuție; Realizarea legăturii electrice în rețeaua existentă de iluminat public în cutiile de conexiuni și cleme de derivație tip CDD; Implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere, pentru un număr de 15 unități; Verificări și măsurători electrice, mecanice și luminotehnice pentru corespondența cu datele din Proiectul tehnic; Punerea în funcțiune a instalațiilor și echipamentelor noi montate.” Totodată, se rețin și următoarele prevederi din caietul de sarcini: „Obiectul contractului ce urmează a fi atribuit prin prezenta procedură este execuția tuturor lucrărilor identificate în prezentul caiet de sarcini și Proiectul tehnic cuprinzând părțile scrise, părțile desenate și anexe acestuia și include: i. achiziționarea tuturor materialelor și produselor necesare, a tuturor utilajelor, mijloacelor și echipamentelor (inclusiv orice utilaj de ridicare sau manipulare descrise în Proiectul tehnic necesare pentru execuția lucrărilor și funcționalitatea sistemului la parametri tehnico-economici solicitați în Proiectul tehnic de execuție; ii. orice activitate sau lucrare provizorie necesară pentru pregătirea șantierului, sau orice autorizație necesară Contractantului de la autoritățile competente pentru executarea lucrărilor și realizarea activităților și lucrărilor temporare; iii. transportul la șantier a oricăror materiale, utilaje, componente și echipamente de lucru, a oricărui mijloc normal sau extraordinar necesar pentru execuția lucrărilor; iv. orice testare și testele relevante, așa cum sunt aceste testări și teste solicitate prin legislația și reglementările în domeniul sistemului de asigurare a calității în construcții; v. orice consumabile necesare pentru execuția lucrărilor și realizarea testărilor; Pagina 53 din 72

vi. întreținerea normală și extraordinară a lucrărilor până la predarea acestora către Autoritatea Contractantă; vii. activități și consumabile necesare pentru menținerea șantierului curat și funcțional, demontarea și îndepărtarea oricăror lucrări sau activități provizorii; viii. pregătirea oricărei documentații necesare Contractantului pentru execuția lucrărilor, documentație care include dar nu se limitează la: a. Grafice generale de realizare a investiției publice (fizice și valorice); b. Planul calității pentru execuție; c. Planul de control al calității; d. Certificările și rezultatele testelor materialelor ix. Documentarea informațiilor necesare pentru Cartea tehnică a construcției, inclusiv documentarea instrucțiunilor de exploatare. Cerințele specifice ale lucrărilor sunt prezentate in memoriile tehnice pe specialități și caielele de sarcini din cadrul Proiectului tehnic. Termenii și condițiile contractului includ și o garanție pentru execuția lucrărilor de minim 5 ani (60 luni).” Din informațiile punctate reiese că anterior elaborării și întocmirii documentației de atribuire aferentă procedurii în cauză a fost elaborat Proiectul tehnic, de către ..., intervenienta din prezenta cauză. Vizavi de critica adusă de contestator legată de faptul că „Referatul privind verificarea de calitate este unul absolut formal, fără nici cea mai mică legătură cu PT. (...) acesta este întocmit la modul general și este utilizat de proiectant pentru toate proiectele tehnice pe care le realizează, modificând doar denumirea proiectului și datele de identificare ale beneficiarului, în rest, toate informațiile fiind identice pentru toate proiectele întocmite, fiind trase la indigo. (...) În cazul prezentului proiect, Referatul de verificare întocmit de verificatorul atestat PF ... reprezintă o mostră de iresponsabilitate, care poate avea efecte din cele mai grave în exploatarea acestei construcții. Referatul cuprinde câteva rânduri scrise la modul general, din care se poate desprinde lipsa de legătură a constatărilor verificatorului de proiect cu conținutul proiectului”, ... nominalizând o serie de constatări ale verificatorului de proiect din Referatul întocmit și semnat și concluzionând că „în urma lecturării enunțului antemenţionat se creează aparența faptului că Verificatorul de proiect este total dezinteresat de verificarea proiectului și respectarea legii, în condițiile în care face referire la lucrări care nu au legătură cu proiectul și nu fac obiectul acestuia, fiind mai degrabă preocupat de „bifarea” încă unui pseudo-referat și încasarea onorariului aferent. Niciuna din constatările de mai sus nu fac obiectul PT, fiind lucrări deja existente ale sistemului de iluminat public” și solicitând să se dispună reverificarea proiectului tehnic în concordanță strict cu prevederile legislației în vigoare și obligarea autorității contractante la prezentarea dovezii contractării serviciilor de verificare a proiectului și a plații respectivelor servicii, Consiliul constată caracterul nefondat al criticii, motiv pentru care o va respinge ca atare. Astfel, în soluționare se reține că, în cadrul fișierului publicat în SEAP sub identificatorul „...–PTH SSV.pdf.p7s” se regăsește „Referat Pagina 54 din 72

privind verificarea de calitate /.../ a proiectului de specialitate /.../”, proiect tehnic care face parte din documentația de atribuire publicată în SEAP, semnat și ștampilat cu ștampila unui verificator de proiecte. Raportat la aspectele sesizate de ..., Consiliul constată că susținerile acestuia sunt simple afirmații, neprobate de acesta în vreun fel. Astfel, vizavi de susținerea acestuia referitoare la conținutul referatului privind verificarea de calitate, și anume că „este unul absolut formal, fără nici cea mai mică legătură cu PT. (...) acesta este întocmit la modul general și este utilizat de proiectant pentru toate proiectele tehnice pe care le realizează, modificând doar denumirea proiectului și datele de identificare ale beneficiarului, în rest, toate informațiile fiind identice pentru toate proiectele întocmite, fiind trase la indigo”, Consiliul constată că ... nu a indicat existența unui conținut cadru sau formular tipizat pentru un astfel de referat, susținerea sa cu privire la faptul că aceasta constituie un motiv de a considera că nu a fost verificat proiectul tehnic fiind neîntemeiată. Aceeași concluzie de respingere ca nefondată este avută în vedere de către Consiliu și vizavi de susținerea cu caracter general a contestatorului, cum că ar fi favorizat operatorul economic ... S.R.L., fiind o simplă afirmație, reținându-se și faptul că, prin prezenta cauză, contestatorul are posibilitatea de a contesta specificațiile tehnice pe care le consideră restrictive. De asemenea, se respinge și solicitarea ... de a fi dispusă reverificarea proiectului tehnic în concordanță cu prevederile legislației în vigoare și obligarea autorității contractante la prezentarea dovezii contractării serviciilor de verificare a proiectului și a plății respectivelor servicii, Consiliul constatând că serviciile de verificare tehnică a proiectului nu fac obiectul prezentei proceduri de atribuire, nefiind de competența Consiliului stabilirea unor măsuri cu privire la solicitarea anterior menționată. Concluzionând, asupra celor sesizate anterior, pentru considerentele expuse, Consiliul respinge, ca nefondată, critica subliniată anterior. Vizavi de critica I. referitoare la „ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește activitatea de montare a unui Gateway”, contestatorul solicitând eliminarea Fișei Tehnice nr. 6 – Gateway, Consiliul constată caracterul nefondat al criticii, motiv pentru care o va respinge. Se are în vedere că în susținerea criticii, contestatorul subliniază că, printre activitățile înscrise în PT, la pag. 16 din documentul „...-PTHSSV” (pag. 18 din pdf), nu figurează și activitatea de montare a unui gateway, regăsindu-se exclusiv mențiunea ambiguă „implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere, pentru un număr de 15 unități”. Însă la aceeași pagină 16 din documentul „...-PTH SSV” (pag. 18 Pagina 55 din 72

din pdf), în Tabelul nr. 4 Centralizator cantități de echipamente, este prevăzută o bucată Gateway, fără ca prin PT să se specifice care va fi destinația acestuia. La pag. 22 din documentul „...-PTHSSV” (pag. 24 din pdf), la cap. Funcționalități generale, se regăsește mențiunea redată în captura de mai jos, ce face referire la punctul de aprindere („la nivel de punct de aprindere”), fără a se menționa unde se montează respectivul Gateway, ce parametrii monitorizează și ai cui sunt respectivii parametri presupus a fi monitorizați. „Funcționalități generale Aplicația este construită modular, utilizatorul având acces la funcționalitățile aplicației în funcție de rolul său și permisiunile primite. Controlul dispozitivelor se poate realiza de la distanță, fie în mod manual, direct prin Interfața Web sau prin aplicația mobile Android și iOS, fie automat pe baza regimului de funcționare prestabilit. Aplicația asigură reprezentarea tabelar și/sau grafică a dispozitivelor, utilizând simboluri intuitive, pe o hartă offline (Open Street Map sau similar). Modificarea nivelului de focalizare (zoom) în interfața grafică, permite observarea amplasării individuale a fiecărui dispozitiv poziționat în teren. La nivel de punct de aprindere, prin intermediul echipamentelor de tip control, sistemul controlează starea ON/OFF. Totodată, controlul se manifestă și la nivel de aparat de iluminat, în mod suplimentar aplicându-se și funcția de dimming (reglare intensitate flux luminos). Atât la nivel de punct de aprindere, linie de ieșire din PA, cât și la nivel de aparat de iluminat, sistemul monitorizează și afișează parametrii de stare și lumino-tehnici, numărul de avarii active, programul, numărul orelor de funcționare și nivelul de dimming asociat aparatelor de iluminat.” În Detaliile de execuție ale proiectului, nu este prevăzut locul în care se va monta o buc. Gateway și nici procedurile de execuție specifice acestui tip de lucrare. În cadrul activităților contractului, la enumerarea lucrărilor ce se vor efectua, la pag. 46-47 din documentul „...-PTH SSV” (pag. 48-49 din pdf) pct. „Principalele activități ce urmează a fi prestate”, lucrarea nominalizată este denumită „Implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere, pentru un număr de 15 unități”. Gateway-ul este prevăzut doar în Tabel 6 (pag. 22 din documentul „...-PTH SSV”, pag. 24 din pdf), fără a se menționa nimic despre montajul său, considerente pentru care ... solicită eliminarea Fișei tehnice nr. 6 - Gateway, acesta în realitate neurmând a fi montat (o bucată gateway este menționată exclusiv în Formularul F4 - Lista cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări, la pag. 117 din documentul „...-PTH SSV” în Formular F3 - Lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări (pag. 128 din documentul „...-PTH SSV”.) Contrar celor susținute de contestator, achizitoarea arată că presupusa „ambiguitate” este datorată lipsei de analiză în detaliu a proiectului tehnic, aceasta făcând trimitere la pag. 22 a Proiectului Pagina 56 din 72

Tehnic nr. 26PT/2023, unde este evidentă cantitatea echipamentelor de tip gateway (Tabel 6 – Listă echipamente), respectiv 1 bucată, această cantitate fiind confirmată și la nivelul listelor de cantități (Formular F4 - Lista cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări), solicitând respingerea criticii ca nefondată. Luând act de faptul că, într-adevăr, informația referitoare la numărul echipamentelor de tip gateway reiese, fără dubiu, din Tabel 6 – Listă echipamente din conținutul Proiectului Tehnic nr. 26PT/2023, însuși contestatorul susținând că o bucată gateway este menționată în Formularul F4, Consiliul constată că această informație se regăsește și în Proiectul tehnic, fiind identică vizavi de numărul impus, motiv pentru care constată că nu se impune vreo măsură de remediere a documentației de atribuire și, pe cale de consecință, respinge critica adusă, ca nefondată. În ceea ce privește critica II. ce vizează nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la „Montarea unui număr de 5 senzori multifuncționali”, vizavi de care contestatorul face trimitere la PT, la pag. 16 (pag. 18 din pdf) din documentul „...-PTH SSV”, în Tabelul nr. 4 Centralizator cantități de echipamente unde este prevăzut un număr de 5 buc. Senzor multifuncțional, care nu sunt însă prevăzute ca activități ale PT, susținând că nicăieri în cuprinsul acestuia, în Partea scrisă, nefiind detaliate lucrările pentru montarea acestora în SIP, singurul loc în care se poate „observa” senzorul multifuncțional fiind reprezentat de „Planșele desenate” la pag. 176-178 din documentul „...-PTH SSV” iar în Fișa tehnică F5 nr. 3 a senzorului multifuncțional (pag. 146-148 din documentul „...-PTH SSV”), se prevede faptul că montajul acestuia se va face pe fiecare AIL (corp de iluminat) prin intermediul unei prize Zhaga, fără a se preciza locul de montare a acesteia pe corpul de iluminat (carcasa superioară sau carcasa inferioară), Consiliul constată caracterul netemeinic al susținerilor contestatorului. În acest sens, ca și în precedent, se constată caracterul justificat al susținerilor achizitoarei sub acest aspect, atunci când afirmă că detalierea necesității senzorilor multifuncționali este prezentată în cadrul proiectului tehnic, la pagina 21 (detaliu verificat de către Consiliu). Astfel, contrar susținerilor ..., Consiliul reține că informațiile referitoare la senzorii multifuncționali se regăsesc în cadrul proiectului tehnic, la pagina 21, unde se menționează că aceștia vor funcționa împreună cu sistemul de telegestiune pentru a crea un iluminat adaptiv care să răspundă la viteza și dinamismul de dezvoltare a localității (a se vedea informațiile de la capitolul „Prezentare generală sistem telegestiune ”din PT), necesitatea acestor senzori fiind detaliată și în cadrul fișei tehnice nr. 3 (pct. 1.11, 1.12, 1.13, 1.15 -1.19), fiind menționat și locul de montare a acestora, respectiv pentru zone de interes din cadrul localității, pentru a asigura iluminatul dinamic, motiv pentru care critica în analiză va fi respinsă, ca nefondată (inclusiv solicitările privind „eliminarea cerințelor Pagina 57 din 72

impuse la pct. 1.18, 1.19 și 1.20 ca fiind lipsite de orice finalitate practică, abuzive și fără justificare, având în vedere numărul de 5 senzori multifuncționali prevăzuți prin proiect și care au un singur rol în proiect: limitarea concurenței și avantajarea unui anumit ofertant). Vizavi de critica III. referitoare la „ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la Sistemul de telegestiune” cu privire la care contestatorul, făcând trimitere la o serie de prevederi din documentația de atribuire - PT, pag. 18 (pag. 20 din pdf) din documentul „...-PTH SSV” unde se prezintă sistemul de telegestiune impus de proiectant, pag. 19-20 din PT (pag. 21-22 din pdf) pct. „Conectivitate”, unde se prevede ca „Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicație ales” – susține că nu este stabilit tipul de comunicație, Consiliul constată contrariu, în condițiile în care constată că prevederea din PT este clară și bine definită: „Sistemul va avea în componența sa echipamente care, prin funcționarea lor nu generează costuri suplimentare pentru citirea și transmiterea datelor”. Or, în condițiile în care se permite orice tip de comunicație, cu condiția ca acesta să nu genereze costuri suplimentare, solicitarea contestatorului ca achizitoarea să stabilească care este tipul de comunicație pe care îl impune excede cadrului legal în materia achizițiilor publice, care promovează concurența între operatorii economici (Legea 98/2016, privind achizițiile publice) și ar fi o restrângere a participării la procedură. Relevante în acest sens sunt și argumentele achizitoarei din punctul de vedere, care a explicat că „un sistem de telegestiune ce folosește ca protocol de comunicație rețele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat și serverul de comanda și control. Protocolul de comunicație bazat pe rețele de date mobile ar presupune ca primăria municipiului Botoșani să încheie un contract cu un operator telecomunicații pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru 911 cartele SIM, pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat (aproximativ 25 ani), acest lucru fiind inacceptabil”, Consiliul urmând a lua în considerare justificările acesteia, punctând că scopul urmărit, respectiv să nu aibă costuri suplimentare pentru citirea și transmiterea datelor, nu poate fi sancționat de Consiliu, neputându-se considera că se determină o restrângere a concurenței prin impunerea unei astfel de cerințe, motiv pentru care se respinge, ca nefondată, critica adusă. Aceleași concluzii de respingere, ca nefondată, este avută în vedere de către Consiliu și în ceea ce privește critica IV. legată de presupusa „ambiguitatea și nelegalitate a documentației în ceea ce privește cerința referitoare la Comunicația de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifuncțional și concentratorul de date (gateway)” față de care ... – făcând trimitere la PT, unde proiectantul impune realizarea Pagina 58 din 72

comunicației dintre controlerele de corp și concentratorul de date (gateway) ce urmează a fi montat exclusiv prin liniile de alimentare cu energie electrică existente aflate în proprietatea furnizorului de energie electrică, adică prin comunicație exclusiv de tip PLC (Power Line Communication) - apreciază că proiectantul avea obligația de a descrie în proiect în mod clar, în ce condiții și cum este posibilă comunicația de tip PLC pe care a impus-o pentru controlerele de corp și concentratorul de date (gateway). În stabilirea acestei finalități, reținând conținutul cerinței în discuție-„1.12 Tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar)” din care reiese fără dubiu că se acceptă și alte tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date, Consiliul achiesează la justificările aduse de autoritatea contractantă conform cărora „atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonic mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales”, neimpunându-se obligarea autorității la refacerea PT, astfel încât să fie posibilă utilizarea aceluiași tip de comunicație între toate componentele sistemului de telegestiune, cum eronat solicită contestatorul. De asemenea, inclusiv legat de critica V. privind „ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.2, rd. 1.3 și Fișa Tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.11” vizavi de care contestatorul, făcând trimitere la o serie de prevederi din PT (Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.2 „Aparatul de iluminat va fi integrat într-un sistem de control care permite controlul de la distanță”, rd.1.3 „Aparatul de iluminat va fi echipat cu modul de telegestiune”, Fișa Tehnică F5 nr. 2 se impune pentru controlerul de corp de telegestiune ca tipul de comunicație să fie exclusiv PLC (Power Line Communication), solicită obligarea autorității contractante să refacă PT în concordanță cu soluțiile existente în acest moment pe piață, apreciind că cerințele impuse prin fișele tehnice din PT se exclud una pe cealaltă, Consiliul constată caracterul nefondat al acesteia. Astfel, reținând ca și în precedent că, prin felul în care a fost impusă cerința în discuție, achizitoarea a avut în vedere acceptarea și a altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date - „1.11 Tip comunicație: fără costuri legate de Pagina 59 din 72

transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar)”, precum și susținerea autorității contractante conform căreia „Sistemul proiectat a fost ales să funcționeze fără conectare la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales”, Consiliu nu va da curs solicitărilor ..., ci le va respinge ca atare. Legat de „nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la „Compartimentul accesorii electrice va fi prevăzut cu dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția «deschis» pe durata realizării intervențiilor cu siguranță de menținere” (critica VI), vizavi de care contestatorul susține că cerința este nelegală întrucât există corpuri de iluminat al căror capac se deschide în jos și nu au nevoie de un asemenea dispozitiv, corpuri de iluminat al căror capac se deschide în sus la 180o și de asemenea nu necesită dispozitiv de menținere și corpuri de iluminat, care se semideschid și au nevoie de un asemenea dispozitiv de menținere în poziția „deschis”, Consiliul constată caracterul fondat al critici, motiv pentru care o va admite. Argumentul decisiv al Consiliului în decizia de admitere a acestei critici are în vedere faptul că, deși autoritatea contractantă își justifică cerința susținând că „Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este mentenanța post garanție. De aceea, compartimentele optice trebuie să poată fi deschise fără deteriorarea componentelor. Compartimentul accesorii electrice (aparataj) trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția Deschis pe durata intervențiilor, pentru scurtarea timpilor de intervenție în caz de defecțiune ce presupune înlocuirea unor părți componente, în condițiile în care reparațiile vor fi executate la poziție. Timpii de intervenție scurtați duc la minimizarea riscului de blocare a traficului și eficientizează consumurile de resurse umane și utilaj și, implicit, costurile intervenției”, se constată caracterul restrictiv al cerinței în condițiile în care exclude alte variante constructive posibile, cum ar fi cea în care capacul ar rămâne în poziția „deschis” prin rabatarea în sus cu 180 de grade sau cea în care capacul s-ar deschide în jos, fiind menținut în această poziție prin efectul gravitației, fără ca autoritatea contractantă să menționeze vreun motiv pentru restrângerea/limitarea concurenței la produsele care îndeplinesc strict cerința reprodusă anterior. În aceste condiții, Consiliul constată că este întemeiată susținerea ..., potrivit căreia s-a impus o cerință constructivă, care are potențialul de a restricționa competiția, fără a justifica această cerință printr-o nevoie obiectivă. Astfel, nevoia obiectivă și justificată a autorității contractante, respectiv aceea de a fi menținut în poziția deschis capacul compartimentului de accesorii electrice al aparatului de iluminat poate fi satisfăcută și prin alte soluții constructive, care nu impun existența unui Pagina 60 din 72

dispozitiv dedicat pentru realizarea acestei funcțiuni (cum ar fi situațiile în care capacul se deschide în jos). În ceea ce privește susținerea autorității contractante, cu privire la existența mai multor producători de aparate de iluminat care prezintă astfel de dispozitive, Consiliul constată că toate aparatele prezentate prezintă deschidere în sus, iar capacul trebuie reținut la un anumit unghi de înclinare. Date fiind considerentele anterior menționate, Consiliul admite critica formulată de către ..., urmând ca autoritatea contractantă să procedeze la modificarea cerinței din fișa tehnică F5 nr. 1, rândul 1.14, în sensul solicitării unui dispozitiv pentru menținerea capacului compartimentului de accesorii electrice al aparatului de iluminat în poziția „deschis” numai în situațiile în care caracteristicile constructive ale aparatului impun existența unei astfel de nevoi. Legat de critica VII. privind „ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la „Placa led va fi prevăzută cu un senzor termic care permite, împreună cu tipul de driver utilizat, reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura pe sursele led depășește pragul critic prestabilit” vizavi de care contestatorul susține că „impunerea unei cerințe constructive „ca placa LED să fie prevăzută cu senzor termic”, specifică aparatului de iluminat al ... S.R.L., beneficiarul real al acestei cerințe, este restrictivă întrucât producătorii consacrați nu utilizează un asemenea sistem de răcire a LED-urilor aflate în funcțiune, prin reducerea fluxului luminos, măsură ce poate fi deosebit de periculoasă pentru circulația auto și care poate predispune la accidente grave de circulație” este respinsă de către Consiliu, în condițiile în care se constată că, în susținerea acesteia, contestatorul se rezumă la simple susțineri (redate anterior) iar nu pe aspecte concrete, punctuale, de natură să demonstreze un presupus caracter restrictiv al cerinței, fără să probeze faptul că sistemul de răcire a LED-urilor nu este utilizat de producătorii consacrați. Mai mult, se constată că, în argumentația prezentată, achizitoarea a subliniat faptul că „LED-urile, ca orice alt dispozitiv semiconductor, generează căldură. Deoarece este bine cunoscut faptul că temperaturile ridicate pot scurta în mod semnificativ durata de viață a unui LED și pot avea un impact negativ asupra fluxului luminos și a duratei de viață, este necesar controlul temperaturii. Tocmai acesta este rolul unui senzor termic într-un sistem de iluminat cu LED. Astfel, în cazul în care temperatura pe sursele LED depășește pragul critic prestabilit, senzorul termic transmite informația driverului electronic iar acesta reduce curentul și poate transmite alerte de supraîncălzire sau chiar poate avea o funcție de oprire cu scopul de a proteja placa LED de supraîncălzire. Răcirea prin managementul termic al carcasei nu rezolvă supraîncălzirea locală a plăcii LED, această supraîncălzire fiind efectul unei creșteri bruște a curentului, fiind un regim temporar de funcționare (dependent de starea rețelei de alimentare sau de existența unui scurtcircuit sau chiar a unei descărcări Pagina 61 din 72

atmosferice) și nu un regim permanent”, prezintând și un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Criticile de la punctul VIII-„ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la Inscripționarea aparatului de iluminat și la rd. 1.17, referitoare la Aplicația mobilă gratuită, punctul XI-„ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 2 rd. 1.9, referitoare la Inscripționarea Controllerului punct luminos și la rd. 1.15, referitoare la Aplicația mobilă gratuită” și punctul XIII-„ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway rd. 1.15, referitoare la Inscripționarea punctului de aprindere și la rd. 1.20, referitoare la Aplicația mobilă gratuită” vizavi de care contestatorul susține că solicitarea ca aparatul de iluminat să fie inscripționat cu un cod QR prin gravare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe întreaga perioadă de funcționare a corpului de iluminat, solicitând eliminarea acestor cerințe, se constată că sunt neîntemeiate. Reținându-se, ca pertinente, susținerile autorității contractante care susține că „la introducerea cerinței s-a avut în vedere Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice, care prevede o serie de acțiuni referitoare la reglementarea achizițiilor publice ecologice și totodată sprijinirea autorităților/entităților contractante pentru implementarea acestora (htps://anap.gov.ro/web/criterii-ecologice/page/2/), inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16. Unul dintre criterii face referire tocmai la afișarea informațiilor despre aparatele de iluminat și se prezintă, sub formă tabelară pct. g) Etichetarea corpurilor de iluminat cu LED-uri. Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanță post garanție. Pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul, pentru a avea la dispoziție informații despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc. Astfel, indiferent de motiv (înlocuirea aparatului de iluminat în caz de defect în perioada de garanție, înlocuirea unei componente defecte pe perioada de post - garanție, upgrade al aparatului de iluminat prin adăugarea unui Pagina 62 din 72

senzor sau orice element din sfera Smart City, modificarea poziției aparatului de iluminat ca urmare a unei reamenajări urbane, o eventuală completare cu același tip de aparat de iluminat ca urmare a extinderii unei zone/străzi), autoritatea să poată identifica oricând produsul. Informațiile despre aparatele de iluminat trebuie să fie disponibile înainte de implementarea sistemului de telegestiune pentru a avea informații despre aparatele de iluminat și specificațiile tehnice ale acestora în etapa de montaj. În plus, informațiile din sistemul de telegestiune sunt disponibile atât timp cât aparatele de iluminat și controlerele de iluminat sunt sub tensiune și funcționează normal. Însă, în cazul unei defecțiuni ale unui aparat de iluminat, informațiile în sistemul de telegestiune nu mai sunt disponibile și din acest motiv este necesară o aplicație care să nu fie dependentă de sistemul de telegestiune, pentru a avea la dispoziție oricând informații”, criticile formulate de contestator în ceea ce privește inscripționarea corpului aparatului de iluminat, controller-ului și punctului de aprindere cu un cod QR prin gravare, poansonare sau altă metodă care să asigure informarea cu privire la aparatul de iluminat (cod produs, producător etc.) urmează a fi respinse, ca neîntemeiate, deoarece, solicitarea unui cod QR care să facă trimitere, de exemplu, la o pagină web de pe site-ul producătorului nu are caracter restrictiv, fiind o practică uzuală în multe domenii de interes (turism, comerț, domeniul horeca etc.), iar metoda poansonării/gravării este justificată prin durata lungă de utilizare a sistemului de iluminat, cca. 24 ani, timp în care o eventuală etichetă autocolantă aplicată pe carcasă ar putea deveni ilizibilă sau ar putea să se dezlipească. Pe de altă parte, în vederea informării complete, corecte și precise, astfel cum dispun prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, Consiliul urmează să oblige autoritatea contractantă la menționarea exemplificativă a tipurilor de înscrisuri prin care poate fi probată durabilitatea codului QR pe toată durata de viață a aparatului de iluminat, a controller-ului și punctului de aprindere, cu luarea în calcul a condițiilor de exploatare. În ceea ce privește critica IX. „ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 1 rd. 3.17, referitoare la Raportul de testare LM-80, TM-21” vizavi de care contestatorul susține că în mod eronat proiectantul a impus testul LM- 80-TM-21 pentru LED-uri, testul corect fiind LM-84 TM-23, cel impus fiind aplicabil doar în cazul se montează LED-uri independent sau nu într- o sursă de lumină, Consiliul o va admite, deoarece, atât testul LM-80 TM-21 solicitat de autoritatea contractantă, cât și testul LM-84 TM-28 prezentat de contestator, au aceeași finalitate, respectiv, testarea duratei de viață a LED-urilor, motiv pentru care va obliga autoritatea la remedierea documentației de atribuire în sensul acceptării ambelor variante. Vizavi de critica X. „ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, rd. 1.11” și critica XII. „ambiguitatea și nelegalitatea documentației Pagina 63 din 72

în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică F5 nr. 3 Senzor multifuncțional, rd. 1.5”, constatând că ... reia raționamentul legat de tipul de comunicație, Consiliul va respinge, ca nefondate, criticile pe aceleași considerente ca cele expuse anterior, când a subliniat faptul că acceptă și alte tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Critica XIV. privind „Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișele Tehnice F5 nr. 4 rd. 3.3 și nr. 5 rd. 3.3, referitoare la Certificatul de conformitate solicitat”, vizavi de care contestatorul susține că, prin Fișa Tehnică F5 nr. 4 pct. 3.3 nu se specifică în clar dacă proiectantul solicită certificat de conformitate pentru punctul de aprindere sau pentru echiparea acestuia conf. rd. 1.17, adică pentru Gateway, senzor de lumină, senzor efracție și ceas programator iar, în cazul în care se solicită certificarea punctului de aprindere, atunci invocarea standardelor respective nu îi sunt aplicabile acestuia, producătorii punctelor de aprindere din România nedeținând asemenea certificări, ... solicitând Consiliului obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței sau reformularea pentru punctul de aprindere, aceeași situație fiind aplicabilă și pentru sistemul de telegestiune - Fișa tehnică F5 nr.5, rd. 3.3, se va admite de către Consiliu, în condițiile în care, deoarece, din formularea de la punctul 3.3 din fișa tehnică F5 nr. 4 și nr. 5 rd. 3.3 nu se înțelege dacă certificatele de conformitate solicitate trebuie să fie pentru echipament sau pentru componentele acestuia, autoritatea contractantă urmând a fi obligată să remedieze această neclaritate. Critica XV. „nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișele Tehnice nr. 2 Controller punct luminos rd. 3.3, nr. 3 Senzor multifuncțional rd. 3.3, nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway rd. 3.3, nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 3.3 referitoare la Obligativitatea certificatului de conformitate conform directivelor esențiale” adusă în discuție de contestator sub aspectul limitării posibilității ofertanților de a proba conformitatea produselor doar prin prezentarea certificatului de conformitate iar nu și prin alte documente echivalente, cum ar fi declarația de conformitate, se admite de către Consiliu, achizitoarea urmând a fi obligată să remedieze documentația în sensul permiterii prezentării și a declarației de conformitate. Soluția este bazată pe faptul că, în punctul de vedere, autoritatea contractantă a prezentat doar diferențe între declarația de conformitate și certificatul de conformitate, fără a formula apărării față de criticile contestatorului, ci doar susținând că, raportat la prevederile art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (1) și (2), și art. 21 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 668 din 13 septembrie 2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea

produselor

pentru

construcții,

demonstrarea conformității în vederea aplicării marcajului CE este condiționată de parcurgerea unui întreg proces de evaluare, ale cărui etape sunt bine Pagina 64 din 72

stabilite, iar legislația privind calitatea în construcții impune testarea de conformitate a produselor care sunt folosite pentru execuția unor lucrări. De asemenea, Consiliul reține că, prin Ghidul de finanțare, invocat de contestator, la art. 11, s-a stabilit că demonstrarea conformității echipamentelor se va realiza prin aplicarea marcaj CE în conformitate cu directivele europene în vigoare și prin certificate ENEC și ENEC+ sau prin rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene. Așadar, este suficient ca furnizorii echipamentelor să prezinte „declarația de conformitate emisă de producător din care să reiasă marcajul CE”, precum și certificate ENEC și ENEC+ sau rapoarte de testare. Nelegalitatea acestor cerințe rezidă din faptul că este limitată demonstrarea îndeplinirii prin impunerea certificatului de conformitate, în condițiile în care legislația în vigoare în materia achizițiilor publice impune acceptarea de mijloace echivalente, cum ar fi declarația de conformitate, care este o declarație pe proprie răspundere a producătorului, emisă sub sancțiune legală, prin care acesta confirmă faptul că produsele ofertate respectă standardele prevăzute de directivele europene și li se poate aplica marcajul CE. Declarația de conformitate CE este valabilă neînsoțită de Certificatul de conformitate solicitat, fiind o declarație dată în baza legii pe răspunderea producătorului, Certificatul de conformitate este un document emis de către un laborator autorizat, prin care acesta confirmă că produsele testate de laborator (deci nu cele ofertate, întrucât testarea este mult anterioară ofertării) respectă standardele prevăzute de directivele europene și este valabil doar însoțit de Declarația de conformitate CE a producătorului, prin care acesta se angajează să oferteze produse similare cu cele testate prevăzute în certificatul de conformitate, motiv pentru care Consiliul consideră întemeiată critica, devenind necesară remedierea documentației. Vizavi de critica XVI. privind cerința solicitată de achizitoare la Fișa tehnică nr. 5 „Sistem de telegestiune iluminat public” RD. 3.5, referitoare la Compatibilitatea TALQ sau similar a sistemului de telegestiune propus, ... arată că TALQ nu este o organizație guvernamentală, accesul se face pe baza plății unei cotizații de ordinul miilor de euro și nu reprezintă un standard, prin impunerea acestei cerinței limitându-se participarea la procedură, cu atât mai mult cu cât se solicită respectarea standardelor europene pentru aplicația de telegestiune, astfel încât nu pot fi impuse altfel de standarde ale unor asocieri cu interese comerciale în acest domeniu, solicitând obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe. Pe de altă parte, se reține și argumentația autorității contractante care arată că „TALQ / UCIFI sunt organizații mondiale ce stabilesc un standard acceptat la nivel global pentru interfețele software de management pentru a configura, comanda, controla și monitoriza rețele eterogene, inclusiv Pagina 65 din 72

iluminatul stradal inteligent cu scopul de a asigura interoperabilitatea între software-ul de management central (CMS) și aplicațiile Smart City de la diferiți furnizori, astfel încât un singur CMS să poată controla diferite alte aplicații. Astfel, cerința este necesară autorității contractante pentru ca sistemul de telegestiune să poată furniza date către software-uri terțe sau să furnizeze interfețe și/sau mecanisme pentru a interacționa cu o varietate de senzori și/sau platforme inteligente pentru a ajusta nivelurile de lumină și pentru a oferi informații care să contribuie la îmbunătățirea serviciilor, confortului și siguranței din localitate”. Contrar susținerilor achizitoarei, Consiliul constată temeinicia criticii formulată de ..., impunându-se eliminarea acesteia, în condițiile în care cerința vizează compatibilitatea sistemului de telegestiune propus, așadar proba compatibilității are legătură cu sistemul de telegestiune, independent de calitatea producătorului de membru TALQ. Consiliul urmează să admită critica, în condițiile în care, astfel cum susține contestatorul, solicitarea de a fi membru a unei entități private unde poți fi admis doar prin plata unei cotizații semnificative nu este justificată de autoritatea contractantă, simpla invocare a Ghidului de finanțare nefiind suficientă, printre condițiile conținute de acest document nefiind impusă o asemenea cerință. Critica XVII. privind „nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la Fișa Tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune rd. 5.1 referitoare la punerea la dispoziție de către producătorul sistemului de telegestiune a unui serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție” în privința căreia contestatorul susține că se impun sarcini producătorului, care este un terț față de procedura de atribuire și care nu poate avea nicio obligație față de autoritatea contractantă, acesta mai susținând și faptul că „Nu există prevederi legale astfel ca autoritatea contractantă să poată impune prin documentația de atribuire cerințe de beneficii cu titlu gratuit ofertanților. Ofertanții nu sunt asociații de caritate care să ofere autorităților contractante tot felul de beneficii cu titlu gratuit (linii telefonice gratuite, mostre gratuite etc.), doar ca urmare a faptului că li se permite” este întemeiată. În susținerea soluției, contrar afirmațiilor autorității contractante conform cărora „având în vedere importanța iluminatului public, dar și complexitatea unui sistem de telegestiune, ofertanții trebuie să pună la dispoziția autorității contractante un serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, pentru ghidarea instalatorului și utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție, pentru a reduce timpul de intervenție asupra sistemului de iluminat”, Consiliul constată temeinicia susținerilor contestatorului în condițiile în care singura entitate căreia îi pot fi stabilite sarcini și condiții în cadrul procedurii de atribuire este operatorul economic ce depune oferta, producătorul diverselor componente ofertate, care nu este implicat sub nicio forma în procedura de atribuire, neputând fi obligat la o anumita conduită față de autoritatea Pagina 66 din 72

contractantă, motiv pentru care aceasta trebuie să reformuleze cerințe prin trimiterea la ofertantul în sarcina căruia se stabilește realizarea unor aspecte. Totodată, inclusiv solicitarea de prezentare a modalităților de acordare a serviciului de asistență tehnică (website, număr de telefon, email etc) este excesivă în lipsa unei mențiuni exprese a achizitoarei ca stabilirea unui număr de telefon dedicat și indicarea unui website rezervat vor interveni doar în privința câștigătorului, fiind excesiv ca în faza de ofertare fiecare dintre operatorii economici participanți să încheie contracte cu prestatorii de servicii de telefonie ori sa creeze o pagina de internet și un e-mail dedicate, motiv pentru care autoritatea contractanta va remedia specificația de la pct. 5.1 din Fisa tehnica nr. 5 „Sistem de telegestiune iluminat public” în sensul indicat de Consiliu. Legat de critica XVIII. „ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește Activitatea de înlocuire a unui număr de 15 puncte de aprindere”, referitor la care contestatorul face trimitere la Tabelul nr. 5-4- Centralizator cantități de echipamente din PT și la alte documente ale achiziției, susținând că nu se specifică de către achizitoare care va fi destinația acestor materiale și locurile în care se vor monta punctele de aprindere, precum și tipul punctelor ce vor fi montate, se constată caracterul nefondat al criticii în condițiile în care, verificând documentația de atribuire, Consiliul constată că informațiile conținute în aceasta, în ceea ce privește aspectul analizat, sunt complete, și lipsite de ambiguități. În acest sens, se rețin informațiile din PT/documentație, și anume pag. 8 a Proiectului Tehnic nr. 26PT/2023, unde se solicită un număr de 15 puncte de aprindere, fiind evidentă cantitatea punctelor de aprindere solicitate prin proiect (a se vedea inclusiv mențiunile de la pct. 1.2 Prezentarea scenariului/opțiunii aprobat(e) în cadrul stadiului de fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenții), pag. 73 din capitolul V. „Detalii de Execuție”, unde este descrisă modalitatea de execuție și montarea punctelor de aprindere (a se vedea inclusiv mențiunile de la se citează pct. 3. Montarea punctelor de aprindere), planșele SE1 și SE2 unde este prezentată schema electrică monofilară a punctelor de aprindere, care cuprinde toate elementele componente ale unui punct de aprindere (contactoare, siguranțe, contor pentru măsurarea energiei electrice, etc) și nu numai echipamentul pentru telegestiune, fiind astfel clare informațiile legate de cantitatea solicitată, fiind precizate funcționalitățile și specificațiile tehnice minimale, fiind descrisă modalitatea de execuție și montare a punctelor dc aprindere și, precum și schema electrică monofilară. În aceste condiții, luând act de cele constatate, și anume faptul că în documentația tehnică sunt precizate clar cantitatea solicitată pentru punctele de aprindere, funcționalitățile, specificațiile tehnice minimale, este descrisă modalitatea de execuție și montare a punctelor de Pagina 67 din 72

aprindere și este prezentată schema electrică monofilară, Consiliul constată că autoritatea contractantă a descris în documentația de atribuire partea de investiție referitoare la punctele de aprindere suficient de detaliat pentru a permite elaborarea ofertelor, motiv pentru care urmează să respingă ca nefondată această critică. Pentru toate aceste considerente, constatând că se impune remedierea documentației de atribuire, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul admite, în parte, contestația formulată de EURO-AUDIT SERVICE SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., în ceea ce privește criticile VI, VIII, IX, XI, XIII, XIV, XV, XVI, XVII. Obligă autoritatea contractantă ... la remedierea documentației de atribuire, conform celor dispuse, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 15 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul respinge celelalte critici formulate de ..., ca nefondate. În ceea ce privește cererea contestatorului de obligare a autorității contractante la plata sumei de 7.140 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocațial), Consiliul o va admite, în parte, pentru următoarele motive: Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - Art. 452: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Pagina 68 din 72

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Având în vedere dispozițiile anterior menționate, se constată că fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală a părții. În speță, Consiliul reține culpa procesuală a autorității contractante în intentarea acțiunii de către contestatoarea ... SRL, motiv pentru care Consiliul apreciază că, în speță, se impune obligarea autorității contractante la plata unor cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Cheltuielile reclamate de contestatoare sunt în sumă de 7.140 lei și reprezintă „Onorariu conform Contract asistență juridică nr. 3660806/202 Contestație Oraș ... – ...”, prestate de ... – avocat ..., dovedite cu factura seria PDV-024 nr. 12/31.01.2024 și achitate prin intermediul ... la data de 12.02.2024. Analizând temeinicia pretențiilor contestatorului, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând onorariu avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat la suma de 3.000 lei, din următoarele considerente: Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și având în vedere faptul că, în speță, nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, Consiliul apreciază că suma solicitată de contestatoare este excesivă. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații. Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de serviciile prestate de ... – avocat ..., Consiliul, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată a sumei de 7.140 lei, reprezentând onorariu avocat suportat de contestator cu ocazia soluționării contestației sale la CNSC, apreciază că respectiva sumă trebuie redusă. Astfel, având în vedere faptul că, așa cum s-a reținut prin considerente, unele critici ale contestatoarei s-au dovedit a fi nefondate, în temeiul art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă („Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Pagina 69 din 72

Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său”), cererea contestatorului de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea prezentei contestații, va fi admisă, în parte. În acest sens, în temeiul prevederilor legale enumerate anterior, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 3.000 lei și va respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 4.140 lei reprezentând cheltuieli disproporționate (conform dispozițiilor legale citate anterior). Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestatoare, în calitate de client, și avocatul ei, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 Cod civil. De asemenea, se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienții lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de criticile admise. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la 7.140 lei, la suma de 3.000 lei, este în concordanță cu munca depusă de avocat, complexitatea cauzei și numărul criticilor admise. În condițiile art. 451 Cod procedură civilă, contestatorul este îndreptățit să solicite cheltuielile de judecată, respectiv onorariu de avocat, care însă poate fi diminuat de către Consiliul, în condițiile legale menționate anterior. Dispoziția art. 451 Cod procedură civilă este în concordanță și cu jurisprudența CEDO conform căreia un reclamant poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. În soluționarea acestui aspect, Consiliul reține Decizia ICCJ nr. 3/2020 prin care s-au statuat următoarele: „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă”. Pagina 70 din 72

În consecință, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoare cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestațiilor, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației și va respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 4.140 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei. Admite, în parte, cererea de intervenție voluntară formulată de către ..., cu privire la contestația formulată de către ... constatând temeinicia, în parte, a susținerilor intervenientei, pentru punctele 1, 2 și 4 din cerere, fiind respinsă susținerea de la punctul 3 din aceeași cerere, ca nefondată. În ceea ce privește solicitarea intervenientului ... privind obligarea autorității contractante ..., la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea contestației, Consiliul reține că, pentru justificarea acestora, nu au fost prezentate documente doveditoare, reprezentând contravaloarea acestor servicii. Pe cale de consecință, Consiliul respinge cererea intervenientului ... privind obligarea autorității contractante ... la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației, ca nedovedită. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de către ..., cu sediul în ..., în contradictoriu cu ..., cu sediul în ..., ... ..., în ceea ce privește criticile VI, VIII, IX, XI, XIII, XIV, XV, XVI, XVII, care se regăsesc în considerentele deciziei. Obligă ... la remedierea documentației de atribuire, conform celor dispuse, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 15 zile de la comunicare. Respinge celelalte critici formulate de ..., ca nefondate. Admite, în parte, cererea contestatorului ... privind obligarea ... ...) la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației și obligă autoritatea contractantă la plata sumei de 3000 ron. Admite, în parte, cererea de intervenție voluntară formulată de către ..., cu sediul în ..., reprezentată convențional prin avocat ..., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ..., cu privire la contestația formulată de către ... constatând temeinicia, în parte, a susținerilor intervenientei, pentru punctele 1, 2 și 4 din cerere, fiind respinsă susținerea de la punctul 3 din aceeași cerere, ca nefondată. Pagina 71 din 72

Respinge cererea intervenientului ... privind obligarea autorității contractante ... la plata cheltuielilor efectuate cu soluționarea contestației, ca nedovedită. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, ... MEMBRU, ... MEMBRU, ... Redactat în 5 (cinci) exemplare originale, conține 62 (șaizecișidouă) pagini. Pagina 72 din 72