Decizie CNSC 590/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 590/C10/44 Data:07.03.2024 Prin contestația nr. 77/05.01.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 903/08.01.2024, formulată de TEAM FORCE SECURITY SRL, cu sediul în București, Șos. Sălaj, nr. 420-424, bl. 9Bis, et. 9, ap. 74, sector 5, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/19585/2017, având CIF 38524100, atribut fiscal RO, reprezentată legal de dl. Dumitru Ioan, în calitate de Administrator, formulată împotriva adresei nr. 25899/29.12.2023 privind comunicarea rezultatului procedurii, emis de autoritatea contractantă SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE, cu sediul în Târgoviște, Str. Tudor Vladimirescu, nr. 48, județul Dâmbovița, în cadrul procedurii proprie, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Servicii de pază, protecție, monitorizare și intervenții pentru obiectivele Spitalului Județean de Urgență Târgoviște”, cod CPV 79713000-5, s-a solicitat: 1. Admiterea, în tot, ca fondată a contestaţiei; 2. Anularea adresei nr. 25899/29.12.2023, privind comunicarea rezultatului procedurii prin care oferta contestatorului s-a clasat pe locul II, declararea ca fiind câștigătoare a ofertei MIB SAFE GUARD SRL şi a actelor subsecvente ca netemeinice şi nelegale; 3. Obligarea autorităţii contractante să dispună măsurile de remediere în vederea restabilirii legalităţii în procedura de atribuire conform anunţului de publicitate publicat pe site-ul instituției nr. 24950/18.12.2023, prin raportare la prevederile în vigoare în materia achiziţiilor publice şi în conformitate cu prevederile legale referitoare la respectarea obligaţiilor salariale de plată care sunt în sarcina oricărui angajator şi declararea câştigătoare dintre ofertele admisibile, cu respectarea criteriului de atribuire. Pagina 1 din 2

4. Incuvintarea accesului la documentele dosarului ce se va constituii spre soluţionarea cauzei, ce au fost declarate, fără a fi probate, ca fiind confidenţiale. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de TEAM FORCE SECURITY SRL în contradictoriu cu SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGOVIȘTE, va dispune anularea deciziei de desemnare câștigătoare a ofertei depusă de MIB SAFE GUARD SRL, anularea raportului procedurii nr. 25897/29.12.2023, precum și a tuturor comunicărilor subsecvente acestuia. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va dispune continuarea procedurii, după îndeplinirea dispozițiilor de mai sus, prin reevaluarea ofertei financiare depusă de MIB SAFE GUARD SRL conform motivării și stabilirea ofertei câștigătoare dintre ofertele admisibile, potrivit criteriului de atribuire stabilit, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate celelalte critici. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. .... Data:..... Prin contestația nr. ...., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. ...., formulată de ......... SRL, cu sediul în ........., ...., ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având CIF ........., atribut fiscal RO, reprezentată legal de dl. ........., în calitate de Administrator, formulată împotriva adresei nr. 25899/29.12.2023 privind comunicarea rezultatului procedurii, emis de autoritatea contractantă . ........., cu sediul în ........., ...., județul ........., în cadrul procedurii proprie, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Servicii de pază, protecție, monitorizare și intervenții pentru obiectivele .........”, cod CPV 79713000-5, s-a solicitat: 1. Admiterea, în tot, ca fondată a contestaţiei; 2. Anularea adresei nr. 25899/29.12.2023, privind comunicarea rezultatului procedurii prin care oferta contestatorului s-a clasat pe locul II, declararea ca fiind câștigătoare a ofertei ....... SRL şi a actelor subsecvente ca netemeinice şi nelegale; 3. Obligarea autorităţii contractante să dispună măsurile de remediere în vederea restabilirii legalităţii în procedura de atribuire conform anunţului de publicitate publicat pe site-ul instituției nr. 24950/18.12.2023, prin raportare la prevederile în vigoare în materia achiziţiilor publice şi în conformitate cu prevederile legale referitoare la respectarea obligaţiilor salariale de plată care sunt în sarcina oricărui angajator şi declararea câştigătoare dintre ofertele admisibile, cu respectarea criteriului de atribuire. 4. Incuvintarea accesului la documentele dosarului ce se va constituii spre soluţionarea cauzei, ce au fost declarate, fără a fi probate, ca fiind confidenţiale. Pagina 1 din 29

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ......... SRL reclamă rezultatul procedurii de atribuire în cauză, pentru următoarele motive: În fapt, autoritatea contractantă ....... ......... a organizat procedura de achiziţie proprie, publicând pe site-ul instituției invitația de participare nr. 24950/18.12.2023 având ca obiect servicii de pază pentru obiectivele autorității contractante. În urma procesului de evaluare a ofertelor şi a aplicări criteriul de atribuire "raport calitate pret", s-a stabilit următorul clasament: - Locul 1 - ....... SRL: 1. Pretul ofertei 3.049.982,88 lei fara Tva, punctaj 70 pct; 2. Numărul mediu al personalului pe ultimii 3 ani, punctaj 7 pct; 3. Experiența profesională (vechime în specialitate/pe funcție) specifică personalului cheie propus de ofertant - manager de securitate/administrator avizat de Inspectoratul General al Poliției. - 4 pct; 4. Experiența operatorului economic în prestarea serviciilor de pază și protecție - număr de contracte încheiate/finalizate - 7 pct; 5. Experiența operatorului economic în prestarea serviciilor de pază și protecție - număr de recomandări aferente contractelor încheiate și finalizate - 5 pct; 6. Timpul de intervenție de la momentul solicitării - 7 pct. Punctaj total 100 pct - 70 pct Oferta financiara și 30 pct. Componenta tehnică. - Locul 2 - Asocierea ......... SRL Lider - ....... SRL: 1. Pretul ofertei 3.269.044,80 lei/ora fără Tva, punctaj 65,31 pct; 2. Numărul mediu al personalului pe ultimii 3 ani, punctaj 7 pct; 3. Experiența profesională (vechime în specialitate/pe funcție) specifică personalului cheie propus de ofertant - manager de securitate/administrator avizat de Inspectoratul General al Poliției. - 4 pct; 4. Experiența operatorului economic în prestarea serviciilor de pază și protecție - număr de contracte încheiate/finalizate - 7 pct; 5. Experiența operatorului economic în prestarea serviciilor de pază și protecție - număr de recomandări aferente contractelor încheiate și finalizate - 5 pct; 6. Timpul de intervenție de la momentul solicitării - 7 pct. Punctaj total 95,31 pct. - 65,31 pct. Oferta financiară și 30 pct. Componenta tehnică.  Contestatorul învederează că a solicitat acces la documentele și informaţiile din cadrul documentelor de calificare, propunerii tehnice şi financiare ale operatorilor participanți, precum și la raportul procedurii, autoritatea contractantă transmițând în acest sens rapoartele procedurii și o adresă prin care a invocat confidențialitatea ofertelor clasate pe primele locuri. Comisia de evaluare a Autorității contractante a permis accesul contestatorului doar la documentele de calificare, motivând confidențialitatea ofertelor pentru restul documentelor. Pagina 2 din 29

Apreciază petentul că autoritatea contractantă a îngrădit accesul asupra informaţiilor ofertelor depuse de către ofertanți pe baza unor simple declaraţii privind confidenţialitatea documentelor prezentate. Se menționează că prin refuzul accesului la documentele ofertei aparţinând ....... SRL, în considerarea caracterului confidenţial al datelor cuprinse în oferta sa, având în vedere motivaţia oferită, în lipsa unor mijloace de probă în dovedirea caracterului confidenţial al propunerilor tehnice şi financiare, apare ca fiind excesivă conduita autorităţii contractante în concilierea principiului transparenţei cu protecţia interesului public, a intereselor legitime ale ofertanţilor şi concurenţei loiale. Trecând la analiza documentelor puse la dispozitie de catre Autoritatea contractantă petentul a constatat că, în fișa de date la cap. III.1.1.a) „Garanţie de participare -Ofertantul trebuie să prezinte împreună cu oferta o garanţie de participare în sumă de: 34,000.00 lei Garanţia de participare trebuie să fie irevocabilă, necondiţionată şi se constituie prin: a) virament bancar; b) instrumente de garantare emise în condiţiile legii astfel: (i) scrisori de garanţie emise de instituţii de credit bancare din România sau din alt stat; (ii) scrisori de garanţie emise de instituţii financiare nebancare din România sau din alt stat pentru achiziţiile de lucrări a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 40.000.000 lei fără TVA şi respectiv pentru achiziţiile de produse sau servicii a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 7.000.000 lei fără TVA; (iii) asigurări de garanţii emise: - fie de societăţi de asigurare care deţin autorizaţii de funcţionare emise în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi/sau care sunt înscrise în registrele publicate pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară, după caz; - fie de societăţi de asigurare din state terţe prin sucursale autorizate în România de către Autoritatea de Supraveghere Financiară; c) depunerea la casierie a unor sume în numerar dacă valoarea este mai mică de 5.000 lei; Acolo unde un instrument de garantare este utilizat ca modalitate de constituire a garanţiei de participare, acesta trebuie să fie: a. emis fie ca "scrisoare de garanţie bancară" sau ca „ asigurare de garanţie ", b. prezentat în original, împreună cu Oferta, c. în suma şi moneda indicată, d. valabil pentru perioada indicată, e. irevocabilă f. în formă necondiţionată, şi anume instrumentul de garantare trebuie să prevadă că plata se va realiza necondiţionat, la prima solicitare a Autorităţii Contractante pe baza declaraţiei sale, în calitate de beneficiar al instrumentului de garantare, dacă Ofertantul se află în una dintre situaţiile care determină reţinerea garanţiei de participare." Astfel pentru îndeplinirea cerintei privind garanția de participare, ....... SRL depune în cadrul documentelor de calificare "SCRISOARE DE GARANȚIE DE PARTICIPARE LA LICITAȚIE - SERIE LR122123 Nr. 01218" emisă de Pagina 3 din 29

către LEROM FINANCE (LEROM O.U.) cod de identificare fiscală nr. 14759007, respectiv Formularul nr. 3 "INSTRUMENTDE GARANTARE". Ca un prim aspect față de cele mai sus menționate, contestatorul arată că Formularul nr. 3 este completat de către ....... SRL fără a fi semnată/ștampilată, or nu de către asigurator. Cu privire asupra scrisorii de garanție de participare, ....... SRL nu a făcut dovada plății către LEROM FINANCE (LEROM O.U.). Din punct de vedere legal așa cum este statuat la articolul 154 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(4) Garanţia de participare sau, după caz, garanţia de bună execuţie trebuie să fie irevocabilă, necondiţionată şi se constituie prin: a) virament bancar; b) instrumente de garantare emise în condiţiile legii astfel: (i) scrisori de garanţie emise de instituţii de credit bancare din România sau din alt stat; (ii) scrisori de garanţie emise de instituţii financiare nebancare din România sau din alt stat pentru achiziţiile de lucrări a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 40.000.000 lei fără TVA şi respectiv pentru achiziţiile de produse sau servicii a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 7.000.000 lei fără TVA; - fie de societăţi de asigurare care deţin autorizaţii de funcţionare emise în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi/sau care sunt înscrise în registrele publicate pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară, după caz; - fie de societăţi de asigurare din state terţe prin sucursale autorizate în România de către Autoritatea de Supraveghere Financiară;", coroborat cu alerta emisa de care Autoritatea de Supraveghere Financiară, document public ce se poate accesa gratuit pe site-ul institutie la https://asfromania.ro, prin care informeaza "Autoritatea de Supraveghere Financiară avertizează că, în ultima perioadă, au fost active la nivelul pieţei de asigurări din România, cu precădere pe clasa 15 de asigurări - Garanţii, mai multe entităţi care nu sunt autorizate să desfăşoare activitate de asigurare. Din acest motiv, vă recomandăm ca, înainte de încheierea unor contracte/poliţe de asigurare, să verificaţi dacă: societăţile de asigurare care urmează să emită poliţele de asigurare, precum şi intermediarii implicaţi în activitatea de distribuţie se regăsesc în Registrul public A.S.F.;". Mai mult decât atât A.S.F. indică pagina unde se poate verifica dacă o entitate din domeniul asigurărilor este înregistrată în Registrul public A.S.F. Fapt pentru care contestatorul a procedat la verificarea entității asigurătoare contractată de către ....... SRL, respectiv LEROM FINANCE (LEROM O.U.) cod de identificare fiscala nr.14759007, rezultat în urma căruia LEROM FINANCE (LEROM O.U.) nu figurează a fi înregistrată în Registrul public A.S.F., or nici de către Banca Naţională a României, așa cum reise dintr-o scrisoare deschisă emisă de către BNR – „În subsidiar, vă precizăm că societatea LEORM FINANCE (LEORM O.U), care, potrivit informaţiilor publice (https://leormfinance.com/), apare cu sediul în Estonia, Tallinn, Hariu county, Părnu St. Nr.142, C.I.F: 14759007, nu este Pagina 4 din 29

înregistrată în registrele ţinute de Banca Naţională a României, disponibile public accesând link-ul https://www.bnro.ro/Registre-si-Liste-717.aspx. În acest context, din perspectiva solicitării dvs., vă facem cunoscut că, din informaţiile publice anterior menţionate, rezultă că LEORM FINANCE (LEORM O.U) este o instituţie financiară de tip crowdfunding platform, activitate care se regăseşte în sfera de competenţă a Autorităţii de Supraveghere Financiară din România, căreia vă puteţi adresa direct, în măsura în care apreciaţi necesar (https://www.asfromania.ro/). Referitor la solicitarea dvs. de a formula o opinie cu privire la legalitatea documentului anexat de dvs., denumit DECONT, presupus a fi emis de societatea LEORM O.U, reiterăm observaţiile menţionate anterior, cu privire la lipsa prerogativelor Băncii Naţionale a României în acest sens. Suplimentar celor menţionate mai sus, vă aducem la cunoştinţă că nici societatea CAPIDAVA FINANCIAL- BROKER SERVICES S.R.L. (menţionată în documentul respectiv ca agent de încasări şi plăţi pentru LEORM O.U) nu este înscrisă în registrele ţinute de banca centrală, la care am făcut referire anterior. Vă mulţumim pentru colaborare, Serviciul Relaţii Mass-media Direcţia Comunicare şi relaţii cu publicul". Potrivit art. 3 alin. (1) lit. hh) din Legea nr. 98/2016, "ofertă - actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică. Oferta cuprinde propunerea financiară, propunerea tehnică, precum şi alte documente stabilite prin documentaţia de atribuire;", coroborat cu cap. III.1.1.a) "Garanţie de participare - Ofertantul trebuie să prezinte împreună cu oferta o garanţie de participare în sumă de: 34,000.00 lei", coroborat cu art. 36 alin. 4) din H.G. 395/2016 "(4) Instrumentele de garantare prevăzute la art. 154 alin. (4) lit. b) din Lege se transmit în SEAP împreună cu oferta şi celelalte documente ale acesteia, cel mai târziu la data şi ora-limită de depunere a ofertelor, şi trebuie să prevadă că plata garanţiei de participare se va executa necondiţionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaraţiei acestuia cu privire la culpa persoanei garantate." Din economia celor de mai sus arătate, se deduce că entitatea asigurătoare LEORM FINANCE (LEORM O.U), nu întrunește condițiile prevazute de Lege, Comisia de evaluare a Autorității contractante nu a procedat la verificarea acestor aspect vadit nelegale. Contestatorul opinează că sunt în culpă atât ....... SRL, cât și Comisia de evaluare a autorității contractante, iar sancțiunea incidentă este respingerea ofertei sale ca inadmisibilă pentru neconstituirea garanţiei de participare în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire (art. 123 alin.(1) din HG. nr. 395/2016). În ce privește componenta tehnică a ofertantei câștigătoare ....... SRL, contestatorul reține că Autoritatea contractantă a evaluat oferta cu un număr al personalului mai mare de 150 (medie pe ultimii 3 ani), oferta primind 7 puncte, aspect ce contravine fișei "INFORMAŢII GENERALE" depusă de către câștigătoare în cadrul procedurii, unde indică anii 2020, 2021, 2022 ca și cifră de afaceri anuală, respectiv analizând numarul mediu de angajati pentru cei trei ani exemplificați, 2020-79 angajați, 2021-106 angajați, 2022-125 angajați. Pagina 5 din 29

Astfel însumând angajaţii celor 3 ani, rezultă un număr total de 310 angajați, iar media acestora fiind de 103,333 angajați, or raportându-ne la punctajul pentru factorul de evaluare indicat de către Autoritatea contractantă, ....... SRL are un număr al personalului (medie pe ultimii 3 ani) cuprins între 101 şi 150, oferta trebuind să primească 5 puncte. În referire la experienţă profesională (vechime în specialitate/pe funcţie) specifică personalului cheie propus de ofertant - Manager de Securitate/Administrator avizat de Inspectoratul General al Politiei (Epma). Cu privire la factorul de evaluare al experienței Managerului de Securitate, contestatorul afirmă că nu i-a fost permis accesul asupra documentelor ce probează vechimea în specialitate/pe funcţie de minim 6 ani pentru care câștigătoarei i-au fost acordate 4 puncte, astfel CNSC se poate pronunța dacă evaluarea a fost efectuată corect, ținând cont de modul în care a fost efectuată evaluarea numărului mediu de angajați. În referire la factorul de evaluare al numărului de contracte și al numărului de recomandări, contestatorului nu i-a fost permis accesul asupra documentelor ce probeaza acestea, pentru care câștigatoarei i-au fost acordate 7 puncte și 5 puncte, astfel CNSC se poate pronunța dacă evaluarea a fost efectuată corect.  Față de timpul de intervenţie de la momentul solicitării (Ptims) contestatorul observă că ....... SRL a primit un punctaj maxim de 7 puncte, la fel ca acesta, or nu se poate deduce decât că ....... SRL a ofertat un timp de intervenție de 5 minute, document la care contestatorul nu a avut acces. Se arată că, potrivit Cap. III.2.3.a) Capacitatea tehnică şi/sau profesională din Fișa de date, parte integrată a documentației de atribuire „Atestat agent de securitate in conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor - pentru un numar de minim 80 agenti. Pentru minim 5 agenţi dintre cei enumeraţi se va prezenta dovada deţinere certificat/diploma absolvire curs de servant - pompier cu dovada atribuţii în acest sens (contract de muncă sau raport/salariat sau orice alt document justificativ) iar pentru minim 5 agenţi dintre cei enumeraţi se va prezenta dovada absolvire curs de de pregătire în acordarea primului ajutor.)", documente la care contestatorul nu a avut acces, astfel CNSC se poate pronunța dacă evaluarea a fost efectuată corect. Trecând la analiza ofertei financiare, contestatorul învederează faptul că Autoritatea contractantă nu a pus la dispoziție documentele solicitate cu privire la aceasta. Astfel, raportându-ne la ce urmează a se presta, Autoritatea contractantă prin documentația de atribuire intenționează să achiziționeze următoarele servicii: -14 posturi cu caracter permanent 24h - 8784 ore - total 122.976 ore perioada contractuală; -2 posturi cu caracter temporar 12/24 h L - D 08:00 - 20:00 - total 8.784 ore perioada contractuala; -2 posturi cu caracter temporar 8/24 h L - V 08:00 - 16:00 (exclusiv sarbatori legale)- total 4.032 ore perioada contractuala; -4 locatii privind servicii de pază, monitorizare si interventie cu autovehicul specializat, inclusiv conectare buton panica la un dispecerat autorizat - total 12 luni x 4 locatii. Pagina 6 din 29

Astfel pentru posturile de paza 24h, tariful legal în conformitate cu Legea 53/2003 - Codul muncii şi de legislaţia în vigoare în domeniul salarizării precum şi prevederile în vigoare în materia achiziţiilor publice este următorul: a) Salariul de bază - 19,96 lei/oră HG 900/2023; b) Sporul de noapte - 8 ore de noapte x 366 zile de contract x 19,96 lei/ora x 25% cnf Codul Muncii art.126 lit. b) : 8.784 ore (exemplificare pentru 1 post de 24 ore X 366 zile contract) = 1,66 lei/ora; c) Sporul de weekend - în perioada contractuala sunt 104 zile de weekend, astfel: 104 zile de weekend x 24 ore x 19,96 lei/ora x 1% - 0,06 lei/ora; d) Sărbători legale- 17 sarbatori legale x 24 ore x 19,96 lei/ora : 8.784 ore ( 24 ore X 366 zile contract ) = 0,93 lei/ora; e) Orele prestate suplimentar - în funcţie de nr. de agenţi folosiţi, mai exact dacă se folosesc 4,43 agenţi necesari nu se plătesc sporuri în acest sens, în caz contrar dacă se folosesc mai puţini se plătesc ore suplimentare în cuantum de 75%; f) Concediul de odihnă - cnf. Art. 150 Codul Muncii, astfel: 3.300 lei (cnf. HG 900/2023) : 12 luni = 275 lei/ luna : 165,333 ore = 1,66 lei/ora; Total Salarii - 24,27 lei/ora fără TVA. g) Fondul de handicap conform- art. 78 din Legea 448/2006, să fie evidenţiat separate de cheltuielile directe şi indirecte. - 4% din numarul total de angajati activi 3300 lei x 4% : 165,333 ore = 0,80 lei/ora h) Contribuţie asiguratorie pentru munca - 2,25% din total salarii (Salariul de bază+ Sporul de noapte+ Sporul de weekend+ Sărbători legale+ Orele prestate suplimentar+ Concediul de odihnă)= 0,55 lei/ora fără Tva; i) Cheltuieli directe/indirecte - Echipament de lucru pentru agenţii implicate în contract - 5 echipamente complete ( pantalon, tricou, bluzon, bocanci, geacă, etc) ; - Logistica - 1 buc tonfa, 1 buc spray iritant-lacrimogen, 5 buc centura, , etc ; - Mijloace de comunicare - 1telefoane/abonament/cartela, etc ; - Consumabile - 1 seturi registre ( 6 buc + rezervă), ecusoane, pixuri, etc ; - Medicina muncii pentru un nr. de 5 agenţi; - Cheltuieli privind combustibil control agenţi 1 posturi; - Cheltuieli conform art. 44 alin. (4) din HG nr. 301/2012, pentru un număr de 20 ore anual/14 agenţi/grupă (conducătorii societăţilor specializate de pază sunt obligaţi să asigure pregătirea profesională continuă a agenţilor de securitate prin Societăţi autorizate în domeniul pregătirii şi formării profesionale a acestora). Cheltuieli privind asigurarea controlului f) Profit Total lei 25,62 lei fără Tva si FARA A FI INCLUSE, CHELTUIELILE DIRECTE/INDIRECTE SI PROFITUL. Astfel în urma unei simple exemplificări, 14 posturi de pază 24h X 8784 ore X 25,62 lei = 3.150.162,44 lei, doar pentru posturile 24h, fără a fi incluse posturile temporare și monitorizarea și intervenția, or oferta totală ....... SRL este de 3.049.982,88 lei. Pagina 7 din 29

În speţa de faţă, fiind în prezenţa unui contract de achiziţie publică, principiile care stau la baza atribuirii acestora, reglementate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, impun ca toate costurile necesare derulării contractului respectiv să se regăsească incluse în preţul ofertat. Astfel din economia celor de mai sus arătate în raport cu prețul ofertat de către ofertanta câștigătoare, contestatorul reține că ....... SRL a redus artificial anumite sporuri, or nu le-a inclus. În situația în care ....... SRL a utilizat compensări ale sporului de noapte, contestatorul arată următoarele: Reducerea timpului de muncă în condiţiile art. 126 lit a) din Codul Muncii presupune, pentru angajator, plata dublă a unei ore de muncă (atât pentru salariatul care beneficiază de reducerea cu o oră plătită a programului de lucru, cât şi pentru salariatul care îl înlocuieşte în acest interval); Reducerea programului de lucru cu o oră generează un cost suplimentar în sarcina angajatorului ce a optat pentru varianta reglementată de art. 126 lit. a) din Codul muncii, cost ce trebuie avut în vedere la stabilirea tarifului orar ofertat. Mai exact ....... SRL dacă optează pentru reducerea programului cu o oră, are obligația de a plăti acea oră către persoana care îl înlocuiește, cât și persoana care i s-a redus programul după cum urmează: - Valoarea unei ore libere plătite 19,96 lei x 366 zile : 8.784 ore = 0,83 lei/oră. Contestatorul susține că se impun a fi avute în vedere următoarele aspecte în cazul programului de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă: salariaţii care prestează minim trei ore de muncă în timpul nopţii au în concret un program de numai 7 ore, iar nu de 8 ore, dar beneficiază de drepturile băneşti cuvenite pentru un program de lucru de 8 ore; întrucât serviciile de pază - post fix au un caracter permanent în zilele de weekend și zile de sărbătoare legală, acestea trebuie asigurate şi în ora cu care s-a redus programul de lucru al salariatului care a prestat minim 3 ore de muncă în timpul nopţii, astfel că, în acest interval de o oră, se impune prezenţa unui alt agent de pază care, la rândul său, trebuie să beneficieze de drepturile băneşti cuvenite pentru munca prestată (salariu de bază şi indemnizaţie de concediu); Sintetizand cele de mai sus aratate, chiar dacă ofertantul procedează la compensarea cu timp liber a orelor prestate în anumite situaţii, este evident pentru contestator faptul că, în orele în care salariaţii respectivi sunt liberi, serviciul de pază trebuie prestat de alţi agenţi, în vederea respectării orarului prevăzut în caietul de sarcini (aceştia, la rândul lor, trebuind să fie remuneraţi pentru serviciul prestat atunci când efectuează ore suplimentare şi compensaţi, la rândul lor, cu ore libere). În lipsa unui calcul din care să reiasă clar cum se face compensarea cu ore libere, care este media de ore libere la fiecare oră de noapte lucrată, câte astfel de ore s-au avut în vedere în calculul efectuat, care este efectul în total cheltuieli şi în lipsa precizării privind numărul de agenţi avut în vedere pentru întregul dispozitiv, sustenabilitatea tarifului ofertat, precum şi realitatea şi corectitudinea justificării acestuia prezentată de ofertant nu pot fi reţinute. Pagina 8 din 29

În discuţie nu se pune posibilitatea ofertantului de a uza de prevederile art. 126 lit. a) din codul muncii, ci lipsa oricăror precizări ale acestuia în explicarea modului în care contravaloarea acestui timp liber compensatoriu se regăseşte în totalul tarifului prezentat, deoarece respectivele ore trebuie să se regăsească, ca o cheltuială, în prestarea altor agenţi de pază. Implicit utilizand facilitatile conferite de dispoziţiile art. 126 lit. a) din Codul muncii, ofertanta câștigătoare este ținută să asigure respectarea tuturor dispoziţiilor codului muncii, inclusiv a celor privind plata indemnizaţiei de concediu de odihnă, conform art. 150 din acest act normativ. De asemenea, pentru respectarea dispoziţiilor art. 2203 alin. (1) din Codul fiscal, este necesar ca suma aferentă CAM, de 2,25%, să se raporteze la întregul cost brut cu salariile/lună, prin urmare, incluzând şi valoarea proporţională calculată pentru concediul de odihnă corespunzător celor 0,18 agenţi de pază suplimentari. Astfel pentru acordarea concediului de odihnă raportarea trebuie făcută pentru întreg personalul utilizat astfel: -Pentru un post de paza 24h x 366 zile = 8784 ore, respectiv pentru acordarea orei libere platite se mai adauga 1 ora libera platita x 366 zile = 366 ore suplimentare si un total de 9150 ore, respectiv 0,18 agenti suplimentari/post -9150 ore : 12 luni : 165,333 ore (cnf. HG 900/2023) = 4,61 agenti necesari/post pentru acoperirea posturilor, în mod contrar dacă sunt prevăzuți mai puțini agenți se va plăti un spor de 75% pentru orele suplimentare. Astfel pentru acordarea concediului de odihnă conform art. 150 din Codul Muncii alin. 1) "Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă." Respectiv 3300 lei (salariul de baza cnf. HG 900/2023 ) x 4,61 agenti : 8784 ore (1 post de paza perioada contractuala) = 1,73 lei/ora fara TVA, reprezentand sporul pentru cocediul de odihnă. ....... SRL dacă a prevăzut contrar celor de mai sus expuse un cost pentru concediul de odihnă de 1,66 lei/ora, un cost insuficient pentru a respecta prevederile mai sus arătate, respectiv, art. 150 din CM.  Se apreciază că Comisia de evaluare avea obligaţia de a verifica și dacă ....... SRL a cuprins restul de cheltuieli directe și indirecte, reiterate chiar de Autoritatea contractantă. Contestatorul prezintă exemplificare categorie de cheltuială pentru 1 post: -Echipament de lucru pentru agenţii implicați în contract - 5 echipamente complete (pantalon, tricou, bluzon, bocanci, geacă, etc); -Logistica - 1 buc tonfa, 1 buc spray iritant-lacrimogen, 5 buc centura, etc ; -Mijloace de comunicare – 1 telefoane/abonament/cartela, etc; -Consumabile - 1 seturi registre (6 buc + rezervă), ecusoane, pixuri, etc ; -Medicina muncii pentru un nr de 5 agenţi; Pagina 9 din 29

-Cheltuieli privind combustibil control agenţi 1 postur; -Cheltuieli conform art. 44 alin. (4) din HG nr. 301/2012, pentru un număr de 20 ore anual/14 agenţi/grupă (conducătorii societăţilor specializate de pază sunt obligaţi să asigure pregătirea profesională continuă a agenţilor de securitate prin Societăţi autorizate în domeniul pregătirii şi formării profesionale a acestora). -Cheltuieli privind asigurarea controlului Reducere Fond Handicap - În cazul în care ofertanta câștigătoare şi-a redus contribuţia la fondul de handicap, contestatorul susține că comisia de evaluare avea responsabilitatea de a respecta prevederile Ordinului nr. 590 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, numărul de angajaţi care se ia în calcul este numărul mediu de angajaţi din lună. Astfel număr mediu angajaţi x 4%, conform art. 78 alin. 2 din Legea nr. 448/2006 - număr persoane cu handicap angajate x 3300 lei salariu de bază, conform HG 1071/2021, fondul de handicap datorat, valoare ce trebuie inclusă ca element de cost în justificarea formării tarifului. În concluzie, pentru calcul contribuţiei fondului de handicap şi stabilirea corectă a valorii fondului de handicap datorată la bugetul de stat consolidat, cu respectarea şi aplicarea dispoziţiilor legale aplicabile, ofertanţii aveau obligaţia de a depune în ofertă, Extras Revisal cu numărul total de salariaţi, din care să rezulte: - numărul angajaţilor activi, la data depunerii ofertei. În cazul în care au persoane cu handicap angajate trebuiau să depună: - extras revisal din care să reiasă că aceştia mai sunt activi; - certificat încadrare în grand de handicap în termen; Pentru posturile de paza cu caracter temporar 12/24 h L - D 08:00 - 20:00, tariful legal în conformitate cu Legea 53/2003 - Codul muncii şi de legislaţia în vigoare în domeniul salarizării precum şi prevederile în vigoare în materia achiziţiilor publice este următorul: c) Salariul de bază - 19,96 lei/oră HG 900/2023; d) Sporul de noapte nu se presteaza ore de noapte f) Sporul de weekend - In perioada contractuala sunt 104 zile de weekend, astfel: 104 zile de weekend x 12 ore x 19,96 lei/ora x 1% : 4392 ore - 0,06 lei/ora; g) Sărbători legale- 17 sarbatori legale x 12 ore x 19,96 lei/ora : 4.392 ore (12 ore X 366 zile contract ) = 0,93 lei/ora; h) Orele prestate suplimentar - în funcţie de nr. de agenţi folosiţi, mai exact dacă se folosesc 2,21 agenţi necesari nu se plătesc sporuri în acest sens, în caz contrar dacă se folosesc mai puţini se plătesc ore suplimentare în cuantum de 75%; f) Concediul de odihnă - cnf. Art. 150 Codul Muncii, astfel: 3.300 lei (cnf. HG 900/2023) : 12 luni = 275 lei/ luna : 165,333 ore = 1,66 lei/ora; Total Salarii - 22,61 lei/ora fără TVA. g) Fondul de handicap conform- art. 78 din Legea 448/2006, să fie evidenţiat separate de cheltuielile directe şi indirecte - 4% din numarul total de angajati activi 3300 lei x 4% : 165,333 ore = 0,80 lei/ora; Pagina 10 din 29

h) Contribuţie asiguratorie pentru munca - 2,25% din total salarii (Salariul de bază+ Sporul de noapte+ Sporul de weekend+ Sărbători legale+ Orele prestate suplimentar+ Concediul de odihnă)= 0,51 lei/ora fără Tva; i) Cheltuieli directe/indirecte - Echipament de lucru pentru agenţii implicate în contract - 5 echipamente complete ( pantalon, tricou, bluzon, bocanci, geacă, etc); - Logistica - 1 buc tonfa, 1 buc spray iritant-lacrimogen, 5 buc centura, etc; - Mijloace de comunicare - 1telefoane/abonament/cartela, etc; - Consumabile - 1 seturi registre ( 6 buc + rezervă), ecusoane, pixuri, etc; - Medicina muncii pentru un nr de 5 agenţi; - Cheltuieli privind combustibil control agenţi 1 postur; - Cheltuieli conform art. 44 alin. (4) din HG nr. 301/2012, pentru un număr de 20 ore anual/14 agenţi/grupă (conducătorii societăţilor specializate de pază sunt obligaţi să asigure pregătirea profesională continuă a agenţilor de securitate prin Societăţi autorizate în domeniul pregătirii şi formării profesionale a acestora). - Cheltuieli privind asigurarea controlului f) Profit Total lei 23,92 lei fără Tva si FARA A FI INCLUSE, CHELTUIELILE DIRECTE/INDIRECTE SI PROFITUL. Astfel in urma unei simple exemplificări, 2 posturi temporare x 4392h x 23,92 lei = 105.056,64 lei, la care se adaugă cele 14 posturi de pază 24h X 8784 ore X 25,62 lei = 3.150.162,44 lei, rezultând un total de 3.255.219,08 lei, fără a fi incluse posturile temporare de 8h și monitorizarea și intervenția, or oferta totală ....... SRL este de 3.049.982,88 lei. Contestatorul susține că ofertanţii nu trebuie să vicieze rezultatul procedurii, prin ofertarea unor preţuri fără suport legal, în baza unor supoziţii proprii, fapt pentru care autoritatea contractantă avea obligaţia de a evalua ofertele financiare ţinând seama de toate elementele avute în vedere la stabilirea preţului, pentru a se asigura de fezabilitatea şi sustenabilitatea preţului propus în acest sens. Prin urmare, în condiţiile în care propunerea financiară este elaborată fără a avea în vedere toate costurile pe care le implică cerinţele documentaţiei de atribuire, este evident că ofertantul în cauză pentru a se încadra în propunerea financiară ofertată, fie nu va respecta cerinţele caietului de sarcini, fie va vicia rezultatul procedurii prin ofertarea unor preţuri nesustenabile care nu sunt rezultatul liberei concurenţe sau care nu pot fi justificate decât în baza unei simple decizii comerciale. Raţionamentul de mai sus se regăseşte şi în cadrul hotărârilor pronunţate de Curtea de Apel ......... nr. 3926/2016, nr. 5192/2016 şi nr. 4533/2017 şi de Curtea de Apel Timişoara nr. 3638/28.10.2016, prin care au fost menţinute deciziile pronunţate de CNSC precum şi în hotărârea nr. 1294/2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara. Astfel, autoritatea contractantă în etapa de analiză a fundamentării propunerilor financiare ar fi trebuit să ţină cont de toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din prevederile legale în vigoare, astfel încât operatorii Pagina 11 din 29

economici să nu vicieze rezultatul procedurii prin reduceri de costuri/tarife orare/salarii pe fondul neachitării sau achitării din alte surse terţe a contribuţiilor aferente salariilor sau de a proceda la artificii financiare/matematice/rotunjiri de tarife unitare după bunul plac având la bază simpla prezumţie că urmare a declarării ca şi câştigătoare a ofertei lor, vor găsi o posibilitate să finalizeze contractul indiferent prin ce mijloace. Prin urmare, în etapa de verificare a ofertelor depuse, autoritatea contractantă ar fi trebuit să dea dovadă de rigoare şi să evalueze informaţiile şi documentele furnizate de ofertanţi, pentru a se asigura de realitatea şi sustenabilitatea acestora. În încercarea de a oferta un preţ cât mai scăzut, operatorii economici nu pot face reduceri de consumuri ca să conducă în mod implicit la reducerea costurilor, în condiţiile în care autoritatea contractantă a menţionat în cadrul documentaţiei de atribuire că ofertanţii au obligaţia de a elabora oferta în conformitate cu prevederile acesteia. Aplicând în mod corespunzător principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, se constată că, în lipsa unei solicitări de justificare/detaliere a preţurilor ofertate autoritatea contractantă nu poate determina sustenabilitatea ofertelor. Solicitarea informaţiilor referitoare la modul de formare a preţului este dublată de obligaţia comisiei de verificare a acestora, verificare care are loc pe baza dovezilor prezentate. Se reține că în cauza T 392/15, Tribunalul UE a reţinut la pct. 85 şi 86 următoarele: „În ceea ce priveşte această din urmă dispoziţie, Tribunalul a statuat că obligaţia autorităţii contractante de verificare a caracterului serios al unei oferte rezultă din existenţa prealabilă a îndoielilor referitoare la fiabilitatea acesteia, obiectivul principal al acestui articol fiind de a nu permite respingerea unui ofertant din cadrul procedurii fără să i se fi acordat posibilitatea să justifice conţinutul ofertei sale care ar părea anormal de mică. Prin urmare, numai atunci când există asemenea îndoieli, comitetul de evaluare este obligat să solicite informaţii pertinente privind compoziţia ofertei înainte să o respingă, dacă este cazul. In schimb, în ipoteza în care o ofertă nu pare anormal de mică potrivit articolului 158 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare, articolul menţionat nu se aplică [a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 iulie 2005, TQ3 Travel Solutions Belgium/Comisia, T148/04, EU:T:2005:274, punctele 49 şi 50, Hotărârea din 11 mai 2010, PC Ware Information Technologies/Comisia, T 121/08, EU:T:2010:183, punctul 72, Hotărârea din 5 noiembrie 2014, Computer Resources Internaţional (Luxembourg)/Comisia, T 422/11, EU:T:2014:927, punctul 57, şi Hotărârea din 15 septembrie 2016, European Dynamics Luxembourg şi Evropaiki Dynamiki/Comisia, T 698/14, nepublicată, EU:T:2016:476, punctul 59). Astfel de îndoieli pot exista printre altele atunci când pare incert, pe de o parte, că o ofertă respectă legislaţia ţării în care serviciile ar trebui să fie prestate, în materie de remunerare a personalului, de contribuţie la sistemul de securitate socială, de respectare a normelor de securitate si de sănătate la locul de muncă, de vânzare în pierdere, si, pe de altă parte, că preţul propus include toate costurile pe care le presupun aspectele tehnice ale ofertei (Hotărârea din 8 octombrie 2015, Secolux/Comisia, T90/14, nepublicată, EU:T:2015:772, punctul 62)". Pagina 12 din 29

În cadrul Hotărârii din 10 octombrie 2013, CJUE s-a pronunţat în cauza C-336/12 astfel: „31 Principiul egalităţii de tratament şi obligaţia de transparenţă se opun oricărei negocieri între autoritatea contractantă şi un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea să nici la iniţiativa autorităţii contractante, nici la cea a ofertantului. In consecinţă, autoritatea contractantă nu poate solicita lămuriri unui ofertant a cărui ofertă apreciază că este imprecisă sau neconformă cu specificaţiile tehnice din caietul de sarcini (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELVSlovensko şi alţii, C 599/10, punctele 36 şi 37). 32 Curtea a precizat însă că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită în mod vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente (Hotărârea SAG ELV Slovensko şi alţii, citată anterior, punctul 40). 33 Curtea a formulat în această hotărâre anumite cerinţe care delimitează această posibilitate de a solicita în scris ofertanţilor o clarificare a ofertei lor. 34 Mai întâi, o cerere de clarificare a unei oferte, care poate interveni numai după ce autoritatea contractantă a luat cunoştinţă de ansamblul ofertelor, trebuie, în principiu, adresată în mod echivalent tuturor ofertanţilor care se află în aceeaşi situaţie (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko şi alţii, citată anterior, punctele 42 şi 43). 35 In continuare, cererea trebuie să privească toate punctele ofertei ca-re impun o clarificare (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko şi alţii, citată anterior, punctul 44). 36 In plus, această cerere nu poate conduce la prezentarea de către un anumit ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko şi alţii, citată anterior, punctul 40). 37 In sfârşit, în general, în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune în ceea ce priveşte posibilitatea de a solicita candidaţilor să îşi clarifice oferta, autoritatea contractantă trebuie să trateze candidaţii în mod egal şi loial, astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecţie a ofertelor şi în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidaţii cărora le a fost adresată (Hotărârea SAG ELV Slovensko şi alţii, citată anterior, punctul 41)". Contestatorul face mențiunea că justificarea preţului ofertat înseamnă prezentarea de elemente concrete şi actuale de formare a preţului, formule din care să rezulte modalitatea exactă/matematică în care au fost determinate sumele din propunerea financiară şi chiar documente care să conţină costurile avute în vedere pentru îndeplinirea contractului în cauză şi care să permită, în final verificarea corectitudinii preţului ofertat, scop care nu a fost atins de către autoritatea contractantă în prezenţa procedură de atribuire datorită lipsei solicitărilor de clarificări privind elementele constitutive aferente preţului ofertat. Pagina 13 din 29

Astfel, având în vedere considerentul 103 din cadrul Directivei 2014/24/UE: „Ofertele care par anormal de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile ar putea să se bazeze pe ipoteze sau practici necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, economic sau juridic. Dacă ofertantul nu poate furniza o explicaţie suficientă, autoritatea contractantă ar trebui să aibă dreptul de a refuza oferta", coroborat cu art. 69 alin. (1) din directivă : „Autorităţile contractante solicită operatorilor economici să explice preţul sau costurile propuse în ofertă, în cazul în care ofertele par a fi anormal de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile respective". În speţa dedusă soluţionării, autoritatea contractantă avea obligaţia de a solicita ofertantului desemnat câştigător justificarea preţurilor ofertate prin raportare la toate cerinţele documentaţiei de atribuire. Totodată, se arată că în cadrul Hotărârii din 19 octombrie 2017, CJUE s-a pronunţat în cauza C-198/16 astfel: „50 In acest sens, articolul 139 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2342/2002prevede că, dacă, pentru un anumit contract, ofertele par să aibă preţuri anormal de mici, înainte de a respinge ofertele în cauză numai din acest motiv, autoritatea contractantă solicită în scris detalii privind elementele constitutive ale ofertei pe care le consideră relevante şi verifică aceste elemente constitutive, după audierea corespunzătoare a părţilor, ţinând cont de explicaţiile primite. 51 Astfel, această dispoziţie stabileşte obligaţia autorităţii contractante, în primul rând, de a identifica ofertele suspecte, în al doilea rând, de a permite ofertanţilor în cauză să demonstreze caracterul serios al acestora, solicitându-le precizările pe care le consider oportune, în al treilea rând, de a aprecia relevanţa explicaţiilor furnizate de persoanele interesate şi, în al patrulea rând, de a lua o decizie cu privire la admiterea sau la respingerea ofertelor menţionate (a se vedea prin analogie Hotărârea din 27 noiembrie 2001, Lombardini şi Mantovani,C 285/99 şi C 286/99, EU:C:2001:640, punctul 55)". Contestatorul opinează astfel că oferta câștigătoare este una nesustenabilă din punct de vedere thnic şi real, nerespectând în acest sens toate obligaţiile minime şi imperative stabilite în sarcina oricărui angajator de Legea 53/2003 - Codul muncii şi de legislaţia în vigoare în domeniul salarizării precum şi prevederile în vigoare în materia achiziţiilor publice. Potrivit art. 137 din HG 395/2016 cu modificările şi completările ulterioare: - alin. 1) "Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi neconforme." - alin 2) "In condiţiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii: d) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condiţiile specifice de muncă şi de protecţie a muncii, atunci când această cerinţa este formulată în condiţiile art. 51 alin. (2) din Lege;" - alin 3) "In condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini; b) conţine propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le- a stabilit autoritatea contractantă în cadrul documentaţiei de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar Pagina 14 din 29

ofertantul, deşi a fost informat cu privire la respectiva situaţie, nu acceptă renunţarea la clauzele respective; c) conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate;  d) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de la legislaţia incidentă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor publice; o g) în urma verificărilor prevăzute la art. 210 din Lege se constată că propunerea financiară are un preţ său conţine costuri neobişnuit de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi prin caietul de sarcini." Astfel, potrivit art. 133 alin. (1) şi (3) din HG 395/2016, Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică, iar Propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, precum şi să nu se afle în situaţia prevăzută la art. 210 din Lege. Aceste obligaţii sunt în mod indiscutabil trasate de normă legală în sarcina autorităţii contractante, aceasta neputând invoca pretextul bunei-credinţe a ofertanţilor. Faţă de toate argumentele prezentate mai sus, atât legale cât şi tehnico-economice, contestatorul solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. Prin adresa nr. ....., înregistrată la Consiliu sub nr. ...., autoritatea contractantă formulează punct de vedere cu privire la contestația depusă de ......... SRL, învederând următoarele: 1. Un prim motiv al contestaţiei vizează pretinsa neîndeplinire a obligaţiei ofertantului câştigător, ....... S.R.L., de a depune garanţia de participare, în conformitate cu prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016 şi cu capitolul III. 1.1.a) din Fişa de date. Astfel, susţine contestatoarea că Scrisoarea de garanţie de participare la licitaţie seria LR122123 nr. 01218 emisă de către LEORM FINANCE, nu face dovada îndeplinirii obligaţiei de către ofertantul câştigător al licitaţiei, întrucât emitentul instrumentului de garantare nu figurează a fi înregistrat în registrul public al A.S.F. Autoritatea contractantă afirmă că susţinerea contestatoarei nu poate fi reţinută drept motiv pentru admiterea contestaţiei, potrivit următoarelor considerente: Conform dispoziţiilor art. 154 alin. (4) lit. b) pct. ii) din Legea nr. 98/2016, garanţia de participare poate fi constituită şi prin „scrisori de garanţie emise de instituţii financiare nebancare din România sau din alt stat pentru achiziţiile de lucrări a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 40.000.000 lei fară TVA şi respectiv pentru achiziţiile de produse sau servicii a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 7.000.000 lei fără TVA;". Astfel, dispoziţia legală precitată nu conţine condiţia pe care o antamează contestatoarea, respectiv aceea a înscrierii emitentului scrisorii Pagina 15 din 29

de garanţie în registrele publicate pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară. Se reține de către Autoritate că contestatoarea face o confuzie gravă între scrisorile de garanţie şi asigurările de garanţii; condiţia antamată de către contestatoare este reglementată expres la art. 154 alin. (4) lit. b) pct. iii) şi vizează exclusiv asigurările de garanţii emise de către societăţi de asigurare. Or, LEORM FINANCE nu este societate de asigurare, ci este o instituţie financiară nonbancară, supusă legislaţiei din Estonia. Ca atare, analiza instrumentului de garantare depus de către ofertantul câştigător, ....... S.R.L., se realizează în conformitate cu prevederile art. 154 alin. (4) lit. b) pct. ii) din Legea nr. 98/2016, astfel că, întrucât LEORM FINANCE este o instituţie financiar nonbancară din alt stat, iar valoarea estimată a contractului de achiziţie de servicii este mai mică de 7.000.000 lei fară TVA, condiţia legală privind depunerea garanţiei de participare este pe deplin îndeplinită. În plus, art. 49 din O.U.G. nr. 99/2006, care reprezintă transpunerea reglementărilor corespondente din Directiva 2013/36/UE, prevede că furnizarea de servicii în mod direct de către o instituţie de credit autorizată şi supravegheată într-un alt stat membru poate fi realizată pe baza notificării transmise Băncii Naţionale a României de către autoritatea competentă din statul membru de origine, cuprinzând activităţile pe care instituţia de credit intenţionează să le desfăşoare în România. Înţelesul literal al noţiunii de notificare îl constituie comunicarea scrisă adresată unei persoane, prin organul competent, în scopul de a o informa că un fapt sau un act juridic a fost îndeplinit sau urmează să fie îndeplinit. Astfel, notificarea nu implică operaţiunea de autorizare, în cazul de faţă de prestare a unor servicii bancare. De altfel, din însuşi textul de lege citat mai sus rezultă că legiuitorul european şi naţional a avut în vedere notificarea autorităţii competente din statul, pe teritoriul căruia urmează să fie furnizate serviciile în mod direct, cu privire la prestarea serviciilor respective de către o instituţie de credit deja autorizată şi supravegheată într-un alt stat membru al U.E., situaţie în care nu poate fi reiterată problema autorizării instituţiei de credit în cauză. Notificarea, reglementată prin art. 49 din O.U.G. nr. 99/2006, nu are ca efect autorizarea instituţiei de credit, din alt stat membru U.E., de către statul căruia i se adresează, de a furniza servicii pe teritoriul acestuia din urmă, ci are ca scop doar informarea autorităţii competente din statul de destinaţie, B.N.R. în cazul României, cu privire la activităţile, pe care această instituţie şi-a propus să le desfăşoare, în vederea înregistrării acesteia în registrul instituţiilor de credit. În condiţiile în care este de necontestat că procedura de notificare menţionată mai sus nu echivalează cu o procedură de autorizare, instituţia de credit, subiect al notificării respective, trebuind să fie în prealabil autorizată şi supravegheată în statul membru de origine, rezultă că lipsa notificării nu este de natură a influenta valabilitatea scrisorii de garanţie emise astfel în cadrul unei proceduri de achiziţie publică, consecinţele putându- se produce doar în planul posibilităţii de supraveghere prudenţială de către autoritatea competentă din statul de destinaţie. Doar o astfel de interpretare este compatibilă cu dispoziţiile art. 154 alin. 4 din Legea nr. 98/2016 care prevăd că garanţia de participare/de Pagina 16 din 29

bună execuţie se constituie prin scrisori de garanţie emise de instituţii de credit bancare din România sau din alt stat. În caz contrar, ar fi afectată grav libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor în spaţiul U.E., ceea ce este de neacceptat în opinia autorității contractante. Se asigură astfel desfăşurarea fără restricţii a activităţii bancare în cadrul Comunităţii Europene, fapt ce reprezintă o reflectare a principiului recunoaşterii mutuale între statele membre a autorizaţiilor acordate în oricare dintre acestea. În lumina acestor argumente, autoritatea contractantă apreciază că susţinerile contestatoarei referitoare la neîndeplinirea condiţiiei privind prezentarea garanţiei de participare de către ofertantul declarat câştigător sunt fără fundament, fiind neîntemeiate. Autoritatea contractantă precizează că în acest sens s-a pronunţat anterior CNSC prin Decizia nr. .... din 01.09.2023, ce a fost menţinută de către Curtea de Apel Iaşi prin Decizia nr. 562/16.10.2023, pronunţată în dosarul nr. 756/45/2023. 2. În ceea ce priveşte criticile contestatoarei referitoare la componenta tehnică şi la componenta financiară a ofertei câştigătoare ....... S.R.L., autoritatea contractantă apreciază că acestea sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente: În primul rând, după cum în mod constant s-a pronunţat atât CNSC, cât şi instanţele de judecată învestite cu soluţionarea litigiilor privind achiziţiile publice, cu privire la criticile generice formulate de către contestatoare cu privire la propunerea tehnică şi la propunerea financiară a ofertantului câştigător, se impun a fi reţinute prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, conform cărora „Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege." Astfel, fiecare parte litigantă are obligaţia de a-şi dovedi pretenţiile susţinerile, prin producerea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente şi concludente, potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat". Având în vedere prevederile art. 10 lit. g) din Legea nr. 101/2016, literatura juridică, dar şi practica judiciară a statuat că, în cadrul procesului civil, sarcina probei este împărţită între reclamant şi pârât, în speţă între contestator şi autoritatea contractantă, la care se adaugă şi rolul activ al Consiliului care, potrivit art. 254 alin. (5) din Codul de procedură civilă poate ordona administrarea probelor considerate necesare chiar dacă părţile se împotrievsc. Cu toate acestea, existenţa rolului activ al Consiliului nu poate coduce la concluzia că întreaga sarcina a probei ar cădea asupra Consiliului, ceea ce nu se întâmplă nici măcar în cadrul dosarelor supuse principiului oficialităţii, sau că nerespectarea dispoziţiilor legale cu privire la propunerea şi administrarea probelor nu ar avea pentru părţi consecinţe procedurale. Pe cale de consecinţă, în măsura în care partea ce formulează anumite critici, susţineri nu se implică în efortul de a proba, aceasta rămâne singura sancţionată în caz de eşec, deoarece dacă nu administrează probele care să convingă Consiliul, cu toată eventuala colaborare a adversarului şi în pofida rolului activ al Consiliului, va pierde dosarul. Pagina 17 din 29

În speţă, aplicând principiile cu caracter teoretic enunţate mai sus, Autoritatea consideră că, în soluţionarea contestaţiei, societatea contestatoare ar fi trebuit ca, în prealabil, să dovedească faptul că, în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute la art. 127 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, comisia de evaluare ar fi efectuat o analiză improprie a ofertei depusă de ....... S.R.L.; or, contestatoarea s-a limitat la susţineri generice, la calcule proprii făcute prin raportare la propria ofertă, fară, însă, a produce vreo probă care să demonstreze cele susţinute. Se arată că contestatorul nu poate însărcina Consiliul să efectueze o cercetare in integrum a procedurii de atribuire sau o supraevaluare a ofertelor concurente pe bază de supoziţii, având drept scop doar şicanarea părţii adverse. Prin urmare, o contestaţie trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate şi netemeinicie a actelor atacate - motivele pe care se bazează calea de atac, iar nu să fie o formă fară fond. Raportat la cele evocate şi ţinând seama de atribuţiile comisiei de evaluare prevăzute la art. 127 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea apreciază că această verificare s-a făcut cu rigurozitatea impusă de legislaţia în domeniu şi, pe cale de consecinţă, criticile contestatorului privind o eventuală neelgalitate a evaluării ofertei declarate câştigătoare sunt nefondate. Criticile contestatoarei, referitoare la îndeplinirea de către ofertantul câştigător a cerinţelor privind experienţa profesională specifică personalului cheie, experienţa operatorului economic în prestarea serviciilor de pază şi protecţie şi timpul de intervenţie, reprezintă în opinia Autorității, simple supoziţii ale acesteia, neprobate prin niciun mijloc de probă, fiind invocate în mod şicanator de către societatea contestatoare. Acestea dovedesc, încă o dată, faptul că partea contestatoare solicită Consiliului să se subroge comisiei de evaluare şi să procedeze la analiza procedurii de achiziţie în integralitatea sa, în ceea ce priveşte oferta depusă de către partea câştigătoare. Or, documentele dosarului de achiziţie publică, ce se regăsesc în dosarul transmis Consiliului de către autoritatea contractantă, dovedesc, dincolo de orice dubiu, îndeplinirea cerinţelor menţionate anterior de către ofertantul câştigător. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că ofertantul câştigător a depus o declaraţie pe proprie răspundere, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 98/2016, în care şi-a asumat îndeplinirea cerinţelor din componenta tehnică, inclusiv numărul mediu al personalului pe ultimii 3 ani, astfel că în mod corect comisia de evaluare a declarat ca fiind admisibilă oferta ....... S.R.L., oferind punctajul corespunzător. De altfel, chiar şi în situaţia ipotetică în care Consiliul ar aprecia că punctajul pe care ofertantul câştigător ar fi trebuit să îl obţină în raport de cerinţa referitoare la numărul mediu al personalului pe ultimii 3 ani, ar fi de 5 puncte, această împrejurare nu ar conduce la modificarea clasamentului şi la declararea, drept câştigătoare, a ofertei societăţii contestatoare. 3. În ceea ce priveşte criticile contestatoarei aduse propunerii financiare ale ofertantului câştigător, autoritatea contractantă susține faptul că, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, comisia de evaluare a verificat elementele constitutive ale propunerii financiare ale ....... S.R.L., în Pagina 18 din 29

aceiaşi parametri cu cei avuţi în vedere la analiza propunerii financiare ale societăţii contestatoare, inclusiv sub aspectul facilităţilor de care beneficiază ofertantul sub aspectul îndeplinirii tuturor obligaţiilor legale privind munca, relaţiile de muncă, subvenţii acordate conform Legii nr. 76/2002, Legii nr. 448/2006, dar şi a celorlalte obligaţii ce decurg din îndeplinirea obligaţiilor contractuale, încât să justifice tarifele ofertate. Astfel, Autoritatea învederează că în cadrul dosarului de achiziţie se regăseşte fundamentarea preţului ofertat, care include, inclusiv, cheltuielile reclamante de către partea contestatoare, ofertantul câştigător înţelegând să îşi reducă cota de profit pentru a obţine un preţ inferior celui ofertat de către societatea contestatoare. Referitor la valoarea propusă (cu elementele sale) de ofertantul câştigător, societatea contestatoare formulează aprecieri generale, susţinând că preţul respectiv ar fi fost redus în mod artificial de către ofertantul câştigător. Faptul că ....... S.R.L. a prezentat un preţ inferior celui propus de contestator nu înseamnă că oferta celui criticat nu ar respecta legea achiziţiilor publice ori pe cea din domeniul concurenţei. Practica (dar şi legislaţia anterioară din domeniul achiziţiilor publice) a statuat că o ofertă financiară care reprezintă mai mult de 85% din valoarea estimată nu este considerată automat a fi aparent neobişnuit de scăzută, iar autoritatea contractantă nu este obligată să solicite clarificările prevăzute la art. 210 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv documentele enumerate la art. 136 alin. (2) din H.g. nr. 395/2016. Numai în situaţia în care, în componenta preţului s-ar regăsi indicii de nerespectare ale diverselor acte normative, achizitorul are obligaţia verificării lui, cu solicitarea de clarificări, situaţie care nu se verifică în prezenta cauză, câtă vreme comisia de evaluare, după analiza elementelor componente ale preţului, nu a regăsit indicii privind nerespectarea unor asemenea acte normative. Susţinerile contestatoarei referitoare la pretinsa inaplicabilitate a dispoziţiilor art. 126 lit. a) din Codul muncii, în ceea ce priveşte sporul de noapte, sunt lipsite de orice fundament în opinia Autorității, în condiţiile în care numărul de agenţi de pază ai ofertantului câştigător sunt suficienţi astfel încât serviciul să fie prestat în mod continuu, inclusiv ca urmare a aplicării prevederilor art. 126 lit. a) din Codul muncii, cu respectarea propunerii financiare şi a legislaţiei muncii. De altfel, caracterul neverosimil al argumentelor expuse de către partea contestatoare rezultă din propria ofertă financiară care a fost întocmită în mod similar cu cel al ofertantului câştigător, diferenţa fiind făcută în raport de cota de profit urmărită de către fiecare ofertant, precum şi având în vedre facilităţile fiscale proprii care au creat posibilitatea ofertantului câştigător să liciteze un preţ mai redus decât cel al societătii contestatoare. Mai mult decât atât, aplicând metoda eronată de calcul a contestatoarei, ar rezulta că oferta ar trebui să depăşească inclusiv valoarea ofertată de către societatea contestatoare - conform calculelor acesteia, valoarea ce ar trebui ofertată este de 3.255.219,08 lei (3.150.162,44 lei + 105.056,64 lei) la care se adaugă costurile cu posturile temporare de 8h şi monitorizarea şi intervenţia (estimate de achizitor la suma de 112.490,64 lei), rezultând un total de 3.367.709,72. Pagina 19 din 29

Referitor la „sporul de weekend", contestatorul îl estimează la 1% din salariul tarifar, dar fără să prezinte actul normativ care ar impune acest procent. În ceea ce priveşte „sporul de sărbători legale", autoritatea contractantă a constatat faptul că ofertantul câştigător a luat în considerare, în mod corect, numărul total de posturi, dar şi de ore în care se va asigura paza şi în aceste zile, costul fiind inclus în preţul ofertat, cu respectarea dispoziţiilor legale. Indemnizaţia de concediu, de asemenea, a fost calculată în mod corect, cu luarea în considerare a tuturor persoanelor ce urmează a fi desfăşurată activitatea, fiind, de asemenea, inclus în preţul ofertat. Relativ la „contribuţia asigurătorie pentru muncă 2,25%", valoarea stabilită de ofertantul câştigător include aceste costuri, propunerea financiară fiind admisibilă şi din acest punct de vedere. În aceeaşi notă generică de formulare a pretinselor critici, contestatorul face trimitere la contribuţia la fondul de handicap, solicitând Consiliului să cerceteze respectarea prevederilor legale din perspectiva ofertei câştigătorului. Or, autoritatea contractantă susține că oferta câştigătoare include contribuţia respectivă, fiind, respectată, această cerinţă. Nici faţă de criticile aduse cheltuielilor directe, ale celor indirecte şi cu profitul, contestatorul nu formulează argumente concrete şi nici nu prezintă valori pe care le-ar considera suficiente pentru prestarea serviciului de pază, ci prezintă o enumerare a unor categorii de costuri ce ar trebui luate în considerare. Or, stabilirea acestor categorii de cheltuieli are la bază, în principal, organizarea internă a societătii, politicile operatorului economic, neexistând reglementări în ceea ce priveşte cuantumul lor total ori marja de profit ce ar trebui aplicată. De altfel, aceste categorii de cheltuieli au reprezentat marja în raport de care ofertantul câştigător a reuşit să oferteze un preţ mai scăzut celui ofertat de societatea contestatoare. În ceea ce priveşte solicitarea contestatoarei de acces la întreaga documentaţie, autoritatea contractantă învederează faptul că parte din documente au fost declarate ca fiind confidenţiale de către operatori, întrucât cuprind, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală. Concluzionând, pentru motivele arătate anterior, autoritatea contractantă solicită respingerea, ca neîntemeiată, a contestaţiei formulată de ......... SRL. Prin adresa nr. ...., înregistrată la Consiliu sub nr. ...., contestatorul a transmis „Concluzii scrise”, astfel: În urma studierii dosarului achiziției la CNSC s-au indentificat următoarele: OFERTA FINANCIARĂ: Așa cum a fost indicat și în contestația inițială, contestatorul a exeplificat modalitatea legală de formare a tarifului legal pentru un post de 24 de ore, susținând cele afirmate inițial prin următoarele considerente: Pagina 20 din 29

-pag. 368 din 386 "Centralizator de prețuri pentru servicii -Anexa la ofertă - Tabel valabil pentru posturile de pază temporare și permanente". Ca un prim aspect constatat ....... SRL a prevăzut pentru executarea contractului: -14 posturi cu caracter permanent 24h - 8784 ore - total 122.976 ore perioada contractuală; -2 posturi cu caracter temporar 12/24 h L - D 08:00 - 20:00 - total 8.784 ore perioada contractuală; -2 posturi cu caracter temporar 8/24 h L - V 08:00 - 16:00 (exclusiv sărbatori legale)- total 4.032 ore perioada contractuală. Având un numar total de ore 135.792 ore, iar pentru îndeplinirea contractului și a nu plăti ore suplimentare este necesar un nr. de 68,44 agenti (135.792 ore : 12 luni perioada contract : 165,333 ore - media orară agenți cnf. HG 900/2023). Or ....... SRL a prevăzut doar 67 de agenți, fără să fi prevăzut spor pentru orele suplimentare ce în mod clar ar trebui efectuate de către diferența dintre personalul propus de 67 de agenți și numărul necesar 68,44 agenți. Astfel ....... SRL include sporul de noapte, de weekend și zilele de sărbătoare legală, prevăzând un cuantum de 50 de lei pentru un angajat, respectiv, un procent de 1,32 % din oferta sa, reprezentând suma totală de 40.200 lei. Luând în considerare suma de 50 de lei pentru cele trei sporuri, prin raportare la media orară de lucru HG 900/2023 a unui agent de securitate, așa cum a fost facută și exemplificarea ....... SRL, se deduce că suma de 50 lei prevazută : 165,333 ore (media orara/agent) = 0,30 lei/ora. Din economia celor de mai sus arătate, în raport de prevederile tariful legal în conformitate cu Legea 53/2003 - Codul muncii şi de legislaţia în vigoare în domeniul salarizării, petentul consideră incidente următoarele aspecte: Sporul de noapte - 8 ore de noapte x 366 zile de contract x 19,96 lei/ora x 25% cnf Codul Muncii art.126 lit. b) : 8.784 ore (exemplificare pentru 1 post de 24 ore X 366 zile contract) = 1,66 lei/ora; Sporul de weekend - în perioada contractuală sunt 104 zile de weekend, astfel: 104 zile de weekend x 24 ore x 19,96 lei/ora x 1% - 0,06 lei/ora Așa cum reisese și din estrasul de revisal depus de către ofertanta câștigătoare Sărbători legale- 17 sarbatori legale x 24 ore x 19,96 lei/ora : 8.784 ore ( 24 ore X 366 zile contract ) = 0,93 lei/ora; Suma celor trei sporuri legal exemplificate - spor de noapte 1,66 lei+spor de weekend 0,06 lei+ spor de sarbatoare legala 0,93 lei = 2,65 lei/ora x 165,333 ( media ore/agent HG 900/2023) = 438,13 lei. Or ....... SRL a prevăzut suma de 50 de lei pentru cele trei sporuri, cuantumul legal fiind de 438,13 lei, rezultând o diferență neacoperită de 388,13 lei. Respectiv cuantumul legal de 2,65 lei/ora - 0,30 lei/ora prevăzut de către câștigătoare = 2,35 lei/ora neacoperiți de către ....... SRL. Pagina 21 din 29

Simpla raportare la cele 14 posturi cu caracter permanent 24h - 8784 ore - total 122.976 ore perioadă contractuală x 2,35 lei/ora = 288.993.60 lei suma neacoperită de către ....... SRL doar din cele trei sporuri. CONCEDIUL DE ODIHNĂ ....... SRL a prevăzut suma de 270 de lei pentru un agent de securitate, or cnf. art. 150 Codul Muncii, astfel: 3.300 lei (cnf. HG 900/2023) : 12 luni = 275 lei - suma corectă/agent. Toate aceste caterogii de preț având impact direct și în contribuția asiguratorie de muncă, obligatorie pentru orice angajator, fiind în cuantum de 2,25% din total salarii (Salariul de bază+ Sporul de noapte+ Sporul de weekend+ Sărbători legale+ Orele prestate suplimentar+ Concediul de odihnă), rezultând indubitabil ca și acesta fiind alterat. Celelalte aspecte criticate în contestația iniţială, privind garanția de participare, precum și punctajul pentru numărul mediu al personalului pe ultimii 3 ani, raportarea câștigătorei fiind eronat făcută la un extras de revisal, indicarea acestuia fiind de 190 de angajați, or conform fișei de informații generale media celor 3 ani este de 103,333 angajați. Apreciază contestatorul că oferta câştigătoare şi-a redus artificial tariful minim legal care poate fi ofertat şi care poate fi fundamentat pentru prestarea serviciilor de pază umană, nerespectând în acest sens toate obligaţiile minime şi imperative stabilite în sarcina oricărui angajator de Legea 53/2003 - Codul muncii şi de legislaţia în vigoare în domeniul salarizării precum şi prevederile în vigoare în materia achiziţiilor publice. Se arată că nelegalitatea sau mai bine spus nerespectarea legii, la momentul formării preţului ofertei câştigătoare, este lesne de analizat de către Consiliu, ca dincolo de orice îndoială rezonabilă, din cauza preţurilor ofertate, societatea câștigătoare nu va putea asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi prin caietul de sarcini, deoarece simplul preţ neobişnuit de scăzut este o condiţie obligatorie, însă nu şi suficientă, legislaţia impunând, pe lângă aceasta, şi condiţia ca ofertantul să nu poată asigura executarea corespunzătoare a contractului, condiţie a cărei îndeplinire trebuie probată de cel care o invocă, or contestatorul apreciază că a probat nesustenabilitatea prețului câștigătoarei. În lumina celor expuse, petentul consideră că este necesar ca autoritatea contractantă să revizuiască actele evaluării ofertantei declarate câștigătoare, motiv pentru care se impune conform considerentelor precizate în a declara oferta câștigătoare inacceptabilă și neconformă. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. ...., ......... SRL a transmis recipisa de consemnare nr. ...., emisă de ...., în valoare de .... RON, potrivit dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ....... ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura proprie, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Servicii de pază, protecție, monitorizare și intervenții pentru obiectivele Spitalului Județean de Urgență .........”, cod CPV 79713000-5, publicând pe site-ul instituției invitația de participare nr. 24950/18.12.2023, criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Pagina 22 din 29

Factorii de evaluare stabiliți de autoritatea contractantă sunt: prețul ofertei - 70%, numărul mediu al personalului în ultimii 3 ani - 7%, experiența profesională – 4%, experiența similară a operatorului economic (număr contracte) 7% experiența similară a operatorului economic (număr recomamdări) – 5%, timpul de intervenție – 7%. În Raportul procedurii nr. 25897/29.12.2023, s-a consemnat depunerea a 2 oferte, admisibilitatea acestora, precum și desemnarea ofertei depusă de ....... SRL câștigătoarea procedurii de atribuire cu un punctaj total de 100 puncte și o propunere financiară de 3.049.982,88 lei fără TVA, oferta contestatorului ......... SRL s-a clasat pe locul 2, cu un punctaj total de 95,31 puncte și o propunere financiară de 3.269.044,80 lei fără TVA. Punctajul tehnic obținut de ambii ofertanți a fost egal, primind 30 de puncte (maxim de punctaj la toți factorii de evaluare). Departajarea s-a făcut la preț, unde câștigătorul ....... SRL a obținut 70 puncte, iar contestatorul ......... SRL 65,31 puncte. Împotriva rezultatului procedurii de atribuire consemnat în adresa nr. 25899/29.12.2023, prin care oferta sa a fost declarată admisibilă dar necâștigătoare fiind situată pe locul al II lea, ......... SRL a depus la Consiliu contestația în analiză ce face obiectul dosarului nr. ..... În cuprinsul contestației, ......... SRL formulează critici cu privire la oferta desemnată câștigătoare, depusă de ....... SRL, cu privire la următoarele aspecte: - nu a constituit garanţia de participare în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire Se reține că în fișa de date a achiziției la cap. III.1.1.a) „Garanţie de participare - Ofertantul trebuie să prezinte împreună cu oferta o garanţie de participare în sumă de: 34,000.00 lei Garanţia de participare trebuie să fie irevocabilă, necondiţionată şi se constituie prin: a) virament bancar; b) instrumente de garantare emise în condiţiile legii astfel: (i) scrisori de garanţie emise de instituţii de credit bancare din România sau din alt stat; (ii) scrisori de garanţie emise de instituţii financiare nebancare din România sau din alt stat pentru achiziţiile de lucrări a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 40.000.000 lei fără TVA şi respectiv pentru achiziţiile de produse sau servicii a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 7.000.000 lei fără TVA; (iii) asigurări de garanţii emise: - fie de societăţi de asigurare care deţin autorizaţii de funcţionare emise în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi/sau care sunt înscrise în registrele publicate pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară, după caz; - fie de societăţi de asigurare din state terţe prin sucursale autorizate în România de către Autoritatea de Supraveghere Financiară; c) depunerea la casierie a unor sume în numerar dacă valoarea este mai mică de 5.000 lei; Acolo unde un instrument de garantare este utilizat ca modalitate de constituire a garanţiei de participare, acesta trebuie să fie: Pagina 23 din 29

a. emis fie ca "scrisoare de garanţie bancară" sau ca „ asigurare de garanţie ", b. prezentat în original, împreună cu Oferta, c. în suma şi moneda indicată, d. valabil pentru perioada indicată, e. irevocabilă f. în formă necondiţionată, şi anume instrumentul de garantare trebuie să prevadă că plata se va realiza necondiţionat, la prima solicitare a Autorităţii Contractante pe baza declaraţiei sale, în calitate de beneficiar al instrumentului de garantare, dacă Ofertantul se află în una dintre situaţiile care determină reţinerea garanţiei de participare." Din verificarea documentelor aflate la dosar, se reține că ....... SRL a depus în cadrul documentelor de calificare "SCRISOARE DE GARANȚIE DE PARTICIPARE LA LICITAȚIE - SERIE LR122123 Nr. 01218" emisă de către LEROM FINANCE (LEROM O.U.) cod de identificare fiscală nr. 14759007, respectiv Formularul nr. 3 "INSTRUMENTDE GARANTARE". Contestatorul susține că entitatea asigurătoare LEORM FINANCE (LEORM O.U) nu întrunește condițiile prevazute de lege. Potrivit art. 154 din Legea nr. 98/2016, „(1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. (2) Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanţilor constituirea garanţiei de participare a cărei perioadă de valabilitate este cel puţin egală cu perioada de valabilitate a ofertei. Valoarea garanţiei de participare nu poate depăşi 1% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică sau, în cazul acordului-cadru, din valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent. (3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita contractantului constituirea garanţiei de bună execuţie în cuantum de maximum 10% din preţul contractului, fără TVA. Cu excepţia contractelor de servicii de proiectare şi a contractelor de lucrări, a căror valoare estimată este mai mică decât valoarea prevăzută la art. 7 alin. (1), precum şi în cazul unui contract atribuit în urma aplicării procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, autoritatea contractantă are dreptul de a nu solicita contractantului constituirea garanţiei de bună execuţie. (4) Garanţia de participare sau, după caz, garanţia de bună execuţie trebuie să fie irevocabilă, necondiţionată şi se constituie prin: a) virament bancar; b) instrumente de garantare emise în condiţiile legii astfel: Aplicare. (i) scrisori de garanţie emise de instituţii de credit bancare din România sau din alt stat; (ii) scrisori de garanţie emise de instituţii financiare nebancare din România sau din alt stat pentru achiziţiile de lucrări a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 40.000.000 lei fără TVA şi respectiv pentru achiziţiile de produse sau servicii a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 7.000.000 lei fără TVA; Pagina 24 din 29

(iii) asigurări de garanţii emise: - fie de societăţi de asigurare care deţin autorizaţii de funcţionare emise în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi/sau care sunt înscrise în registrele publicate pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară, după caz; - fie de societăţi de asigurare din state terţe prin sucursale autorizate în România de către Autoritatea de Supraveghere Financiară; c) depunerea la casierie a unor sume în numerar dacă valoarea este mai mică de 5.000 lei; d) reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, în cazul garanţiei de bună execuţie; e) combinarea a două sau mai multe dintre modalităţile de constituire prevăzute la lit. a)-c), în cazul garanţiei de bună execuţie. (5) Modalitatea de reţinere a garanţiei de participare, termenul de constituire a garanţiei de bună execuţie, respectiv modalitatea de constituire prin reţineri succesive, de emitere de pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, vor fi reglementate în cadrul unui capitol distinct al normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.” Art. 36 din HG nr. 395/2016: „(2) Garanţia de participare trebuie să fie constituită în suma şi pentru perioada de valabilitate prevăzute în documentaţia de atribuire.

(4) Instrumentele de garantare prevăzute la art. 154 alin. (4) lit. b) din Lege se transmit în SEAP împreună cu oferta şi celelalte documente ale acesteia, cel mai târziu la data şi ora-limită de depunere a ofertelor, şi trebuie să prevadă că plata garanţiei de participare se va executa necondiţionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaraţiei acestuia cu privire la culpa persoanei garantate. (5) Autoritatea contractantă nu are dreptul: a) de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis de către o anumită instituţie de credit bancară, instituţie financiară nebancară ori societate de asigurări, nominalizată în mod expres în documentaţia de atribuire; b) de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la cele care sunt emise de către instituţii de credit bancare, numai la cele care sunt emise de către instituţii financiare nebancare sau numai la cele care sunt emise de către societăţi de asigurări”. Din conținutul scrisorii de garanție Consiliul reține că aceasta se încadrează în situația prevăzută de norma juridică anterior reprodusă, deoarece este emisă de o instituție financiară nebancară din alt stat (în speță, din Estonia, tară membră UE), iar valoarea estimată a procedurii se încadrează în limitele prevăzute de lege. Instrumentul de garantare depus de către ofertantul câştigător ....... S.R.L. este în conformitate cu prevederile art. 154 alin. (4) lit. b) pct. ii) din Legea nr. 98/2016, iar valoarea estimată a contractului de achiziţie de servicii este mai mică de 7.000.000 lei fară TVA, condiţia legală privind depunerea garanţiei de participare este îndeplinită. Contestatorul face confuzie între scrisorile de garanţie şi asigurările de garanţii, care este reglementată expres la art. 154 alin. (4) lit. b) pct. iii) din lege şi vizează exclusiv asigurările de garanţii emise de către societăţi Pagina 25 din 29

de asigurare. Or, LEORM FINANCE nu este societate de asigurare, ci este o instituţie financiară nonbancară, supusă legislaţiei din Estonia. Potrivit art. 49 și 50 din Legea nr. 98/2016, autoritățile contractante au obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră transparentă și proporțională, acestora incumbându-le obligația negativă de a nu concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței, considerându-se că există o restrângere concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici. Raționamentul anterior se regăsește și în Decizia civilă nr. 2164 din 24 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel ......... : „Este adevărat că dispozițiile legale enunțate, ca și dispozițiile art. 35 din același act normativ, invocate de autoritatea contractantă, fac vorbire despre un drept al autorității contractante de a solicita detalii, precizări sau confirmări, iar nu despre o obligație, dar acest drept trebuie exercitat cu bună-credință și în considerarea tuturor dispozițiilor din materia achizițiilor publice, iar nu discreționar. Relevante în acest sens, se rețin a fi prevederile art. 2 din ordonanță, care stabilesc scopul actului normativ, printre care se regăsește și acela al promovării concurenței între operatorii economici și principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziții publice, printre care se regăsesc și cele ale tratamentului egal și eficienței utilizării fondurilor publice. Așadar, interesul autorității contractante trebuie să fie acela ca la procedura de atribuire să participe cât mai mulți operatori economici, dintre ofertele cărora să o aleagă pe aceea care răspunde cel mai bine necesităților sale, iar nu să înlăture ofertele depuse pe baza unor interpretări excesiv de formaliste a prevederilor documentației de atribuire sau a prevederilor legale aplicabile.” Față de cele expuse anterior, Consiliul va respinge ca nefondate criticile privind acest aspect. În ceea ce privește criticile contestatorului vizând propunerea tehnică a ofertantului câștigător, se reține că potrivit algoritmului de calcul din fișa de date a achiziției, în ce privește factorul „numărul mediul al personalului pe ultimii 3 ani”, pondere 7%, se reține că: „(…) pentru un număr al personalului mai mare de 150 (medie pe ultimii 3 ani) oferta primește 7 puncte”. ....... SRL a prezentat peste 190 de salariați, conform declarației pe propria răspundere și conform extrasului Revisal, aflate la dosar, autoritatea acordând în mod corect punctajul maxim de 7 puncte, iar susținerile contestatorului nu se confirmă, urmând a fi respinse ca nefondate. Cât privește restul criticilor cu privire la propunerea tehnică a câștigătorului, se impun a fi reţinute prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, conform cărora „Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege." Astfel, fiecare parte litigantă are obligaţia de a-şi dovedi pretenţiile susţinerile, prin producerea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente şi concludente. Pagina 26 din 29

În ceea ce privește propunerea financiară depusă de câștigător, se rețin în soluționare următoarele aspecte relevante: Consiliul retine ca, în conformitate cu dispozițiile legale aflate în vigoare la data demararii procedurii de atribuire, pentru cazul unui post permanent de pază, 24/24, fundamentarea economică a unui tarif orar minim cu respectarea tuturor obligațiilor minime și imperative stabilite în sarcina oricărui angajator de Legea 53/2003 - codul muncii și de legislația în vigoare în domeniul salarizării este, în anul 2024, calculată fără cheltuieli indirecte și profit (si fara luarea in considerare a costurilor aferente fondului de handicap), următoarea: Salariul și alte venituri supuse taxării Descriere %

din salariul de bază brut Cost/oră Salariu tarifar orar Sal. Brut total/norma de

lucru(HG 937/2018) % 3300 lei /165,33 ore = 19,96 lei/ora Spor de noapte 25% 1,660 lei/oră Spor de weekend 1% 0,0561 lei/oră Sărbători legale sărbători legale 100 % 0,763 lei/oră Concediu de odihnă Concediu de odihnă 20 zile 1,660 lei/oră Total cost salarial supus taxării Cost per oră 24,099 lei/oră FOND

GARANTARE SALARII DATORAT DE ANGAJATOR 2,25% la fondul de salarii 0,542 lei/oră TOTAL

COST SALARIAL /oră 24,641 lei/oră Într-o prima concluzie, tariful orar minim, post permanent 24/24, cu respectarea tuturor obligațiilor minime și imperative stabilite în sarcina oricărui angajator de Legea 53/2003 - codul muncii și de legislația în vigoare în domeniul salarizării este, in 2024, conform HG nr. 900/28.09.2023, in vigoare la data demararii prezentei proceduri, de 24,641 lei/ora fara TVA, orice tarife sub aceasta valoare (inainte de posibila diminuare a ofertei financiare, implicit a tarifului orar prezentat, cu sume reprezentand subventii pe care le primeste conform dispoziţiilor art. 85 din Legea nr. 76/2002), chiar in ipoteza in care nu se datoreaza fond de handicap, nefiind de natura sa asigure îndeplinirea contractelor la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi prin caietul de sarcini. Suma prezentată de ....... SRL, de 22,39 lei/oră fără TVA, se situează sub minimul de 24,641 lei/oră fără TVA prezentat anterior, acesta fiind tariful minim calculat fără fond de handicap, profit și cheltuieli indirecte. Pagina 27 din 29

Ori, ....... SRL prezintă un tarif de 22,39 lei/oră fără TVA cu tot cu profit, fond de handicap și cheltuieli indirecte, fiind extrem de redus. Doar în cazul în care acesta are încheiate convenții conform Legii nr. 76/2002, ar putea justifica un astfel de tarif. Însă autoritatea contractantă nu a solicitat clarificări ofertantului privind oferta de preț, pentru a se asigura că acesta poate îndeplini contractul de servicii în bune condiții, criticile contestatorului fiind întemeiate. Prin urmare, este necesar ca autoritatea contractantă să solicite clarificări ofertantului câștigător prin care să justifice tariful ofertat. În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ....... ........., va dispune anularea deciziei de desemnare câștigătoare a ofertei depuse de ....... SRL, anularea raportului procedurii nr. 25897/29.12.2023, precum și a tuturor comunicărilor subsecvente acestuia. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va dispune continuarea procedurii, după îndeplinirea dispozițiilor de mai sus, prin reevaluarea ofertei financiare depusă de ....... SRL conform motivării și stabilirea ofertei câștigătoare dintre ofertele admisibile, potrivit criteriului de atribuire stabilit, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate celelalte critici. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ....... ........., va dispune anularea deciziei de desemnare câștigătoare a ofertei depusă de ....... SRL, anularea raportului procedurii nr. 25897/29.12.2023, precum și a tuturor comunicărilor subsecvente acestuia. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va dispune continuarea procedurii, după îndeplinirea dispozițiilor de mai sus, prin reevaluarea ofertei financiare depusă de ....... SRL conform motivării și stabilirea ofertei câștigătoare dintre ofertele admisibile, potrivit criteriului de atribuire stabilit, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate celelalte critici. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 28 din 29

Pagina 29 din 29