Decizie CNSC 255/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 255/C1/3643 Data: 31.01.2024 Prin contestația nr. 1009/27.12.2023 înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 70719/28.12.2023 (comunicată prin e-mail, la data de 27.12.2024), formulată de EURO- AUDIT SERVICE SRL cu sediul în Târgoviște, str. Calafat, nr. 7, județul Dâmbovița, având cod unic de înregistrare RO16869469 înmatriculată la Oficiul pentru Registrul Comerțului sub nr. J15/954/2004, reprezentată legal de administrator, formulată împotriva documentației de atribuire elaborată de către autoritatea contractantă COMUNA JURILOVCA, cu sediul în Comuna Jurilovca, str. 1 Mai, nr. 2, județul Tulcea, în cadrul procedurii simplificate online, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Execuția lucrărilor pentru obiectivul de investiții: Modernizarea sistemului de iluminat public în comuna Jurilovca, județul Tulcea”, s-a solicitat: - în principal, modificarea documentației de atribuire în sensul eliminării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența; - obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 din Legea nr. 98/2016; - în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură, conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației. Prin adresa nr. 12/15.01.2024, înregistrată la CNSC sub r. 2593/16.01.2024, CRISBO COMPANY SRL, cu sediul în Municipiul Iași, Șoseaua Națională, nr. 178-180, județul Iași, având cod unic de înregistrare RO7954166 înmatriculată la Oficiul pentru Registrul Pagina 1 din 3

Comerțului sub nr. J22/757/1995, reprezentată legal de administrator și convențional prin cabinet avocat Staicu Daniela, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Aleea Mizil, nr. 14-18, etaj 1, ap. 10A, interfon 10, sector 3, formulează cerere de intervenție voluntară, în favoarea autorității contractante, solicitând: - respingerea contestației; - obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată; - accesul la dosarul cauzei.

În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de EURO-AUDIT SERVICE SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA JURILOVCA, în ceea ce privește criticile numerotate III, IV, V, VI, VIII, IX, X, XI, XII, XIII și XIV, iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, în rest, ca nefondată, contestația formulată de EURO- AUDIT SERVICE SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA JURILOVCA iar, pe cale de consecință, admite, în parte, cererea de intervenție formulată de CRISBO COMPANY SRL. Obligă autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de soluționare către contestator, în cuantum de 5.000 lei. Respinge, ca inadmisibilă, solicitarea intervenientului CRISBO COMPANY SRL privind acordarea cheltuielilor de soluționare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 255/C1/3643 Data: 31.01.2024 Prin contestația nr. 1009/27.12.2023 înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 70719/28.12.2023 (comunicată prin e-mail, la data de 27.12.2024), formulată de .... cu sediul în ........., ........., județul ........., având cod unic de înregistrare ......... înmatriculată la Oficiul pentru Registrul Comerțului sub nr. ........., reprezentată legal de administrator, formulată împotriva documentației de atribuire elaborată de către autoritatea contractantă COMUNA ........., cu sediul în Comuna ........., ........., județul ........., în cadrul procedurii simplificate online, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Execuția lucrărilor pentru obiectivul de investiții: Modernizarea sistemului de iluminat public în comuna ........., județul .........”, s-a solicitat: - în principal, ......... în sensul eliminării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența; - obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 din Legea nr. 98/2016; - în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură, conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației. Prin adresa nr. 12/15.01.2024, înregistrată la CNSC sub r. 2593/16.01.2024, ......... SRL, cu sediul în ..., având cod unic de înregistrare ... înmatriculată la Oficiul pentru Registrul Comerțului sub nr. ..., reprezentată legal de administrator și convențional prin cabinet avocat ..., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ..., Pagina 1 din 55

formulează cerere de intervenție voluntară, în favoarea autorității contractante, solicitând: - respingerea contestației; - obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată; - accesul la dosarul cauzei. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Cu titlu preliminar, contestatorul aduce în discuție legitimitatea demersului său, prin prisma interesului pe care îl prezintă în raport cu

participarea la procedură, sens în care, solicită Consiliului sa constate interesul, respectiv folosul practic urmărit prin contestația formulată. Invocă, de asemenea, prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pe fondul cauzei, analizând documentația de atribuire, precizează că a constatat faptul că aceasta conține o serie de cerințe nelegale, ce urmează a fi detaliate în cele ce urmează. Contestatorul menționează că, în conformitate cu proiectul tehnic „......... PTH SSV-semnat”, parte integrantă din documentația de atribuire publicată în SEAP, proiectantul este ....SRL, care a impus, prin Proiectul tehnic de execuție realizat, cerințe privind participarea ofertanților la procedura de achiziție publică finanțată din resurse guvernamentale de către Agenția Fondului de Mediu, care exced, cu mult, cerințelor minime stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Susține că, procedând în acest fel, proiectantul lucrării a pus autoritatea contractantă în situația de a încălca, în mod flagrant, prevederile art. 50 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, menționează că autoritatea contractantă a procedat la impunerea, în mod nelegal, a unor cerințe pe care le pot îndeplini doar echipamentele produse de .... SRL. Cu titlu preliminar, învederează faptul că referatul privind verificarea de calitate este unul absolut formal, fără nici cea mai mică legătură cu PT. Acesta este întocmit la modul general, fiind absolut identic cu cele utilizate de către proiectantul ........., proiectantul „de casă” al .... SRL, pentru toate proiectele tehnice pe care le realizează, modificând doar denumirea proiectului și datele de identificare ale beneficiarului. În susținere, atașează un set de documente: - 27 referate privind verificarea de calitate, emise de către P.F. .... .... (verificatorul agreat de proiectantul .........), toate fiind absolut identice și conținând cate o pagină; - 4 referate privind verificarea de calitate, emise de către alți verificatori de proiecte, conținând informațiile necesare, total diferite de cele elaborate de către P.F. .... ..... În opinia sa, în cazul unei construcții electrice, fie ea și de iluminat public, este extrem de importantă respectarea normelor legale în domeniu, astfel încât, cetățenii și animalele să fie protejate de eventualele efecte nocive pe care aceasta le-ar produce în timpul exploatării, cu atât mai mult, când, este vorba de curent electric, proiectantul trebuind să fie conștient de efectele acestuia asupra vieții, Pagina 3 din 55

sens în care, face trimitere la prevederile art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Precizează că referatul de verificare, întocmit de verificatorul atestat PF .... ...., cuprinde câteva rânduri scrise, la modul general ,din care se poate desprinde lipsa de legătura a constatărilor verificatorului de proiect cu conținutul proiectului. În susținere, în cele ce urmează, nominalizează câteva dintre constatările verificatorului de proiect din referatul întocmit și semnat:

- A. „Rezistența mecanică și stabilitate”: „Instalațiile electrice se vor realiza cu echipamente adecvate și se vor amplasa astfel încât să se asigure protecția acestora la acțiunea agenților chimici și de mediu”. Proiectul tehnic prevede că toate elementele se montează în aer liber sub acțiunea factorilor de mediu, astfel încât, verificatorul trebuia să constate, să verifice și să stabilească dacă soluția proiectantului va asigura siguranța circulației rutiere, pietonale și a animalelor pe perioada de exploatare de minim 25 ani pentru echipamentele sistemului de iluminat public proiectat. - B. „Securitate la incendiu”: „Se va asigura protecția coloanelor electrice împotriva supracurenților”. Verificatorul avea obligația de a consemna modul în care proiectantul a prevăzut în PT asigurarea protecției coloanelor electrice împotriva supracurenților, astfel încât, să existe certitudinea că, în exploatare, nu există pericolul de incendiu, nu transmiterea unor recomandări după finalizarea proiectării, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului care face obiectul spetei deduse judecații. - C. „Igiena, sănătate si mediu”: „Obiectivul va fi prevăzut cu Sistem de iluminat normal exterior stradal, în care se vor înlocui corpurile de iluminat aferente amplasamentelor existente”. În opinia contestatorului, enunțul antemenționat reprezintă dovada faptului că verificatorul de proiect care a semnat atât referatul pentru proiectul aferent speței deduse judecații, cât și toate referatele pentru proiectele elaborate de către ......... SRL nu cunoaște faptul că el este cel care trebuie să verifice un proiect existent și nu o temă de proiectare, în caz contrar nu ar fi constatat că „obiectivul va fi prevăzut cu Sistem de iluminat normal exterior”, ceea ce reprezintă un nonsens. - D. „Siguranța în exploatare”: „Obiectivul va fi prevăzut cu: Sistem de protecție împotriva șocurilor electrice; Priza de pământ existența de max. 4 ohmi; Puncte de aprindere; Alimentare cu energie electrică (...)”. Contestatorul susține că, în urma lecturării enunțului antemenționat, se creează aparența faptului că verificatorul de proiect este total dezinteresat de verificarea proiectului și respectarea legii, în condițiile în care face referire la lucrări care nu au legătură cu proiectul și nu fac obiectul acestuia. Subliniază că, niciuna din constatările de mai sus nu fac obiectul PT, fiind lucrări deja existente ale sistemului de iluminat public. Ca urmare a integralității celor antemenționate, rezultă faptul că, în realitate, PT aferent obiectivului care face obiectul prezentei proceduri, nu este verificat tehnic, chiar dacă, aparent, există un referat cu semnătura și ștampila verificatorului de proiecte, întrucât, așa cum se poate observa din referatele anexate pentru alte proiecte, acestea sunt absolut identice, copiate la indigo, inclusiv ștampila și semnătura fiind identice, fiind aplicate prin transcopiere pe calculator, în aceste condiții Pagina 5 din 55

fiind încălcate, în mod flagrant, prevederile art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1996. I. Ambiguitatea si nelegalitatea documentației în ceea ce privește activitatea de înlocuire a unui număr de 2 puncte de aprindere. Contestatorul arată că, printre activitățile înscrise în PT, la pag. 16- 17 din documentul „.... PTH SSV- semnat” (pag. 18-19 din pdf) nu figurează și activitatea de înlocuire a unui număr de 2 puncte de aprindere, însă la pag. 18 (pag. 20 din pdf) din documentul „.... PTH SSV-semnat”, în Tabelul nr.4 „Centralizator de materiale” este prevăzut

un număr de 2 puncte de aprindere, fără ca, prin PT, să se specifice care va fi destinația acestor materiale. Menționează, de asemenea că, în detaliile de execuție ale proiectului, nu sunt prevăzute locurile în care se vor monta punctele de aprindere și nici procedurile de execuție specifice acestui tip de lucrare. De asemenea, nu se specifică, în PT, tipul punctelor de aprindere ce vor fi montate, în fișa tehnică F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieșiri monofazate/trifazate (pag. 153-156 din documentul „.... PTHSSV-semnat.pdf”, fiind descrise atât puncte de aprindere cu ieșiri monofazate, cât și puncte de aprindere cu ieșiri trifazate. Arată că, în cadrul activităților contractului, nu se regăsește demontarea punctelor de aprindere existente și montarea de puncte de aprindere noi. Punctele de aprindere cu telegestiune sunt prevăzute doar în Tabel 6 (pag. 24 din documentul „.... PTH SSV-semnat” pag. 26 din pdf), fără a se menționa nimic despre montajul lor și, mai ales, dacă acestea înlocuiesc punctele de aprindere vechi sau sunt puncte de aprindere suplimentare. Chiar în cap. IV.1.3. și V, se face o descriere generală a montajului, fără nicio legătură cu lucrarea de față. Susține că, din formularele de deviz rezultă faptul că punctele de aprindere sunt doar menționate și nu montate, respectiv: - în Formularul F4 Lista cu cantități de lucrări, se menționează: „Punct de aprindere cu telegestiune: 2 buc.” și apar evidențiate cele 2 module de telegestiune ce se montează în PA; - în formularul F3 Lista de cantități pe categorii de lucrări se observă foarte clar că nu se montează „Punct de aprindere nou”, se montează în punctele de aprindere existente module de telegestiune, pentru care se explicitează și norma de montaj; - în F3 a fost creată o normă de montaj pentru module de telegestiune care nu au fost prevăzute în F4 Lista de cantități de lucrări. II. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la montarea unui număr de 2 senzori multifuncționali. Menționează că în cuprinsul PT, la pag. 18 (pag. 20 din pdf.) din documentul „.... PTH SSV-semnat” în Tabelul nr.4 Centralizator cantități de echipamente este prevăzut un număr de 2 buc. „Senzor multifuncțional”, care nu sunt însă prevăzute ca activități ale PT, nicăieri, în cuprinsul acestuia, în partea scrisă, nefiind detaliate lucrările pentru montarea acestora în SIP. Singurul loc în care se poate observa senzorul multifuncțional este reprezentat de planșele desenate la pag. 175-176 din documentul „.... PTH SSV-semnat”. Însă, precizează că nu există, nicăieri, în cuprinsul documentației de atribuire, nicio descriere a modului în care aceștia se vor monta, locul de montaj, modul de comunicare și rolul lor în cadrul lucrărilor de modernizare a SIP. Pagina 7 din 55

Mai mult, în Fișa tehnică F5 nr. 3 a senzorului multifuncțional (pag. 150-152 din documentul „.... PTH SSV-semnat”, se prevede faptul că montajul acestuia se va face pe fiecare AIL (corp de iluminat), prin intermediul unei prize Zhaga, fără a se preciza locul de montare a acesteia pe corpul de iluminat (carcasa superioară sau carcasa inferioară). Totodată prin PT este prevăzut a se monta un număr de doar 2 (doi) senzori multifuncționali care au capacitatea de a detecta automobilele și pietonii pe o distanță de 50 m, având o serie de cerințe.

Față de cele mai sus menționate, contestatorul solicită Consiliului să constate care este, în realitate, rațiunea proiectantului/autorității contractante de a solicita la pct. 1.10 din Fișa tehnică F5 nr. 3 includerea a cel puțin a 9 senzori care să detecteze o serie de evenimente (mișcare, inclinare stâlp, impact lovire stâlp, zgomot, temperatură, lumină, ceață, ploaie, ninsoare), montați pe doar 2 corpuri de iluminat din totalul de 211 de corpuri de iluminat proiectate, respectiv, limitarea vădita a concurenței, întrucât, un asemenea senzor care să înglobeze de unul singur detectarea a 9 evenimente, în același timp, nu este disponibil pe piața iluminatului public și, dacă există totuși, acesta este deținut doar de către .... aflata în strânsă legătură cu proiectanții ..../ .......... Precizează de asemenea că senzorul multifuncțional este o componentă care nu privește iluminatul public, motiv pentru care Ghidul de finanțare nu a prevăzut-o. Includerea acestuia de către proiectant în Fișa tehnică nr. 3, a fost realizată strict din interese de favorizare a ofertantului privilegiat care deține un astfel de senzor. Subliniază că, ghidul de finanțare nu a prevăzut printre componentele ce pot fi integrate în proiectele de iluminat finanțate din fonduri publice gestionate de Ministerul Mediului prin Agenția Fondului de Mediu, un astfel de senzor, pentru că utilitatea lui, comparativ cu cheltuielile de investiție, ar fi foarte mari, ceea ce nu justifică această achiziție. Cei 9 senzori conținuți de senzorul multifuncțional (pct.1.11 din FT nr. 3) nu au nici cea mai mică legătură cu iluminatul public, astfel încât, aceasta să poată fi considerat ca o componentă în funcționarea acestuia. III. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la sistemul de telegestiune. Contestatorul arată că, în cuprinsul PT, la pag.19 (pag. 21 din pdf) din documentul „.... PTH SSV-semnat”, se prezintă sistemul de telegestiune impus de proiectant descris sumar și confuz, astfel încât, ofertanții să nu poată oferta soluția impusă și, astfel, să renunțe la a participa la procedura, iar, în acest fel unicul ofertant să fie ..... În mod concret, face trimitere la pag. 21 din PT (pag. 23 din pdf), la pct. „Conectivitate”, unde se prevede că: „Sistemul proiectat a fost, așadar, ales sa funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicație ales”. Analizând prin prisma PT concluzia proiectantului, contestatorul arată erorile intenționate pe care acesta le impune prin proiect, încălcând în acest fel, în mod grav, legislația din domeniul construcțiilor și cea din domeniul achizițiilor publice. Contestatorul consideră că autoritatea contractantă are obligația de a stabili care este tipul de comunicație pe care îl impune drept cerință: Pagina 9 din 55

PLC (Power Line Communication), adică tehnologia de comunicații pe linia de alimentare a cablurilor electrice pentru a primi date și a trimite comenzi sau comunicație prin WEB-BASED, care implică legătură cu internetul. IV. Ambiguitatea si nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la comunicația de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifuncțional și concentratorul de date (gateway) Preliminar, arată că prin PT proiectantul impune realizarea comunicației dintre controlerele de corp si senzorii multifuncționali,

montate pe carcasa exterioara a corpurilor de iluminat și concentratoarele de date (gateway) montate în interiorul punctelor de aprindere exclusiv prin liniile de alimentare cu energie electrica existente aflate în proprietatea furnizorului de energie electrica, adică prin comunicație exclusiv de tip PLC (Power Line Communication). În continuare, comunicația între concentratorul de date (modulul central) și serverul CMS proprietate a beneficiarului (care însă nu este prevăzut printre achizițiile proiectului), trebuie să se efectueze prin PLC (Power Line Communication). Fiecare CMS este alcătuit din două părți - partea din față și partea din spate. Partea din față este partea cu care interacționează utilizatorul. Este modul în care site-urile sunt structurate și stilizate, în mod vizibil. Partea din față reunește HTML, CSS și JavaScript pentru a oferi un conținut bogat, interactiv si stilizat. Partea din spate a unui CMS este aplicația utilizată pentru a posta conținut nou pe un site. Procesul începe prin accesarea unei interfețe web (adică internet), care permite sa adaugi, sa creezi și sa publici cu ușurință conținut în partea din față a sistemului CMS. Susține că proiectantul avea obligația de a descrie în proiect în mod clar, în ce condiții și cum este posibilă, comunicația de tip PLC pe care a impus-o pentru controlerele de corp, senzorul multifuncțional și concentratorul de date (gateway), atâta timp pentru cel din urmă (gateway) a impus o comunicație tip web-based. Și mai mult, comunicația de tip PLC este posibilă doar dacă, în punctul de aprindere în care sunt instalate cele 2 gateway-uri (concentratoare de date), există legături fizice directe (cablul de alimentare a rețelei electrice pentru corpurile de iluminat) intre corpurile de iluminat dintr-o anumită zonă (strada) și gateway (concentratorul de date). În acest sens, în fiecare punct de aprindere, pentru a fi posibilă comunicația PLC, se vor instala tot atâtea gateway-uri câte circuite directe de alimentare au corpurile de iluminat dintr-un punct de aprindere. În caz contrar, comunicația cu unele controlere de corp de telegestiune nu va fi posibilă, pentru că nu există legătură fizică între corpurile de iluminat echipate cu controlere de corp de telegestiune și senzori multifuncționali si gateway-ul montat în punctul de aprindere. Concluzionând, arată că, în punctul de aprindere vor trebui montate tot atâtea gateway-uri câte circuite de intrare-ieșire există în punctul de aprindere pentru alimentarea corpurilor de iluminat cu energie electrica, pentru realizarea comunicării PLC. Arată că o alta problemă pe care proiectantul avea obligația să o rezolve prin PT, se referă la modalitatea de preluare de către concentratorul de date (gateway) care nu este prevăzut cu interfața (modem) PLC, întrucât, acesta comunică prin web-based cu serverul CMS a datelor transmise de către controlerele de telegestiune și senzorii Pagina 11 din 55

multifuncționali care comunică prin sistem PLC, între aceste componente existând deosebiri majore constructive, făcând imposibilă preluarea datelor și transmiterea lor pentru prelucrare către serverul CMS. În această situație, contestatorul solicită Consiliul, să impună autorității contractante: - refacerea PT astfel încât să fie posibilă utilizarea aceluiași tip de comunicație între toate componentele sistemului de telegestiune, atât cu modulul central, cât și între acesta și serverul.

- cuprinderea în cadrul PT a tuturor componentelor necesare realizării proiectului fără excepție (ex. Server CMS, modemuri PLC, repetoare- amplificatoare de semnal, acces la rețeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicație impuse etc.). V. Ambiguitatea si nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnica F5 nr. 1 Rd. 1.2, RD. 1.3 și fisa tehnică F5 nr. 2 controler punct luminos, RD. 1.11 Contestatorul arată că, dacă prin fișa tehnică se impune, pentru corpul de iluminat ofertat, să fie integrat într-un sistem de control care permite controlul la distanță, iar, pentru controlerul de corp, care reprezintă tocmai echipamentul prin care poate fi controlat corpul de iluminat la distanță, s-a impus exclusiv comunicația de tip PLC (exclusiv pe linia de alimentare cu energie electrică a corpului de iluminat), se pune foarte serios problema realizării controlului la distanță fără utilizarea conexiunii la internet (web) sau radiofrecvența (RF). În aceste condiții, în care cerințele impuse prin fișele tehnice din PT se exclud una pe cealaltă și duc la imposibilitatea ofertării unei soluții de comunicare în concordanță cu documentația de atribuire, solicită Consiliului să impună autorității contractante să refacă PT în concordanță cu soluțiile existente în acest moment, pe piață. VI. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnica F5 nr. 1 Rd. 1.14, referitoare la „compartimentul accesorii electrice va fi prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția „deschis” pe durata realizării intervențiilor cu siguranța de menținere” Contestatorul susține că cerința este formulată în mod ambiguu, întrucât, există: a) corpuri de iluminat al căror capac se deschide in jos si nu au nevoie de un asemenea dispozitiv; b) corpuri de iluminat al căror capac se deschide în sus la 180O și de asemenea nu necesită dispozitiv de menținere; c) foarte puține corpuri de iluminat, printre care și corpurile .... SRL, care sunt semideschise și au nevoie de un asemenea dispozitiv de menținere în poziția „deschis”. În egală măsură, arată că Ghidul de finanțare nu impune o asemenea cerință, ea fiind introdusă de către proiectanții ..../........., preocupați, exclusiv, de obstrucționarea concurenței, cu orice preț. Ca urmare a celor antemenționate se impune eliminarea cerinței, aceasta fiind în mod vădit nelegală. VII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 1 Rd. 1.14, referitoare la „placa led va fi prevăzută cu un senzor termic care permite, împreuna cu tipul Pagina 13 din 55

de driver utilizat, reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura pe sursele led depășește pragul critic prestabilit” În opinia contestatorului, impunerea unei cerințe constructive ca „placa LED să fie prevăzută cu senzor termic”, specifică aparatului de iluminat al .... SRL, beneficiarul real al acestei cerințe, este restrictivă, întrucât, producătorii consacrați nu utilizează un asemenea sistem de răcire a LED-urilor aflate în funcțiune, prin reducerea fluxului luminos, măsura ce poate fi deosebit de periculoasă pentru circulația auto și care poate predispune la accidente grave de circulație.

Subliniază, de asemenea, că Ghidul de finanțare nu impune o asemenea cerință, ea fiind introdusă de către proiectanții ..../........., preocupați, exclusiv, de obstrucționarea concurenței, cu orice preț. Ca urmare a celor antemenționate, apreciază că se impune eliminarea cerinței, aceasta fiind, în mod vădit, nelegală. VIII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 1 Rd. 1.14, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat și la RD. 1.17, referitoare la aplicația mobilă gratuită. Contestatorul precizează că în Fișa tehnică F5 nr. 1 a corpului de iluminat cu LED, RD.1.14 s-a impus drept cerință, inscripționarea aparatului de iluminat cu un cod QR prin gravare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe întreaga perioada de funcționare a corpului de iluminat. În acest sens, se solicită o fotografie pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței. În opinia contestatorului, impunerea de către proiectant a unei asemenea cerințe nu are nicio justificare tehnică, oricât s-ar strădui acesta să invoce considerente de durabilitate a unei astfel de inscripționări. Mai mult, cerința impusă nu are nicio legătură cu obiectivele ghidului de finanțare a programului, întrucât, nu contribuie la atingerea obiectivelor privind reducerea consumului de energie electrică și, pe această cale, a emisiilor de CO2 în atmosferă; prin gravare nu se poate obține un cod de bare sau un cod QR care să poată fi citit cu un terminal mobil, așa cum presupune aplicația mobilă impusă prin fișa tehnică În ceea ce privește cerința „de punere la dispoziția beneficiarului a unei aplicații mobile gratuite disponibila pe Google Play si Appstore”, contestatorul consideră că aceasta poate fi impusă prin documentația de atribuire strict în sarcina ofertanților la procedură, nu în sarcina producătorilor, care nu sunt ofertanți și nu au nicio relație contractuală cu autoritatea contractantă, fiind terți față de procedură, condiție în care impunerea unor cerințe în sarcina unor terți față de procedură este nelegală. Cu privire la informațiile solicitate precum „Dimensiunea permisă a consolei de fixare Tipul driverului, Opțiunea de control, Opțiuni de telemanagement, Furnizarea codurilor de comandă pentru piese de schimb: driver, modul LED, etc., Setări driver, etc.”, apreciază că sunt, fie lipsite de claritate, fie sunt complet inutile sau sunt solicitate din cauza faptului că așa sunt structurate in aplicația .... SRL, impusă de proiectanții ..../.......... Contestatorul consideră că, prin impunerea cerinței de punere la dispoziția beneficiarului, de către producători, a unei asemenea aplicații, se restricționează, în mod nejustificat și nelegal, concurența, întrucât, la Pagina 15 din 55

procedură vor putea participa doar producătorii care și-au „fabricat” o asemenea aplicație, în mod deosebit, producătorul .... SRL. Totodată, susține că există o gravă necorelare între obligativitatea ofertanților de a furniza corpurile de iluminat exclusiv cu un cod QR aplicat prin gravare sau alta metoda indestructibilă, în timp ce se solicită, in cadrul aceleași cerințe, punerea la dispoziție unui cod serial/cod QR/cod de bare si nu doar a unui cod QR, cum în mod abuziv este solicitat la RD. 1.14.

Apreciază că se impune, de asemenea, clarificarea, de către proiectant, a momentului introducerii datelor suplimentare în aplicația mobilă gratuită și cine va efectua acest lucru, ținând seama că aplicația respectivă va deveni funcțională doar după desemnarea ofertantului câștigător, sens în care, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la eliminarea din cuprinsul fișei tehnice a oricărei referiri la aplicația mobilă gratuită (RD. 1.14, RD. 1.17) până în momentul refacerii PT cu condițiile concrete de funcționare a codului QR. IX. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 1 RD. 3.17, referitoare la Raportul de testare LM-80, TM-21 În Fișa tehnică F5 nr.1 Corpuri de iluminat cu LED la pct. 3.17 proiectantul impune, în mod eronat, testul LM-80 TM-21 pentru LED-uri, testul corect fiind LM-84 TM-28. Testul LM80 TM 21 se utilizează doar în cazul în care se montează LED-uri independente montate sau nu într-o sursă de lumină (placa LED, bec LED, tuburi LED, etc). Testul LM-84 TM- 28 se utilizează în cazul în care LED-urile dispuse pe placa optica sau în mod individual se montează într-un corp de iluminat, așa cum este cazul proiectului de față. Diferența clară între cele două rapoarte de testare LM-80 TM-21 și LM-84 TM-28 rezidă în faptul că primul testează durata de viată (funcționare a LED-urilor), în timp ce al doilea testează durata de viată a corpurilor de iluminat echipate cu LED-uri. Prin testul LM84 TM28 este testată durata de viată (funcționare) a LED-urilor care funcționează montate într-un corp de iluminat care absoarbe o parte semnificativă a fluxului luminos emis și sunt influențate si de alți factori, față de LED-urile care nu sunt montate într-un sistem de iluminat. În condițiile în care, prin PT, se impune montarea de corpuri de iluminat în SIP, este cât se poate de clar, impunerea unui test adecvat corpurilor de iluminat echipate cu LED-uri și nu doar pentru LED-uri libere. Pe cale de consecință, contestatorul solicită Consiliului obligarea autorității contractante la modificarea documentației, în sensul celor antemenționate. X. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnica F5 nr. 2 controler punct luminos, RD. 1.11. Contestatorul arată că fișa tehnică F5 nr. 2 Controller punct luminos, la RD. 1.11 proiectantul impune ca tip de comunicație exclusiv PLC (Power Line Communication), în timp ce la RD. 1.1 se stabilește ca acesta să efectueze „controlul la distanță sau automat ale aparatelor de iluminat”. Susține că, în condițiile în care proiectantul impune doar comunicația PLC, adică pe cablurile electrice de alimentare a corpurilor de iluminat, controlul la distanță nu va fi posibil fără interacțiunea cu Pagina 17 din 55

internetul. Motivația proiectantului în ceea ce privește lipsa costurilor de comunicație prin PLC ,nu reprezintă o alternativă, atâta timp cât, rețelele electrice nu sunt pregătite pentru astfel de comunicații, accesul la rețele trebuie acordat de proprietarul acestora și nu se face în mod gratuit, în timp ce, în spectrul frecventelor radio sunt nenumărate posibilități de acces gratuit pentru realizarea comunicațiilor. În acest sens, solicită Consiliului să elimine, din fișa tehnică, exclusivitatea pentru comunicația de tip PLC și să permită și alte tipuri de comunicație pe frecvente libere.

XI. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 2 RD. 1.9, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat și la RD. 1.15, referitoare la aplicația mobila gratuită. Precizează că susținerile de la cap. VIII sunt aplicabile și cu privire la acest capitol. XII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 3 senzor multifuncțional, RD. 1.5 Precizează că susținerile de la cap. X sunt aplicabile și cu privire la acest capitol. XIII. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 4 punct de aprindere trifazat cu gateway RD. 1.15, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat și la RD. 1.20, referitoare la aplicația mobilă gratuită. Precizează că susținerile de la cap. VIII sunt aplicabile și cu privire la acest capitol. XIV. Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișele tehnice F5 nr. 4 RD. 3.3 și nr. 5 RD. 3.3, referitoare la certificatul de conformitate solicitat. Contestatorul precizează că, în fișa tehnică F5 nr. 4 pct. 3.3, nu se specifică în clar dacă proiectantul solicită certificat de conformitate pentru punctul de aprindere sau pentru echiparea acestuia conf.RD.1.17, adică pentru Gateway, senzor de lumină, senzor efracție și ceas programator. În cazul în care se solicită certificarea punctului de aprindere, atunci, invocarea standardelor respective nu îi sunt aplicabile acestuia, iar producătorii punctelor de aprindere din România nu dețin asemenea certificări. Menționează că echipamentele electrice ale producătorilor străini nu pot fi montate în Sistemul Energetic National fără omologarea acestora de ANRE. Pe cale de consecință, solicită Consiliului obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței sau reformularea pentru punctul de aprindere. Susține că aceeași situație este aplicabilă și pentru sistemul de telegestiune - Fișa tehnica F5 nr.5, RD. 3.3. XV. Nelegalitatea documentației cu privire la cerințele solicitate la fișele tehnice nr. 2 Controller Punct Luminos RD. 3.3, nr. 3 Senzor Multifuncțional RD. 3.3, nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu Gateway RD. 3.3, nr. 5 Sistem de Telegestiune RD. 3.3 Referitoare la Obligativitatea certificatului de conformitate conform directivelor esențiale. Contestatorul susține că nelegalitatea acestor cerințe rezidă din faptul că este limitată demonstrarea îndeplinirii prin impunerea certificatului de conformitate, în condițiile în care legislația în vigoare în materia achizițiilor publice impune acceptarea de mijloace echivalente, Pagina 19 din 55

cum ar fi declarația de conformitate, care este o declarație pe proprie răspundere a producătorului, emisă sub sancțiune legală, prin care acesta confirmă faptul că produsele ofertate respecta standardele prevăzute de directivele europene și li se poate aplica marcajul CE. Declarația de conformitate CE este valabila neînsoțita de Certificatul de conformitate solicitat ca cerință la pct. 3.3, fiind o declarație dată în baza legii pe răspunderea producătorului, Certificatul de conformitate este un document emis de către un laborator autorizat, prin care acesta confirmă ca produsele testate de laborator (deci nu cele ofertate, întrucât testarea

este mult anterioara ofertării) respecta standardele prevăzute de directivele europene și este valabil doar însoțit de Declarația de conformitate CE a producătorului, prin care acesta se angajează să oferteze produse similare cu cele testate prevăzute în certificatul de conformitate. Prin urmare, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la modificarea documentație de atribuire, în sensul acceptării prezentării și a declarației de conformitate în vederea îndeplinirii cerinței. XVI. Nelegalitatea documentației referitoare la cerințele solicitate la fișa tehnică nr. 5 Sistem de Telegestiune RD. 5.1 referitoare la punerea la dispoziție de către producătorul sistemului de telegestiune a unui serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție Precizează că susținerile de la cap. VIII, XI si XII referitoare la nelegalitatea impunerii unor obligații în sarcina producătorului, care este terț față de procedura, sunt aplicabile și cu privire la acest capitol. În susținere, invocă jurisprudența CNSC. În susținerea capătului de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, contestatorul transmite adresa nr. 12/05.01.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 849/08.01.2024, în anexa căreia se regăsesc factura seria PDV-02, nr. 81 din 22.12.2023, în cuantum de 7.140 lei, ordinul de plata emis de ING Bank, referința interna nr. 18, aferent facturii nr. 81/22.12.2023, în cuantum de 7.140 lei și contractul de asistență juridică seria B3467790/2023. Autoritatea contractantă transmite punctul de vedere nr. 21/03.01.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 381/04.01.2024, solicitând, respingerea contestației ca neîntemeiată, pentru considerentele mai jos expuse: - consideră că toate criticile puteau face obiectul unor solicitări de clarificări; - consideră că toate cerințele incluse în proiectul tehnic, parte a documentației de atribuire, au relevanță atât în funcționarea aparatelor de iluminat, cât și în întreținerea și mentenanța lor. Cerințele au rolul de a elimina din competiție produsele care nu corespund tehnic cu prevederile Ghidului aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor si Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 (Ghidul); cerințele fișelor tehnice sunt îndeplinite de mai mulți producători din industria de iluminat, motiv pentru care, solicitările nu restricționează accesul ofertanților; - din analiza referatului de verificare nr. 224/2023 al PF .... ...., se constată că acesta conține elementele obligatorii prevăzute de HG nr. 925/1995, respectiv date și informații referitoare la respectarea reglementărilor tehnice și asigurarea cerințelor fundamentale aplicabile. Pagina 21 din 55

Verificarea proiectului a fost inclusă ca activitate distinctă în cadrul contractului de servicii de proiectare, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995: „Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica și ștampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat (...)”. Obligația organizării unei singure proceduri de achiziție pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare și verificarea tehnică a proiectului rezultă din prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr 98/2016;

- din analiza prevederilor art. 11 din Ghidul aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1866/18.10.2021, rezultă că echipamentele ce urmează să fie achiziționate și montate prin proiect trebuie să îndeplinească o serie de cerințe minime. Ghidul nu prevede cerințe maximale privind echipamentele din proiect (corpurile de iluminat și sistemele de telegestiune), astfel că proiectanții pot include în cadrul proiectelor soluții tehnice care să permită achiziționarea unor echipamente calitative; - toate cerințele proiectului tehnic elaborat de ....SRL sunt conforme cu cerințele impuse prin Ghid, iar faptul că autoritatea contractantă a obținut finanțarea necesară realizării lucrărilor confirmă acest lucru; - potrivit art. 23 lit. b) din Legea nr. 10/1995, privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare, proiectanții răspund de asigurarea prin proiecte și detalii de execuție a nivelului de calitate corespunzător cerințelor, cu respectarea reglementărilor tehnice și a clauzelor contractuale. Conform art. 12 alin. (1) din HG nr 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare: „proiectul tehnic de execuție constituie documentația prin care proiectantul dezvoltă, detaliază și, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/

opțiunea

aprobat(ă)

în

cadrul

studiului

de fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenții; componenta tehnologică a soluției tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiții, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuție, în condițiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobați și a autorizației de construire/desființare”. Prin adresa nr. 77/09.01.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 09.01.2024, autoritatea contractantă transmite o completare a punctului de vedere, răspunzând, punctual, criticilor contestatorului, după cum urmează: I. „Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește activitatea de înlocuire a unui număr de 2 puncte de aprindere” Autoritatea contractantă prezidează că la pagina 8 a Proiectului Tehnic nr. 164PT/2023, se solicita un număr de 8 puncte de aprindere, fiind evidentă cantitatea punctelor de aprindere solicitate prin proiect; la pagina 75 din capitolul V. DETALII DE EXECUȚIE, este descrisă modalitate de execuție și montarea punctelor de aprindere. În planșa SE1 este prezentată schema electrică monofilară a punctelor de aprindere care cuprinde toate elementele componente ale unui punct de aprindere (contactoare, siguranțe, contor pentru măsurarea energiei electrice, etc) și nu numai echipamentul pentru telegestiune Pagina 23 din 55

II. „Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la montarea unui număr de 2 senzori multifuncționali” Autoritatea contractantă precizează că detalierea necesității senzorilor multifuncționali este prezentată în cadrul proiectului tehnic, după cum urmează: - la pagina 23 este detaliată necesitatea senzorilor multifuncționali; senzorii multifuncționali vor funcționa împreună cu sistemul de telegestiune pentru a crea un iluminat adaptiv care să răspundă la viteza

și dinamismul de dezvoltare a localității; necesitatea acestor senzori este detaliată și în cadrul fișei tehnice nr. 3; - poziția senzorilor a fost propusă pentru zone de interes din cadrul localității, pentru a asigura iluminatul dinamic. Este cunoscut faptul că în condiții de ceață intensă, ploaie sau ninsoare scade vizibilitatea, motiv pentru care senzorii trebuie să anuleze programul de dimming prestabilit pentru a asigura un nivel de siguranță rutieră sporit. III. „Ambiguitatea si nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la sistemul de telegestiune”. Autoritatea contractantă precizează că un sistem de telegestiune ce folosește ca protocol de comunicație rețele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat și serverul de comandă și control. Protocolul de comunicație bazat pe rețele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractantă să încheie un contract cu un operator de telefonie mobilă pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru 729 cartele SIM, pe toata durata de viață a aparatelor de iluminat (aproximativ 25 ani), acest lucru fiind inacceptabil. Cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică total nefondată. IV. „Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la comunicația de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifuncțional și concentratorul de date (gateway)” Cu titlu preliminar, autoritatea contractantă arată că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Menționează că atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile iară costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. V. „Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fisa tehnica F5 nr. 1 Rd. 1.2, Rd. 1.3 și fișa tehnică F5 nr. 2 controller punct luminos, RD. 1.11” Pagina 25 din 55

Cu titlu preliminar, autoritatea contractantă arată faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Menționează că atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori

de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, această critică este nefondată. VI. „Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fisa tehnică F5 nr. 1 RD. 1.14, referitoare la „compartimentul accesorii electrice va fi prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția „deschis” pe durata realizării intervențiilor cu siguranța de menținere”. Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, autoritatea contractantă precizează că o componentă foarte importantă este mentenanța post garanție. De aceea, compartimentele optice trebuie să poată fi deschise fără deteriorarea componentelor. Compartimentul accesorii electrice (aparataj) trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția „Deschis” pe durata intervențiilor pentru scurtarea timpilor de intervenție în caz de defecțiune ce presupune înlocuirea unor părți componente, în condițiile în care reparațiile vor fi executate la poziție. Timpii de intervenție scurtați duc la minimizarea riscului de blocare a traficului și eficientizează consumurile de resurse umane și utilaj și, implicit, costurile intervenției. Prezintă, în cuprinsul punctului de vedere, un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, despre care susține că au caracteristici similare. VII. „Ambiguitatea si nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fisa tehnica F5 nr. 1 RD. 1.14, referitoare la „placa led va fi prevăzută cu un senzor termic care permite, împreuna cu tipul de driver utilizat, reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura pe sursele led depășește pragul critic prestabilit”. Autoritatea contractantă subliniază că LED-urile, ca orice alt dispozitiv semiconductor, generează căldură. Deoarece este bine cunoscut faptul că temperaturile ridicate pot scurta în mod semnificativ durata de viață a unui LED și pot avea un impact negativ asupra fluxului luminos și a duratei de viață, este necesar controlul temperaturii, acesta fiind rolul unui senzor termic (în literatura de specialitate este definit ca fiind termistor cu coeficient negativ de temperatură - NTC) într-un sistem de iluminat cu LED. Astfel, în cazul în care temperatura pe sursele LED depășește pragul critic prestabilit, senzorul termic transmite Pagina 27 din 55

informația driverului electronic iar acesta reduce curentul și poate transmite alerte de supraîncălzire sau chiar poate avea o funcție de oprire cu scopul de a proteja placa LED de supraîncălzire. Răcirea prin managementul termic al carcasei nu rezolvă supraîncălzirea locală a plăcii LED, această supraîncălzire fiind efectul unei creșteri bruște a curentului, fiind un regim temporar de funcționare (dependent de starea rețelei de alimentare sau de existența unui scurtcircuit sau chiar a unei descărcări atmosferice) și nu un regim permanent.

Consideră nedovedită afirmația contestatorului conform căreia o astfel de soluție poate fi deosebit de periculoasă pentru circulația auto și că poate predispune la accidente grave de circulație. Prezintă, în cuprinsul punctului de vedere, un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. VIII. „Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fisa tehnică F5 nr. 1 RD. 1.14, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat și la RD. 1.17, referitoare la aplicația mobilă gratuită”. Autoritatea contractantă precizează că la introducerea cerinței s-a avut în vedere Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice care prevede o serie de acțiuni referitoare la reglementarea achizițiilor publice ecologice și totodată sprijinirea autorităților/entităților contractante pentru implementarea acestora inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16. Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, menționează că o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanța post garanție. Astfel, susține că indiferent de motiv (înlocuirea aparatului de iluminat în caz de defect în perioada de garanție, înlocuirea unei componente defecte pe perioada de post - garanție, upgrade al aparatului de iluminat prin adăugarea unui senzor sau orice element din sfera Smart City, modificarea poziției aparatului de iluminat ca urmare a unei reamenajări urbane, o eventuală completare cu același tip de aparat de iluminat ca urmare a extinderii unei zone/străzi) autoritatea contractantă trebuie să poată identifica oricând produsul. Subliniază că informațiile despre aparatele de iluminat trebuie să fie disponibile înainte de implementarea sistemului de telegestiune pentru a avea informații despre aparatele de iluminat si specificațiile tehnice ale acestora în etapa de montaj. În plus, informațiile din sistemul de telegestiune sunt disponibile atât timp cât aparatele de iluminat și controlerele de iluminat sunt sub tensiune și funcționează normal, însă, în cazul unei defecțiuni ale unui aparat de iluminat, informațiile în sistemul de telegestiune nu mai sunt disponibile, motiv pentru care, este necesară o aplicație care să un fie dependentă de sistemul de telegestiune pentru a avea la dispoziție oricând informații. În vederea demonstrării faptului că această cerință nu duce la restricționare anumitor ofertanți, autoritatea contractantă prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Pagina 29 din 55

IX. „Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 1 RD. 3.17, referitoare la raportul de testare LM 80, TM 21”. Autoritatea contractantă precizează că cerința de la punctul 3.15 are legătură cu cerința de la punctul 1.13 prin care s-a solicitat durată de viață de minim 100.000 ore, L90B10, dar și cu cerința de la articolul 11 lit. i) alin. (1) din ghidul de finanțare în baza căruia a fost obținută finanțarea acestui proiect.

Menționează că cerința face referire la un parametru calitativ, fiind una din cerințele tehnice minime pentru echipamentele din proiect, așa cum este solicitat în ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. X. „Ambiguitatea si nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 2 controller punct luminos. RD. 1.11” Cu titlu preliminar, autoritatea contractantă menționează faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date; cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor XI. „Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 2 RD. 1.9, referitoare la inscripționarea controllerului punct luminos și la RD. 1.15, referitoare la aplicația mobilă gratuită”. Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durată medie de funcționare de 4.150 de ore/an, autoritatea contractantă menționează că este foarte importantă componenta de service și mentenanța post garanție,. Pe toată durata de durata de viață a controlerelor, beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica, oricând, datele despre produse. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționare anumitor ofertanți, autoritatea contractantă prezintă, în cuprinsul punctului de vedere, un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. XII. „Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică F5 nr. 3 Senzor Multifuncțional, RD. 1.5” Cu titlu preliminar, autoritatea contractantă menționează faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, rezultă că această critică este nefondată. XIII. „Ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fisa tehnică F5 nr. 4 punct de aprindere trifazat cu gateway RD. 1.15, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat și la RD. 1.20, referitoare la aplicația mobila gratuită. Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, autoritatea contractantă menționează că o Pagina 31 din 55

componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanța post garanție. Arată că, pe toata durata de durata de viață a punctelor de aprindere, beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie sa poată identifica oricând datele despre produse. În vederea demonstrării faptului că această cerință nu duce la restricționare, anumitor ofertanți, autoritatea contractantă prezintă un

tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. XIV. „Ambiguitatea si nelegalitatea documentației in ceea ce privește cerințele solicitate la fisele tehnice F5 nr. 4 RD. 3.3 și nr. 5 RD. 3.3, referitoare la certificatul de conformitate solicitat”. Autoritatea contractantă face trimitere la prevederile art. 10, art. 11, art. 12, art. 21 din HG nr. 668 din 13 septembrie 2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții, XV. „Nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișele tehnice nr. 2 Controller punct luminos RD. 3.3, nr. 3 senzor multifuncțional RD. 3.3, nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu gateway RD. 3.3, nr. 5 Sistem de telegestiune RD. 3.3 referitoare la obligativitatea certificatului de conformitate conform directivelor esențiale”. Autoritatea contractantă subliniază că cerința este clară și bine definită. Astfel, pentru Punct de aprindere trifazat cu Gateway ale cărui cerințe sunt solicitate în fisa tehnica nr. 4, se solicită certificat de conformitate a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune (gateway), iar, pentru Sistem de telegestiune iluminat public ale cărui cerințe sunt solicitate în fisa tehnică nr. 5, se solicită certificat de conformitate pentru toate elementele sale componente, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică, ca nefondată. XVI. „Nelegalitatea documentației În ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune RD. 5.1 referitoare la punerea la dispoziție de către producătorul sistemului de telegestiune a unui serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție”. Având în vedere importanța iluminatului public, dar și complexitatea unui sistem de telegestiune, autoritatea contractantă subliniază că, ofertanții trebuie să pună, la dispoziția autorității contractante, un serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, pentru ghidarea instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare cât și în perioada de garanție pentru a reduce timpul de intervenție asupra sistemului de iluminat, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică, ca nefondată. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 1810/11.01.2024, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției publice, în copie. Prin adresa nr. 12/15.01.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 2593/16.01.2024, ......... SRL, formulează cerere de intervenție voluntară, în favoarea autorității contractante, solicitând cele precizate în preambulul prezentei decizii. Pagina 33 din 55

Invocă, în susținere, prevederile art. 17 alin. (3) și (4) din legea nr. 101/2016 și art. 64 și 67 cpc. Preliminar, supune atenției Consiliului prevederile legale cuprinse în Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022, parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021 și Ordin nr. 1947/2022, respectiv art. 10, art. 12, art. 12 din HG nr. 907/2016; invocă jurisprudența Curților de Apel. Pe fondul cauzei, răspunde criticilor contestatorului, după cum urmează:

1. Cu privire la verificarea proiectului – precizează că .... nu a analizat documentația de atribuire. 2. Cu referire la cerința care vizează codul QR - precizează că specificația producătorului nu are caracter restrictiv, fiind o practică uzuală în multe domenii de interes (turism, comerț, domeniul Horeca etc.), iar metoda gravării este justificată prin durata lungă de utilizare a sistemului de iluminat, cca. 24 ani, timp în care o eventuală etichetă autocolantă aplicată pe carcasă ar putea deveni ilizibilă sau ar putea să se dezlipească; invocă jurisprudența CNSC. 3. Cu referire la cerința detaliată aferentă Aparatului de iluminat cu led –face trimitere la informațiile furnizate prin sistemul de telegestiune și cele furnizate prin intermediul aplicației mobile, precizând că aplicația pentru aparatele de iluminat diferă de aplicația sistemului de telegestiune iar aceasta este necesară pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat iar beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. 4. Cu privire la inscripționarea unui cod de bare sau cod QR pe controllerul de iluminat – invocă jurisprudența CNSC și a curților de apel. 5. Cu privire la cerința privind prezentarea certificatelor de conformitate – invocă jurisprudența CNSC. 6. Cu referire la cerința privind asistența telefonică - Având în vedere importanța iluminatului public, dar și complexitatea unui sistem de telegestiune, ofertanții trebuie să pună la dispoziția autorității contractante un serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, pentru ghidarea instalatorului și utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție, pentru a reduce timpul de intervenție asupra sistemului de iluminat, motiv pentru care, solicită Consiliul să respingă această critică, ca nefondată. Întrucât, intervenientul a solicitat accesul la dosarul cauzei, prin adresa nr. 3053/3643/C1/17.01.2024, Consiliul i-a comunicat acesteia termenul de studiere a dosarului și, implicit, de depunere a concluziilor scrise. Ulterior, prin corespondența electronică înregistrată la CNSC sub nr. 3996/22.01.2024, intervenientul precizează: „(...) renunțăm la cererea de studiu (...)”. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 69/03.01.2024, contestatorul depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 209821380/1, tranzacția nr. 1409757031/176988158 din data de 28.12.2023, emisă de CEC Bank – Sucursala Victoriei, în cuantum de 12.082,00 lei. Pagina 35 din 55

Analizând solicitările contestatorului, CONSILIUL reține următoarele: COMUNA ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de simplificată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Execuția lucrărilor pentru obiectivul de investiții: Modernizarea sistemului de iluminat public în comuna ........., județul .........” cod CPV: 45310000-3, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare simplificat nr. ..../20.12.2023, conform căruia

valoarea estimată a procedurii este 604.073,04 lei fără TVA. Conform cap. II.2.5) din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „prețul cel mai scăzut”. Constatând că sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 61 alin. (1) și (3) Cod procedură civilă și de art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, în temeiul art. 63 și art. 64 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul va admite în principiu cererea de intervenție formulată de ......... SRL, pe care o va soluționa împreună cu contestația formulată de ..... Prin contestația care face obiectul prezentei, .... este nemulțumit de anumite cerințe ale documentației de atribuire, despre care susține că ar restricționa, în mod nejustificat, accesul la procedura de atribuire. Procedând la analiza criticilor din contestația formulată de ...., Consiliul reține că acestea se referă la conținutul proiectului tehnic pentru lucrările de instalații electrice, constând în modernizarea sistemului de iluminat public stradal, publicat de autoritatea contractantă în SEAP, în anexa anunțului de participare simplificat, drept anexă a caietului de sarcini. Prima critică cu privire la conținutul proiectului tehnic, din contestația formulată de ...., se referă la cele 2 puncte de aprindere, prevăzute de proiectant în proiectul tehnic, despre care contestatorul susține că ar fi fost insuficient descrise în proiectul tehnic. Având în vedere precizarea expresă de la pag. 3 din caietul de sarcini, potrivit căreia cerințele specifice ale lucrărilor, prezentate în proiectul tehnic și detaliile de execuție fac parte din caietul de sarcini, Consiliul va reține prevederile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora „Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. În opinia contestatorului, documentația de atribuire ar fi ambiguă cu privire la activitatea de înlocuire a unui număr de 2 puncte de aprindere, deoarece, respectiva activitate nu s-ar regăsi în lista activităților de la pagina 16 -17 din proiectul tehnic (pag. 18 -19 din fișierul pdf publicat în SEAP, în anexa anunțului de participare simplificat, în fișierul cu identificatorul „[..../00003] .... PTH SSV-semnat.pdf.p7m”), nu ar fi prevăzut, în detaliile de execuție, locul în care se vor monta respectivele puncte de aprindere, nu se specifică tipul punctelor de aprindere, iar, din formularele de deviz ar rezulta că punctele de aprindere sunt „doar menționate și nu montate” (n.n. exprimarea aparține contestatorului). Pagina 37 din 55

Analizând, la rândul său, caietul de sarcini și proiectul tehnic constituit în anexă a acestuia, coroborat cu susținerile autorității contractante din punctul de vedere, Consiliul reține că acestea conțin următoarele informații, referitoare la punctele de aprindere: - La pag. 4 din caietul de sarcini, punctul 3, este menționată activitatea de implementare a unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere pentru un număr de 2 unități;

- La pag. 8 și pag. 17, din proiectul tehnic, este menționat numărul/cantitatea de 2 puncte de aprindere prevăzute în cadrul investiției; - La pag. 22-23, din proiectul tehnic, sunt enumerate funcționalitățile

punctelor

de

aprindere

dotate

cu telemanagement; - La pag. 75 din fișierul cu proiectul tehnic, în capitolul aferent detaliilor de execuție, este descrisă modalitatea de execuție și montare a punctelor de aprindere; - În formularul F4, aflat la pag. 125 din fișierul „[..../00003] .... PTH SSV-semnat.pdf.p7m”, în cadrul listelor de cantități, este menționată cantitatea de 2 puncte de aprindere; - În fișa tehnică nr. 4, aflată la pag. 153-156 din fișierul pdf. anterior menționat, se regăsesc specificațiile tehnice aferente punctelor de aprindere; - În planșa desenată SE1, aflată la pag. 172 din fișier, se regăsește schema electrică monofilară. Având în vedere faptul că în documentația tehnică sunt precizate clar cantitatea solicitată pentru punctele de aprindere, funcționalitățile, specificațiile tehnice minimale, este descrisă modalitatea de execuție și montare a punctelor de aprindere și este prezentată schema electrică monofilară, Consiliul constată că autoritatea contractantă a descris în documentația de atribuire partea de investiție referitoare la punctele de aprindere suficient de detaliat pentru a permite elaborarea ofertelor, motiv pentru care urmează să respingă, ca neîntemeiată, critica nr. I din contestația formulată de ..... În acest sens, s-a pronunțat și Curtea de Apel Iași, în Hotărârea nr. 34/25.01.2024, prin care a respins, ca nefondată, plângerea formulată de .... împotriva Deciziei CNSC nr. 2968/C1/3216 din 19.12.2023. Criticile contestatorului de la punctul II, potrivit cărora scopul solicitării celor 2 senzori multifuncționali nu ar fi satisfacerea unei necesități concrete, obiective, a autorității contractante, ci, doar restricționarea concurenței la produsele din portofoliul unui anumit operator economic, urmează să fie respinse, ca neîntemeiate, deoarece, necesitatea și oportunitatea achiziționării senzorilor multifuncționali rezultă din descrierea senzorului, aflată la pag. 23 în proiectul tehnic, în care sunt menționate scenariile în care ar putea fi utilizate funcțiile senzorilor. În ceea ce privește numărul mic de senzori solicitați, acesta apare ca fiind explicabil, în contextul prețului ridicat menționat chiar de către .... în contestație (pag. 20, punctul 35). În fine, Consiliul urmează să respingă, ca nedovedite, susținerile generice formulate de contestator potrivit cărora specificațiile senzorului Pagina 39 din 55

multifuncțional ar fi caracteristice unui anumit operator economic, deoarece, contrar principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în dreptul autohton prin prevederile art. 249 C.p.c, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”; societatea contestatoare nu a depus la dosarul cauzei nicio probă din care să rezulte că doar operatorul economic indicat în contestație poate să furnizeze un senzor cu toate capabilitățile de măsurare/detectare cerute prin documentația de atribuire.

Consiliul reține că necesitatea sau oportunitatea achiziționării unei lucrări care să îndeplinească anumite cerințe minime obligatorii și de calitate, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante. Prin urmare, alegerea autorității contractante de a echipa sau nu rețeaua de iluminat cu senzori multifuncționali care urmează a fi montați în zone strategice ale localității reprezintă un aspect de oportunitate situat în marja de apreciere a autorității contractante, Consiliul neputând-o sancționa pe aceasta din urmă pentru alegerea structurii, componenței și funcționalităților instalației de iluminat public stradal câtă vreme nu a fost demonstrat caracterul restrictiv al cerințelor criticate. Mai mult, deși contestatorul menționează în denumirea/titlul criticii II, că ar fi nemulțumit de caracterul pretins ambiguu al cerințelor cu privire la senzor, din conținutul criticilor se constată că acesta este pe deplin lămurit de semnificația specificațiile tehnice prin care autoritatea contractantă a descris modul de funcționare a senzorului multifuncțional dorit, aparenta vătămare a contestatorului constând în dificultatea identificării unui senzor care să îndeplinească cumulativ toate cerințele din proiectul tehnic. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să respingă, ca neîntemeiată, critica II din contestația formulată de ..... Criticile contestatorului de la punctele III, IV, V, X și XII vor fi analizate împreună, întrucât, vizează aceeași chestiune, respectiv, tipul comunicației din perspectiva mediului de comunicație între elementele componente ale rețelei de iluminat public stradal, despre care contestatorul susține că ar putea fi îndeplinită doar prin comunicație prin liniile/firele/cablurile de alimentare cu energie electrică, aspect care, însă, nu ar permite controlul componentelor unor aplicații caracteristice comunicației prin rețeaua publică Internet. Referitor la acest aspect, Consiliul reține ca fiind pertinente explicațiile autorității contractante, potrivit cărora, scopul formulării cerințelor cu privire la modalitatea de comunicare prin liniile de alimentare cu curent electric sau similar ar fi fost justificate din perspectiva evitării comunicației prin rețea GSM care ar fi condus la costuri considerabile generate de achiziționarea și menținerea unui număr mare de abonamente/SIM-uri/cartele GSM pentru cele 211 de corpuri de iluminat (numărul „729” din punctul de vedere fiind, evident, o simplă eroare materială). Cu toate acestea, Consiliul reține că cerința „sistemul va avea în componența sa echipamente care, prin funcționarea lor, nu generează costuri suplimentare pentru citirea și transmiterea datelor”, care nu limitează tipul și mediul de comunicație la o anumită tehnologie, își Pagina 41 din 55

pierde sensul clar și neechivoc în multitudinea de specificații tehnice de forma „tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar)”, care, printr-o analiza atentă, ar putea conduce la concluzia ca ar fi acceptate doar modalități de comunicare prin linia de alimentare și, implicit, ar fi excluse orice modalități de comunicație prin radio.

Or, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă precizează contrariul, respectiv că „Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales”. Din analiza argumentelor autorității contractante, rezultă că necesitatea sa, constă în implementarea unei arhitecturi de rețea care să nu necesite costuri suplimentare pentru transmiterea datelor între elementele componente ale rețelei de iluminat public (similar unui rețele locale din sediul unei organizații), dar care să poată fi controlată din rețeaua publică (altfel spus, din Internet) prin intermediul unei conexiuni unice, aleasă în mod corespunzător. Având în vedere că specificațiile tehnice din proiectul tehnic nu descriu necesitatea de fapt invocată de autoritatea contractantă în punctul de vedere, iar, explicațiile acesteia din urmă tind să dea dreptate societății contestatoare, Consiliul consideră că autoritatea contractantă a achiesat la criticile contestatorului privind caracterul ambiguu al cerințelor cu privire la modalitatea de comunicație în cadrul rețelei de iluminat, motiv pentru care va admite criticile contestatorului de la punctele III, IV, V, X și XII și, în vederea respectării principiilor transparenței și tratamentului egal, va obliga autoritatea contractantă la publicarea explicațiilor din punctul de vedere, aferente acestor critici, sintetizate într-un fișier distinct, marcat corespunzător. Critica contestatorului, de la punctul VI, privind caracterul restrictiv al solicitării unui anumite modalități de menținere deschisă a capacului compartimentului accesorii electrice, respectiv „compartimentul accesorii electrice va fi prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția „deschis” pe durata realizării intervențiilor cu siguranță de menținere” urmează a fi admisă, deoarece, astfel cum în mod corect susține societatea contestatoare, cerința anterior reprodusă exclude alte variante constructive posibile, cum ar fi cea în care capacul ar rămâne în poziția „deschis” prin rabatarea în sus cu 180 de grade sau cea în care capacul s-ar deschide în jos, fiind menținut în această poziție prin efectul gravitației, fără ca autoritatea contractantă să menționeze vreun motiv Pagina 43 din 55

pentru restrângerea/limitarea concurenței la produsele care îndeplinesc strict cerința reprodusă anterior. Critica contestatorului de la punctul VII, privind pretinsul caracter restrictiv al cerinței cu privire la răcirea LED-urilor pe calea reducerii fluxului luminos urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată, deoarece, contestatorul s-a limitat la susțineri potrivit cărora, metoda/tehnologia solicitată de autoritate ar fi depășită, din punct de vedere tehnic și moral și că „(...) tehnologia de fabricație existentă astăzi în lume permite utilizarea unor metode de răcire a LED-urilor, în așa fel încât

temperatura pe joncțiunile acestora să se mențină permanent în parametrii optimi (...)”, fără să probeze faptul că tehnologia de răcire a LED-urilor solicitată de autoritatea contractantă nu ar mai exista în produsele disponibile pe piață. Mai mult, Consiliul apreciază că susținerile ...., potrivit cărora „Impunerea de către proiectant cu aprobarea Autorității contractante a acestei cerințe s-a realizat tocmai pentru că ofertantul privilegiat (producător) nu deține pentru corpurile fabricate o tehnologie de răcire a LED-urilor bazata pe mai multe metode de răcire, limitând-se la echiparea corpurilor de iluminat fabricate cu senzor termic (...)” nu demonstrează existența vreunei vătămări produsă contestatorului, câtă vreme acesta are deplina libertate de a oferta produse echipate cu LED- uri fabricate după așa-zisa „(...) tehnologie de fabricație existentă astăzi în lume (...)” sau care să utilizeze „(...) mai multe metode de răcire (...)”, iar, printre acestea, se regăsește și modalitatea solicitată de autoritatea contractantă, respectiv, cea de reducere a fluxului luminos în cazul creșterii temperaturii peste o anumită limită, situație care impune existența unui senzor pe placă. În acest context, Consiliul apreciază drept pertinente, argumentele autorității contractante prin care este indicat raționamentul confuz al contestatorului, acesta din urmă, confundând managementul termic pasiv al corpului de iluminat (respectiv disiparea constantă prin elementele radiante a căldurii produsă de componentele electronice) cu managementul termic activ, solicitat de autoritatea contractantă, care este suplimentar celui anterior menționat și are drept scop eliminarea efectelor dăunătoare apărute în situații tranzitorii identificate prin creșterea bruscă a temperaturii la nivelul LED-urilor, indiferent de motivul acesteia. Având în vedere durata lungă de viață preconizată pentru prezenta investiție (24 de ani conform mențiunilor de la pag. 22 din proiectul tehnic), precum și efectul distructiv al temperaturilor ridicate asupra LED-urilor (aspect care nu este negat de societatea contestatoare), Consiliul apreciază că intenția autorității contractante, de a asigura protecția termică prin verificarea constantă a temperaturii la nivelul componentelor electronice și reducerea fluxului luminos (implicit a energiei electrice utilizată pentru producerea luminii) în cazul depășirii limitei de temperatură, nu are caracter restrictiv, ci, este o modalitate de gestionare a riscului de defectare a corpurilor de iluminate în cazul apariției unor evenimente nedorite, manifestate prin creșterea locală a temperaturii. Totodată, Consiliul reține că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă a indicat 6 produse echipate cu senzor termic, provenite de Pagina 45 din 55

la 5 fabricanți/producători diferiți, aspect de natură să demonstreze lipsa pretinsului caracter restrictiv al cerinței. Criticile de la punctul VIII, punctul XI și punctul XIII privind inscripționarea corpului aparatului de iluminat, controller-ului și punctului de aprindere cu un cod QR prin gravare, poansonare sau altă metodă care să asigure informarea cu privire la aparatul de iluminat (cod produs, producător etc.), urmează a fi respinse, ca neîntemeiate, deoarece, solicitarea unui cod QR care să facă trimitere, de exemplu, la o pagină web de pe site-ul producătorului, nu are caracter restrictiv, fiind o

practică uzuală în multe domenii de interes (turism, comerț, domeniul horeca etc.), iar, metoda poansonării/gravării este justificată prin durata lungă de utilizare a sistemului de iluminat, cca. 24 ani, timp în care, o eventuală etichetă autocolantă, aplicată pe carcasă, ar putea deveni ilizibilă sau ar putea să se dezlipească. Pe de altă parte, în vederea informării complete, corecte și precise, astfel cum dispun prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, Consiliul urmează să oblige autoritatea contractantă la menționarea exemplificativă a tipurilor de înscrisuri prin care poate fi probată durabilitatea codului QR pe toată durata de viață a aparatului de iluminat, a controller-ului și punctului de aprindere, cu luarea în calcul a condițiilor de exploatare. În ceea ce privește cerința privind punerea la dispoziție, unei aplicații mobile gratuite, disponibilă în Google Play și AppStore, care să aibă funcționalitățile de informare și documentare detaliate în fișele tehnice, Consiliul urmează a le admite, deoarece, operațiunile de mentenanță a componentelor sistemului de iluminat se pot face și fără existența unei astfel de aplicații, printr-o multitudine de modalități tehnice, cum ar fi consultarea documentației încărcată online într-un cloud, consultarea documentației în format letric, evidența intervențiilor în registre online sau registre fizice etc., fără să fie restricționată ofertarea aparatelor de iluminat care nu dispun de acest accesoriu. Consiliul va reține că scopul formulării specificațiilor tehnice este ca autoritatea contractantă să își descrie, în mod obiectiv, necesitatea care a condus la organizarea procedurii de atribuire, deziderat incompatibil cu cerințele subiective și preferințele autorității contractante, concretizate în cerințele subiective și detaliate ale aplicației software, motiv pentru care, va admite criticile contestatorului, urmând să oblige autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, în sensul solicitat de contestator. Pe de altă parte, Consiliul apreciază că furnizarea unei aplicații software care să faciliteze și să documenteze operațiunile de mentenanță survenite asupra sistemului de iluminat public stradal, reprezintă aspecte calitative, care pot face obiectul factorilor de evaluare tehnici reglementați la art. 187 alin. (4) coroborat cu art. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, astfel încât, să fie desemnată câștigătoare oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, luând în considerare aspecte calitative considerate relevante de către aceasta și care pot viza, printre altele calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile inovatoare, fără a fi restricționat accesul la procedura de atribuire, astfel cum a procedat autoritatea contractantă în Pagina 47 din 55

forma actuală a documentației de atribuire prin precizarea respectivelor caracteristici sub forma specificațiilor tehnice obligatorii. Critica de la punctul IX urmează a fi admisă, deoarece, atât testul LM-80 TM-21, solicitat de autoritatea contractantă, cât și testul LM-84 TM-28 dorit de contestator, au aceeași finalitate, respectiv, testarea duratei de viață a LED-urilor, motiv pentru care va obliga autoritatea la remedierea documentației de atribuire, în sensul acceptării ambelor variante.

Critica XIV privind pretinsul caracter ambiguu al cerinței referitoare la certificare urmează să fie admisă, deoarece, din formularea de la punctul 3.3 din fișa tehnică nr. 4 și cea de la punctul 3.3 din fișa tehnică nr. 5, nu se înțelege dacă certificatele de conformitate solicitate trebuie să fie pentru echipament sau pentru componentele acestuia. În ceea ce privește, însă, susținerile contestatorului privind pretinsa lipsă de aplicabilitate a standardelor enumerate în cerința cu privire la certificare din fișele tehnice, Consiliul urmează să le respingă, ca nefondate, deoarece, contrar principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în dreptul autohton prin prevederile art. 249 C.p.c, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, societatea contestatoare nu a prezentat niciun argument în acest sens. Referitor la criticile cu privire la solicitarea prezentării certificatului de conformitate, formulate de autoritatea contractantă în fișele tehnice nr. 2 controller punct luminos, nr. 3 senzor multifuncțional, nr. 4 punct de aprindere trifazat cu gateway, nr. 5 sistem de telegestiune rd. 3.3, Consiliul reține incidența prevederilor art. 5 și art. 6 din Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor, care dispun astfel: - art. 5: „În cazul în care legislația comunitară de armonizare impune ca producătorul să declare că s-a demonstrat îndeplinirea cerințelor referitoare la un produs („declarația CE de conformitate”), legislația prevede întocmirea unei singure declarații pentru toate actele comunitare aplicabile produsului, declarație care să conțină toate informațiile necesare pentru a identifica legislația comunitară de armonizare la care se raportează declarația, menționând și referințele de publicare a actelor în cauză”; - art. 6: „(1) În cazul în care impune evaluarea conformității, legislația comunitară de armonizare poate prevedea efectuarea evaluării de către autoritățile publice, producători sau organismele notificate”. Scopul reglementării celor 2 modalități de atestare a conformității se regăsește în cadrul considerentului 29 al Deciziei anterior menționată, potrivit căruia „Marcajul CE, ca și indicație concretă a conformității unui produs, este consecința vizibilă a unui întreg proces cuprinzând evaluarea conformității în sensul larg. Principiile generale care reglementează marcajul CE sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor. Normele care reglementează aplicarea marcajului CE, care urmează să fie folosite în cadrul legislației Pagina 49 din 55

comunitare de armonizare care prevede utilizarea acelui marcaj, ar trebui să fie prevăzute prin prezenta decizie”. Cu alte cuvinte, în funcție de tipul/natura produsului, demonstrarea conformității în vederea aplicării marcajului CE este condiționată de parcurgerea unui întreg proces de evaluare, ale cărui etape sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 și în alte acte normative incidente, emise pentru domenii specifice activitate. Or, prin contestația formulată, .... se limitează la simpla exprimare a nemulțumirii cu privire la cerința din documentația de atribuire privind

prezentarea certificatului de conformitate CE, fără să indice vreo normă juridică care să permită aplicarea marcajului CE pe controllerul punct luminos, senzorul multifuncțional, punctul de aprindere trifazat cu gateway și sistemul de telegestiune în urma declarării conformității de către producător, în contradicție cu argumentele autorității contractante, care arată, prin punctul de vedere că, cel puțin din perspectiva legislației naționale în domeniul construcțiilor, este obligatorie supunerea la teste/încercări de conformitate a produselor anterior menționate, motiv pentru care, Consiliul urmează să respingă, ca neîntemeiate, aceste critici. În ceea ce privește critica XVI, privind cerința „se va pune la dispoziție un serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului atât în perioada de instalare cât și în perioada de garanție. Se vor prezenta modalitățile de acordare a serviciului de asistență tehnică (website, număr de telefon, email etc.), timpii de răspuns medii”, Consiliul urmează a o respinge, ca neîntemeiată, deoarece, din analiza textului anterior reprodus, rezultă că aceasta este aplicabilă doar ofertantului declarat câștigător, în etapa de executare a contractului, astfel cum solicită contestatorul, iar, la data depunerii ofertei este suficientă asumarea cerinței și detalierea informațiilor precizate în textul cerinței, respectiv, prezentarea modalităților de acordare a serviciului de asistență tehnică (website, număr de telefon, email etc.) și a timpilor de răspuns medii. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de .... în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ........., în ceea ce privește criticile numerotate III, IV, V, VI, VIII, IX, X, XI, XII, XIII și XIV, iar, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge în rest, ca nefondată, contestația formulată de .... în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ......... iar, pe cale de consecință, va admite, în parte, cererea de intervenție formulată de .......... Referitor la solicitarea contestatorului privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de judecată, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care Pagina 51 din 55

trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Cheltuielile reclamate reprezintă „onorariu de avocat”, în cuantum de 5.000,00 lei, facturate cu factura seria PDV-023 nr. 81/22.10.2023 și achitate cu ordin de plată în 04.01.2024. Aplicând prevederile art. 453 alin. (2) c.p.c., conform cărora „când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată”, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la plata sumei de

3.500 de lei către contestator, reprezentând cheltuieli de soluționare acordate proporțional cu partea din contestație care a fost admisă. Referitor la solicitarea ......... SRL în calitate de intervenient de obligare a contestatorului .... la plata de cheltuieli de judecată, Consiliul va reitera că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016: „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Totodată, Consiliul va reține că, potrivit art. 453 alin. (1) cpc partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Conform art. 61 Cpc, oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare. Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta. Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți. De asemenea, potrivit art. 65 alin. (1) Cpc, intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale. În speță, ......... SRL a formulat o cerere de intervenție accesorie în favoarea autorității contractante. Astfel, din analiza coroborată a dispozițiilor codului de procedură civilă referitoare la plata cheltuielilor de judecată, Consiliul reține că, pentru acordarea cheltuielilor de judecată nu este suficientă dobândirea calității de parte într-un proces, ci, mai este necesar și ca acea parte să câștige procesul, adică să obțină total sau în parte, pretențiile solicitate prin cererea de chemare în judecată, dispozițiile art. 453 coroborat cu art. 454 teza I Cpc, fiind explicite în acest sens. Or, din această perspectivă, Consiliul reține că intervenientul accesoriu, deși, devine parte în proces după admiterea în principiu a cererii sale, conform art. 65 alin. (1) Cpc, totuși, acesta nu a invocat și nu putea invoca, nicio pretenție proprie în proces pentru a deveni „parte care câștigă procesul” sau „parte în culpă”, ci, sprijină numai apărarea uneia dintre părți, după cum rezultă din dispozițiile art. 61 alin. (3) Cpc, astfel încât, acesta nu poate obține condamnarea părții care a căzut în pretenții la plata cheltuielilor de judecată și nici nu poate fi obligat la plata acestora către partea care a câștigat procesul, doar partea în favoarea căreia a intervenit și care a fost în culpă putând fi obligată la achitarea acestor cheltuieli. Nu în ultimul rând, Consiliul reține că soluția pronunțată față de contestația formulată de .... nu a fost influențată, în mod decisiv, de argumentele intervenientului, acesta limitându-se, în esență, la Pagina 53 din 55

reproducerea jurisprudenței CNSC și la formularea de apărări ce se regăseau deja în punctul de vedere, parte a dosarului cauzei. Față de cele de mai sus, Consiliul va respinge, ca inadmisibilă, solicitarea intervenientului de obligare a contestatorului la plata de cheltuieli de judecată. Mai mult, Consiliul reține că, până la data emiterii prezentei, ......... SRL nu a transmis la dosarul cauzei înscrisuri din care să rezulte existența, natura și cuantumul cheltuielilor efectuate, astfel dispun prevederile art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016.

Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de .... în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ........., în ceea ce privește criticile numerotate III, IV, V, VI, VIII, IX, X, XI, XII, XIII și XIV, iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, în rest, ca nefondată, contestația formulată de .... în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ......... iar, pe cale de consecință, admite, în parte, cererea de intervenție formulată de ......... SRL. Obligă autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de soluționare către contestator, în cuantum de 5.000 lei. Respinge, ca inadmisibilă, solicitarea intervenientului ......... SRL privind acordarea cheltuielilor de soluționare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ......... Consilier de soluționare ......... Redactat practicaua deciziei .... Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 31 (treizecișiuna) pagini Pagina 55 din 55