Decizie CNSC 187/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 187/C9/3608 Data: 23.01.2024 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 70396/28.12.2023, depusă de DOMINIUM MANAGEMENT SOLUTION SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Venus nr. 22 A, ap. 47, județul Cluj, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J12/3594/2019, având CUI 41634889, reprezentată legal de Caprita Neicutescu Sergiu Ionuț, administrator, privind licitația deschisă organizată în vederea atribuirii contractului de achiziții publice având ca obiect Furnizare mobilier și materiale didactice în cadrul proiectului Educație pentru performanță finanțat prin PNRR pentru Școala Gimnazială Ion Băncilă”, cod CPV - 39160000-1- Mobilier școlar (Rev.2), de ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ION BĂNCILĂ", cu sediul în Brăila, str. Școlilor nr. 46, codul poștal 810517, județul Brăila, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat, în principal, anularea factorului de evaluare criticat și obligarea autorității contractante la modificarea documentației de atribuire, în subsidiar, anularea procedurii de atribuire în temeiul art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, precum și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației în temeiul art. 22 alin. (1) și următoarele din Legea nr. 101/2016. Prin Încheierea nr. 9/C9/3608 din 03.01.2024, a fost admisă cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de DOMINIUM MANAGEMENT SOLUTION SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru Pagina 1 din 2

considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația formulată de DOMINIUM MANAGEMENT SOLUTION SRL, în contradictoriu cu ȘCOALA GIMNAZIALĂ "ION BĂNCILĂ", respectiv capătul principal de cerere care vizează necesitatea modificării documentației de atribuire. Obligă autoritatea contractantă la eliminarea din documentația de atribuire a factorului de evaluare Distanța de la locul de producție la locul livrării” și a algoritmului de calcul aferent și la stabilirea factorilor de evaluare cu respectarea prevederilor art. 187-189 din Legea nr. 98/2016 și art. 32 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, în termen de 15 zile de la primirea deciziei. Modificările vor fi efectuate și vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici prin publicarea lor în SEAP, în cadrul aceluiași termen. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondat, capătul de cerere privind anularea procedurii de atribuire. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactată în 4 exemplare originale, conține 16 pagini. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ., depusă de ......... SRL, cu sediul în ........., ........., județul ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. ........., având CUI ........., reprezentată legal de ........., administrator, privind licitația deschisă organizată în vederea atribuirii contractului de achiziții publice având ca obiect ..”, cod CPV - 39160000- 1- Mobilier școlar (Rev.2), de ........., cu sediul în ........., .., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat, în principal, anularea factorului de evaluare criticat și obligarea autorității contractante la modificarea documentației de atribuire, în subsidiar, anularea procedurii de atribuire în temeiul art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, precum și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației în temeiul art. 22 alin. (1) și următoarele din Legea nr. 101/2016. Prin Încheierea nr. ., a fost admisă cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de ......... SRL. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul ......... SRL critică unele prevederi ale documentației de atribuire, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Cu titlu prealabil, contestatoarea precizează că obiectul procedurii în cauză este furnizare mobilier săli clasă, iar factorul de evaluare contestat este vădit restrictiv și nu are legătura cu obiectul contractului, inserarea lui în documentația de atribuire nefiind în măsură să-i aducă autorității contractante niciun avantaj legal. Astfel, petenta arată că, în fișa de date a achiziției, la Cap. II.2.5 Criterii de atribuire, a fost inserat ca factor de evaluare Distanța de la locul de producţie la locul livrării, cu o pondere de 20%. Pagina 1 din 17

Invocând prevederile art. 49 alin. (1) și art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 98/2016, precum și dispozițiile art. 32 alin. (2) și alin. (8) lit. a) și b) din HG nr. 395/2016, contestatoarea susține că autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili discreționar factorii de evaluare, astfel încât intenţia reală să fie aceea de a achiziţiona mobilier de la un anumit producător. În opinia petentei, prin modul în care a fost stabilit acest factor de evaluare, autoritatea contractantă nu a făcut altceva decât să creeze premisele pentru a determina un punctaj maxim doar pentru producătorul sau furnizorul producătorului preferat. Autoarea contestației consideră restrictiv factorul de evaluare, în contextul în care, orice alt operator economic, care ar avea posibilitatea să depună oferta competitivă în prezenta procedură și care ar putea asigura scopul pentru care procedura a fost iniţiată, nu va putea fi câștigător, întrucât locul de producție al mobilierului este la mai mult de 300 km de locația livrării. Practic, prin inserarea acestui factor de evaluare, concurența și accesul egal la procedură este asigurat doar formal, și nu în mod efectiv, așa cum o impune legislația în vigoare. Contestatoarea mai arată că, potrivit prevederilor art. 8 din Legea concurenţei nr. 21/1996, instituţiile publice implicate în proceduri de achiziţii publice sunt obligate să respecte principiile unei concurenţe efective, fiind prohibită intervenţia lor în operaţiunile de piaţă de natură a afecta mediul concurenţial. Astfel, instituţiile publice sunt obligate să organizeze procedurile de achiziţii în deplină transparenţă şi fără discriminare, dând operatorilor interesaţi şanse egale la adjudecarea contractului. Prin urmare, petenta susține că autoritatea contractantă restricţionează accesul la procedură al unor operatori economici care, deși sunt în măsură să depună o ofertă competitivă prin care să furnizeze mobilier calitativ și care respectă cerintele caietului de sarcini, au locul de producție la peste 300 km față de locul livrării. În acest fel, sunt eliminați producătorii și furnizorii de mobilier din Baia Mare, ........., Timișoara, Craiova, Gheorgheni, etc., și din străinătate. De asemenea, petenta apreciază că, în speţă, pentru scopul procedurii, factorul de evaluare contestat nu este relevant, întrucât nu este în măsură să aducă autorității contractante niciun avantaj real. Astfel, raportat la obiectul contractului, relevant pentru autoritatea contractantă ar trebui să fie respectarea cerințelor din caietul de sarcini, iar ca factori de evaluare: perioada mare de garanție, timpul de intervenție în cazul eventualelor defecțiuni etc., și nicidecum distanța locului de producere a mobilierului. Atât timp cât în caietul de sarcini și în modelul de contract există clauze care reglementează timpul de livrare, timpul de remedieri, sancțiunile aplicabile, nu există nicio relevanță pentru limitarea accesului Pagina 2 din 17

la procedură a producătorilor care își au locul de producție la peste 300 km și/sau a furnizorilor acestora.  Prin urmare, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă a stabilit acest factor de evaluare doar cu scopul de a exclude accesul la procedură al tuturor celorlalţi operatori economici sau de a-i forţa să participe alături de acest producător agreat de autoritate. Astfel, petenta apreciază întemeiată contestația sa, raportat la evidenta restricţionare a participării la procedură în condiţii de liberă concurenţă și favorizarea producătorului în cauză. Cum o astfel de conduită contravine prevederilor legale în materie, anterior invocate, autoarea contestației consideră evidentă necesitatea modificării factorului de evaluare, motiv pentru care contestaţia se impune a fi admisă. Prin adresa nr. 7/04.01.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 619/05.01.2024, autoritatea contractantă a transmis Punct de vedere la contestația depusă de ......... SRL, solicitând respingerea acesteia, având în vedere următoarele considerente: În stabilirea factorului de evaluare "Distanța de la locul de producţie la locul livrării" s-au avut în vedere prevederile art. 187 alin. (8) lit. c) și art. 188 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 98/2016, precum și cele ale art. 32 alin. (6) şi (61) din HG nr. 395/2016. Întrucât produsele achizionate, respectiv mobilierul, se încadrează în prevederile art. 187 alin. (8) lit. c) din Legea nr. 98/2016, respectiv în categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, potrivit art. 32 alin. 61 din HG nr. 395/2016, a stabilit factorul "Distanța de la locul de producţie la locul livrării" în conformitate cu prevederile art. 188 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Prin solicitarea acestui factor de evaluare „distanța de la locul de producţie la locul livrării” s-a avut în vedere protejarea mediului înconjurător în vederea limitării emisiilor provenite din procesele industriale şi transportul pe lanţurile de aprovizionare. Așadar, autoritatea contractantă menționează că legiuitorul a prevăzut posibilitatea punctării suplimentare a ofertei care presupune cea mai scurtă distanţă de la locul de producţie la locul de consum, aspect care îndeplineşte simultan prevederile legale anterior invocate. Totodată, în opinia autorității contractante, factorul de evaluare „distanța de la locul de producţie la locul livrării" nu reprezintă o modalitate de a restricţiona concurenţa, întrucât nu reprezintă o cerinţă minimă obligatorie prevăzută în caietul de sarcini, ci doar punctarea suplimentară a ofertei luând în calcul impactul asupra mediului conform legislaţiei. Ponderea acestui factor nu este semnificativă în determinarea punctajului final. Mai mult decât atât, achizitoarea susține că Agenţia Naţională a Achiziţiilor Publice, având funcţia de control ex ante a procesului de Pagina 3 din 17

atribuire a contractelor de achiziţie publică, a verificat o documentaţie de atribuire similară cu obiectul prezentei proceduri, în cadrul căreia unul dintre factorii de evaluare este „distanța de la locul de producţie la locul livrării”. În urma verificării conformităţii documentaţiei de atribuire cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, ANAP a emis Aviz conform condiţionat, iar ca măsură de remediere privind acest factor de evaluare, aceasta a menţionat doar schimbarea denumirii factorului de evaluare din "Realizarea unei etape de producţie în regiunea Nord-Est" în „distanța de la locul de producţie la locul livrării". De asemenea, autoritatea contractantă susține că, din practică, s-a constatat faptul că, în cadrul altor proceduri de achiziţie similare din punct de vedere al obiectului contractului şi al factorilor de evaluare (în special „distanța de la locul de producţie la locul livrării"), participarea operatorilor economici a fost în număr mare, chiar peste 7 oferte, aceştia fiind din diferite localităţi, motiv pentru care factorul de evaluare contestat nu reprezintă un element de restricționare a concurenței. Având în vedere situaţia de fapt şi de drept din prezenta cauză, autoritatea solicită respingerea contestației, ca netemeinică. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 1638/10.01.2024, autoritatea contractantă a transmis Note scrise prin care răspunde punctual afirmațiilor autorității contractante din punctul său de vedere, susținând că apărarea acesteia nu poate fi primită. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ......... a inițiat licitația deschisă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect ”..”, cod CPV - 39160000-1- Mobilier școlar (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. ., data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită prin anunț pentru 19.01.2024, ora 1500. Valoarea estimată a contractului este 295.050,00 lei, fără TVA.

Nemulțumită de unele prevederi ale documentației de atribuire, ......... SRL a înaintat contestația în analiză, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea a constituit cauțiunea în sumă de 5.950,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. .., eliberată de CEC Bank – Sucursala ........., la data de 27.12.2023. Prin Încheierea nr. ., a fost admisă cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de ......... SRL, procedura de atribuire fiind suspendată. Analizând criticile formulate de societatea contestatoare, Consiliul constată că acestea vizează aspecte legate de modalitatea în care Pagina 4 din 17

autoritatea contractantă a stabilit algoritmul de calcul al factorului de evaluare Distanța de la locul de producţie la locul livrării, cu o pondere de 20%. Astfel, autoarea contestației precizează că aspectul litigios îl constituie algoritmul de calcul al factorului de evaluare mai sus redat, apreciind că factorul de evaluare contestat restricţionează în mod nejustificat concurenţa si nu reprezintă o cerinţă care să asigure în vreun fel scopul autorităţii contractante. Argumentul decisiv adus de contestatoarea se bazează pe faptul că, factorul de evaluare este restrictiv în contextul în care orice alt operator economic care ar avea posibilitatea să depună oferta competitiva în prezenta procedură s i care ar putea asigura scopul pentru care procedura a fost iniţiată, insa nu va putea fi castigator intrucat locul de productie al mobilierului este la mai mult de 300 km de locatia livrarii. Practic, prin inserarea acestui factor de evaluare, concurenta si accesul egal la procedura este asigurat doar formal si nu in mod efectiv asa cum o impune legislatia in vigoare. Consiliul va reține în soluționare și argumentele aduse de autoritatea contractantă, în favoarea faptului că factorul de evaluare „distanta de la locul de producţie la locul livrării" nu reprezintă o modalitate de a restricţiona concurenţa, respectiv în stabilirea factorului de evaluare s-au avut în vedere următoarele prevederile art. 187, alin. (8) lit. c) din Legea nr. 98/2016, întrucât produsele achizionate, respectiv mobilierul, se încadrează în categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, potrivit art. 32 alin. (6)1 din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă a stabilit factorul "Distanta de la locul de producţie la locul livrării" în conformitate cu prevederile art. 188 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Trecând la analiza celor mai sus reclamate se are în vedere că obiectul contractului supus procedurii de atribuire în cauză îl constituie astfel cum este precizat la pct. II.1.4 din fișa de date: II.1.4 Descrierea succinta a contractului sau a achizitiei/achizitiilor Furnizare mobilier și materiale didactice în cadrul proiectului “. În cuprinsul caietului de sarcini, autoritatea contractantă a detaliat următoarele: 2 Contextul realizării acestei achiziţii de produse 2.1 Informaţii despre autoritatea contractantă .. la ciclul gimnazial. In ultimii 5 ani şcolari populaţia şcolară este relativ constantă, aşa cum arată datele din tabelul de mai sus. Elevii provin din medii diferite din punct de vedere social, religios, etnic, cultural, intelectual. In anul şcolar curent, în cadrul şcolii studiază un număr de 12 elevi cu Cerinţe Educaţionale Speciale, al căror număr a rămas constant în ultimii 5 ani şcolari. Cursurile se desfaşoară într-un număr de 15 săli de clasă. O parte din mobilierul şcolar existent în unitate a fost recondiţionat în ultimii cinci ani, dar necesită înlocuire atât din cauza gradului de uzură provocat de utilizarea în două schimburi, cât şi a imposibilităţii adaptării acestuia la statura elevilor. Materialele didactice de care a dispus unitatea de învăţământ au fost casate în proporţie de 75% , iar cele existente sunt într-o stare precară cauzată de perioada lungă de utilizare. Pagina 5 din 17

2.2 Informaţii despre contextul care a determinat achiziţionarea produselor Municipiul ......... prin semnarea contractului de finanţare, va obţine finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene în vederea implementării proiectului "Educaţie pentru performanţă" finaţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Obiectivele UE-28 prevăzute în Strategia Europa 2020 pentru educaţie sunt: - reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii; - creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30 - 34 de ani. Obiectivele asumate de UE-28 în Strategia Europa 2020 sunt transpuse în obiective naţionale şi realizate prin acţiuni la nivel naţional şi european. Obiectivele României pentru anul 2020 în cadrul strategiei Europa 2020 privind educaţia sunt: - rata de părăsire timpurie a şcolii să reprezinte maxim 11,3%; - creşterea la 26,7% a ponderii populaţiei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani care a absolvit învăţământul terţiar. Progresele din plan educaţional contribuie la îmbunătăţirea perspectivelor profesionale şi la reducerea sărăciei. Un stoc de educaţie scăzut la nivelul comunităţii înseamnă un număr mare de adulţi cu un nivel de instruire şi calificare scăzut. Sistemul de educaţie din România se confruntă cu numeroase dificultăţi legate de calitate, echitate şi infrastructură. Acestea limitează capacitatea României de a construi o economie modernă, bazată pe cunoaştere, precum şi capacitatea de a facilita mobilitatea socială. În mod notabil, România şi-a ratat ambele ţinte asumate în cadrul strategiei Europa 2020, atât pentru părăsire timpurie a şcolii (15,3% în 2019 vs. 11,3% ţintă asumată), cât şi pentru accesul la învăţământul terţiar (25,8% în 2019 vs. 26,7% ţinta asumată) 1. Testele PISA, care măsoară abilităţile în matematică, citire şi ştiinţe ale copiilor de 15 ani plasează România pe ultimele poziţii din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria şi Cipru2. Peste 40% din copiii de 15 ani suferă de pe urma analfabetismului funcţional, conform acestor rezultate, aspect care pune probleme sociale şi economice pe termen lung. Şcolile din România se confruntă şi cu un nivel redus de adaptare digitală. Pandemia SARS CoV 2 a scos în evidenţă impactul digitalizării limitate asupra procesului educaţional. Conform unui studiu al Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, pe durata primului val al pandemiei, s-au observat probleme în utilizarea de instrumente educaţionale online. Doar 50% dintre profesori au utilizat o platformă de educaţie online propriu-zisă (de tipul Google Classroom, Moodle, Edmondo, Kinderpedia). În contextul şcolarizării în condiţii optime şi eficiente a unui număr de 23823 de elevi in municipiul ......... se doreşte oferirea unui cadru adecvat pentru standardele de educaţie şi instruire promovate prin Reformele propuse prin PNRR. Cele 45 unitati şcolare din municipiu dispun de 890 Sali de clasa, laboratoare de informatica, cabinete, laboratoare de stiinte, sali de sport si ateliere ce sunt necesar a fi dotate cu mobilier, echipamente digitale si materiale didactice. In analizele de nevoi prezentate de de cele 45 de institutii de invatamant se evidentiaza ca acestea se confruntă şi cu un nivel redus de adaptare la societatea digitală. Desi in ultimii ani, in special post pandemie au fost luate măsuri pentru a creştc nivelul dc digitalizarc al actului educaţional sunt necesare interventii in acest sens in continuare una din nevoile identificate fiind „asigurarea dotărilor necesare, atât din punct de vedere hardware, cât şi software, pentru dezvoltarea competenţelor digitale, în toate unităţile de învăţământ". In ceea ce priveşte infrastructura şcolara sunt necesare interventii majore aceasta fiind precara in majoritatea unitatilor iar dotarille inadecvate reprezintă un prim factor în perpetuarea inechităţii, reducerea atractivităţii şcolilor Starea, locaţia şi tipul infrastructurii educaţionale au impact nu numai asupra accesului Ia educaţie, ci şi asupra calităţii acesteia, asupra moralului şi sănătăţii mentale a copiilor şi cadrelor didactice precum şi asupra capacităţii şcolii de a utiliza metode pedagogice moderne. Mai mult atribuţiile personalului didactic desi sunt aceleaşi ca în mod tradiţional se pune accent pe utilizarea tehnologiei şi digitalizarea materialelor didactice. Elevii vor fi încurajaţi să folosească echipamente digitale pentru a accesa materiale educaţionale şi a participa la activităţi interactive. Scopul dotării este de a îmbunătăţi calitatea învăţământului şi a oferi acces la tehnologie şi resurse moderne elevilor si profesorilor. Pagina 6 din 17

în concluzie, se poate considera că infrastructura educaţională din municipiul ......... necesită investitii pentru a îndeplini exigenţele organizării unui proces educaţional modera şi incluziv.. Dotările propuse prin acest proiect nu au făcut obiectul unui sprijin financiar in ultimii 5 ani. Următoarele prescripţii legale au incidenţă în cauză: Legea 98/2016: Art. 187-(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor legale sau administrative privind preţul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. (2) În sensul dispoziţiilor alin. (1), autoritatea contractantă stabileşte oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei. (3) Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic în conformitate cu dispoziţiile alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: a) cel mai bun raport calitate-preţ; (4) În sensul alin. (3) lit. c) şi d), cel mai bun raport calitate- preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului- cadru. (...) (5) Factorii de evaluare prevăzuţi la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia; b) organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; c) serviciile postvânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare. (6) În sensul alin. (3) lit. c), criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ include de regulă un element de preţ sau de cost; în situaţia în care autoritatea contractantă iniţiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preţ sau de cost este un preţ sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei. (7) În sensul alin. (3) lit. b), costul cel mai scăzut se determină pe considerente de rentabilitate, utilizând factori precum calcularea costurilor pe ciclul de viaţă. (8) Autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul: a) categoriilor de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale; b) contractelor de achiziţie publică/acorduri-cadru de proiectare şi execuţie sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri judeţene. c) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă. Art. 188. - (1) Factorii de evaluare prevăzuţi la art. 187 alin. (4) au legătură directă cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru atunci când se referă în orice mod la produsele, serviciile sau lucrările care urmează a fi furnizate/prestate/executate în temeiul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi în orice stadiu al ciclului lor de viaţă, chiar dacă aceşti factori nu fac parte din substanţa materială a produselor, serviciilor sau lucrărilor respective. (2) În sensul dispoziţiilor alin. (1), autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu: Pagina 7 din 17

a) procesul specific de producţie, furnizare sau comercializare a lucrărilor, produselor sau serviciilor; b) un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă a lucrărilor, produselor sau serviciilor. (3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), pentru categoriile de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) lit. c), autoritatea contractantă va avea în vedere cel puţin factori de evaluare în legătură cu: a) contribuţia procesului de fabricaţie la protecţia mediului; b) lanţul de aprovizionare - canale scurte de aprovizionare; c) cea mai scurtă distanţă de la locul de producţie la locul de consum. Art. 189. - (1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată. (2) În sensul alin. (1), factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare. (3) Atunci când consideră necesar, autoritatea contractantă verifică exactitatea informaţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi. H.G. nr. 395/2016: Art. 32. - (1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul «cel mai bun raport calitate-preţ» sau «cel mai bun raport calitate-cost», astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. a) şi b) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi şi trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali şi să poată fi urmăriţi în cadrul procesului de evaluare a ofertelor şi aplicare a criteriului de atribuire. (3) În aplicarea art. 187 alin. (3) lit. a) şi b) din Lege, în cazul în care calitatea personalului ce va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit are un impact semnificativ asupra nivelului de executare şi a rezultatului acestuia, factorii de evaluare a ofertelor se pot referi şi la organizarea/calificarea şi/sau experienţa respectivului personal. (4) Autoritatea contractantă nu poate folosi organizarea/calificarea şi/sau experienţa personalului desemnat pentru a efectua activităţile contractului, respectiv cel precizat la alin. (3), ca parte a procesului de calificare şi selecţie în cadrul procedurii de atribuire a respectivului contract. (5) În cazul în care, în cadrul unei proceduri de atribuire, autoritatea contractantă stabileşte factori de evaluare de natura celor prevăzuţi la alin. (3), precum şi criteriile de calificare în condiţiile art. 179 lit. g) din Lege, aceste criterii se pot referi doar la calificarea şi experienţa profesională a personalului permanent, în special de conducere, al operatorului economic candidat/ofertant, care este precizat în DUAE, respectiv la alte persoane decât cele desemnate pentru a efectua activităţile contractului în cauză. (6) Criteriile de atribuire prevăzute la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu în cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) din Lege, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%. (61) Categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, în sensul art. 187 alin. (8) lit. c) şi alin. (91) din Lege, sunt prevăzute în anexa nr. 2. (7) Prin ordin al preşedintelui ANAP se stabilesc categoriile de servicii intelectuale, în sensul alin. (6). (8) Atunci când stabileşte factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: Pagina 8 din 17

a) nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. (9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect: a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv. (10) În cazul în care, în cadrul unei proceduri se atribuie mai multe loturi, autoritatea contractantă poate stabili criterii de atribuire separate şi diferite pentru fiecare lot în parte. Totodată, trebuie amintite dispozițiile cuprinse în Directiva 2014/24/UE art. 67, alin.(4), teza a II-a din Directiva 2014/24/UE Criteriile de atribuire nu au ca efect acordarea unei libertăți de selecție nelimitate autorității contractante. Ele asigură posibilitatea concurenței efective și sunt însoțite de specificații care permit verificarea efectivă a informațiilor furnizate de către ofertanți, în scopul evaluării modului în care ofertele îndeplinesc criteriile de atribuire. În caz de îndoială, autoritățile contractante verifică efectiv exactitatea informațiilor și dovezilor furnizate de ofertanți. În Cauza C-402/18 Tedeschi and Consorzio Stabile Istant Service, pct. 33, CJUE a reținut: „Directiva menționată are ca obiectiv, astfel cum reiese în esență din considerentul (2), să asigure respectarea, la atribuirea contractelor de achiziții publice, printre altele, a liberei circulații a mărfurilor, a libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii, precum și a principiilor care decurg din acestea, în special egalitatea de tratament, nediscriminarea, proporționalitatea și transparența, și să se asigure că atribuirea contractelor de achiziții publice este deschisă concurenței”. Din economia celor anterior redate se desprinde că intenția legiuitorului a fost respectarea de către autoritățile contractante, prin modul de elaborare al documentațiilor de atribuire a principiilor care guvernează domeniul achiziţiilor publice, respectiv: principiul "nediscriminării",

al

"tratamentului

egal"

şi

al "proporţionalităţii". Scopul pentru care a fost inițiată procedura de achiziție publică este acela de a asigura autoritatea contractantă de capacitatea ofertanților de a furniza produsele necesare derulării contractului de furnizare, așadar accentul care trebuie pus este capacitatea de prestare a contractului de furnizare. Analizând conținutul documentației de atribuire, Consiliul constată că, pentru procedura în cauză, criteriul de atribuire precizat la pct.II.2.5. în fișa de date este „Cel mai bun raport calitate – preț”, autoritatea contractantă a ales să puncteze 4 factori de evaluare și a stabilit următoarea pondere și pentru acești factori, astfel: - prețul ofertei – 40%; - extindere perioadă de garanție – 20%; - termenul de livrare a produselor – 20%; - distanța de la locul de producție la locul livrării – 20%. Pagina 9 din 17

Pentru factorul „Distanța de la locul de producție la locul livrării” autoritatea contractantă a prevăzut următorul algoritm de calcul: „a) Pentru realizarea unei etape de producție la o distanță de maxim 150 km între locul de producție și locul de livrare se acordă punctajul maxim alocat factorului de evaluare, respectiv 20 puncte; b) Pentru realizarea unei etape de producție la o distanță cuprinsă între 150 km și 300 km între locul de producție și locul de livrare se acordă un punctaj de 10 puncte; c) Pentru realizarea unei etape de producție la o distanță mai mare de 300 km între locul de producție și locul de livrare se acordă un punctaj de 0 puncte”. Consiliul are în vedere faptul că autoritatea contractantă, prin modul în care a elaborat și întocmit factorul de evaluare distanța de la locul de producție la locul livrării, nu a avut în vedere ca acesta să se înscrie în limitele legalității și să se circumscrie dispozițiilor art. 187 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Argumentul decisiv adus de achizitoare se bazează pe faptul că prin solicitarea acestui factor de evaluare „distanta de la locul de producţie la locul livrării” s-a avut în vedere protejarea mediului înconjurător în vederea limitării emisiilor provenite din procesele industriale şi transportul pe lanţurile de aprovizionare. În strategia de contractare, autoritatea contractantă a justificat utilizarea acestui factor de evaluare astfel: Factorul de evaluare a fost stabilit în conformitate cu prevederile art. 188 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 98/2016, mobilierul făcând parte din categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, conform Anexei nr. 2 din HG 395/2016. Prin solicitarea ca factor de evaluare „distanta de la locul de producţie la locul livrării", s-a avut în vedere protejarea mediului înconjurător in vederea limitării emisiilor provenite din procesele industriale şi transportul pe lanţurile de aprovizionare. Așadar în fapt, achizitoarea este interesată de nivelul substanțelor poluante, nu de distanța distanța de la locul de producție la locul livrării, iar algoritmul de calul nu cuprinde nicio referire la acestea. Explicaţiile produse de autoritatea contractantă în punctul de vedere aflat la dosar și în cuprinsul strategiei de contractare nu sunt în măsură să reflecte imposibilitatea operatorilor economici care au derulat contracte cu obiect similar și care au depozitul la o distanță mai mare de 300 km (de exemplu 310 km) sau care nu se află în aproprierea sediului autorității nu ar avea capacitate de a îndeplini corespunzător contractul supus licitaţiei. Ceea ce este de interes în derularea cu succes a contractului de furnizare este impunerea unor criterii care asigură achizitoarei îndeplinirea atribuțiilor plasate în sarcina furnizorului și a căror punctare, să reflecte un avantaj calitativ real. Prin urmare, accentul trebuia pus pe capacitatea de prestare a contractului de furnizare, calitatea produselor și livrarea corespunzătoare a acestora, iar nu pe distanța la care se află depozitul față de sediul achizitoarei. Pagina 10 din 17

Se are în vedere că autoritatea contractantă în punctul de vedere formulat, justifică alegere factorului de evaluare reclamat pe considerentul că procedura de achiziție publică vizează atribuirea unui contract de achiziţie publică de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, sens în care, legislația permite utilizarea factorului de evaluare contestat. Astfel cum prevăd dispozițiile din Ordonanța de urgenţă nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative unul dintre, în cazul contractelor de achiziţie publică ce au ca obiect produse agroalimentare, ponderea stabilită pentru factorul de evaluare privind calitatea este de 60% din punctajul total şi este compusă din: 30% pentru factorul "lanţul de aprovizionare" şi 30% pentru realizarea unei etape de producţie în regiunea de dezvoltare unde îşi are sediul autoritatea contractantă, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare. Deși este real ca modificările aduse legislației achizițiilor publice încadrează contractele de furnizare mobilier în categoria contractelor de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, acest lucru nu trebuie tratat dintr-o perspectiva care încalcă normele de concurență și nici restul dispozițiilor din legea achizițiilor publice. Astfel achizitoarea poate solicita informații concrete privind derularea contractului de furnizare și poate stabili cerințe în referire la aspecte practice necesare a fi adaptate specificului obiectului supus procedurii de atribuire în cauză, aceste prerogative reprezintă o obligație corelativă de urmărire a calității produselor, conduita adoptată de autoritatea contractantă trebuind să fie în concordanță cu atribuțiile acesteia de achizitor, una dintre acestea fiind stabilirea nivelului calitativ. De interes pentru derularea contractului ce urmează a se încheia este verificarea potenţialului şi capacității operatorilor economici de a asigura livrarea produselor la nivelul de calitate cerut, inclusiv prin stabilirea unor factori de evaluare în consecință, nu de a impune factori de evaluare care să favorizeze operatorii economici care au loc de producție în anumite zone și care nu produc vreun beneficiu achizitoarei. Prin impunerea factorului amintit, autoritatea contractantă a restricţionat, în mod nepermis, aria operatorilor economici care pot deveni contractanţi, excluzând practic de la procedură pe acei operatori care, deşi au capacitatea de a îndeplini corespunzător contractul în discuţie, locul de producție nu se află în aproprierea sediului autorității contractante sau se află dincolo de limita maximă pentru care se poate obține punctaj (peste limita de 300 km fiind acordate 0 puncte). Cu alte cuvinte, cerința reclamată este restrictivă, prin prisma limitării distanței de la locul de producție la locul livrării la 300 km. Pagina 11 din 17

Întrucât este prioritară respectarea scopului şi a principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, Consiliul stabileşte că, într-adevăr, autoritatea contractantă a nesocotit dispoziţiile legale pe linie de achiziţie publică, restrângând în mod nejustificat sfera operatorilor economici acceptaţi la procedură. Astfel, prescripţiile art. 2 din Legea nr. 98/2016 impun autorităţii să nu aducă atingere, prin factorii de evaluare pe care ii stabilește, principiilor liberei concurenţe, nediscriminării, tratamentului egal şi proporţionalităţii, principii pe baza cărora orice operator economic interesat are dreptul de a participa la procedura de atribuire şi de a i se atribui contractul licitat în condiţiile în care are capacitatea de îndeplinire a lui. Consiliul va reține ca fiind judicioase trimiterile contestatoarei la legislația specifică în domeniu, respectiv: In cuprinsul Ghidului de achiziţii publice verzi care cuprinde cerinţele minime privind protecţia mediului pentru anumite grupe de produse si servicii ce se solicita la nivelul caietelor de sarcini, ghid adoptat prin Ordinul 1068/1652/2018, la punctul 2.A., sunt descrise cerintele minimale pentru protectia mediului obligatorii de a fi inserate in cuprinsul caietelor de sarcini atunci cand se desfasoara o procedura de achizitie publica referitoare la mobilier nou si de interior: legalitatea sursei de provenienta a lemnului, emisiile de formaldehida din panourile de lemn, lista substantelor candidate ca REACH. Formaledihda este un compus gazos care emana care este emant din produsele pe baza de lemn, iar daca aceaste se regaseste intr- o concentratie mai mare decat prevede standardul EN 13986/2004, aceasta poate conduce la o iritare a pielii, ochilor si a cailor respiratorii. Substantele candidate ca REACH, sunt substante care intr-o concentratie mai mare de 0,1% sunt considerante nocive pentru sanatate, acestea fiind stabilite prin art. 59 alin. (10) din Regulamentul REACH: https://echa.europa.eu/ro/candidate-listtable. Daca analizam analizam caietul de sarcini al prezentei proceduri, putem observa faptul ca aceste cerinte minimale nu au fost inserate in cuprinsul acestuia, Ordinul 1068/1652/2018 nefiind astfel respectat. Autoritatile contractante care au desfasurat proceduri publice privind achizitia de mobilier si au manifestat respect pentru mediul inconjurator au introdus in cuprinsul caietelor de sarcini cerintele minimale solicitate prin Ordinul 1068/1652/2018, niciuna dintre aceste autoritati nu au prevazut factorul nelegal al distantei de la locul de productie la locul livrarii ( depunem ca anexa documentantie...). Autoritatile contractante au inteles ca protectia mediului se realizeaza prin cerinte clare, justificate stiintific, care nu afecteaza mediul concurential (...) Protectia mediului trebuie sa fie o preocupara colectiva si individuala, aceasta contribuind la mentinerea echilbirului ecologic al pamantului si la un mediu santos pentru pentru semenii nostri. In justificarea inserării factorului de evaluare se arata: s-a avut vedere protejarea mediului inconjurator in vederea limitarii emisiilor provenite din procesele industriale si transportul pe lanţurile de aprovizionare. Din punct de vedere al poluarii, procesul industrial de fabricare al mobilierului este identic, indiferent ca acesta se desfasoara in proximitatea oraşului ......... sau in proximitatea oraşului Satu Mare. Asadar, pe teza emisiilor provenite din procesele industriale exista „egalitate de poluare", factorul de evaluare atacat neputand a fi justificat. (...) Mai mult, in Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, Criteriile UE privind achiziţiile publice ecologice pentru mobilier, s-a statuat ca in astfel de proceduri ar Pagina 12 din 17

trebui sa prezinte interes pentru autoritatea contractanta, aspecte vizand modalitatea de ambalare (materiale usor recilate/din surse regenerabile, usor separabile); daca piese de plastic mai mari de 50g au marcaje pentru reciclare/sa nu contina substante care ar impiedica reciclarea, punerea la dispoziţie de catre ofertanti a unei fise tehnice a produsului care să conţină instrucţiuni clare de dezasamblare, înlocuire si reparare (pe hârtie sau copie electronică, video) pentru a permite o dezasamblare nedistructivă a produsului de mobilier în scopul înlocuirii pieselor/materialelor componente etc si nici de cum distanta dintre locul de productie si cel al livrarii. Argumentatia Comisiei are la baza faptul ca impactul cel mai mare asupra mediului in cazul acestui tip de contracte este direct legat de materialele din care este confecţionat mobilierul si de modalitatea de ambalare nu de locul productiei. O politică de achiziţii sustenabile poate contribui la reducerea acestui impact prin stabilirea unor specificaţii privind sursa materialelor din care este confecţionat mobilierul. Procesul de producţie, ambalarea si tratarea componentelor sunt, de asemenea, relevante din perspectiva impactului asupra mediului. Nu în ultimul rând, impactul la sfârsitul ciclului de viaţă a mobilierului, din perspectiva reciclării si reutilizării componentelor de mobilier, poate fi semnificativ.” Raportat la dispoziţiile legale enumerate şi la cele statuate anterior, Consiliul stabileşte că algoritmul de calcul pentru realizarea unei etape de producție raportat la un anumit număr de kilometri/distanţă între locul de producție și locul de livrare îngrădeşte accesul la procedură al tuturor operatorilor economici care au potenţialul necesar îndeplinirii contractului în condiţii corespunzătoare, dovedită prin experienţa în derularea unor contracte similare și furnizarea de produse similare care, însă nu îndeplinesc cerința referitoare la un anumit număr de kilometri/distanţă între operatorii economici si autoritatea contractantă. În atari circumstanţe, cerinţa nelegală trebuie să fie remediată, scopul legislaţiei privind achiziţiile publice fiind de a asigura accesul cât mai multor operatori economici la procedurile de atribuire, de promovare a concurenţei între aceştia şi de garantare a tratamentului egal şi nediscriminatoriu. Aceeași abordare este îmbrățișată și de Agenția Națională pentru Achiziții Publice în Proiectul Ghidului de bune practici pentru utilizarea factorilor de evaluare în achiziția de produse din octombrie 2019 publicat pe site-ul agenției, fiind de interes următoarele precizări: Plecând de la prevederile legislaţie în materia achiziţiilor publice, factorii de evaluare pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia; b) organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; c) serviciile postvânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare. Este necesar ca factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare. În ceea ce priveşte ponderea asociată fiecărui factor de evaluare trebuie stabilită astfel încât să nu conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, urmărind ca aceasta să reflecte în mod corect: Pagina 13 din 17

a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv. (...) Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, adoptată de Guvernul României în şedinţa din 9 noiembrie 2018, prin HG nr. 877/2018, propune trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare, prin introducerea unor elemente ale economiei circulare, creşterea productivităţii resurselor, reducerea risipei de alimente şi a deşeurilor, prin diminuarea generării de consumuri la toate nivelurile sale, reciclare şi reutilizare, încurajarea companiilor în adoptarea de practici durabile şi integrarea informaţiilor privind durabilitatea activităţilor lor în ciclul de raportare, promovarea practicilor durabile de achiziţii publice precum şi conştie ntizarea cetăţenilor asupra a ce înseamnă un stil de viaţă în armonie cu natura. Pornind de la pachetul de politici incluse în Strategie, urmărim ca prin îndrumările oferite să aducem în atenţie câteva obiective în raport cu care domeniul achiziţiilor publice poate constitui "motorul" implementării cu succes cel puţin a măsurilor de prevenirea şi limitarea efectelor previzibile ale schimbărilor climatice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi a apei, managementul integrat al deşeurilor, acesta din urmă încadrându-se organic în viziunea dezvoltării durabile. Prin intermediul exemplelor furnizate ne propunem să facilităm aplicarea normelor comunitare adoptate în favoarea mediului, prin integrarea cerinţelor de natură ecologică în cadrul procedurilor de achizitie publică. Iată cele trei paliere de interes : 1. Schimbări climatice / emisii de CO2 Impactul achiziţiilor publice: • Electricitate folosită pentru alimentarea clădirilor şi echipamentelor • Combustibil consumat de vehicule sau pentru încălzirea clădirilor • Emisiile provenite din procesele industriale şi transportul pe lanţurile de aprovizionare Cum putem atenua emisiile de CO2? - Promovând în specificaţiile tehnice standarde ridicate de eficienţă energetică pentru clădiri şi produse; - Cumpărând energie electrică "verde"; - Încurajând inclusiv furnizorii să cumpere autovehicule cu emisii zero. 2. Calitatea aerului şi a apei Impactul achiziţiilor publice: • Poluarea provenită din vehiculele deţinute de sectorul public precum şi de la operatorii economici care desfăşoară serviciile sau livrează produsele sectorul public • Utilizarea de produse chimice (de exemplu, pentru curăţare) care conţin substanţe toxice • Utilizarea în producţia de alimente a pesticidelor şi îngrăşămintelor pe bază de substanţe chimice Cum îmbunătăţim ? - Achiziţionând autovehicule cu emisii zero şi încurajând furnizorii să procedeze în acelaşi mod; Solicitând servicii de curăţenie cu produse care respectă cerinţele etichetei ecologice; Solicitând produse ecologice în contractele de produse agroalimentare şi de servicii de catering. 3. Utilizarea resurselor şi gestiunea deşeurilor Impactul achiziţiilor noastre: • Eliminarea produselor electrice la sfârşitul vieţii; • Deşeuri de materiale de la lucrările de construcţie şi demolare; • Ambalaje utilizate la livrarea mărfurilor. Aşadar, achiziţiile publice de produse sunt reale stimulente pentru dezvoltarea de tehnologii şi inovaţii ecologice, impactul acestora fiind semnificativ întrucât segmentul achiziţiilor de produse are în continuare cea mai mare pondere numerica din totalul procedurilor de achiziţie iniţiate anual (o medie de 44 % în perioada 2017 - 2019) menţinându- Pagina 14 din 17

se într-o plajă de 34 - 37 % din totalul valoric estimat al contractelor de achiziţie iniţiate în acelaşi interval . Promovarea şi realizarea de achiziţii verzi depinde de atitudinea autorităţilor contractante cărora le revine atribuţia de a defini obiectul contractului ce urmează a fi atribuit. Astfel, atunci cand definesc obiectul unui contract, de produse, autorităţile contractante au libertatea să aleagă ce doresc să achiziţioneze, adăugând cerinţelor privind funcţionalitatea, calitatea, termenul de livrare, şi aspecte de mediu, cu condiţia de a nu distorsiona piaţa, prin limitarea sau împiedicarea accesului operatorilor economici. Înainte de elaborarea specificaţiilor tehnice, recomandăm realizarea unei consultări prealabile a pieţei pentru a identifica profilul de mediu al potenţialilor furnizori, chestionând participanţii în scopul de a evalua anticipat performanţele de mediu ale pieţii specifice. Pe de altă parte, apreciem că o abordare diferenţiată în ceea ce priveşte integrarea criteriilor de mediu în funcţie de valoarea contractului de produse, respectiv doar pentru cele care depăşesc anumite praguri de achiziţii publice, este de natură să limiteze oportunităţile de protecţie a mediului, întrucât fiecare autoritate contractantă poate juca un rol în conservarea mediului. Cunoscând fiind faptul că prin Comisia Europeană au fost elaborate criterii specifice de achiziţii publice ecologice pentru grupuri prioritare de produse sau servicii care au fost identificate ca fiind cele mai potrivite pentru ecologizare prin intermediul achiziţiilor publice, prezentăm autorităţilor contractante, într-o ilustrare tabelară sugestivă, recomandări de formulare a factorilor de evaluare ecologici, alături de informaţii care să sprijine verificarea efectivă a informaţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi, în scopul aplicării acestora.” Raportat la dispoziţiile legale enumerate şi la cele statuate anterior, Consiliul determină că, prin impunerea factorului de evaluare distanța de la locul de producție la locul livrării sunt avantajați operatorii economici care au locul de producție apropiat sediului autorității contractante, fără însă ca această distanță să aibă vreo relevanță în raport cu obiectul contractului și produsele care vor fi livrate. În considerarea caracterului restrictiv al factorului de evaluare reclamat, și încălcarea principiilor tratamentului egal și nediscriminării sunt și susținerile contestatoarei, respectiv: ”Factorul de evaluare este restrictiv în contextul în care orice alt operator economic care ar avea posibilitatea să depună oferta competitiva în prezenta procedură s i care ar putea asigura scopul pentru care procedura a fost iniţiată, insa nu va putea fi castigator intrucat locul de productie al mobilierului este la mai mult de 300 km de locatia livrarii. Practic, prin inserarea acestui factor de evaluare, concurenta si accesul egal la procedura este asigurat doar formal si nu in mod efectiv asa cum o impune legislatia in vigoare. (...) Atat cat in caietul de sarcini si in modelul de contract exista clauze care reglementeaza timpul de livrare, timpul de remedieri, sanctiunile aplicabile, nu exista nicio relevanta pentru limitarea accesului la procedura a producatorilor care isi au locul de productie la peste 300 km si/ sau a furnizorilor acestora.  Aceleași considerente au fost avute în vedere de Consiliu și cu ocazia pronunțării Deciziei nr. ... Concluzionând, luând în considerare ansamblul prevederilor legale și conținutul documentației de atribuire, Consiliul constată că autoritatea contractantă intenționează să utilizeze o grilă de punctare aferentă factorului de evaluare care nu prezintă relevanță în procedură raportat la „obiectul” acesteia, algoritmul de calcul aferent factorului de evaluare "Distanta de la locul de productie la locul livrarii”, cu referire la anumite distanţe cuprinse între 150 km si maxim 300 km, neavând nicio legătură cu impactul asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, motiv Pagina 15 din 17

pentru care dispune eliminarea din cadrul documentației de atribuire și a tuturor documentelor aferente acesteia, a factorului de evaluare și a algoritmului de punctare aferent, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei decizii. Pentru toate considerente expuse anterior, constatându-se temeinicia criticilor formulate de către ......... SRL se impune .......... Dispune eliminarea din cadrul documentației de atribuire și a tuturor documentelor aferente acesteia, a factorului de evaluare ”Distanța de la locul de producție la locul livrării” și a algoritmului de calcul aferent, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei decizii. Autoritatea contractantă va fi obligată la stabilirea unui factor de evaluare cu respectarea prevederilor art. 187-189 din Legea nr. 98/2016 și art. 32 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016. Într-o atare situație, Consiliul obligă achizitoarea să remedieze documentația de atribuie, conform celor dispuse anterior, și să posteze o erată în SICAP cu măsurile de remediere dispuse, pentru a fi aduse la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire. Capătul subsidiar de cerere privind anularea procedurii va fi respins, ca nefondat, dat fiind stadiul procedurii (procedura este suspendată) astfel că pot fi dispuse măsuri de remediere în sensul celor precizate. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL, în contradictoriu cu ........., respectiv capătul principal de cerere care vizează necesitatea modificării documentației de atribuire. Obligă autoritatea contractantă la eliminarea din documentația de atribuire a factorului de evaluare Distanța de la locul de producție la locul livrării” și a algoritmului de calcul aferent și la stabilirea factorilor de evaluare cu respectarea prevederilor art. 187-189 din Legea nr. 98/2016 și art. 32 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, în termen de 15 zile de la primirea deciziei. Modificările vor fi efectuate și vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici prin publicarea lor în SEAP, în cadrul aceluiași termen. Pagina 16 din 17

În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondat, capătul de cerere privind anularea procedurii de atribuire. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, .. . . Redactată în 4 exemplare originale, conține 16 pagini. Pagina 17 din 17