Decizie CNSC 2968/2023

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2968/C1/3216 Data: 19.12.2023 Prin contestația nr. 870/14.11.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 62413/15.11.2023, formulată de EURO-AUDIT SERVICE SRL, cu sediul în Târgoviște, str. Calafat nr. 7, județul Dâmbovița, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J15/954/2004, având cod unic de înregistrare RO 16869469, reprezentată legal prin administrator, împotriva documentației de atribuire, emise de către COMUNA SCOBINȚI, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în localitatea Scobinți, județul Iași, în cadrul procedurii simplificate, organizată pentru atribuirea contractului având ca obiect „Execuție lucrări pentru investiția: „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în Comuna Scobinți, județul Iași - etapa a doua”, cod CPV: 45310000-3, s-a solicitat: 1. în principal, modificarea documentației de atribuire în sensul eliminării/modificării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența. 2. obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016. 3. în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii. 4. obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, Pagina 1 din 2

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de EURO-AUDIT SERVICE SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA SCOBINȚI, în ceea ce privește criticile numerotate III, IV, V, VI, VIII, IX, X, XI, XII, XIII și XIV, iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge în rest, ca nefondată, contestația formulată de EURO- AUDIT SERVICE SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA SCOBINȚI. Obligă autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de soluționare către contestator, în cuantum de 3.500 lei. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ................. PREȘEDINTE ...................... Consilier de soluționare ........................ Redactat practicaua deciziei ........................ Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 39 (treizecișinouă) pagini Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2968/C1/3216 Data: 19.12.2023 Prin contestația nr. 870/14.11.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 62413/15.11.2023, formulată de ......................SRL, cu sediul în ........., ........., județul ........., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare RO .........., reprezentată legal prin ........., împotriva documentației de atribuire, emise de către COMUNA ........., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în localitatea ........., județul ........., în cadrul procedurii simplificate, organizată pentru atribuirea contractului având ca obiect „Execuție lucrări pentru investiția: „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în Comuna ........., județul ......... - etapa a doua”, cod CPV: 45310000-3, s-a solicitat: 1. în principal, modificarea documentației de atribuire în sensul eliminării/modificării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența. 2. obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016. 3. în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii. 4. obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Cu titlu preliminar contestatorul înțelege să aducă în discuție legitimitatea demersului său prin prisma interesului pe care îl prezintă în raport cu participarea la procedura. În acest sens solicită Consiliului să Pagina 1 din 41

constate interesul său, respectiv folosul practic urmărit prin contestația formulată. Cu privire la interesul său legitim în depunerea prezentei contestații, precizează că acesta este constituit de posibilitatea sa de a depune oferta în cadrul procedurii și/sau de a fi declarată câștigătoare a acesteia, în condițiile în care, în urma admiterii contestației, s-ar constata faptul că autoritatea contractantă a publicat în mod nelegal o documentație restrictivă, de natură a avantaja în mod nelegal un anumit operator economic și de a împiedica participarea la procedură și a altor operatori. Susține că documentația de atribuire ar fi nelegală în temeiul următoarelor considerente: Pe data de 07.11.2023, ora 08:28, a fost publicată în SEAP documentația de atribuire aferentă procedurii, data stabilită pentru depunerea ofertelor fiind 27.11.2023, ora 15:00. Contestatorul arată că, analizând documentația de atribuire, a constatat faptul că aceasta conține o serie de cerințe nelegale, ce urmează a fi detaliate în cele ce urmează. Astfel, arată că, în conformitate cu proiectul tehnic „......... PTh SSV-semnat”, parte integrantă a documentației de atribuire publicată în SEAP, proiectant este societatea ......................SRL, care a impus prin proiectul tehnic de execuție realizat cerințe privind participarea ofertanților la procedura de achiziție publică finanțată din resurse guvernamentale de către Agenția Fondului de Mediu (cerințe însușite ad litteram de către autoritatea contractantă) care exced cu mult cerințelor minime stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Procedând în acest fel, consideră că proiectantul lucrării cu bună știință a pus autoritatea contractantă în situația de a încălca în mod flagrant prevederile alin. (1) și (2) ale art. 50 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „(1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”. Susține că, prin impunerea unor cerințe tehnice, constructive și/sau funcționale specifice în sarcina ofertanților pentru aparatele de iluminat, componentele sistemului de telegestiune și punctele de aprindere a iluminatului public, proiectantul lucrării contribuie în mod nepermis la restrângerea artificială a concurenței. În opinia sa, impunerea de către proiectant a unor asemenea cerințe restrictive cu dedicație clară pentru un anume ofertant - ...................... SRL este o practică obișnuită Pagina 2 din 41

a

......................SRL,

fiind

de

notorietate

atribuirea către ...................... SRL a tuturor lucrărilor proiectate de către ......................SRL, legăturile dintre cele două societăți fiind mai mult decât evidente. În sensul celor antemenționate indică două proceduri (susținând că sunt câteva sute în aceeași situație) atribuite ...................... SRL și la care acesta (individual sau în cooperare cu alți operatori economici) fie a fost unicul ofertant, fie contracandidații acestuia au fost eliminați, proceduri atribuite în urma proiectelor realizate de către ......................SRL, informațiile redate mai jos având ca sursa SEAP: a) SCNA1065851 (anunț de participare simplificat nr. SCN1097386/ 18-11 -2021); SCNA1084395

(anunț

de

participare

simplificat

nr. SCN1119863/31-01-2023) b)SCNA1081746 (anunț de participare simplificat nr. SCN1107749 / 27-05-2022). În cele ce urmează, susține că va demonstra modalitatea prin care proiectantul lucrărilor pentru „Execuție lucrări pentru investiția: „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în Comuna ........., județul ......... - etapa a doua”, a procedat la impunerea, în mod nelegal, a unor cerințe pe care le pot îndeplini doar echipamentele produse de către ...................... SRL. Cu titlu preliminar, învederează faptul că, așa cum rezultă din captura prezentată, referatul privind verificarea de calitate este unul absolut formal, fără nici cea mai mică legătură cu PT. În opinia sa, acesta este întocmit la modul general și este utilizat de proiectant pentru toate proiectele tehnice pe care le realizează, modificând doar denumirea proiectului și datele de identificare ale beneficiarului, în rest toate informațiile fiind identice pentru toate proiectele întocmite, fiind trase la indigo. În susținerea celor antemenționate înțelege să atașeze prezentei contestații: • Un număr de 27 (douăzeci și șapte) de referate privind verificarea de calitate, emise de către PF Jan Ignat (verificatorul agreat de proiectantul ......................), toate fiind absolut identice și conținând câte o pagină; • Un număr de 4 (patru) referate privind verificarea de calitate, emise de către alți verificatori de proiecte, conținând informațiile necesare, total diferite de cele elaborate de către PF Jan Ignat. În opinia sa este de notorietate faptul că un proiect tehnic reprezintă actul de naștere a unei construcții, asigurând cu privire la faptul că aceasta va fi funcțională pe perioade îndelungate de timp, iar proiectantul garantând pentru efectele pe care le-ar produce acea construcție asupra oamenilor. În cazul unei construcții electrice, fie ea și de iluminat public, este extrem de importantă, dacă nu chiar vitală, respectarea normelor legale Pagina 3 din 41

în domeniu astfel încât cetățenii și animalele să fie protejate de eventualele efecte nocive pe care aceasta le-ar produce în timpul exploatării, cu atât mai mult când este vorba de curent electric, proiectantul trebuind să fie conștient de efectele acestuia asupra vieții. În conformitate cu prevederile art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanțează și realizează investiții sau intervenții la construcțiile existente în sensul legii și au următoarele obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor: c) asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestați, deci legislația în vigoare a impus ca fiecare proiect tehnic să fie verificat cu atenție și profesionalism, astfel încât să nu se producă asemenea evenimente. În cazul prezentului proiect, consideră că Referatul de verificare întocmit de verificatorul atestat PF ............ reprezintă o mostră de iresponsabilitate, care poate avea efecte din cele mai grave în exploatarea acestei construcții. Referatul cuprinde câteva rânduri scrise la modul general din care se poate desprinde lipsa de legătură a constatărilor verificatorului de proiect cu conținutul proiectului. Va nominaliza câteva dintre constatările verificatorului de proiect din Referatul întocmit și semnat: - „A. „Rezistența mecanică și stabilitate”: Instalațiile electrice se vor realiza cu echipamente adecvate și se vor amplasa astfel încât să se asigure protecția acestora la acțiunea agenților chimici și de mediu. Proiectul tehnic prevede că toate elementele se montează în aer liber sub acțiunea factorilor de mediu, astfel încât verificatorul trebuia să constate, să verifice și să stabilească dacă soluția proiectantului va asigura siguranța circulației rutiere, pietonale și a animalelor pe perioada de exploatare de minim 25 ani pentru echipamentele sistemului de iluminat public proiectat. - B. „Securitate la incendiu”: Se va asigura protecția coloanelor electrice împotriva supracurenților. Verificatorul avea obligația de a consemna modul în care proiectantul a prevăzut în PT asigurarea protecției coloanelor electrice împotriva supracurenților, astfel încât să existe certitudinea că în exploatare nu există pericolul de incendiu, nu transmiterea unor recomandări după finalizarea proiectării, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului care face obiectul speței deduse judecății. - C. „Igiena, sănătate și mediu”: Obiectivul va fi prevăzut cu Sistem de iluminat normal exterior stradal, în care se vor înlocui corpurile de iluminat aferente amplasamentelor existente. Enunțul antemenționat reprezintă dovada faptului că Verificatorul de proiect care a semnat toate referatele pentru proiectele elaborate de către ......................SRL nu este conștient de faptul că el este cel care trebuie să verifice un proiect existent și nu o temă de proiectare, în caz contrar nu ar fi constatat că „obiectivul va fi prevăzut cu Sistem de iluminat normal exterior”, ceea ce reprezintă un nonsens și un simulacru de verificare. Pagina 4 din 41

- D. „Siguranța în exploatare”: Obiectivul va fi prevăzut cu: ✓ Sistem de protecție împotriva șocurilor electrice; ✓ Priza de pământ existentă de max.4 ohmi; ✓ Puncte de aprindere; ✓ Alimentare cu energie electrică (...)”. În opinia sa, în urma lecturării enunțului antemenționat se creează aparența faptului că Verificatorul de proiect este total dezinteresat de verificarea proiectului și respectarea legii, în condițiile în care face referire la lucrări care nu au legătură cu proiectul și nu fac obiectul acestuia, fiind mai degrabă preocupat de „bifarea” încă unui pseudo- referat și încasarea onorariului aferent. Arată că niciuna din constatările de mai sus nu fac obiectul PT, fiind lucrări deja existente ale sistemului de iluminat public. Ca urmare a integralității celor antemenționate, consideră că rezultă faptul că, în realitate, PT aferent obiectivului „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în comuna ........., județul .........-etapa a doua” nu este verificat tehnic, chiar dacă aparent există un referat cu semnătura și ștampila verificatorului de proiecte, întrucât, așa cum se poate observa din referatele anexate pentru alte proiecte, acestea sunt absolut identice, copiate la indigo, inclusiv ștampila și semnătura fiind identice, fiind aplicate prin transcopiere pe calculator. În aceste condiții, susține că s-a încălcat, în mod flagrant, art. 22 lit. c) din Legea nr.10/1996, ceea ce determină ca un PT verificat necorespunzător să nu poată fi utilizat în execuție, fără riscuri iminente pentru populație. Prin urmare, adresează Consiliului solicitarea de a dispune reverificarea PT, în concordanță strict cu prevederile legislației în vigoare, astfel încât, să existe siguranța că obiectivul de investiții va respecta toate standardele și normele existente în construcții și nu va pune în pericol viața cetățenilor pe toată perioada de exploatare a acestuia de cel puțin 25 ani. I. ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește activitatea de inlocuire a unui numar de 6 puncte de aprindere. Contestatorul precizează că printre activitățile înscrise în PT, la pag. 16 din documentul „......... PTh SSV-semnat” (pag. 18 din pdf), nu figurează și activitatea de înlocuire a unui număr de 6 puncte de aprindere. Însă la pag. 17 (pag. 19 din pdf) din documentul „......... PTh SSV-semnat”, în Tabelul nr. 4 Centralizator de materiale, sunt prevăzute un număr de 6 puncte de aprindere, fără ca prin PT să se specifice care va fi destinația acestor materiale. De asemenea, susține că, în Detaliile de execuție ale proiectului, nu sunt prevăzute locurile în care se vor monta punctele de aprindere și nici procedurile de execuție specifice acestui tip de lucrare. De asemenea nu se specifică în PT tipul punctelor de aprindere ce vor fi montate, în Fișa tehnică F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieșiri Pagina 5 din 41

monofazate/trifazate (pag. 141-144 din documentul „......... PTh SSV- semnat”) fiind descrise atât puncte de aprindere cu ieșiri monofazate, cât și puncte de aprindere cu ieșiri trifazate, așa cum rezultă din captura de mai jos. Singurele repere în care apar cele 6 puncte de aprindere sunt planșele desenate, în care nu se prevăd detalii tehnice de execuție a acestora, tipul PA, schema monofilară, mod de alimentare cu energie electrică, costul avize de racordare furnizor de energie care se suportă de beneficiar neprevăzut în PT. Având în vedere aceste aspecte esențiale pe care PT nu le prevede, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la completarea PT cu toate aceste aspecte strict necesare în vederea elaborării unei oferte. II. ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la montarea unui numar de 3 senzori multifuncționali. Contestatorul precizează că tot în cuprinsul PT, la pag.17 (pag. 19 din pdf) din documentul „......... PTh SSV-semnat”, în Tabelul nr. 4 Centralizator de materiale la pag.17 este prevăzut un număr de 3 buc. Senzor multifuncțional, care nu sunt însă prevăzute ca activități ale PT, nicăieri în cuprinsul acestuia în Partea scrisă nefiind detaliate lucrările pentru montarea acestora în SIP.  Singurul loc în care se poate observa senzorul multifuncțional este reprezentat de Planșele desenate de la pag. 161-170, în care se pot identifica 3 puncte minuscule, care ar trebui să fie Senzorii multifuncționali. Nu există însă nicăieri în cuprinsul documentației de atribuire nicio descriere a modului în care aceștia se vor monta, locul de montaj, modul de comunicare și rolul lor în cadrul lucrărilor de modernizare a SIP. Mai mult, arată că în Fișa tehnică F5 nr. 3 a senzorului multifuncțional (pag. 138-140 din documentul „......... PTh SSV-semnat”) se prevede faptul că montajul acestuia se va face pe fiecare AIL (corp de iluminat) prin intermediul unei prize Zhaga, fără a se preciza locul de montare a acesteia pe corpul de iluminat (carcasa superioară sau carcasa inferioară), așa cum rezultă din captura prezentată (pct. 1.4). Totodată, arată că prin PT este prevăzut a se monta un număr de doar 3 (trei) senzori multifucționali care au capacitatea de a detecta automobilele și pietonii pe o distanță de 50 m, având o serie de cerințe, așa cum rezultă din captura prezentată (pct. 1.7 – 1.17) - ex. să detecteze mișcarea și sensul de mișcare, să detecteze impactul și să transmită alerta de impact (ex. accident rutier) etc. În aceste condiții solicită Consiliului să constate care este în realitate rațiunea proiectantului/autorității contractante de a solicita la pct. 1.9 din Fișa tehnică F5 nr. 3 includerea cel puțin a 9 senzori care să detecteze o serie de evenimente (mișcare, înclinare stâlp, impact lovire stâlp, zgomot, temperatură, lumină, ceață, ploaie, ninsoare) montați pe doar 3 (trei) corpuri de iluminat din totalul de 729 (șapte sute douăzeci și nouă) de corpuri de iluminat proiectate, respectiv limitarea vădită a Pagina 6 din 41

concurenței, întrucât ,un asemenea senzor, care să înglobeze de unul singur detectarea a 9 evenimente în același timp, nu este disponibil pe piața iluminatului public și, dacă există totuși, acesta este deținut doar de către firma ......................, aflată în strânsă legătură cu proiectantul ....................... Presupunând că solicitarea acestui senzor este justificată și are o finalitate reală, fiind capabil să detecteze o serie de evenimente, astfel cum au fost descrise mai sus, atunci, în mod evident, acesta ar trebui montat pe fiecare corp de iluminat în parte, pentru a detecta mișcarea mașinilor și pietonilor din toate zonele de iluminare, inclinarea tuturor stâlpilor pe care sunt montate corpuri de iluminat, determinarea eventualelor accidente ale stâlpilor pe care sunt montate corpurile de iluminat, zgomotul din oricare zonă a SIP, temperatura, lumina produsă la nivelul fiecărui corp de iluminat, ceața, ploaia și ninsoarea și nu doar în 3 locuri disparate fără nicio logică și utilitate practică. În opinia sa, a admite legalitatea documentației în forma actuală ar fi echivalent cu admiterea faptului că producerea accidentelor ar trebui să aibă loc exclusiv în incinta celor 3 stâlpi pe care sunt montați cei 3 senzori, în egală măsură ploaia și ninsoarea să se producă exclusiv în cele 3 zone, ceea ce în mod evident nu poate fi acceptat, frizând ridicolul. Contestatorul susține că senzorul multifuncțional este o componentă care nu privește iluminatul public, motiv pentru care Ghidul de finanțare nu a prevăzut-o. Includerea acestuia de către proiectant în Fișa tehnică nr. 3 a fost realizată strict din interese de favorizare a ofertantului privilegiat care deține un astfel de senzor. De asemenea susține că Ghidul de finanțare nu a prevăzut printre componentele ce pot fi integrate în proiectele de iluminat finanțate din fonduri publice gestionate de Ministerul Mediului prin Agenția Fondului de Mediu un astfel de senzor pentru că utilitatea lui, comparativ cu cheltuielile de investiție foarte mari, nu justifică această achiziție. Susține că cei 9 senzori conținuți de senzorul multifuncțional (pct.1.11 din FT nr. 3) nu au nici cea mai mică legătură cu iluminatul public, astfel încât acesta să poată fi considerat ca o componentă în funcționarea acestuia. Consideră că este de domeniul evidenței faptul că singurul scop pentru care a fost introdus senzorul multifuncțional în PT este acela de limitare a concurenței, acesta fiind specific doar ......................, aflată în strânsă legătură cu proiectantul ....................... De altfel, acest tip de senzor a fost inclus în toate proiectele sale, care, de altfel, au fost atribuite în proporție de 100% către ofertantul ......................, în majoritatea situațiilor acesta fiind și singurul ofertant sau participant în calitate de subcontractant/terț susținător, așa cum este și cazul procedurii organizate de către aceeași autoritate contractantă, COMUNA ........., pentru prima etapă, în cadrul căreia, singurul ofertant a fost ......... cu terț ......................, contractul fiindu-i atribuit la o Pagina 7 din 41

valoare de 903.752,8 lei, reprezentând 99,88% din valoarea estimată a procedurii (SCN1100922/ 10.02.2022 11:12). Pe cale de consecință, solicită Consiliului să constate inutilitatea solicitării și utilizării a numai 3 multisenzori fără a se specifica necesitatea practică a acestora și fără a se detalia locul de montare a lor și să dispună fie eliminarea acestora, întrucât reprezintă o veritabilă piedică în calea concurenței, fie detalierea necesității acestora și indicarea a cel puțin unui producător al unui asemenea produs existent pe piața mondială. III. ambiguitatea și nelegalitatea documentației in ceea ce priveste cerinta referitoare la sistemul de telegestiune Contestatorul susține că, în cuprinsul PT, la pag. 19 (pag. 21 din pdf) din documentul „......... PTh SSV-semnat”, se prezintă sistemul de telegestiune impus de proiectant, descris sumar și intenționat confuz, astfel încât, ofertanții să nu poată oferta soluția impusă și, astfel, să renunțe la a participa la procedură, iar, în acest fel, proiectantul să și-l adjudece prin propria sa firmă de construcții ....................... În mod concret, susține că la pag. 20 din PT (pag. 22 din pdf) la pct. „Conectivitate”, se prevede că „Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicație ales”. „Conectivitate Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales”. (Faza Proiect-P.Th. Nr. Proiect: 1PT/2023). Analizând prin prisma PT concluzia proiectantului, contestatorul susține că va arăta erorile intenționate pe care acesta le impune prin proiect, încălcând, în acest fel, în mod grav, legislația din domeniul construcțiilor și cea din domeniul achizițiilor publice. De asemenea, arată că la aceeași pag. 20 din PT (pag. 22 din pdf) proiectantul prevede la pct. „Operabilitate” următoarele: „Având în vedere că sistemul de iluminat public stradal este considerat de interes strategic pentru beneficiar, controlul acestuia trebuie să se poată face 24h/24h, 7 zile din 7 pe un calculator/laptop din dispecerat, printr-o aplicație wed-based, cât și prin dispozitive mobile (telefoane mobile/tableta), indiferent dacă acestea utilizează Android sau IOS”. Pagina 8 din 41

„Operabilitate Este necesar ca sistemul de telegestiune să fie accesibil, în condiții de siguranță cibernetică maximă, de pe orice terminal mobil sau fix acreditat de beneficiarul sistemului. Având în vedere faptul că sistemul de iluminat public stradal este considerat de interes strategic pentru beneficiar, controlul acestuia trebuie să se poată face 24h/24h, 7 zile din 7, de pe un calculator/laptop din dispecerat, printr-o aplicație web- based, cât și prin dispozitive mobile (telefoane mobile/tablete), indiferent dacă acestea utilizează Android sau IOS. De asemenea, sistemul trebuie să fie capabil să notifice, atât în aplicație cât și prin email, factorii interesați. asupra unor avarii sau funcționări defectuoase”. În opinia sa, este mai mult decât evident faptul că, de la un rând la altul, proiectantul nu este capabil să fie consecvent cu proiectul pe care îl realizează, pe de o parte afirmând la pct. „Conectivitate” că sistemul de telegestiune nu se va conecta la internet, iar pe de alta parte, la pct. „Operabilitate”, afirmând că sistemul de telegestiune va utiliza non stop o „aplicație web-based”, aplicațiile bazate pe web-based cuprinzând de fapt toate aplicațiile care comunică cu utilizatorul prin HTTP (adică internet). Având în vedere cele prezentate, contestatorul susține că autoritatea contractantă are obligația de a stabili care este tipul de comunicație pe care îl impune drept cerință: PLC (Power Line Communication), adică tehnologia de comunicații pe linia de alimentare a cablurilor electrice pentru a primi date și a trimite comenzi sau comunicație prin WEB-BASED, care implică legătura cu internetul. Acest aspect este sprijinit și de fișele tehnice ale componentelor sistemului de telegestiune prin care se impune drept cerință comunicarea exclusiv PLC pentru (pentru controlerul de corp - Fișa tehnică F5 nr. 2 și pentru senzorul multifuncțional - Fișa tehnică F5 nr. 3) și comunicație cu CMS care este disponibilă pe internet (pentru Fișa tehnica F5 nr. 5, pact. 1.17, 1.20, 1.37, 1.39 Sistem de telegestiune), în timp ce controlul și gestiunea sistemului de telegestiune 24h/24h, 7zile din 7 se realizează printr-o aplicație WEB-BASED de pe calculator/laptop sau dispozitive mobile/tabletă prin Android sau IOS, toate funcționând prin internet. Ținând seama că suntem în posesia unui Proiect tehnic de execuție care a fost verificat de către un verificator de proiecte autorizat MLPAT (cu referat copy paste) și avizat de beneficiar cu serioase erori de concepție și confuzii voit provocate, solicită Consiliului să impună autorității contractante refacerea acestui proiect astfel încât acesta să poată fi utilizat de către ofertanți în realizarea obiectivului proiectat. IV. ambiguitatea și nelegalitatea documentației in ceea ce privește cerinta referitoare la comunicatia de tip plc solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifunctional si concentratorul de date (GATEWAY). Contestatorul precizează că prin PT proiectantul impune realizarea comunicației dintre controlerele de corp și senzorii multifuncționali, Pagina 9 din 41

montate pe carcasa exterioară a corpurilor de iluminat și concentratoarele de date (gateway) montate în interiorul punctelor de aprindere exclusiv prin liniile de alimentare cu energie electrică existente aflate în proprietatea furnizorului de energie electrică, adică prin comunicație exclusiv de tip PLC (Power Line Communication). În continuare, comunicația între concentratorul de date (modulul central) și serverul CMS proprietate a beneficiarului (care însă nu este prevăzut printre achizițiile proiectului) trebuie să se efectueze prin PLC (Power Line Communication). De asemenea arată că fiecare CMS este alcătuit din două părți - partea din față și partea din spate. Partea din față este partea cu care interacționează utilizatorul. Este modul în care site-urile sunt structurate și stilizate în mod vizibil. Partea din față reunește HTML, CSS și JavaScript pentru a oferi un conținut bogat, interactiv și stilizat. Partea din spate a unui CMS este aplicația utilizată pentru a posta conținut nou pe un site. Procesul începe prin accesarea unei interfețe web (adică internet) care permite să adaugi, să creezi și să publici cu ușurință conținut în partea din față a sistemului CMS. Mai degrabă decât cunoașterea HTML, CSS și JavaScript susține că este posibilă crearea de conținut într-o interfață similară cu Microsoft Word. Partea din spate stochează apoi acest conținut în baza de date și îl publică în partea din față a site-ului. Împreună, aceste două sisteme formează CMS. Acestea permit publicare de conținut, cunoașterea tehnologiilor web sau construirea aplicației web de la zero. În opinia sa proiectantul avea obligația de a descrie în proiect, în mod clar, în ce condiții și cum este posibilă comunicația de tip PLC pe care a impus-o pentru controlerele de corp, senzorul multifuncțional și concentratorul de date (gateway), atâta timp cât pentru cel din urmă (gateway) a impus o comunicație tip web-based. Și, mai mult, arată că, comunicația de tip PLC este posibilă doar dacă în punctul de aprindere în care sunt instalate cele 6 gateway-uri (concentratoare de date) există legături fizice directe (cablul de alimentare a rețelei electrice pentru corpurile de iluminat) între corpurile de iluminat dintr-o anumită zonă (stradă) și gateway (concentratorul de date). În acest sens, în fiecare punct de aprindere, pentru a fi posibilă comunicația PLC, se vor instala tot atâtea gateway-uri câte circuite directe de alimentare au corpurile de iluminat dintr-un punct de aprindere. În caz contrar comunicația cu unele controlere de corp de telegestiune nu va fi posibilă pentru că nu există legătura fizică între corpurile de iluminat echipate cu controlere de corp de telegestiune și senzori multifuncționali și gateway-ul montat în punctul de aprindere. Mai simplu, consideră că în punctul de aprindere vor trebui montate tot atâtea gateway-uri câte circuite de intrare-ieșire există în punctul de aprindere pentru alimentarea corpurilor de iluminat cu energie electrică, pentru realizarea comunicării PLC. Pagina 10 din 41

Contestatorul susține că o altă problemă pe care proiectantul avea obligația să o rezolve prin PT se referă la modalitatea de preluare de către concentratorul de date (gateway) care nu este prevăzut cu interfața (modem) PLC, întrucât acesta comunică prin web-based cu serverul CMS a datelor transmise de către controlerele de telegestiune și senzorii multifuncționali care comunică prin sistem PLC, între aceste componente existând deosebiri majore constructive, făcând imposibilă preluarea datelor și transmiterea lor pentru prelucrare către serverul CMS. În această situație solicită Consiliului să impună autorității contractante refacerea PT, astfel încât, să fie posibilă utilizarea aceluiași tip de comunicație între toate componentele sistemului de telegestiune, atât cu modulul central, cât și între acesta și serverul CMS. De asemenea, solicită Consiliului să impună autorității contractante cuprinderea în cadrul PT a tuturor componentelor necesare realizării proiectului, fără excepție (ex. Server CMS, modemuri PLC, repetoare - amplificatoare de semnal, acces la rețeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicație impuse, etc.). Având în vedere cele prezentate consideră că în mod evident documentația conține o serie de deficiențe grave care trebuie remediate, în caz contrar fiind afectată în mod iremediabil concurența între operatorii economici, făcând imposibilă participarea la procedură. V. ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 1 rd. 1.2, rd. 1.3 și fișa tehnică f5 nr. 2 controler punct luminos, rd. 1.12. Contestatorul arată că, la Fișa tehnică F5 nr. 1, se impune la rd. 1.2, că „Aparatul de iluminat va fi integrat într-un sistem de control care permite controlul la distanță”. Se impune, de asemenea, la rd.1.3, că „Aparatul de iluminat va fi echipat cu modul de telegestiune”. În același timp, în fișa tehnică F5 nr. 2 Controler punct luminos, rd. 1.12, se impune, pentru controlerul de corp de telegestiune, ca tipul de comunicație să fie exclusiv PLC (Power Line Communication). În această situație în care se impune pentru corpul de iluminat ofertat să fie integrat într-un sistem de control care permite controlul la distanță, iar pentru controlerul de corp, care reprezintă tocmai echipamentul prin care poate fi controlat corpul de iluminat la distanță, s-a impus exclusiv comunicația de tip PLC (adică exclusiv pe linia de alimentare cu energie electrică a corpului de iluminat), consideră că se pune foarte serios problema realizării controlului la distanță fără utilizarea conexiunii la internet (web) sau radiofrecvență (RF). În aceste condiții în care cerințele impuse prin fișele tehnice din PT se exclud una pe cealaltă și duc la imposibilitatea ofertării unei soluții de comunicare în concordanță cu documentația de atribuire, solicită Consiliului să impună autorității contractante să refacă PT, în concordanță cu soluțiile existente, în acest moment, pe piață. Pagina 11 din 41

VI. ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la „compartimentul accesorii electrice va fi prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului in poziția „deschis” pe durata realizarii interventiilor cu siguranță de mentinere”. Contestatorul consideră că cerința este formulată în mod ambiguu, întrucât există: a) corpuri de iluminat al căror capac se deschide în jos și nu au nevoie de un asemenea dispozitiv; b) corpuri de iluminat al căror capac se deschide în sus la 180o și de asemenea nu necesită dispozitiv de menținere și c) foarte puține corpuri de iluminat, printre care și corpurile ...................... SRL, care se semideschid și au nevoie de un asemenea dispozitiv de menținere în poziția „deschis”. În egală măsură susține că Ghidul de finanțare nu impune o asemenea

cerință,

ea

fiind

introdusă

de

către proiectantul ......................SRL, preocupat exclusiv de obstrucționarea concurenței cu orice preț. Ca urmare a celor antemenționate se impune eliminarea cerinței, ea fiind, în mod vădit, nelegală. Prin urmare, cerința privind menținerea capacului compartimentului accesorii în poziția „Deschis”, prin utilizarea unui dispozitiv de menținere în această poziție este o cerință abuzivă, întrucât pe piața iluminatului public există nenumărate modele de corpuri de iluminat la care deschiderea capacului accesorii electrice se face la 180o în partea superioară sau în partea inferioară a corpului de iluminat. În aceste cazuri corpul de iluminat nu are nevoie de un asemenea dispozitiv, întrucât capacul corpului de iluminat se menține în poziția deschis în mod natural, firesc. Includerea unei asemenea cerințe în fișa tehnică a corpului de iluminat consideră că s-a realizat de către proiectant cu aprobarea autorității contractante cu scopul clar al avantajării ofertantului privilegiat și cu reducerea drastică a concurenței. VII. ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la „placa led va fi prevăzută cu un senzor termic care permite, împreună cu tipul de driver utilizat, reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura pe sursele led depășește pragul critic prestabilit”. Contestatorul consideră că impunerea unei cerințe constructive „ca placa LED să fie prevăzută cu senzor termic”, specifică aparatului de iluminat al ...................... SRL, beneficiarul real al acestei cerințe, este restrictivă, întrucât, producătorii consacrați nu utilizează un asemenea sistem de răcire a LED-urilor aflate în funcțiune, prin reducerea fluxului luminos, măsură ce poate fi deosebit de periculoasă pentru circulația auto și care poate predispune la accidente grave de circulație. Industria iluminatului public a rezolvat problema controlului temperaturii critice, Pagina 12 din 41

care se poate înregistra pe joncțiunile LED-urilor aflate în funcțiune prin realizarea managementului termic combinat al răcirii LED-urilor prin utilizarea concomitentă a mai multor procedee de răcire. Doar aparatele de iluminat primitive mai utilizează astăzi reducerea fluxului luminos al LED-urilor pentru menținerea temperaturii de funcționare, întrucât, acestea nu sunt prevăzute cu sisteme de răcire combinate. În egală măsură, arată că Ghidul de finanțare nu impune o asemenea

cerință,

ea

fiind

introdusă

de

către proiectantul ......................SRL, preocupat exclusiv de obstrucționarea concurenței cu orice preț. Ca urmare a celor antemenționate, se impune eliminarea cerinței, ea fiind, în mod vădit, nelegală. Contestatorul susține că impunerea prin Proiectul tehnic de execuție, a anumitor cerințe constructive pentru corpul de iluminat, ca de exemplu, placa LED să fie prevăzută cu senzor termic pentru reducerea fluxului luminos, atunci când temperatura la nivelul joncțiunilor LED-urilor crește, este o soluție depășită tehnic și moral, întrucât tehnologia de fabricație existentă astăzi în lume permite utilizarea unor metode de răcire a LED-urilor, în așa fel încât temperatura pe joncțiunile acestora să se mențină permanent în parametrii optimi. Impunerea de către proiectant cu aprobarea autorității contractante a acestei cerințe s-a realizat tocmai pentru că ofertantul privilegiat (producător) nu deține pentru corpurile fabricate o tehnologie de răcire a LED-urilor bazată pe mai multe metode de răcire, limitându- se la echiparea corpurilor de iluminat fabricate cu senzor termic, motiv pentru care impune și celorlalți ofertanți soluția lui tehnică, ceea ce va avea ca efect avantajarea acestuia și restrângerea drastică a concurenței care a renunțat la o asemenea tehnologie învechită. VIII. ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat și la rd. 1.17, referitoare la aplicația mobilă gratuită. Contestatorul arată că în Fișa tehnică F5 nr. 1 a corpului de iluminat cu LED, rd.1.14 s-a impus drept cerință inscripționarea aparatului de iluminat cu un cod QR prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe întreaga perioadă de funcționare a corpului de iluminat. În acest sens se solicită mijloace de proba privind durabilitatea codului QR, fără a se detalia în ce constau aceste mijloace de probă. De asemenea, arată că, în aceeași fișă tehnică la rd. 1.17, se solicită punerea la dispoziție beneficiarului a unei aplicații mobile gratuite, disponibilă în Google Play și AppStore prin indicarea numelui aplicației și a modului de accesare a acesteia, cu scopul verificării unor informații despre corpul de iluminat ofertat, fără a se specifica cine va pune la dispoziție aplicația respectivă. Totodată, la același rd. 1.17, se solicită furnizarea în cadrul Propunerii tehnice a aplicației gratuite și a Pagina 13 din 41

unui cod serial/cod QR/cod de bare, al unui aparat existent în scopul verificării funcționalităților solicitate. În opinia sa există o gravă necorelare între obligativitatea ofertanților de a furniza corpurile de iluminat exclusiv cu un cod QR aplicat prin gravare, poansonare sau alta metodă nedistructivă, în timp ce se solicită în cadrul aceleași cerințe punerea la dispoziție a unui cod serial/cod QR/cod de bare și nu doar a unui cod QR, cum în mod abuziv este solicitat la rd. 1.14. Consideră că se impune de asemenea clarificarea de către proiectant a momentului introducerii datelor suplimentare în aplicația mobilă gratuită și cine va efectua acest lucru, ținând seama că aplicația respectivă va deveni funcțională doar după desemnarea ofertantului câștigător. Solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la eliminarea din cuprinsul Fișei tehnice a oricărei referiri la aplicația mobilă gratuită (rd. 1.14, rd. 1.17) până în momentul refacerii PT cu condițiile concrete de funcționare a codului QR. Nu în ultimul rând, învederează faptul că tipul informațiilor de la pct. b), pentru care beneficiarul solicită a fi permisă introducerea lor în aplicație sunt informații pe care le furnizează sistemul de telegestiune care va fi implementat și nu o aplicație de tip cod QR. De altfel, operarea într-o aplicație proprietară nu poate fi efectuată de către terți și în niciun caz în mod independent de permisiunea producătorului. Doar sistemul de telegestiune ce va fi implementat poate pune la dispoziția beneficiarului fără restricții toate informațiile solicitate aplicației QR, acesta devenind proprietarul de drept al sistemului de telegestiune. În opinia sa întrebarea care se pune este relevantă, utilitatea acestei aplicații de tip QR, atâta timp cât se implementează un sistem de telegestiune capabil să furnizeze informații infinit mai multe autorității contractante decât o simplă aplicație QR a unui corp de iluminat. În condițiile în care toate informațiile solicitate prin impunerea acestei cerințe sunt dublate de informațiile impuse prin Fișa tehnică a producătorului și sistemul de telegestiune implementat, consideră că cerința referitoare la punerea la dispoziție a unei aplicații mobile gratuite care să dubleze informații deja solicitate prin alte documente este o cerință restrictivă și profund nelegală, motiv pentru care solicită eliminarea acesteia sau modificarea cerinței, în sensul de a face referire, exclusiv, la informații care nu sunt gestionate prin sistemul de telegestiune. În susținerea celor antemenționate, invocă Decizia CNSC nr. 2625/C11/2629/08.11.2023. IX. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 3.14, REFERITOARE LA RAPORTUL DE TESTARE LM-80, TM-21. Pagina 14 din 41

Contestatorul arată că în Fișa tehnică F5 nr.1 Corpuri de iluminat cu LED la pct. 3.14 proiectantul impune în mod eronat testul LM-80 TM-21 pentru LED-uri, testul corect fiind LM-84 TM-28. Testul LM80 TM 21 se utilizează doar în cazul în care se montează LED-uri independente montate sau nu într-o sursă de lumină (placa LED, bec LED, tuburi LED, etc). Testul LM-84 TM-28 se utilizează în cazul în care LED-urile dispuse pe placa optică sau în mod individual se montează într-un corp de iluminat, așa cum este cazul proiectului de față. Diferența clară între cele două rapoarte de testare LM-80 TM-21 si LM-84 TM-28 rezidă în faptul că primul testează durata de viață (funcționare a LED-urilor), în timp ce al doilea testează durata de viață a corpurilor de iluminat echipate cu LED- uri. Prin testul LM84TM28 este testată durata de viață (funcționare) a LED-urilor care funcționează montate într-un corp de iluminat care absoarbe o parte semnificativă a fluxului luminos emis și sunt influențate și de alți factori față de LED-urile care nu sunt montate într-un sistem de iluminat. În condițiile în care prin PT se impune montarea de corpuri de iluminat în SIP este cât se poate de clar impunerea unui test adecvat corpurilor de iluminat echipate cu LED-uri și nu doar pentru LED-uri libere. Pe cale de consecință, solicită Consiliului obligarea autorității contractante la modificarea documentației în sensul celor antemenționate. X. ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 2 controler punct luminos, rd. 1.12. Prin Fișa tehnică F5 nr. 2 Controler punct luminos, la rd. 1.12 proiectantul impune ca tip de comunicație exclusiv PLC (Power Line Communication), în timp ce la rd. 1.1 se stabilește ca acesta să efectueze „controlul la distanță sau automat a aparatelor de iluminat”. În opinia sa este cât se poate de vizibil că realizarea controlului la distanță a aparatelor de iluminat nu se poate realiza decât prin comunicație GSM sau RF cu utilizarea internetului. Atâta timp cât proiectantul impune doar comunicația PLC adică pe cablurile electrice de alimentare a corpurilor de iluminat controlul la distanță nu va fi posibil fără interacțiunea cu internetul. Motivația proiectantului în ceea ce privește lipsa costurilor de comunicație prin PLC nu reprezintă o alternativă atâta timp cât rețelele electrice nu sunt pregătite pentru astfel de comunicații, accesul la rețele trebuie acordat de proprietarul acestora și nu se face în mod gratuit, în timp ce în spectrul frecvențelor radio sunt nenumărate posibilități de acces gratuit pentru realizarea comunicațiilor. În acest sens, solicită Consiliului să elimine din fișa tehnică exclusivitatea pentru comunicația de tip PLC și să permită și alte tipuri de comunicație pe frecvențe libere. XI. ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 2 rd. 1.10, referitoare la Pagina 15 din 41

inscripționarea aparatului de iluminat și la rd. 1.16, referitoare la aplicația mobilă gratuită. Contestatorul precizează că susținerile sale de la cap. VIII de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care nu le mai reia. XII. ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr 3 senzor multifuncțional, rd. 1.5. Contestatorul precizează că susținerile sale de la cap. X de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care nu le mai reia. XIII. ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 4 rd. 1.16, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat și la rd. 1.20, referitoare la aplicația mobila gratuită. Contestatorul precizează că susținerile sale de la cap. VIII de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care nu le mai reia. XIV. ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișele tehnice f5 nr. 4 rd. 3.3 și nr. 5 rd. 3.2, referitoare la certificatul de conformitate solicitat. Contestatorul arată că în Fișa tehnică F5 nr. 4 pct.3.3 nu se specifică în clar dacă proiectantul solicită certificat de conformitate pentru punctul de aprindere sau pentru echiparea acestuia conf.rd.1.18, adică pentru Gateway, senzor de lumină, senzor efracție și ceas programator. În cazul în care se solicită certificarea punctului de aprindere atunci invocarea standardelor respective nu îi sunt aplicabile acestuia, iar producătorii punctelor de aprindere din România nu dețin asemenea certificări. Menționează că echipamentele electrice ale producătorilor străini nu pot fi montate în Sistemul Energetic Național fără omologarea acestora de ANRE. Pe cale de consecință solicită Consiliului obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței sau reformularea pentru punctul de aprindere. De asemenea arată că aceeași situație este aplicabilă și pentru sistemul de telegestiune - Fișa tehnică F5 nr. 5, rd. 3.2. XV. nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișele tehnice nr. 2 controller punct luminos rd. 3.2, nr. 3 senzor multifuncțional rd. 3.2, nr. 4 punct de aprindere trifazat cu gateway rd. 3.3, nr. 5 sistem de telegestiune rd. 3.2 referitoare la obligativitatea certificatului de conformitate conform directivelor esențiale. În opinia sa, nelegalitatea acestor cerințe rezidă din faptul că este limitată demonstrarea îndeplinirii prin impunerea certificatului de conformitate, în condițiile în care legislația în vigoare în materia achizițiilor publice impune acceptarea de mijloace echivalente, cum ar fi declarația de conformitate, care este o declarație pe proprie răspundere Pagina 16 din 41

a producătorului, emis sub sancțiune legală, prin care acesta confirmă faptul că produsele ofertate respectă standardele prevăzute de directivele europene și li se poate aplica marcajul CE. Declarația de conformitate CE este valabilă neînsoțită de Certificatul de conformitate solicitat ca cerință la pct. 3.3, fiind o declarație dată în baza legii pe răspunderea producătorului, Certificatul de conformitate este un document emis de către un laborator autorizat, prin care acesta confirmă că produsele testate de laborator (deci nu cele ofertate, întrucât testarea este mult anterioară ofertării) respectă standardele prevăzute de directivele europene și este valabil doar însoțit de Declarația de conformitate CE a producătorului, prin care acesta se angajează să oferteze produse similare cu cele testate prevăzute în certificatul de conformitate. Prin urmare solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la modificarea documentație de atribuire, în sensul acceptării prezentării și a declarației de conformitate în vederea îndeplinirii cerinței. Mai mult consideră că formularea cerinței este ambiguă și lasă loc subiectivismului, întrucât nu stabilește cu claritate ce anume din standardele invocate trebuie să respecte produsele supuse testării, iar menționarea generală a îndeplinirii standardelor (care prin excelență sunt

standarde

tehnice

care

confirmă/infirmă

parametrii tehnici/constructivi/ funcționali cât se poate de reali) este impusă doar cu scopul limitării concurenței și avantajarea unui anumit ofertant, respectiv ...................... SRL. Cerința impusă privind prezentarea unui Certificat de conformitate pentru produsele ofertate este o cerință excedentară impusă doar cu scopul limitării concurenței, în timp ce Declarația de conformitate CE este suficientă și satisface pe deplin cerința privind conformitatea produselor ofertate cu directivele UE neînsoțită de Certificatul de conformitate, motiv pentru care solicită obligarea autorității contractante la modificarea documentației de atribuire, în sensul acceptării prezentării și a declarației de conformitate în vederea îndeplinirii cerinței. XVI. nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică nr. 5 sistem de telegestiune rd. 5.1 referitoare la punerea la dispoziție a unui serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție. În opinia sa cerința este excesiv a fi impusă în sarcina tuturor ofertanților, fiind necesar a fi modificată, în sensul că va interveni doar în privința câștigătorului, după cum în mod judicios a stabilit Consiliul în cuprinsul Deciziei nr. 2625/C11/2629/08.11.2023. Apreciază că în speță sunt incidente următoarele prevederi legale: alin. (1) și (2) ale art. 50, alin. (1) al art. 154, alin. (1) si (6) ale art. 155, alin. (1) si (2) ale art. 156, alin. (1) si (2) ale art. 158, art. 167, art. 200 din Legea nr. 98/2016. Pagina 17 din 41

Prin urmare, consideră că modalitatea în care autoritatea contractantă a publicat documentația de atribuire aferentă acestei proceduri este de natură a limita, în mod nelegal, participarea la procedură și de a încălca principiul tratamentului egal, motiv pentru care se impune luarea măsurilor necesare pentru stabilirea legalității, astfel cum au fost acestea detaliate în cuprinsul prezentei contestații. În susținerea celor invocate în cuprinsul contestației înțelege să invoce Deciziile CNSC nr. 1287/C10/1185/09.06.2023 și 1257/C5/1186 / 06.06.2023, menținute prin Deciziile nr. 436/08.08.2023, respectiv 435/08.08.2023 emise de către Curtea de Apel Suceava în Dosarele nr. 486/39/2023, respectiv 480/39/2023, prin intermediul cărora, în spețe similare, în cazul unor proiecte realizate de către ......................, au fost admise criticile sale. Nu în ultimul rând, înțelege să invoce Decizia CNSC nr. 2625/C11/ 2629/08.11.2023. Pentru considerentele expuse, solicită Consiliului: - în principal, modificarea documentației de atribuire în sensul eliminării/modificării cerințelor restrictive, care limitează în mod nelegal concurența. - obligarea autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016. - în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii. - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedura conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației. În drept, întemeiază prezenta contestație pe dispozițiile art. 8 și următoarele din Legea 101/2016. În susținerea prezentei înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și de orice probe a căror necesitate va rezulta din dezbateri, sens în care atașează, copii certificate pentru conformitate cu originalul după următoarele înscrisuri: • un număr de 27 (douăzeci și șapte) de referate privind verificarea de calitate, emise de către PF Jan Ignat (verificatorul colaborator al proiectantului ......................), toate fiind absolut identice și conținând câte o pagină; • un număr de 4 (patru) referate privind verificarea de calitate, emise de către alți verificatori de proiecte. Prin adresa nr. 13441/24.11.2023, înregistrată la CNSC sub nr. 64862/27.11.2023, autoritatea contractantă transmite punctul său de vedere cu privire la contestație. Pagina 18 din 41

În preambul, cu privire la criticile aduse de către contestator, autoritatea contractantă consideră că acestea sunt eronate și nejustificate și au ca unic scop diminuarea cerințelor și caracteristicilor tehnice ale produselor, în așa fel încât, contestatorul să poată oferta produse inferioare, ce nu satisfac nevoile achizitorului. Astfel, arată că, prin contestația depusă, contestatorul nu critică utilitatea evidentă a prezentării documentației de conformitate a echipamentelor, ci, solicită eliminarea acestora, deoarece, nu fac parte din gama de produse comercializate de acesta. În opinia autorității contractante, eliminarea necesității prezentării documentației criticate conduce la riscul achiziționării unor echipamente îndoielnice, calitativ, care nu asigură îndeplinirea indicatorilor de performanță, și care nu respectă cerințele fundamentale impuse de legislația în construcții. Autoritatea contractantă precizează că va demonstra, în cele ce urmează, faptul că, criteriile minime impuse de ghidul de finanțare asupra echipamentelor proiectate sunt cerințe minime de calitate, fiind complementare unei soluții proiectate corect și complet. Menționează că, proiectul tehnic în cauză, respectă Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 privind aprobarea ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, cât și conținutul cadru impus de HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare al documentațiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, care au condus la aprobarea proiectului spre finanțare la Administrația Fondului pentru Mediu. De asemenea, menționează că, în derularea, organizarea și efectuarea procedurii de achiziție, proiectantul SC ......................SRL și nici o altă firmă externă ce ar putea avea legătură cu ......................sau cu firme din grupul ......................, nu este implicată nici o persoană fizică sau juridică care ar putea avea interese sau să afecteze corectitudinea licitației. Astfel, consideră că dezbaterea prezentei contestații ar trebui să se rezume la cerințele tehnice criticate, lăsând deoparte orice alte argumente/critici/supoziții ce țin de poziționarea în piață, lupte ne/concurențiale, etc. Totodată, autoritatea precizează că a solicitat servicii de specialitate în proiectare din partea unui proiectant autorizat, proiectant care a stabilit o soluție tehnică funcțională, soluție tehnică care respectă cerințele minime din contractul de finanțare a investiției. Așa cum o arată și art. 12 alin. (1) din HG nr. 907/2016, este în sarcina proiectantului să dezvolte, să detalieze și după caz, să optimizeze prin propuneri tehnice, scenariul/opțiunea aprobat (ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenții. Pagina 19 din 41

Cu alte cuvinte, arată că este în sarcina proiectantului ca, pornind de la cerințele tehnice minime ale documentației de avizare a lucrărilor de intervenție aprobate de finanțator, să adapteze soluția la specificul amplasamentului în vederea obținerii unui sistem de iluminat funcțional, durabil, performant, cu respectarea cerințelor fundamentale prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 50/1995 privind calitatea în construcții. În cele ce urmează, autoritatea contractantă susține că va clarifica și demonstra caracterul nefondat al criticilor aduse de contestator. Ca o chestiune prealabilă, autoritatea contractantă menționează faptul că ......................SRL este elaboratoarea proiectului tehnic, și nu autoritatea contractantă din prezenta procedură. Așa cum poate fi, cu ușurință observat, la nivelul proiectului tehnic, nicăieri pe parcursul acestuia nu sunt formulate cerințe sau criterii de calificare a acestora, stabilirea acestora fiind apanajul autorității contractante, așa cum este definit de art. 163 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Așa cum rezultă din conținutul prevederilor art. 140 din Legea nr. 98/2016, întocmirea proiectului tehnic de către un operator economic și, ulterior, depunerea unei oferte în cadrul respectivei proceduri chiar de către acel operator economic, nu este de natură a distorsiona concurența. Susține că, în mod similar, a opinat și Agenția Națională pentru Achiziții Publice, prin răspunsul formulat la Speța 994 din data de 2 iunie 2020, în sensul că un operator economic care a întocmit proiectul tehnic poate fi exclus, numai dacă autoritatea contractantă poate demonstra fără echivoc nu doar faptul că acesta se află în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedură/procedurile respectivă(e) nu le posedă, ci și faptul că deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți operatori economici. Astfel, consideră că autoritatea contractantă se poate prevala de dispozițiile articolului sus-citat, în sensul eliminării din cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de proiectare și/sau de execuție lucrări a operatorului economic care a întocmit studiul de fezabilitate sau proiectul tehnic, pe considerentul distorsionării concurenței, numai dacă poate demonstra fără echivoc nu doar faptul că acesta se află în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedură/procedurile respectivă(e) nu le posedă, ci și faptul că deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți operatori economici. Cu titlu de jurisprudență, indică Decizia CNSC nr. 1442/C9/1477 din 07.07.2021. De asemenea, cu titlu de exemplu, menționează faptul că, însuși contestatorul a întocmit proiectul tehnic, în cadrul procedurii având ca obiect Servicii de proiectare și execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiție: Modernizarea/reabilitarea sistemului de iluminat public pentru Pagina 20 din 41

orașul Pâncota, județul Arad din cadrul proiectului: „Creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat public în orașul Pâncota, județul Arad”, anunț de participare simplificat SCN1099090/23.12.2021, ulterior, fiind declarată câștigătoare în cadrul respectivei proceduri. Cu privire la conținutul referatului de verificare a proiectului, precizează că întocmirea, redactarea și conținutul acestuia este în sarcina verificatorului și este independentă de voința proiectantului, beneficiarului și, cu atât mai puțin, cu voința oricărui operator economic care ar putea participa la o procedură de achiziție publică. Autoritatea contractantă susține că, din înțelesul contestației, verificatorul ar trebui mai întâi să îi ceară acordul contestatorului, pentru ca acesta să fie mulțumit de conținutul referatului. Face precizarea că autoritatea contractantă a procedat la verificarea domnului Ignat C și a constatat că acesta deține certificat de atestare tehnico-profesională care atestă competența sa de Verificator de Proiecte în toate domeniile, în specialitate Instalații Electrice (le), certificat eliberat în baza Legii nr. 10 privind calitatea în construcții. De asemenea, arată că domnul Ignat C. Jan, deține o experiență de peste 18 ani în domeniul verificării proiectelor, deține certificarea de Expert Tehnic și este un important membru domeniu academic, fiind profesor universitar și doctor în Inginerie Electrică, având peste 5 cărți publicate (printre care și „Ghid de bună practică pentru instalații de iluminat”), peste 120 de lucrări publicate, membru în Comisia Tehnică de Examinare nr. 6 - MDRL - București în vederea atestării experților și verificatorilor tehnici de proiecte, Comisia Instalații Electrice. Anexează certificările domnului Ignat C. Jan. În continuarea punctului de vedere, combate fiecare din criticile contestatorului, după cum urmează: Referitor la critica I privind ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește activitatea de înlocuire a unui număr de 6 puncte de aprindere, autoritatea arată că societatea contestatoare menționează că, pentru activitatea de înlocuire a celor 6 puncte de aprindere, nu se regăsesc, la nivelul proiectului tehnic, informații „strict necesare” pentru elaborarea unei oferte. Menționează că, această presupusă „ambiguitate” este datorată lipsei de analiză în detaliu a proiectului tehnic cu scopul vădit de a induce în eroare Consiliul. Prezintă informații în vederea demonstrării caracterului complet, corect și lipsită de ambiguități al documentației de atribuire. Autoritatea contractantă arată că este precizat la pagina 8 a Proiectului Tehnic nr. 1PT/2023, faptul că se solicită un număr de 6 puncte de aprindere, fiind evidentă cantitatea punctelor de aprindere solicitate prin proiect. Aceleași informații se repetă pe parcursul documentației, după cum se poate observa la pagina 17. Pagina 21 din 41

De asemenea, la pagina 21 sunt detaliate funcționalitățile minime ale acestora. La pagina 74 din capitolul V. DETALII DE EXECUȚIE, este descrisă modalitate de execuție și montare a punctelor de aprindere. În cadrul listelor de cantități este reconfirmată cantitatea solicitată. În cadrul formularelor F5, este prezentată fișa tehnică nr. 4, care descrie specificațiile tehnice minimale ale punctelor de aprindere propuse în proiect. În planșa SE1 este prezentată schema electrică monofilară a punctelor de aprindere. Autoritatea contractantă consideră că analiza proiectului tehnic de către contestator a fost făcută superficial și scopul întregii contestații este de a schimba cerințele impuse prin ghidul de finanțare și de a oferta produse inferioare care nu corespund necesității autorității contractante. De asemenea susține că nu înțelege natura ambiguității în condițiile în care în documentația de atribuire este precizată clar cantitatea solicitată, sunt precizate funcționalitățile și specificațiile tehnice minimale, este descrisă modalitate de execuție și montare a punctelor de aprindere și, nu în ultimul, este prezentată schema electrică monofilară. Astfel, solicită Consiliului să respingă această critică, total nefondată.  Referitor la critica II privind ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la montarea unui număr de 3 senzori multifuncționali, autoritatea contractantă solicită Consiliului să observe că problema contestatorului nu este lipsa informațiilor suficiente despre senzorii funcționali, (caracteristici detaliate și criticate însuși de contestator), ci, faptul că nu deține un astfel de senzor: „întrucât, un asemenea senzor care să înglobeze de unul singur detectarea a 9 evenimente în același timp nu este disponibil pe piața iluminatului public și dacă există totuși acesta este deținut doar de către firma

......................

aflată

în

strânsă

legătură

cu proiectantul ......................”. De asemenea, arată că societatea contestatoare menționează faptul că „Nu există nicăieri în cuprinsul documentației de atribuire nicio descriere a modului în care aceștia se vor monta, locul de montaj, modul de comunicare și rolul lor în cadrul lucrărilor de modernizare a SIP”, însă tot acesta afirmă: „prin PT este prevăzut a se monta un număr de doar 3 (trei) senzori multifuncționali care au capacitatea de a detecta automobilele și pietonii pe o distanță de 50 m, având o serie de cerințe. În opinia sa, se poate observa astfel, cum contestatorul dorește să inducă în eroare Consiliul, prin omisiunea adevărului și punerea autorității contractante în situația pierderii finanțării, prin eliminarea unor cerințe care au fost prevăzute în Ghidului de finanțare. Pagina 22 din 41

Menționează că detalierea necesității senzorilor multifuncționali este prezentată în cadrul proiectului tehnic, după cum urmează: La pagina 22 este detaliată necesitate senzorilor multifuncționali. De asemenea arată că senzorii multifuncționali vor funcționa împreună cu sistemul de telegestiune pentru a crea un iluminat adaptiv care să răspundă la viteza și dinamismul de dezvoltare a localității. Totodată, arată că necesitatea acestor senzori este detaliată și în cadrul fișei tehnice nr. 3. Menționează ca, poziția senzorilor a fost propusă pentru zone de interes din cadrul comunei, pentru a asigura iluminatul dinamic. Este cunoscut faptul că în condiții de ceață intensă, ploaie sau ninsoare scade vizibilitatea, motiv pentru care senzorii trebuie să anuleze programul de dimming prestabilit, pentru a asigura un nivel de siguranță rutieră sporit. Astfel, solicită să se observe că senzorii sunt necesari autorității contractante, în cadrul documentației de atribuire fiind detaliată necesitate acestora, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică, total nefondată. Referitor la critica III privind ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la sistemul de telegestiune, solicită Consiliului să observe că, această presupusă „ambiguitate” este datorată lipsei de analiză în detaliu a proiectului tehnic cu scopul vădit de a induce în eroare. Menționează că cerința este clară și bine definită: „Sistemul va avea în componența sa echipamente care, prin funcționarea lor nu generează costuri suplimentare pentru citirea și transmiterea datelor”. Un sistem de telegestiune ce folosește ca protocol de comunicație rețele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat și serverul de comandă și control. Protocolul de comunicație bazat pe rețele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractantă să încheie un contract cu un operator de telefonie mobilă pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru 729 cartele SIM, pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat (aproximativ 25 ani), acest lucru fiind inacceptabil. În opinia sa, de interes este și decizia CNSC nr. 1991/C9/2103,2104 din 25.08.2023. Astfel, solicită să se observe că cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru care solicită Consiliul să respingă această critică, total nefondată. Referitor la critica IV privind ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerința referitoare la comunicația de tip plc solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifuncțional și concentratorul de date (GATEWAY), cu titlu preliminar, arată faptul că Pagina 23 din 41

cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date: „Tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar)”. Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, solicită să se observe faptul că critica nr. ii) este nefondată. Prin urmare arată că atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. Cu privire la critica contestatorului: „În mod evident, documentația conține o serie de deficiențe grave care trebuie remediate, în caz contrar fiind afectată în mod iremediabil concurența între operatorii economici, făcând imposibilă participarea la procedură”, autoritatea susține că aceasta este eronată. Imposibila participare la procedură nu este datorată documentației, ci mai degrabă a imposibilității contestatorului de a răspunde cerințelor impuse prin ghidul de finanțare de la AFM și asumate și de către autoritatea contractantă pentru obținerea finanțării. În opinia sa, operatorii economici interesați de procedura în cauză ar fi procedat la transmiterea de solicitări de clarificări dacă ar fi considerat că le este imposibilă participarea la procedură. Menționează, cu acest prilej, că autoritatea contractantă nu a primit nicio solicitare de clarificări de la publicarea anunțului în SEAP. Referitor la critica VI privind ambiguitatea si nelegalitatea documentației in ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnica f5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la „compartimentul accesorii electrice va fi prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului in poziția „deschis” pe durata realizării intervențiilor cu siguranța de menținere, arată că, raportat la durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durată medie de funcționare de 4150 de ore/an, autoritatea susține că o componentă foarte importantă este mentenanța post garanție. Pagina 24 din 41

De aceea, consideră că, respectivele compartimentele optice trebuie să poată fi deschise fără deteriorarea componentelor. Compartimentul accesorii electrice [aparataj] trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția Deschis pe durata intervențiilor, pentru scurtarea timpilor de intervenție, în caz de defecțiune ce presupune înlocuirea unor părți componente, în condițiile în care reparațiile vor fi executate la poziție. Timpii de intervenție scurtați duc la minimizarea riscului de blocare a traficului și eficientizează consumurile de resurse umane și utilaj și, implicit, costurile intervenției. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționare anumitor ofertanți, prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Tabelul nu va fi redat aici dar va fi avut în vedere la soluționarea contestației. Referitor la critica VII privind ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnica f5 nr. 1 rd. 1.14, referitoare la „placa led va fi prevăzută cu un senzor termic care permite împreuna cu tipul de driver utilizat, reducerea fluxului luminos în cazul în care temperatura pe sursele led depășește pragul critic prestabilit”, autoritatea contractantă prezintă câteva informații de bază, despre care susține că ar fi cunoscute de cei care activează în acest domeniu. LED-urile, ca orice alt dispozitiv semiconductor, generează căldură. Deoarece este bine cunoscut faptul că temperaturile ridicate pot scurta, în mod semnificativ, durata de viață a unui LED și pot avea un impact negativ asupra fluxului luminos și a duratei de viață, este necesar controlul temperaturii. Tocmai acesta este rolul unui senzor termic (în literatura de specialitate este definit ca fiind termistor cu coeficient negativ de temperatură - NTC) într-un sistem de iluminat cu LED. Astfel, în cazul în care temperatura pe sursele LED depășește pragul critic prestabilit, senzorul termic transmite informația driverului electronic, iar acesta reduce curentul și poate transmite alerte de supraîncălzire sau chiar poate avea o funcție de oprire cu scopul de a proteja placa LED de supraîncălzire. Răcirea prin managementul termic al carcasei nu rezolvă supraîncălzirea locală a plăcii LED, această supraîncălzire fiind efectul unei creșteri bruște a curentului, fiind un regim temporar de funcționare (dependent de starea rețelei de alimentare sau de existența unui scurtcircuit sau chiar a unei descărcări atmosferice) și nu un regim permanent. Autoritatea susține că mențiunea, precum că, o astfel de soluție poate fi deosebit de periculoasă pentru circulația auto și că poate predispune la accidente grave de circulație, este nedovedită, eronată și falsă, cu scopul de a induce în eroare Consiliu. Scopul unei astfel de Pagina 25 din 41

soluții este tocmai de a evita astfel de situații, fiind o soluție tehnică de protecție. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționarea anumitor ofertanți, autoritatea prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Informațiile sunt publice și pot fi verificate, chiar dacă contestatorul neagă vehement existența acestora pe piață, deoarece, el nu deține un produs care să îndeplinească aceste cerințe (tabelul nu va fi redat aici, dar va fi luat în considerare la soluționarea contestației). Ținând cont de toate acestea, solicită să se observe faptul că cerința este argumentată din punct de vedere tehnic și necesară autorității contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatorului este total lipsită de seriozitate și relevanță și, pe cale de consecință, solicită respingerea ca fiind nefondată. Referitor la critica VIII privind ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 1 rd.1.14, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat și la rd. 1.17, referitoare la aplicația mobilă gratuită, arată că, raportat la durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durată medie de funcționare de 4150 de ore/an, în opinia sa o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanță post garanție. Pe toata durata de viață a aparatelor de iluminat, beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care consideră că se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziție informații despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc. Astfel, indiferent de motiv (înlocuirea aparatului de iluminat în caz de defect în perioada de garanție, înlocuirea unei componente defecte pe perioada de post-garanție, upgrade al aparatului de iluminat prin adăugarea unui senzor sau orice element din sfera Smart City, modificarea poziției aparatului de iluminat ca urmare a unei reamenajări urbane, o eventuală completare cu același tip de aparat de iluminat ca urmare a extinderii unei zone/străzi) autoritatea să poată identifica oricând produsul. În opinia sa informațiile despre aparatele de iluminat trebuie să fie disponibile înainte de implementarea sistemului de telegestiune pentru a Pagina 26 din 41

avea informații despre aparatele de iluminat și specificațiile tehnice ale acestora în etapa de montaj. În plus, informațiile din sistemul de telegestiune sunt disponibile atât timp cât aparatele de iluminat și controlerele de iluminat sunt sub tensiune și funcționează normal, însă, în cazul unei defecțiuni ale unui aparat de iluminat, informațiile în sistemul de telegestiune nu mai sunt disponibile și din acest motiv este necesară o aplicație care să nu fie dependentă de sistemul de telegestiune pentru a avea la dispoziție oricând informații. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționarea anumitor ofertanți, prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Informațiile sunt publice și pot fi verificate (tabelul nu va fi redat aici dar va fi luat în considerare la soluționarea contestației). Ținând cont de toate acestea, autoritatea solicită să se observe faptul că cerința este argumentată din punct de vedere tehnic și necesară autorității contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatorului este total lipsită de seriozitate și relevanță și, pe cale de consecință, solicită respingerea ca fiind nefondată. Referitor la critica IX privind ambiguitatea si nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 1 rd.3.14. referitoare la raportul de testare lm 80.tm21, menționează că, cerința de la punctul 3.15 are legătură cu cerința de la punctul 1.13 prin care s-a solicitat durată de viață de minim 100.000 ore, L90B10, „1.13 Durata de viață: minim 100.000 ore, L90B10”, dar și cu cerința de la articolul 11, litera i), alin. (1), din ghidul de finanțare: „i) durata de viață nominală: minimum 100.000 ore, L80B10”. Specificația L90B10 se definește astfel: valoarea L definește procentul de flux luminos (lumeni) rămas în comparație cu fluxul luminos inițial. Valoarea B reprezintă datele de defecțiune ale datelor L. Deci valoarea LB indică durata reală de viață a aparatelor de iluminat după o anumită perioadă de timp. L90B10 la 100.000 de ore, înseamnă că lampa LED păstrează 90% din lumeni față de valoarea inițială și doar 10% lumină nu a reușit să atingă 90% lumen după 100.000 de ore. Pentru a se asigura că cerința este îndeplinită, autoritatea contractantă a solicitat un raport de testare pentru demonstrarea cerinței cu privire la durata de viață și menținerea fluxului luminos. Autoritatea solicită să se observe că cerința face referire la un parametru calitativ, fiind una din cerințele tehnice minime pentru echipamentele din proiect, așa cum este solicitat în ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Pagina 27 din 41

Referitor la critica X privind ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 2 controler punct luminos. rd. 1.12. arată, cu titlu preliminar, faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, solicită să se observe faptul că critica nr. ii) este nefondată. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales, să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. De interes este și decizia CNSC nr. 1991/C9/21032,2104 din 25.08.2023. Astfel, solicită să se observe că cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică, total nefondată. Referitor la critica XI privind ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 2 rd.1.10, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat și la rd. 1.16, referitoare la aplicația mobilă gratuită, menționează că, ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanță post garanție.  Pe toată durata de viață a controlerelor, beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. În opinia sa, o simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a controlerelor de telegestiune, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare indestructibilă, pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica, oricând, produsul, pentru a avea la dispoziție informații despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la Pagina 28 din 41

restricționarea anumitor ofertanți, prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Informațiile sunt publice și pot fi verificate: Lucrările de înlocuire, reparație, întreținere sau orice intervenție asupra controlerului de telegestiune, se fac cu întreruperea alimentării cu energie electrică, caz în care, informațiile prin sistemul de telegestiune nu sunt disponibile, citirile din controlerul de telegestiune și furnizarea de informații fiind dependente de alimentarea cu energie. Cu toate acestea, consideră că personalul de execuție trebuie să aibă la dispoziție oricând datele despre controlere. In plus, sistemul de telegestiune este pus în funcțiune după instalarea aparatelor de iluminat și implicit a controlerelor, iar la momentul instalării electricienii trebuie să poată citi datele din aplicație datele despre controler pentru o instalare corectă. Referitor la critica XII privind ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 3 senzor multifuncțional. rd. 1.5. menționează că motivarea este aceeași de la punctul X. Astfel, solicită să se observe că cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică total nefondată. Referitor la critica XIII privind ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică f5 nr. 4 rd.1.16, referitoare la inscripționarea aparatului de iluminat și la rd. 1.20. referitoare la aplicația mobilă gratuită menționează că motivarea este aceeași ca la punctul VIII. Referitor la critica XIV privind ambiguitatea și nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișele tehnice f5 nr. 4 rd.3.3, și nr. 5 rd. 3.2, referitoare la certificatul de conformitate solicitat, autoritatea contractantă precizează că cerința este clară și bine definită. În acest sens redă cerința așa cum a fost impusă prin caietul de sarcini fișa tehnică nr. 5 pct. 3.2 și fișa tehnică nr. 4 punct 3.3 Astfel, arată că pentru Punct de aprindere trifazat cu Gateway ale cărui cerințe sunt solicitate în fișa tehnică nr. 4 se solicită certificat de conformitate a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune (gateaway), iar pentru Sistem de telegestiune iluminat public ale cărui cerințe sunt solicitate în fișa tehnică nr. 5 se solicită certificat de conformitate pentru toate elementele sale componente, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică total nefondată. Referitor la critica XV privind nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișele tehnice nr. 2 controller punct luminos rd. 3.2. nr. 3 senzor multifuncțional rd. 3.2, nr. 4 punct de aprindere trifazat cu gateway rd. 3.3, nr. 5 sistem de telegestiune rd. 3.2 referitoare la obligativitatea certificatului de conformitate conform Pagina 29 din 41

directivelor esențiale, susține că mențiunea contestatorului potrivit căruia declarația de conformitate CE și certificatul de conformitate ar fi același lucru este total falsă. În conformitate cu HG nr. 668 din 13 septembrie 2017 privind stabilirea condițiilor pentru comercializarea produselor pentru construcții, art. 10: „(1) Produsul pentru construcții care face obiectul unei specificații tehnice nearmonizate se comercializează însoțit de declarația de conformitate întocmită de producător pe baza certificatului de conformitate, a raportului de încercări sau a evaluărilor și verificărilor efectuate de producător, în funcție de schema de certificare aplicabilă”. Art. 11: „1) certificat de conformitate - document care atestă că un produs pentru construcții este conform cu o specificație tehnică nearmonizată și care este elaborat de un organism de evaluare a conformității produselor pentru construcții, prin încadrarea acelui produs în scheme de certificare conform standardului SR EN ISO/CEI 17067:2014 - Evaluarea conformității. Principii fundamentale ale certificării produselor și linii directoare pentru schemele de certificare a produselor”; Art. 12: „(1) Declarația de conformitate se elaborează potrivit prevederilor seriei de standarde SR ISO/CE117050 Evaluarea conformității. Declarația de conformitate este dată de furnizor. (2) Declarația de conformitate va conține performanțele determinate și verificate pentru produsul în cauză, potrivit specificației tehnice aplicabile”. Art. 21: „(1) Producătorul sau reprezentantul său autorizat sau, după caz, importatorul care comercializează un produs pentru construcții trebuie să dețină declarația de performanță sau declarația de conformitate a produsului, inclusiv performanțele determinate și verificate de către producător pentru produsul în cauză, dosarul tehnic care a stat la baza emiterii declarației de performanță sau de conformitate, instrucțiunile privind utilizarea produsului în limba română, fișa cu date de securitate a produsului, precum și următoarele documente în valabilitate: [....] c) certificatul de conformitate sau, după caz, evaluările și verificările efectuate de producător, în funcție de prevederile specificației tehnice nearmonizate aplicabile, pentru produsele prevăzute la art. 10 alin. (1)”. Astfel, arată că declarația de conformitate este întocmită de producător pe baza certificatului de conformitate. Solicită Consiliului să observe că, contestatorul încearcă să reducă nejustificat nivelul de calitate stabilit prin proiectul tehnic prin propunerea unor echipamente de calitate îndoielnică importate din țări din afara Europei fără certificate de conformitate. Pagina 30 din 41

Referitor la critica XVI privind nelegalitatea documentației în ceea ce privește cerințele solicitate la fișa tehnică nr. 5 sistem de telegestiune rd. 5.1 referitoare la punerea la dispoziție a unui serviciu de asistenta telefonica și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție, arată că, raportat la importanța iluminatului public, dar și complexitatea unui sistem de telegestiune, ofertanții trebuie să pună la dispoziția autorității contractante un serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, pentru ghidarea instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare cât și în perioada de garanție pentru a reduce timpul de intervenție asupra sistemului de iluminat, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică pe care o consideră total nefondată. În concluzie, consideră toate criticile aduse ca fiind nefondate, având ca unic scop aplicarea unei tactici neconcurențiale prin care să se diminueze cerințele și caracteristicile tehnice ale produselor, în așa fel încât, contestatorul să poată oferta produse inferioare, ce nu satisfac nevoile achizitorului, produse ieftine și care să îi aducă contestatorului avantaj competitiv la momentul aplicării factorului de atribuire. În opinia sa, nici una dintre criticile aduse nu arată și nici nu demonstrează efectiv cum îi este afectat/lezat interesul, cum afectează liberul acces al ofertanților, criticile fiind simple afirmații ale contestatorului. Menționează că piața din domeniul corpurilor de iluminat este extrem de bine dezvoltată și efervescentă, existând un număr foarte mare de potențiali ofertanți care ar fi formulat clarificări și ar fi contestat, la rândul lor, dacă cerințele tehnice criticate de contestator ar fi fost ilegale/restrictive (în realitate nu s-a primit nici o cerere de clarificări sau critici din partea altor potențiali ofertanți, alții decât contestatorul). Astfel, solicită Consiliului să respingă, ca nefondată, contestația depusă de ................ SRL și să dispună continuarea procedurii. Prin adresa nr. 904/22.11.2023, înregistrată la CNSC sub nr. 64261/23.11.2023 contestatorul depune documentele aferente cheltuielilor de judecată, respectiv factura seria PDV-023 nr. 67/13.11.2023 aferentă onorariu avocat în sumă de 6.000,00 lei, ordinul de plată 41357/20.11.2023 care atestă efectuarea plății în sumă de 6.000,00 lei și contractul de asistență juridică nr. 3467776/2023. Prin

adresa

înregistrată

la

Consiliu

sub

nr. 63276/20.11.2023, ............... SRL depune, în original, recipisa de consemnare

a

cauțiunii

nr.

209701016/1,

tranzacția: 1392648480/152397366 din data de 16.11.2023, emisă de CEC Bank – Sucursala Victoria, în valoare de 35.813,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: Pagina 31 din 41

COMUNA ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificate pentru atribuirea contractului având ca obiect „Execuție lucrări pentru investiția: „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în Comuna ........., județul ......... - etapa a doua”, cod CPV: 45310000-3, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând în SEAP, anunțul de participare simplificat SCN1134249/07.11.2023, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 1.790.616,87 lei. Conform cap. II.2.5 din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate-preț”. Prin contestația care face obiectul prezentei, ......................SRL este nemulțumit de anumite cerințe ale documentației de atribuire, despre care susține că ar restricționa, în mod nejustificat, accesul la procedura de atribuire. Procedând la analiza criticilor din contestația formulată de ......................SRL, Consiliul reține că acestea se referă la conținutul proiectului tehnic pentru lucrările de instalații electrice, constând în modernizarea sistemului de iluminat public stradal, publicat de autoritatea contractantă în SEAP, în anexa anunțului de participare simplificat, drept anexă a caietului de sarcini. Prima critică cu privire la conținutul proiectului tehnic, din contestația formulată de ......................SRL, se referă la cele 6 puncte de aprindere, prevăzute de proiectant în proiectul tehnic, despre care contestatorul susține că ar fi fost insuficient descrise în proiectul tehnic. Având în vedere precizarea expresă de la pag. 7 din caietul de sarcini, potrivit căreia cerințele specifice ale lucrărilor, prezentate în proiectul tehnic și detaliile de execuție fac parte din caietul de sarcini, Consiliul va reține prevederile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora „Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. În opinia contestatorului, documentația de atribuire ar fi ambiguă cu privire la activitatea de înlocuire a unui număr de 6 puncte de aprindere deoarece respectiva activitate nu s-ar regăsi în lista activităților de la pagina 16 din proiectul tehnic (pag. 18 din fișierul pdf publicat în SEAP, în anexa anunțului de participare simplificat, în fișierul cu

identificatorul

„[SCN1134249/00008]

.........

PTh

SSV- semnat.pdf.p7s”), nu ar fi prevăzut, în detaliile de execuție, locul în care se vor monta respectivele puncte de aprindere, nu se specifică tipul punctelor de aprindere, iar, singurele repere în care apar cele 6 puncte de aprindere sunt planșele desenate. Analizând, la rândul său, caietul de sarcini și proiectul tehnic constituit în anexă a acestuia, coroborat cu susținerile autorității Pagina 32 din 41

contractante din punctul de vedere, Consiliul reține că acestea conțin următoarele informații, referitoare la punctele de aprindere: - La pag. 4 din caietul de sarcini, punctul 2.2, este menționată activitatea de implementare a unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere pentru un număr de 6 unități; - La pag. 8, pag. 16, pag. 17, din proiectul tehnic este menționat numărul/cantitatea de 6 puncte de aprindere prevăzute în cadrul investiției; - La pag. 21-22 din proiectul tehnic sunt enumerate funcționalitățile

punctelor

de

aprindere

dotate

cu telemanagement; - La pag. 74-75 din fișierul cu proiectul tehnic, în capitolul aferent detaliilor de execuție, este descrisă modalitatea de execuție și montare a punctelor de aprindere; - În formularul F4, aflat la pag. 113 din fișierul „[SCN1134249/00008] ......... PTh SSV-semnat.pdf.p7s”, în cadrul listelor de cantități, este menționată cantitatea de 6 puncte de aprindere; - În fișa tehnică nr. 4, aflată la pag. 141-144 din fișierul pdf anterior menționat, se regăsesc specificațiile tehnice aferente punctelor de aprindere; - În planșa desenată SE1, aflată la pag. 158 din fișier, se regăsește schema electrică monofilară. Având în vedere faptul că în documentația tehnică sunt precizate clar cantitatea solicitată pentru punctele de aprindere, funcționalitățile, specificațiile tehnice minimale, este descrisă modalitatea de execuție și montare a punctelor de aprindere și este prezentată schema electrică monofilară, Consiliul constată că autoritatea contractantă a descris în documentația de atribuire partea de investiție referitoare la punctele de aprindere suficient de detaliat pentru a permite elaborarea ofertelor, motiv pentru care urmează să respingă ca neîntemeiată, critica nr. I din contestația formulată de ......................SRL. Criticile contestatorului de la punctul II, potrivit cărora scopul solicitării celor 3 senzori multifuncționali nu ar fi satisfacerea unei necesități concrete, obiective, a autorității contractante, ci, doar restricționarea concurenței la produsele din portofoliul unui anumit operator economic, urmează să fie respinse, ca neîntemeiate, deoarece, necesitatea și oportunitatea achiziționării senzorilor multifuncționali rezultă din descrierea senzorului, aflată la pag. 22 în caietul de sarcini, în care sunt menționate scenariile în care ar putea fi utilizate funcțiile senzorilor. În ceea ce privește numărul mic de senzori solicitați, acesta apare ca fiind explicabil, în contextul prețului ridicat menționat chiar de către ......................SRL în contestație. Pagina 33 din 41

În fine, Consiliul urmează să respingă, ca nedovedite, susținerile generice formulate de contestator potrivit cărora specificațiile senzorului multifuncțional ar fi caracteristice unui anumit operator economic, deoarece, contrar principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în dreptul autohton prin prevederile art. 249 C.p.c, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, societatea contestatoare nu a depus la dosarul cauzei nicio probă din care să rezulte că doar operatorul economic indicat în contestație poate să furnizeze un senzor cu toate capabilitățile de măsurare/detectare cerute prin documentația de atribuire. Consiliul reține că necesitatea sau oportunitatea achiziționării unei lucrări care să îndeplinească anumite cerințe minime obligatorii și de calitate, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante. Prin urmare, alegerea autorității contractante de a echipa sau nu rețeaua de iluminat cu senzori multifuncționali care urmează a fi montați în zone strategice ale localității reprezintă un aspect de oportunitate situat în marja de apreciere a autorității contractante, Consiliul neputând-o sancționa pe aceasta din urmă pentru alegerea structurii, componenței și funcționalităților instalației de iluminat public stradal câtă vreme nu a fost demonstrat caracterul restrictiv al cerințelor criticate. Mai mult, deși contestatorul menționează în denumirea/titlul criticii II, că ar fi nemulțumit de caracterul pretins ambiguu al cerințelor cu privire la senzor, din conținutul criticilor se constată că acesta este pe deplin lămurit de semnificația specificațiile tehnice prin care autoritatea contractantă a descris modul de funcționare a senzorului multifuncțional dorit, aparenta vătămare a contestatorului constând în dificultatea identificării unui senzor care să îndeplinească cumulativ toate cerințele din proiectul tehnic. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să respingă, ca neîntemeiată, critica II din contestația formulată de ......................SRL. Criticile contestatorului de la punctele III, IV, V, X și XII vor fi analizate împreună întrucât vizează aceeași chestiune, respectiv tipul comunicației din perspectiva mediului de comunicație între elementele componente ale rețelei de iluminat public stradal, despre care contestatorul susține că ar putea fi îndeplinită doar prin comunicație prin liniile/firele/cablurile de alimentare cu energie electrică, aspect care, însă, nu ar permite controlul componentelor unor aplicații caracteristice comunicației prin rețeaua publică Internet. Referitor la acest aspect, Consiliul reține ca fiind pertinente explicațiile autorității contractante potrivit căreia scopul formulării cerințelor cu privire la modalitatea de comunicare prin liniile de alimentare cu curent electric sau similar ar fi fost justificate din Pagina 34 din 41

perspectiva evitării comunicației prin rețea GSM care ar fi condus la costuri considerabile generate de achiziționarea și menținerea unui număr mare de abonamente/SIM-uri/cartele GSM pentru cele 729 de corpuri de iluminat. Cu toate acestea, Consiliul reține că cerința „sistemul va avea în componența sa echipamente care, prin funcționarea lor, nu generează costuri suplimentare pentru citirea și transmiterea datelor”, care nu limitează tipul și mediul de comunicație la o anumită tehnologie își pierde sensul clar și neechivoc în multitudinea de specificații tehnice de forma „tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar)”, care, printr-o analiza atentă, conduce la concluzia ca sunt acceptate doar modalități de comunicare prin linia de alimentare și, implicit, sunt excluse orice modalități de comunicație prin radio. Or, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă precizează contrariul, respectiv că „Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales”. Din analiza argumentelor autorității contractante, rezultă că necesitatea sa constă în implementarea unei arhitecturi de rețea care să nu necesite costuri suplimentare pentru transmiterea datelor între elementele componente ale rețelei de iluminat public (similar unui rețele locale din sediul unei organizații) dar care să poată fi controlată din rețeaua publică (altfel spus, din Internet) prin intermediul unei conexiuni unice, aleasă în mod corespunzător. Având în vedere că specificațiile tehnice din proiectul tehnic nu descriu necesitatea de fapt invocată de autoritatea contractantă în punctul de vedere, iar, explicațiile acesteia din urmă tind să dea dreptate societății contestatoare, Consiliul consideră că autoritatea contractantă a achiesat la criticile contestatorului privind caracterul ambiguu al cerințelor cu privire la modalitatea de comunicație în cadrul rețelei de iluminat, motiv pentru care va admite criticile contestatorului de la punctele III, IV, V, X și XII și, în vederea respectării principiilor Pagina 35 din 41

transparenței și tratamentului egal, va obliga autoritatea contractantă la publicarea explicațiilor din punctul de vedere, aferente acestor critici, sintetizate într-un fișier distinct, marcat corespunzător. Critica contestatorului, de la punctul VI, privind caracterul restrictiv al solicitării unui anumite modalități de menținere deschisă a capacului compartimentului accesorii electrice, respectiv „compartimentul accesorii electrice va fi prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția „deschis” pe durata realizării intervențiilor cu siguranță de menținere” urmează a fi admisă, deoarece, astfel cum în mod corect susține societatea contestatoare, cerința anterior reprodusă exclude alte variante constructive posibile, cum ar fi cea în care capacul ar rămâne în poziția „deschis” prin rabatarea în sus cu 180 de grade sau cea în care capacul s-ar deschide în jos, fiind menținut în această poziție prin efectul gravitației, fără ca autoritatea contractantă să menționeze vreun motiv pentru restrângerea/limitarea concurenței la produsele care îndeplinesc strict cerința reprodusă anterior. Critica contestatorului de la punctul VII, privind pretinsul caracter restrictiv al cerinței cu privire la răcirea LED-urilor pe calea reducerii fluxului luminos urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată, deoarece, contestatorul s-a limitat la susțineri potrivit cărora metoda/tehnologia solicitată de autoritate ar fi depășită din punct de vedere tehnic și moral și că „(...) tehnologia de fabricație existentă astăzi în lume permite utilizarea unor metode de răcire a LED-urilor, în așa fel încât temperatura pe joncțiunile acestora să se mențină permanent în parametrii optimi (...)”, fără să probeze faptul că tehnologia de răcire a LED-urilor solicitată de autoritatea contractantă nu ar mai exista în produsele disponibile pe piață. Mai mult, Consiliul apreciază că susținerile ......................SRL, potrivit cărora „Impunerea de către proiectant cu aprobarea Autorității contractante a acestei cerințe s-a realizat tocmai pentru că ofertantul privilegiat (producător) nu deține pentru corpurile fabricate o tehnologie de răcire a LED-urilor bazata pe mai multe metode de răcire, limitând-se la echiparea corpurilor de iluminat fabricate cu senzor termic (...)” nu demonstrează existența vreunei vătămări produsă contestatorului, câtă vreme acesta are deplina libertate de a oferta produse echipate cu LED- uri fabricate după așa-zisa „(...) tehnologie de fabricație existentă astăzi în lume (...)” sau care să utilizeze „(...) mai multe metode de răcire (...)”, iar, printre acestea, se regăsește și modalitatea solicitată de autoritatea contractantă, respectiv, cea de reducere a fluxului luminos în cazul creșterii temperaturii peste o anumită limită, situație care impune existența unui senzor pe placă. În acest context, Consiliul apreciază drept pertinente argumentele autorității contractante prin care este indicat raționamentul confuz al contestatorului, acesta din urmă confundând managementul termic pasiv al corpului de iluminat (respectiv disiparea constantă prin Pagina 36 din 41

elementele radiante a căldurii produsă de componentele electronice) cu managementul termic activ solicitat de autoritatea contractantă, care este suplimentar celui anterior menționat și are drept scop eliminarea efectelor dăunătoare apărute în situații tranzitorii identificate prin creșterea bruscă a temperaturii la nivelul LED-urilor, indiferent de motivul acesteia. Având în vedere durata lungă de viață preconizată pentru prezenta investiție (24 de ani conform mențiunilor de la pag. 21 din proiectul tehnic), precum și efectul distructiv al temperaturilor ridicate asupra LED-urilor (aspect care nu este negat de societatea contestatoare), Consiliul apreciază că intenția autorității contractante, de a asigura protecția termică prin verificarea constantă a temperaturii la nivelul componentelor electronice și reducerea fluxului luminos (implicit a energiei electrice utilizată pentru producerea luminii) în cazul depășirii limitei de temperatură, nu are caracter restrictiv ci este o modalitate de gestionare a riscului de defectare a corpurilor de iluminate în cazul apariției unor evenimente nedorite, manifestate prin creșterea locală a temperaturii. Totodată, Consiliul reține că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă a indicat 5 produse echipate cu senzor termic, provenite de la fabricanți/producători diferiți, aspect de natură să demonstreze lipsa pretinsului caracter restrictiv al cerinței. Criticile de la punctul VIII, punctul XI și punctul XIII privind inscripționarea corpului aparatului de iluminat, controller-ului și punctului de aprindere cu un cod QR prin gravare, poansonare sau altă metodă care să asigure informarea cu privire la aparatul de iluminat (cod produs, producător etc.) urmează a fi respinse, ca neîntemeiate, deoarece, solicitarea unui cod QR care să facă trimitere, de exemplu, la o pagină web de pe site-ul producătorului nu are caracter restrictiv, fiind o practică uzuală în multe domenii de interes (turism, comerț, domeniul horeca etc.), iar metoda poansonării/gravării este justificată prin durata lungă de utilizare a sistemului de iluminat, cca. 24 ani, timp în care o eventuală etichetă autocolantă aplicată pe carcasă ar putea deveni ilizibilă sau ar putea să se dezlipească. Pe de altă parte, în vederea informării complete, corecte și precise, astfel cum dispun prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, Consiliul urmează să oblige autoritatea contractantă la menționarea exemplificativă a tipurilor de înscrisuri prin care poate fi probată durabilitatea codului QR pe toată durata de viață a aparatului de iluminat, a controller-ului și punctului de aprindere, cu luarea în calcul a condițiilor de exploatare. În ceea ce privește cerința privind punerea la dispoziție, gratuit, a unei aplicații mobile gratuită, disponibilă în Google Play și AppStore, care să aibă funcționalitățile de informare și documentare detaliate în fișele tehnice, Consiliul urmează a le admite, deoarece, operațiunile de Pagina 37 din 41

mentenanță a componentelor sistemului de iluminat se pot face și fără existența unei astfel de aplicații, printr-o multitudine de modalități tehnice, cum ar fi consultarea documentației încărcată online într-un cloud, consultarea documentației în format letric, evidența intervențiilor în registre online sau registre fizice etc., fără să fie restricționată ofertarea aparatelor de iluminat care nu dispun de acest accesoriu. Consiliul va reține că scopul formulării specificațiilor tehnice este ca autoritatea contractantă să își descrie, în mod obiectiv, necesitatea care a condus la organizarea procedurii de atribuire, deziderat incompatibil cu cerințele subiective și preferințele autorității contractante concretizate în cerințele subiective și detaliate ale aplicației software, motiv pentru care, va admite criticile contestatorului, urmând să oblige autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, în sensul solicitat de contestator. Pe de altă parte, Consiliul apreciază că furnizarea unei aplicații software care să faciliteze și să documenteze operațiunile de mentenanță survenite asupra sistemului de iluminat public stradal reprezintă aspecte calitative, care pot face obiectul factorilor de evaluare tehnici reglementați la art. 187 alin. (4) coroborat cu art. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, astfel încât, să fie desemnată câștigătoare oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, luând în considerare aspecte calitative considerate relevante de către aceasta și care pot viza, printre altele calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile inovatoare, fără a fi restricționat accesul la procedura de atribuire, astfel cum a procedat autoritatea contractantă în forma actuală a documentației de atribuire prin precizarea respectivelor caracteristici sub forma specificațiilor tehnice obligatorii. Critica de la punctul IX urmează a fi admisă, deoarece, atât testul LM-80 TM-21 solicitat de autoritatea contractantă, cât și testul LM-84 TM-28 dorit de contestator, au aceeași finalitate, respectiv, testarea duratei de viață a LED-urilor, motiv pentru care va obliga autoritatea la remedierea documentației de atribuire în sensul acceptării ambelor variante. Critica XIV privind pretinsul caracter ambiguu al cerinței referitoare la certificare urmează să fie admisă, deoarece, din formularea de la punctul 3.3 din fișa tehnică nr. 4 și cea de la punctul 3.2 din fișa tehnică nr. 5, nu se înțelege dacă certificatele de conformitate solicitate trebuie să fie pentru echipament sau pentru componentele acestuia. În ceea ce privește, însă, susținerile contestatorului privind pretinsa lipsă de aplicabilitate a standardelor enumerate în cerința cu privire la certificare din fișele tehnice, Consiliul urmează să te respingă ca nefondate deoarece, contrar principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în dreptul autohton prin prevederile art. 249 C.p.c, potrivit cărora „cel care face o susținere în Pagina 38 din 41

cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, societatea contestatoare nu a prezentat niciun argument în acest sens. Referitor la criticile cu privire la solicitarea prezentării certificatului de conformitate, formulate de autoritatea contractantă în fișele tehnice nr. 2 controller punct luminos, nr. 3 senzor multifunctional, nr. 4 punct de aprindere trifazat cu gateway, nr. 5 sistem de telegestiune rd. 3.2, Consiliul reține incidența prevederilor art. 5 și art. 6 din Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor, care dispun astfel: - art. 5: „În cazul în care legislația comunitară de armonizare impune ca producătorul să declare că s-a demonstrat îndeplinirea cerințelor referitoare la un produs („declarația CE de conformitate”), legislația prevede întocmirea unei singure declarații pentru toate actele comunitare aplicabile produsului, declarație care să conțină toate informațiile necesare pentru a identifica legislația comunitară de armonizare la care se raportează declarația, menționând și referințele de publicare a actelor în cauză”; - art. 6: „(1) În cazul în care impune evaluarea conformității, legislația comunitară de armonizare poate prevedea efectuarea evaluării de către autoritățile publice, producători sau organismele notificate”. Scopul reglementării celor 2 modalități de atestare a conformității se regăsește în cadrul considerentului 29 al Deciziei anterior menționată, potrivit căruia „Marcajul CE, ca și indicație concretă a conformității unui produs, este consecința vizibilă a unui întreg proces cuprinzând evaluarea conformității în sensul larg. Principiile generale care reglementează marcajul CE sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor. Normele care reglementează aplicarea marcajului CE, care urmează să fie folosite în cadrul legislației comunitare de armonizare care prevede utilizarea acelui marcaj, ar trebui să fie prevăzute prin prezenta decizie”. Cu alte cuvinte, în funcție de tipul/natura produsului, demonstrarea conformității în vederea aplicării marcajului CE este condiționată de parcurgerea unui întreg proces de evaluare, ale cărui etape sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 și în alte acte normative incidente, emise pentru domenii specifice activitate. Or, prin contestația formulată, ......................SRL se limitează la simpla exprimare a nemulțumirii cu privire la cerința din documentația de atribuire privind prezentarea certificatului de conformitate CE, fără să indice vreo normă juridică care să permită aplicarea marcajului CE pe Pagina 39 din 41

controllerul punct luminos, senzorul multifunctional, punctul de aprindere trifazat cu gateway și sistemul de telegestiune în urma declarării conformității de către producător, în contradicție cu argumentele autorității contractante care arată prin punctul de vedere că, cel puțin din perspectiva legislației naționale în domeniul construcțiilor, este obligatorie supunerea la teste/încercări de conformitate a produselor anterior menționate, motiv pentru care urmează să respingă, ca neîntemeiate, aceste critici. În ceea ce privește critica XVI, privind cerința „se va pune la dispoziție un serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului atât în perioada de instalare cât și în perioada de garanție. Se vor prezenta modalitățile de acordare a serviciului de asistență tehnică (website, număr de telefon, email etc.), timpii de răspuns medii”, Consiliul urmează a o respinge, ca neîntemeiată, deoarece, din analiza textului anterior reprodus, rezultă că aceasta este aplicabilă doar ofertantului declarat câștigător, în etapa de executare a contractului, astfel cum solicită contestatorul, iar, la data depunerii ofertei este suficientă asumarea cerinței și detalierea informațiilor precizate în textul cerinței, respectiv, prezentarea modalităților de acordare a serviciului de asistență tehnică (website, număr de telefon, email etc.) și a timpilor de răspuns medii. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ......................SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ........., în ceea ce privește criticile numerotate III, IV, V, VI, VIII, IX, X, XI, XII, XIII și XIV, iar, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge

în

rest,

ca

nefondată,

contestația

formulată de ......................SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA .......... Referitor la solicitarea contestatorului privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de judecată, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Cheltuielile reclamate reprezintă „onorariu de avocat”, în cuantum de 6.000 lei, facturate cu factura seria PDV-023 nr. 67/13.11.2023 și achitate cu ordin de plată în 20.11.2023. Pagina 40 din 41

Aplicând prevederile art. 453 alin. (2) c.p.c., conform cărora „când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată”, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la plata sumei de 3.500 de lei către contestator, reprezentând cheltuieli de soluționare acordate proporțional cu partea din contestație care a fost admisă. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ......................SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ........., în ceea ce privește criticile numerotate III, IV, V, VI, VIII, IX, X, XI, XII, XIII și XIV, iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge în rest, ca nefondată, contestația formulată de ......................SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA .......... Obligă autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de soluționare către contestator, în cuantum de 3.500 lei. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ............... PREȘEDINTE .................... Consilier de soluționare ............................ Redactat practicaua deciziei ...................... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 39 (treizecișinouă) pagini Pagina 41 din 41