Decizie CNSC 3070/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3070 / C7 / 3067 Data: 30.10.2024 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 56730/06.09.2024, formulată de către ELBA-COM SA, cu sediul social în Municipiul Timișoara, Splaiul Nicolae Titulescu nr. 14, județul Timiș și cu adresa de corespondență în localitatea Ghiroda, Calea Lugojului nr. 126, județul Timiș, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J35/559/2000, CUI RO13108765, reprezentată prin Director General, ing. Horia Trifu, împotriva documentației de atribuire aferentă anunțului simplificat SCN1152202 postat în SEAP la data de 29.08.2024, de către ORAȘUL BUDEȘTI (PRIMARIA ORAȘ BUDEȘTI), cu sediul în localitatea Budești, strada Gării nr. 12, județul Călărași, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizate în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Proiectare și execuție lucrări pentru investiția Modernizarea sistemului de iluminat public în orașul Budești”, cod CPV 45310000-3 Lucrări de instalații electrice (Rev. 2), s-a solicitat: - în principal, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerințelor tehnice excesive și discriminatorii, dezvoltate în cele ce urmează, respectiv modificarea lor conform mențiunilor din contestație, în baza normelor legale sau standardelor aplicabile în domeniu; - în subsidiar, în situația în care nu este posibilă remedierea actului atacat, obligarea autorității contractante la anularea procedurii. - în temeiul art. 22 al Legii nr. 101/2016, suspendarea procedurii până la soluționarea contestației. Prin Încheierea nr. 2889/C7/3067 din 16.09.2024, s-a respins ca rămasă fără obiect solicitarea contestatoarei de suspendare a procedurii. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pagina 1 din 2

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația depusă de ELBA-COM SA, Municipiul Timișoara, Splaiul Nicolae Titulescu nr. 14, județul Timiș și cu adresa de corespondență în localitatea Ghiroda, Calea Lugojului nr. 126, județul Timiș, în contradictoriu cu ORAȘUL BUDEȘTI (PRIMARIA ORAȘ BUDEȘTI), cu sediul în localitatea Budești, strada Gării nr. 12, județul Călărași, în calitate de autoritate contractantă. Obligă autoritatea contractantă la publicarea în SEAP a măsurilor de remediere adoptate, conform celor constatate, în termen de cel mult 15 zile de la primirea prezentei, cu stabilirea unui nou termen de depunere și de deschidere a ofertelor. Respinge, ca nefondate, celelalte solicitări ale contestatoarei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3070 / C7 / 3067 Data: 30.10.2024 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 56730/06.09.2024, formulată de către (...) SA, cu sediul social în (...) și cu adresa de corespondență în localitatea (...), înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ..., CUI RO13108765, reprezentată prin Director General, ing. ... împotriva documentației de atribuire aferentă anunțului simplificat ... postat în SEAP la data de 29.08.2024, de către (...), cu sediul în localitatea (...), în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizate în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „(...), s-a solicitat: - în principal, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerințelor tehnice excesive și discriminatorii, dezvoltate în cele ce urmează, respectiv modificarea lor conform mențiunilor din contestație, în baza normelor legale sau standardelor aplicabile în domeniu; - în subsidiar, în situația în care nu este posibilă remedierea actului atacat, obligarea autorității contractante la anularea procedurii. - în temeiul art. 22 al Legii nr. 101/2016, suspendarea procedurii până la soluționarea contestației. Prin Încheierea nr. 2889/C7/3067 din 16.09.2024, s-a respins ca rămasă fără obiect solicitarea contestatoarei de suspendare a procedurii. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care societatea (...) SRL critică documentația de atribuire emisă de (...), în vederea organizării procedurii de atribuire menționată Pagina 1 din 27

în partea introductivă, susținând că aceasta este nelegală, întrucât a identificat o serie de cerințe de natură tehnică restrictive. Totodată, menționează că în conformitate cu prevederile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, „Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate fată de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”, respectiv „(...) să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru și să fie proporționale prin raportare la valoarea și obiectivele acestuia”, conform art. 155 alin. (2) ultimul paragraf din același act normativ. Astfel indică cerințele care încalcă aceste norme legale, aspecte pe care le dezvoltă în cele ce urmează. 1). În documentația de atribuire formularul F5, fișa tehnică nr. 1 - aparat de iluminat stradal cu LED, punctul 1.8 se specifică:

„Eficacitate luminoasă aparat de iluminat: min. 140 lm/W Aparatul de iluminat va avea următoarele componente: - carcasă realizată din aluminiu turnat sub presiune; - Dispersor din sticlă plată securizată cu grosimea de minim 4 mm rezistentă la șocuri termice și mecanice UNI-EN 12150-1”; Contestatoarea susține că cerința privind impunerea de dispersor din sticlă pentru aparatul de iluminat o apreciem ca fiind restrictivă. Având în vedere că un dispersor din alt material, de exemplu Polimetil metagrilat sau policarbonatul, vor asigura aceleași performanțe tehnice, această cerință este restrictivă. Totodată, contestatoarea susține că Polimetilul metacrilat (PMMA) și policarbonatul oferă caracteristici tehnice comparabile cu sticla plană în utilizarea pentru difuzoarele corpurilor de iluminat stradal, aducând totodată și avantaje suplimentare. În primul rând, atât PMMA cât și policarbonatul sunt materiale care permit o distribuție uniformă a fluxului luminos datorită proprietăților lor optice excelente. Aceste materiale asigură o transmisie ridicată a luminii, comparabilă cu cea a sticlei, dar cu avantajul că pot fi fabricate pentru a difuza lumina mai eficient, eliminând astfel punctele de lumină intensă și reducând riscul de orbire, ceea ce contribuie la un randament superior al sistemului de iluminat. În ceea ce privește protecția la pătrunderea apei, atât PMMA, cât și policarbonatul pot fi prelucrate și sigilate pentru a oferi un grad ridicat de etanșeitate. Aceste materiale sunt disponibile într-o varietate de finisaje și grosimi care permit proiectarea unor difuzoare care să îndeplinească cerințele stricte de protecție împotriva prafului și apei, conform standardelor IP. Datorită acestei etanșeități, componentele interne ale corpurilor de iluminat sunt protejate eficient de umiditate și alte elemente, menținându-se astfel performanțele pe termen lung. Pagina 2 din 27

Mai mult, PMMA și policarbonatul oferă o rezistență la impact semnificativ mai mare decât sticlă plană. Policarbonatul, în special, este cunoscut pentru rezistența sa extrem de ridicată la șocuri, fiind capabil să reziste la impacturi repetate fără a se sparge sau fisura. Acest lucru este esențial pentru corpurile de iluminat stradal, care sunt expuse la factori externi agresivi, cum ar fi vandalismul sau condițiile meteorologice severe. Rezistența la impact nu doar că prelungește durata de viață a corpului de iluminat, dar reduce și riscul de accidente datorate spargerii difuzorului. În plus, utilizarea polimetilului metacrilat și a policarbonatului în locul sticlei pentru difuzoarele corpurilor de iluminat stradal contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon în procesul de fabricație. Producția acestor materiale plastice necesită mai puțină energie decât producția sticlei, ceea ce se traduce printr-o amprentă de carbon mai mică. De asemenea, atât PMMA cât și policarbonatul sunt materiale reciclabile, ceea ce le face mai ecologice. Aceste caracteristici susțin un impact ambiental redus, făcându-le soluții mai sustenabile și prietenoase cu mediul pentru utilizarea în infrastructura de iluminat public. În concluzie, solicită obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței la tipul de material din care este fabricat dispersorul aparatului de iluminat.  2). În documentația de atribuire formularul F5, fișa tehnică nr. 1 - aparat de iluminat stradal cu LED, punctul 2.2 se specifică: „j) Se va prezenta certificat ENEC sau echivalent, care va confirma respectarea următoarelor standarde: - EN IEC 60598-2-3:2003 + A1 EN IEC 60598-1:2021 + A11:2022”. Contestatoarea solicită eliminarea certificării ENEC sau modificarea în certificate ENEC sau echivalent întrucât: a). Echivalența și recunoașterea internațională a ISO 17025, acesta fiind un standard internațional recunoscut pentru competența tehnică a laboratoarelor de testare și calibrare. Rapoartele emise de laboratoare acreditate conform acestui standard sunt considerate echivalente la nivel internațional, asigurând aceeași calitate și rigoare ca și certificarea ENEC. Prin urmare, acceptarea acestor rapoarte ar asigura că produsele sunt testate la standarde înalte de calitate și siguranță. b). Flexibilitate și deschidere pentru inovație, având în vedere că impunerea exclusivă a certificării ENEC poate limita participarea unor producători care utilizează laboratoare de testare de renume internațional, dar care nu au specific certificarea ENEC. Acceptarea rapoartelor de încercări ISO 17025 ar permite o mai mare diversitate de produse conforme, ceea ce poate duce la soluții mai inovatoare și costuri competitive pentru proiect. Pagina 3 din 27

c). Costuri și accesibilitate, în condițiile în care, obținerea certificării ENEC poate implica costuri suplimentare și timp extins, ceea ce poate afecta negativ competitivitatea ofertelor. Prin acceptarea rapoartelor de încercări ISO 17025, se reduce bariera de intrare pentru participanți, fără a compromite standardele de calitate și siguranță. d). Precedente și practici internaționale, întrucât în multe alte licitații și proiecte internaționale, rapoartele de încercări ISO 17025 sunt acceptate ca alternative valide la certificările specifice, cum ar fi ENEC. Acest precedent sugerează că utilizarea rapoartelor ISO 17025 este o practică bine stabilită și respectată în industrie. 3). Contestatoarea susține că în Documentația de atribuire Formularul F5 „Fișa tehnică nr. 2.1 — controller inteligent cu senzor de mișcare integrat și cu rol de gateway/concentrator de date” ca și urmare în restul fișelor tehnice prezente în acest formular (Fișa tehnică nr. 2.2 - controller intelligent multifunctional cu rol de gateway/concentrator de date; Fișa tehnică nr. 2.3 - controller intelligent cu sensor de mișcare integrat; Fișa tehnică nr. 2.4 - controller intelligent pentru aparate de iluminat; Fișa tehnică nr.2.5 - monitorizare și control punct luminous) sunt impuse următoarele cerințe:

„1.3 Crearea automata a unei rețele locale de tip "MESH", autonoma, interval frecvență radio [2.400 - 2.500]GHz, minim 8 canale, cu posibilitatea de scanare și identificare a rețelelor radio disponibile, măsurării puterii semnalului și migrarea dispozitivului în funcție de lungimea de bandă disponibilă sau cel mai puțin ocupată; 1.11 Interval frecvență RF: [2.400 - 2.5001 GHz;” Astfel, se cere ca modulele să comunice între ele direct prin RF MESH în frecvență radio 2.4-2.5GHz. Toate soluțiile RF MESH implică folosirea dispozitivelor numite concentrator de date sau stație de bază, indiferent de forma constructivă (adică pot fi ca și dispozitiv separat montat pe stâlp sau pe structuri înalte pentru o bună acoperire a dispozitivelor din teren sau pot fi montate pe corp de iluminat prin conector Zhaga sau NEMA). Indicarea unui interval de frecvență radio extrem de redus restrânge gama de aparate posibil a fi ofertate. Invocă prevederile art. 20 alin. (10) din Normele de aplicare a legii achizițiilor publice și susține că prin impunerea unui anumit (singur) tip de transmisie de date, corelativ cu un interval de frecventa extrem de restrâns, autoritatea efectiv nu doar a diminuat concurența ofertării, ci a indicat un anumit tip de produs, în condițiile în care, pe piață a identificat o singură soluție compatibilă cu aceste cerințe. Autoritatea are obligația legala de a evita impunerea unor piedici nejustificate operatorilor economici interesați să participe la procedura de atribuire. Pagina 4 din 27

În susținerea criticilor formulate invocă Jurisprudența CNSC respectiv Decizie nr. 2393/C9/2332/23.08.2024, din care redă extras. În concluzie, solicită obligarea autorității contractante: - să elimine cerința privind intervalul de frecvență radio impus (2.4- 2.5GHz); - să permită îndeplinirea cerinței și prin folosirea altor tehnologii care asigură orice tip de comunicație fără costuri legate de transmisia de date. 4). În documentația tehnică aferentă sistemului de telegestiune, este inclusă cerința privind intervalul de funcționare intre -40° și +80°: „1.13 Temperatura funcționare: min. (-40~ +80) °C”; Contestatoarea susține că această cerință este una excesivă și restrictivă în contextul condițiilor climatice din România, în special în județul Călărași, unde astfel de extreme de temperatură nu sunt întâlnite. Pe teritoriul României, temperaturile înregistrate rar ajung la astfel de valori extreme, mai ales în zonele unde urmează să fie instalate aceste echipamente. În județul Călărași, climatul este temperat- continental, cu ierni relativ blânde și veri călduroase, dar nu extreme. Temperaturile minime medii din această regiune rar coboară sub -20 grade Celsius, iar maximele în sezonul cald rareori depășesc 40 de grade Celsius. Astfel, cerința de a avea echipamente care să funcționeze în intervalul -40 până la +80 grade Celsius nu reflectă realitatea climatologică locală și nu este justificată. Mai mult, funcționarea aparatelor de iluminat are loc pe perioada nopții, când temperaturile sunt reduse față de cele diurne. Această cerință adaugă un cost suplimentar inutil și limitează accesul la soluții tehnice care ar putea fi la fel de eficiente și mult mai economice, dar care nu sunt proiectate pentru temperaturi atât de extreme. Prin impunerea unor astfel de specificații restrictive, se reduce artificial numărul de furnizori care pot participa la licitație, eliminând echipamente performante care ar funcționa optim în condițiile climatice reale din județul Călărași. Această limitare contravine principiului de competitivitate și de utilizare eficientă a resurselor publice, deoarece nu aduce un beneficiu real în performanta echipamentelor, ci doar crește costurile de achiziție și întreținere. În plus, impunerea unei cerințe care nu are legătură cu condițiile concrete în care vor fi utilizate echipamentele poate duce la excluderea unor soluții inovatoare și eficiente energetic, care, deși nu acoperă acest interval extrem de temperatură, pot funcționa optim în contextul climatologic al României. Este esențial să se adapteze specificațiile tehnice la nevoile și condițiile reale ale proiectului, iar în acest caz, un interval de temperatură mai apropiat de realitățile climatice din județul Pagina 5 din 27

Călărași ar fi suficient pentru a asigura funcționarea corectă a echipamentelor de telegestiune. În concluzie, solicită obligarea autorității contractante la modificarea cerinței de temperatura maximă de funcționare la 50 grade, aspect prin care s-ar corela cu cerința aplicabilă și în cazul celorlalte aparate. 5). În documentația tehnică aferentă sistemului de telegestiune, este inclusă cerința privind certificările emise în conformitate cu standardele D4i, DALI-2, ZD4i: „2.4 Se vor prezenta certificările în concordanță cu standardele D4i, DALI-2 ZD4i sau Producătorul împreună cu produsele ofertate se vor regăsi în baza de date www.dali-alliance.org și www.zhagastandard.org”. Contestatoarea susține că impunerea certificărilor în conformitate cu standardele D4i, DALI-2, ZD4i, precum și cerința ca producătorul și produsele ofertate să fie listate în bazele de date de pe www.dali- alliance.org și www.zhagastandard.org reprezintă o cerință restrictivă care poate limita nejustificat accesul la soluții de telegestiune ce respectă toate reglementările și standardele europene. Deși aceste standarde sunt recunoscute și pot aduce beneficii în anumite aplicații, existența unor produse conforme cu normele europene fără a fi înregistrate în aceste baze de date arată că impunerea acestor certificări nu este întotdeauna necesară pentru asigurarea calității și compatibilității tehnice. Pe piața echipamentelor de telegestiune există soluții care îndeplinesc toate cerințele funcționale și tehnice necesare, respectând reglementările europene în materie de siguranță, interoperabilitate și eficiență energetică. Aceste echipamente sunt conforme cu directivele europene relevante, cum ar fi Directiva RoHS, Directiva RED și alte standarde internaționale aplicabile. Cu toate acestea, nu toate echipamentele sunt certificate conform D4i, DALI-2 sau ZD4i și nu toți producătorii își înregistrează produsele în bazele de date menționate. Aceasta nu înseamnă că produsele respective nu sunt de calitate sau că nu oferă performanțe comparabile sau chiar superioare celor listate pe aceste platforme. De fapt, multe echipamente performante de telegestiune, dezvoltate de producători de renume, nu se regăsesc în aceste baze de date din diverse motive, inclusiv costurile asociate certificării sau specificitățile piețelor locale. Impunerea obligatorie a acestor certificări și a prezenței produselor în bazele de date respective limitează opțiunile operatorilor economici care ar putea oferi soluții inovatoare și eficiente, dar care nu sunt aliniate la standardele impuse de DALI și Zhaga. Această cerință poate avea drept efect excluderea unor echipamente compatibile și conforme cu standardele europene, doar din cauza absenței unei formalități care nu influențează în mod real performanța sau conformitatea produselor, în Pagina 6 din 27

plus, certificările și listările în astfel de baze de date pot fi costisitoare pentru producători, ceea ce poate crește în mod artificial prețul final al produselor, fără a aduce beneficii substanțiale utilizatorilor finali. În contextul în care tehnologia de telegestiune evoluează rapid, este esențial ca specificațiile tehnice impuse în documentațiile de achiziție să fie flexibile și să permită participarea unor soluții diverse care să respecte standardele europene de bază. Cerința ca produsele să fie listate într-o anumită bază de date restricționează accesul la o gamă mai largă de soluții, care ar putea fi la fel de performante și în conformitate cu toate cerințele tehnice, dar care nu urmează neapărat aceleași procese de certificare sau înregistrare. Prin urmare, susține că impunerea certificărilor D4i, DALI-2 și ZD4i, precum și prezența în bazele de date www.dali-alliance.org și www.zhagastandard.org, reprezintă o cerință restrictivă care nu reflectă pe deplin diversitatea și performanțele echipamentelor disponibile pe piață. O cerință mai flexibilă, care să permită participarea echipamentelor conforme cu standardele europene aplicabile, ar încuraja concurența și ar permite selecția soluțiilor cele mai potrivite din punct de vedere tehnic și economic. În concluzie, solicită Consiliului ca prin decizia pe care o va pronunța sa oblige autoritatea la eliminarea cerinței din documentație. 6). În documentația tehnică aferentă sistemului de telegestiune, este inclusa cerința privind certificările emise în conformitate cu standardele D4i, DALI-2, ZD4i: „Controlerul local va avea posibilitatea de a comanda până la 4 drivere Dali/drivere cu funcția Tunable White și RGBW, pentru diferite aplicații municipale sau corpuri de iluminat prevăzute cu leduri cu temperaturi de culoare diferite, montate pe o placă comună”. Contestatoarea susține că impunerea cerinței ca un controler local, parte a ansamblului de echipamente de telegestiune, să fie capabil să comande până la 4 drivere DALI sau drivere cu funcția Tunable White și RGBW pentru aplicații municipale prevăzute cu LED-uri cu temperaturi de culoare diferite montate pe o placă comună este o cerință restrictivă și nejustificată în contextul realităților practice și tehnice ale majorității proiectelor de iluminat public. Această specificație limitează nejustificat opțiunile tehnice disponibile și impune utilizarea unor soluții complexe care nu sunt necesare în toate aplicațiile municipale. În majoritatea cazurilor de telegestiune pentru iluminat public, necesitatea de a controla până la 4 drivere diferite pe un singur corp de iluminat este rar întâlnită. De cele mai multe ori, soluțiile de iluminat public sunt configurate să utilizeze un singur tip de driver pentru a asigura o eficiență maximă și o simplificare a operațiunilor de mentenanță. Integrarea unui controler local care să gestioneze multiple Pagina 7 din 27

drivere și funcții avansate, precum Tunable White sau RGBW, poate adăuga costuri semnificative, fără a aduce un beneficiu clar în utilizarea zilnică sau în performanțele sistemului de iluminat public. Această complexitate tehnologică este mai degrabă necesară în aplicații specializate sau de design urban, cum ar fi iluminatul decorativ sau arhitectural, dar nu reprezintă o cerință esențială pentru iluminatul stradal de bază. Impunerea unei astfel de cerințe poate, de asemenea, să limiteze participarea la licitație a unor producători sau furnizori care oferă soluții simple și eficiente din punct de vedere energetic, dar care nu includ funcționalități avansate, cum ar fi controlul Tunable White sau RGBW. Aceste funcționalități sunt utile în anumite scenarii, dar nu sunt necesare în toate cazurile. În plus, majoritatea proiectelor de iluminat stradal se concentrează pe eficiență energetică, durabilitate și uniformitate a iluminării, iar integrarea unui controler capabil să gestioneze multiple drivere și setări complexe poate complica nejustificat implementarea și mentenanța sistemului. Mai mult decât atât, controlul unor LED-uri cu temperaturi de culoare diferite montate pe o placă comună poate fi gestionat eficient și cu echipamente mai simple și mai accesibile din punct de vedere al costurilor, care să îndeplinească cerințele de bază ale proiectului. Existența unor soluții tehnice alternative, conforme cu standardele europene și eficiente în contextul iluminatului public, ar trebui să fie luată în considerare pentru a permite o participare cât mai largă și pentru a evita impunerea unor cerințe care să nu fie proporționale cu scopul proiectului. Prin punctul său de vedere nr. 12408/18.09.2024, înregistrat la Consiliu cu nr. 59485/19.09.2024, solicită respingerea contestației ca neîntemeiată, prezentând în susținere argumentele expuse în continuare. 1) Referitor la critica privind formularul F5 „Fișa tehnică nr. 1 - aparat de iluminat stradal cu LED, punctul 1.8”, achizitoarea arată că contestatoarea se limitează doar la a prezenta avantajele unei soluții alternative (metalcril și policarbonat) dar nu arată de ce cerința din documentația de atribuire îi lezează interesele. Contestatoarea însăși este un operator cunoscut pe piața produselor de iluminat public, are produse în portofoliu care corespund acestei cerințe și are sute de contracte atribuite unde a livrat corpuri de iluminat cu dispersoare din sticlă. Dacă era afectată de această cerință, atunci ar fi trebuit să arate asta în cadrul contestației, dacă cerința ar fi fost restrictivă, atunci ar fi trebuit să arate de ce este restrictivă. Simpla existență în piața a altor zeci de soluții tehnice, nu poate constitui un motiv suficient de susținere Pagina 8 din 27

a criticii sale, deoarece în piață sunt sute de produse, de la zeci de producători care sunt din sticlă. Contestatoarea nu atacă cerința din documentația de atribuire, ci atacă însăși soluția tehnică aprobată de finanțator. Un corp de iluminat cu dispersor din sticlă are o eficiență ridicată (din punct de vedere al fluxului luminotehnic), asigură o economie mult mai mare de energie consumată în asigurarea iluminării comparativ cu unul din „policarbonat”. Sticla clară, plană (fără striații și modele), este solicitată pentru asigurarea unui flux luminos nedistorsionat, iar cerința să fie securizată este pentru a fi rezistentă la șocuri și intemperii. Sticla clară, plană și securizată nu are nici o legătură cu „rolul împotriva prafului și al apei” invocate ca argument de către contestatar. Într-un mediu nefavorabil, conținând particule în suspensie, așa cum

sunt,

în

general,

intravilanele

satelor

rurale, l e n t disp o r u l din

materiale

diverse

(altele

decât

sticla) suf ă

î t i mp

u

proces d e

sabl i nef c i e n t. Totodată, sticla (spre deosebire de alte materiale din policarbonat) nu reacționează la razele ultraviolete, nu își schimbă culoarea, nu reduce eficiența aparatului de iluminat. Pagina 9 din 27

În susținere, invocă jurisprudența Consiliului, precizând că există zeci de decizii care stabilesc că cerința unui dispersor din sticlă, nu este o cerință restrictivă. Pe cale de consecință solicită respingerea criticii. 2) Referitor la critica privind „Formularul F5 Fișa tehnică nr. 1 - aparat de iluminat stradal cu LED, punctul 2.2”, achizitoarea precizează că societatea contestatoare se limitează doar la a prezenta variante alternative (dar nu similare) cu privire la certificarea ENEC, dar nu arată de ce cerința din documentația de atribuire îi lezează interesele, îl împiedică să depună o ofertă. Totodată, subliniază faptul că contestatoarea are în portofoliu certificarea ENEC (nu ENEC+), are sute de contracte în ultimii 4 ani, unde a livrat produse cu certificarea ENEC. De asemenea, deși contestatoarea solicită să se treacă ”sau echivalent”, ea însăși indică faptul că achizitoarea a trecut „j) Se va prezenta certificat ENEC sau echivalent", ceea ce arata clar ca se accepta și alte tipuri de certificări nu doar ENEC”. Certificatul de marcă ENEC «demonstrează conformitatea cu standardele europene (EU), în principal legate de siguranță. Marcajul ENEC este complementar marcajului CE obligatoriu de pe produsele electrice introduse pe piața europeană. Fiind acordat de un terț, independent de producător sau importator, marca ENEC înseamnă întotdeauna că produsul este sigur în conformitate cu directiva europeana adecvată (de exemplu: LVD, MD). Procedurile privind marca de certificare ENEC constituie un sistem complet de certificare (ISO tip 5). Aceasta include: - Testarea și certificarea terților; - Inspecția anuală a fabricii; - Monitorizarea continuă a produsului și a producției; - Utilizarea vizibila a siglei ENEC pe produse; - Monitorizarea regulată pe piață a mărcii ENEC. Schema ENEC îndeplinește cerințele Noului cadru legislativ (noul Regulament 765/2008 și Decizia 768/2008 / CE) adoptat de Parlamentul European și Consiliu ENEC sau European Norms for Electrical Compliance consemnează conformitatea cu Normele Electrice Europene ale produselor electrice. Certificarea ENEC a produselor, a fost implementata în spiritul angajamentului față de Uniunea Europeană, de a crea cele mai bune practici internaționale de eficiența operațională și calitate. În realitate, prin critica sa, contestatoarea dorește să schimbe standardele „EN IEC 60598-2-3:2003 + A 1”, respectiv „ENIEC 60598- 1:2021 + A 1 1:2022” cu un ISO simplu. Aici, în mod lipsit de integritate, încearcă să ducă în eroare Consiliul și să pună semn de echivalență între standardele de calitate a produsului cu certificarea calității producătorului. „EN IEC” se referă la produs în sine, ISO se referă la producător, la activitatea sa în general. Un Pagina 10 din 27

producător cu standard ISO, nu înseamnă obligatoriu că produsele sale sunt conforme cu standardele europene de calitate „EN IEC”. Este evident ca prin sintagma „certificat ENEC sau echivalent” achizitoarea va accepta în loc de ENEC și ISO, dar cu condiția ca produsele să corespundă „EN IEC 60598-2-3:2003 + A 1”, respectiv „ENIEC 60598-1:2021 + A 1 1:2022”. Standardele „EN IEC 60598-2-3:2003 + A 1”, respectiv „ENIEC 60598-1:2021 + A 1 1:2022”, sunt cerințe obligatorii impuse de finanțator, conform ghidului de finanțare. În susținere redă art. 10 din Ghidul de finanțare „Criterii de eligibilitate a proiectului” (pag. 5/29). În consecință, consideră critica contestatoarei neîntemeiată și solicită respingerea ei (pe de altă parte însăși contestatoarea solicită cam același lucru deoarece nu a văzut sintagma „sau echivalent”). 3) Referitor critica privind cerința „RF MESH în frecvență radio 2.4- 2.5GHz”, achizitoarea precizează că frecvența radio de comunicare civilă este limitată la frecventa 2,4-2,5Hhz pentru a nu interfera cu alte echipamente. Soluția tehnica este indicată de către proiectantul de specialitate. Reiterează faptul că societatea contestatoare se limitează doar la a prezenta variante alternative cu privire la posibilități de comunicare, dar nu arată de ce cerința din documentația de atribuire îi lezează interesele, îl împiedică să depună o ofertă. Totodată, precizează că la nivelul UAT-ului, există probleme mari cu semnalul GSM, fiind pe lista zonelor ALBE comunicată de ANCOM. O investiție din fonduri publice, bazată pe o soluție de tip GSM într-o zonă unde semnalul este foarte slab, este din start o soluție nerecomandată din punct de vedere tehnic. Studiul de fezabilitate întocmit, care recomandă soluția tehnică prin unde radio, a ținut cont de realitățile din teren, dar cel mai mult a ținut cont de restricțiile și condiționalitatea din teren. Soluția pe unde radio este singura care se pretează și asigură o funcționalitate aproape de 100%. În consecință, consideră critica neîntemeiată și solicită respingerea ei. 4) Referitor la critica privind faptul că, „În documentația tehnică aferentă sistemului de telegestiune, este inclusă cerința privind intervalul de funcționare între „-400 și +800”, achizitoarea susține că solicitarea contestatoarei nu este întemeiată, întrucât aceasta nu ține cont de realitățile condițiilor meteo. Pentru a recalcula temperatura maximă la care poate ajunge o suprafață de metal expusă la soare la o temperatură ambientală de 250C (fără a se ține cont c se poate ajunge și la temperatura de peste Pagina 11 din 27

35 grade sau chiar 40), trebuie să se modifice coeficientul de absorbție și emisivitatea pentru oțel neoxidat. Astfel, autoritatea contractantă demonstrează matematic și fizic că, raportat la proprietățile oțelului neoxidat, la absorbția radiației solare, la echilibrul termic, la emisia de radiație și echilibrul de putere că un obiect din metal expus direct la soare la o temperatură ambientală de 25°C poate ajunge la o temperatură de aproximativ 178°C. Aceasta este o valoare mai mare decât cea pentru oțel oxidat, deoarece oțelul neoxidat, având o emisivitate mai mică, reține mai multă căldură. Astfel, reiese faptul că, carcasa exterioare poate atinge, când este expusă la razele solare, temperatori de până la 178 grade Celsius, ceea ce face ca în interiorul echipamentului, în urma oricărui sistem de aerisire/ventilație să se ajunge la temperatori de peste 80 grade Celsius. Prin urmare, este evident că cerința indicată este o cerință nerestrictivă și care este în interesul achizitoarei. Pentru temperatura negativă de -40 grade, contestatoarea nu indică nicio critică, aceasta criticând doar intervalul pozitiv (cerând să fie până la 50 grade). Pe baza simplei demonstrații fizice de mai sus, rezultă ca solicitarea acestuia este nefondată. 5) Referitor la critica privind cerința „D4i, DALI-2, ZD4i”, autoritatea contractantă precizează că aceasta se elimină în totalitate. 6) Referitor la critica privind cerința „Controlerul local va avea posibilitatea de a comanda pana la 4 drivere Dali/drivere cu funcția Tunable White și RGBW, pentru diferite aplicații municipale sau corpuri de iluminat prevăzute cu leduri cu temperaturi de culoare diferite, montate pe o placa comună”, autoritatea precizează că cerința criticată are 2 componente: - controlerul local va avea posibilitatea de a comanda până la 4 drivere Dali/drivere cu funcția Tunable White și RGBW, pentru diferite aplicații municipale sau corpuri de iluminat prevăzute cu leduri cu temperaturi de culoare diferite, cerință ce o va păstra, - (...) montate pe o placă comună, la care autoritatea renunță. După cum se vede din critica adusă de contestatoare, aceasta critică atât funcțiile/cerințele funcționale ale produsului cât și faptul că soluția tehnică impunea existența pe aceeași placă (la care autoritatea renunță) Afirmația contestatoarei cum că impunerea cerinței ca un controler local, parte a ansamblului de echipamente de telegestiune, să fie capabil să comande până la 4 drivere DALI sau drivere cu funcția Tunable White și RGBW pentru aplicații municipale prevăzute cu LED -uri cu temperaturi de culoare diferite este o cerința restrictivă și nejustificată în contextul realităților practice și tehnice ale majorității proiectelor de iluminat public - este doar o părere proprie a acesteia. Pagina 12 din 27

Contestatoarea nu aduce argumente în susținerea criticii, nu indică de ce ar fi restrictiv, de ce ii limitează dreptul de a depune ofertă. Simpla precizare a contestatoarei cum că impunerea unei astfel de cerințe poate, de asemenea, să limiteze participarea la licitație a unor producători sau furnizori care oferă soluții simple și eficiente din punct de vedere energetic, dar care nu includ funcționalități avansate, cum ar fi controlul Tunable White sau RGBW, nu este o justificare în sine. Subliniază faptul că este un UAT cu statut de oraș, cu un sistem de iluminat complex, inclusiv iluminat arhitectural, funcții cum ar fi controlul Tunable White sau RGBW sunt funcții necesare. Afirmația contestatoarei cum că această „complexitate tehnologică este mai degrabă necesara în aplicații specializate sau de design urban, cum ar fi iluminatul decorativ sau arhitectural” este perfect adevărată, ORASUL BUDESTI fiind un oraș urban (și nu UAT la nivel de grad de comună cum contestatoarea ar sugera).  Achizitoarea nu își poate defini necesitățile după ce au disponibil la vânzare anumiți furnizori/producători cu o ofertă restrânsă, ci după nevoile din teren atâta timp cât pe piață sunt alte zeci de ofertanți/producători care le oferă. Documentele din dosarul achiziției, respectiv necesare soluționării contestației, au fost transmise de autoritatea contractantă prin adresa nr. 13799/08.10.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 65254/11.10.2024.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „(...), (...), în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura simplificată, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. (...). Din informațiile anunțului de participare simplificat amintit, Consiliul a reținut că valoarea estimată a contractului de lucrări care se intenționează a se atribui este de 2.530.000,00 lei, fără TVA, criteriul de atribuire este „Cel mai bun raport calitate – preț”, iar data limită de depunere a ofertelor a fost stabilită inițial la 16.09.2024, ora 15:00. Nemulțumită fiind de unele dintre specificațiile tehnice impuse de autoritatea contractantă pentru procedura în cauză, (...) SA a depus contestația în analiză, solicitând următoarele: - în principal, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerințelor tehnice excesive și discriminatorii, dezvoltate în cele ce urmează, respectiv modificarea lor conform mențiunilor din contestație, în baza normelor legale sau standardelor aplicabile în domeniu; Pagina 13 din 27

- în subsidiar, în situația în care nu este posibilă remedierea actului atacat, obligarea autorității contractante la anularea procedurii. - în temeiul art. 22 al Legii nr. 101/2016, suspendarea procedurii până la soluționarea contestației. Totodată, cu respectarea prevederilor art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, (...) SA a făcut dovada constituirii cauțiunii corespunzătoare, în valoare de 35.000,00 lei, conform recipisei de consemnare nr. 210551310/1, emisă de CEC Bank – Sucursala Timișoara, la data de 09.09.2024. Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1.064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Trecând la soluționarea contestației formulate de (...) SA, Consiliul constată că aceasta privește specificații tehnice pentru sistemul de iluminat tehnic care se va realiza. Ca prim aspect, Consiliul apreciază necesară punctarea câtorva considerații generale, în sensul în care este necesară citarea dispozițiilor legale relevante, care stabilesc cadrul general vizavi de modul în care pot fi impuse specificațiile tehnice de către autoritățile contractante. Astfel, relevante sunt prevederile art. 155 și art. 156 din Legea nr. 98/2016: - art. 155 alin. (1), (2) și (6), potrivit cărora Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției. (2) Caracteristicile prevăzute la alin. (1) pot de asemenea să vizeze procesul sau metoda specifică de execuție a lucrărilor, fabricație a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viață al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conținutul material al produselor, lucrărilor sau serviciilor care urmează să fie achiziționate, dar cu condiția ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului- cadru şi să fie proporționale prin raportare la valoarea şi obiectivele acestuia. (…) (6) Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici. - art. 156, potrivit căruia Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificațiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalități: a) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiția ca parametrii să fie suficient de Pagina 14 din 27

preciși pentru a permite ofertanților să determine obiectul contractului și autoritățile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificații tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde naționale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuția lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoțită de mențiunea "sau echivalent"; c) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, potrivit lit. a), şi prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerințe de performanță sau cerințe funcționale; d) prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici şi prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), stabilirea specificațiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situații excepționale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispozițiile alin. (1); în aceste situații, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoțită de cuvintele "sau echivalent". (4) În cazul în care autoritatea contractantă stabilește specificațiile tehnice potrivit dispozițiilor alin. (1) lit. b), aceasta nu respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificațiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluțiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerințele definite prin specificațiile tehnice. (5) În cazul în care autoritatea contractantă stabilește specificațiile tehnice potrivit dispozițiilor alin. (1) lit. a), aceasta nu respinge o ofertă pentru lucrări, produse sau servicii care sunt conforme cu un standard național care transpune un standard european, cu un agrement tehnic european, cu o specificație tehnică comună, cu un standard internațional sau cu un sistem de referință tehnic elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificații vizează cerințele de performanțe sau cerințele funcționale stabilite de autoritatea contractantă. (6) În cazul prevăzut la alin. (5), ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, inclusiv cele prevăzute la art. 158, că lucrările, Pagina 15 din 27

produsele sau serviciile conforme standardului satisfac cerințele de performanță sau cerințele funcționale stabilite de autoritatea contractantă. Dispozițiile legale în materia achizițiilor publice dovedesc faptul că autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, deci să aprecieze relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații, în speță, având incidență și principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, conform căruia autoritatea contractantă este responsabilă pentru deciziile și acțiunile realizate în procesul de achiziție, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Consiliul apreciază că necesitatea sau oportunitatea achiziționării de anumite aparate/echipamente, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante (art. 2 și art. 3 din HG nr. 395/2016), nicio prevedere legală neopunându-se dreptului autorității contractante de a achiziționa produse și servicii care răspund intereselor și exigențelor sale. Consiliul va avea în vedere în soluționarea cauzei și dispozițiile art. 154 din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, întrucât documentația de atribuire trebuie să conțină toate informațiile necesare operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire cu privire la cerințele achiziției și modul de desfășurare a acesteia. Modificarea sau cenzurarea caracteristicilor tehnice impuse de autoritatea contractantă poate face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării dispozițiilor legale invocate mai sus. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că drepturile autorităților contractante la care s-a făcut referire mai sus trebuie exercitate cu bună credință, iar nu cu scopul de a limita sau restricționa accesul la procedură, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. În ceea ce privește prima critică formulată de societatea contestatoare, în referire la specificația tehnică din formularul F5, fișa tehnică nr. 1 - aparat de iluminat stradal cu LED, pct. 1.8, care are următorul conținut: „Eficacitate luminoasă aparat de iluminat: min. 140 lm/W Aparatul de iluminat va avea următoarele componente: - carcasă realizată din aluminiu turnat sub presiune; Pagina 16 din 27

- Dispersor din sticlă plată securizată cu grosimea de minim 4 mm rezistentă la șocuri termice și mecanice UNI-EN 12150-1”; Prin contestație, autoarea acesteia a susținut că ”cerința privind impunerea de dispersor din sticlă pentru aparatul de iluminat o apreciem ca fiind restrictivă. Având în vedere că un dispersor din alt material, de exemplu Polimetil metagrilat sau policarbonatul, vor asigura aceleași performanțe tehnice, această cerință este restrictivă. Polimetil metacrilatul (PMMA) și policarbonatul oferă caracteristici tehnice comparabile cu sticla plană în utilizarea pentru difuzoarele corpurilor de iluminat stradal, aducând totodată și avantaje suplimentare. În primul rând, atât PMMA cât și policarbonatul sunt materiale care permit o distribuție uniformă a fluxului luminos datorită proprietăților lor optice excelente. Aceste materiale asigură o transmisie ridicată a luminii, comparabilă cu cea a sticlei, dar cu avantajul că pot fi fabricate pentru a difuza lumina mai eficient, eliminând astfel punctele de lumină intensă și reducând riscul de orbire, ceea ce contribuie la un randament superior al sistemului de iluminat. În ceea ce privește protecția la pătrunderea apei, atât PMMA, cât și policarbonatul pot fi prelucrate și sigilate pentru a oferi un grad ridicat de etanșeitate. Aceste materiale sunt disponibile într-o varietate de finisaje și grosimi care permit proiectarea unor difuzoare care să îndeplinească cerințele stricte de protecție împotriva prafului și apei, conform standardelor IP. Datorită acestei etanșeități, componentele interne ale corpurilor de iluminat sunt protejate eficient de umiditate și alte elemente, menținându-se astfel performanțele pe termen lung. În plus, PMMA și policarbonatul oferă o rezistență la impact semnificativ mai mare decât sticlă plană. Policarbonatul, în special, este cunoscut pentru rezistența sa extrem de ridicată la șocuri, fiind capabil să reziste la impacturi repetate fără a se sparge sau fisura. Acest lucru este esențial pentru corpurile de iluminat stradal, care sunt expuse la factori externi agresivi, cum ar fi vandalismul sau condițiile meteorologice severe. Rezistența la impact nu doar că prelungește durata de viață a corpului de iluminat, dar reduce și riscul de accidente datorate spargerii difuzorului. În plus, utilizarea polimetil metacrilatului și a policarbonatului în locul sticlei pentru difuzoarele corpurilor de iluminat stradal contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon în procesul de fabricație. Producția acestor materiale plastice necesită mai puțină energie decât producția sticlei, ceea ce se traduce printr-o amprentă de carbon mai mică. De asemenea, atât PMMA cât și policarbonatul sunt materiale reciclabile, ceea ce le face mai ecologice. Aceste caracteristici susțin un Pagina 17 din 27

impact ambiental redus, făcându-le soluții mai sustenabile și prietenoase cu mediul pentru utilizarea în infrastructura de iluminat public. În concluzie, vă rugăm a obliga autoritatea contractantă să elimine cerința referitoare la tipul de material din care este fabricat dispersorul aparatului de iluminat”. Prin punctul de vedere față de contestație, în referire la acest aspect, autoritatea contractantă a adus următoarele explicații: ”Referitor la critica de la punctul 1 Formularul F5 „Fișa tehnică nr. 1 - aparat de iluminat stradal cu LED, punctul 1.8” … contestatorul se limitează doar la a prezenta avantajele unei soluții alternative (metalcril și policarbonat) dar nu arată de ce cerința din documentația de atribuire îi lezează interesele, îl împiedică să depună oferta. (…) Nu înțelegem cum soluția tehnică (dispersor de sticlă) aprobată de către finanțatorul investiției și recomandată ca fiind cea mai potrivită pentru beneficiar, îl afectează în modalitatea de a depune o ofertă de preț conformă și competitivă. Acest lucru și mai greu de înțeles, în condițiile în care contestatorul însuși este un operator cunoscut pe piața produselor de iluminat public și are produse în portofoliu care corespund acestei cerințe. Are sute de contracte atribuite unde a livrat corpuri de iluminat cu dispersoare din sticlă. Dacă contestatorul era afectat de această cerință, atunci ar fi trebuit să arate asta în cadrul contestației, dacă cerința ar fi fost restrictivă, atunci ar fi trebuit să arate de ce este restrictivă. Simpla existență în piață a altor zeci de soluții tehnice, nu poate constitui un motiv suficient de susținere a criticii sale, deoarece în piață sunt sute de produse, de la zeci de producători care sunt din sticlă. În realitate, contestatoarea nu atacă cerința din documentația de atribuire, ci atacă însăși soluția tehnică aprobată de finanțator. (…) U c r id (din punct de vedere al fluxului luminotehnic), a i lum i nă r i i comparativ cu unul din „policarbonat”. (…) S c a ră , Pagina 18 din 27

plană (fără striații și modele), este solicitată pentru asigurarea unui flux luminos nedistorsionat, iar cerința să fie securizată este pentru a fi rezistentă la șocuri intemperii. Sticla clară, plană și securizată nu are nici o legătură cu „rolul împotriva prafului și al apei” invocate ca argument de către contestatar. Într-un mediu nefavorabil, conținând particule în suspensie, așa cum sunt, în general, intravilanele satelor rurale, lentila din policarbonat sau chiar dispersorul din materiale diverse (altele decât sticla) suferă în timp un proces de sablare, automat fiind redus considerabil fluxul luminos emis de aparat, făcându-l ineficient. Totodată, sticla (spre deosebire de alte materiale din policarbonat) nu reacționează la razele ultraviolete, nu își schimbă culoarea, nu reduce eficiența aparatului de iluminat. Niciuna din afirmațiile contestatorului cum că policarbonatul ar fi cu impact redus asupra mediului, cum că ar fi mai durabil, mai rezistent pe termen lung etc. sunt simple afirmații nedemonstrate, simple generalități ce nu pot fi luate ca argumente în susținerea criticii. (…) Dacă ar fi restrictivă, atunci nu ar exista un număr atât de mare de produse/ofertanți care oferă această soluție tehnică (la o simplă căutare pe internet am identificat peste 93 de produse care respectă cerința).” Față de cele reținute, Consiliul acceptă ca fiind întemeiate argumentele aduse de autoritatea contractantă în susținerea cerinței în discuție,

”Dispersor d i n m e c anic e UNI-EN 12150-1”. Argumentele prezentate de societatea contestatoare în referire la: 1. atât polimetil metacrilatul (PMMA), cât și policarbonatul sunt materiale care permit o distribuție uniformă a fluxului luminos datorită proprietăților lor optice excelente; 2. în ceea ce privește protecția la pătrunderea apei, atât PMMA, cât și policarbonatul pot fi prelucrate și sigilate pentru a oferi un grad ridicat de etanșeitate; 3. PMMA și policarbonatul oferă o rezistență la impact semnificativ mai mare decât sticlă plană; 4. utilizarea polimetilului metacrilat și a policarbonatului în locul sticlei pentru difuzoarele corpurilor de iluminat stradal contribuie la Pagina 19 din 27

reducerea emisiilor de dioxid de carbon în procesul de fabricație, sunt simple afirmații care nu au fost demonstrate de contestatoare. Pentru aceste motive, neexistând argumente sustenabile care să demonstreze că cerința privind dispersorul din sticlă ar fi o cerință restrictivă, Consiliul consideră lipsa de temeinicie a acestei critici. În referire la a doua critică a societății contestatoare legată de cerința existentă în Formularul F5, fișa tehnică nr. 1 - aparat de iluminat stradal cu LED, pct. 2.2, la lit. j) se specifică următoarele: „j) Se va prezenta certifi , care va confirma respectarea următoarelor standarde: - EN IEC 60598-2-3:2003 + A1 EN IEC 60598-1:2021 + A11:2022”. Prin contestație, autoarea acesteia a solicitat eliminarea certificării ENEC sau modificarea în certificare ENEC sau echivalent. Determinând că din formularea criticii în discuție, rezultă faptul că autoritatea contractantă a solicitat prezentare certificat ENEC sau echivalent, după cum a cerut și societatea contestatoare, se constată că este nefondată critica. Cu privire la a treia critică a contestatoarei privind cerința existentă în Formularul F5 „Fișa tehnică nr. 2.1 — controller inteligent cu senzor de mișcare integrat și cu rol de gateway/concentrator de date” precum și în restul fișelor tehnice prezente în acest formular (Fișa tehnică nr. 2.2 - controller intelligent multifunctional cu rol de gateway/concentrator de date; Fișa tehnică nr. 2.3 - controller intelligent cu sensor de mișcare integrat; Fișa tehnică nr. 2.4 - controller intelligent pentru aparate de iluminat; Fișa tehnică nr.2.5 - monitorizare și control punct luminos), prin care s-au impus următoarele cerințe:

„1.3 Crearea automata a unei rețele locale de tip "MESH", autonoma, interval frecvență radio [2.400 - 2.500]GHz, minim 8 canale, cu posibilitatea de scanare și identificare a rețelelor radio disponibile, măsurării puterii semnalului și migrarea dispozitivului în funcție de lungimea de bandă disponibilă sau cel mai puțin ocupată; 1.11 Interval frecvență RF: [2.400 - 2.500] GHz;” Prin contestație, autoarea acesteia a susținut cu referire la acest aspect următoarele: ”Se cere ca modulele să comunice între ele direct prin RF MESH în frecvență radio 2.4-2.5GHz. Toate soluțiile RF MESH implică folosirea dispozitivelor numite concentrator de date sau stație de bază, indiferent de forma constructivă (adică pot fi ca și dispozitiv separat montat pe stâlp sau pe structuri înalte pentru o bună acoperire a dispozitivelor din teren sau pot fi montate pe corp de iluminat prin conector Zhaga sau NEMA). Indicarea unui interval de frecvență radio extrem de redus restrânge gama de aparate posibil a fi ofertate. Pagina 20 din 27

Potrivit art. 20 alin. (10) din Normele de aplicare a legii achizițiilor publice, ”Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Prin impunerea unui anumit (singur) tip de transmisie de date, corelativ cu un interval de frecvență extrem de restrâns, autoritatea efectiv nu doar a diminuat concurența ofertării, ci a indicat un anumit tip de produs (pe piață am identificat o singură soluție compatibilă cu aceste cerințe). Autoritatea are obligația legala de a evita impunerea unor piedici nejustificate operatorilor economici interesați să participe la procedura de atribuire. (…) În concluzie, vă rugăm a obliga autoritatea contractantă: - să elimine cerința privind intervalul de frecvență radio impus (2.4-2.5GHz); - să permită îndeplinirea cerinței și prin folosirea altor tehnologii care asigură orice tip de comunicație fără costuri legate de transmisia de date”. Prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă, în referire la acest aspect a precizat următoarele: ”frecvența radio de comunicare civilă este limitată la frecvența 2,4- 2,5GHz pentru a nu interfera cu alte echipamente. Soluția tehnică este indicată de către proiectantul de specialitate. Contestatorul se limitează doar la a prezenta variante alternative cu privire la posibilități de comunicare, dar nu arată de ce cerința din documentația de atribuire îi lezează interesele, îl împiedică să depună o ofertă. (…) La nivelul UAT-ului, există probleme mari cu semnalul GSM, fiind pe lista zonelor ALBE comunicată de ANCOM. O investiție din fonduri publice, bazată pe o soluție de tip GSM într-o zonă unde semnalul este foarte slab, este din start o soluție nerecomandată din punct de vedere tehnic. Studi t e n. Soluția pe unde radio este singura care se pretează și asigură o funcționalitate aproape de 100%. În consecință, considerăm critica contestatorului neîntemeiată și solicităm respingerea ei.” Pagina 21 din 27

Față de cele reținute, Consiliul a reținut ca fiind întemeiate explicațiile prezentate de achizitoare în susținerea cerinței tehnice în discuție. Pe de altă parte, s-a constatat faptul că, deși prin contestație autoarea acesteia a susținut că, pe piață a identificat o singură soluție compatibilă cu aceste cerințe, nu a prezentat nicio dovadă în acest sens, cu toate că, potrivit prevederilor art. 249 Cod proc. civ. sarcina probei revine celui care face o susținere. Din aceste motive, considerând că nu se poate dispune modificarea cerinței tehnice în discuție, decât cu consecința de a nu răspunde nevoilor autorității contractante, Consiliul va respinge și această critică ca nefondată. În ceea ce privește a patra critică a societății contestatoare, în referire la cerința tehnică aferentă sistemului de telegestiune, respectiv interval de funcționare între -40° și +80°: „1.13 Temperatura funcționare: min. (-40~ +80) °C”, Consiliul a reținut faptul că, prin contestație, autoarea acesteia a susținut că cerința este excesivă și restrictivă în contextul condițiilor climatice din România, în special în județul Călărași, unde astfel de extreme de temperatură nu sunt întâlnite. Mai mult, societatea contestatoare a susținut următoarele: ”Pe teritoriul României, temperaturile înregistrate rar ajung la astfel de valori extreme, mai ales în zonele unde urmează să fie instalate aceste echipamente. În județul Călărași, climatul este temperat-continental, cu ierni relativ blânde și veri călduroase, dar nu extreme. Temperaturile minime medii din această regiune rar coboară sub -20 grade Celsius, iar maximele în sezonul cald rareori depășesc 40 de grade Celsius. Astfel, cerința de a avea echipamente care să funcționeze în intervalul -40 până la +80 grade Celsius nu reflectă realitatea climatologică locală și nu este justificată. Mai mult, funcționarea aparatelor de iluminat are loc pe perioada nopții, când temperaturile sunt reduse față de cele diurne. Această cerință adaugă un cost suplimentar inutil și limitează accesul la soluții tehnice care ar putea fi la fel de eficiente și mult mai economice, dar care nu sunt proiectate pentru temperaturi atât de extreme. Prin impunerea unor astfel de specificații restrictive, se reduce artificial numărul de furnizori care pot participa la licitație, eliminând echipamente performante care ar funcționa optim în condițiile climatice reale din județul Călărași. Această limitare contravine principiului de competitivitate și de utilizare eficientă a resurselor publice, deoarece nu aduce un beneficiu real în performanța echipamentelor, ci doar crește costurile de achiziție și întreținere. În plus, impunerea unei cerințe care nu are legătură cu condițiile concrete în care vor fi utilizate echipamentele poate duce la excluderea Pagina 22 din 27

unor soluții inovatoare și eficiente energetic, care, deși nu acoperă acest interval extrem de temperatură, pot funcționa optim în contextul climatologic al României. Este esențial să se adapteze specificațiile tehnice la nevoile și condițiile reale ale proiectului, iar în acest caz, un interval de temperatură mai apropiat de realitățile climatice din județul Călărași ar fi suficient pentru a asigura funcționarea corectă a echipamentelor de telegestiune. În concluzie, solicităm obligarea autorității contractante la modificarea cerinței de temperatura maximă de funcționare la 50 grade, aspect prin care s-ar corela cu cerința aplicabilă și în cazul celorlalte aparate”. Cu referire la acest aspect, prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a prezentat următoarele explicații detaliate și demonstrate: ”Solicitarea contestatarului nu este întemeiată, deoarece nu ține cont de realitățile condițiilor meteo. Pentru a recalcula temperatura maximă la care poate ajunge o suprafață de metal expusă la soare la o temperatură ambientală de 250C (făr ă

a s e

ț i n , trebuie să se modifice coeficientul de absorbție și emisivitatea pentru oțel neoxidat. Facem următoarele calcule fizice: (…) Concluzie: un obiect din metal expus direct la soare la o temperatură ambientală de 25°C poate ajunge la o temperatură de aproximativ 178°C. Aceasta este o valoare mai mare decât cea pentru oțel oxidat, deoarece oțelul neoxidat, având o emisivitate mai mică, reține mai multă căldură. În consecință, carcasa exterioare poate atinge, când este expusă la razele solare, temperatori de până la 178 grade Celsius, ceea ce face ca în interiorul echipamentului, în urma oricărui sistem de aerisire/ventilație să se ajunge la temperatori de peste 80 grade Celsius. Este evident că cerința indicată de achizitor este o cerință nerestrictivă și care este în interesul achizitorului. (…) Pentru temperatură negativă de -40 grade, contestatoarea nu indică nicio critică, aceasta critică doar intervalul pozitiv (cerând să fie până la 50 grade). Pe baza simplei demonstrații fizice de mai sus, rezultă că solicitarea acestuia este nefondată.” Din verificarea susținerilor părților, Consiliul consideră că cele precizate și demonstrate pe bază de calcule matematice, de autoritatea Pagina 23 din 27

contractantă, sunt corecte și justifică în mod temeinic cerința tehnică în discuție, motiv pentru care se consideră că nu se impune modificarea acesteia cum a solicitat contestatoarea. Prin urmare, Consiliul consideră nefondată și critica societății contestatoare sub acest aspect. Cât privește a cincea critică a societății contestatoare în referire la faptul că, în documentația tehnică aferentă sistemului de telegestiune, este inclusă cerința privind certificările emise în conformitate cu standardele D4i, DALI-2, ZD4i, respectiv „2.4 Se vor prezenta certificările în concordanță cu standardele D4i, DALI-2 ZD4i sau Producătorul împreună cu produsele ofertate se vor regăsi în baza de date www.dali-alliance.org și www.zhagastandard.org”, Consiliul a reținut faptul că, prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a acceptat eliminarea în totalitate a cerinței. Cu toate acestea, constatând că această măsură nu a fost publicată în SEAP, Consiliul va dispune în consecință. Critica societății contestatoare din acest punct de vedere se consideră întemeiată. Vizavi de cea de-a șasea critică a societății contestatoare, Consiliul constată că privește faptului că, în documentația tehnică aferentă sistemului de telegestiune, se regăsește cerința privind certificările emise în conformitate cu standardele D4i, DALI-2, ZD4i, respectiv „Controlerul local va avea posibilitatea de a comanda până la 4 drivere Dali/drivere cu funcția Tunable White și RGBW, pentru diferite aplicații municipale sau corpuri de iluminat prevăzute cu leduri cu temperaturi de culoare diferite, montate pe o placă comună”. Prin contestație, autoarea acesteia a susținut că ”impunerea cerinței ca un controler local, parte a ansamblului de echipamente de telegestiune, să fie capabil să comande până la 4 drivere DALI sau drivere cu funcția Tunable White și RGBW pentru aplicații municipale prevăzute cu LED-uri cu temperaturi de culoare diferite montate pe o placă comună este o cerință restrictivă și nejustificată în contextul realităților practice și tehnice ale majorității proiectelor de iluminat public. Această specificație limitează nejustificat opțiunile tehnice disponibile și impune utilizarea unor soluții complexe care nu sunt necesare în toate aplicațiile municipale. În majoritatea cazurilor de telegestiune pentru iluminat public, necesitatea de a controla până la 4 drivere diferite pe un singur corp de iluminat este rar întâlnită. De cele mai multe ori, soluțiile de iluminat public sunt configurate să utilizeze un singur tip de driver pentru a asigura o eficiență maximă și o simplificare a operațiunilor de mentenanță. Integrarea unui controler local care să gestioneze multiple drivere și funcții avansate, precum Tunable White sau RGBW, poate Pagina 24 din 27

adăuga costuri semnificative, fără a aduce un beneficiu clar în utilizarea zilnică sau în performanțele sistemului de iluminat public. Această complexitate tehnologică este mai degrabă necesară în aplicații specializate sau de design urban, cum ar fi iluminatul decorativ sau arhitectural, dar nu reprezintă o cerință esențială pentru iluminatul stradal de bază. Impunerea unei astfel de cerințe poate, de asemenea, să limiteze participarea la licitație a unor producători sau furnizori care oferă soluții simple și eficiente din punct de vedere energetic, dar care nu includ funcționalități avansate, cum ar fi controlul Tunable White sau RGBW. Aceste funcționalități sunt utile în anumite scenarii, dar nu sunt necesare în toate cazurile. În plus, majoritatea proiectelor de iluminat stradal se concentrează pe eficiență energetică, durabilitate și uniformitate a iluminării, iar integrarea unui controler capabil să gestioneze multiple drivere și setări complexe poate complica nejustificat implementarea și mentenanța sistemului. Mai mult decât atât, controlul unor LED-uri cu temperaturi de culoare diferite montate pe o placă comună poate fi gestionat eficient și cu echipamente mai simple și mai accesibile din punct de vedere al costurilor, care să îndeplinească cerințele de bază ale proiectului. Existența unor soluții tehnice alternative, conforme cu standardele europene și eficiente în contextul iluminatului public, ar trebui să fie luată în considerare pentru a permite o participare cât mai largă și pentru a evita impunerea unor cerințe care să nu fie proporționale cu scopul proiectului”. Cu referire la acest aspect, prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a adus următoarele precizări: ”cerința criticată are 2 componente: - controlerul local va avea posibilitatea de a comanda până la 4 drivere Dali/drivere cu funcția Tunable White și RGBW, pentru diferite aplicații municipale sau corpuri de iluminat prevăzute cu leduri cu temperaturi de culoare diferit - această cerință o păstrăm și vom justifica mai jos. - (...) montate pe o placă comună, la ace r e nunțăm. După cum se vede din critica adusă de contestator, acesta critică atât funcțiile/cerințele funcționale ale produsului cât și faptul că soluția tehnică impunea existența pe aceeași placă (la aceasta din urmă renunțăm). Afirmația contestatorului cum că impunerea cerinței ca un controler local, parte a ansamblului de echipamente de telegestiune, să fie capabil Pagina 25 din 27

să comande până la 4 drivere DALI sau drivere cu funcția Tunable White și RGBW pentru aplicații municipale prevăzute cu LED -uri cu temperaturi de culoare diferite este o cerința restrictivă și nejustificată în contextul realităților practice și tehnice ale majorității proiectelor de iluminat public - este doar o părere proprie a acestuia. Contestatorul nu aduce argumente în susținerea criticii, nu indică de ce ar fi restrictiv, de ce ii limitează dreptul de a depune ofertă. (…) Simpla precizare a contestatorului cum că impunerea unei astfel de cerințe poate, de asemenea, să limiteze participarea la licitație a unor producători sau furnizori care oferă soluții simple și eficiente din punct de vedere energetic, dar care nu includ funcționalități avansate, cum ar fi controlul Tunable White sau RGBW, nu este o justificare în sine. (…) Amintim că achizitorul este un UAT cu statut de oraș, cu un sistem de iluminat complex, inclusiv iluminat arhitectural, funcții cum ar fi controlul Tunable White sau RGBW sunt funcții necesare. Afirmația contestatorului cum că această „complexitate tehnologică este mai degrabă necesară în aplicații specializate sau de design urban, cum ar fi iluminatul decorativ sau arhitectural” este perfect adevărată, ORASUL BUDESTI fiind un oraș urban (și nu UAT la nivel de grad de comună cum contestatorul ar sugera).  Achizitorul nu își poate defini necesitățile după ce au disponibil la vânzare anumiți furnizori/producători cu o ofertă restrânsă, ci după nevoile din teren atâta timp cât pe piață sunt alte zeci de ofertanți/producători care le oferă.” Față de cele reținute, Consiliul ia act de renunțarea achizitoarei la partea de final a cerinței în discuție, respectiv ” (...) montate pe o placă comună”, însă constatând că această măsură de remediere nu a fost publicată în SEAP, se va dispune în consecință. Critica societății contestatoare din acest punct de vedere se consideră întemeiată. Cât privește celelalte precizări din cuprinsul cerinței în discuție ”Controlerul local va avea posibilitatea de a comanda până la 4 drivere Dali/drivere cu funcția Tunable White și RGBW, pentru diferite aplicații municipale sau corpuri de iluminat prevăzute cu leduri cu temperaturi de culoare diferite ..”, Consiliul reține ca relevante explicațiile prezentate de autoritatea contractantă, în susținerea cerinței impuse. Pe de altă parte, Consiliul consideră că argumentele prezentate în cuprinsul contestației nu sunt în măsură să determine obligarea achizitoarei de a modifica această cerință tehnică conform celor indicate de societatea contestatoare. Sub acest aspect, critica autoarei contestației se consideră nefondată. Pagina 26 din 27

În considerarea celor reținute, constatând că procedura de atribuire este suspendată, fiind astfel posibilă adoptarea de măsuri de remediere, cu aplicarea prevederilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliu va admite, în parte, contestația formulată de (...) SA, în contradictoriu cu (...), în calitate de autoritate contractantă. Totodată, va obliga autoritatea contractantă la publicarea în SEAP a măsurilor de remediere adoptate, conform celor constatate, în termen de cel mult 15 zile de la primirea prezentei, cu stabilirea unui nou termen de depunere și de deschidere a ofertelor. Respinge, ca nefondate celelalte solicitări ale contestatoarei.

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația depusă de (...) SA, (...) și cu adresa de corespondență în localitatea (...), în contradictoriu cu (...), cu sediul în localitatea (...), în calitate de autoritate contractantă. Obligă autoritatea contractantă la publicarea în SEAP a măsurilor de remediere adoptate, conform celor constatate, în termen de cel mult 15 zile de la primirea prezentei, cu stabilirea unui nou termen de depunere și de deschidere a ofertelor. Respinge, ca nefondate, celelalte solicitări ale contestatoarei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 27 din 27