Decizie CNSC 2948/2023

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2948/C11/3205 Data: 14.12.2023 Prin contestația nr. 3899/13.11.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 62194/14.11.2023, formulată de INTEGRA GUARD SRL, cu sediul în municipiul București, str. Dumbrăveni nr. 4D, sector 4, având CUI RO 310003163, înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul J40/14619/2012, reprezentată de Dinu Cornel, în calitate de administrator, împotriva rezultatului emis în cadrul procedurii „simplificată”, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de pază”, cod CPV 79713000-5 (Rev. 2), anunț de participare simplificat nr. SCN1132264/03.10.2023, de către de autoritatea contractantă ADMINISTRAȚIA DOMENIULUI PUBLIC PITEȘTI, cu sediul în municipiul Pitești, str. Obor nr. 3, județul Argeș, s-au solicitat următoarele: - anularea rezultatului procedurii, a raportului procedurii și a actelor subsecvente acestuia, ca fiind netemeinice și nelegale; - reevaluarea ofertelor clasate pe locurile 1-5 și constatarea inadmisibilității/neconformității acestora. În prezenta cauză, SGPI SECURITY FORCE SRL, cu sediul în municipiul București, str. Vatra Dornei, nr. 11, bl. 18, sc. 2, et. 1, ap. 50, sector 4 și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul București, Splaiul Unirii nr. 313, sector 3, înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J40/15513/2008, având CUI RO 24452844, prin reprezentant legal Marin Gabriel Mirel, a formulat cererea de intervenție nr. 18444/23.11.2023, înregistrată la Consiliu cu nr. 64522/24.11.2023, solicitând respingerea ca nefondată a contestației formulată de către INTEGRA GUARD SRL, menținerea raportului procedurii şi a tuturor actelor subsecvente prin care

oferta sa a fost declarată câștigătoare şi invitată să semneze contractul de achiziție publică. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de INTEGRA GUARD SRL și anulează actele autorității contractante cu privire la admisibilitatea ofertelor depuse de SGPI SECURITY FORCE SRL, asocierea EMYON FORCE JUNIOR – EMYON VIP GUARD SRL, HERMES GUARD SECURITY SRL, AKYLE SECURITY SRL și asocierea DIALFA SECURITY SRL – ALFARO SECURITY SRL, precum și comunicările rezultatului procedurii. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept, stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește ofertele depuse SGPI SECURITY FORCE SRL, asocierea EMYON FORCE JUNIOR – EMYON VIP GUARD SRL, HERMES GUARD SECURITY SRL, AKYLE SECURITY SRL și asocierea DIALFA SECURITY SRL – ALFARO SECURITY SRL, să stabilească ofertele admisibile și să aplice acestora criteriul de atribuire ales. Încuviințează, în principiu, cererea de intervenție, formulată de SGPI SECURITY FORCE SRL și o respinge. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2948/C11/3205 Data: 14.12.2023 Prin contestația nr. 3899/13.11.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 62194/14.11.2023, formulată de ......... SRL, cu sediul în municipiul ........., ........., ........., având CUI ... ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul ........., reprezentată de ........., în calitate de administrator, împotriva rezultatului emis în cadrul procedurii „simplificată”, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de pază”, cod CPV 79713000-5 (Rev. 2), anunț de participare simplificat nr. SCN1132264/03.10.2023, de către de autoritatea contractantă ............, cu sediul în municipiul ........., str. ... nr. ....., județul ...., s-au solicitat următoarele: - anularea rezultatului procedurii, a raportului procedurii și a actelor subsecvente acestuia, ca fiind netemeinice și nelegale; - reevaluarea ofertelor clasate pe locurile 1-5 și constatarea inadmisibilității/neconformității acestora. În prezenta cauză, ..., cu sediul în municipiul ........., str. Vatra Dornei, nr. 11, bl. 18, sc. 2, et. 1, ap. 50, ......... și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul ........., .... nr. ...., sector ...., înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. ....., având CUI ......, prin reprezentant legal ..., a formulat cererea de intervenție nr. 18444/23.11.2023, înregistrată la Consiliu cu nr. 64522/24.11.2023, solicitând respingerea ca nefondată a contestației formulată de către ......... SRL, menținerea raportului procedurii şi a tuturor actelor subsecvente prin

care oferta sa a fost declarată câștigătoare şi invitată să semneze contractul de achiziție publică. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ......... SRL solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea susține că, ulterior primirii rezultatului procedurii, prin care a fost informată că oferta sa a fost declarată admisibilă dar necâștigătoare, poziționându-se pe locul 6, a solicitat autorității contractante acces la dosarul achiziției. Ca urmare a acestui demers, autoritatea contractantă i-a acordat acces la documentele care nu au fost declarate confidențiale de ofertanți. Contestatoarea consideră că motivarea caracterului confidențial al informațiilor/elementelor din cadrul propunerii tehnice şi/sau financiare şi/sau fundamentărilor/justificărilor de preț/cost declarate, nu implică doar o simplă declarație dată în acest sens, ci o argumentare temeinică şi plauzibilă, conform prevederilor art. 57 din Legea nr. 98/2016 coroborate cu cele ale art. 123 alin. (1) din Anexa la HG nr. 395/2016, înțelegând că achizitoarea are obligația de a nu dezvălui informațiile/ elementele din cadrul propunerii tehnice şi/sau financiare şi/sau fundamentările/justificările de preț/cost transmise şi indicate de operatorii economici ca fiind confidențiale, dar numai dacă operatorii respectivi au dovedit caracterul de confidențialitate al acestora. Prin OUG nr. 114/2020, care a intrat în vigoare la data de 13.07.2020, dispozițiile art. 217 şi art. 57 din Legea nr. 98/2016 au fost modificate, astfel încât legiuitorul a stabilit obligativitatea probării confidențialității ofertelor şi doar în ceea ce privește elemente din propunerea financiară şi documente din propunerea tehnică, iar în cazul de față, ofertanții nu au depus dovezi privind confidențialitatea ofertelor astfel încât nu au probat această confidențialitate. În aceste condiții, contestatoarea susține că, în momentul în care Consiliul va acorda acces la dosar şi va înceta împiedicarea sa de a exercita dreptul legal la apărare devin incidente dispozițiile art. 186 din Codul de procedură civilă, respectiv repunerea în termen. Astfel, contestatoarea a solicitat Consiliului permiterea accesului la dosarul integral al achiziției astfel încât să poată completa prezenta contestație cu note scrise concludente asupra celor constatate. Astfel, contestatoarea, în urma studierii documentelor achiziției publicate în platforma electronică SEAP, precum și a celor puse la dispoziție, că ofertele clasate pe locurile 1-5 nu justifică cheltuielile aferente îndeplinirii obiectului contractului, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) și (3) lit. a), c) si d) din HG 395/2016, acestea trebuiau să

fie declarate inacceptabile, neconforme și neadecvate și, în consecință, eliminate din procedura de atribuire. În legătură cu oferta poziționată pe locul 1 în clasament, respectiv ..., contestatoarea susține că, în cadrul raportului procedurii, s-a reținut că oferta se încadrează în valoarea estimată a achiziției și nu este neobișnuit de scăzută având în vedere convențiile încheiate în baza Legii 76/2002 și în raport cu ce urmează a fi prestat, astfel încât se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitați prin caietul de sarcini, considerând evident că ofertantul a uzat în justificarea tarifului și diminuarea acestuia de convențiile încheiate în baza Legii 76/2002. Or, susține contestatoarea, ultimele convenții la nivel național au fost aprobate în luna decembrie 2022 și expiră în luna decembrie 2023, raportat la perioada contractuală stabilită de autoritatea contractantă în documentația de atribuire, respectiv 01.01.2024 - 31.12.2024, se constată că oferta ... este inadmisibilă și trebuia respinsă. Astfel, fie dacă ofertantul a utilizat convenții pentru perioada cuprinsă între data limită de depunere a ofertelor și data de expirare a acestora (decembrie 2023), raportat la faptul că autoritatea contractantă a stabilit în mod clar perioada contractuală, fie dacă ofertantul a utilizat în diminuarea tarifului posibile convenții viitoare, ipotetice, rezultatul ar fi trebuit, în mod evident, să fie același, respectiv respingerea ofertei ca inadmisibilă. Încheierea unor convenții începând cu data de 01.01.2024 (stabilită de autoritatea contractantă ca data de începere a contractului) reprezintă evenimente viitoare și nesigure, iar justificarea prețului presupune furnizarea de informații concrete, din analiza cărora să se poată stabili fără nici un dubiu că prețul este unul corect și justificat și nu invocarea unor facilități legale de care ofertantul nu a făcut dovada certă că beneficiază. Acordarea acestor facilități este doar ipotetică și nu reprezintă o certitudine. Contestatoarea consideră că luarea în considerare a unei asemenea justificări ar reprezenta și un avantaj creat ofertantului față de ceilalți ofertanți, care au prezentat un preț ce poate fi justificat la momentul analizării ofertelor, ceea ce ar contraveni principiului tratamentului egal, iar autoritatea contractantă nu a respectat obligația care îi revenea, de a verifica temeinic ofertele transmise pentru a putea decide corectitudinea formării prețului, obligație a cărei respectare i-ar fi permis să concluzioneze că documentele depuse de ofertantul ... nu justifică prețul propus, oferta acestuia fiind una inadmisibilă. În susținere, contestatoarea a invocat practica CNSC și practica instanțelor. Tot în susținerea faptului că ofertantul ... fie a utilizat în diminuarea tarifului convențiile încheiate în baza Legii nr. 76/2002, deși legal nu avea aceasta posibilitate, fie a redus artificial costurile prin omisiunea intenționată a unor componente de cost, cum ar fi: - Sporul de noapte conform art. 126 din Codul Muncii de 25%; - Sporul de weekend conform art. 137 alin. (3) din Codul Muncii;

- Sporul de sărbători conform art. 139-142 din codul Muncii; - Sporul pentru ore suplimentare conform art. 123 din codul Muncii; - Indemnizația Concediu de odihnă conform art. 150 din Codul Muncii; - Contribuția asiguratorie pentru muncă conform OUG 79/2017 de 2,25% din costul total; - Fondul de handicap conform art. 78 din Legea nr. 448/2006; - Cheltuieli cu dotări și logistică, inclusiv cele reglementate de art. 52 alin. (1) din HG nr. 301/2012 privind echipamentul de lucru, medicina muncii etc. (mijloace tehnice de apărare și de protecție, lanterna, uniforme, spray iritant lacrimogen, tomfa, telefon mobil, radiotelefon, costuri dispecerat); - Cheltuieli administrative: registre specifice de pază, servicii adiacente derulării contractului (telecomunicații, intervenție etc.); - Cheltuielile cu deplasările (cazare și diurna pentru personalul care nu îsi are domiciliul în .........); - Profit, rezultă din faptul că, valoarea tarifului ofertat nu acoperă nici măcar cheltuielile de natură salarială, fără a mai lua în considerare și alte costuri cum ar fi cheltuieli directe, indirecte, profit, fond de handicap, etc. Raportat la documentația de atribuire, contestatoarea susține că pentru posturile permanente sunt atribuite în perioada de referință (01.01.2024 - 31.12.2024) un număr de 43.920 ore, iar pentru cele temporare 14.040 ore, media normei legale de lucru fiind de 168 ore. În continuare, contestatoarea prezintă, prin referire la dispozițiile legale pe care le consideră incidente și având în vedere salariul minim brut pe țară garantat în plată începând cu 1 octombrie 2023 (3.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră) și prin raportare la 168 ore lucrătoare/lună (366 zile/an, 104 zile nelucrătoare, 17 zile libere legale din care 7 sunt în weekend, rezultă un total de 114 zile nelucrătoare adică 252 zile lucrătoare x 8 ore/zi = 2016 ore lucrătoare, rezultând o medie de 168 ore/luna), următorul calcul pentru posturile permanente: -la tariful minim legal de 19,960 lei/oră (3.300 lei salariu minim) se vor adăuga: • Concediul de odihnă - Codul Muncii - art. 144 (1); art. 145 (1) Conform legii, ziua de CO are 8 ore/zi 20 zile CO/an/agent x 8 ore = 160 ore/an/agent 160 ore/agent/pr x 19,96 lei/oră = 3.193,60 lei/agent 3.193,60 lei x 4,36 agenți/post = 13.924,10 lei/post 13.924,10 lei/post : 12 luni : 4,36 agenți/post = 266,13 lei/agent/lună • Spor de noapte: Codul Muncii: - art. 126 Conform legii, orele de noapte sunt calculate de la ora 22.00 la ora 06.00 => 8 ore/noapte 366 zile x 8 ore noapte = 2.928 ore noapte/post

2.928 ore noapte x 19,96 lei (salariu bază orar) x 25% (spor ore noapte) = 14.610,72 lei - reprezentând banii necesari a fi plătiți pentru orele de noapte efectuate în perioada de referință de agenții de pază => 14.610,72 lei/pr/post : 12 luni : 4,36 agenți/post = 279,26 lei/agent/lună • Spor de weekend - Codul Muncii - art.137 În perioada de referință sunt 104 zile de sâmbătă și duminică (weekend) => 104 zile de weekend x 24 ore/zi = 2.496 ore ce vor fi prestate în zilele de weekend/post 2.496 ore weekend x 19,96 lei (salariu bază orar) x 1% (spor repaus săptămânal) = 498,20 lei => 498,20 lei/post : 12 luni : 4,36 agenți/post = 9,52 lei/agent/lună • Spor sărbători legale - Codul Muncii - art.142 „art. (1)” În perioada de referință, de 12 luni, sunt 17 zile sărbători legale/zile libere. => 17 zile x 24 ore = 408 ore în zile sărbători legale/libere/post 408 ore x 19,96 lei (salariu bază orar) x 100% (spor sărbători legale) = 8.143,68 lei => 8.143,68 lei : 12 luni : 4,36 agenți/post = 155,65 lei/agent/lună • Contribuțiile stabilite prin legea bugetului de stat Contribuția asiguratorie pentru muncă 2,25% => 2,25% x 4.010,56 lei/oră (3.300+266,13+279,26+155,65+9,52) = 90,24 lei/lună • Fond de handicap - nu calculează deoarece nu știe dacă ofertantul are personal cu handicap angajat. TOTAL = 4100,8 lei/lună/agent - fără fond de handicap, cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit societate etc. 4.100,8 : 168 ore (media lunară) => 24,41 lei/oră 24,41 x 43.920 ore/pr = 1.072.087 lei/posturi permanente/pr Pentru posturile temporare (17/24 ore, L-V, 24/24 ore S-D și sărbători legale) contestatoarea prezintă următorul calcul: • Concediul de odihnă: Conform legii, ziua de CO are 8 ore/zi 20 zile CO/an/agent x 8 ore = 160 ore/an/agent 160 ore/agent/pr x 19,96 lei/oră = 3.193,60 lei/agent 3.193,60 lei x 3,48 agenți/post = 11.113,73 lei/post 11.113,73 lei/post : 12 luni : 3,48 agenți/post = 266,13 lei/agent/lună • Spor de noapte: Conform legii, orele de noapte sunt calculate de la ora 22.00 la ora 06.00, ceea ce înseamnă 8 ore/noapte Programul postului este cuprins între 15.00 - 8.00 (de luni până vineri) și 24/24 ore sâmbătă, duminica și sărbători legale: 366 zile x 8 ore noapte = 2.928 ore noapte/post

2.928 ore noapte x 19,96 lei (salariu bază orar) x 25% (spor ore noapte) = 14.610,72 lei - reprezentând banii necesari a fi plătiți pentru orele de noapte efectuate în perioada de referință de agenții de pază. => 14.610,72 lei/pr/post : 12 luni : 3,48 agenți/post = 349,87 lei/agent/lună • Spor de weekend În perioada de referință sunt 104 zile de sâmbătă și duminică (weekend) => 104 zile de weekend x 24 ore/zi = 2.496 ore ce vor fi prestate în zilele de weekend/post 2.496 ore weekend x 19,96 lei (salariu bază orar) x 1% (spor repaus săptămânal) = 498,20 lei => 498,20 lei/post : 12 luni : 3,48 agenți/post = 11,93 lei/agent/lună • Spor sărbători legale În perioada de referință, de 12 luni, sunt 17 zile sărbători legale/zile libere. => 17 zile x 24 ore = 408 ore în zile sărbători legale/libere/post 408 ore x 19,96 lei (salariu bază orar) x 100% (spor sărbători legale) = 8.143,68 lei => 8.143,68 lei : 12 luni : 3,48 agenți/post = 195,01 lei/agent/lună • Contribuțiile stabilite prin legea bugetului de stat Contribuția asiguratorie pentru muncă 2,25% => 2,25% x 4.122,94 = 92,77 lei/oră • Fond de handicap - nu calculează deoarece nu știe dacă ofertantul are personal cu handicap angajat TOTAL = 4.215,71 lei/lună/agent - fără fond de handicap, cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit societate etc. 4.215,71 lei : 168 = 25,09 lei/oră 25,09 x 14.040 ore = 352.263,6 lei TOTAL GENERAL = 1.072.087 + 352.263,6 = 1.424.350,06 lei față de doar 1.337.716,80 lei cât a ofertat ..., fără celelalte cheltuieli directe, indirecte, profit etc., obligatorii conform legii. În aceste condiții, consideră contestatoarea, rezultă fără nici un dubiu că autoritatea contractantă nu a respectat obligația care îi revenea, de a verifica temeinic ofertele transmise pentru a putea decide corectitudinea formării prețului, obligație a cărei respectare i-ar fi permis să concluzioneze ca documentele depuse de ofertantul ... nu justifica prețul propus, oferta acestuia fiind una inadmisibilă. Cu privire la ofertantul poziționat pe locul 2, asocierea ..., contestatoarea susține că ofertantul nu a prezentat în cadrul propunerii financiare o justificare de tarif și reiterează, în primul rând, susținerile cu privire la utilizarea subvențiilor obținute în baza Legii nr. 76/2002 formulate în legătură cu ocupantul locului 1. În al doilea rând, contestatoarea reiterează și în legătură cu această ofertă, susținerile cu privire la reducerea artificială a costurilor prin

omisiunea unor componente, enumerarea acestora fiind identică cu cea din critica formulată în legătură cu oferta depusă de ..., considerând că față de valoarea de 1.424.350,06 lei, cheltuieli strict legate de obligațiile salariale, calculată fără a lua în considerare și celelalte cheltuieli directe, indirecte, profit etc., valoarea ofertată de asocierea criticată este de doar 1.376.550,00 lei. O altă critică a contestatoarei formulată în legătură cu această ofertă, se referă la faptul că asocierea nu a calculat în mod corect și legal componentele de cost din formarea tarifului, astfel că aceasta trebuia respinsă ca inadmisibilă, susținând, prin raportare la Anexa la formularul de ofertă, următoarele: - „Alte sporuri legale prevăzute în contract” (lei/lună), a fost prevăzută suma de 33 lei, or, numai Sporul de sărbători legale este în valoare de 155,65 lei/post permanent sau 195,01 lei/post temporar, la acesta adăugându-se sporul de weekend, de ore suplimentare (dacă este cazul), fondul de protecție pentru persoane cu handicap, etc. - „Spor de noapte/lună 25% (lei/lună)” s-a prevăzut suma de 275 lei, deși, în mod corect, raportat la zilele calendaristice, la specificul și programul posturilor, suma ar fi trebuit să fie de 279,26/posturi permanente și 349,87/ posturi temporare. - „Contribuția la fondul de handicap” - a fost prevăzută suma de zero lei, motivând ca societatea nu depășește numărul de 50 de angajați, însă fără să probeze aceasta afirmație, susținând că numai pentru această procedură sunt necesari 29 de agenți de securitate, fiind evident că ofertantul nu a luat în calcul și faptul că, în situația în care ar fi fost declarat câștigător, ar fi depășit în mod cert numărul de 50 de angajați și, în consecință, ar fi avut cheltuieli generate cu fondul de handicap. În aceste condiții, rezultă fără nici un dubiu că autoritatea contractantă nu a respectat obligația care îi revenea verificarea temeinică a ofertelor transmise pentru a putea decide corectitudinea formarii prețului, obligație a cărei respectare i-ar fi permis să concluzioneze că documentele depuse de asocierea ... nu justifică prețul propus, oferta acestuia fiind una inadmisibilă. Contestatoarea critică și oferta depusă de ..., locul 3 în clasament, susținând, și în legătură cu acest ofertant, că a uzat, în justificarea tarifului, de diminuarea lui cu convențiile încheiate în baza Legii nr. 76/2002, reiterând în acest sens și argumentele formulate cu privire la ceilalți ofertanți cu privire la convenții. De altfel, contestatoarea susține, și în legătură cu această ofertă, că prețul ofertat fie a fost redus prin utilizarea convențiilor, fie a fost redus artificial prin omisiunea intenționată a unor componente de cost pe care contestatoarea le enumeră, aceste elemente fiind identice cu cele invocate și în legătură cu ofertele depuse de ... și asocierea .... Făcând trimitere la calculul efectuat atât la posturile permanente cât și la cele temporare, cu privire la oferta depusă de ..., contestatoarea susține că față de valoarea de 1.424.350,06 lei - cheltuieli strict legate de obligațiile

salariale, calculată fără a lua în considerare și celelalte cheltuieli directe, indirecte, profit, etc. - obligatorii conform legii, valoarea ofertată de ... este de doar 1.389.880,80 lei. În aceste condiții, contestatoarea susține că autoritatea contractantă nu a respectat obligația care îi revenea, de a verifica temeinic ofertele transmise pentru a putea decide corectitudinea formarii prețului, obligație a cărei respectare i-ar fi permis să concluzioneze că documentele depuse de ofertantul ... nu justifică prețul propus, oferta acestuia fiind inadmisibilă. În referire la ofertantul poziționat pe locul 4 în clasament, respectiv ..., contestatoarea a formulat aceleași critici ca și în cazul ofertelor poziționate pe locurile 1-3, susținând că ofertantul criticat fie a utilizat în diminuarea tarifului convențiile încheiate în baza Legii nr. 76/2002, fie a redus artificial costurile prin omiterea anumitor elemente componente, sens în care sunt enumerate aceste costuri (identice cu cele indicate în legătură cu oferta depusă de ...). Contestatoarea consideră, prin referire la calculul prezentat anterior cu privire atât la posturile permanente cât și la cele temporare că, față de valoarea de 1.424.350,06 lei, cheltuieli strict legate de obligațiile salariale, calculată fără a lua în considerare și celelalte cheltuieli directe, indirecte, profit etc., valoarea ofertată de ... este de doar 1.421.179,20 lei, rezultând că autoritatea contractantă nu a respectat obligația care îi revenea, de a verifica temeinic ofertele transmise pentru a putea decide corectitudinea formarii prețului, obligație a cărei respectare i-ar fi permis să concluzioneze ca documentele depuse de ofertantul ... nu justifică prețul propus, iar oferta acestuia este inadmisibilă. Ultima critică a contestatoarei vizează oferta asocierii ..., fiind formulate aceleași critici ca și în cazul celorlalte oferte, susținând că, la valoarea de 1.424.350,06 lei, cheltuieli strict legate de obligațiile salariale, se vor adăuga și următoarele costuri obligatorii conform legii: • Fond protecție persoane cu handicap - se calculează raportat la (numărul mediu de salariați x 4% - număr persoane cu handicap) x salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată => 1 agent x 4% x 3.300 lei/lună = 132 lei/lună/agent • Cheltuieli directe (uniforme, sisteme comunicații, spray paralizant, ecusoane, lanternă, registre de pază, instructaje, medicina muncii, asigurare, transport, cheltuieli privind activitățile de coordonare și control, etc.), aproximativ 14 lei/lună/agent • Cheltuieli indirecte (cost administrare personal/resurse umane, adeverințe de salarizare, administrare salarii, întocmire plan pază, selecție/ recrutare personal, evaluarea performanțelor după angajare, cheltuieli personal nominalizat pe linie de SSM și pe linia asigurării calității, PSI, etc.), aproximativ 4 lei/lună/agent Total 150 lei/lună/agent => 150 lei : 168 ore = 0,89 lei/oră 0,89 lei/oră x 43920 ore/posturi permanente = 39.088,8 lei/pr/posturi permanente

0,89 lei/oră x 14.040 ore/posturi temporare = 12.495,6 lei/pr/posturi temporare TOTAL GENERAL = 1.424.350,06 + 39.088,8 + 12.495,6 = 1.475.934,46 lei față de doar 1.429.873,20 lei cât a ofertat operatorul economic criticat. Astfel, contestatoarea susține că autoritatea contractantă nu a respectat obligația de a verifica temeinic ofertele transmise pentru a putea decide corectitudinea formării prețului, obligație a cărei respectare i-ar fi permis să concluzioneze că documentele depuse de asocierea ..., nu justifică prețul propus, oferta acestuia fiind inadmisibilă. Concluzionând, contestatoarea susține că, în procesul de analiză și verificare a ofertelor depuse, comisia de evaluare nu a făcut o analiză temeinică și obiectivă, ci una superficială cu încălcarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și cu încălcarea principiului liberei concurențe între ofertanți. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Autoritatea contractantă a transmis punctul de vedere nr. 12272/17.11.2023, înregistrat la Consiliu cu nr. 63174/17.11.2023, în cadrul căruia solicită respingerea contestației ca neîntemeiată, ulterior prezentării pe scurt a modului de desfășurare a procedurii de atribuire, formulând apărări punctuale cu privire la criticile formulate. Astfel, cu privire la limitarea accesului la ofertele declarate confidențiale, achizitoarea apreciază că având în vedere specificul activităților supuse procedurii (pază obiective) unde este implicat personalul angajat (contracte de muncă, salarii, organizare internă, relații cu terți, contracte), comisia de evaluare a considerat justificată clauza de confidențialitate invocată în oferte, însăși contestatoarea instituind o astfel de clauză asupra propunerii tehnice și propunerii financiare, cu motive similare celorlalți ofertanți. În aceste condiții, autoritatea contractantă consideră că nu i-a fost îngrădit nemotivat accesul la informațiile confidențiale din ofertele contestate. Cu privire la mențiunile din Raportul Procedurii nr. 11807/06.11.2023, pag. 4-6, respectiv folosirea de către ofertanți de convenții încheiate în baza Legii nr. 76/2002, autoritatea contractantă precizează că dintr-o eroare materială s-a făcut referire la aceste convenții, astfel că, în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 a adoptat măsuri de remediere, menționând că „niciuna dintre ofertele depuse în cadrul procedurii nu conține convenții încheiate în baza Legii 76/2002, și pe cale de consecință nu există subvenții de stat, motiv pentru care se republică Raportul Procedurii din care se vor elimina pasajele (...) care fac referire la aceste aspecte. Prin adoptarea acestei măsuri de remediere, NU apar modificări asupra admisibilității și a clasamentului ofertelor rezultat în urma evaluării și aplicării criteriului de atribuire.”. Astfel, achizitoarea susține că a fost publicat în SEAP, ca parte a dosarului achiziției, procesul verbal de remediere nr. 12085/14.11.2023 și

raportul procedurii nr. 12089/14.11.2023, ce conține modificările amintite mai sus, solicitând constatarea că aceste afirmații sunt nefondate, motiv pentru care criticile formulate pe aceste aspect sunt ramase fără obiect. Referitor la criticile privind reducerea artificială a costurilor prin omisiunea intenționată a componentelor de cost, autoritatea contractantă susține că în evaluarea ofertelor financiare, comisia de evaluare a urmărit respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice și legislației din domeniul muncii, în cadrul caietului de sarcini, parte a documentației de atribuire publicată în SEAP, la pagina 5 existând ANEXA la formularul de ofertă care reprezintă minimul acceptat în evaluarea ofertelor de către autoritatea contractantă, nefiind impusă prezentarea de note de fundamentare a tarifelor ofertate, fiecare ofertant putând introduce în calculație toate sporurile acordate salariaților astfel încât să poată asigura îndeplinirea contractului de achiziție cu respectarea în totalitate a prevederilor legale. În acest sens, susține autoritatea contractantă, a fost urmărită respectarea includerii sporurilor obligatorii în cheltuielile salariale, omiterea anumitor elemente de cost din structura tarifului, includerea unor tarife cu încălcarea legislației muncii sau acordarea unui salariu sub cel minimal, iar în întocmirea caietului de sarcini, a considerat că valoarea altor cheltuieli ce intra în componența prețului ofertat (alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit societate, transport agenți sau cazare agenți) nu poate fi impusă prin documentația de atribuire, neexistând prevederi legale care să stabilească cu exactitate cuantumul procentual al acestora. Comisia de evaluare înțelege că aceste cheltuieli pot fi diferite pentru fiecare operator economic în parte funcție de calculele interne ale acestora. În continuare, autoritatea contractantă a prezentat un tabel comparativ folosit în evaluarea financiară a ofertanților, bazat pe propunerile financiare prezentate și anexele la formularul de ofertă, susținând următoarele în ceea ce privește tarifele care intră în componența prețurilor ofertate:  ... - Concediul de odihnă: 275 lei - comisia de evaluare a considerat că suma prevăzută pentru concediul de odihnă nu poate fi cunoscută anticipat, nu se cunosc, la data ofertării, numărul de zile anterioare plecării în concediu ale angajatului. Pe cale de consecință, indemnizația a fost calculată la nivelul salariului brut de încadrare (3300 lei: 12 luni). - Spor de noapte: 0 lei – citând art. 126 din Codul muncii, ... a optat pentru varianta de la litera a) și a mărit numărul agenților de securitate respectiv va folosi în contract un număr de 32 de agenți de pază pentru compensarea reducerii programului de lucru (4,61 agenți/post x 7 posturi = 32,27 agenți - rotund, 32). Astfel, la pag. 52- 85 din propunerea tehnică se regăsește, tabelul nominal cu 32 de agenți de pază propuși pentru îndeplinirea contractului și copiile de pe atestatele profesionale ale acestora.

- Spor de weekend: 3,3 lei - societatea acordă un spor de 0,1%/lună din salariul negociat conform cu Contractul Individual de Muncă (3300 lei x 0,1%). În acest sens, ofertantul a prezentat în cadrul propunerii financiare copie de pe un Contract Individual de Muncă unde este prevăzut acest spor (pag. 6 din oferta financiară); - Spor de sărbători legale: 156,24 lei - ofertantul a detaliat modul de calcul pentru acest spor în cadrul anexei la formularul de oferta; - Spor de ore suplimentare: 0 lei - conform anexei la propunerea financiară, nu se prestează ore suplimentare întrucât a fost suplimentat numărul de agenți de pază pentru compensarea reducerii programului de lucru la orele de noapte - Contribuție fond handicap: 0 lei - Ofertantul declară că societatea are angajate persoane cu handicap în proporție de 1/1 din nr. de angajați cu handicap prevăzut legal, atașând, în susținere (pag. 4-5), Declarația 100 depusă la ANAF și recipisa de confirmare. - de asemenea, ofertantul și-a prevăzut în cadrul ofertei și alte cheltuieli: cheltuieli indirecte, profit și cheltuieli de transport agenți de pază. Având în vedere cele mai sus menționate coroborat cu informațiile din propunerea tehnică și documentele de calificare, autoritatea contractantă susține că a considerat conformă și admisibilă oferta depusă de ....  ..... - locul 2 Are prevăzute în oferta financiară toate sporurile și cheltuielile conform anexei - Contribuție fond handicap: 0 lei. Ofertantul susține, invocând Legea nr. 448/2006, că nu are mai mult de 50 angajați. Autoritatea contractantă susține că nu este de acord cu afirmațiile contestatoarei, potrivit cărora numai pentru aceasta procedură sunt necesari 29 de agenți de securitate, pe care, evident, ofertantul nu i-a luat în calcul și, în situația în care ar fi fost declarat câștigător, ar fi depășit în mod cert numărul de 50 de angajați și, în consecință, ar fi avut cheltuieli generate cu fondul de handicap. Astfel, achizitoarea susține că potrivit ..., societatea .... avea la finele anului 2022 sub 50 de angajaţi, iar în urma solicitărilor de clarificări, asocierea .... a prezentat tabelul nominal cu 29 de agenți propuși pentru îndeplinirea contractului precum și copii de pe atestatele profesionale.  ..., ... și asocierea .... - locurile 3, 4 și 5 Operatorii economici amintiți și-au prevăzut în propunerea financiară toate sporurile legale precum și celelalte cheltuieli din componența tarifului propus (alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit societate, transport agenți sau cazare agenți). Autoritatea contractantă susține că din analiza ofertelor depuse de ofertanții clasați pe primele 6 locuri (deci și propunerea financiară a contestatoarei) rezultă clar ca toate sunt conforme și admisibile, iar faptul că tariful ofertat de ... a fost cel mai mic se datorează neincluderii justificate

în tarif a sporului de noapte, a contribuției la fondul de handicap și, nu în ultimul rând, a cotelor mai mici de cheltuieli indirecte și profit. Astfel, achizitoarea consideră corectă decizia sa privind desemnarea câștigătoare a ofertei depusă de ..., precizând că ofertele au fost verificate și evaluate obiectiv de comisia de evaluare, respectând principiile liberei concurențe între ofertanți. Prin adresa nr. 12274/17.11.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. 63378/20.11.2023, autoritatea contractantă a transmis Consiliului, pe suport magnetic (CD), parte din dosarul achiziției, copii ale ofertelor poziționate pe locurile 1-6. Prin adresa nr. 12467/24.11.2023 înregistrată la Consiliu sub nr. 64888/ 27.11.2023, autoritatea contractantă a transmis în format tipărit, dosarul achiziției, ofertele depuse de ofertanții poziționați pe locurile 1-5, indicând care documente sunt confidențiale și care nu. În prezenta cauză, ... a formulat cererea de intervenție nr. 18444/23.11.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. 64522/ 24.11.2023, solicitând respingerea contestației ca nefondată, susținând, în preambul, că interesul său este justificat de faptul că oferta sa a fost declarată câștigătoare. Intervenienta susține că autoarea contestației nu a studiat dosarul achiziției având în vedere criticile generale aduse ofertei sale, solicitând constatarea că nu sunt formulate critici concrete și pertinente de neconformitate a ofertei sale, contestația bazându-se pe simple supoziții, fără temei legal. Astfel, pretinsele critici formulate se referă la nerespectarea prevederilor legislative enunțate (Codul muncii, legislația fiscală, legea în materie de achiziții) însă numai la modul general, printr-o totală negație a ofertei sale, în speranța că odată cu studierea dosarului achiziției, pe cale concluziilor scrise, să poată dezvolta eventuale critici. Intervenienta susține că, în cadrul contestației, autoarea acesteia a prezentat propriul mod de calcul, de întocmire a fundamentării tarifare, ignorând, însă, faptul că, fiind într-o competiție, fiecare ofertant întocmește oferta în raport de propria strategie economico-financiară, în loc să prezinte motivele în fapt concrete şi reale, contestatoarea făcând simple afirmații, bazate pe presupuneri şi convingeri care nu sunt susținute de probe concrete şi temeinice în ceea ce privește presupusele nereguli invocate. De asemenea, ... consideră că, în realitate, intenția contestatorului este de a tergiversa această procedură întrucât prestează servicii de pază la autoritatea contractantă dintr-un contract anterior, fiind evident că orice prelungire îi aduce un folos material. Intervenienta apreciază criticile formulate ca fiind nemotivate și ar trebui respinse ca atare, în considerarea prevederilor art. 10 lit. f) şi g) din Legea 101/2016, potrivit cărora contestația trebuie să cuprindă motivarea în fapt şi în drept a contestației şi a mijloacelor pe care se sprijină, contestatoarea doar afirmând în mod tendențios faptul că, nu a respectat

niciun act normativ la elaborarea propunerii financiare și a fundamentării tarifare. Pe de altă parte, intervenienta susține că autoarea contestației se află pe locul 6 în clasament, fiind puțin probabil să adjudece aceasta procedură. Intervenienta solicită constatarea că, în cadrul propunerii financiare, respectiv a notei de fundamentare tarif, a ținut cont de toate prevederile legislației muncii, legislației fiscal, respectiv legislației incidente în procedură, alta decât cea în materie de achiziții, cu explicații motivate și concludente, susținând că a atașat ofertei toate documentele în baza cărora și-a întocmit propunerea financiară, inclusiv documentele probatorii, respectiv înscrisuri doveditoare cu privire la respectarea prevederilor legale. Tariful nu s-a calculat în mod artificial, cum în mod eronat învederează contestatoarea, ci in mod legal cu respectarea dispozițiilor legale, atât ale Codului muncii cât și a legislației fiscale. Intervenienta susține că a respectat tariful orar, în conformitate cu prevederile legale, iar la acesta a aplicat sporurile legale cu respectarea întocmai a prevederilor Codului muncii astfel: - pentru sporul de noapte a redus programul unei ore de noapte în baza prevederilor art. 126 lit. a) din Codul muncii conform căruia salariații care prestează munca de noapte beneficiază de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, pentru efectuarea programului de lucru/post de pază folosind un număr mai mare de agenți destinați pentru executarea acestui contract inclusiv pentru suplinirea orei de noapte. Prin urmare, ora plătită în cazul folosirii mai multor ag./post se raportează la salariul de bază. Astfel, munca de noapte fiind considerată în perioada 22:00-06:00, reiese o norma de lucru de 8 ore pentru care angajatorul trebuie să acorde sporul de noapte care se adaugă la salariul de bază. - folosind un număr mai mare de agenți/post de pază față de norma legală, pentru a nu se efectua ore suplimentare, nu sunt generate alte costuri suplimentare, sporul de ore suplimentare nefiind necesar întrucât prin folosirea unui nr. mai mare de agenți nu se efectuează ore suplimentare. - sporul pentru sărbători legale a fost acordat conform Codului muncii, iar sporul de weekend negociat prin CIM. În sprijinul modul de stabilire a prețului, intervenienta invocă practica CNSC. - pentru indemnizația concediului de odihnă s-a raportat la salariul minim, susținând că indemnizația de concediu nu este un drept asimilat salariilor, în situația în care prevederile art. 150 Codului muncii, definesc indemnizația de concediu, ca fiind o sumă de bani plătită în afara salariului, pe timpul cât salariatul nu este prezent la serviciu. Salariul este o retribuție pe care o primește regulat cineva pentru munca depusă, pe când indemnizația este suma de bani care se acordă cuiva, pe lângă retribuție,

având în vedere că pe timpul concediului de odihnă salariații sunt scutiți, în mod legal, de a veni la locul de muncă. Intervenienta susține că aceasta sumă nu poate fi cunoscută anticipat, nefiind cunoscute la data ofertării, nr. de zile anterior plecării în concediu ale angajatului și, pe cale de consecință, această indemnizație s-a convenit a fi calculată la nivelul salariului brut de încadrare, care este cert cunoscut. Consideră că problemele care pot apărea cu ocazia stabilirii cuantumului indemnizației aferente concediului de odihnă sunt determinate, în principiu, de intervenția următorilor factori: suspendarea contractului individual de muncă (Baza de calcul a indemnizației aferente concediului de odihnă nu poate fi diminuată în cazul în care, pe durata ultimelor 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, intervin cauze de suspendare a contractului individual de muncă); salariatul beneficiază de concediu fără plată în ultimele 3 luni anterioare efectuării concediului de odihnă; majorarea drepturilor salariate, situație în care calculul nu ar mai corespunde realității, deoarece în condițiile în care salariatul beneficiază în ultimele 3 luni anterioare efectuării concediului de odihnă de o majorare a pachetului salarial se pune întrebarea în ce fel va influența această majorare cuantumul indemnizației aferente concediului de odihnă. În susținerea acestor apărări, intervenienta invocă practică CNSC și a instanței. Intervenienta consideră că este greșit ca în această situație să fie utilizată, în mod inflexibil, „o formula de calcul și nu la salariul de bază”, calcularea indemnizației de concediu trebuind să se facă la cuantumul salariului de bază brut. - cu privire la fondul de handicap, a depus în cadrul ofertei Declarația 100 pentru persoane încadrate în grad de handicap, înscris care este verificat de către însăși ANAF, care este și singura instituție abilitată a efectua astfel de verificări. - referitor la cota de profit prezentat în nota de fundamentare tarifară, fiecare ofertant, în calitate de operator economic, își poate structura cheltuielile și profitul în funcție de propria sa strategie economico-financiară/ societate, de planul de afaceri, contracte în derulare etc., intervenienta invocând în acest sens practica CNSC. Concluzionând, intervenienta susține că aspectele criticate sunt bazate pe simple supoziții, în motivarea contestației neregăsindu-se decât regăsesc extrase sau înșiruiri de articole ale actelor normative, de care a ținut seama la întocmirea ofertei, aceste critici nu sunt însoțite de dovezi/probe care le pot susține (potrivit prevederilor art. 249 privind sarcina probei „Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege"). Cu privire la pretinsa nerespectare a legislației muncii, acestea sunt nefondate, susține intervenienta, întrucât, neputându-se substitui autorității contractante, CNSC nu poate proceda, prin urmare, la evaluarea ofertei sale și să o declare conformă sau neconformă.

... susține că și-a întocmit oferta conform prevederilor legale şi cerințelor din documentație, având în acest sens documentele probatorii la dosarul achiziției, demonstrând că cele susținute de către contestatoare sunt neîntemeiate, contrar susținerilor contestatoarei, că justificarea tarifului orar ofertat de ea cuprinde toate elementele de cost, atât din punctul de vedere al salarizării cât și al celorlalte elemente componente. De asemenea, intervenienta susține că a făcut dovada angajării personalului conform prevederilor legale și evidențierii în cadrul tarifului a elementelor de cost pe care le implică. Prin adresa nr. 65034/3205/C11//27.11.2023, Consiliul a invitat contestatoarea, la data de 28.11.2023, să studieze dosarul cauzei, contestatoarea neformulând concluzii scrise ca urmare a accesului la acesta. Contestatoarea ......... SRL a constituit cauțiunea în valoare de ..... lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. .....din data de 14.11.2023, emisă de ..... – Sucursala ...... Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ............, în calitate de autoritate contractantă, a inițiat o procedură „simplificată”, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de pază”, cod CPV 79713000-5 (Rev. 2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN1132264/03.10.2023, stabilind termenul limită de depunere a ofertelor pentru 16.10.2023, valoarea estimată a contractului, fără TVA, de 1.500.000 lei și criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut”. În cadrul procedurii de atribuire au depus oferte 9 operatori economici, aspect consemnat în procesul verbal nr. 10841/16.10.2023, printre aceștia regăsindu-se și ......... SRL. După evaluarea ofertelor, autoritatea contractantă a stabilit rezultatul procedurii, consemnat în raportul procedurii nr. 11807/06.11.2023, potrivit căruia oferta ......... SRL a fost poziționată pe locul 6 în clasament, câștigătoare fiind declarată oferta depusă de .... Nemulțumit de acest rezultat, ......... SRL a depus contestația care face obiectul prezentei cauze, în cadrul căreia a criticat ofertele poziționate în clasament înaintea sa, susținând că acestea sunt inadmisibile/ neconforme și solicitând următoarele: - anularea rezultatului procedurii, a raportului procedurii și a actelor subsecvente acestuia, ca fiind netemeinice și nelegale; - reevaluarea ofertelor clasate pe locurile 1-5 și constatarea inadmisibilității/neconformității acestora. Ca o chestiune prealabilă, Consiliul reține că, în cadrul prezentului dosar, ..., a transmis CNSC, la data de 23.11.2023, o cerere de intervenție prin care a solicitat respingerea, ca nefondată, a contestației formulată de ......... SRL și menținerea raportului procedurii și a tuturor actelor

subsecvente prin care oferta sa a fost declarată câștigătoare și invitată să semneze contractul. În ceea ce privește demersul intervenientei de a susține actul achizitoarei privind declararea câștigătoare a ofertei sale, cererea de intervenție este încuviințată în principiu, în conformitate cu art. 64 din Codul de procedură civilă, dat fiind faptul că autoarea acesteia dovedește interes legitim propriu în pricină. În cadrul contestației, autoarea acesteia a formulat critici care vizează ofertele depuse de ... (locul 1), asocierea ... (locul 2), ... (locul 3), ... (locul 4) și asocierea ... (locul 5), susținând, în legătură cu fiecare dintre cele 5 oferte criticate, că prețurile ofertate au fost diminuate, fie prin utilizarea subvențiilor obținute din convențiile încheiate în baza Legii nr. 76/2002, ceea ce conduce la inadmisibilitatea ofertelor, fie prin omisiunea intenționată a unor componente de cost cum ar fi: concediul de odihnă, sporul de noapte, sporul de weekend, sporul de sărbători legale, contribuția asiguratorie pentru muncă, fondul de handicap, cheltuieli cu dotări și logistică, cheltuieli administrative, cheltuieli cu deplasările, profit. Referitor la susținerile contestatoarei formulate în legătură cu modalitatea în care autoritatea contractantă i-a acordat acces la ofertele depuse, precum și cu privire la solicitarea acesteia adresată Consiliul în sensul vizualizării inclusiv a ofertelor declarate confidențiale (poziționate în clasament înaintea sa), Consiliul reține ca fiind relevante următoarele prevederi legale: - art. 19 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 101/2016: „(1) La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleaşi condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial şi proprietatea intelectuală. (...) (3) În sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanţi, în mod explicit şi vizibil, ca fiind confidenţiale. Consultarea documentelor confidenţiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanţi”; - art. 57 alin. (4) din Legea nr. 98/2016: „Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici ca fiind confidențiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale şi

elementele confidențiale ale ofertelor, trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1)”. Din conținutul ofertelor depuse de ... (locul 1), ... (locul 3), ... (locul 4) și asocierea ... (locul 5), rezultă că au fost depuse următoarele declarații: - ... a depus Declarație privind părțile din ofertă declarate confidențiale, în cadrul căreia a declarat confidențiale propunerea tehnică integral și propunerea financiară integral (mai puțin valoarea ofertei) și documentele aferente; - ... a depus Declarație privind partea/părțile din propunerea tehnică/financiară care au caracter confidențiale, în cadrul căreia a declarat confidențiale propunerea tehnică (pag. 1-79) și propunerea financiară (Detalierea tarifului); - ... a depus Declarație privind confidențialitatea, în cadrul căreia a declarat confidențiale propunerea tehnică și propunerea financiară, precum și toate clarificările de solicitări solicitate de autoritatea contractantă și toate răspunsurile transmise în legătură cu aceste propuneri, documentele de calificare și acordul de subcontractare; - asocierea ... a depus Declarație privind partea/părțile din propunerea tehnică/financiară care au caracter confidențiale, în cadrul căreia a declarat confidențiale propunerea tehnică (pag. 9-39) și propunerea financiară (pag. 2-3 deviz ofertă financiară). Consiliul apreciază că, în cadrul unei căi de atac formulate împotriva unei decizii luate de o autoritate contractantă referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat și absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă. Dimpotrivă, acest drept de acces trebuie pus în balanță cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale. În acest context, Consiliul constată că autoritatea contractantă, în mod corect, făcând aplicarea dispozițiilor legale mai sus amintite, a refuzat accesul contestatoarei la documentele din cadrul ofertelor poziționate pe locurile 1, 3, 4 și 5 declarate confidențiale. Așa cum a fost mai sus reținut, ținând seama de faptul că în cadrul ofertelor depuse de ..., ..., ... și asocierea ..., ofertanții au declarat documente confidențiale, Consiliul a pus la dispoziția contestatoarei dosarul achiziției publice, inclusiv documentele de calificare, solicitările de clarificări și răspunsurile la acestea care fac parte din dosarul achiziției (în condițiile în care potrivit art. 123 din HG nr. 395/2016, doar propunerea tehnică și propunerea financiară pot fi declarate confidențiale, iar potrivit art. 148 lit. l) din HG nr. 395, solicitările de clarificări și răspunsurile fac parte din dosarul achiziției), mai puțin documentele declarate confidențiale de cei patru ofertanți.

În aprecierea acestei finalități, Consiliul a ținut seama de rigorile la care este supusă, prin regulile precitate, conform art. 217 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, accesul persoanelor la aceste informații realizându-se cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările privind liberul acces la informațiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii sunt confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii. De asemenea, Consiliul a apreciat ca fiind relevante în soluționare considerentele reținute de ...., .... din cuprinsul Hotărârii nr. 354/2021 din data de 08 Martie 2021 respectiv: «Potrivit jurisprudenței CJUE din cauza C-450/06, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de ...., „Obligațiile prevăzute în Directiva 93/36 în ceea ce privește respectarea confidențialității informațiilor de către autoritatea contractantă sunt asumate, în cadrul unei căi de atac, de către organismul responsabil cu procedura privind căile de atac. Cerința unor căi de atac eficiente prevăzută la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 89/665 coroborat cu articolul 7 alineatul (1), cu articolul 9 alineatul (3) şi cu articolul 15 alineatul (2) din Directiva 93/36 impune, prin urmare, acestui organism să ia măsurile necesare pentru a garanta efectul util al dispozițiilor menționate şi, prin aceasta, să asigure menținerea unei concurențe loiale, precum şi protecția intereselor legitime ale operatorilor economici respectivi. În consecință, în cadrul exercitării unei căi de atac în materie de atribuire a unui contract de achiziții publice, organismul responsabil cu această procedură trebuie să poată decide că informațiile conținute în dosarul referitor la o astfel de procedură de atribuire nu se transmit părților şi avocaților acestora dacă acest lucru este necesar pentru a asigura protecția concurenței loiale sau a intereselor legitime ale operatorilor economici impusă de dreptul comunitar. Rezultă astfel că, în cadrul unei căi de atac formulate împotriva unei decizii luate de o autoritate contractantă referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat şi absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă. Dimpotrivă, acest drept de acces trebuie pus în balanță cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale şi a secretelor comerciale ale acestora. 52. Principiul protecției informațiilor confidențiale, precum şi a secretelor comerciale trebuie pus în aplicare astfel încât să fie compatibil cu cerințele unei protecții juridice efective şi cu respectarea dreptului la apărare al părților în litigiu (a se vedea, prin analogie, Hotărârea din 13 iulie 2006, ...., C-438/04, Rec., p. 1- 6675, punctul 40) şi, în cazul unei căi de atac în fața unei instanțe sau al unei căi de atac în fața unui alt organism care este o instanță sau tribunal în înțelesul articolului 234 CE, astfel încât să se asigure respectarea faptului că procedura, în ansamblul său, respectă dreptul la un proces echitabil. 53. În acest scop, organismul responsabil cu procedurile privind căile de atac trebuie în mod necesar să poată dispune de informațiile necesare pentru a se putea pronunța în cunoștință de cauză, inclusiv de informațiile confidențiale şi de secretele comerciale (a se vedea, prin analogie, Hotărârea ...., citată anterior, punctul 40).

54. Având în vedere prejudiciul extrem de grav care ar putea rezulta din comunicarea ilegală a anumitor informații către un concurent, organismul menționat trebuie ca, înainte de a comunica aceste informații unei părți la litigiu, să dea posibilitatea operatorului economic vizat să invoce caracterul confidențial sau de secret comercial al acestora (a se vedea, prin analogie, Hotărârea ..../Comisia, citată anterior, punctul 29)”

. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de a o repune în termenul de contestare ulterior accesului la dosarul cauzei la CNSC, Consiliul o va respinge, având în vedere faptul că eventualele critici suplimentare formulate în această situație ar fi trebuit să îmbrace forma unei contestații. De altfel, contestatoarea, ulterior accesului la dosarul cauzei, nu a formulat concluzii scrise. Preliminar analizării contestației, Consiliul reține că, după primirea contestației, autoritatea contractantă, constatând că, în mod eronat, în raportul procedurii nr. 11807/06.11.2023, s-a făcut trimitere la utilizarea de către ofertanți a convențiilor prevăzute de Legea nr. 76/2002, a luat măsuri de remediere cu privire la mențiunile din acest document, în sensul că a republicat raportul procedurii din care a eliminat pasajele referitoare la convenții încheiate în baza Legii nr. 76/2002, noul raport al procedurii fiind înregistrat cu nr. 12089/14.11.2023. Potrivit documentației de atribuire, în cadrul prezentului contract urmează să fie prestate servicii de pază pentru 7 obiective, descrise în cadrul caietului de sarcini, în cadrul cărora urmează să fie asigurată paza 24 ore/24 ore, respectiv program combinat 24 ore/24 ore (sâmbătă și duminică) și 17 ore/24 ore, între orele 15:00-08:00 (luni-vineri), numărul total de ore aferente acestor obiective în perioada de referință (01.01.2024- 31.12.2024) fiind de 57.960 (aferente pentru 29 posturi). În aceste condiții, Consiliu stabilește că tarifele ofertate trebuiau să fie determinate cu respectarea următoarelor dispoziții legale:  Codul muncii: - Art. 112 alin. (1): „(1) Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână”; - Art. 113: „(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. (2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână”; - Art. 114 alin. (1): „(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare”. - Art. 125:

„(1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz:

a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic de lucru;

b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru. (3) Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referință de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal. (4) Durata normală a timpului de lucru pentru salariații de noapte a căror activitate se desfășoară în condiții speciale sau deosebite de muncă nu va depăși 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil şi numai în situația în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.

(6) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă”; - Art. 126: „Salariații de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru”; - Art. 137 alin. (1), (2) și (3): „(1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. (2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2) salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă]”; - Art. 145 alin. (1) și (2):

„(1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.

(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile. - Art. 150: „(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.

(2) Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. (3) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu”.  Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, valabil la data inițierii procedurii de atribuire: - art. 78 alin. (2) și (3): „(2) Autoritățile şi instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. (3) Autoritățile şi instituțiile publice, precum şi persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru una dintre următoarele obligații: a) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; b) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate”;  Instrucţiunile pentru aplicarea art. 78 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, din 13.10.2022, emise de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap: „Art. 1. - Scopul prezentelor instrucţiuni este de reglementare unitară a prevederilor art. 78 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, şi de a îndruma principalii actori implicaţi în ceea ce priveşte situaţiile în care devine incidentă aplicarea prevederilor legale mai sus menţionate.

Art. 2. - (1) În sensul prezentelor instrucţiuni, angajatul este salariatul cu normă întreagă pentru care durata normală a timpului de muncă este prevăzută la art. 112 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Salariații angajați cu fracțiune de normă sunt incluși în numărul total de angajați proporțional cu timpul efectiv lucrat conform prevederilor contractului individual de muncă. Art. 3. - (1) În vederea aplicării prevederilor art. 78 alin. (2) din lege, procentul de 4% din numărul total de angajaţi se determină ca medie aritmetică rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, împărţită la numărul total de zile calendaristice. (2) În efectivele zilnice nu se includ salariaţii aflaţi în concediu fără plată, cei aflaţi în grevă, cei detaşaţi la lucru în străinătate şi nici cei ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate. (3) Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se iau în calcul efectivele de salariaţi din ziua lucrătoare precedentă, cu excepţia persoanelor al căror contract individual de muncă a încetat în acea zi. Art. 4. - Procentul de 4% rezultat în urma aplicării prevederilor art. 3 este un număr care are o valoare zecimală din două cifre. Art. 5. - În aplicarea prevederilor art. 78 alin. (3) din lege, procentul de 4% rezultat conform art. 4 se înmulţeşte cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată sau, după caz, cu 50% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului în vigoare în luna pentru care se plăteşte, în funcţie de opţiune. Art. 6. - Sumele prevăzute la art. 78 alin. (3) lit. a) şi b) reprezintă obligaţii de plată la bugetul de stat, în conformitate cu Nomenclatorul obligaţiilor de plată la bugetul de stat, aprobat prin anexa nr. 3 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, cu modificările şi completările ulterioare, poziţia 24: Vărsăminte de la persoanele juridice, pentru persoanele cu handicap neîncadrate”.  HG nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată - art. 1: „Începând cu data de 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţii, sporuri şi alte

adaosuri, la suma de 3.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră.” Rezultă, astfel, că în stabilirea tarifului unitar ofertat, operatorii economici aveau obligația respectării cel puțin a dispozițiilor anterior citate. Analizând propunerile financiare depuse de cei 5 ofertanți criticați, Consiliul constată că acestea conțin anexe la formularele de ofertă în care sunt detaliate prețurile și tarifele ofertate (respectându-se informațiile minime impuse în modelul pus la dispoziție de autoritatea contractantă în documentația de atribuire), unele dintre aceste detalieri conținând valori ale elementelor componente și modalitatea de obținere a acestora, iar altele făcând referire doar la valori ale acestor elemente, fără să fie indicate modalitățile de obținere/justificări ale acestora. De asemenea, din conținutul acestor propuneri financiare, rezultă că niciunul dintre cei 5 ofertanți criticați nu au utilizat, pentru diminuarea prețurilor propuse, subvenții obținute ca urmare a încheierii de convenții în baza Legii nr. 78/2002, astfel că susținerile contestatoarei cu privire la existența acestui mod de ofertare nu vor fi reținute de Consiliu, critica fiind neîntemeiată. Verificând activitatea comisiei de evaluare, Consiliul constată că, în etapa de evaluare a propunerilor financiare, a fost întocmit procesul verbal nr. 11702/02.11.2023, în cadrul căruia s-a reținut în legătură cu fiecare dintre cele 9 oferte depuse, deci inclusiv cu privire la ofertele poziționate pe locurile 1-5 în clasament (fără a fi efectuată vreo verificare a corectitudinii calculelor elementelor ce compun tariful ofertat prin raportare la respectarea dispozițiilor legale din Codul muncii aplicabile contractului sau alte dispoziții legale incidente), că prețurile propuse se încadrează în valoarea estimată, nu sunt neobișnuit de scăzute și pot asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. În analizarea criticilor formulate în legătură cu prețurile ofertate de cei 5 operatori economici, Consiliul reține că, potrivit art. 133 alin. (3) din HG nr. 395/2016, propunerea financiară trebuie, printre altele, să fie corelată cu elementele propunerii tehnice pentru a evita executarea defectuoasă a contractului și să nu reprezinte o abatere de la legislația incidentă, iar comisia de evaluare are obligația, potrivit art. 127 alin. (1) lit. h) din aceeași hotărâre, de a verifica propunerile financiare sub aceste aspecte. Evaluarea ofertelor nu trebuie făcută formal de comisia de evaluare, membrii acesteia trebuind să se asigure că ofertanții au inclus în prețul ofertat toate costurile prevăzute de dispozițiile legale, aplicabile contractului. Existența în cadrul modelului de calculație a minimului de informații solicitate de autoritatea contractantă nu este suficientă pentru a concluziona că prețurile ofertate sunt corect stabilite și respectă prevederile legale. Elementele de preț existente în cadrul tarifului ofertat trebuie verificate de autoritatea contractantă cu privire la respectarea tuturor prevederilor legale incidente.

Astfel, Consiliul constată că prețul ofertat trebuia verificat de membrii comisiei de evaluare nu numai din prisma includerii în tariful ofertat a elementelor de preț incluse în formularul pus la dispoziția ofertanților, ci a includerii tuturor sporurilor legale și a cheltuielilor incidente, prin raportare la specificul contractului. Oferta depusă de un operator economic reprezintă angajamentul asumat de către ofertant în scopul realizării obiectului contractului, prețul ofertat nefiind prezumat a fi valabil și admis, realitatea acestuia trebuind să fie verificată de comisia de evaluare, în baza art. 127 alin. (1) lit. h) din H.G. nr. 395/2016 și confirmate de ofertant prin documentele înaintate autorității contractante. Or, în speță, așa cum s-a reținut anterior, comisia de evaluare nu a făcut o astfel verificare, în legătură cu elementele de preț componente ale tarifelor/ prețurilor neregăsindu-se, în documentele elaborate de comisia de evaluare, o astfel de analiză. Abia în cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă a formulat susțineri cu privire la modalitatea de evaluare a propunerilor financiare, susținând că aceasta aparține comisiei de evaluare. Aceste concluzii nu se regăsesc, însă, în documentele elaborate de membrii comisiei de evaluare. Prin urmare, față de critica privind diminuarea prețului ofertat ca urmare a omisiunii intenționate a anumitor costuri, Consiliul reține, spre exemplu, în legătură cu propunerea financiară depusă de ... (în valoare de 1.337.716,80 lei, fără TVA, aproximativ 89% din valoarea estimată, tarif de 23,08 lei/oră) că, în fundamentarea prețului ofertat, ofertantul a inclus elementele de preț stabilite de autoritatea contractantă în Anexa la formularul de ofertă (ex.: costuri aferente concediului de odihnă, sporului de noapte, sporului de weekend, sporului de sărbători legale, contribuției asiguratorii pentru muncă, cheltuieli indirecte, cheltuieli transport agenți, profit). Astfel, în cadrul anexei depuse au fost detaliate, pentru mai multe dintre aceste costuri, modalitatea de determinare a valorilor aferente, parte din valorile fiind superioare celor considerate corecte de contestatoare („indemnizația de concediu de odihnă” și „sporul pentru sărbători legale”), iar pentru altele ofertantul justificând valorile ofertate (ex: prin raportare la dispozițiile legale aplicate și numărul de persoane prevăzute pentru derularea contractului, prin raportare la procentele stabilite în contractul individual de muncă, etc). Însă, în legătură cu fondul de handicap, deși ofertantul a precizat că are angajate persoane cu handicap în proporție de 1/1 din numărul de angajați prevăzut legal, atașând spre dovedire Declarația 100 ANAF și copia indexului de încărcare, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă ar fi trebuit să solicite acestuia prezentarea certificatelor de încadrare în grad de handicap deținute de ofertant pentru a justifica lipsa contribuției la fondul de protecție al persoanelor cu handicap, în proporția stabilită de prevederile legale de minim 4%, dar și extras din Registrul general de evidență a salariaților. O astfel de solicitare era necesară pentru a determina în cazul

ofertantului declarat câștigător că certificatele depuse sunt aferente unor persoane active, angajate la data depunerii ofertelor, respectiv că valoarea aferentă acestui element de cost este corect calculată, prezentarea declarației 100 aferentă lunii august 2023 (document elaborat de ofertant) și dovada depunerii acesteia la ANAF a acesteia, nefiind suficientă. De asemenea, deși în caietul de sarcini s-a prevăzut dotarea agenților de pază cu mijloace de autoapărare, mijloace tehnice de comunicare proprii, uniformă specifică, în propunerea financiară în discuție nu se regăsesc informații/explicații cu privire la aceste costuri, la categoria „Alte cheltuieli directe” nefiind cotată nicio valoare, iar acest aspect nefiind clarificat de comisia de evaluare. Situația este similară și în cazul ofertei depusă de asocierea ..., în a cărei fundamentare de preț nu se regăsesc, spre exemplu, evidențiate sporul de weekend, sporul de sărbători legale și sporul de ore suplimentare, ci elementul de cost „Alte sporuri legale prevăzute în contract”, a cărei componență nu este cunoscută, iar autoritatea contractantă nu a efectuat niciun demers de natură să o asigure că prețul ofertat respectă prevederile anterior citate. Un alt exemplu cu privire la necesitatea verificării respectării dispozițiilor legale în stabilirea prețului ofertat este reținut de Consiliul în referire la oferta depusă de ... (în valoare de 1.389.880,80 lei, fără TVA), ofertant poziționat pe locul 3 în clasament, care, în fundamentarea de preț a evidențiat concediul de odihnă, spor de noapte, spor pentru muncă prestată în zilele de sărbătoare legală, spor muncă suplimentară, contribuție asiguratorie pentru muncă, contribuția la fondul de handicap, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit societate, cheltuieli transport agenți pază, cheltuieli cazare agenți, pentru unele dintre aceste costuri fiind prevăzută valoarea zero, iar autoritatea contractantă nu a efectuat niciun demers, spre exemplu, pentru a verifica corectitudinea modalității în care ofertantul a calculat sporul de noapte (Codul muncii stipulând două modalități), a modului în care a fost calculată indemnizația de concediu prin raportare la personalul propus pentru îndeplinirea contractului sau a motivului, documentat, pentru care a fost cotat cu zero fondul de handicap. În legătură cu oferta depusă de ..., Consiliul constată că și acest ofertant a evidențiat în propunerea tehnică costuri lunare cotate cu valoarea zero, neputându-se stabili modalitatea în care ofertantul a calculat sporul de noapte (în condițiile în care Codul muncii stipulează două modalități), modul în care a fost calculată indemnizația de concediu prin raportare la personalul propus pentru îndeplinirea contractului, dar nici dacă în categoria „alte sporuri legale prevăzute în contract” sunt incluse sporul de sărbători legale, sporul de weekend, etc. De altfel, nici în legătură cu fondul de handicap nu există informații care să conducă la concluzia că valoarea prevăzută de ofertant este corectă, evaluarea efectuată de comisia de evaluare nefiind finalizată.

În sensul evaluării incomplete efectuată de autoritatea contractantă cu privire la propunerile financiare este și evaluarea ofertei depusă de asocierea ... (locul 5 în clasament), care, spre exemplu, a evidențiat în fundamentarea prețului ofertat cost pe care nu l-a cotat cu nicio valoare (cheltuieli cu deplasările) sau nu a inclus în tarif sporul pentru ore suplimentare. Autoritatea contractantă nu a efectuat niciun demers pentru a clarifica acest mod de stabilire a prețului ofertat, respectiv dacă acesta respectă prevederile legale sau nu. Exemplele evidențiate anterior conduc la concluzia că evaluarea propunerilor financiare depuse în procedură a fost incompletă, comisia de evaluare neasigurându-se că prețurile ofertate de cei 5 ofertanți conțin toate elemente componente prevăzute de Codul muncii, prin raportare la specificul contractului, precum și celelalte costuri aflate în sarcina acestora, respectiv dacă acestea au fost corect calculate. Ofertarea unor prețuri care nu sunt aparent neobișnuit de scăzute nu constituie, implicit, o certitudine că acestea au fost stabilite cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile, comisia de evaluare având obligația de a face verificări în acest sens. Astfel, Consiliul stabilește că se impune reevaluarea propunerilor financiare depuse de cei 5 ofertanți ale căror oferte s-au poziționat pe primele 5 locuri, sub aspectul verificării includerii în cadrul acestora a tuturor costurilor, respectiv a corectitudinii stabilirii acestora. Luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul urmează să admită contestația formulată de ......... SRL și să anuleze actele autorității contractante cu privire la admisibilitatea ofertelor depuse de ..., asocierea ... SR), ..., ... și asocierea ..., precum și comunicările rezultatului procedurii. În baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept, stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește ofertele depuse ..., asocierea ... SR), ..., ... și asocierea ..., să stabilească ofertele admisibile și să aplice acestora criteriul de atribuire ales. Față de cele anterior reținute, Consiliul, admițând, în principiu, cererea de intervenție, formulată de ..., o va respinge. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE:

Admite contestația formulată de ......... SRL și anulează actele autorității contractante cu privire la admisibilitatea ofertelor depuse de ..., asocierea ..., ..., ... și asocierea ..., precum și comunicările rezultatului procedurii. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept, stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește ofertele depuse ..., asocierea ..., ..., ... și asocierea ..., să stabilească ofertele admisibile și să aplice acestora criteriul de atribuire ales. Încuviințează, în principiu, cererea de intervenție, formulată de ... și o respinge. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ..... ..... .....

Redactată în 5 exemplare, conține 27 pagini. Redactată practicaua deciziei ......