Decizie CNSC 2486/2023

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2486/C2/2779 Data: 23.10.2023 Prin contestația nr. 66647/03.10.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 54039/04.10.2023, formulată de ROVNER & MOORE SRL, în calitate de lider al asocierii ROVNER & MOORE SRL - PUBLIC RESEARCH SRL, cu sediul în București, str. Cărvunarilor nr. 13, parter, sector 6, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/4307/2019, având CUI RO16025125, reprezentată legal prin Moișanu Roxana Maria – administrator, împotriva adresei nr. 1287/29.09.2023 de comunicare a rezultatului procedurii și a raportului procedurii nr. 280/28.09.2023, emise de SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, cu sediul în București, Piața Victoriei nr. 1, sector 1, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Achiziție servicii de consultanță pentru realizarea Strategiei pentru Guvernare Deschisă PNRR_TINTA 407, s-au solicitat: - anularea adresei nr. 1287/29.09.2023 de comunicare a rezultatului procedurii, a raportului procedurii nr. 280/28.09.2023, a actelor care stau la baza acestor înscrisuri, precum şi a actelor subsecvente în ceea ce privește declararea ofertei asocierii ca admisibilă şi necâștigătoare, și anume clasarea acesteia pe locul II în clasamentul rezultat în urma aplicării criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate - preţ" cu un punctaj total de 87,52 de puncte, dintre care: punctaj tehnic 51 puncte şi punctaj financiar 36,52 puncte, cu aplicarea art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101 /2016; - obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire în etapa de evaluare tehnică şi evaluarea ofertei depusă de reclamantă, potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101 /2016. Pagina 1 din 2

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondată, contestația asocierii ROVNER & MOORE SRL – PUBLIC RESEARCH SRL prin liderul ROVNER & MOORE SRL, în contradictoriu cu SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, în calitate de autoritate contractantă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ………… Data: ……………. Prin contestația nr. 66647/03.10.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ……., formulată de ............. SRL, în calitate de lider al asocierii ............. SRL - .............SRL, cu sediul în ………., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ……., având CUI ………, reprezentată legal prin ……. – administrator, împotriva adresei nr. 1287/29.09.2023 de comunicare a rezultatului procedurii și a raportului procedurii nr. 280/28.09.2023, emise de ............., cu sediul în …….., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Achiziție servicii de consultanță pentru realizarea Strategiei pentru .............PNRR_TINTA 407, s-au solicitat: - anularea adresei nr. 1287/29.09.2023 de comunicare a rezultatului procedurii, a raportului procedurii nr. 280/28.09.2023, a actelor care stau la baza acestor înscrisuri, precum şi a actelor subsecvente în ceea ce privește declararea ofertei asocierii ca admisibilă şi necâștigătoare, și anume clasarea acesteia pe locul II în clasamentul rezultat în urma aplicării criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate - preţ" cu un punctaj total de 87,52 de puncte, dintre care: punctaj tehnic 51 puncte şi punctaj financiar 36,52 puncte, cu aplicarea art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101 /2016; - obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire în etapa de evaluare tehnică şi evaluarea ofertei depusă de reclamantă, potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101 /2016. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pagina 1 din 21

Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ............. SRL critică rezultatul procedurii în cauză, solicitând cele menționate în partea introductivă. Reclamanta aduce argumente în susținerea faptului că în evaluarea ofertei sale, autoritatea contractantă a ignorat prevederile normelor legale în materia achizițiilor publice, nu s-a raportat la propriile cerințe, astfel cum le-a stabilit ea însăși prin documentația de atribuire şi, mai mult, chiar şi în urma Deciziei CNSC nr. .............din ............., a refuzat să reclarifice şi să reevalueze oferta asocierii ............., mărginindu-se doar la a fabrica o serie de motive deficitare pentru a justifica o evaluare inițială superficială. Preliminar, contestatoarea precizează că, în ceea ce privește necesitatea „reclarificării ofertei contestatoarei", așa cum a reținut Consiliul în decizia sa antecitată, în perioada scursă de la primirea deciziei şi până la momentul publicării noului raport al procedurii (nr. 280/28.09.2023) şi a noii comunicări privind rezultatul procedurii de atribuire (nr. 1287/29.09.2023), societatea sa nu a primit nicio solicitare de clarificare cu privire la oferta depusă. Adaugă că, potrivit celor două documente (raportul procedurii şi adresa de comunicare a rezultatului), propunerea sa tehnică a obținut același punctaj (punctaj total obținut pentru componenta tehnică – 51 de puncte), şi anume punctaj maxim pentru majoritatea factorilor de evaluare, cu excepția următorilor factori: - 2. Abordarea propusă pentru îndeplinirea contractului - 3/6 puncte; - 5. Încadrarea în timp, succesiunea și durata activităților propuse - 3/6 puncte; - 6. Puncte de reper (jaloane) - 3/6 puncte. Reclamanta notează faptul că, în cadrul adresei de comunicare a rezultatului procedurii, achizitoarea detaliază motivele concrete pentru care a considerat, în urma evaluării, că propunerea contestatoarei trebuie depunctată (chiar dacă nu a dezvoltat motivele pentru care a acordat punctajul maxim ofertei respective în ceea ce privește ceilalți factori), motive pe care ............. le critică punctual în cele ce urmează, în susținerea faptului că modul în care a fost acordat punctajul ofertei sale a avut la bază o evaluare cel puțin superficială. Pentru factorul de evaluare 2, în ceea ce privește abordarea propusă în cadrul propunerii tehnice, contestatoarea face câteva precizări preliminare, respectiv: - Autoritatea contractantă a solicitat, prin prevederile caietului de sarcini (SECŢIUNEA VI: Modul de prezentare a Propunerii tehnice, pag. 22 - 25), o anumită structură și, respectiv, conținut al propunerii tehnice, incluzând totodată între documentele achiziției, un formular sub Pagina 2 din 21

formă tabelară (Formularul nr. 14) în conformitate cu care trebuia alcătuită propunerea tehnică; - Între cele două cerințe (modul de prezentare prevăzut de caietul de sarcini şi Formularul nr. 14) nu a existat o corelare completă, motiv pentru care asocierea ............. a prezentat atât Formularul nr. 14 completat, cât și o parte narativă a propunerii tehnice, alcătuită conform specificațiilor din caietul de sarcini, pentru care au fost prezentate referințele necesare în cadrul Formularului nr. 14. De asemenea, acestora le-au fost anexate o serie de documente, parte din propunerea tehnică, între care Planul de lucru - Grafic Gantt. În activitatea de elaborare a propunerii tehnice, reclamanta opinează că a respectat toate cerințele de formă și fond incluse în documentația de atribuire, însă, conform evaluării autorității contractante, abordarea propusă s-ar baza doar parţial pe o serie de metodologii, metode şi/sau instrumente care demonstrează o foarte bună înțelegere a contextului, respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelație cu aspectele-cheie, precum şi cu riscurile şi ipotezele identificate. În ceea ce privește metodologiile, metodele și instrumentele pe care se bazează abordarea propusă în oferta sa, reclamanta evidențiază faptul că aceasta are două dimensiuni, astfel cum reiese din propunerea tehnică prezentată, și anume: - pe de o parte, modalitatea de abordare a activităților ce corespund rezultatului final al contractului și a rezultatelor intermediare aferente, în raport cu serviciile şi responsabilitățile stabilite prin caietul de sarcini, în relație cu obiectivele contractului, sarcinile stabilite şi rezultatele așteptate, aceasta fiind o abordare utilizată în planificarea și gestionarea proiectelor, care încurajează o structură logică şi coerentă în procesul de dezvoltare şi implementare a proiectelor şi pune accentul pe legătura între nevoile inițiale identificate, obiectivele stabilite, activitățile necesare şi rezultatele obținute, prin urmare este o modalitate organizată de a asigura că fiecare etapă a proiectului este bine conectată şi orientată către atingerea scopurilor predefinite; - pe de altă parte, modalitatea de abordare a activităților legate de organizarea pe durata contractului, care are la bază principiile celei mai noi iteraţii a standardelor PMI (Project Management Institute) şi cele mai bune practici aprobate şi recunoscute de către …. (.............) incluse în PMBOK Guide (The Standard for Project Management and a Guide to the Project Management Body of Knowledge) Seventh Edition – 2021, raţiunea procesului de management al contractului fiind obținerea asigurării că, la finalizarea contractului, achizitoarea a obținut ce şi-a planificat, conform necesităților identificate, că obiectivele stabilite au fost îndeplinite şi că beneficiile așteptate, descrise în cuprinsul documentației de atribuire, au fost dobândite (abordare concordantă cu modelul NOAR mai sus menţionat). Pagina 3 din 21

În ceea ce privește prima dimensiune, reclamanta apreciază că această abordare a fost identificată ca fiind cea mai potrivită în contextul descris în caietul de sarcini, care indică nevoile (deficiențele sau problemele) cărora le-a fost asociată o serie de obiective ce urmează a fi atinse prin rezultatele obținute la finalizarea activităților (serviciilor) contractului. Cu privire la acestea din urmă (activitățile contractului), adaugă autoarea contestației, modalitatea de realizare, inclusă în tabelul solicitat de autoritatea contractantă, pornește de la cerințele caietului de sarcini pentru fiecare dintre activitățile și subactivităţile aferente acestora, dezvoltând abordarea propusă în conformitate cu particularitățile acțiunilor în cauză. În același timp, subliniază că abordarea dihotomică propusă pentru realizarea contractului (de altfel, testată cu succes de-a lungul timpului în numeroase proiecte duse la bun sfârșit, inclusiv pentru ….) a fost însoțită de o serie de aspecte cheie identificate şi explicitate în cadrul propunerii tehnice (începând cu pag. 19), aspecte care se constituie în premise esențiale în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor contractului și atingerea rezultatelor așteptate, corelate pe deplin cu abordarea propusă. În ceea ce priveşte ipotezele, reclamanta precizează că a achiesat fără rezerve la cele specificate de autoritatea contractantă în documentația de atribuire (pag. 60 din propunerea tehnică), iar cu referire la riscuri, astfel cum se poate observa în secțiunea Managementul riscurilor din cap. 3. Organizarea pe durata contractului (începând cu pag. 53 din propunerea tehnică), a păstrat structura inclusă în caietul de sarcini, luând la cunoștință riscurile care derivă din activitatea ............. (beneficiarului), riscuri ce vor fi monitorizare şi gestionate de echipa de management a proiectului și echipa de experți cu implementarea proiectului din partea achizitoarei. Referitor la riscurile care derivă din activitatea consultantului, ce urmează a fi monitorizate şi gestionate de către acesta, precum și la cele care rezultă atât din activitatea beneficiarului, cât şi cea a consultantului şi care urmează să fie monitorizate şi gestionate de către părţi, contestatoarea arată că au fost prezentate o serie de riscuri, pornind de la cele incluse de autoritatea contractantă în caietul de sarcini şi completate în baza experienței acumulate în activități de implementare a unor contracte similare. Notează că, alături de acestea, au fost totodată prezentate măsurile propuse ca parte a strategiei de risc în vederea prevenirii, atenuării şi, după caz, eliminării riscurilor identificate, din perspectiva potențialelor efecte negative ale acestora, atât premisele cât şi riscurile având la bază, specificațiile caietului de sarcini și, în același timp, metodologia propusă pentru implementarea contractului, în particular secţiunea Managementul riscurilor referită anterior, care conține informații despre Pagina 4 din 21

identificarea şi analiza, raportarea şi atribuirea riscurilor, precum şi managementul reducerii şi reevaluarea sistematică (monitorizarea) acestora. În opinia contestatoarei, în cazul în care comisia de evaluare nu ar fi înţeles sau ar fi avut dubii cu privire la aspectele învederate mai sus, aceasta avea obligația legală prevăzută de art. 134 alin. (1) din H.G. nr 395/2016 de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei oferte. În ceea ce privește aserțiunea conform căreia scopul abordării propuse este de a identifica dacă ofertantul a înţeles şi are capacitatea de a aborda subiectul din perspectiva noutăţii (s.n.) pe care o aduce la elaborarea Strategiei pentru ………, contestatoarea subliniază încă o dată faptul că, potrivit specificațiilor caietului de sarcini, abordarea propusă ar fi trebuit să se bazeze, pentru a obține un punctaj maxim, în mare măsură pe o serie de metodologii, metode şi/sau instrumente şi care să demonstreze o foarte bună înțelegere a contextului, respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelație cu aspectele-cheie, precum şi cu riscurile şi ipotezele identificate. Reclamanta semnalează faptul că nicăieri nu s-a solicitat ca subiectul să fie abordat din perspectiva noutăţii aduse la elaborarea Strategiei pentru ………..; Mai mult, menționează că, în aceeași predispoziție de a evalua pe baza unor cerinţe noi, inexistente în caietul de sarcini, autoritatea contractantă motivează depunctarea ofertei ............. prin aceea că în abordarea realizată nu au fost identificate soluţii sau repere suplimentare faţă de cele prezentate în caietul de sarcini, nu a prezentat noutate în modalitatea de abordare şi înţelegere a modului în care activităţile vor fi realizate. În opinia reclamantei, nu doar că nu s-au solicitat soluţii sau repere suplimentare faţă de cele prezentate în caietul de sarcini, dar nici prezentarea de elemente de noutate în modalitatea de abordare şi înțelegere a modului în care activitățile vor fi realizate. Referitor la factorii 5 și 6 (5. Încadrarea în timp, succesiunea şi durata activităţilor propuse şi 6. Puncte de reper), reclamanta precizează că aceștia se referă la Planul de lucru (graficul Gantt) elaborat în cadrul ofertei, cerințele care vizează modul de elaborare şi prezentare a acestuia se regăsesc în secţiunea VI din cadrul caietului de sarcini (Modul de prezentare a Propunerii tehnice). ............. apreciază că, prin raportare la cerințele de la capitolul 4. Planul de lucru (redate în cuprinsul contestației) cât și la planul de lucru propus, acesta a fost alcătuit integral în conformitate cu cerințele mai sus referite şi corelat cu celelalte specificații ale caietului de sarcini, precum şi cu abordarea şi metodologia prevăzute pentru derularea activităților. Pagina 5 din 21

Cu privire la așa-zisele „neconcordanțe în traducerea punctelor- cheie", contestatoarea arată că autoritatea contractantă menționează în adresa nr. 1287/29.09.2023 de comunicare a rezultatului procedurii că au fost identificați termeni și puncte-cheie redactate în limba engleză în calendarul planului de lucru, ceea ce, conform acesteia, a generat confuzie şi a îngreunat înțelegerea detaliilor propunerii formulate. De asemenea, în ceea ce privește „lipsa unei legende explicative", care să ofere explicații pentru semnificația punctelor cheie şi a notelor folosite în document, reclamanta precizează cele notate de către autoritatea contractantă, respectiv faptul că această lipsă de claritate a contribuit la dificultăți în înțelegerea modului în care ofertantul s-a încadrat în cerințe şi că mai mult decât atât s-au folosit abrevieri a unor cuvinte sau fraze a căror explicaţie nu a fost prezentată în textul documentului, fapt care a generat dificultăţi în înţelegerea clară a textului. În acest context, reclamanta consideră necesar să arate că însăși achizitoarea a utilizat, în cadrul caietului de sarcini, termeni în limba engleză, ca de exemplu open government (pag. 4), documentare on desk (pag. 6), documentul draft (pag. 7) etc. şi indică surse în limba engleză - ……. şi ……… (pag. 4 şi 5 din caietul de sarcini). Contestatoarea apreciază că, în cazul în care ipoteza lipsei de înțelegere a semnificației abrevierilor de către achizitoare ar fi adevărată şi în cazul în care ar fi fost necesară o expertiză aprofundată în domeniul achiziţiilor publice ori de natură tehnică etc., autoritatea contractantă ar fi putut desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialişti externi (experţi cooptați), conform art. 126 alin. (3) din H.G. nr 395/2016: în mod evident, nimeni nu poate evalua ceea ce nu înţelege. Însă, adaugă reclamanta, după ce descrie lipsa de înţelegere şi confuzia încercate în procesul de evaluare, aceeaşi autoritate contractantă arată că „toate aceste aspecte semnalate au dus la concluzia că interdependențele dintre activități nu sunt evidente, prin urmare s-a decis că: Durata prevăzută pentru fiecare operațiune principală necesară este corelată parțial cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective” şi că a decis să nu solicite clarificări sau completări, întrucât se poate stabili punctajul în acord cu modul de abordare prin prisma propunerii tehnice depuse. Totodată, semnalează faptul că planul de lucru (graficul Gantt) prezentat a fost alcătuit cu utilizarea unei aplicații software specializate (Microsoft Project), între cele mai utilizate instrumente de acest fel la nivel global, care oferă instrumente pentru planificarea, monitorizarea şi gestionarea proiectelor şi a resurselor într-un mod eficient. Mai mult, adaugă că această soluție este construită pe o structură de tip work breakdown structure (WBS - o structurare ierarhică a pachetelor de activităţi), care permite crearea de grafice Gantt și calendare pentru vizualizarea cronologiei sarcinilor şi progresul Pagina 6 din 21

proiectului, cu reprezentarea duratelor şi dependențelor dintre sarcini (succesiunea şi inter-relaționarea, conform caietului de sarcini), a sarcinilor critice şi a termenelor limită, precum şi actualizarea ulterioară a acestora în funcție de progresul proiectului. Reclamanta arată că planul de lucru a fost prezentat într-un format accesibil („pdf”), care nu necesită utilizarea aplicației menționate pentru vizualizare. Contestatoarea notează că, în cadrul planului de lucru sunt prevăzute toate activitățile incluse în caietul de sarcini, cu respectarea integrală a duratelor și termenelor stabilite pentru acestea, potrivit documentației de atribuire, mai cu seamă cu referire la anexa 1 la caietul de sarcini (graficul cadru Gantt al achiziției de servicii de consultanță în vederea elaborării strategiei pentru .............- pag. 35 din caietul de sarcini), inclusiv prin raportare la răspunsul la solicitările de clarificări adresate de către ofertante anterior termenului de depunere a ofertelor, prin care achizitoarea a corectat prevederile necorelate ale caietului de sarcini (a se vedea răspunsul la întrebarea 6, pag. 8 din răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 444 din 28.03.2023 şi 86/V.M. din 29.03.2023). Reclamanta opinează că, astfel cum reiese din modul superficial în care a fost evaluată, respectiv maniera în care a fost punctată oferta sa, autoritatea contractantă consideră că durata activităților ar corespunde doar parțial complexității acestora, iar succesiunea dintre acestea, inclusiv perioada de desfășurare, ar fi corelată doar parțial în funcție de logica relației dintre acestea, precum şi că durata prevăzută pentru fiecare operațiune principală necesară ar fi corelată doar parțial cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora. În plus, notează și faptul că, în același timp, în mod similar, în opinia comisiei de evaluare, punctele de reper identificate sunt doar în mică măsură semnificative pentru execuția contractului, sunt încadrate corect în timp și corelate corespunzător cu raportările, în special cele prevăzute în caietul de sarcini. Contestatoarea atrage atenția că planul de lucru (graficul Gantt) inclus în propunerea tehnică este organizat în pachete de lucru (corespunzător activităților contractuale), acestea fiind sistematizate, într-o structură ierarhică de divizare a activităților proiectului (WBS), această structură având rolul de a organiza activitățile contractului (etapele principale) în subactivităţi sau pachete de subactivităţi (subetape) distincte, cu durate de timp mai mici şi mai ușor de gestionat, ceea ce facilitează în cele din urmă atât o planificare mai eficientă, cât şi, subsecvent, activitatea de monitorizare a progresului proiectului. În ceea ce privește durata activităților, reclamanta consideră că aceasta este conformă cu graficul Gantt, precum și cu celelalte prevederi Pagina 7 din 21

ale caietului de sarcini, fiecare dintre etape încadrându-se cu strictețe în perioadele prevăzute în documentația de atribuire. Mai mult, semnalează faptul că, dacă aceste durate nu ar corespunde decât parțial complexității activităților, aceasta s-ar datora exclusiv prevederilor documentației de atribuire, același lucru fiind valabil și în ceea ce privește lipsa unei corelări integrale vizând succesiunea acestor activități (inclusiv perioada de desfășurare) și lipsa de corelare în baza logicii relației dintre acestea. Reclamanta afirmă că elaborarea planului de lucru respectă structura și modul de ordonare a activităților prevăzut de autoritatea contractantă, acestea fiind detaliate pe subactivităţile corespunzătoare acestora, fiind identificate, pentru fiecare activitate, punctele-cheie de control sau punctele de reper (jaloanele) aferente, acestea fiind marcate distinct, cu caractere de culoare verde şi cu semnul „♦” (codificarea standard Microsoft Project), astfel cum se poate observa în reprezentările realizate în graficul Gantt prezentat în cadrul propunerii tehnice, exemplificat în capturile de ecran redate în cuprinsul contestației. Cu referire la logica relației dintre activități (sau inter-relaționarea activităților şi subactivităţilor), inclusiv succesiunea acestora, contestatoarea precizează că, în graficul Gantt inclus în propunerea tehnică, în coloana „Predecessors", sunt prezentate toate constrângerile temporale şi legăturile dintre activități şi subactivităţi, iar alăturat acesteia, în coloana „Resource Names", sunt incluse resursele umane alocate activităților (zile/expert/activitate/rezultat - după caz), precum şi cazurile în care este necesară intervenția beneficiarului (autoritatea contractantă), astfel cum se poate observa din captura de ecran redată în cuprinsul contestației. În ceea ce privește predecesorii, reclamanta arată că sunt utilizate notările standard pentru definirea relațiilor între activitățile proiectului, respectiv tipurile de legături sau dependențe dintre sarcini, care indică ordinea în care trebuie să fie finalizate sarcinile în cadrul proiectului, ca de exemplu: - Finish to Start (FS): activitatea succesoare trebuie să înceapă după ce a fost finalizată activitatea predecesoare; acesta este tipul implicit de dependenţă în cazul în care nu sunt specificate alte detalii; - Start to Start (SS): activitatea succesoare trebuie să înceapă în acelaşi timp cu activitatea predecesoare; - Finish to Finish (FF): activitatea succesoare trebuie să se încheie în acelaşi timp cu activitatea predecesoare; - Start to Finish (SF): activitatea succesoare trebuie să înceapă în acelaşi timp cu încheierea activităţii predecesoare; - Întârziere sau avans: acestea permit introducerea unor perioade de întârziere (lag) sau avans (lead) între activităţile predecesoare şi cele succesoare. De exemplu, se poate folosi o dependenţă FS cu o întârziere Pagina 8 din 21

de 2 zile (FS+2), indicând că succesorul va începe la două zile după încheierea predecesorului. Raportat la resursele alocate, semnalează reclamanta, capitolul 4. Planul de lucru din cadrul propunerii tehnice (partea narativă) include, la pag. 65, legenda acronimelor utilizate pentru acestea în cadrul graficului Gantt, aceasta fiind de altfel identică cu prescurtările rolurilor de experți folosite de autoritatea contractantă în documentația de atribuire, facilitând înțelegerea alocării resurselor în cadrul planului. Totodată, precizează că punctele de reper avute în vedere nu fracturează în mod artificial graficul Gantt şi sunt identificate mai cu seamă pentru momentele care necesită alocare de efort şi resurse din partea beneficiarului, luând în considerare faptul că pe baza acestor momente cheie relevante pentru contract se constituie drumul critic din cadrul planului. Subliniind că, fără a înțelege, în lipsa unei justificări a autorității contractante în acest sens, care sunt lipsurile (pentru că o corespondență doar parțială implică în mod necesar lipsa corespondenţei în cadrul anumitor elemente, în timp ce ea există în cadrul altor elemente) depunctate de aceasta, ............. explicitează, cu titlu exemplificativ, doar pentru prima etapă prevăzută atât în planul de lucru din caietul de sarcini, cât și în graficul Gantt prezentat în oferta asocierii contestatoare – etapa I: Realizarea unui raport de evaluare a legislației şi politicilor publice în domeniul guvernării deschise -. Din punctul de vedere al autoarei contestației, durata activităților (de altfel, în acord cu graficul Gantt inclus în caietul de sarcini) corespunde deplin complexității acestora, iar succesiunea dintre acestea, inclusiv perioada de desfășurare, este stabilită în funcție de logica relației dintre acestea. De asemenea, remarcă reclamanta, durata prevăzută pentru fiecare operațiune principală necesară este corelată cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora. Nu există niciun argument, în opinia ............., care să indice că durata activităților ar corespunde doar parțial complexității acestora, iar succesiunea dintre acestea, inclusiv perioada de desfășurare, ar fi corelată doar parțial în funcție de logica relației dintre acestea, astfel cum reiese din punctajul acordat de achizitoare, în condițiile în care durata activităților este identică celei prevăzute de specificațiile caietului de sarcini, iar succesiunea şi interdependenţele activităților se raportează strict la prevederile incluse în același document. În mod similar, contestatoarea apreciază că nu există nicio justificare care să probeze, astfel cum reiese în urma punctajului acordat de către autoritatea contractantă, că durata prevăzută pentru fiecare operațiune principală necesară este corelată doar parțial cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru Pagina 9 din 21

desfășurarea acestora, având în vedere că duratele respective sunt identice cu cele prevăzute în caietul de sarcini, iar în ceea ce privește resursele identificate (incluse, conform celor arătate mai sus), chiar evaluarea autorității contractante vizând ultimul factor de evaluare arată, prin punctajul acordat, că numărul de zile de muncă distribuit pe categoriile de experți (experți-cheie/experți non-cheie) este corelat cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora cu respectarea prevederilor din Codul Muncii. De asemenea, remarcă reclamanta, pe de o parte, dacă durata activităților ar corespunde doar parțial complexității acestora şi, luând în considerare, pe de altă parte, că durata activităților este prevăzută între cerințele minime ale caietului de sarcini, atunci lipsa corespondenței dintre durata activităților incluse în oferta contestatoarei şi complexitatea lor ar conduce implicit fie la constatarea unei deficiențe existente ab initio în acest sens în documentația de atribuire (ceea ce nu poate fi adevărat, luând în considerare că achizitoarea a acordat punctaj maxim uneia dintre ofertele evaluate), fie la concluzia că nu au fost respectate cerințele minime ale caietului de sarcini, caz în care oferta ............. ar fi trebuit să fie declarată neconformă (şi nu a fost cazul). În drept se invocă dispozițiile art. 2 alin. (1), art. 4 lit. a) și art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile legale menționate în cuprinsul contestației și oricare alte norme incidente cauzei. Prin adresa nr. 1373/09.10.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. ………., ............., în calitate de autoritate contractantă, a transmis punct de vedere, prin intermediul căruia solicită respingerea contestației formulată de Asocierea ............. SRL, ca neîntemeiată, pentru considerentele expuse în cele de mai jos. După ce, în prealabil, prezintă un istoric al procedurii în cauză, autoritatea contractantă aduce argumente în susținerea faptului că evaluarea tuturor propunerilor tehnice depuse de către operatorii economici participanți la procedură, deci şi a celei prezentate de către contestatoare, a fost realizată cu obiectivitate și în conformitate cu cerințele caietului de sarcini și cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 98/2016. Astfel, achizitoarea notează că, în cadrul ședinței încheiate cu procesul verbal nr. 11 nr. 278/28.09.2023, comisia de evaluare a pus în aplicare decizia CNSC nr. ………./............. și a argumentat modalitatea de acordare a punctajelor obținute de către contestatoare, punctajul obținut de către aceasta în urma aplicării factorilor de evaluare de natură tehnică nefiind modificat, menținându-se la 51 de puncte, justificarea care a stat la baza acordării punctajului regăsindu-se în anexa nr. 1 la procesul verbal antecitat. Pagina 10 din 21

Raportat la criticile reclamantei, într-un prim aspect, autoritatea contractantă apreciază că demersul inițiat de contestatoare în susținerea pretențiilor afirmate în cuprinsul contestației este nesusținut de argumente specifice de nelegalitate, acestea fiind înlocuite ca intenție/finalitate cu dezvoltarea modului în care a înțeles să prezinte propunerea tehnică. În mod contrar alegațiilor contestatoarei, ce presupun o neîndeplinire sau o îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor comisiei de evaluare, autoritatea contractantă consideră că s-a exprimat în mod constant, în evaluarea realizată, într-o manieră clară, fluentă, precizia şi claritatea măsurilor stabilite fiind specifice proceselor derulate în cadrul unei achiziții publice. Așa după cum se poate reține din contestația analizată, semnalează achizitoarea, susţinerile contestatoarei reprezintă o reluare a argumentelor acesteia, pe care le-a susținut şi în cadrul primei contestații depusă în procedura în speță, soluționată de C.N.S.C. prin Decizia nr. .............din data de .............. Invocând prevederile art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă opinează că, dacă s-ar fi procedat la solicitarea unor clarificări în maniera dorită de către contestatoare, respectiv cu privire la aspectele care trebuiau detaliate, în mod exclusiv de către operatorul economic, conform obligațiilor ce decurgeau din depunerea ofertei pentru obținerea punctajului maxim, conduita achizitoarei ar fi determinat favorizarea ofertantei, acțiune contrară dispozițiilor legale imperative ce vizează asigurarea unui tratament egal, nediscriminatoriu, tuturor participanților în cadrul acestei proceduri. Autoritatea contractantă atrage atenția asupra faptului că procedura în cauză are ca obiect atribuirea serviciilor de consultanță pentru realizarea Strategiei pentru ………., împrejurare față de care, în mod natural așteptările achizitoarei sunt în sensul prezentării de către operatorul economic, a propriei abordări/metodologii asupra modului de îndeplinire a contractului şi de rezolvare a eventualelor dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, aspecte care nu se regăsesc în propunerea tehnică. ............. subliniază că nu neagă în nicio circumstanță expertiza reclamantei, însă în cazul de față, aceasta avea obligația de a formula oferta tehnică în acord cu cerințele documentației de atribuire şi nu să urmărească inversarea rolurilor, respectiv să aștepte solicitarea unor clarificări sau să pretindă îndrumări asupra modului de prezentare a propunerii tehnice, formalizate în solicitări de clarificări din partea autorității contractante. De aceea, opinează că, în mod real, contestatoarea a urmărit, din partea autorității contractante, comunicarea unei modalități concrete în care urma să-şi prezinte propunerea tehnică, suplimentar față de Pagina 11 din 21

informațiile regăsite în documentația de atribuire, ceea ce echivalează practic cu punerea la dispoziție a soluției tehnice de către achizitoare. Autoritatea contractantă reține că a respectat întocmai cerința motivării actelor contestate în cadrul procedurii pendinte, asigurând garanțiile necesare împotriva arbitrariului. Mai mult, precizează că motivarea actelor contestate se realizează in concreto, după natura acestora şi contextul adoptării lor, iar obiectivul său este prezentarea într-un mod clar şi neechivoc a raționamentului efectuat de autoritatea contractantă pentru a ajunge la adoptarea măsurilor astăzi contestate. Autoritatea contractantă apreciază că, în cuprinsul documentației elaborate de către instituția sa, se regăsește detaliat algoritmul acordării punctajelor obținute de contestatoare, ceea ce echivalează neechivoc cu o informare corectă şi explicită a operatorului economic asupra modului în care propunerea sa tehnică a fost evaluată. Însă chiar şi o motivare sumară, sintetică, așa cum apreciază reclamanta, nu echivalează, în opinia achizitoarei, cu o nemotivare, sancționabilă prin anularea actelor autorității contractante, fiind îndeplinite cerințele care să confere procesului de evaluare a ofertelor, caracteristicile de legalitate impuse. În drept, se invocă dispozițiile Legii nr. 101/2016, Legii nr. 98/2016, HG nr. 395/2016 și ale Codului de procedură civilă. ............. SRL a constituit cauțiunea în sumă de …….. lei, la dosarul cauzei fiind depusă recipisa de consemnare nr. …….., eliberată de CEC BANK – Sucursala ……., înregistrată în registrul de evidență al Consiliului sub nr. ……….. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ............., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect servicii de consultanță pentru realizarea Strategiei pentru .............PNRR_TINTA 407, cod CPV principal: 79411000-8 Servicii generale de consultanță în management (Rev.2), sens în care a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat, în SEAP, anunțul de participare nr. CN1052588/01.03.2023. Conform anunțului, valoarea estimată a contractului este de 996.000 Ron, fără TVA, iar criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț. La procedură au fost depuse opt oferte, printre care și aceea a asocierii ............. SRL – .............SRL, aceasta ocupând locul II în clasamentul ofertelor admisibile, potrivit raportului procedurii nr. 203/11.08.2023. Nemulțumit de acest rezultat, respectiv de punctajul obținut la componenta tehnică, asocierea ............. SRL – .............SRL, prin Pagina 12 din 21

liderul ............. SRL a formulat contestație soluționată prin decizia Consiliului nr. ............./............., în sensul admiterii acesteia și anulării raportului procedurii nr. 203/11.08.2023 în partea ce privește oferta contestatoarei. A fost obligată autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei asocierii ............. SRL – .............SRL și la emiterea unui nou raport de evaluare, cu respectarea documentației de atribuire și a legislației privind achizițiile publice, în termen de 10 zile de la data primirii deciziei. Împotriva noului rezultat al procedurii, ............. SRL a depus prezenta contestație, solicitând anularea rezultatului și reevaluarea ofertei sale. În continuare, Consiliul urmează a se raporta nu doar la dispozitivul primei decizii, ci și la considerentele pe care acesta se sprijină: (…) Așadar, ofertantul a fost depunctat în cazul a trei subfactori de evaluare. Observă Consiliul că numerotarea reținută în raportul procedurii pentru subfactorii de mai sus este diferită față de cea menționată în caietul de sarcini, în analiza sa organismul administrativ – jurisdicțional raportându-se la cea inclusă în caietul de sarcini. (…) Pentru fiecare dintre subfactorii de mai sus, asocierea ............. SRL – .............SRL a obținut 3 puncte, autoritatea contractantă argumentând depunctarea, astfel (a se vedea anexa 2 la PV 7 – filele 2457, 2451, 2453): Sf1: Demonstrează o bună înțelegere a contextului, respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelație cu aspectele cheie, precum și cu riscurile și ipotezele identificate. Abordarea metodologiei este generală și corespunde parțial pentru elaborarea strategiei pentru guvernare deschisă. Ofertantul a introdus foarte multe metode și practici de lucru care au fost greu de corelat și greu de identificat pe care dintre ele le va folosi. Abordarea este generală nu este centrată strict pe elaborarea strategiei pentru guvernare deschisă. …….. a pus mai mult accent pe experiența firmei decât pe realizarea strategiei. Sf4: Ofertantul a prezentat o planificare Gantt cu succesiunea și durata activităților și subactivităților pe perioade reprezentative, în acord cu graficul cadru prezentat în Anexa 1 la caietul de sarcini. Planul de lucru nu este suficient de elaborat și de detaliat pentru a satisface nevoia îndeplinirii cu succes a proiectului de strategie. Sf5: Ofertantul a identificat punctele de reper semnificative și le-a încadrat în timp. Fiind alese o multitudine de metode și metodologii de lucru, a fost greu de identificat încadrarea în timp, iar punctele de reper identificate sunt în mică măsură semnificative pentru execuția contractului. Consiliul apreciază în privința constatărilor generale de justificare a depunctării că nu sunt suficiente, prin ele însele, pentru a-și determina veridicitatea, lipsind orice explicație vizând elementele concrete pretinse a nu se regăsi în propunerea tehnică a asocierii ............. SRL – .............SRL. Astfel cum a fost stabilit la nivelul actelor evaluării punctajul de 3 puncte este justificat de o corespondență/îndeplinire parțială. Ori, în lipsa unor explicații punctuale, activitatea de evaluare a ofertelor devine una conjuncturală, subiectivă și Pagina 13 din 21

arbitrară, comisia de evaluare putând să invoce îndeplinirea parțială, chiar dacă nu își are vreun corespondent în realitate. Pentru a fi imparțială, evaluarea trebuie să fie completă și temeinică, iar nu să lase loc supozițiilor de favorizare a unei anumite oferte sau, dimpotrivă, de dezavantajare a ei. Depunctarea ofertei nu presupune nu numai o simplă mențiune cu caracter general și eventual preluarea descrierii subfactorului respectiv, ci care este/sunt, în concret, punctul/punctele slabe ale ofertei respective care să justifice depunctarea respectivă. De pildă, a consemnat autoritatea contractantă că planul de lucru nu este suficient de elaborat și de detaliat sau că punctele de reper identificate sunt în mică măsură semnificative pentru execuția contractului fără să se arate ce ar fi trebuit inclus în planul de lucru și nu s-a inclus sau care sunt punctele de reper de interes pentru autoritate și nu au fost tratate de asocierea contestatoare. De altfel, se observă că în matricea alocare punctaj componente ofertă tehnică – anexa 2 PV7 în cazul punctajului acordat asocierii ............. SRL – .............SRL la rubrica puncte slabe este menționat nu este cazul dar cu toate acestea punctajul acordat este unul diminuat. Consiliul nu tăgăguiește veridicitatea celor susținute de autoritatea contractantă în punctul său de vedere, cum că în formularul 14 în care trebuia să clarifice și să coreleze textul din partea narativă cu cerințele caietului de sarcini ofertantul a indicat la cele mai multe puncte doar numărul paginilor de unde ar trebui să se regăsească informația (...) la multe dintre puncte a indicat aceleași pagini ca referință, (...) asocierea nu a prezentat tehnici, soluții și repere suplimentare față de cele prezentate în caietul de sarcini (...), oferta a prezentat o rescriere a cerințelor din caietul de sarcini (...), neconcordanțe în traducerea punctelor-cheie: au existat termeni și puncte cheie redactate în limba engleză în calendarul planului de lucru (...), lipsa unei agende explicative: calendarul planului de lucru nu a fost însoțit de o legendă clară care să ofere explicații pentru semnificația punctelor cheie (...) însă nu acestea au fost motivele de depunctare reținute în raportul procedurii și anexa 2 PV7. Argumentele din punctul de vedere nu pot fi analizate decât în raport cu un act de evaluare a ofertei, însușit de către membrii comisiei de evaluare. Chiar prin cele relatate în cadrul punctului de vedere este recunoscut faptul că nu toate aspectele au fost consemnate în actele evaluării. Astfel, se arată că explicația abrevierilor a fost prezentată abia în textul contestației, ca urmare a semnalării lipsei acestui aspect în cadrul întâlnirii din data de 17.08.2023 cu contestatoarea, ca urmare a solicitării acesteia cu privire la accesul la dosarul achiziției publice prin intermediul adresei nr. 166625/16.08.2023(...) Consiliul nu se poate substitui atribuțiilor comisiei, precizate la art. 127 și următoarele din HG nr. 395/2016, rolul său de organism administrativ-jurisdicțional fiind acela de examinare din punct de vedere al legalității și temeiniciei actul atacat, așa cum impune art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, și nu de analizare a ofertelor. Câtă vreme autoritatea contractantă s-a mărginit a reține doar argumentele mai sus redate, Consiliul nu poate extinde verificarea sa și asupra altora neregăsite în actele evaluării. Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, deci și a regulilor de elaborare a proceselor-verbale și a rapoartelor comisiei de evaluare, inclusiv în ceea ce privește concluziile verificărilor de ordin tehnic. Pagina 14 din 21

Mai trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Europene de Justiție, obligația de motivare depinde de natura actului în cauză și de contextul în care acesta a fost adoptat. Motivarea trebuie să evidențieze în mod clar și neechivoc raționamentul instituției, astfel încât, pe de o parte, să permită persoanelor interesate să cunoască justificările măsurii adoptate pentru a putea să își apere drepturile și să verifice dacă decizia este sau nu temeinică și, pe de altă parte, să permită instanței să exercite controlul de legalitate (hotărârea Curții din 14 februarie 1990, Delacre și alții/Comisia, C- 350/88, Rec., p. I-395, punctele 15 și 16, și hotărârea Tribunalului din 9 aprilie 2003, Forum des migrants/Comisia, T-217/01, Rec., p. II-1563, punctul 68). Motivarea unui act cauzator de prejudicii trebuie să permită instanței să exercite controlul legalității și să ofere persoanei interesate informațiile necesare pentru a aprecia dacă actul este întemeiat. Prin urmare, o lipsă sau o insuficiență a motivării, care împiedică acest control judecătoresc, constituie motive de ordine publică ce pot, și chiar trebuie, să fie invocate din oficiu de instanță (Hotărârea Curții din 20 februarie 1997, Comisia/Daffix, C- 166/95 P, Rec., p. I-983, punctele 23 și 24, și Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Curtea de Justiție, T-272/06, punctele 27 și 28 și jurisprudența acolo citată). În concluzie, Consiliul nu va achiesa la cele reținute de autoritatea contractantă în sprijinul depunctării ofertei asocierii ............. SRL – .............SRL, impunându-se reevaluarea acesteia, însă ține să sublinieze faptul că analiza întreprinsă de organismul administrativ-jurisdicțional a vizat strict argumentele reținute în actele evaluării. În consecință, Consiliul va admite contestația asocierii ............. SRL – .............SRL, va anula raportul procedurii nr. 203/11.08.2023 și va obliga autoritatea contractantă la reclarificarea ofertei contestatoarei, la reevaluarea acesteia și la emiterea unui nou raport de evaluare, cu respectarea documentației de atribuire și a legislației privind achizițiile publice, în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii. Așadar, întrucât s-a constatat că în actele evaluării nu a fost consemnată o motivare care să justifice în concret depunctarea ofertei asocierii ............. SRL – .............SRL, ci doar considerații de ordin general, Consiliul a dispus remedierea actelor evaluării. Conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, decizia Consiliului este obligatorie pentru părțile cauzei, inclusiv pentru autoritatea contractantă, ținută de obligația punerii în executare a deciziei, inclusiv prin prisma considerentelor decisive pe care ea le cuprinde, potrivit art. 430 alin. (2) C. proc. civ. Reține Consiliul că potrivit noului rezultat comunicat la data de 29.09.2023, depunctarea ofertei s-a menținut la 51 de puncte, justificată astfel: 2. Abordarea propusă pentru implementarea contractului Se acordă punctajul aferent calificativului BINE, respectiv 3 puncte. Abordarea propusă se bazează parţial pe o pe o serie de metodologii, metode şi/sau instrumente şi care demonstrează o foarte bună înţelegere a contextului, respectiv a particularităţii sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelaţie cu aspectele-cheie, precum şi cu riscurile şi ipotezele identificate. Justificare: Abordarea metodologiei este generală şi corespunde parţial pentru elaborarea strategiei pentru guvernare deschisă. Au fost introduse foarte multe metode şi practici de Pagina 15 din 21

lucru care au fost greu de corelat şi greu de identificat care dintre ele vor fi folosite de către dumneavoastră. Abordarea este generală, nu este centrată strict pe elaborarea Strategiei pentru ......... A fost pus mai mult accent pe prezentarea experienţei firmei decât pe realizarea Strategiei pentru ........... Aşa cum este precizat în secţiunea informaţii în propunerea tehnică depusă de dumneavoastră, este descrisă la modul general metodologia de lucru şi procesul pentru realizarea strategiei, iar în formularul nr. 14 în care trebuia să clarifice şi să coreleze textul din partea narativă cu cerinţele caietului de sarcini, şi să se prezinte preponderent propria abordare, a fost indicat, la cele mai multe puncte, doar numărul paginilor de unde ar trebui să se regăsească informaţia prezentată în partea introductivă, însă la general. Mai mult decât atât, la multe dintre puncte au fost indicate aceleaşi pagini ca referinţă, fiind greu de identificat informaţia care să răspundă la punctele din formularul nr.14. Scopul abordării propuse pentru implementarea contractului este de a identifica dacă ofertantul a înţeles şi are capacitatea de a aborda subiectul din perspectiva noutăţii pe care o aduce la elaborarea Strategiei pentru ............ În abordarea realizată nu au fost identificate soluţii sau repere suplimentare faţă de cele prezentate în caietul de sarcini, nu a prezentat noutate în modalitatea de abordare şi înţelegere a modului în care activităţile vor fi realizate. Comisia de evaluare a decis să nu solicite clarificări sau completări, întrucât se poate stabili punctajul în acord cu modul de abordare al ofertantului prin prisma propunerii tehnice depuse. (...) În evaluarea ofertelor tehnice s-a avut în vedere să se asigure un tratament egal şi nediscriminatoriu pentru toţi participanţii în cadrul acestei proceduri. Comisia de evaluarea a urmărit în procesul de evaluare, aşa cum s-a solicitat în documentaţia de atribuire, prezentarea propriei abordări/metodologii asupra modului de îndeplinire a contractului şi de rezolvare a eventualelor dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, iar aceste aspecte nu se regăsesc în propunerea tehnică. S-a constatat că a fost indicată, formal şi la general localizarea informaţiei. 5. Incadrarea în timp, succesiunea şi durata activităţilor propuse Se acordă punctajul aferent calificativului BINE, respectiv 3 puncte. Durata activităţilor corespunde parţial complexităţii acestora, iar succesiunea dintre acestea, inclusiv perioada de desfăşurare, este corelată parţial în funcţie de logica relaţiei dintre acestea. Durata prevăzută pentru fiecare operaţiune principală necesară este corelată parţial cu activităţile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfăşurarea acestora. Încadrarea în timp, succesiunea şi durata activităţilor prezentate în planul de lucru sunt strâns legate de abordarea metodologică pe care trebuie să o prezinte ofertantul. Dacă abordarea metodologică nu este înţeleasă şi explicită, planul de lucru poate avea neconcordanţe între activităţi. Neconcordanţe în traducerea punctelor-cheie: Au fost identificaţi termeni şi puncte-cheie redactate în limba engleză în calendarul planului de lucru. Acest lucru a generat confuzie şi a îngreunat înţelegerea detaliilor propunerii formulate. Or, documentaţia se redactează şi se prezintă în limba română conform solicitării din cadrul fişei de date, în mod unitar, fără pasaje intercalate într-o altă Pagina 16 din 21

limbă, fie, chiar şi limba engleză, pentru a înlătura orice posibile neclarităţi/neînţelegeri, generate de o posibilă traducere eronată din limba engleză în limba română. Lipsa unei legende explicative: Calendarul planului de lucru nu a fost însoţit de o legendă clară care să ofere explicaţii pentru semnificaţia punctelor-cheie şi a notelor folosite în document. Această lipsă de claritate a contribuit la dificultăţi în înţelegerea modului în care ofertantul s-a încadrat în cerinţe. Mai mult decât atât s-au folosit abrevieri a unor cuvinte sau fraze a căror explicaţie nu a fost prezentată în textul documentului, fapt care a generat dificultăţi în înţelegerea clară a textului. Toate aceste aspecte semnalate au condus la concluzia că interdependenţele dintre activităţi nu sunt evidente, prin urmare s-a decis că: Durata prevăzută pentru fiecare operaţiune principală necesară este corelată parţial cu activităţile prevăzute a fi realizate în lunile respective. (...) Comisia de evaluare decide să nu solicite clarificări sau completări, întrucât se poate stabili punctajul în acord cu modul de abordare al ofertantului prin prisma propunerii tehnice depuse. (...) S-a constatat că a fost indicată, formal şi la general localizarea informaţiei. Așadar, autoritatea a depunctat oferta contestatoarei pentru trei subfactori ai componentei tehnice, respectiv pentru Subfactorul 1 - Abordarea propusă pentru implementarea contractului, Subfactorul 4 - Incadrarea în timp, succesiunea şi durata activităţilor propuse, Subfactorul 5 – Puncte de reper – identificarea și încadrarea în timp a punctelor de reper semnificative în execuția contractului, inclusiv descrierea modului în care acestea vor fi reflectate în raportări, în Pagina 17 din 21 6. Puncte de reper (jaloane) Se acordă punctajul aferent calificativului BINE, respectiv 3 puncte. Punctele de reper identificate sunt în mică măsură semnificative pentru execuţia contractului, sunt încadrate corect în timp şi corelate corespunzător cu raportările, în special cele prevăzute în caietul de sarcini. Fiind alese o multitudine de metode şi metodologii de lucru, a fost greu de identificat încadrarea în timp, iar punctele de reper identificate sunt în mică măsură semnificative pentru execuţia contractului. Subfactorul "puncte de reper" este în strânsă corelaţie cu subfactorul 1 şi 4. Prezentarea abordării, a încadrării în timp şi durata activităţilor a fost prezentată de ofertant la nivel general, şi nu au adus plus valoare faţă de cerinţele caietului de sarcini. Propunerea nu a furnizat informaţii suficiente şi detaliate pentru a permite înţelegerea modului în care va fi implementat contractul. Modul de prezentare a ofertei şi punctele de reper au provocat pe alocuri dificultăţi în înţelegerea şi identificarea informaţiilor aferente fiecărei cerinţe din caietul de sarcini. Comisia de evaluare decide să nu solicite clarificări sau completări, întrucât se poate stabili punctajul în acord cu modul de abordare al ofertantului prin prisma propunerii tehnice depuse. (...) Comisia de evaluarea a urmărit în procesul de evaluare, aşa cum s-a solicitat în documentaţia de atribuire, prezentarea propriei abordări/metodologii asupra modului de îndeplinire a contractului şi de rezolvare a eventualelor dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, iar aceste aspecte nu se regăsesc în propunerea tehnică.

special cele prevăzute în caietul de sarcini (potrivit descrierii caietului de sarcini, filele 31-32), acordând 3 puncte din maximul de 6 puncte, argumentând acordarea acestui punctaj, potrivit celor mai sus descrise. Se reține că, potrivit caietului de sarcini, acordarea unui punctaj de 3 puncte este justificat astfel pentru fiecare dintre cei trei subfactori: Abordarea propusă se bazează parțial pe o serie de metodologii, metode şi/sau instrumente şi care demonstrează o foarte bună înțelegere a contextului, respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelație cu aspectele-cheie, precum şi cu riscurile şi ipotezele identificate. (Sf1) Durata activităților corespunde parțial complexității acestora, iar succesiunea dintre acestea, inclusiv perioada de desfășurare, este corelată parțial în funcție de logica relației dintre acestea. Durata prevăzută pentru fiecare operațiune principală necesară este corelată parțial cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora. (Sf4) Punctele de reper identificate sunt în mică măsură semnificative pentru execuția contractului, sunt încadrate corect în timp şi corelate corespunzător cu raportările, în special cele prevăzute în caietul de sarcini.(Sf5). Consiliul are în vedere că, pentru ca procesul de evaluare să fie unul transparent, trebuie să se regăsească motivele care, în speță, au condus la acordarea unui punctaj inferior celui maxim stabilit pentru fiecare subfactor. După cum se observă din justificarea deciziei de respingere, membrii comisiei de evaluare au prezentat în mod clar raționamentul care a stat la baza depunctării, în acord cu cele dispuse prin decizia anterioară și într-o manieră care permite contestatoarei să cunoască justificarea punctajului. Argumentele autorității constând, de pildă, în: - Abordarea este generală, nu este centrată strict pe elaborarea Strategiei pentru ….. A fost pus mai mult accent pe prezentarea experienţei firmei decât pe realizarea Strategiei pentru ……….; - În abordarea realizată nu au fost identificate soluţii sau repere suplimentare faţă de cele prezentate în caietul de sarcini, nu a prezentat noutate în modalitatea de abordare şi înţelegere a modului în care activităţile vor fi realizate; - Neconcordanţe în traducerea punctelor-cheie (…); - Lipsa unei legende explicative (...); - Modul de prezentare a ofertei şi punctele de reper au provocat pe alocuri dificultăţi în înţelegerea şi identificarea informaţiilor aferente fiecărei cerinţe din caietul de sarcini, răspund exigenței de motivare a punctajului acordat. Astfel, în condițiile absenței unei erori vădite de apreciere și a unui abuz de putere, Consiliul nu identifică motive pentru infirmarea punctajului acordat contestatoarei. Factorii de evaluare, cu subfactorii aferenți, au fost cunoscuți operatorilor economici, inclusiv caracterul lor subiectiv. Pagina 18 din 21

Membrii comisiei de evaluare au concluzionat asupra abordării propuse de asocierea contestatoare, în funcție de propria experiență și apreciere, iar Consiliul nu poate interveni în decizia acestora. În sens similar este de invocat jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, care este în sensul că nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ cenzurarea modului în care comisia de elaborare a subiectului a înțeles să puncteze pe barem, elementele apreciate ca necesar a fi tratate prin subiectul de concurs și nici a modului în care Comisia de soluționare a contestațiilor a recorectat lucrarea, în baza aceluiași barem, urmare contestației, dacă aceste elemente sunt dintre cele care se încadrează în tematica și bibliografia stabilită prin concurs (a se vedea decizia nr. 3976 din 9 decembrie 2015). Consiliul nu poate decât să își limiteze controlul la aspecte ce țin de verificarea urmăririi procedurii de către comisia desemnată, astfel cum a reținut și Curtea Constituțională („controlul legalității procedurii de desfășurare”). Similar, nu ține de competența Consiliului, în cadrul acestui control, să substituie aprecierea celor patru membri ai comisiei cu propria apreciere referitoare la modul în care propunerile tehnice răspund subfactorilor de evaluare stabiliți prin documentație. Particularitatea subfactorilor de evaluare în discuție implică o oarecare notă de subiectivism, firească în condițiile în care se pune în discuție aprecierea calitativă a abordării propuse pentru elaborarea strategiei pentru ……….., dar care, însă, nu conduce la vicierea rezultatului final, în contextul în care ofertele au fost analizate prin raportare la cerințele impuse prin documentație. Astfel, în condițiile în care subfactorii de evaluare au o evidentă componentă subiectivă ținând de percepția fiecărui membru al comisiei de evaluare, imposibil de cuantificat matematic sau comparativ, cu atât mai mult nu pot fi cenzurate explicațiile oferite de membrii comisiei de evaluare în punctare. Atât timp cât, în mod firesc, propunerile tehnice nu pot fi identice, nu se poate concluziona nici că anumiți ofertanți ar fi fost avantajați/ dezavantajați, punctajele fiind acordate în funcție de aprecierea membrilor comisiei de evaluare prin raportare la modul în care propunerea tehnică analizată răspunde cerințelor impuse. Așadar, punctajele acordate sunt rezultatul unei analize individuale a fiecărui membru în parte, analiză care, în lipsa unor probe care să demonstreze în mod clar o nesocotire a regulilor stabilite prin documentele achiziției, nu poate fi pusă la îndoială, sub aspectul bunei credințe și a profesionalismului acestora. Cât privește decizia de a nu solicita clarificări, aceasta a fost justificată de către membrii comisiei de evaluare prin aceea că se poate stabili punctajul în acord cu modul de abordare al ofertantului prin Pagina 19 din 21

prisma propunerii tehnice depuse, Consiliul reținând și împrejurarea că potrivit art. 209 din Legea nr. 98/2016 autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări în situația în care informațiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în care lipsesc anumite documente. În considerarea celor prezentate, Consiliul determină că în mod legal a fost stabilit punctajul acordat ofertei asocierii ............. SRL – .............SRL, contestația urmând a fi respinsă. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondată, contestația asocierii ............. SRL – .............SRL prin liderul ............. SRL, în contradictoriu cu ............., în calitate de autoritate contractantă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 20 din 21

Pagina 21 din 21