Decizie CNSC 2339/2023

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2339/C4/2609 Data: 05.10.2023 Prin contestația nr. 2027/18.09.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 50809/18.09.2023, formulată de SC STINMEX CONS SRL, lider al Asocierii STINMEX CONS SRL - AVIMI SERV SRL, cu sediul în Brăila, Piața Poporului nr. 20, jud. Brăila, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J09/412/2019, CUI 40997363, reprezentată legal de dl. Vasilică Stîngă - administrator, împotriva comunicării rezultatului procedurii nr. 140089/12.09.2023 și a raportului procedurii nr. 140087/12.09.2023, emise de MUNICIPIUL BRĂILA, cu sediul în Brăila, Piața Independenței nr. 1, jud. Brăila, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire simplificată a contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect «Servicii de proiectare faza II, asigurarea asistenței tehnice din partea proiectantului execuție lucrări în cadrul proiectului „Renovare energetică Școala generală nr. 4 Al. I. Cuza Brăila”», anunț de participare simplificat SCN1125079/17.05.2023, s-a solicitat admiterea contestației, astfel cum a fost formulată și, pe cale de consecință: -

anularea

comunicării

rezultatului

procedurii

nr. 140089/12.09.2023, a raportului procedurii nr. 140087/12.09.2023 și a tuturor actelor subsecvente, în ceea ce privește respingerea ofertei Asocierii STINMEX CONS SRL - AVIMI SERV SRL ca fiind inacceptabilă; - obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de evaluare, cu respectarea cerințelor legale, cu aplicarea criteriilor de atribuire și a motivelor care conduc la declararea ofertei Asocierii STINMEX CONS SRL - AVIMI SERV SRL ca fiind admisibilă și conformă; Pagina 1 din 2

- obligarea autorității contractante la atribuirea contractului către operatorii economici care au depus oferte admisibile și conforme. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondată, contestația depusă de SC STINMEX CONS SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL BRĂILA. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Redactată în 4 exemplare, conţine 20 (douăzeci) pagini.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: ... Prin contestația nr. 2027/18.09.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 50809/18.09.2023, formulată de SC ... SRL, lider al Asocierii ... SRL - ... SRL, cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., CUI ..., reprezentată legal de dl. ... - administrator, împotriva comunicării rezultatului procedurii nr. 140089/12.09.2023 și a raportului procedurii nr. 140087/12.09.2023, emise de MUNICIPIUL ..., cu sediul în ..., Piața ..., jud. ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire simplificată a contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect «Servicii de proiectare faza II, asigurarea asistenței tehnice din partea proiectantului execuție lucrări în cadrul proiectului „Renovare energetică Școala generală ... ...”», anunț de participare simplificat ..., s-a solicitat admiterea contestației, astfel cum a fost formulată și, pe cale de consecință: -

anularea

comunicării

rezultatului

procedurii

nr. 140089/12.09.2023, a raportului procedurii nr. 140087/12.09.2023 și a tuturor actelor subsecvente, în ceea ce privește respingerea ofertei Asocierii ... SRL - ... SRL ca fiind inacceptabilă; - obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de evaluare, cu respectarea cerințelor legale, cu aplicarea criteriilor de atribuire și a motivelor care conduc la declararea ofertei Asocierii ... SRL - ... SRL ca fiind admisibilă și conformă; - obligarea autorității contractante la atribuirea contractului către operatorii economici care au depus oferte admisibile și conforme. Pagina 1 din 20

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestaţia formulată de SC ... SRL, împotriva rezultatului emis de MUNICIPIUL ..., prin care se solicită adoptarea măsurilor de remediere precizate mai sus, conform argumentelor prezentate în contestație. Contestatoarea arată că ulterior analizei documentelor suport DUAE și fără a solicita clarificări suplimentare, autoritatea contractantă i-a respins oferta, ca inacceptabilă, în temeiul art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016, motivul fiind că 3 dintre contractele depuse pentru dovedirea cerinței privind experiența similară în construcții nu au fost avute în vedere. În ceea ce privește soluția autorității contractante, contestatoarea consideră că aceasta este neîntemeiată, disproporționată și bazată pe o interpretare eronată a cerințelor documentației de atribuire. Astfel, aceasta arată că motivarea soluției adoptată se regăsește strict în comunicarea privind rezultatul procedurii, prin care se arată că oferta SC ... SRL nu a îndeplinit cerința prevăzută de documentația de atribuire referitoare la experiența similară în lucrări executate în ultimii 5 ani în valoare totală de 12.000.000 lei, fără TVA, în condițiile în care documentele depuse în ofertă și acceptate de comisia de evaluare totalizează 11.443.182,12 lei, fără TVA. Față de situația expusă, contestatoarea consideră că nemenționarea motivelor de respingere și în cadrul raportului procedurii este un prim motiv de nelegalitate, având în vedere că dispozițiile art. 216 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 98/2016 prevăd conținutul obligatoriu al raportului procedurii, printre informațiile obligatorii fiind și „motivele respingerii" ofertanților. În ceea ce privește motivele cuprinse în comunicarea privind rezultatul procedurii, rezultă că autoritatea contractantă nu a avut în vedere contractele nr. 4357/10.09.2021 (Construire teren sport în sat ...) și nr. 3402/10.09.2020 (Construire teren sintetic Ibrianu), pe motiv că „lucrările necesare pentru construirea unui teren de sport nu reprezintă lucrări similare cu cele care fac obiectul prezentei proceduri". De asemenea, tot în comunicare s-a arătat că nici contractul de lucrări nr. 21/03.05.2021 (Lucrări construcții sediu SC ... ... SRL) nu a fost avut în vedere, deoarece procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nu cuprinde și semnătura executantului, adică semnătura reprezentantului SC ... SRL. 1. În ceea ce privește cele 2 contracte de construire a terenurilor de sport, consideră că înlăturarea acestora s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor legale și a cerințelor documentației de atribuire, dar și cu încălcarea principiului proporționalității, în condițiile în care nu au fost

solicitate clarificări pentru lămurirea unor situații cât se poate de evidente. Astfel, prevederile relevante ale documentației de atribuire referitoare la experiența similară în construcții se regăsesc la art. III.1.3.a) din fișa de date și au următorul conținut, obligatoriu atât pentru ofertanți, cât și pentru comisia de evaluare: «Ofertantul trebuie să facă dovada executării și ducerii la bun sfârșit de lucrări similare sau superioare din punct de vedere al complexității cu cele care fac obiectul achiziției, în valoare cumulată de minim 12.000.000,00 lei, fără TVA, din unul sau mai multe contracte, în ultimii 5 ani calculați prin raportare la data limită de depunere a ofertelor. Prin lucrările similare se înțelege lucrări de construire și/sau de modernizare și/sau de reabilitare și/sau de extindere similare din punct de vedere al complexității cu cea care face obiectul achiziției, pentru construcții civile cel puțin din categoria de importanță C, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997, pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare. Pentru înțelegerea cerinței, prin construcții din categoria de importanță C se va înțelege: „Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate și natură (cum ar fi clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri, construcții industriale agrozootehnice; construcții social-culturale care nu intră în categoriile de importanță A și B), sau construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu (cum ar fi clădiri de cult, muzee de importanță locală)”. Contestatoarea arată că acest criteriu de calificare a fost stabilit in conformitate cu Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, care prevede la art. 3 că „autoritatea/entitatea contractantă trebuie să ofere repere suficiente operatorilor economici interesați să participe la procedura de atribuire, pentru ca aceștia să poată determina nivelul de complexitate asociat cerinței în cauză, prin corelare cu modul în care este descrisă, prin rezultatele așteptate prevăzute de caietul de sarcini, complexitatea contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, precum și modul în care poate fi demonstrată îndeplinirea respectivelor cerințe. (2) În sensul alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă: a) va preciza ce înțelege prin produse/servicii/lucrări similare cu cele care fac obiectul viitorului contract de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru, făcându-se trimitere la informații ce privesc domeniul/tipologia în care se încadrează acestea și/sau corelându-se cu scopul la care sunt utilizate; Pagina 3 din 20

Contestatoarea mai arată că aceeași Instrucțiune prevede la art. 5 și că „Nu se poate solicita demonstrarea experienței similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuția de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru care urmează a se atribui (...) Autoritatea/Entitatea contractantă va explicita similaritatea obiectului contractului într-o manieră care să reflecte categoriile/tipurile de produse/servicii/lucrări de o complexitate comparabilă cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului cadru ce urmează să fie atribuit, utilizând o descriere generală, raportată la sectorul/domeniul în care se încadrează acesta. Se vor evita formulările de tipul "ofertantul a executat/prestat lucrări/servicii similare celor prevăzute în contract (…) sau "a furnizat produse care se încadrează în categoria/clasa CPV XXXXX". Așadar, contestatoarea subliniază că din modul de formulare a cerinței de la art. III.1.3.a) din fișa de date reiese că singura definiție și unicul reper avut în vedere pentru încadrarea în categoria lucrărilor similare a fost acela a includerii lucrărilor în categoria de importanță C. În opinia sa, nu poate fi primită motivarea autorității contractante din adresa de comunicare privind rezultatul procedurii, în sensul că lucrările de construire a unui teren de sport nu ar putea reprezenta lucrări similare pe motiv că lucrările principale ce fac obiectul contractului sunt lucrări de termoizolare, înlocuire tâmplărie asupra unei construcții civile de categoria de importanță C, întrucât documentația de atribuire nu definește caracterul similar în acest mod. Așadar, fiind acceptate doar contracte cu un obiect identic sau de o complexitate pe care aceasta a apreciat-o în mod unilateral și subiectiv ca fiind comparabilă sau superioară, au fost încălcate dispozițiile fișei de date care prevede că prin lucrări similare se înțelege „lucrări de construire și/sau de modernizare și/sau de reabilitare și/sau de extindere similare din punct de vedere al complexității cu cea care face obiectul achiziției, pentru construcții civile cel puțin din categoria de importanță C”. Contestatoarea subliniază că singurul element obiectiv furnizat în documentația de atribuire pentru aprecierea asupra caracterului similar a fost includerea construcției în categoria de importanță C, aceasta fiind definiția pe care autoritatea contractantă a oferit-o persoanelor interesate de participarea la procedura de atribuire. Așadar, nu a fost prevăzut niciun alt element pentru aprecierea asupra caracterului similar al lucrării, singura precizare (în sensul Instrucțiunii ANAP nr. 2/2017 „va preciza ce întelege prin produse/servicii/lucrări similare") fiind referirea la construcțiile din categoria de importanță C. Totodată, învederează că prin articolul relevant din fișa de date se citează chiar și definiția construcțiilor din categoria de importanță C, definiție preluată din Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor din 08.06.1994, normă abrogată și înlocuită

de Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor din 21.11.1997, parte integrantă a HG nr. 766/1997, act normativ menționat expres în fișa de date. În acest context, face precizarea că cele 2 contracte neluate în considerare de către autoritatea contractantă, referitoare la terenurile de sport, au avut ca obiect construcții civile în categoria de importanță C (importanță normală), așa cum reiese din Proiectele tehnice aferente celor 2 obiective, în Memoriu tehnic Arhitectură menționându-se în mod expres „Categoria de importanță a construcției este C" în ceea ce privește terenul de sport din ..., iar în Memoriu tehnic Rezistență se menționează în mod expres „Categoria de importanță a construcției este C conform HG 766/1997", în ceea ce privește terenul din Ibrianu. Contestatoarea admite că nu a depus și Proiectul tehnic aferent celor două obiective odată cu documentele suport DUAE, ci doar documentele menționate expres în documentația de atribuire (contract, proces-verbal de recepție, etc), însă susține că nu putea anticipa că autoritatea contractantă nu va fi de acord cu încadrarea acestor obiective în clasa de importanță C (importanță normală). Aceasta consideră că, în baza atribuțiilor comisiei de evaluare și în temeiul principiului proporționalității, în cazul în care existau nelămuriri cu privire la încadrarea în categoria de importanță, comisia de evaluare avea posibilitatea, dar și obligația, de a solicita scurte clarificări cu privire la acest aspect, cu privire la care susține că ar fi furnizat în mod facil informațiile pe care le-a menționat anterior cu privire la cele două terenuri de sport. Totodată, apreciază că referința comisiei de evaluare a vizat mai puțin încadrarea în categoria de importanță, ci natura lucrărilor ce au făcut obiectul celor 2 contracte, așa cum reiese din justificarea cuprinsă în adresa de comunicare privind rezultatul procedurii, respectiv: Lucrările necesare pentru construirea unui teren de sport nu reprezintă lucrări similare cu cele care fac obiectul prezentei proceduri. Lucrările principale ce fac obiectul proiectului "Renovare energetică Școala generală nr. ... ..." sunt lucrări de termoizolare, înlocuire tâmplărie, refacere instalații (electrice, sanitare, termice), refacere finisaje interioare exterioare asupra unei construcții civile de categoria de importanță C. Contestatoarea reiterează că natura lucrărilor nu are relevanță pentru stabilirea caracterului similar, întrucât o asemenea precizare nu a fost cuprinsă în documentația de atribuire, singurul factor obiectiv pentru aprecierea caracterului similar fiind încadrarea construcției în categoria de importanță C, aspect dovedit pentru cele 2 contracte înlăturate de autoritatea contractantă în mod nelegal. Pagina 5 din 20

Pentru aceste motive, solicită obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de evaluare din faza de evaluare a documentelor suport DUAE, cu luarea în considerare a motivelor care conduc la concluzia ca lucrările invocate de SC ... SRL, cu titlu de experiență similară, respectă cerința impusă prin fișa de date. Tot raportat la principiul proporționalității, petenta menționează că autoritatea contractantă nu a solicitat nicio clarificare suplimentară cu privire la aceste 2 contracte, cu toate că a depus alte contracte care dovedesc îndeplinirea criteriului de calificare în proporție de 95%, fiind depuse contracte acceptate de comisia de evaluare pentru o valoare de 11.443.182,12 lei, fără TVA, din totalul de 12.000.000 lei, fără TVA prevăzut de cerință. Ca atare, apreciază ca evidentă nerespectarea principiului proporționalității, care impune ca autoritățile contractante să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, iar atunci când este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, ar trebui să se recurgă la cele mai puțin constrângătoare (Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 27 septembrie 2002, Tideland Signal/Comisia, T-211/02, EU:T:20). Contestatoarea reiterează că, înainte de a sancționa oferta depusă cu măsura respingerii, comisia de evaluare avea datoria de a clarifica încadrarea construcțiilor executate de SC ... SRL în categoria de importanță C, ocazie cu care ar fi putut prezenta, pe lângă cele două proiecte citate anterior, o opinie profesională și o simulare de stabilire a categoriei de importanță a unor astfel de construcții, întocmite de arh. ... în conformitate cu Metodologia privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor, Anexă la Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor adoptat prin HG nr. 766/1997. Aceasta arată că, deși prin documentația de atribuire nu sunt descrise lucrările similare decât prin raportare la categoria de importanță a construcției, prin opinia prezentată sunt analizate și lucrările executate în cadrul contractelor referitoare la cele două terenuri de sport, prin prisma similitudinii acestora cu lucrările ce fac obiectul contractului care urmează a fi atribuit. 2. Referitor la ultimul contract exclus, cu motivarea că procesul- verbal de recepție la terminarea lucrărilor nu cuprinde toate semnăturile, petenta consideră că și această măsură este neîntemeiată și vădit disproporționată. Contestatoarea admite că procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 21/30.03.2022, aferent contractului de prestări de servicii nr. 21/03.05.2021, încheiat între SC ... SRL și SC ... ... SRL a fost într- adevăr depus odată cu documentele suport DUAE într-un exemplar care nu cuprindea și semnătura executantului, însă subliniază că executantul este chiar SC ... SRL, iar utilizarea unui astfel de document presupune în mod evident că și-l asumă, neexistând niciun impediment legal sau logic

pentru care nu s-ar putea presupune că este semnat și asumat de societate. Aceasta arată că documentul depus a fost un prim draft al procesului verbal de recepție, însă face precizarea că deține și documentul final, semnat de toate părțile implicate, pe care îl atașează contestației. Și în această situație consideră că subzistă obligația comisiei de evaluare de a solicita clarificări cu privire la acest viciu de formă, ceea ce ar fi putut clarifica în mod facil neajunsul identificat, în temeiul art. 209 din Legea nr. 98/2016, coroborat cu art. 135 din HG nr. 395/2016, întrucât corectarea are rol de completare, iar informațiile prezentate sunt susținute în mod neechivoc de restul informațiilor cuprinse în ofertă (declarația DUAE, contractul aferent respectivei lucrări și draftul procesului verbal de recepție). Cu toate acestea, comisia de evaluare a ales să înlăture și acest contract, fără nici cea mai mică încercare de a clarifica aceste împrejurări cât se poate de banale și cu încălcarea atribuțiilor prevăzute de art. 134 din HG nr. 395/2016. Concluzionând, contestatoarea arată că oferta sa îndeplinește criteriul de calificare referitor la experiența similară, chiar și fără acest ultim contract. Pentru toate motivele arătate mai sus, solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată și obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de evaluare, cu luarea în considerare a motivelor care dovedesc îndeplinirea cerinței privind experiența similară. Cu adresa nr. 146356/25.09.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. 52664/27.09.2023, MUNICIPIUL ... a transmis punctul său de vedere prin care solicită respingerea contestației ca nefondată. 1. Referitor la nelegalitatea privind conținutul raportului procedurii, precizează că acesta a fost întocmit conform Anexei nr. 5 din Ordinul Președintelui ANAP nr. 1170/2021, privind aprobarea formularelor standard ale proceselor-verbale intermediare de evaluare aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, unde la cap. 2.4.7 se menționează următoarele: "[în situația în care comisia de evaluare a respins oferta clasată pe primul loc, va preciza următoarele] În urma verificării documentelor-suport/dovezilor, comisia de evaluare a constatat că informațiile preliminare din DUAE nu au fost demonstrate, a respins oferta clasată pe primul loc și a reluat procesul de solicitare a documentelor - suport/dovezilor prezentate pentru demonstrarea informațiilor din DUAE pentru ofertantul clasat pe următorul loc”. Pagina 7 din 20

Astfel, consideră că raportul procedurii respectă toate prevederile legale privind conținutul acestuia, inclusiv prezentarea informațiilor privind motivul respingerii ofertei depusă de Asocierea SC ... SRL (lider) - ... SRL (asociat), respectiv nedemonstrarea informațiilor preliminare din DUAE. Conform prevederilor art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei depuse de Asocierea SC ... SRL (lider) - ... SRL (asociat) s-au adus la cunoștintă prin comunicarea nr. 140089/12.09.2023, transmisă în SEAP, asigurându-se astfel drepturile la apărare a contestatorului. În opinia autorității contracatante, contestatorul nu poate invoca nelegalitatea raportului procedurii pentru lipsa motivelor de respingere a ofertei sale, în condiția în care acest aspect ar atrage exclusiv o nulitate relativă a raportului nu una absolută, nulitate relativă condiționată de existența unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Or, raportat la faptul că motivele concrete de respingere a ofertei au fost aduse la cunoștința contestatorului prin comunicarea nr. 140089/12.09.2023, fiind formulată prezenta contestație, prin exercitarea dreptului la apărare, rezultă că prin raportul procedurii în forma criticată nu i s-a cauzat o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Față de cele de mai sus, rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile unei nulități relative care să justifice anularea raportului pentru motivele invocate de contestator prin contestație. 2. În ceea ce privește cele 2 contracte de construire a terenurilor de sport, autoritatea contractantă precizează că, în cadrul Instrucțiunilor către ofertanți s-a solicitat dovedirea experienței similare a ofertantului, după cum urmează: „Ofertantul trebuie să facă dovada executării și ducerii la bun sfârșit de lucrări similare sau superioare din punct de vedere al complexității cu cele care fac obiectul achiziției, în valoare cumulată de minim 12.000.000,00 lei fără TVA, din unul sau mai multe contracte, în ultimii 5 ani, calculați prin raportarea la data limită de depunere a ofertelor. Prin lucrările similare se înțelege lucrări de construire și/sau de modernizare și/sau de reabilitare și/sau de extindere similare din punct de vedere al complexității cu cea care face obiectul achiziției, pentru construcții civile cel puțin din categoria de importanță C, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997, pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare. Pentru înțelegerea cerinței, prin construcții din categoria de importanță C se va înțelege: „Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate și natură (cum ar fi clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri, construcții industriale și agrozootehnice; construcții social-culturale care nu intră în categoriile

de importanță A și B), sau construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu (cum ar fi clădiri de cult, muzee de importanță locală)”. Din formularea cerinței reiese că s-a solicitat experiență similară din punct de vedere al complexității pentru construcții civile, respectiv clădiri: clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri, construcții industriale și agrozootehnice; construcții social-culturale care nu intră în categoriile de importanță A și B, clădiri de cult, muzee de importantă locală. Așadar, cerința autorității contractante viza, din categoria construcțiilor civile de importanță C, doar clădirile nu toate construcțiile civile. Autoritatea contractantă învederează că cerința solicitată respectă prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 2/2017, întrucât: - în cadrul cerinței s-a precizat în mod clar ce se înțelege prin lucrări similare cu cele care fac obiectul viitorului contract, făcându-se trimitere la informații ce privesc domeniul/tipologia în care se încadrează acestea, respectiv construcții civile, corelându-se cu scopul la care sunt utilizate, respectiv renovarea energetică a unei clădiri. - nu s-a solicitat demonstrarea experienței similare prin realizarea unor lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului, respectiv renovarea energetică a unei clădiri. Autoritatea contractantă susține că a explicitat similaritatea obiectului contractului într-o manieră care reflectă în mod clar categoriile de lucrări de o complexitate comparabilă cu cele ce fac obiectul contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit, respectiv lucrări de „construire și/sau de modernizare și/sau de reabilitare și/sau de extindere”, raportat la sectorul/domeniul în care se încadrează acestea, respectiv construcții civile de categoria de importanță C, clădiri, cum ar fi: „clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri, construcții industriale și agrozootehnice; construcții social- culturale care nu intră în categoriile de importanță A și B, clădiri de cult, muzee de importanță locală”. Aceasta învederează că din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017 reiese că experiența similară trebuie dovedită prin contracte care au ca obiect lucrări similare, comparabile cu lucrările care urmează a fi executate în contractul ce urmează a fi atribuit. Autoritatea contractantă arată că, în cazul de față, experiența similară trebuie dovedită prin contracte care au avut ca obiect realizarea de lucrări asupra clădirilor similare din punct de vedere al complexității, care să fi presupus execuția de lucrări comparabile ca operațiuni, tehnologii sau utilaje folosite cu cele care caracterizează obiectul principal al contractului. În opinia sa, contestatoarea a înțeles în mod eronat că singura definiție și unicul reper avut în vedere pentru încadrarea în categoria Pagina 9 din 20

lucrărilor similare a fost acela a includerii lucrărilor în categoria de importanță C. Referitor la faptul că cele două contracte nu fac dovada îndeplinirii cerinței privind experienta similară, autoritatea contractantă invocă prevederile Ordinului nr. 1995/13.12.2002 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea terenurilor sportive stadioanelor (unitatea functională de bază) din punct de vedere al cerințelor Legii nr. 10/1995", indicativ NP-06602, potrivit căruia terenul de sport este definit ca fiind „teren amenajat în aer liber și dotat cu instalațiile necesare în vederea desfășurării antrenamentelor și/sau competițiilor sportive, în conformitate cu reglementările federațiilor naționale și, după caz, internaționale”. Aceasta mai arată că respectivele clădiri sau construcții civile, industriale și agricole adăpostesc oameni și alte viețuitoare, activitatea omenească, de intemperiile atmosferice (viscol, ger, vânt, ploaie, arșița soarelui etc.) făcând posibilă adaptarea la mediul geografic atât de variat și cu clime atât de diferite. Fiecare construcție sau element de construcție trebuie să satisfacă un ansamblu de condiții tehnice sau cerințe tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea în timp, robustețea structurală, rezistența la foc, rezistența și stabilitatea construcției, condiții fizice și igienice, arhitectonice, economico-organizatorice etc. În acest sens, toate construcțiile de tip clădire sunt realizate din 3 categorii de elemente: 1) Elemente structurale, portante, de rezistență, în această categorie intrând următoarele 4 elemente componente, care definesc structura de rezistență a clădirii: - fundațiile, care preiau încărcările de la structura verticală de rezistență și le transmit terenului de fundare; - structura verticală de rezistență; - structura orizontală de rezistență sau planșeele ; - acoperișul; 2) Elemente nestructurale, neportante, care participă la alcătuirea funcțională și protecția construcției, această categorie fiind realizată din mai multe elemente: - pereții despărțitori, de compartimentare sau închidere; - învelitoarea ; - izolațiile ; - tâmplăriile de la uși și ferestre ; - finisajele elementelor de construcții ; - scările; 3) Elementele de echipare tehnică sunt componente care asigură confortul în activitatea omului, fiind practic o serie de instalații, numărul și complexitatea lor depinzând de tipul clădirii, confortul interior impus, posibilitățile financiare etc. În această categorie se includ: - instalații de alimentare cu apă evacuare a apelor uzate;

- instalații de încălzire; - echipamente de transport pe verticală (lifturi, ascensoare); - instalații de curenți și curenți slabi (sonerie, interfon, telefon); - instalații de evacuare a deșeurilor: - instalații de aer condiționat etc. Față de toate aceste precizări, autoritatea contractantă subliniază că terenul de sport, conform indicativului NP-066-02, nu are în componență toate elementele care definesc construcțiile de tip clădire, de unde rezultă că lucrările de construire a unui teren de sport nu constituie lucrări similare din punct de vedere al complexității cu cea care face obiectul achiziției. În ceea ce privește criticile aduse de contestator privind modalitatea de formulare a cerinței privind experiența similară, autoritatea contractantă susține că acestea sunt tardive, întrucât avea posibilitatea de a solicita clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire, conform art. 160 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, în lipsa acestora, prin oferta depusă, și-a asumat întreaga documentație de atribuire. Astfel, cerințele din fișa de date a achiziției cu privire la criteriile de calificare sunt obligatorii și nu formale, nefiind contestate de niciun operator economic interesat. Mai mult decât atât, consideră că prin neformularea de către contestator a unor obiecțiuni cu privire la modul în care autoritatea contractantă a solicitat demonstrarea experienței similare, acesta și-a asumat atât obligația de a demonstra că a executat anterior lucrări similare, în înțelesul definit prin fișa de date a achiziției, cât și riscurile ce decurg din lipsa acestor informații în faza de verificare a documentelor suport DUAE. Totodată, autoritatea contractantă mai arată că documentația de atribuire, alcătuită din Instrucțiunile către ofertanți, caietul de sarcini, DUAE, formularele necesare și modelul contractului de execuție nu a fost contestată de niciun operator economic, drept pentru care toate prevederile ei și-au consolidat forța obligatorie, atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire. Referitor la critica privind încălcarea principiului proporționalității, pe motiv că autoritatea contractantă nu a solicitat nicio clarificare cu privire la cele 2 contracte, aceasta precizează că ofertantul are obligația, nu facultatea, întocmirii ofertelor conform cerințelor prevăzute de autoritatea contractantă în documentația de atribuire, astfel că, riscul elaborării ofertei cade în sarcina operatorului economic, el neputându-și invoca propria culpă ca motiv al nedepunerii în cadrul ofertei sale a Pagina 11 din 20

tuturor informațiilor minimale solicitate, potrivit principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans. În susținerea adoptării măsurilor în ceea ce privește oferta contestatoarei, autoritatea contractantă invocă și citează dispozițiile art. 209 din Legea nr. 98/2016 și ale art. 134 din HG nr. 395/2016 și reiterează că, din analiza informațiilor prezentate de ofertant pentru cele 2 contracte, reiese în mod clar că acestea nu se încadrează în cerința solicitată de autoritatea contractantă, având în vedere obiectul contractelor, respectiv lucrări de construire a unui teren de sport. Astfel, comisia de evaluare nu a considerat necesitatea formulării unor clarificări în sensul articolelor de lege mai sus prezentate, în cauză nefiind îndeplinită condiția informațiilor sau documentelor incomplete sau eronate. Autoritatea contractantă reiterează că operatorul economic are obligația depunerii ofertei conform cerințelor, astfel încât sarcina de a proba prin informații complete și înscrisuri îndeplinirea condițiilor solicitate îi incumbă exclusiv acestuia și nu autorității contractante prin solicitarea de clarificări, solicitare care are caracter facultativ și nu obligatoriu, operând exclusiv în cazurile limitativ prevăzute de lege. Aceasta apreciază că și în situația în care comisia de evaluare ar fi solicitat clarificări, rezultatul procedurii ar fi rămas același, având în vedere documentele depuse în prezenta contestație și ținând cont că lucrările de construire a terenurilor de sport, deși sunt construcții de importanță C, nu constituie lucrări similare din punct de vedere al complexității cu cele ce fac obiectul achiziției. 3. Referitor la contractul de prestări servicii nr. 21/03.05.2021, autoritatea contractantă invocă dispozițiile art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în sensul că ofertantul avea obligația de a prezenta toate documentele justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție, însă din analiza procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 21/30.03.2022, depus de ofertant în cadrul procedurii de evaluare, nu reiese că acesta ar fi un draft de document, întrucât este semnat și ștampilat de către participanți, neexistând niciun motiv pentru a solicita clarificări în sensul art. 209 din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 134 din HG 395/2016. Potrivit cerinței privind experiența similară, la modalitatea de îndeplinire a acesteia, autoritatea contractantă a solicitat: „Următoarele documente justificative care probează îndeplinirea cerinței, vor fi prezentate la solicitarea autorității contractante, doar de către ofertantul clasat pe locul I în clasamentul intermediar întocmit la finalizarea evaluării ofertelor: - Certificate/documente/ referințe/ recomandări/procesul-verbal de recepție finală/procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor /proces-verbal de recepție pe obiect, întocmite în condițiile actelor normative care reglementează recepția lucrărilor, care să ateste faptul că lucrările au fost executate în conformitate cu normele legale în

domeniu și/sau alte documente din care să reiasă urmatoarele informații: beneficiarul, cantitatea (indicatori tehnici ce caracterizează obiectul lucrării), perioada (inclusiv data încheierii contractului) și locul execuției lucrărilor emise sau contrasemnate de autoritatea sau clientul privat beneficiar al contractului”. Autoritatea contractantă învederează că din procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 21/30.03.2022 reiese în mod clar faptul că acesta nu respectă prevederile art. 11 alin. (5) din HG nr. 343/2017, reprezentantul executantului neavând calitatea de invitat, condiție obligatorie prevăzută de lege. Astfel, potrivit art. 11. alin. (5) din HG nr. 343/2017: „reprezentanții executantului și ai proiectantului participă, în mod obligatoriu, în calitate de invitați, la recepția la terminarea lucrărilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, republicată”. Față de cele de mai sus, consideră că procesul-verbal prezentat nu este întocmit conform prevederilor legale în vigoare, neputând fi astfel avut în vedere ca dovadă a finalizării lucrărilor, conform cerințelor solicitate în Instrucțiunile către ofertanți. În această situație, comisia de evaluare a respectat principiile care guvernează achizițiile publice, prin aplicarea unui tratament egal tuturor ofertanților, solicitarea unor clarificări neîntemeiate ar fi transformat oferta depusă de Asocierea SC ... SRL— ... SRL din una inacceptabilă în una admisibilă, fapt ce este interzis de prevederile art. 209 alin. (2) din Legea 98/2016. În acest context, apelul la aplicabilitatea principiilor din domeniu, făcut de contestator, este apreciat de autoritate ca fiind un demers lipsit de relevanță în soluționarea cauzei, întrucât prevederile explicite, aplicabile într-o astfel situație, evocate mai sus, nu sunt lipsite de dubiu, iar art. 1 alin. (1) din HG nr. 395/2016 consacră întâietatea acestora din urmă. Față de situația expusă, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației formulată de SC ... SRL ca netemeinică. Cu adresa nr. 2061/03.10.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. 54094/04.10.2023, SC ... SRL a formulat note scrise, prin care solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată, pentru motivele expuse pe larg în contestație, cu privire la care arată că își menține în totalitate criticile, prezentele note reprezentând răspuns la punctul de vedere formulat de autoritatea contractantă. 1. În ceea ce privește contractele nr. 4357/10.09.2021 (Construire teren sport în sat ...) și nr. 3402/10.09.2020 (Construire teren sintetic Ibrianu), își menține criticile formulate prin contestație, în sensul că, atât timp cât lucrările au purtat asupra unei construcții din categoria de Pagina 13 din 20

importanță C conform HG nr. 766/1997, cerința prevăzută în documentația de atribuire a fost respectată. Reiterând cerința din documentația de atribuire arată că atât din aceasta, dar și din modalitatea de formulare a acestui criteriu de calificare, nu reiese că obiectivele de interes pentru dovedirea experienței similare ar fi fost reprezentate doar de „clădiri", astfel cum precizează autoritatea contractantă prin punctul de vedere. De asemenea, arată că cerința nu impune necesitatea existenței în cadrul respectivelor lucrări a activităților identificate la pag. 4-5 din punctul de vedere, unicul element de similaritate, în conformitate cu rigorile impuse de Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, fiind încadrarea construcției în categoria de importanță C, aspect demonstrat pentru cele două contracte neluate în considerare de către comisia de evaluare. Contestatoarea arată că, așa cum reiese din memoriile tehnice depuse pentru cele două obiective, acestea au presupus și următoarele tipuri de lucrări similare celor care fac obiectul contractului care urmează a fi atribuit în prezenta procedură: - Lucrări de terasamente, decapaje, desfacere straturi; - Desfacere și refacere trotuare din beton; - Refacere instalații electrice; - Lucrări de pardoseli; - Lucrări de structură — preparare și turnare beton. Astfel, reiterează că singura cerință impusă prin documentația de atribuire pentru dovedirea experienței similare în construcții a fost cerința încadrării construcțiilor în categoria de importanță C, considerând că argumentele autorității contractante cuprinse în actele atacată și în punctul de vedere formulat adaugă la această cerință și nu pot fi avute în vedere ca motive de respingere a unei oferte. Contestatoarea mai arată că, contrar celor menționate prin punctul de vedere, nu contestă conținutul documentației de atribuire, ci interpretarea nelegală pe care comisia de evaluare a dat-o cerinței analizate. 2. În ceea ce privește procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 21/30.03.2022, aferent Contractului de prestări de servicii nr. 21/03.05.2021, încheiat între SC ... SRL și SC ... ... SRL, reiterează că acesta a fost depus odată cu documentele suport DUAE într-un exemplar care nu cuprindea și semnătura executantului (executantul fiind chiar SC ... SRL). Contestatoarea admite că ofertanții au obligația elaborării ofertei cu respectarea cerințelor, însă arată că dispozițiile legale referitoare la îndreptarea unor vicii de formă sunt cât se poate de aplicabile și reprezintă excepții de la regula menționată. Aceasta consideră că dacă intenția era în sensul în care ofertanților să nu li se fi acordat nicio șansă de completare/modificare a ofertei, atunci nu ar fi existat prevederile art. 209 din Legea nr. 98/2016 sau

cele ale art. 135 din HG nr. 395/2016, care reglementează tocmai această operațiune. În opinia sa, condițiile aplicării acestor prevederi erau îndeplinite în acest caz, întrucât informațiile aduse în completare (procesul-verbal semnat de SC ... SRL) sunt susținute neechivoc de restul informațiilor cuprinse în ofertă (Declarația DUAE, contractul aferent respectivei lucrări și draftul procesului verbal de recepție). Contestatoarea apreciază că prin punctul de vedere formulat nu sunt aduse explicații întemeiate cu privire la criticile sale, autoritatea contractantă înțelegând să adauge la documentație sau să interpreteze dispozițiile documentației și cele ale legii într-o manieră proprie, neîntemeiată, motiv pentru care solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. După depunerea contestației, SC ... SRL a transmis dovada constituirii cauțiunii, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, actualizată, în cuantum de … lei, prin consemnarea la CEC Bank – Sucursala ... a sumei respective, conform recipisei de consemnare nr. …, suma fiind consemnată la dispoziția Consiliului pentru contestația aferentă procedurii organizată de către Municipiul .... Cauțiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: În calitate de autoritate contractantă, MUNICIPIUL ... a inițiat procedura de atribuire simplificată a contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „Servicii de proiectare faza II, asigurarea asistenței tehnice din partea proiectantului și execuție lucrări în cadrul proiectului „Renovare energetică Școala generală ... ...”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. …, împreună cu documentația de atribuire aferentă. Valoarea estimată a contractului este de 13.382.293,81 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire a fost „cel mai bun raport calitate-preț”. Conform procesului-verbal nr. 118508/26.07.2023 și a declarației de participare publicată în SEAP în data de 26.06.2023, au depus oferte 3 operatori economici, printre care și Asocierea ... SRL - ... SRL, al cărei lider este ... SRL, contestatoarea din prezenta procedură. Potrivit raportului procedurii nr. 140087/12.09.2023, oferta depusă de Asocierea ... SRL - ... SRL a fost respinsă, întrucât nu a demonstrat îndeplinirea informațiilor din DUAE, fiind declarată câștigătoare oferta depusă de Asocierea SC … SRL – … SRL. Impotriva acestui rezultat, ... SRL, în calitate de lider al Asocierii ... Pagina 15 din 20

SRL - ... SRL, a formulat prezenta contestație în care critică motivele de respingere a ofertei sale. Preliminar, Consiliul reține că, prin actul de comunicare a rezultatului procedurii nr. 140089/12.09.2023, autoritatea contractantă a comunicat contestatoarei motivele concrete de respingere a ofertei sale, potrivit art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016. Conform procesului-verbal privind evaluarea documentelor-suport depuse de ofertanți pentru demonstrarea informațiilor din DUAE nr. 126336/10.08.2023 și a comunicării rezultatului procedurii, oferta asocierii contestatoare a fost respinsă pentru neîndeplinirea cerinței privind experiența similară de 12.000.000 lei, fără TVA, fiindu-i luate în considerare contracte în valoare de 11.443.182,12 lei, fără TVA și nefiindu-i luate în considerare 3 contracte, pentru următoarele motive : - contractele nr. 4357/10.09.2021, având ca obiect „Construire teren sport în sat ...” și nr. 3402/10.09.2020, având ca obiect „Construire teren sintetic Ibrianu” nu au fost luate în considerare întrucât lucrările pentru construirea unui teren de sport nu reprezintă lucrări similare cu cele care fac obiectul procedurii ; - contractul nr. 21/30.03.2022, având ca obiect „Prestări-servicii – lucrări construcții sediu ... ...” nu a fost luat în considerare întrucât procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nu respectă prevederile art. 11 alin. (5) din HG nr. 347/2017, întrucât la recepția lucrărilor nu a participat ca invitat și reprezentantul executantului. Consiliul constată că prezentarea succintă și nedezvoltarea în raportul procedurii a motivelor care au condus la respingerea ofertei contestatoarei nu au fost de natură a produce vreo vătămare contestatoarei, care a cunoscut în mod concret atât motivele de fapt, cât și cele de drept care au condus la respingerea ofertei sale ca inadmisibilă, în baza art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016. Având în vedere că în raportul procedurii a fost prezentat în mod succint motivul de respingere a ofertei contestatoarei, însă acesta a fost prezentat pe larg în procesul-verbal privind evaluarea documentelor- suport depuse de ofertanți pentru demonstrarea informațiilor din DUAE nr. 126336/10.08.2023, nu există niciun motiv de nulitate a raportului procedurii. În soluționarea criticilor privind neluarea în considerare a contractelor având ca obiect construire terenuri de sport/sintetic, Consiliul are în vedere prevederile pct. 1 de la cap. III.1.3) Capacitatea tehnică și profesională din anunțul de participare, potrivit cărora: „1.) Pentru contractele de achiziție de lucrări: executarea de lucrări de tipul specificat Ofertantul trebuie să facă dovada executării și ducerii la bun sfârșit de lucrări similare sau superioare din punct de vedere al complexităţii cu cele care fac obiectul achizitiei, în valoare cumulată de minim 12.000.000,00 lei fără TVA, din unul sau mai multe contracte, în ultimii 5 ani calculați prin raportarea la data limită de depunere a ofertelor.

Prin lucrările similare se înțelege lucrări de construire și/sau de modernizare și/sau de reabilitare și/sau de extindere similare din punct de vedere al complexității cu cea care face obiectul achiziției, pentru construcții civile cel puțin din categoria de importanță C, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare. Pentru înțelegerea cerinței, prin construcții din categoria de importantă C se va înțelege: „Construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru societate și natură (cum ar fi clădiri de locuințe cu mai mult de două niveluri, construcții industriale și agrozootehnice; construcții social-culturale care nu intră în categoriile de importantă A și B), sau construcții cu caracteristici și funcțiuni obișnuite, dar cu valori de patrimoniu (cum ar fi clădiri de cult, muzee de importanță locală)". Problema în discuție este cum trebuie înțeleasă experiența similară solicitată în această procedură: contestatoarea consideră că experiența similară solicitată vizează toate construcțiile încadrate în categoria de importanță C, pe când autoritatea contractantă consideră că experiența similară vizează lucrări de clădiri similare din punct de vedere al complexității cu cele care fac obiectul achiziției și care să fie de cel puțin din categoria de importanță C. Consiliul consideră că cerința în cauză trebuie înțeleasă în sensul că aceasta cuprinde două subcerințe, care trebuie îndeplinite în sens cumulativ, respectiv: (i) lucrări de construire și/sau de modernizare și/sau de reabilitare și/sau de extindere similare din punct de vedere al complexității cu cea care face obiectul achiziției, (ii) aceste lucrări să fie executate pentru construcții civile cel puțin de importanță C. Conform literaturii de specialitate, clădirile sau construcțiile civile, industriale și agricole adăpostesc oameni și alte viețuitoare, activitatea omenească, de intemperiile atmosferice (viscol, ger, vânt, ploaie, arșița soarelui etc.) făcând posibilă adaptarea la mediul geografic atât de variat și cu clime atât de diferite. Construcțiile inginerești sunt toate celelalte construcții, căi de comunicații terestre și pe apă, construcțiile hidrotehnice și subterane, liniile de transport ale energiei electrice etc. Prin urmare, cerința solicita experiență în lucrări de construcții civile (clădiri), nu și în construcții inginerești, așa cum consideră contestatoarea. Dacă se dorea ca cerința să fie în sensul invocat de contestatoare, respectiv a fi acceptate doar contractele de execuție pentru construcțiile de importanță C, era suficient ca cerința să fie exprimată, astfel: „lucrări Pagina 17 din 20

de construire și/sau de modernizare și/sau de reabilitare și/sau de extindere, pentru construcții cel puțin din categoria de importanță C”, fără a introduce sintagma „similare din punct de vedere al complexității cu cea care face obiectul achiziției” dinaintea virgulei, sau „pentru construcții civele,așa cum a formulat-o autoritatea contractantă: „lucrări de construire și/sau de modernizare și/sau de reabilitare și/sau de extindere similare din punct de vedere al complexității cu cea care face obiectul achiziției, pentru construcții civile cel puțin din categoria de importanță C” Nu poate fi similar un contract de construire/reparație clădire (de orice fel) cu orice alt tip de construcție, fie că este teren de sport, teren sintetic, parc, parc de distrații sau alte asemenea. Dacă considera că cerințele documentației de atribuire sunt neclare, orice potențial ofertant avea posibilitatea de a solicita clarificări sau a contesta documentația de atribuire. Nefiind contestate, toate prevederile ei și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire, inclusiv pentru ofertanta contestatoare (relevantă, în acest sens, este, de pildă, decizia civilă nr. 2799 din 19 decembrie 2022 a Curții de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust de926443g). La acest moment, nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de prevederile documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016 (a se vedea, cu titlu de exemplu, decizia civilă nr. 77 din 7 februarie 2023 a Curții de Apel Galați, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 39g63373e). „Conținutul documentației de atribuire, astfel cum a fost întocmită de entitatea contractantă, este obligatoriu atât pentru agenții economici participanți la procedură, care au obligația de a elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia, cât și pentru entitatea contractantă, aceasta fiind obligată ca, în desfășurarea procedurii de achiziție, să respecte atât legislația aplicabilă în domeniu, cât și propria sa documentație de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de părțile implicate în derularea procesului competitiv.” – sentința civilă nr. 113/CA din 11 septembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 672e8757. De altfel, nici contestatoarea nu afirmă că ar contesta documentația de atribuire, ci doar interpretarea acesteia În concluzie, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 – „ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției”, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 – „ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire”. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că

ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (elocvente în acest sens sunt, de pildă, decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 4d27ede4, decizia nr. 916/CA/2019-R din 8 noiembrie 2019 a Curții de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 7g222g79, și decizia nr. 610 din 6 octombrie 2020 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 6e77d24g). Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, însoțită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele (a se vedea decizia civilă nr. 107 din 15 ianuarie 2021 a Curții de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 2724gd82). Consiliul constată că autoritatea contractantă a procedat în mod corect și în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și a anunțului de participare atunci când nu a luat în considerare contractele nr. 4357/10.09.2021, având ca obiect „Construire teren sport în sat ...” și nr. 3402/10.09.2020, având ca obiect „Construire teren sintetic Ibrianu”, întrucât acestea erau contracte de execuție de construcții inginerești, care nu sunt contractele de construcție de clădiri (construcții civile). Referitor la contractul nr. 21/30.03.2022, având ca obiect „Prestări- servicii – lucrări construcții sediu ... ...”, Consiliul reține că valoarea acestuia este de 501.997,11 lei, fără TVA, astfel că însumat la valoarea contractelor luate în considerare de autoritatea contractantă, de 11.443.182,12 lei, fără TVA, rezultă un total de 11.945.179,23 lei, sub valoarea de 12.000.000 lei, fără TVA. Prin urmare, indiferent dacă va fi luat în considerare sau nu acest contract, contestatoarea nu va putea îndeplini cerința privind experiența similară, iar oferta va rămâne în continuare inadmisibilă, în baza aceluiași temei legal, respectiv art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016, situație în care Consiliul nu va mai analiza dacă autoritatea contractantă a procedat în mod corect atunci când nu a luat în considerare acest contract. În aceste condiții, Consiliul constată că autoritatea contractantă a evaluat oferta contestatoarei cu privire la experiența similară în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Pentru aceste motive, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația depusă de SC ... SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pagina 19 din 20

Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondată, contestația depusă de SC ... SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Redactată în 4 exemplare, conţine 20 (douăzeci) pagini.