Decizie CNSC 2112/2023

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2112/C2/2354 Data:11.09.2023 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 45321/21.08.2023, formulată de ROVNER & MOORE SRL, în calitate de lider al asocierii ROVNER & MOORE SRL - PUBLIC RESEARCH SRL, cu sediul în București, str. Cărvunarilor nr. 13, parter, sector 6, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/4307/2019, având CUI RO16025125, reprezentată legal prin Moișanu Roxana Maria – administrator, împotriva adresei nr. 971/11.08.2023 de comunicare a rezultatului procedurii și a raportului procedurii nr. 203/11.08.2023, emise de SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI, cu sediul în București, Piața Victoriei nr. 1, sector 1, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Achiziție servicii de consultanță pentru realizarea Strategiei pentru Guvernare Deschisă PNRR_TINTA 407, s-au solicitat: - anularea adresei nr. 971/11.08.2023 de comunicare a rezultatului procedurii, a raportului procedurii nr. 203/11.08.2023, a actelor care stau la baza acestor înscrisuri, precum şi a actelor subsecvente în ceea ce privește declararea ofertei asocierii ca admisibilă şi necâștigătoare, și anume clasarea acesteia pe locul II în clasamentul rezultat în urma aplicării criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate - preţ" cu un punctaj total de 87,52 de puncte, dintre care: punctaj tehnic 51 puncte şi punctaj financiar 36,52 puncte, cu aplicarea art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101 /2016; - obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire în etapa de evaluare tehnică şi evaluarea ofertei depusă de reclamantă, potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101 /2016. Pagina 1 din 2

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite contestația asocierii ROVNER & MOORE SRL – PUBLIC RESEARCH SRL prin liderul ROVNER & MOORE SRL și anulează raportul procedurii nr. 203/11.08.2023 în partea ce privește oferta contestatoarei. Obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei asocierii ROVNER & MOORE SRL – PUBLIC RESEARCH SRL și la emiterea unui nou raport de evaluare, cu respectarea documentației de atribuire și a legislației privind achizițiile publice, în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ……….. Data:…………. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ………, formulată de ...............SRL, în calitate de lider al asocierii ...............SRL - ...............SRL, cu sediul în ………, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. …….., având CUI …….., reprezentată legal prin …….. – administrator, împotriva adresei nr. 971/11.08.2023 de comunicare a rezultatului procedurii și a raportului procedurii nr. 203/11.08.2023, emise de ..............., cu sediul în ………, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Achiziție servicii de consultanță pentru realizarea Strategiei pentru ……., s-au solicitat: - anularea adresei nr. 971/11.08.2023 de comunicare a rezultatului procedurii, a raportului procedurii nr. 203/11.08.2023, a actelor care stau la baza acestor înscrisuri, precum şi a actelor subsecvente în ceea ce privește declararea ofertei asocierii ca admisibilă şi necâștigătoare, și anume clasarea acesteia pe locul II în clasamentul rezultat în urma aplicării criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate - preţ" cu un punctaj total de 87,52 de puncte, dintre care: punctaj tehnic 51 puncte şi punctaj financiar 36,52 puncte, cu aplicarea art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101 /2016; - obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire în etapa de evaluare tehnică şi evaluarea ofertei depusă de reclamantă, potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101 /2016. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pagina 1 din 18

Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ...............SRL critică rezultatul procedurii în cauză, solicitând cele menționate în partea introductivă. Reclamanta aduce argumente în susținerea faptului că modul în care a fost acordat punctajul ofertei sale a avut la bază simple afirmații nefundamentate pe motive concrete și, în cele din urmă, o evaluare cel puțin superficială. Preliminar, contestatoarea precizează că, potrivit raportului procedurii, propunerea tehnică depusă de contestatoare a obținut punctaj maxim pentru majoritatea factorilor de evaluare (punctajul total obținut pentru componenta tehnică est de 51 puncte), excepție făcând următorii factori de evaluare: - 2. Abordarea propusă pentru îndeplinirea contractului - 3/6 puncte; - 5. Încadrarea în timp, succesiunea și durata activităților propuse - 3/6 puncte; - 6. Puncte de reper (jaloane - 3/6 puncte). Reclamanta notează faptul că, urmare a studierii documentelor puse la dispoziție de autoritatea contractantă, nu a identificat în cadrul acestora modul concret în care au fost evaluate punctele slabe şi punctele tari ale ofertei, respectiv justificarea comisiei de evaluare în ceea ce privește acordarea punctajului conform factorilor de evaluare tehnici şi calitativi (conform anexei 3 la Ordinul ANAP nr. 1170/2021). În ceea ce privește abordarea propusă în cadrul propunerii tehnice, contestatoarea face câteva precizări preliminare, respectiv: - Autoritatea contractantă a solicitat, prin prevederile caietului de sarcini (SECŢIUNEA VI: Modul de prezentare a Propunerii tehnice, pag. 22 - 25), o anumită structură și, respectiv, conținut al propunerii tehnice, incluzând totodată între documentele achiziției, un formular sub formă tabelară (Formularul nr. 14) în conformitate cu care trebuia alcătuită propunerea tehnică; - Între cele două cerințe (modul de prezentare prevăzut de caietul de sarcini şi Formularul nr. 14) nu a existat o corelare completă, motiv pentru care asocierea ...............a prezentat atât Formularul nr. 14 completat, cât și o parte narativă a propunerii tehnice, alcătuită conform specificațiilor din caietul de sarcini, pentru care au fost prezentate referințele necesare în cadrul Formularului nr. 14. De asemenea, acestora le-au fost anexate o serie de documente, parte din propunerea tehnică, între care Planul de lucru - Grafic Gantt. În activitatea de elaborare a propunerii tehnice, reclamanta opinează că a respectat toate cerințele de formă și fond incluse în documentația de atribuire, însă, conform evaluării autorității contractante, abordarea propusă s-ar baza doar parţial pe o serie de metodologii, metode şi/sau instrumente care demonstrează o foarte bună înțelegere a contextului, Pagina 2 din 18

respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelație cu aspectele-cheie, precum şi cu riscurile şi ipotezele identificate. În ceea ce privește metodologiile, metodele și instrumentele pe care se bazează abordarea propusă în oferta sa, reclamanta evidențiază faptul că aceasta are două dimensiuni, astfel cum reiese din propunerea tehnică prezentată, și anume: - pe de o parte, modalitatea de abordare a activităților ce corespund rezultatului final al contractului și a rezultatelor intermediare aferente, în raport cu serviciile şi responsabilitățile stabilite prin caietul de sarcini, în relație cu obiectivele contractului, sarcinile stabilite şi rezultatele așteptate, aceasta fiind o abordare utilizată în planificarea și gestionarea proiectelor, care încurajează o structură logică şi coerentă în procesul de dezvoltare şi implementare a proiectelor şi pune accentul pe legătura între nevoile inițiale identificate, obiectivele stabilite, activitățile necesare şi rezultatele obținute, prin urmare este o modalitate organizată de a asigura că fiecare etapă a proiectului este bine conectată şi orientată către atingerea scopurilor predefinite; - pe de altă parte, modalitatea de abordare a activităților legate de organizarea pe durata contractului, care are la bază principiile celei mai noi iteraţii a standardelor PMI (……) şi cele mai bune practici aprobate şi recunoscute de către ANSI (…..) incluse în PMBOK Guide (The Standard for Project Management and a Guide to the Project Management Body of Knowledge) Seventh Edition - 2021; raţiunea procesului de management al contractului fiind obținerea asigurării că, la finalizarea contractului, achizitoarea a obținut ce şi-a planificat, conform necesităților identificate, că obiectivele stabilite au fost îndeplinite şi că beneficiile așteptate, descrise în cuprinsul documentației de atribuire, au fost dobândite (abordare concordantă cu modelul NOAR mai sus menţionat). În ceea ce privește prima dimensiune, reclamanta apreciază că această abordare a fost identificată ca fiind cea mai potrivită în contextul descris în caietul de sarcini, care indică nevoile (deficiențele sau problemele) cărora le-a fost asociată o serie de obiective ce urmează a fi atinse prin rezultatele obținute la finalizarea activităților (serviciilor) contractului. Cu privire la acestea din urmă (activitățile contractului), adaugă autoarea contestației, modalitatea de realizare, inclusă în tabelul solicitat de autoritatea contractantă, pornește de la cerințele caietului de sarcini pentru fiecare dintre activitățile și subactivităţile aferente acestora, dezvoltând abordarea propusă în conformitate cu particularitățile acțiunilor în cauză. În același timp, subliniază că, abordarea dihotomică propusă pentru realizarea contractului (de altfel, testată cu succes de-a lungul timpului în numeroase proiecte duse la bun sfârșit, inclusiv pentru ...............) a fost însoțită de o serie de aspecte cheie identificate şi explicitate în Pagina 3 din 18

cadrul propunerii tehnice (începând cu pag. 19), aspecte care se constituie în premise esențiale în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor contractului și atingerea rezultatelor așteptate, corelate pe deplin cu abordarea propusă. În ceea ce priveşte ipotezele, reclamanta precizează că a achiesat fără rezerve la cele specificate de autoritatea contractantă în documentația de atribuire (pag. 60 din propunerea tehnică), iar cu referire la riscuri, astfel cum se poate observa în secțiunea Managementul riscurilor din cap. 3. Organizarea pe durata contractului (începând cu pag. 53 din propunerea tehnică), a păstrat structura inclusă în caietul de sarcini, luând la cunoștință riscurile care derivă din activitatea ............... (beneficiarului), riscuri ce vor fi monitorizare şi gestionate de echipa de management a proiectului și echipa de experți cu implementarea proiectului din partea achizitoarei. Referitor la riscurile care derivă din activitatea consultantului, ce urmează a fi monitorizate şi gestionate de către acesta, precum și la cele care rezultă atât din activitatea beneficiarului, cât şi cea a consultantului şi care urmează să fie monitorizate şi gestionate de către părţi, contestatoarea arată că au fost prezentate o serie de riscuri, pornind de la cele incluse de autoritatea contractantă în caietul de sarcini şi completate în baza experienței acumulate în activități de implementare a unor contracte similare. Notează că, alături de acestea, au fost totodată prezentate măsurile propuse ca parte a strategiei de risc în vederea prevenirii, atenuării şi, după caz, eliminării riscurilor identificate, din perspectiva potențialelor efecte negative ale acestora, atât premisele cât şi riscurile având la bază, specificațiile caietului de sarcini și, în același timp, metodologia propusă pentru implementarea contractului, în particular secţiunea Managementul riscurilor referită anterior, care conține informații despre identificarea şi analiza, raportarea şi atribuirea riscurilor, precum şi managementul reducerii şi reevaluarea sistematică (monitorizarea) acestora. În opinia contestatoarei, în cazul în care comisia de evaluare nu ar fi înţeles sau ar fi avut dubii cu privire la aspectele învederate mai sus, aceasta avea obligația legală prevăzută de art. 134 alin. (1) din H.G. nr 395/2016 de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei oferte. Referitor la factorii 5 și 6 (5. Încadrarea în timp, succesiunea şi durata activităţilor propuse şi 6. Puncte de reper), reclamanta precizează că aceștia se referă la Planul de lucru (graficul Gantt) elaborat în cadrul ofertei, cerințele care vizează modul de elaborare şi prezentare a acestuia se regăsesc în secţiunea VI din cadrul caietului de sarcini (Modul de prezentare a Propunerii tehnice). ...............apreciază că, prin raportare la cerințele de la capitolul 4. Planul de lucru cât și la planul de lucru propus, acesta a fost alcătuit Pagina 4 din 18

integral în conformitate cu cerințele mai sus referite şi corelat cu celelalte specificații ale caietului de sarcini, precum şi cu abordarea şi metodologia prevăzute pentru derularea activităților. Totodată, semnalează faptul că planul de lucru (graficul Gantt) prezentat a fost alcătuit cu utilizarea unei aplicații software specializate (Microsoft Project), între cele mai utilizate instrumente de acest fel la nivel global, care oferă instrumente pentru planificarea, monitorizarea şi gestionarea proiectelor şi a resurselor într-un mod eficient. Mai mult, adaugă că această soluție este construită pe o structură de tip work breakdown structure (WBS - o structurare ierarhică a pachetelor de activităţi), care permite crearea de grafice Gantt și calendare pentru vizualizarea cronologiei sarcinilor şi progresul proiectului, cu reprezentarea duratelor şi dependențelor dintre sarcini (succesiunea şi inter-relaționarea, conform caietului de sarcini), a sarcinilor critice şi a termenelor limită, precum şi actualizarea ulterioară a acestora în funcție de progresul proiectului. Reclamanta arată că planul de lucru a fost prezentat într-un format accesibil („pdf”), care nu necesită utilizarea aplicației menționate pentru vizualizare. Contestatoarea notează că, în cadrul planului de lucru sunt prevăzute toate activitățile incluse în caietul de sarcini, cu respectarea integrală a duratelor și termenelor stabilite pentru acestea, potrivit documentației de atribuire, mai cu seamă cu referire la anexa 1 la caietul de sarcini (graficul cadru Gantt al achiziției de servicii de consultanță în vederea elaborării strategiei pentru guvernare deschisă - pag. 35 din caietul de sarcini), inclusiv prin raportare la răspunsul la solicitările de clarificări adresate de către ofertante anterior termenului de depunere a ofertelor, prin care achizitoarea a corectat prevederile necorelate ale caietului de sarcini (a se vedea răspunsul la întrebarea 6, pag. 8 din răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 444 din 28.03.2023 şi 86/V.M. din 29.03.2023). Reclamanta opinează că, astfel cum reiese din modul sumar în care a fost evaluată, respectiv maniera în care a fost punctată oferta sa, autoritatea contractantă consideră că durata activităților ar corespunde doar parțial complexității acestora, iar succesiunea dintre acestea, inclusiv perioada de desfășurare, ar fi corelată doar parțial în funcție de logica relației dintre acestea, precum şi că durata prevăzută pentru fiecare operațiune principală necesară ar fi corelată doar parțial cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora. În plus, notează și faptul că, în același timp, în mod similar, în opinia comisiei de evaluare, punctele de reper identificate sunt doar în mică măsură semnificative pentru execuția contractului, sunt încadrate corect în timp și corelate corespunzător cu raportările, în special cele prevăzute în caietul de sarcini. Pagina 5 din 18

Contestatoarea atrage atenția că planul de lucru (graficul Gantt) inclus în propunerea tehnică este organizat în pachete de lucru (corespunzător activităților contractuale), acestea fiind sistematizate, într-o structură ierarhică de divizare a activităților proiectului (WBS), această structură având rolul de a organiza activitățile contractului (etapele principale) în subactivităţi sau pachete de subactivităţi (subetape) distincte, cu durate de timp mai mici şi mai ușor de gestionat, ceea ce facilitează în cele din urmă atât o planificare mai eficientă, cât şi, subsecvent, activitatea de monitorizare a progresului proiectului. În ceea ce privește durata activităților, reclamanta consideră că aceasta este conformă cu graficul Gantt, precum și cu celelalte prevederi ale caietului de sarcini, fiecare dintre etape încadrându-se cu strictețe în perioadele prevăzute în documentația de atribuire. Mai mult, semnalează faptul că, dacă aceste durate nu ar corespunde decât parțial complexității activităților, aceasta s-ar datora exclusiv prevederilor documentației de atribuire, același lucru fiind valabil și în ceea ce privește lipsa unei corelări integrale vizând succesiunea acestor activități (inclusiv perioada de desfășurare) și lipsa de corelare în baza logicii relației dintre acestea. Reclamanta afirmă că elaborarea planului de lucru respectă structura și modul de ordonare a activităților prevăzut de autoritatea contractantă, acestea fiind detaliate pe subactivităţile corespunzătoare acestora, fiind identificate, pentru fiecare activitate, punctele-cheie de control sau punctele de reper (jaloanele) aferente, acestea fiind marcate distinct, cu caractere de culoare verde şi cu semnul „♦” (codificarea standard Microsoft Project), astfel cum se poate observa în reprezentările realizate în graficul Gantt prezentat în cadrul propunerii tehnice, exemplificat în capturile de ecran redate în cuprinsul contestației. Cu referire la logica relației dintre activităţi (sau inter-relaţionarea activităților şi subactivităţilor), inclusiv succesiunea acestora, contestatoarea precizează că, în graficul Gantt inclus în propunerea tehnică, în coloana „Predecessors", sunt prezentate toate constrângerile temporale şi legăturile dintre activități şi subactivităţi, iar alăturat acesteia, în coloana „Resource Names", sunt incluse resursele umane alocate activităților (zile/expert/activitate/rezultat - după caz), precum şi cazurile în care este necesară intervenția beneficiarului (autoritatea contractantă), astfel cum se poate observa din captura de ecran redată în cuprinsul contestației. În ceea ce privește predecesorii, reclamanta arată că sunt utilizate notările standard pentru definirea relațiilor între activitățile proiectului, respectiv tipurile de legături sau dependențe dintre sarcini, care indică ordinea în care trebuie să fie finalizate sarcinile în cadrul proiectului, ca de exemplu: Pagina 6 din 18

- Finish to Start (FS): activitatea succesoare trebuie să înceapă după ce a fost finalizată activitatea predecesoare; acesta este tipul implicit de dependenţă în cazul în care nu sunt specificate alte detalii; - Start to Start (SS): activitatea succesoare trebuie să înceapă în acelaşi timp cu activitatea predecesoare; - Finish to Finish (FF): activitatea succesoare trebuie să se încheie în acelaşi timp cu activitatea predecesoare; - Start to Finish (SF): activitatea succesoare trebuie să înceapă în acelaşi timp cu încheierea activităţii predecesoare; Întârziere sau avans: acestea permit introducerea unor perioade de întârziere (lag) sau avans (lead) între activităţile predecesoare şi cele succesoare. De exemplu, se poate folosi o dependenţă FS cu o întârziere de 2 zile (FS+2), indicând că succesorul va începe la două zile după încheierea predecesorului. Raportat la resursele alocate, semnalează reclamanta, capitolul 4. Planul de lucru din cadrul propunerii tehnice (partea narativă) include, la pag. 65, legenda acronimelor utilizate pentru acestea în cadrul graficului Gantt, aceasta fiind de altfel identică cu prescurtările rolurilor de experți folosite de autoritatea contractantă în documentația de atribuire, facilitând înțelegerea alocării resurselor în cadrul planului. Totodată, precizează că punctele de reper avute în vedere nu fracturează în mod artificial graficul Gantt şi sunt identificate mai cu seamă pentru momentele care necesită alocare de efort şi resurse din partea beneficiarului, luând în considerare faptul că pe baza acestor momente cheie relevante pentru contract se constituie drumul critic din cadrul planului. Subliniind că, fără a înțelege, în lipsa unei justificări a autorității contractante în acest sens, care sunt lipsurile (pentru că o corespondență doar parțială implică în mod necesar lipsa corespondenţei în cadrul anumitor elemente, în timp ce ea există în cadrul altor elemente) depunctate de aceasta, ...............explicitează, cu titlu exemplificativ, doar pentru prima etapă prevăzută atât în planul de lucru din caietul de sarcini, cât și în graficul Gantt prezentat în oferta asocierii contestatoare – etapa I: Realizarea unui raport de evaluare a legislației şi politicilor publice în domeniul guvernării deschise -. Din punctul de vedere al autoarei contestației, durata activităților (de altfel, în acord cu graficul Gantt inclus în caietul de sarcini) corespunde deplin complexității acestora, iar succesiunea dintre acestea, inclusiv perioada de desfășurare, este stabilită în funcție de logica relației dintre acestea. De asemenea, remarcă reclamanta, durata prevăzută pentru fiecare operațiune principală necesară este corelată cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora. Pagina 7 din 18

Nu există niciun argument, în opinia ...............care să indice că durata activităților ar corespunde doar parțial complexității acestora, iar succesiunea dintre acestea, inclusiv perioada de desfășurare, ar fi corelată doar parțial în funcție de logica relației dintre acestea, astfel cum reiese din punctajul acordat de achizitoare, în condițiile în care durata activităților este identică celei prevăzute de specificațiile caietului de sarcini, iar succesiunea şi interdependenţele activităților se raportează strict la prevederile incluse în același document. În mod similar, contestatoarea apreciază că nu există nicio justificare care să probeze, astfel cum reiese în urma punctajului acordat de către autoritatea contractantă, că durata prevăzută pentru fiecare operațiune principală necesară este corelată doar parțial cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora, având în vedere că duratele respective sunt identice cu cele prevăzute în caietul de sarcini, iar în ceea ce privește resursele identificate (incluse, conform celor arătate mai sus), chiar evaluarea autorității contractante vizând ultimul factor de evaluare arată, prin punctajul acordat, că numărul de zile de muncă distribuit pe categoriile de experți (experți-cheie/experți non-cheie) este corelat cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora cu respectarea prevederilor din Codul Muncii. De asemenea, remarcă reclamanta, pe de o parte, dacă durata activităților ar corespunde doar parțial complexității acestora şi, luând în considerare, pe de altă parte, că durata activităților este prevăzută între cerințele minime ale caietului de sarcini, atunci lipsa corespondenței dintre durata activităților incluse în oferta contestatoarei şi complexitatea lor ar conduce implicit fie la constatarea unei deficiențe existente ab initio în acest sens în documentația de atribuire (ceea ce nu poate fi adevărat, luând în considerare că achizitoarea a acordat punctaj maxim uneia dintre ofertele evaluate), fie la concluzia că nu au fost respectate cerințele minime ale caietului de sarcini, caz în care oferta ...............ar fi trebuit să fie declarată neconformă (şi nu a fost cazul). Autoarea contestației atrage atenția și asupra faptului că, pe parcursul procesului de evaluare a propunerii tehnice, comisia de evaluare a adresat societății sale o singură întrebare de clarificare, care a vizat transmiterea documentului care atestă finalizarea studiilor superioare pentru expertul propus pentru poziţia EC4 Expert în domeniul comunicării şi informării (Expert CI) - diploma de licență (solicitare la care ...............a răspuns în termenul indicat de autoritatea contractantă), preferând să depuncteze respectiva propunere tehnică fără nicio justificare, în dispreţul scopului şi principiilor statuate de normele în vigoare şi cu desconsiderarea obligaţiilor legale pe care ar fi trebuit să le îndeplinească în această calitate. Pagina 8 din 18

În drept se invocă dispozițiile art. 2 alin. (1), art. 4 lit. a) și art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile legale menționate în cuprinsul contestației și oricare alte norme incidente cauzei. Prin adresa nr. 1057/25.08.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. …….., ..............., în calitate de autoritate contractantă, a transmis punct de vedere, prin intermediul căruia solicită respingerea contestației formulată de Asocierea ...............SRL, ca nefondată și neîntemeiată, pentru considerentele expuse în cele de mai jos. După ce, în prealabil, prezintă un istoric al procedurii în cauză, autoritatea contractantă aduce argumente în susținerea faptului că a procedat în mod efectiv, imparțial şi obiectiv la evaluarea tuturor propunerilor tehnice depuse de către operatorii economici participanți la procedură, deci şi a celei prezentate de către contestatoare. Astfel, achizitoarea arată că, în cadrul evaluării propunerii tehnice a contestatoarei, criteriul referitor la „Abordarea propusă pentru implementarea contractului" (Factorul de evaluare 2, Subfactorul 1: „Abordarea propusă pentru implementarea contractului") şi (Subfactorul 5 „Puncte de reper - Identificarea şi încadrarea în timp a punctelor de reper semnificative în execuţia contractului, inclusiv descrierea modului în care acestea vor fi reflectate în raportări, în special cele prevăzute în caietul de sarcini"), comisia de evaluare a avut în vedere următoarele aspecte: - Relevanţa şi coerenţa cu cerinţele caietului de sarcini: a fost evaluat în ce măsură abordarea propusă a fost relevantă şi coerentă cu cerințele specifice stabilite în caietul de sarcini. S-a urmărit a se identifica dacă propunerea a demonstrat o înțelegere adecvată a cerințelor contractului. Achizitoarea notează că, în partea narativă, ofertanta a descris metodologia de lucru şi tot procesul pentru realizarea strategiei, totuși, în formularul nr. 14, în care trebuia să clarifice şi să coreleze textul din partea narativă cu cerințele caietului de sarcini, reclamanta a indicat, la cele mai multe puncte, doar numărul paginilor de unde ar trebui să se regăsească informația. Mai mult decât atât, la multe dintre puncte a indicat aceleași pagini ca referință, fiind greu de identificat informația care să răspundă la punctele din formularul nr.14. De asemenea, autoritatea contractantă precizează că, în oferta transmisă, asocierea contestatoare nu a prezentat tehnici, soluții şi repere suplimentare față de cele prezentate în caietul de sarcini. Astfel, în opinia achizitoarei, oferta a reprezentat o rescriere a cerințelor din caietul de sarcini, fapt care nu oferă evaluatorilor elemente dc noutate şi înțelegere a modului în care activitățile vor fi realizate de către ofertantă. Pagina 9 din 18

............... atrage atenția că simpla copiere a cerințelor caietului de sarcini nu poate fi considerată drept răspuns la cerințele autorității contractante; - Aplicabilitatea la nivel național: Având în vedere că au fost indicate tehnici internaționale ca putând fi utilizate în realizarea activităților prevăzute în caietul de sarcini, achizitoarea susține că s-a evaluat dacă abordarea propusă poate fi adaptată şi aplicată în contextul național în care se desfășoară contractul. Adaugă că s-a urmărit a se identifica dacă există elemente specifice care să demonstreze adaptabilitatea şi relevanța la nivel național. Astfel, autoritatea contractantă învederează faptul că, în urma evaluării, s-a constat că aplicabilitatea acestor tehnici la nivel național este irealizabilă sau greu de implementat. Având în vedere unicitatea, noutatea și dinamica guvernării deschise, cât și multiplele interpretări ale acesteia, din punctul de vedere al achizitoarei, crearea și implementarea de activități în acest domeniu, poate fi raportată la standardele OECD, OGP și Comisiei Europene, care au o vastă experiență şi departamente specializate în domeniu; - Claritatea, punctele de reper şi detaliile abordării: achizitoarea reține că a fost evaluată claritatea şi nivelul de detaliu al abordării propuse, urmărindu-se a se identifica dacă propunerea a furnizat informații suficiente şi detaliate pentru a permite înțelegerea modului în care va fi implementat contractul. Reiterează faptul că modul de prezentare a ofertei şi punctele de reper au provocat pe alocuri dificultăți în înțelegerea şi identificarea de informații aferente fiecărei cerințe din caietul de sarcini. Referitor la subfactorul 4: „Încadrarea în timp, succesiunea şi durata activităților propuse" - (Sf4), autoritatea contractantă arată că, în procesul de evaluare, au fost identificate anumite aspecte care au condus la decizia de a depuncta oferta în ceea ce privește acești doi factori, după cum urmează: - neconcordanțe în traducerea punctelor-cheie: achizitoarea punctează faptul că au existat termeni şi puncte-cheie redactate în limba engleză în calendarul planului de lucru, acest aspect generând confuzie şi îngreunând înțelegerea detaliilor propunerii formulate. Or, completează achizitoarea, documentația se redactează şi se prezintă în limba română conform solicitării din cadrul fișei de date, în mod unitar, fără pasaje intercalate într-o altă limbă, fie chiar şi limba engleză, pentru a înlătura orice posibile neclarități/neînțelegeri, generate de o posibilă traducere eronată din limba engleză în limba română; - lipsa unei legende explicative: calendarul planului de lucru nu a fost însoțit de o legendă clară care să ofere explicații pentru semnificația punctelor-cheie şi a notelor folosite în document, această lipsă de claritate contribuind la dificultăți în înțelegerea modului în care propunerea tehnică s-a încadrat în cerințele achizitoarei. Mai mult decât Pagina 10 din 18

atât, notează autoritatea contractantă, s-au folosit abrevieri ale unor cuvinte sau fraze a căror explicație nu a fost prezentată în textul documentului, fapt care a general dificultăți în înțelegerea clară a textului; Autoritatea contractantă învederează faptul că explicația abrevierilor a fost prezentată abia în textul contestației, ca urmare a semnalării lipsei acestui aspect în cadrul întâlnirii din data de 17.08.2023 cu reclamanta, ca urmare a solicitării acesteia cu privire la accesul la dosarul achiziției publice prin intermediul adresei nr. 166625/16.08.2023, înregistrată de achizitoare cu nr.16D/984/16.08.2023. -necesitatea de a evidenția coerent abordarea propusă: în opinia autorității contractante, cu toate că operatorul economic a utilizat o aplicație software pentru elaborarea planului de lucru, modul în care a fost prezentată abordarea propusă, nu a fost întotdeauna coerent şi limpede, acest aspect conducând la dificultăți în evaluarea înțelegerii cerințelor modului în care acestea urmau a fi îndeplinite. Astfel, analizând contestația formulată, autoritatea contractantă remarcă faptul că sunt redate în conținutul acesteia, aspecte din propunerea tehnică formulată de contestatoare, însoțite de explicațiile asupra modului în care a înțeles să configureze propunerea. Din punctul de vedere al achizitoarei, aceste aspecte nu reprezintă, în realitate, motive de fapt ca elemente de admisibilitate a contestației, nu au relevanță în etapa procedurală actuală, și nu demonstrează, raportat la informațiile din propunerea tehnică analizată, faptul că, în evaluarea sa, comisia s-ar fi manifestat în mod discreționar, cu încălcarea sau nesocotirea atribuțiilor ce îi revin. ............... atrage atenția asupra faptului că, în baza celor susținute de reclamantă, raportat la obligațiile regăsite la art. 133 alin. (1) din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare „ar fi trebuit să analizeze şi să verifice oferta depusă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse cât şi din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică", obligație pe care contestatoarea consideră că achizitoarea nu a îndeplinit-o. Contrar celor susținute de contestatoare, autoritatea contractantă apreciază că, așa cum se poate remarca din dosarul achiziției depus, comisia a procedat la evaluarea propunerii tehnice, atât a reclamantei cât și a fiecărui operator economic implicat în procedura în cauză, sens în care prezintă extras din procesele-verbale de evaluare întocmite. Opinia contestatoarei potrivit căreia comisia de evaluare ar fi trebuit să solicite clarificări este, din punctul de vedere al autorității contractante, lipsită de temei, aceasta notând că, în evaluarea propunerii tehnice a reclamantei, comisia nu s-a aflat în fața unor împrejurări care ar fi necesitat clarificări sau completări, altele decât cele deja solicitate, ci, analizând propunerea prin prisma documentației de atribuire, a stabilit punctajul în acord cu cerințele caietului de sarcini. Pagina 11 din 18

În opinia achizitoarei, contestatoarea nu prezintă argumente pertinente și mai ales obiective, pentru care susține faptul că propunerea tehnică este incorect evaluată, și mai mult, conținutul contestației reprezintă explicațiile acesteia asupra configurării propunerii tehnice, fără a combate în mod real evaluarea realizată de către comisie. Autoritatea contractantă consideră ca fiind nefondate şi susţinerile contestatoarei din care rezultă faptul că, și dacă ar exista anumite aspecte necorespunzătoare în propunerea sa tehnică (a se vedea explicațiile dedicate duratei activității cuprinse în contestație) acestea se datorează exclusiv prevederilor documentației de atribuire. În combaterea susținerilor reclamantei susmenționate, achizitoarea invocă dispozițiile art. 160 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. În drept se invocă dispozițiile Legii nr. 101/2016, Legii nr. 98/2016, HG nr. 395/2016 și ale Codului de procedură civilă. ...............SRL a constituit cauțiunea în sumă de ….. lei, la dosarul cauzei fiind depusă recipisa de consemnare nr. ……, eliberată de CEC BANK – Sucursala …….., înregistrată în registrul de evidență al Consiliului sub nr. ……………. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ..............., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect servicii de consultanță pentru realizarea Strategiei pentru …., cod CPV principal: 79411000-8 Servicii generale de consultanță în management (Rev.2), sens în care a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat, în SEAP, anunțul de participare nr. CN1052588/01.03.2023. Conform anunțului, valoarea estimată a contractului este de 996.000 Ron, fără TVA, iar criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț. La procedură au fost depuse opt oferte, printre care și aceea a asocierii ...............SRL – ...............SRL, aceasta ocupând locul II în clasamentul ofertelor admisibile, potrivit raportului procedurii nr. 203/11.08.2023. Nemulțumit de acest rezultat, respectiv de punctajul obținut la componenta tehnică, asocierea ...............SRL – ...............SRL, prin liderul ...............SRL a formulat contestație, solicitând anularea acestuia și reevaluarea ofertei. Potrivit actului decizional, punctajul total obținut de asocierea ...............SRL – ...............SRL a fost de 87,52 puncte (36,52 puncte – componenta financiară și 51 puncte – componenta tehnică). În raportul procedurii nr. 203/11.08.2023, punctajul obținut la componenta tehnică a fost detaliat astfel: Denumire factor Punctaj obținut/maxim Pagina 12 din 18

1. Experiența experților concretizată în numărul de proiecte similare în care a îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească în viitorul contract.(P2) EC1 (1 expert MP), EC 2 (3 experți PPS), EC 3 (1 expert CDI), EC 4 (1 expert CI) Factorul de evaluare este: *experiența experților cheie concretizată în numărul de proiecte similare în care a îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească în viitorul contract 24/24 2. Abordarea propusă pentru implementarea contractului 3/6 3. Resursele (umane și materiale) și realizările

corespunzătoare

fiecărei activități 6/6 4. Colaborarea în cadrul contractului - Atribuțiile

membrilor

echipei

în implementarea activităților contractului și, dacă este cazul, contribuția fiecărui membru al grupului de operatori economici, precum și distribuirea și interacțiunea sarcinilor și responsabilităților dintre ei 6/6 5. Încadrarea în timp, succesiunea și durata activităților propuse 3/6 6. Puncte de reper (jaloane) 3/6 7. Alocare experți 6/6 Total 51/60 Așadar, ofertantul a fost depunctat în cazul a trei subfactori de evaluare. Observă Consiliul că numerotarea reținută în raportul procedurii pentru subfactorii de mai sus este diferită față de cea menționată în caietul de sarcini, în analiza sa organismul administrativ – jurisdicțional raportându-se la cea inclusă în caietul de sarcini. Astfel cum rezultă din caietul de sarcini, unul dintre factorii de evaluare utilizați este reprezentat de Demonstrarea unei abordări și metodologii corespunzătoare pentru realizarea activităților, realizarea livrabilelor și raportarea rezultatelor. (P3). Punctajul acestui factor este repartizat pe 6 subfactori, dintre care (cu relevanță în soluționare): Subfactorul 1: ”Abordarea propusă pentru implementarea contractului” (Sf1) Linii directoare: Se vor analiza informațiile din Propunerea tehnică Descriere Calificativ Punctaj Abordarea propusă se bazează în mare măsură pe o serie de metodologii, metode şi/sau instrumente şi care demonstrează o foarte bună înțelegere a contextului, respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelație cu aspectele-cheie, precum şi cu riscurile şi ipotezele identificate. Foarte bine 6 puncte Pagina 13 din 18

Abordarea propusă se bazează parțial pe o serie de metodologii, metode şi/sau instrumente şi care demonstrează o foarte bună înțelegere a contextului, respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelație cu aspectele-cheie, precum şi cu riscurile şi ipotezele identificate. Bine 3 puncte Abordarea propusă nu are la bază metodologii, metode şi/sau instrumente şi care demonstrează o foarte bună înțelegere a contextului, respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelație cu aspectele-cheie, precum şi cu riscurile şi ipotezele identificate. Acceptabil 1 punct Subfactorul 4: ” Încadrarea în timp, succesiunea și durata activităților propuse” (Sf4) Linii directoare: Se vor analiza informațiile furnizate în Propunerea tehnică Descriere Calificativ Punctaj Durata activităților corespunde deplin complexității acestora, iar succesiunea dintre acestea, inclusiv perioada de desfășurare, este stabilită în funcție de logica relației dintre acestea. Durata prevăzută pentru fiecare operațiune principală necesară este corelată cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora. Foarte bine 6 puncte Durata activităților corespunde parțial complexității acestora, iar succesiunea dintre acestea, inclusiv perioada de desfășurare, este corelată parțial în funcție de logica relației dintre acestea. Durata prevăzută pentru fiecare operațiune principală necesară este corelată parțial cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora. Bine 3 puncte Durata activităților este în mică măsură potrivită complexității acestora, iar succesiunea dintre acestea, inclusiv perioada de desfășurare, este stabilită în funcție de logica relației dintre acestea. Durata prevăzută pentru fiecare operațiune principală necesară este corelată în mică măsură cu activitățile prevăzute a fi realizate în lunile respective şi resursele identificate pentru desfășurarea acestora. Acceptabil 1 punct Subfactorul 5: ” Puncte de reper - Identificarea și încadrarea în timp a punctelor de reper semnificative în execuția contractului, inclusiv descrierea modului în care acestea vor fi reflectate în raportări, în special cele prevăzute în caietul de sarcini” (Sf5) Linii directoare: Se vor analiza informațiile furnizate în Propunerea tehnică Descriere Calificativ Punctaj Punctele de reper identificate sunt semnificative pentru execuția contractului, sunt încadrate corect în timp şi corelate corespunzător cu raportările, în special cele prevăzute în caietul de sarcini. Foarte bine 6 puncte Punctele de reper identificate sunt în mică măsură semnificative pentru execuția contractului, sunt încadrate corect în timp şi corelate corespunzător cu raportările, în special cele prevăzute în caietul de sarcini. Bine 3 puncte Punctele de reper identificate, dar nu sunt semnificative sau nu sunt încadrate corect în timp sau nu sunt corelate corespunzător cu raportările, în special cele prevăzute în caietul de sarcini. Acceptabil 1 punct Pentru fiecare dintre subfactorii de mai sus, asocierea ...............SRL – ...............SRL a obținut 3 puncte, autoritatea contractantă argumentând depunctarea, astfel (a se vedea anexa 2 la PV 7 – filele 2457, 2451, 2453): Sf1: Demonstrează o bună înțelegere a contextului, respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelație cu aspectele cheie, precum și cu riscurile și ipotezele identificate. Pagina 14 din 18

Abordarea metodologiei este generală și corespunde parțial pentru elaborarea strategiei pentru guvernare deschisă. Ofertantul a introdus foarte multe metode și practici de lucru care au fost greu de corelat și greu de identificat pe care dintre ele le va folosi. Abordarea este generală nu este centrată strict pe elaborarea strategiei pentru guvernare deschisă. SC ……. a pus mai mult accent pe experiența firmei decât pe realizarea strategiei. Sf4: Ofertantul a prezentat o planificare Gantt cu succesiunea și durata activităților și subactivităților pe perioade reprezentative, în acord cu graficul cadru prezentat în Anexa 1 la caietul de sarcini. Planul de lucru nu este suficient de elaborat și de detaliat pentru a satisface nevoia îndeplinirii cu succes a proiectului de strategie. Sf5: Ofertantul a identificat punctele de reper semnificative și le-a încadrat în timp. Fiind alese o multitudine de metode și metodologii de lucru, a fost greu de identificat încadrarea în timp, iar punctele de reper identificate sunt în mică măsură semnificative pentru execuția contractului. Consiliul apreciază în privința constatărilor generale de justificare a depunctării că nu sunt suficiente, prin ele însele, pentru a-și determina veridicitatea, lipsind orice explicație vizând elementele concrete pretinse a nu se regăsi în propunerea tehnică a asocierii ...............SRL – ...............SRL. Astfel cum a fost stabilit la nivelul actelor evaluării punctajul de 3 puncte este justificat de o corespondență/îndeplinire parțială. Ori, în lipsa unor explicații punctuale, activitatea de evaluare a ofertelor devine una conjuncturală, subiectivă și arbitrară, comisia de evaluare putând să invoce îndeplinirea parțială, chiar dacă nu își are vreun corespondent în realitate. Pentru a fi imparțială, evaluarea trebuie să fie completă și temeinică, iar nu să lase loc supozițiilor de favorizare a unei anumite oferte sau, dimpotrivă, de dezavantajare a ei. Depunctarea ofertei nu presupune nu numai o simplă mențiune cu caracter general și eventual preluarea descrierii subfactorului respectiv, ci care este/sunt, în concret, punctul/punctele slabe ale ofertei respective care să justifice depunctarea respectivă. De pildă, a consemnat autoritatea contractantă că planul de lucru nu este suficient de elaborat și de detaliat sau că punctele de reper identificate sunt în mică măsură semnificative pentru execuția contractului fără să se arate ce ar fi trebuit inclus în planul de lucru și nu s-a inclus sau care sunt punctele de reper de interes pentru autoritate și nu au fost tratate de asocierea contestatoare. De altfel, se observă că în matricea alocare punctaj componente ofertă tehnică – anexa 2 PV7 în cazul punctajului acordat asocierii ...............SRL – ...............SRL la rubrica puncte slabe este menționat nu este cazul dar cu toate acestea punctajul acordat este unul diminuat. Consiliul nu tăgăguiește veridicitatea celor susținute de autoritatea contractantă în punctul său de vedere, cum că în formularul 14 în care trebuia să clarifice și să coreleze textul din partea narativă cu cerințele Pagina 15 din 18

caietului de sarcini ofertantul a indicat la cele mai multe puncte doar numărul paginilor de unde ar trebui să se regăsească informația (...) la multe dintre puncte a indicat aceleași pagini ca referință, (...) asocierea nu a prezentat tehnici, soluții și repere suplimentare față de cele prezentate în caietul de sarcini (...), oferta a prezentat o rescriere a cerințelor din caietul de sarcini (...), neconcordanțe în traducerea punctelor-cheie: au existat termeni și puncte cheie redactate în limba engleză în calendarul planului de lucru (...), lipsa unei agende explicative: calendarul planului de lucru nu a fost însoțit de o legendă clară care să ofere explicații pentru semnificația punctelor cheie (...) însă nu acestea au fost motivele de depunctare reținute în raportul procedurii și anexa 2 PV7. Argumentele din punctul de vedere nu pot fi analizate decât în raport cu un act de evaluare a ofertei, însușit de către membrii comisiei de evaluare. Chiar prin cele relatate în cadrul punctului de vedere este recunoscut faptul că nu toate aspectele au fost consemnate în actele evaluării. Astfel, se arată că explicația abrevierilor a fost prezentată abia în textul contestației, ca urmare a semnalării lipsei acestui aspect în cadrul întâlnirii din data de 17.08.2023 cu contestatoarea, ca urmare a solicitării acesteia cu privire la accesul la dosarul achiziției publice prin intermediul adresei nr. 166625/16.08.2023(...) Consiliul nu se poate substitui atribuțiilor comisiei, precizate la art. 127 și următoarele din HG nr. 395/2016, rolul său de organism administrativ-jurisdicțional fiind acela de examinare din punct de vedere al legalității și temeiniciei actul atacat, așa cum impune art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, și nu de analizare a ofertelor. Câtă vreme autoritatea contractantă s-a mărginit a reține doar argumentele mai sus redate, Consiliul nu poate extinde verificarea sa și asupra altora neregăsite în actele evaluării. Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, deci și a regulilor de elaborare a proceselor-verbale și a rapoartelor comisiei de evaluare, inclusiv în ceea ce privește concluziile verificărilor de ordin tehnic. Mai trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Europene de Justiție, obligația de motivare depinde de natura actului în cauză și de contextul în care acesta a fost adoptat. Motivarea trebuie să evidențieze în mod clar și neechivoc raționamentul instituției, astfel încât, pe de o parte, să permită persoanelor interesate să cunoască justificările măsurii adoptate pentru a putea să își apere drepturile și să verifice dacă decizia este sau nu temeinică și, pe de altă parte, să permită instanței să exercite controlul de legalitate (hotărârea Curții din 14 februarie 1990, Delacre și alții/Comisia, C-350/88, Rec., p. I-395, Pagina 16 din 18

punctele 15 și 16, și hotărârea Tribunalului din 9 aprilie 2003, Forum des migrants/Comisia, T-217/01, Rec., p. II-1563, punctul 68). Motivarea unui act cauzator de prejudicii trebuie să permită instanței să exercite controlul legalității și să ofere persoanei interesate informațiile necesare pentru a aprecia dacă actul este întemeiat. Prin urmare, o lipsă sau o insuficiență a motivării, care împiedică acest control judecătoresc, constituie motive de ordine publică ce pot, și chiar trebuie, să fie invocate din oficiu de instanță (Hotărârea Curții din 20 februarie 1997, Comisia/Daffix, C-166/95 P, Rec., p. I-983, punctele 23 și 24, și Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Curtea de Justiție, T-272/06, punctele 27 și 28 și jurisprudența acolo citată). În concluzie, Consiliul nu va achiesa la cele reținute de autoritatea contractantă în sprijinul depunctării ofertei asocierii ...............SRL – ...............SRL, impunându-se reevaluarea acesteia, însă ține să sublinieze faptul că analiza întreprinsă de organismul administrativ- jurisdicțional a vizat strict argumentele reținute în actele evaluării. În consecință, Consiliul va admite contestația asocierii ...............SRL – ...............SRL, va anula raportul procedurii nr. 203/11.08.2023 și va obliga autoritatea contractantă la reclarificarea ofertei contestatoarei, la reevaluarea acesteia și la emiterea unui nou raport de evaluare, cu respectarea documentației de atribuire și a legislației privind achizițiile publice, în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite contestația asocierii ...............SRL – ...............SRL prin liderul ...............SRL și anulează raportul procedurii nr. 203/11.08.2023 în partea ce privește oferta contestatoarei. Obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei asocierii ...............SRL – ...............SRL și la emiterea unui nou raport de evaluare, cu respectarea documentației de atribuire și a legislației privind achizițiile publice, în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 17 din 18

Pagina 18 din 18