Decizie CNSC 1883/2023

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1883/C1/1938 Data: 16.08.2023 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 37638/11.07.2023, formulată de SC URBIOLED SRL, cu sediul în comuna Valea Lupului, strada Victoriei, nr. 69, județul Iași, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J22/1956/2016, având cod unic de înregistrare RO 32614831, reprezentată legal prin administrator și convențional prin Staicu Daniela – Cabinet de avocat cu sediu ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, Calea Dorobanți nr. 133, etaj 1, ap. 2, sector 1, împotriva documentației de atribuire, întocmită de către PRIMĂRIA ORAȘULUI GHIMBAV, în calitate de autoritate contractantă cu sediul în Ghimbav, str. Lungă, nr. 2, județul Brașov, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Sistem de iluminat inteligent și telegestiune inclusiv modernizare rețele electrice, iluminat public în oraș Ghimbav” cod CPV 45310000-3, s-a solicitat: - obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, să dispună anularea procedurii de atribuire; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, acces la dosarul constituit la Consiliu. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive Pagina 1 din 3

în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de URBIOLED SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă PRIMĂRIA ORAȘULUI GHIMBAV, respectiv, criticile de la pct. E, F G, I și J (în partea privind înălțimea și autonomia) iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire aferente, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, ca rămase fără obiect, criticile de la pct. K și L din contestație și ca nefondate, celelalte critici. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestator a sumei de 2500 lei, reprezentând cheltuieli de soluționare a contestației. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ............... PREȘEDINTE ................... Consilier de soluționare ...................

Redactat practicaua deciziei

................... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 30(treizeci) pagini Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1883/C1/1938 Data: 16.08.2023 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 37638/11.07.2023, formulată de SC ......... SRL, cu sediul în ........., strada .............., județul ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., având cod unic de înregistrare RO ........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin ............ – Cabinet de avocat cu sediu ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., împotriva documentației de atribuire, întocmită de către ........., în calitate de autoritate contractantă cu sediul în ........., str. .............., județul ........., în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Sistem de iluminat inteligent și telegestiune inclusiv modernizare rețele electrice, iluminat public în oraș .........” cod CPV 45310000-3, s-a solicitat: - obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, să dispună anularea procedurii de atribuire; - în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; - în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, acces la dosarul constituit la Consiliu. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Contestatorul prezintă motivele de fapt și de drept pentru care se impune modificarea documentației de atribuire, în sensul eliminării cerințelor restrictive: Pagina 1 din 39

A. Cu referire la tipul de comunicație între server și aparatele de iluminat. Contestatorul arată că așa cum se precizează în documentația de atribuire, toate comenzile și comunicația dintre server și aparatele de iluminat, se vor face prin transmisie fără fir. Nu se vor folosi cablaje pentru transmisia de date. Similar cu cerința cu privire la transmiterea datelor și această cerință exclude alte opțiuni și tehnologii care ar putea fi mai potrivite sau mai accesibile pentru sistemul de iluminat public în cauză. Acest lucru restrânge flexibilitatea și opțiunile ofertanților, care au alte soluții tehnologice sau de comunicații care să fie mai eficiente sau mai potrivite pentru nevoile specifice ale proiectului. Tipurile de comunicație și modul de transmisie a datelor se face în mai multe moduri și utilizarea doar a unui anumit mod este restrictivă în contextul dat. Multitudinea tipurilor de comunicație de pe piața actuală oferă libertatea necesară producătorilor și beneficiarilor pentru crearea și alegerea sistemelor. Contestatorul susține că există mai multe tipuri de comunicație, doar o mică parte din acestea, utilizate în sistemele de telegestiune și smart city, au un mod de transmisie direct - detaliile pot fi găsite atât în studii cât și în proiecte implementate până acum în întreaga lume. Practic, solicitarea sa este ca participarea la această procedură să fie posibilă pentru cât mai mulți operatori economici ce oferă soluții echivalente ce utilizează tipuri de comunicație și modalități de transmisie a datelor diferite - cu mențiunea că funcționalitățile sistemului rămân neafectate. În opinia sa, un alt avantaj al permiterii utilizării de tehnologii de comunicație echivalente, este faptul că poate duce la o mai mare

flexibilitate și adaptabilitate a sistemelor de telegestiune la condițiile specifice ale implementării. Permiterea utilizării unui mod de comunicație și transmisie echivalent poate facilita adaptarea și optimizarea sistemului în funcție de particularitățile proiectului. Prin urmare, în lipsa unei justificări obiective, o astfel de cerință se încadrează în categoria celor reglementate de art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. Totodată, reliefează că există mai multe tipuri de comunicație și că doar o mică parte din acestea utilizate în sistemele de telegestiune și Smart city GSM ca rețea principală de comunicații, detaliile tehnice pot fi găsite atât în studii cât și în proiecte implementate la nivel internațional. Similar, indică și cele dispuse de Consiliu prin Decizia CNSC nr. 1311/C9/1268,1274 din 12.06.2023. Precizează că tipurile de comunicație și modul de transmisie a datator se face în mai multe moduri, utilizarea doar a unui anumit tip de comunicație este restrictivă. În plus, susține că permisiunea cerută va permite participarea unui număr mai mare de operatori economici, ceea ce va conduce la o competiție mai mare și la o creștere a calității serviciilor oferite. Dacă ar fi permisă doar utilizarea unui singur tip de comunicație și mod de transmisie, atunci ar fi posibil ca doar un anumit operator economic sau un anumit sistem să aibă un avantaj și să fie favorizat în cadrul procedurii. În opinia sa, un alt avantaj al permiterii utilizării de tehnologii de comunicație echivalente este faptul că poate duce la o mai mare flexibilitate și adaptabilitate a sistemelor de telegestiune la condițiile specifice ale implementării. Permiterea utilizării unui mod de comunicație și transmisie echivalent poate facilita adaptarea și optimizarea sistemului în funcție de particularitățile proiectului. În consecință, solicită ca participarea la această procedură să fie posibilă pentru cât mai mulți operatori economici ce oferă soluții echivalente ce utilizează tipuri de comunicație și modalități de transmisie a datelor diferite - cu mențiunea că funcționalitățile sistemului rămân neafectate. În același timp, trebuie luată în calcul conformitatea produselor, deoarece, tipul de comunicație GSM vine la pachet cu îndeplinirea conformității unor standarde concepute specific acestui tip de comunicație. (de exemplu, ETSI EN 301 511 V12.5.1 (2017-03). ETSI este un actor cheie pe scena internațională a standardelor și publică între 2000 și 2 500 de standarde în fiecare an. Printre acestea, se numără standardele care permit tehnologii globale cheie, cum ar fi GSMTM, 3G, 4G, 5G, DECTTM, cardurile inteligente. Pagina 3 din 39

În timp ce în cazul tipurilor de comunicație echivalente alte standarde sunt aplicabile - solicită acceptarea conformității cu standardele specifice tipului de comunicație. B. Cu referire la cerința privind colectarea centralizată a datelor. Pentru soluționarea acestei critici, contestatorul redă un extras din documentația de atribuire, astfel: „Parolă și nume utilizator; ■ colectarea centralizată a datelor de la controlerele de punct luminos (module) utilizând rețele de date mobile (GPR.S/GSM sau UMTS) sau Ethernet”. Contestatorul consideră că cerința de colectare centralizată a datelor de la controlerele de punct luminos utilizând ratele de date mobile (GPRS, GSM, UMTS) sau Ethernet este restrictivă din mai multe motive: ✓ Dependența de infrastructură existentă: Cerința impune utilizarea infrastructurii companiilor de telecomunicații (GPRS, GSM, UMTS sau Ethernet) pentru colectarea datelor. Acest lucru presupune că infrastructura necesară, cum ar fi acoperirea rețelelor mobile sau disponibilitatea unei rețele Ethernet, este deja existentă și accesibilă. În cazul în care infrastructura adecvată nu este disponibilă sau este limitată, această cerință poate fi imposibil de îndeplinit. ✓ Limitarea alegerii tehnologiei: Cerința specifică metode de comunicare (ratele de date mobile sau Ethernet), excluzând alte opțiuni și tehnologii care ar putea fi mai potrivite sau mai accesibile pentru sistemul de iluminat public în cauză. Acest lucru restrânge flexibilitatea și opțiunile ofertanților, care au alte soluții tehnologice sau de comunicații

care să fie mai eficiente sau mai potrivite pentru nevoile specifice ale proiectului. ✓ Limitări de costuri și infrastructură: Utilizarea ratei de date mobile sau Ethernet implică costuri semnificative pentru implementare și mentenanță, inclusiv, achiziționarea de echipamente specifice și costurile asociate conectivității și abonamentelor. De asemenea, poate fi nevoie de infrastructură suplimentară, pentru a asigura conectivitatea și comunicațiile adecvate în întreaga zonă de acoperire. Aceste limitări pot restricționa accesibilitatea și viabilitatea soluției pentru anumite regiuni. În consecință, solicită ca participarea la această procedură să fie posibilă pentru cât mai mulți operatori economici ce oferă soluții echivalente celor menționate, ce utilizează tipuri de comunicație și modalități de transmisie a datelor în mod diferit - cu mențiunea că funcționalitățile sistemului rămân neafectate. În considerarea celor prezentate, precum și prin raportare la cele precizate la critica anterioară, reiterează faptul că, de interes pentru autoritatea contractantă trebuie să fie realizarea nevoii sale în cadrul procedurii și nu soluția care trebuie aplicată și care trebuie lăsată în seama ofertanților. C. Cu privire la cerința privind comunicație pe frecvența licențiată ANCOM în ceea ce privește sistemul de telegestiune. Astfel, prin documentația de atribuire autoritatea contractantă impune următoarea exigență: „j) ATRIBUTE SUPLIMENTARE solicitate ale sistemului de telegestiune. Comunicațiile disponibile pentru sistemele de telegestiune sunt diverse, cu specificități, avantaje și în cazul de față avem în vedere comunicațiile în frecvență radio pentru care recomandăm accesarea și monitorizarea sistemului se va face prin comunicație pe o frecvență licențiată ANCOM. Criptarea comunicației se va face pe minim 256 biți”. În opinia sa, cerința de utilizare prin comunicare pe o frecvență licențiată de către ANCOM este restrictivă, din următoarele motive, în conformitate cu Decizia nr. 1722/2011: Excluderea frecvențelor exceptate: Decizia nr. 1722/2011 definește frecvențele radio sau benzile de frecvențe radio exceptate de la regimul de licențiere. Aceasta înseamnă că anumite frecvențe radio sunt liber utilizabile și nu necesită obținerea unei licențe de la ANCOM. Cu toate acestea, cerința specifică utilizarea unei frecvențe licențiate, ignorând, astfel, posibilitatea de a utiliza frecvențe exceptate și deschise. Practic, consideră că în prezentul caz este evidentă o limitare a participanților, cu motivarea că, prin solicitarea unei frecvențe licențiate de la ANCOM, se restrânge participarea la procedura respectivă numai la cei care au obținut deja o licență de la ANCOM pentru utilizarea acelei Pagina 5 din 39

frecvențe specifice. Astfel, aceasta exclude, implicit, entitățile care utilizează frecvențele exceptate de la regimul de licențiere, care ar putea avea soluții sau tehnologii inovatoare și eficiente, dar care nu pot participa din cauza cerinței specifice de licențiere. D. Cu privire la cerința privind sistemul de telegestiune prin care se solicită integrarea în sistemul de telegestiune existent. În soluționarea acestei critici, precizează faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016, documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Reiterează faptul că așa cum rezultă din dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. Pentru soluționarea acestei critici contestatorul indică cerința existentă în documentația de atribuire, astfel: „zona descrisă din orașul .......... Integrare cu situația existentă Se va instala un sistem de telegestiune a iluminatului public utilizând un protocol de comunicație deschis pentru a putea fi integrat în sistemul de telegestiune existent la nivelul orașului .......... Acesta permite funcții API pentru preluare de informații, așadar echipamentele solicitate trebuie să fie capabile să ofere astfel de funcții.

Obligația ofertantului este de a furniza un sistem de telegestiune bazat pe protocoale deschise, ce va putea fi integrat în sistemul de telegestiune a iluminatului public existent. Sistemul Ofertat trebuie să dispună de funcții API (Application Porgramming Interfaces) care să permită implementarea de scenarii de integrare bi-direcțională/conectare cu alte sisteme de aplicații software. Funcțiile API vor fi însoțite de toată documentația aferentă. Configurările/dezvoltările necesare în sistemul existent al Autorității Contractante nu intră în sarcina ofertantului. Setul de API la care trebuie prezentată documentația, precum și formularea interogării (request) și răspunsul așteptat (response) trebuie să includă, dar nu se limitează la următoarele informații: - Descoperire dispozitiv - Comisionare dispozitiv - Configurare loguri - Orare - Creare grupuri - Prioritizări - Actualizare grupuri - Update firmware - Trimitere date proprietar". Consideră că cerința prezentată este restrictivă și insuficientă din următoarele motive: ✓ Nu se specifică protocolul de comunicare deschis, necesar pentru integrare. Lipsa unui protocol specific poate face dificilă interoperabilitatea între cele două sisteme. ✓ Nu se specifică în detaliu funcțiile API necesare. Lipsa unei descrieri detaliate poate duce la incompatibilitatea între funcțiile API oferite de sistemul ofertat și cerințele specifice ale sistemului de telegestiune existent. ✓ Nu se menționează compatibilitatea cu sistemul de telegestiune existent. Lipsa unei descrieri detaliate de integrare poate duce la incompatibilitatea între funcțiile API oferite de sistemul ofertat și cerințele specifice ale sistemului de telegestiune existent. Nu se menționează detalii ale sistemul de telegestiune existent. Este posibil ca sistemul de telegestiune existent să nu fie compatibil cu funcțiile API oferite de sistemul ofertat, ceea ce poate duce la dificultăți de integrare. ✓ Nu

se

precizează

responsabilitatea

pentru configurările/dezvoltările necesare în sistemul existent al autorității contractante. Aceasta poate genera confuzii și probleme în implementare, deoarece nu este clar cine va fi responsabil de aceste aspecte. Cerința precizează, în schimb, că, configurațiile și dezvoltările necesare nu intră în sarcina ofertantului. Această limitare poate afecta calitatea și eficiența integrării dintre cele două sisteme. Pagina 7 din 39

✓ Astfel, cerința trebuie să fie mai specifică și detaliată, pentru a asigura o integrare eficientă și compatibilă între cele două sisteme de telegestiune. E. Cu privire la cerința: stâlpul pentru iluminat. Contestatorul supune atenției Consiliului un extras relevant cu referire la cerințele tehnice indicate în Fișa tehnică a stâlpului, astfel: „1. Stâlp pentru iluminat conic înălțime utilă 8 m - diametru la partea superioara D=60 mm ornamental (Hu=8 m) - Diametru baza: 139 mm • Diametrul la vârf: 114 mm”. Consideră că cerința prezentată este restrictivă, având în vedere că se impun valorile fixe, fără a se preciza un anumit interval. În lipsa unei justificări de natură tehnică, funcțională sau ambientală (reguli de urbanism), nu se poate exclude propunerea unor elemente similare. Jurisprudențial, în sensul susținerii sale, indică Decizia Consiliului nr. 915/C3/630 din 05.05.2021. F. Cu referire la solicitarea mostrelor. Contestatorul arată că în caietul de sarcini, la punctul 2.10 se precizează: Mostre: „În vederea susținerii probei practice și verificării conformității echipamentelor ofertate, sunt solicitate mostre funcționale pentru fiecare tip de aparat de iluminat și pentru elementele sistemului de telegestiune. Aparatele de iluminat vor fi echipate cu toate componentele necesare funcționării în cadrul sistemului de telegestiune ofertat. Echipamentele înaintate ca mostre, vor fi identice cu cele ofertate în cadrul procedurii și utilizate în calculele luminotehnice - proiectele

martor. În situația în care se vor identifica diferențe, oferta va fi considerată neconformă și respinsă”. Cu privire la acest aspect, arată că autoritatea contractantă nu precizează, clar, cine trebuie să prezinte mostre (toți ofertanții sau ofertantul declarat câștigător), când trebuie prezentare mostrele, unde trebuie prezentate, dacă trebuie montate în teren, care este locația de montaj sau cine asigură montajul. În acest context, apreciază că se impune eliminarea cerinței privind prezentarea mostrelor, cu motivarea că cerința privind prezentarea mostrelor reprezintă o clauză nescrisă, adică o regulă inexistentă. Precizează autorității contractante faptul că această cerință este stipulată în cuprinsul caietului de sarcini, și nu în anunțul de participare simplificat. În considerarea dispozițiilor art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016, solicitările de mostre (de către achizitor) au natura unor cerințe care să probeze capacitatea tehnică a ofertantului de a executa viitorul contract, și nu conformitatea produselor propuse cu cerințele caietului de sarcini. Or, normele de aplicare a Legii, aprobate prin HG nr. 395/2016, interzic includerea criteriilor de calificare în conținutul caietului de sarcini, sub sancțiunea neluării lor în considerare (fiind considerate clauze nescrise), prin art. 30 alin. (6). Coroborarea acestei reguli cu regulile de întocmire a caietului de sarcini, regăsite la art. 20 alin. (10) din Norme, conduc la obligația, pentru achizitor, de a asigura o informare completă, clară și explicită a ofertanților, prin întocmirea unei documentații lipsite de echivoc: „(10) Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Astfel, în absența oricărei mențiuni, din cuprinsul anunțului de participare, privind obligativitatea prezentării mostrelor, apreciază că se impune anularea acestei cerințe. Jurisprudențial, indică Decizia Consiliului nr. 1284/C3/1332 din 29.07.2020. G. Cu referire la cerința privind proba practică, Contestatorul arată că în caietul de sarcini, la punctul 2.11 se precizează: „Proba practică. În vederea demonstrării posibilităților de aplicare practică a sistemului de telemanagement descris de ofertant în cadrul ofertei tehnice, autoritatea contractantă va organiza o probă practică. În cadrul probei practice se vor utiliza doar echipamentele depuse împreună cu documentația de participare la procedură - până la termenul limită Pagina 9 din 39

pentru depunerea ofertelor. În situația în care, pentru susținerea probei practice sunt necesare și alte echipamente decât cele solicitate ca mostră, acestea se vor depune la sediul autorității contractante, odată cu documentația de participare și mostrele solicitate. Nu se acceptă utilizarea altor echipamente în cadrul probelor practice, decât cele predate autorității contractante. Toate funcțiunile minim cerute la capitolul anterior în cadrul sistemului de telegestiune vor fi verificate în cadrul probei practice; în cazul în care cerințele minime precizate anterior nu sunt îndeplinite integral, oferta va fi considerată neconformă și respinsă. Proba constă în implementarea sistemului de telemanagement complet funcțional”. Contestatorul arată că, similar cu cerința privind prezentarea mostrelor, autoritatea contractantă nu precizează cine are obligația să participe la proba practică (toți ofertanții sau ofertantul declarat câștigător), unde se organizează proba practică, etc; H. Cu referire la temperatura funcționare a aparatelor de iluminat +55 grade C. Potrivit contestatorului, autoritatea contractantă impune următoarea cerință restrictivă: „1. Temperatura funcționare a aparatelor de iluminat +55 grade C, • Eficacitate: minim 100 lm/W • Durată de viață (LED și transformator electronic): min. 100000 ore, conform standard L80B10, • Funcționare la Ta = minim 550 C •Protecție la supratensiune (protecție la descărcări atmosferice): min, 10kV”.

Consideră această cerință ca fiind restrictivă, cu motivarea că, temperatura maximă absolută din România este de 44,5 de grade Celsius, și s-a înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, pe 10 august 1951. I) Cu referire la cerința privind dispeceratul. Contestatorul arată că prin documentația de atribuire s-a impus în sarcina ofertantului obligația de a deține un dispecerat funcțional pentru serviciul de iluminat public cu rol de preluare a reclamațiilor și operarea sistemului de iluminat în regim de continuitate pe toata perioada de garanție a lucrărilor ofertată de fiecare participant. „Cerințe minimale ale dispeceratului: • Operare cu personal specializat cu experiență în operarea sistemelor de iluminat echipate cu telegestiune - minim 4 persoane, experiență minimă 3 ani - se vor prezenta CV și contracte de muncă cu informații relevante ce pot fi verificate de către autoritatea contractantă. • Funcționare continuă 24h/24h, 7/7 zile. • Timp de intervenție maxim 2h. • Gestiunea electronică a inventarului elementelor componente ale sistemului de iluminat public. • Dotare cu linie telefonică publică cu număr de apelare ușor de reținut. • Dotare cu tehnică de calcul și comunicații performante. • Dotare cu sisteme de back-up pentru înregistrările de date”. În general, evidențiază faptul că cerința privind dispeceratul este specifică contractelor de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public prin care operatorul economic preia sistemul de iluminat pe o perioada mai lungă de timp având ca atribuții întreținerea și menținerea iluminatului public. În schimb, prezentul contract este unul de tip proiectare și execuție și nu de delegare a gestiunii, motiv pentru care consideră cerința restrictivă. Motivarea autorității precum rolul acestuia este de preluare a reclamațiilor și operarea sistemului de iluminat nu are legătură cu obiectul contractului, nicăieri în cadrul documentației de atribuire nefiind prevăzute sume pentru operarea sistemului de iluminat, iar pentru cazurile în care exista o defecțiune pe perioada de garanție și care se stabilește că este obiectul garanției, această defecțiune se va remedia conform condițiilor din certificatul de garanție. Contestatorul susține că, practic, prin această cerință se solicită realizarea (dublarea) unor activități specifice contractului de delegare a gestiunii, însă face precizarea că autoritatea contractantă a atribuit deja contractul privind delegarea gestiunii serviciului de iluminat public: https://www.e-licitatie.ro/pub/notices/ca-notices-pc/view/100041663. J) Cu referire la factorul de evaluare indicat în fișa de date, la punctul II.2.4. Deținere în proprietate, chirie a unui utilaj de tip PRB Pagina 11 din 39

(platforma ridicătoare cu braț), înmatriculat în circulație permanent, cu emisii reduse de CO2. În continuare, redă cerința existentă în documentația de atribuire, respectiv Fișa de date, astfel: „Deținere în proprietate, chirie a unui utilaj de tip PRB (platforma ridicătoare cu braț) înmatriculat în circulație permanent cu emisii reduse de CO2. Algoritm de calcul: Oferta care va face dovada deținerii în proprietate sau chirie un utilaj de tip PRB (platforma ridicătoare cu braț) înmatriculat în circulație permanent în România cu emisii reduse de CO2 va primi maxim 25 puncte iar restul ofertelor vor primi punctaj conform formulei: Pentru utilaj cu emisii de CO2 >= 240 gCO2/km - 0 puncte Pentru utilaj cu emisii de CO2 < 240 gCO2/km punctajul va fi acordat astfel : Punctaj = [1 - (Nivelul de emisii al utilajului propus (gCO2/km) / 240 g CO2/km)] x 10 - Autospeciala cu platformă ridicătoare, înălțime de lucru H minim 8 m, propulsată electric cu drept de circulație pe drumurile publice și autonomie 150km / 30 operațiuni (extras CS)". Contestatorul consideră cerința restrictivă, cu motivarea că, potrivit art. 32 alin. (8) din HG nr. 395/2016, este un factor de evaluare care nu are legătură cu natura și obiectul contractului ce urmează a fi atribuit. În al doilea rând, cerința privind autonomia de 150km/30 operațiuni o consideră ca fiind restrictivă, sens în care solicită eliminarea acesteia, iar, în sensul susținerii sale, indică Decizia Consiliului cu nr. 1311/C9/1268, 1274 din 12.06.2023.

Aduce în atenția Consiliului faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016, documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Reliefează faptul că așa cum rezultă din dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire, prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. În opinia sa eventuala menținere a cerinței cu privire la utilajele PRB de 21 de metri nu ar aduce vreun avantaj concret autorității contractante, ci, ar determina restrângerea accesului la procedură prin impunerea unei condiții disproporționate față de obiectul procedurii. K) Cu referire la cerința privind capacitatea tehnică - Experiența similară lucrări. Contestatorul arată că potrivit documentației de atribuire, respectiv Fișei de date: „Ofertanții vor prezenta o listă a principalelor lucrări executate în ultimii 5 ani. Ofertantul trebuie să prezinte dovada executării în ultimii 5 ani, de lucrări pentru realizarea de construcții similare din punct de vedere al complexității cu cea care face obiectul achiziției (construcții civile noi/extinderi la clădiri/consolidări) la nivelul a maxim 3 contracte a căror valoare cumulată să fie de minim 14.000.000 lei, fără TVA. Prin lucrări similare autoritatea contractantă înțelege: lucrări de construcții civile noi și/sau modernizări și/sau reabilitări construcții civile și/sau reparații capitale construcții civile încadrate cel puțin în categoria de importanță minim C". Apreciază cerința ca fiind restrictivă, prin raportare la obiectul procedurii, respectiv: extinderea și modernizarea sistemului de iluminat, curenți slabi, aparate de iluminat, controller telegestiune. În sensul susținerii sale, indică dispozițiile art. 1 din Instrucțiunea nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 și art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale. L) Cu referire la cerința privind capacitatea tehnică - Experiența și Experiența similară proiectare. Contestatorul arată că potrivit documentației de atribuire, respectiv Fișei de date: „Ofertantul trebuie să prezinte dovada prestării în ultimii 3 ani, de servicii de proiectare similare din punct de vedere al complexității cu cea care face obiectul achiziției (construcții civile noi/extinderi la Pagina 13 din 39

clădiri/consolidări) la nivelul a maxim 2 contracte a căror valoare cumulată să fie de minim 100.000 lei, fără TVA. Prin servicii similare autoritatea contractantă înțelege: servicii de proiectare de construcții civile noi și/sau modernizări și/sau reabilitări construcții civile și/sau reparații capitale construcții civile încadrate cel puțin în categoria de importanță minim C”. Apreciază cerința ca fiind restrictivă, prin raportare la obiectul procedurii, respectiv: extinderea și modernizarea sistemului de iluminat, curenți slabi, aparate de iluminat, controller telegestiune, iar o confirmare în sensul susținerii sale o reprezintă tocmai prevederile art. 1 din Instrucțiunea nr. 2/2017, indicată și detaliată anterior. Jurisprudențial,

indică

Decizia

Consiliului

nr. 739/C1/436/31.03.2023. Pentru toate aceste motive solicită admiterea contestației, așa cum a fost formulată și, în consecință, obligarea autorității contractante la adoptarea de măsuri de remediere. Prin adresa nr. 18850/21.07.2023, înregistrată la CNSC sub nr. 40047/21.07.2023, autoritatea contractantă transmite punctul de vedere cu privire la contestație, solicitând respingerea acesteia, ca nefondată. Referitor la modificarea documentației de atribuire, în sensul eliminării cerințelor considerate restrictive: Punctul A - referitor la tipul de comunicație între server și aparatele de iluminat. Autoritatea contractantă precizează că soluția privind sistemul de telegestiune a fost stabilită la nivelul Studiului de fezabilitate și este în concordanță cu nevoia autorității contractante de a implementa un sistem de control al iluminatului public, bazat pe tehnologii de

comunicație de ultimă generație, prin transmisie fără fir. De asemenea în stabilirea soluției s-a ținut cont și de sistemul de telegestiune deja implementat pe o parte a sistemului de iluminat al Orașului ......... și de posibilitatea extinderii ulterioare. Sistemul propus este un sistem flexibil și inovator, fără a fi necesare investiții majore în infrastructură. Societatea contestatoare sugerează că există „opțiuni și tehnologii care ar putea fi mai potrivite sau mai accesibile pentru sistemul de iluminat în cauză", substituindu-se atât elaboratorului studiului de fezabilitate cât și achizitorului, fără a menționa care sunt acestea. Ori, în cadrul unei achiziții ,singurul responsabil să stabilească care sunt cerințele tehnice ale bunurilor ce se doresc achiziționate este achizitorul. Solicită să se constate caracterul nefondat al criticii, având în vedere că pe piața de iluminat din România există mai multe sisteme de telegestiune care funcționează pe baza comunicației fără fir GSM (Interact City - Signify, Exedra - Schreder, Intelilight - Flashnet). Autoritatea susține că din datele disponibile public se poate observa că sunt multipli integratori de sisteme care au avut acces la echipamentele diferiților producători de astfel de sisteme de telegestiune, deci nu se poate vorbi de o limitare a ofertanților. Inclusiv sistemul produs de societatea contestatoare are opțiune de echipare cu modul GSM, conform informațiilor publice regăsite pe site-ul: https://neos.ro/modul-interfata- punct-luminos-nema/ Punctul B - referitor la cerința privind colectarea centralizată a datelor. Și în acest caz autoritatea consideră critica societății contestatoare ca fiind nefondată, aceasta substituindu-se achizitorului sugerând că există „opțiuni și tehnologii care ar putea fi mai potrivite sau mai accesibile pentru sistemul de iluminat public în cauză", fără a prezenta în mod concret care ar fi acestea. Cu privire la utilizarea rețelelor, precizează că nu s-a solicitat utilizarea unei rețele anume, de un operator de comunicații mobile care să restricționeze accesul ofertanților, ci, se permite utilizarea oricărei modalități de comunicație alege ofertantul, cât timp aceasta este de o anumită categorie, cum sunt cele GSM. În zona de implementare a proiectului, localitate urbană din România, sunt disponibile o multitudine de rețele, inclusiv, existând acorduri de interconectare internaționale, în așa fel încât să se permită alegerea oricărui operator se consideră optim. Punctul C - referitor la cerința privind comunicația pe frecvența ANCOM pentru sistemul de telegestiune Având în vedere amplasarea orașului ......... în vecinătatea Aeroportului Internațional ......... – ........., a fost considerat oportună stabilirea unor frecvențe licențiate de către Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pentru Pagina 15 din 39

comunicațiile radio ale sistemului de telegestiune, pentru evitarea interferențelor nedorite cu sistemele de comunicații ale Aeroportului. Astfel, utilizarea oricărei forme de comunicație nelicențiată va trebui aprobată de responsabilii Administrației Aeroportuare.  În opinia sa, cerința nu este restrictivă, din moment ce există mai mulți furnizori de sisteme de telegestiune care asigură comunicația pe frecvente licențiate ANCOM, fie pe frecvențe proprietare, fie utilizând frecvențele operatorilor de telefonie mobilă. Autoritatea precizează că nu s-a solicitat, așa cum greșit afirmă contestatorul, că această licență ANCOM trebuie obținută de ofertanți sau de producătorii sistemelor de telegestiune, ci singura cerință solicitată este aceea ca tehnologia de comunicație să utilizeze frecvențele licențiate, singurele capabile de a asigura SLA (service level agreement) pentru funcționare. Cu alte cuvinte, singurele tehnologii în care se poate garanta disponibilitatea serviciului sunt acelea care utilizează frecvențe licențiate. Pentru frecvențele libere, care sunt reglementate legal, dar care nu fac parte din frecvențele licențiate de autoritatea de resort din România, nu se pot oferi, în mod legal, garanții de disponibilitate. Cauza principală a acestui neajuns este acela că nu se poate îngrădi utilizarea acelei frecvențe de un operator, practic, pe un spectru limitat este permis să se schimbe mesaje de către oricine, cu oricât de multe echipamente de la orice fel de aplicație (nu doar iluminat), ajungând, în mod evident, la suprasolicitarea frecvenței libere. De aceea, infrastructurile importante și cele critice comunică pe frecvențe asupra cărora există o monitorizare și un control strict. Punctul D — referitor la cerința privind sistemul de telegestiune prin care se solicită integrarea în sistemul de telegestiune existent.

Autoritatea contractantă precizează că critica societății contestatoare este nefondată, având în vedere că, așa cum a menționat și la primul punct, în orașul ......... există deja implementat un sistem de telegestiune pentru o parte din sistemul de iluminat public, de unde și necesitatea integrării sistemului ofertat cu sistemul existent. Consideră că cerința este suficient de clară pentru operatorii cu experiență în implementarea sistemelor de control pentru iluminatul public. Acestea, în mod uzual dispun de funcții API (Application Programming Interfaces) pentru integrarea în diferitele platforme de tip Smart City (trafic, statii meteo, sistem CCTV, etc.). S-a solicitat ca sistemul de telegestiune ofertat să fie unul de tip „deschis" (open), care să permită interoperabilitatea cu alte sisteme de telegestiune sau platforme de tip oraș-inteligent (Smart city). Aceasta este buna practică în domeniul sistemelor de automatizare și Smart city, întrucât, într-un oraș ajung să funcționeze zeci de aplicații din domenii diferite și tendința globală este aceea de a permite integrarea lor și schimbul de date între aceste sisteme. Cu privire la procedura curentă, susține că s-a solicitat doar ca sistemul de telegestiune să fie bazat pe protocoale deschise și să permită aceste interoperări. În mod obișnuit interoperarea dintre 2 aplicații informatice se bazează pe un set de interfețe (denumite generic Application Programming Interfaces - API). Modul de programare, de configurare și de expunere a funcțiilor sistemului este lăsat la libera alegere a producătorului și a integratorilor - ofertanți, nu s-au impus limite cu privire la modul de realizare a acestor interfețe, ci doar ca ele să existe. De asemenea, susține că s-a precizat în mod clar, că responsabilitatea ofertanților este aceea de a face dovada existenței acestor interfețe pe un anumit set de funcționalități (descoperire dispozitiv, comisionare, configurare loguri, orare, creare grupuri, prioritizări, actualizare grupuri, actualizare firmware, trimitere date proprietar), în orice formă, cu orice protocol de comunicație, și nu realizarea de dezvoltări suplimentare pentru integrare, fiind în sarcina autorității contractante configurarea sistemului existent și a modului de utilizare a API-urilor puse la dispoziție de ofertant. Punctul E - cu privire la cerința pentru stâlpii de iluminat. Referitor la criticile punctuale ale contestatorului, autoritatea contractantă prezintă următoarele clarificări/modificări, în fișele tehnice: Stâlp pentru iluminat conic înălțime utilă 8 m, Diametru minim la partea superioara Dmin = 60 mm, Stâlp de iluminat stradal ornamental - Diametru minim baza: 139 mm - Diametrul minim la vârf: 114 mm. Pagina 17 din 39

Punctul F - cu referire la prezentarea mostrelor. Referitor la mențiunea contestatorului privind lipsa precizărilor din documentația de atribuire în ceea ce privește prezentarea mostrelor, autoritatea face următoarea clarificare: „Mostrele solicitate în vederea susținerii probei practice vor fi prezentate de către toți ofertanții, până la termenul limită stabilit pentru depunerea ofertelor. Mostrele vor fi depuse la sediul autorității contractante din str. Lunga, nr. 2, Loc. ........., jud. .........”. Autoritatea contractantă face precizarea că acest lucru putea fi lămurit printr-o simplă solicitare de clarificare, fără a face obiectul unei contestări. Referitor la solicitarea contestatorului de a elimina cerința privind prezentarea mostrelor, cu motivarea că aceasta reprezintă o clauză nescrisă, pentru că această cerință este stipulată în cuprinsul caietului de sarcini, și nu în anunțul de participare simplificat, autoritatea solicită să se constate caracterul nefondat al criticii. Astfel arată că, în cadrul fișei de date la cap IV.4.1 „Modul de prezentare al propunerii tehnice” este specificat în mod clar, că: „Operatorii economici sunt obligați să respecte cerințele din caietul de sarcini aferent documentației tehnice, privind modul de prezentare al propunerii tehnice. Propunerea tehnică va fi întocmită astfel încât, în procesul de evaluare, informațiile din propunere să permită identificarea clară a corespondenței cu specificațiile tehnice din documentația tehnică și fișa de date”. După raționamentul contestatorului dacă anunțul de participare trebuie să conțină toate cerințele tehnice ale unei proceduri, ar însemna publicarea unor anunțuri de participare de sute de pagini, lucru care nu

face parte din practica curentă a achizițiilor publice. Astfel, prezentarea mostrelor este solicitată în mod clar în caietul de sarcini parte a documentației de atribuire, iar proba practica susținută cu echipamentele depuse face parte din procesul de calificare tehnică al procedurii de achiziție. Punctul G - cu referire la proba practică. În opinia sa critica contestatorului se referă la lipsa de informații cu privire la cine are obligația să participe. Autoritatea contractantă prezintă pe această cale următoarea clarificare: „La proba practică vor participa toți ofertanții care au depus ofertele și mostrele în termenul limită impus de documentația de atribuire. Proba practică se va desfășura la faza de evaluare tehnică a ofertelor, iar data și locul de desfășurare va fi stabilit de autoritatea contractantă și adus la cunoștința ofertanților cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte”. Reiterează faptul ca acest lucru putea fi lămurit printr-o simplă solicitare de clarificare, fără a face obiectul contestării. Punctul H - Referitor la temperatura de funcționare a aparatului de iluminat. Autoritatea contractantă arată că, din formularea criticii nu rezultă în mod clar ce dorește contestatorul, cu excepția faptului că acesta o consideră restrictivă. Contestatorul face referire la temperatura măsurată în condițiile standard ale măsurătorilor meteorologice (la umbra), confundând, astfel, această temperatură, măsurată în condițiile măsurătorilor meteorologice, cu temperatura mediului ambiant în care sistemul de iluminat funcționează. Achizitorul dorește ca aparatele de iluminat achiziționate să aibă o garanție de cel puțin 5 ani și să evite o eventuală neacoperire a garanției de către producător în cazuri de funcționare a aparatelor de iluminat la temperaturi de peste 50° C, care pot surveni în timpul zilei, în eventualitatea unor porniri accidentale sau porniri efectuate pentru lucrări de remedieri și întreținere. Achizitorul este singurul în măsură și, în același timp, singurul responsabil, să stabilească care sunt cerințele tehnice ale bunurilor ce se doresc achiziționate. Achizitorul cumpără ceea ce are el nevoie și nu ceea ce au disponibil la vânzare ofertanții. Aceștia nu pot și nu trebuie să oblige achizitorii să cumpere ce au ei de vânzare. În acest caz, susține că cerințele tehnice au fost formulate la nivelul Studiului de fezabilitate, aprobat prin Hotărâre de Consiliu Local, aspect care răspunde direct întrebării dacă cerința este necesară, dacă este oportună și dacă răspunde necesității achizitorului. Punctul I - Referitor la cerința privind dispeceratul. Autoritatea contractantă precizează că dorește achiziționarea unui sistem de iluminat modern cu tehnologie LED și sistem de telegestiune aferent, pentru care se solicită acordarea unei garanții minime de 5 ani Pagina 19 din 39

(cu posibilitate de acordare a 5 ani de garanție suplimentară). Cerința privind deținerea unui dispecerat funcțional 24h/24h, 7/7 zile vine din dorința achizitorului ca supravegherea funcționării echipamentelor în perioada de garanție acordată să fie efectuată de către ofertant. Ofertantul nu va asigura operarea sistemului de iluminat, dar va asigura supravegherea funcționării în perioada de garanție a echipamentelor furnizate prin intermediul unui dispecerat sau CallCenter care dispune de cerințele minime solicitate în caietul de sarcini. Punctul J - Referitor la factorul de evaluare din fișa de date privind deținerea în proprietate/chirie, a unui utilaj de tip PRB (platforma ridicătoare cu braț), înmatriculat în circulație permanent cu emisii reduse de CQ2. Autoritatea susține că cerința vine din dorința achizitorului de a se alinia la obiectivele UE privind reducerea emisiilor de C02, și are legătură cu natura și obiectul contractului, din moment ce criteriul este stabilit pentru un utilaj de tip PRB (platforma ridicătoare cu braț), utilizat la demontarea/montarea aparatelor de iluminat. De asemenea, susține că criteriul nu este restrictiv, din moment ce nu este impus un nivel minim al emisiilor de C02 (cu excepția prevederilor legale privind autovehiculele cu drept de circulație pe drumurile publice). Prin urmare, cerința din caietul de sarcini privind „Autospecială cu platformă ridicătoare, înălțime H minim 8 m, propulsată electric cu drept de circulație pe drumurile publice și autonomie 150 km /30 operațiuni" se va reformula după cum urmează: „Autospeciala cu platformă ridicătoare, înălțime H minim 8m cu drept de circulație pe drumurile publice".

Punctul K - cu referire la cerința privind capacitatea tehnică - Experiență similară lucrări. Autoritatea contractantă menționează că, dintr-o eroare, a fost trecută experiența similară cu referire la alt tip de lucrări, iar acest aspect

a

fost

remediat

prin

publicarea

eratei

nr. [EN1047269]/11.07.2023. Prin urmare, pentru toate motivele expuse mai sus solicită respingerea contestației, ca nefondată. Prin adresa nr. 18850/21.07.2023, înregistrată la CNSC sub nr. 40352/24.07.2023, autoritatea contractantă a transmis dosarul achiziției, în copie. Deoarece, contestatorul a solicitat acces la dosarul cauzei aflat la Consiliu, prin adresa nr. 42574/1938/C1/03.08.2023 Consiliul a invitat contestatorul, în data de 07.08.2023 ora 11:00, la sediul CNSC, în vederea studierii dosarului. Ulterior, prin corespondența electronică înregistrată la CNSC sub nr. 33758/22.06.2023, contestatorul a comunicat faptul că renunță la studierea dosarului, dar va formula concluzii scrise. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 44051/11.08.2023 contestatorul a transmis concluzii scrise ca urmare a studierii dosarului cauzei la Consiliu. 1. Cu referire la temperatura de funcționare a aparatelor de iluminat +55 grade C. Contestatorul precizează că, așa cum rezultă din informațiile existente în caietul de sarcini, indicate la pagina 23, una dintre caracteristicile impuse pentru aparatele de ilumina cu LED - stradale este aceea de: „Funcționare la TA=min 55°C". Consideră că, stabilirea unei astfel de temperaturi nu este una justificată, iar, aceste condiții tehnice pot fi circumscrise unor restricții care să excludă de la procedura achiziției anumiți potențiali ofertanți, cu consecința creării unui tratament discriminatoriu în raport de alți ofertanți. În susținere, invocă decizia nr. 1071/2022 din data de 08.11.2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia. 2. Cu referire la proba practică, contestatorul invocă decizia CNSC nr. 2549/C8/2587,2589 din 05.12.2022. 3. Cu referire la tipul de comunicație între server și aparatele de iluminat, invocă jurisprudența constantă a Consiliului, astfel: decizia CNSC nr. 2549/C8/2587, 2589 din 05.12.2022, decizia CNSC nr. 2289/C9/2445 din 01.11.2022, decizia CNSC cu nr. 1311/C9 /1268. 1274 din 12.06.2023. Pagina 21 din 39

4) Cu privire la cerința stâlpul pentru iluminat și dimensiunile impuse, invocă jurisprudența constantă a Consiliului, respectiv decizia CNSC nr. 2549/C8/2587, 2589 din 05.12.2022. 5) Cu referire la solicitarea mostrelor, jurisprudențial, indică decizia CNSC nr. 1284/C3/1332/29.07.2020. În temeiul art. 26 alin. (9) din Legea 101/2016, solicită obligarea autorității contractante la plata sumei de 4000 Lei (inclusiv, TVA), cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, suportat de contestator, iar în acest sens anexează factura și dovada plății. În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată solicită să se dispună obligarea autorității contractante la plata integrală a acestora, iar în acest sens invocă cu titlu de jurisprudență decizia CNSC nr. 495/C10/219, 235 din 10.03.2021, rămasă definitivă prin Hotărârea nr. 625 din 27.04.2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul 186/42/2021, potrivit căreia unui ofertant, care a formulat o contestație cu un nivel de complexitate mult mai redus față de contestația formulată de el în acest dosar (în sensul că a avut un număr mai mic de critici față de contestația sa și vizau vicii de formă), i-au fost acordate cheltuieli, reprezentând onorariu avocat în suma de 11.597,26 RON. De asemenea, în soluționarea acestei cereri invocă și Decizia nr. 911 din 7 aprilie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, din care rezultă că onorariul avocatului poate fi redus în funcție de valoarea sau complexitatea cauzei ori activitatea desfășurată de avocat, iar nu în raport cu soluția de admitere în tot sau în parte a demersului judiciar. În acest context, precizează Consiliului că, așa cum rezultă din Anexa la Hotărârea Consiliului UNBR nr. 353 din 8 iunie 2023 Ghidul

orientativ al onorariilor minimale pentru fiecare cerere/contestație, în fața CNSC onorariul minimal este de 2900 lei/pentru 1 lucrare, astfel: 2.6.7. cereri, contestații privind achizițiile publice în fața CNSC- 2.900 lei. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 38903/17.07.2023, contestatorul a depus, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 209319810/1 tranzacția nr. 1352064707/86774934 din 14.07.2023, eliberată de CEC Bank - Sucursala ........., în cuantum de 35.000,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Sistem de iluminat inteligent și telegestiune inclusiv modernizare rețele electrice, iluminat public în oraș .........” cod CPV 45310000-3, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând în SEAP, anunțul de participare simplificat nr. SCN1127467/03.07.2023, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 14.606.497,13 lei. Conform cap. II.2.5 din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate preț”. Prin contestația care face obiectul prezentei, SC ......... SRL este nemulțumit de prevederile documentației de atribuire, despre care susține că restricționează, în mod nejustificat, accesul la procedura de atribuire, motiv pentru care Consiliul va soluționa contestația acestuia luând în considerare documentația de atribuire, prevederile legale incidente, cât și susținerile părților. Analizând prima critică, se reține că aceasta se referă la cerința caietului de sarcini privind tipul de comunicație între server și aparatele de iluminat, respectiv prin transmisie fără fir, fără folosirea de cablaje pentru transmisia de date (a se vedea pag. 25 din caietul de sarcini, la „Funcționalități generale”). Consiliul reține că această cerință tehnică are ca funcționalitate generală scopul de a asigura, potrivit documentației de atribuire (pag. 27, caietul de sarcini), instalarea unui sistem de telegestiune a iluminatului public, utilizând un protocol de comunicație deschis, pentru a putea fi integrat în sistemul de telegestiune existent la nivelul orașului ........., astfel, acesta va trebui să permită funcții API pentru preluare de informații, iar, echipamentele ofertate trebuie să fie capabile să ofere astfel de funcții. Având în vedere necesitatea autorității contractante, astfel cum a fost detaliată în cadrul documentației de atribuire, precum și referatul de necesitate nr. 16.652/03.10.2022, Consiliul apreciază că stabilirea specificațiilor tehnice criticate din caietul de sarcini nu este în contradicție cu prevederile art. 156 alin. (2) din Legea nr.98/2016 și nici cu dispozițiile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora Pagina 23 din 39

specificațiile tehnice reprezintă „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”, deoarece ........., prin natura specificației tehnice criticate nu a impus un sistem de iluminat produs/realizat doar de un anumit operator economic, ci, a impus ca tipul de comunicație între server și aparatele de iluminat să fie prin transmisie fără fir, fără folosirea de cablaje pentru transmisia de date, astfel încât, sistemul de telegestiune a iluminatului public, utilizând un protocol de comunicație deschis, să poată fi integrat în sistemul de telegestiune existent la nivelul orașului .......... Aceeași situație se constată și în ceea ce privește cerința integrării sistemului de telegestiune ofertat cu sistemul existent (pct. D din contestație), necesitatea autorității contractante fiind ca sistemul de telegestiune să fie bazat pe protocoale deschise (de tip OPEN), care să permită interoperabilitatea cu alte sisteme de telegestiune sau platforme de tip oraș inteligent (Smart city). Potrivit art. 154 din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”. Consiliul va reține că, niciunde în legislația în vigoare nu se prevede dreptul operatorilor economici de a solicita sau propune modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, obligația autorității contractante de a modifica documentația de atribuire după cum solicită sau propune fiecare operator economic care apreciază că este

necorespunzător întocmită, doar pe raționamentul că acesta din urmă nu produce sau prestează serviciile/lucrările solicitate. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat întrebări/sau contestație sau după caracteristicile produselor pe care acesta le comercializează. Opțiunea modificării cerințelor impuse operatorilor economici reprezintă un drept al autorității iar nu o obligație, Consiliul neputând sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce alte modificări cerințelor tehnice/ prevederilor documentației, în condițiile în care nu se probează caracterul restrictiv al acestora. Situația este similară și în ceea ce privește critica privind colectarea centralizată a datelor, deoarece, potrivit Caietului de sarcini (pag. 26) cerința constă în: „colectarea centralizată a datelor de la controlerele de punct luminos ( module) utilizând rețele de date mobile (GPRS/GSM sau UMTS) sau Ethernet”, ceea ce înseamnă că autoritatea contractantă nu a impus utilizarea unei rețele anume, de un operator de comunicații mobile care să restricționeze accesul ofertanților, ci, se permite utilizarea oricărei modalități de comunicație alese de ofertanți, cât timp aceasta este de o anumită categorie, cum sunt cele GSM sau Ethernet, în așa fel încât să se permită alegerea oricărui operator se consideră optim. În soluționarea criticii cu privire la comunicația prin rețea GSM, Consiliul reține că modalitatea de elaborare a specificațiilor tehnice este prevăzută la art. 155 și art. 156 din Legea nr. 98/2016, din care sunt relevante următoarele prevederi: - art. 155 alin. (1), (2) și (6): „(1) Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției. (2) Caracteristicile prevăzute la alin. (1) pot de asemenea să vizeze procesul sau metoda specifică de execuție a lucrărilor, fabricație a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viață al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conținutul material al produselor, lucrărilor sau serviciilor care urmează să fie achiziționate, dar cu condiția ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului- cadru și să fie proporționale prin raportare la valoarea și obiectivele acestuia. (...) (6) Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”; Pagina 25 din 39

- art. 156 alin. (1), (2) și (3): „(1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificațiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalități: a) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiția ca parametrii să fie suficient de preciși pentru a permite ofertanților să determine obiectul contractului și autoritățile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificații tehnice și, ca ordine de prioritate, la standarde naționale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoțită de mențiunea „sau echivalent”; c) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, potrivit lit. a), și prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerințe de performanță sau cerințe funcționale; d) prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici și prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o

anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), stabilirea specificațiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situații excepționale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispozițiile alin. (1); în aceste situații, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoțită de cuvintele „sau echivalent” (...)”. Norma juridică anterior menționată transpune în dreptul național prevederile art. 42 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE potrivit cărora „Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic, și nici nu se referă la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. Această mențiune sau trimitere este autorizată, cu titlu excepțional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu alineatul (3). Mențiunea sau trimiterea respectivă este însoțită de cuvintele «sau echivalent»”. Scopul reglementărilor anterior menționate se regăsește în cadrul considerentului 74 al Directivei 2014/24/UE, potrivit căruia „Specificațiile tehnice stabilite de achizitorii publici trebuie să permită ca achizițiile publice să fie deschise concurenței și să îndeplinească obiectivele de sustenabilitate. În acest scop, ar trebui să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea soluțiilor tehnice, a standardelor și a specificațiilor tehnice de pe piață, inclusiv a celor definite pe baza criteriilor de performanță legate de ciclul de viață și de sustenabilitatea procesului de producție a lucrărilor, a produselor și a serviciilor. Prin urmare, specificațiile tehnice ar trebui elaborate în așa fel încât să se evite restrângerea în mod artificial a concurenței prin cerințe care favorizează un anumit operator economic, în sensul că preiau caracteristicile esențiale ale produselor, serviciilor sau lucrărilor oferite în mod obișnuit de acel operator economic. Elaborarea specificațiilor tehnice în termeni de cerințe de performanță și funcționale permite, în general, îndeplinirea acestui obiectiv în cel mai bun mod posibil. Cerințele funcționale și de performanță sunt, de asemenea, mijloace adecvate de favorizare a inovării în achizițiile publice și ar trebui să fie utilizate la o scară cât mai largă cu putință. În cazul în care se face Pagina 27 din 39

trimitere la un standard european sau, în absența acestuia, la un standard național, ofertele care au la bază soluții echivalente ar trebui să fie luate în considerare de către autoritățile contractante. Responsabilitatea de a face dovada echivalenței cu eticheta solicitată ar trebui să revină operatorului economic”. Consiliul reține că asigurarea concurenței este unul din principiile legislației din domeniul achizițiilor publice, aspect subliniat la art. 18 din Directiva 2014/24/UE prin sintagma „Conceptul achiziției nu se poate face cu intenția de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive sau restrângerea artificială a concurenței. Se consideră că se restrânge artificial concurența în cazul în care conceptul achiziției este făcut cu intenția favorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici”. În cauza C-296/15 CJUE a reținut în considerentele 82-83 următoarele „82. Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, pentru aprecierea respectării de către un stat membru a principiului proporționalității în domeniul sănătății publice, trebuie să se țină seama de faptul că sănătatea și viața persoanelor ocupă primul loc între bunurile și interesele protejate de Tratatul FUE și că revine statelor membre sarcina de a decide cu privire la nivelul la care înțeleg să asigure protecția sănătății publice, precum și cu privire la modul în care acest nivel trebuie atins. Întrucât nivelul menționat poate varia de la un stat membru la altul, este necesar să se recunoască statelor membre o marjă de apreciere (a se vedea în special Hotărârea din 11 septembrie

2008, Comisia/Germania, C- 141/07, EU:C:2008:492, punctul 51, Hotărârea din 19 mai 2009, Apothekerkammer des Saarlandes și alții, C- 171/07 și C- 172/07, EU:C:2009:316, punctul 19, Hotărârea din 21 iunie 2012, Susisalo și alții, C- 84/11, EU:C:2012:374, punctul 28, Hotărârea din 5 decembrie 2013, Venturini și alții, C- 159/12-C- 161/12, EU:C:2013:791, punctul 59, și Hotărârea din 19 octombrie 2016, Deutsche Parkinson Vereinigung, C- 148/15, EU:C:2016:776, punctul 30). 83. Rezultă însă tot din jurisprudența Curții că o reglementare care este de natură să restrângă o libertate fundamentală garantată prin Tratatul FUE, cum este libera circulație a mărfurilor, poate fi justificată în mod valabil numai dacă este de natură să asigure realizarea obiectivului legitim urmărit și nu depășește ceea ce este necesar pentru ca acesta să fie atins (a se vedea în acest sens, în domeniul sănătății publice, Hotărârea din 11 septembrie 2008, Comisia/Germania, C- 141/07, EU:C:2008:492, punctul 48, și Hotărârea din 9 decembrie 2010, Humanplasma, C- 421/09, EU:C:2010:760, punctul 34).” Pagina 29 din 39

Din analiza caracteristicilor echipamentelor descrise în fișele tehnice anexate proiectului tehnic, Consiliul constată că cerințele cu privire la comunicarea prin rețea GSM nu preiau caracteristicile esențiale ale produselor, serviciilor sau lucrărilor oferite în mod obișnuit de vreun operator economic, nefiind menționată nicio cerință care să conducă, spre exemplu, la un anumit producător de echipamente GSM, la un anumit furnizor de servicii de telefonie mobilă sau la un anumit constructor care activează în domeniul telecomunicațiilor, ci, se referă strict la o tehnologie de transmisie a datelor utilizată în mod curent de majoritatea populației pentru accesarea de informații de tip e-mail, mesagerie instant, descărcare de pagini web etc. Prin urmare, sub aspectul disponibilității pe piață, nu se confirmă caracterul restrictiv al cerinței cu privire la comunicația prin rețea GSM, societatea contestatoare având deplina libertate de a oferta echipamente care funcționează pe oricare dintre rețelele de telefonie mobilă cu acoperire în aria teritorială administrată de autoritatea contractantă. Contrar susținerilor contestatorului, asigurarea unui nivel corespunzător al concurenței nu înseamnă că autoritatea contractantă este obligată să achiziționeze orice echipamente i se propun, indiferent de tipul de rețea utilizată pentru comunicația de date deoarece stabilirea necesității și implicit a specificațiilor tehnice prin care este aceasta descrisă la nivelul caietului de sarcini reprezintă atributul său exclusiv, prevăzut la art. 3 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Mai mult, este de notorietate faptul că utilizarea pe scară largă a rețelelor de telefonie mobilă a condus la diversificarea produselor aflate pe piață și a serviciilor de comunicație de date prin rețea de telefonie mobilă GSM, 3G, 4G, 5G etc., ultima dintre acestea fiind adaptată în mod

specific pentru interconectarea dispozitivelor de tip IoT (acronim de la Internet of Things). Prin urmare, din acest punct de vedere, alegerea rețelelor GSM, drept modalitate de comunicație, apare ca fiind rezonabilă în cazul unei unități administrativ teritoriale de natura Orașului ........., aceasta urmărind, în fapt, să profite de stabilitatea în timp a rețelelor de telefonie mobilă, comparativ cu alte soluții tehnice și de disponibilitatea echipelor de intervenție tehnică ale operatorilor acestora. Caracterul nefondat se reține și în ceea ce privește cerința ca sistemul de telegestiune să comunice pe frecvență licențiată ANCOM, necesitatea acestei cerințe - potrivit susținerii pertinente a autorității contractante, determinată de amplasarea Orașului ......... în vecinătatea Aeroportului International ......... – .........- fiind oportună; în acest sens, stabilirea unor frecvențe licențiate de către Autoritatea Națională pentru Administrare si Reglementare in Comunicații (ANCOM) pentru comunicațiile radio ale sistemului de telegestiune, fiind necesară, scopul acestei cerințe fiind evitarea interferențelor nedorite cu sistemele de comunicații ale aeroportului. Or, cerința nu poate fi considerată ca fiind restrictivă, câtă vreme există mai mulți furnizori de sisteme de telegestiune care asigură comunicația pe frecvențe licențiate ANCOM, fie pe frecvențe proprietate, fie utilizând frecvențele altor operatori de telefonie mobilă. Consiliul reține că autoritatea contractantă nu a solicitat, așa cum, în mod eronat, afirmă contestatorul, ca această licență ANCOM să fie obținută de ofertanți sau de producătorii sistemelor de telegestiune, singura cerință solicitată fiind aceea ca tehnologia de comunicație să utilizeze frecvențele licențiate, singurele capabile de a asigura SLA (service level agreement) pentru funcționare. Altfel spus, singurele tehnologii în care se poate garanta disponibilitatea serviciului sunt acelea care utilizează frecvențe licențiate. Pentru frecvențele libere, care sunt reglementate legal, dar care nu fac parte din frecvențele licențiate de autoritatea de resort din Romania, nu se pot oferi, în mod legal, garanții de disponibilitate; cauza principală a acestui neajuns este acela că nu se poate îngrădi utilizarea acelei frecvențe de un operator; practic, pe un spectru limitat, este permis să se schimbe mesaje de către oricine, cu oricât de multe echipamente, de la orice fel de aplicație (nu doar iluminat), ajungând, în mod evident, la suprasolicitarea frecvenței libere. De aceea infrastructurile importante și cele critice comunică pe frecvențe asupra cărora exista o monitorizare și un control strict. Referitor la criticile SC ......... SRL cu privire la specificațiile stâlpilor de iluminat (pct. E din contestație), respectiv dimensiunea/diametrul acestora, se reține că, prin punctul de vedere la contestație, autoritatea Pagina 31 din 39

contractantă susține că va proceda la remedierea fișelor tehnice, în sensul stabilirii acestor caracteristici ca fiind minimale. Aceeași situație se reține și cu privire la modul de prezentare a mostrelor (pct. F din contestație), precum și cu privire la proba practică (pct. G din contestație), motiv pentru care, Consiliul constată că autoritatea contractantă a achiesat la criticile contestatorului aferente capetelor de cerere E, F și G din contestație. Deoarece, deciziile adoptate urmare a achiesării de către autoritatea contractantă, se regăsesc doar în punctul de vedere cu privire la contestație, în vederea respectării principiul transparenței statuat la art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să aducă la cunoștința tuturor operatorilor economici, prin publicarea în SEAP, remedierile asupra cărora a achiesat conform celor reținute anterior. În ceea ce privește eliminarea, din cadrul caietului de sarcini, a cerinței prezentării mostrei (pct. F) și includerea acestei cerințe în cadrul anunțului de participare simplificat, Consiliul reține că această critică este întemeiată, având în vedere considerentele ce urmează: Potrivit prevederilor art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante.” Analizând cerința prezentării de mostre în cadrul caietului de sarcini, rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că aceasta nu reprezintă o specificație tehnică a produsului ofertat, ci o cerință de natura celor prevăzute la art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia

„Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente: (...) eșantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorității contractante”. Dacă autoritatea contractantă dorea ca ofertanții să dovedească că au capacitatea tehnică și profesională de a îndeplini contractul de achiziție publică prin prezentarea de mostre/eșantioane, aceasta putea uza de prevederile articolului de lege menționat anterior. Față de aceste prevederi legale, analizând anunțul de participare simplificat, Consiliul va reține că autoritatea contractantă a ales să impună, ca și cerințe de calificare și selecție cu privire la capacitatea tehnică și/sau profesională, doar prezentarea listei principalelor lucrări executate anterior și lista principalelor servicii de proiectare prestate anterior. În cadrul caietului de sarcini, potrivit art. 155 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă avea obligația de a stabili specificațiile tehnice care definesc caracteristicile solicitate privind lucrările și dotările care fac obiectul achiziției și nu de a impune cerințe cu privire la prezentarea de mostre/eșantioane, cerințe care pot fi solicitate în vederea dovedirii capacității tehnice și sau profesionale potrivit art. 179 același act normativ și care, potrivit art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, trebuie să se regăsească la nivelul anunțului de participare simplificat și nu la nivelul caietului de sarcini sub sancțiunea considerării ca fiind clauze nescrise. Prin includerea în caietul de sarcini a unor cerințe de calificare și nu a unor specificații tehnice autoritatea contractantă și-a asumat riscul, în etapa de evaluare, să nu le poată verifica, având în vedere faptul că, potrivit prevederilor legale antemenționate, acestea reprezintă clauze nescrise, motiv pentru care se impune remedierea documentației de atribuire fie prin eliminarea cerinței privind prezentarea mostrelor, fie prin mutarea acesteia în cadrul anunțului de participare simplificat. Criticile de la pct. H din contestație privind temperatura de funcționare a aparatului de iluminat la min +55 grade Celsius urmează a fi respinse, ca nefondate, motivat de faptul că argumentele contestatorului, potrivit cărora temperatura maximă înregistrată în România ar fi fost 44,5 grade Celsius, nu au nicio relevanță cu privire la funcționarea aparatelor electrice în condiții reale. Astfel, temperatura înregistrată de stațiile meteo se determină în condiții bine determinate, pe platforma meteorologică amenajată conform Normelor aprobate prin HG nr. 1229 din 05.08.2004, care dispun, printre altele, în sensul că desfășurarea corectă și în siguranță a Pagina 33 din 39

activităților meteorologice necesită existența unor echipamente adecvate, a unui personal instruit, a unor metodologii științifice corespunzătoare de prelevare și prelucrare a datelor meteorologice, iar în cazul elaborării de prognoze și avertizări, a verificării gradului de realizare a acestora. În ceea ce privește echipamentele pentru realizarea activităților de meteorologie, relevant este faptul că temperatura oficială este măsurată cu ajutorul termometrelor amplasate în interiorul adăposturilor meteorologice, pe platforma, aceasta din urmă fiind un teren standard de forma unui pătrat, având latura de o anumită lungime (26 metri). Terenul platformei este neted și acoperit cu iarbă. Potrivit Normelor metodologice anterior indicate, în jurul acestei platforme trebuie să existe o altă zonă de 30 de metri, pe care nu se găsesc construcții înalte sau vegetație înaltă. Rezultă că, spre deosebire de termometrele utilizate în activitatea de meteorologie, care sunt amplasate în adăposturi meteorologice și sunt protejate de acțiunea directă a mediului, aparatele de iluminat vor fi amplasate direct sub acțiunea intemperiilor, urmând a suporta fie temperaturi mai mari decât cele măsurate oficial (în timpul verii, sub acțiunea directă a razelor solare) fie temperaturi mai mici (în timpul iernii, sub acțiunea vântului care conduce la scăderea temperaturii resimțite). Având în vedere aspectele enumerate anterior și argumentele autorității, din care rezultă că ar putea fi necesară funcționarea echipamentelor în codiții de temperaturi extreme (cum ar fi vara, pe timpul zilei pentru diagnosticare/remediere), Consiliul reține că cerința privind temperatura de funcționare este justificată de o necesitate

obiectivă, critica contestatorului privind caracterul pretins restrictiv al cerinței urmând a fi respinsă, ca nefondată. Pe de altă parte, critica de la pct. I din contestație privind cerința deținerii unui dispecerat funcțional 24/24 h, 7/7 zile, este restrictivă în raport cu natura și obiectul contractului ce urmează a se atribui, obiectul procedurii în cauză fiind de „Proiectare și execuție sistem de iluminat inteligent și telegestiune inclusiv modernizare rețele electrice, iluminat public”, nicidecum, de servicii de întreținere sau monitorizare sistem de iluminat, acestea din urmă fiind prin natura lor, specifice contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de iluminat; mai mult, este pertinentă susținerea contestatoarei potrivit căreia, neavând legătură cu obiectul contractului, pentru aceste tipuri de servicii autoritatea contractantă nu a prevăzut nici sumele aferente. În ceea ce privește critica de la pct. J referitoare la factorul de evaluare deținerea (în proprietate sau chirie) a unui utilaj de tip PRB (platformă ridicătoare cu braț) cu emisii reduse de CO2, se reține că, pe de-o parte, utilizarea drept factor de evaluare a nivelului de emisii CO2 nu contravine prevederilor art. 187 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, care stipulează că: „factorii de evaluare prevăzuți la alin. (4) pot viza printre altele: calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesabilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristici sociale, de mediu și inovatoare (...)”, iar, pe de altă parte, în ceea ce privește înălțimea și autonomia utilajului, se constată că autoritatea contractantă a achiesat la criticile contestatorului din contestație, aceasta urmând să revizuiască, în consecință, documentația de atribuire. Deoarece deciziile adoptate urmare a achiesării de către autoritatea contractantă se regăsesc doar în punctul de vedere cu privire la contestație, în vederea respectării principiul transparenței statuat la art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să aducă la cunoștința tuturor operatorilor economici, prin publicarea în SEAP, remedierile asupra cărora a achiesat conform celor reținute anterior. În ceea ce privește critica de la pct. K din contestație, referitoare la experiența similară lucrări și cea de la punctul L, referitoare la experiența similară în servicii de proiectare, Consiliul reține că, autoritatea contractantă, dintr-o eroare, s-a raportat la alt tip de investiții, sens în care a procedat la remedierea acesteia, prin publicarea în SEAP a eratei nr. EN1047269/11.07.2023, motiv pentru care această critică urmează a fi respinsă, ca rămasă fără obiect. Pagina 35 din 39

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă PRIMĂRIA ORAȘULUI ......... respectiv criticile de la pct. E, F G, I și J (în partea privind înălțimea și autonomia), iar, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire aferente cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferente prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca rămase fără obiect, criticile de la pct. K și L din contestație și ca nefondate, celelalte critici. Ca urmare a admiterii în parte a contestației formulată de ......... SRL și observând că există cheltuieli avansate de acesta în soluționarea contestației, Consiliul consideră întemeiată și admite, în conformitate cu art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, solicitarea contestatorului de obligare a autorității contractante, aflată în culpă, la plata cheltuielilor efectuate de acesta în cursul soluționării contestației. Cheltuielile reclamate sunt în sumă de 4000 lei și reprezintă „onorariu” avocat prestate de ................... – Cabinet de avocat, facturate cu factura seria SD0019/09.08.2023 nr. 605 din data de 01.08.2022 și achitate prin ordinul de plată E2E/10.08.2023. Analizând temeinicia pretențiilor contestatorului, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând „onorariu” avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat care, conform facturii depuse la dosar, însumează suma de 4000 lei, la suma de 2500 lei, din următoarele considerente:

Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și având în vedere faptul că în speță nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, rezultă că, cheltuielile de judecată cuprind orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării contestației. Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) C.p.c., „Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său” și, ținând seama de serviciile prestate de STAICU M. DANIELA – Cabinet de avocat, Consiliul, analizând prin prisma textului reprodus cererea de plată a sumei de 4000 lei, reprezentând „onorariu” avocat suportat de contestator cu ocazia soluționării contestației sale la Consiliu, apreciază că respectiva sumă este nepotrivit de mare în raport de muncă depusă de avocat, dar și de complexitatea cauzei. Astfel fiind, raportat la gradul relativ scăzut de complexitate a aspectelor reclamate în această cerere și la volumul de muncă pe care l- a presupus redactarea ei, Consiliul urmează a reduce cuantumul sumei pretinse cu titlu de cheltuieli de soluționare la 2.500 lei, față de care autoritatea contractantă va fi obligată la plată către contestator. Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) C.p.c. coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată între contestator, în calitate de client, și avocat, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 C civil. De asemenea, nu sunt lipsite de importanță nici dispozițiile art. 453 alin. 2 din Codul de procedură Civilă, care stipulează : „Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Se apreciază, totodată, că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienți lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. Pagina 37 din 39

101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) C.p.c., Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de munca depusă de avocat, complexitatea cauzei, valoarea pricinii, proporționalitatea onorariului față de volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în această cauză. Referitor la munca depusă de avocat, s-a constatat că, în acest stadiu procesual, volumul de muncă al avocatului, presupus de pregătire a apărării, a constat în formularea unei contestații pe care a înaintat-o prin corespondență, astfel, în opinia Consiliului este inechitabil ca, la aprecierea onorariului ce se cuvine avocatului, să nu se aibă în vedere și munca depusă de acesta în raport cu pregătirea sa profesională. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la 4000 lei la 2500 lei, este mai mult decât suficientă, fiind în concordanță cu elementele mai sus arătate, respectiv, complexitatea cauzei și, nu în ultimul rând, munca depusă de avocat, în condițiile art. 451 C.p.c., contestatorul fiind îndreptățit să solicite cheltuielile de judecată, care în ceea ce privește onorariul de avocat, în prezenta cauza, poate fi diminuat de către Consiliu, în condițiile art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) C.p.c. Dispoziția art. 451 C.p.c. care reglementează posibilitatea părții căreia i s-a admis cererea să solicite părții în culpă cheltuielile de judecată, sunt în concordanță și cu jurisprudența CEDO conform căreia un reclamant poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil.

Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă PRIMĂRIA ORAȘULUI ........., respectiv, criticile de la pct. E, F G, I și J (în partea privind înălțimea și autonomia) iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire aferente, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, ca rămase fără obiect, criticile de la pct. K și L din contestație și ca nefondate, celelalte critici. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestator a sumei de 2500 lei, reprezentând cheltuieli de soluționare a contestației. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ............... PREȘEDINTE .................... Consilier de soluționare ..............................

Redactat practicaua deciziei

..................... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 30(treizeci) pagini Pagina 39 din 39