Decizie CNSC BO2017_3695

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6 Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642, +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ........./........./......... Data: ......... Prin contestația nr. ........./........., înregistrată la CNSC sub nr. ........./........., formulată de SC ......... SA, cu sediul în mun. ........., str. .., având CUI ..., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., reprezentată legal prin ........., Președintele Consiliului de Administrație, și convențional prin .., cu sediul în ........., formulată împotriva documentației de atribuire, emisă de către JUDEȚUL ........., cu sediul în mun. ........., ..., jud. ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire a contractului de concesiune, având ca obiect „Delegarea prin Concesionare a Gestiunii Serviciului Public de Management și Operare a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) din județul ........., a stațiilor de transfer și platformelor publice de colectare de la ..., ........., ..., a flotei de vehicule de transport deșeuri între stațiile de transfer și CMID”, cod CPV 90531000-8, 45222110-3, 45233228-3, 90513000-6, 90514000-3, s-a solicitat: „Anularea în parte a actelor emise de autoritatea contractantă ce fac obiectul prezentei contestații, respectiv: a. Măsurile de remediere nr. 5: răspunsurile 1, 2, 3, 5, 7, 8, 11, 13 b. Măsura de remediere nr. 1: răspunsurile 1, 13 c. Măsura de remediere nr. 2 d. Măsurile de remediere nr. 3: răspunsurile nr. 5, 9,14, 24, 25 e. Măsurile de remediere nr. 4: răspunsurile 1, 2, 6, 9,13 f. Clarificarea nr. 3: răspunsul 2 1

g. Clarificarea 5: răspunsul 2 h. Clarificarea nr. 6 i. Clarificarea nr. 8 - Obligarea autorității contractante la remedierea documentației de atribuire, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile, cu considerentele Deciziei nr. .../........./........./14.03.......... ale Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, respectiv cu cele ale deciziei ce urmează a fi pronunțată în prezenta cauză”. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Prin contestația nr. ........./........., înregistrată la CNSC sub nr. ........./........., formulată de SC ......... SA, formulată împotriva documentației de atribuire, emisă de către JUDEȚUL ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire a contractului de concesiune, având ca obiect „Delegarea prin Concesionare a Gestiunii Serviciului Public de Management și Operare a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) din județul ........., a stațiilor de transfer și platformelor publice de colectare de la ..., ........., ..., a flotei de vehicule de transport deșeuri între stațiile de transfer și CMID”, cod CPV 90531000-8, 45222110-3, 45233228-3, 90513000-6, 90514000-3, s-a solicitat: „Anularea în parte a actelor emise de autoritatea contractantă ce fac obiectul prezentei contestații, respectiv: a. Măsurile de remediere nr. 5: răspunsurile 1, 2, 3, 5, 7, 8,11,13 b. Măsura de remediere nr. 1: răspunsurile 1,13 c. Măsura de remediere nr. 2 d. Măsurile de remediere nr. 3: răspunsurile nr. 5, 9,14, 24, 25 e. Măsurile de remediere nr. 4: răspunsurile 1, 2, 6, 9,13 f. Clarificarea nr. 3: răspunsul 2 g. Clarificarea 5: răspunsul 2 h. Clarificarea nr. 6 i. Clarificarea nr. 8 - Obligarea autorității contractante la remedierea documentației de atribuire, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile, cu considerentele Deciziei nr. .../........./........./14.03.......... ale Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, respectiv cu cele ale deciziei ce urmează a fi pronunțată în prezenta cauză”. Contestatorul arată că a notificat autoritatea contractantă prin adresa nr. 752/10.04.......... în termen de zece zile de la data publicării 2

în SEAP a măsurii de remediere nr. 4/31.03.........., respectiv a Clarificărilor nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 la documentația de atribuire. Acestea sunt actele vizate, în parte, de prezenta contestație, alături de Măsurile de remediere nr. 5 (nr. 4223/20.04.......... - Anexa 3), ca răspuns la notificarea prealabilă, nr. 4091/13.04........... Contestatorul consideră că, prin măsurile de remediere au fost menținute prevederile documentației de atribuire. Procedura de atribuire ce face obiectul contestației a fost demarată de autoritatea contractantă prin publicarea în SEAP a anunțului de concesionare nr. ........./........., data de deschidere a ofertelor fiind 10.02.........., procedură demarată ca urmare a două anulări anterioare a două proceduri de atribuire inițiate pentru atribuirea aceluiași contract de concesiune (procedura de atribuire inițiata prin anunțul de concesiune nr. 2710/17.09.2015, care a fost anulată prin Decizia CNSC nr. .., menținută de Curtea de Apel Iași prin Decizia nr. ... pronunțată în dosarul nr. ... și procedura de atribuire inițiată prin anunțul de concesiune nr. .., care a fost anulată de autoritatea contractantă, soluție menținută de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor prin Decizia CNSC nr. ...). Contestatorul precizează că, împotriva Documentației de atribuire, a formulat notificare prealabilă și contestație, soluționate de CNSC prin Decizia nr. .../......... /........./14.03.........., prin care s-a dispus admiterea, în parte, a contestației depusă de ......... SA în contradictoriu cu Județul ........., în ceea ce privește capătul de cerere privind remedierea documentației de atribuire; obligarea autorității contractante la remedierea documentației de atribuire, în conformitate cu prevederile legislației incidente din domeniul achizițiilor publice și cu motivarea deciziei; aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse în termen de 10 zile de la comunicarea deciziei. Prin anunțul de tip erată postat în SEAP sub nr. 102522/22.03.........., s-a precizat că, urmare a deciziei CNSC nr. .../........./........./14.03.........., prin care s-a dispus continuarea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă a decis revenirea din suspendare și a prelungit termenele astfel: i. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor: 26.04.........., ora 10, termen prelungit ulterior până la data de 10.05.......... prin Clarificarea 12 (Anexa 9); ii. Data și ora deschiderii ofertelor: 26.04.........., ora 11, prelungit, de asemenea, ulterior. În data de 31.03.........., arată contestatorul, autoritatea contractantă a publicat în SEAP următoarele măsuri de remediere și răspunsuri la solicitările de clarificări: i. Măsuri de remediere nr. 1 (adresa nr. 3547/31.03..........), nr. 2 (adresa nr. 3548/31.03..........) și nr. 3 (adresa nr. 3549/31.03..........) adoptate ca urmare a notificărilor formulate în temeiul art. 6 din Legea nr. 101/2016 de alți operatori economici; 3

ii. Măsurile de remediere nr. 4 (adresa nr. 3550/31.03..........) adoptate ca urmare a Deciziei CNSC nr. .../........./........./14.03..........; iii. Clarificările nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. Având în vedere că măsurile adoptate de autoritatea contractantă, respectiv răspunsurile la solicitările de clarificări nu sunt în integralitate în conformitate cu dispozițiile legale incidente și cu Decizia CNSC, contestatorul afirmă că a formulat cea de a doua Notificare prealabilă, nr. 752/10.04........... A. Calculul greșit al valorii estimate. Contestatorul arată că măsura de remediere a documentației de atribuire privind taxa de depozitare nu respectă dispozițiile legale și Decizia CNSC - Prin răspunsul nr. 1 din Măsura de remediere nr. 4, autoritatea contractantă a adoptat următoarea măsură de remediere: „[...] In contractul de delegare a gestiunii se introduce un nou articol cu următorul conținut: Art. 53: Taxa pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare, conform Anexa 2 la OUG nr. 196/2005, va fi suportată de proprietarul depozitului". Această clarificare, arată contestatorul, a fost menționată și în Măsura de remediere nr. 2, remedierea nr. 24 din Măsura de remediere nr. 3, clarificarea nr. 6, clarificarea nr. 8, contestate, ca atare prin prezenta contestație. Coroborând dispozițiile pct. II.2.1 din Fișa de date a concesiunii, ale art. 9 alin. (2) si art. 17.1.1 lit. b) din Contractul de delegare a gestiunii, cu cele ale art. 28 alin. (3) din Legea nr. 101/2006, rezultă că proprietarii celor două celule ale depozitului sunt: - Pentru celula 1: Județul ........., pentru întreaga durată a contractului; - Pentru celula 2: delegatul, de la data recepției la terminarea lucrărilor aferente construirii celulei 2, până la expirarea contractului de delegare. În consecință, rezultă că: - Taxa de depozitare aferentă deșeurilor depozitate în celula 1 urmează a fi suportată de proprietarul acestei celule 1, Județul ........., și nu se impune, în consecința, a fi inclusă în tariful de depozitare și nici în valoarea estimată a contractului de delegare; - Taxa de depozitare aferentă deșeurilor depozitate în celula 2 urmează a fi plătită de proprietarul acestei celule 2, delegatul, și se impune, în consecință, a fi recuperată de la beneficiarului serviciului de 4

salubrizare, potrivit principiului beneficiarul plătește, reglementat prin dispozițiile art. 1 alin. (4) lit. k) din Legea nr. 51/2006, odată cu tariful de depozitare perceput de operator pentru deșeurile depozitate în celula 2, cu consecința includerii în valoarea estimată. Totodată, arată contestatorul, prin răspunsul nr. 2 din Clarificarea nr. 3, autoritatea contractantă a menționat că „în tariful care va fi ofertat în Formularul 17 nu este inclusă și această taxă de 80 lei/to". De asemenea, prin răspunsul nr. 1 din Clarificarea 2 (anterioară Deciziei CNSC), autoritatea contractantă a arătat în mod explicit faptul că valoarea estimată a contractului nu include și această taxă de depozitare. Contestatorul arată că, prin decizia pronunțată, CNSC a obligat autoritatea contractantă să adopte măsuri de remediere inclusiv sub acest aspect, reținând că: „Față de aceste aspecte, Consiliul constată că în stabilirea valorii estimate și implicit a tarifului maxim impus în cadrul documentației de atribuire, autoritatea contractantă nu a ținut cont de următoarele prevederi legale exprese și imperative: art. 10 din HG nr. 349/2005 [...], art. 9 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 196/2005” (ultimul paragraf pag. 23 și primele doua liniuțe pag. 24). Dispozițiile legale, reținute ca fiind obligatorii și de CNSC (art. 10 din HG nr. 349/2005, referită la pag. 24 din Decizia CNSC), precum și dispozițiile Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri și jurisprudența CJUE în materie, invocate prin contestația nr. 329/06.02.........., prevăd ca taxa de depozitare trebuie acoperită prin tariful de depozitare perceput de operatorul depozitului ecologic de deșeuri de la persoanele fizice sau juridice care transportă deșeuri, în vederea eliminării, la depozitul ecologic. Contestatorul arată că a apreciat că atâta timp cât autoritatea menține cerința privind plata și suportarea taxei de depozitare de către proprietarul depozitului, în vederea respectării normelor legale incidente și a deciziei CNSC, taxa de depozitare aferentă cantității de deșeuri depozitată în celula 2 (al cărei proprietar va fi operatorul, pe perioada menționata mai sus) trebuie recuperată de către operator și inclusă în valoarea estimată a contractului. Față de faptul că prin decizia pronunțată, CNSC a apreciat că este posibilă această remediere a documentației, prin includerea acestei taxe în valoarea estimată, cu consecința modificării în mod corespunzător a tarifelor maxime permise, contestatorul susține că, a solicitat remedierea documentației de atribuire, cu remedierile și clarificările ulterioare. În opinia lui, această remediere implică o refacere a studiului de fundamentare ce stă la baza procedurii de atribuire, cu luarea în considerare a acestei taxe de depozitare, care trebuie inclusă în veniturile pe care le va obține delegatul în perioada de operare a celulei 2. 5

Contestatorul invocă în acest sens dispozițiile art. 16 alin. (1) din HG nr. 867/2016. Contestatorul consideră că, dincolo de dezbaterile publice, de notorietate, privind posibilitatea suspendării aplicării acestei taxe în următorii 2 ani, la această dată, taxa de depozitare este aplicabilă, textele legale sunt aplicabile, astfel încât nu devine incident riscul prevăzut la pct. 24 din Matricea riscurilor - Cerințe suplimentare privind reglementările de mediu - taxe, acest risc referindu-se în exclusivitate la taxele legale care ar fi introduse pe parcursul derulării contractului de concesiune. Faptul că în tariful care va fi ofertat în Formularul 17 nu este inclusă și această taxă, de 80 lei/tonă, astfel cum a arătat autoritatea contractantă prin răspunsul nr. 2 din Clarificarea nr. 3, nu schimbă cu nimic datele: astfel cum rezultă din dispozițiile legale invocate în contestația nr. 329/06.02.........., reținute prin Decizia CNSC, taxa de depozitare trebuie cuprinsă în valoarea estimată și în tariful maxim impus prin documentația de atribuire. Prin răspunsul nr. 1 din Măsurile de remediere nr. 5, autoritatea contractantă, nedispunând nicio remediere în sensul solicitat, a arătat că: „a. A modificat Formularul 18, prin modificarea titulaturii de „investiții proprii" în „investiții în sarcina Delegatului"; b. A apreciat că investițiile realizate de delegat pentru construirea celulei 2, fiind realizate din „fonduri puse la dispoziție de utilizatori", iar nu din fonduri proprii ale operatorilor (potrivit art. 44 alin. 1 lit. a si g din Legea nr. 51/2006, coroborate cu art. 28 din Legea nr. 101/2006) nu pot fi asimilate investițiilor realizate din fonduri proprii ale delegatului, astfel încât proprietatea asupra celulei 2 nu poate aparține, până la încetarea contractului, delegatului”. Ceea ce omite autoritatea contractantă, în opinia contestatorului, este faptul că în cadrul acestei proceduri, plata serviciilor prestate de către delegat se face prin tarif, iar nu prin taxa de salubrizare (cu regimul fiscal aferent), astfel încât taxa de depozitare prevăzută de OUG nr. 196/2005 trebuie inclusă în tariful de depozitare, astfel cum deja a stabilit CNSC. Chiar și în situația în care s-ar fi discutat despre o concesiune de lucrări, cu operarea ulterioară a construcției realizate (chiar celula 1 a depozitului în acest raționament), recuperarea investiției avansate de către operator era recuperata într-un final tot prin tarife de depozitare, astfel încât oricum s-ar fi ajuns la ipoteza reglementată de 6

art. 44 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 51/2006, în înțelesul dat de autoritatea contractantă. Contestatorul apreciază că măsura de remediere adoptată de autoritatea contractantă prin răspunsul 1 din Măsurile de remediere 5 și implicit modificările aduse documentației de atribuire prin răspunsul nr. 1 din Măsura de remediere nr. 4, Măsura de remediere nr. 2, remedierea nr. 24 din Măsura de remediere nr. 3, răspunsul nr. 2 din Clarificarea nr. 3, Clarificarea nr. 6, Clarificarea nr. 8 sunt nelegale și nu respectă Decizia CNSC. Valoarea estimată a contractului a fost calculată prin raportare la cantitățile de deșeuri menționate în Formularul 17, care diferă de cantitățile de deșeuri din Analiza Cost Beneficiu, obligatorii potrivit Deciziei CNSC. Contestatorul precizează că, așa cum a arătat și în notificarea prealabilă, prin răspunsul nr. 2 din Măsura de remediere nr. 4, ce face obiectul acestei contestații, autoritatea contractantă a modificat valoarea estimată a contractului la suma de 325.046.753 lei, valoare care a fost calculată prin raportare la cantitățile de deșeuri menționate în Formularul 18, respectiv: a. cantitate de deșeuri generate de populație de 68.887 tone/an; b. cantitate de deșeuri generate de agenți economici (IIC) de 9.644 tone/an; c. cantitate de deșeuri din sticla de 4.443 tone/an; d. cantitate de deșeuri din plastic de 7.280 tone/an; e. cantitate de deșeuri din metal de 3.259 tone/an; f. cantitate de deșeuri din hârtie si carton de 11.372 tone/an g. cantitate de deșeuri voluminoase de 801 tone. Așadar, autoritatea contractantă nu a calculat valoarea estimată, astfel cum a modificat-o, prin raportare la cantitățile de deșeuri din Analiza Cost Beneficiu, analiză avută în vedere la pronunțarea deciziei CNSC. De asemenea, contestatorul susține că a arătat că prin răspunsul nr. 1 din Măsura de remediere nr. 1, autoritatea contractantă a menționat că „datele care stau la baza întocmirii ofertei sunt cele prezentate în Formularul 18 și nu se va ține cont de informațiile din Analiza Cost Beneficiu prezentată în limba engleză". Însă, în Decizia CNSC s-a reținut că: „mai mult, procedând la analiza fișei de fundamentare - formularul 18 coroborat cu analiza cost beneficiu, Consiliu constata că există neconcordanțe, astfel informațiile suplimentare cu privire la compoziția deșeurilor de care trebuie să țină cont operatorii economici în fundamentarea tarifelor (pagina 25 din setul de formulare [...]) nu corespund cu informațiile din cadrul analizei cost beneficiu (rândurile 40-41 din tabelul „input" [...]) care a stat la baza elaborării valorii estimate" (pag. 24, parag. 1). Chiar dacă decizia CNSC 7

s- a referit în mod expres la cantitatea de deșeuri reciclabile, principiul este aplicabil pentru toate cantitățile de deșeuri. Analizând notificarea prealabilă, prin răspunsul nr. 2 din Măsura de remediere nr. 5, contestat prin prezenta, autoritatea contractantă a menționat că se mențin răspunsurile nr. 2 din Măsura de remediere nr. 4 și răspunsul nr. 1 din Măsura de remediere nr. 1, deoarece „CNSC a constatat că există neconcordanțe, iar măsurile de remediere lămuresc care anume informații vor fi utilizate pentru întocmirea ofertelor. Analiza cost beneficiu a fost publicata doar cu titlu informativ. Toate informațiile relevante pentru desfășurarea contractului de gestiune a activității de depozitare a deșeurilor necesare pentru întocmirea ofertelor au fost prezentate în documentația de atribuire". Menținerea măsurilor de remediere adoptate de autoritatea contractantă în sensul că Analiza cost beneficiu este publicată cu titlu informativ încalcă Decizia CNSC și dispozițiile art. 11 și urm. din Hotărârea nr. 867/2016 referitoare la fundamentarea deciziei de concesionare. Reținând că există neconcordanțe între informațiile din Formularul 18 și informațiile din cadrul Analizei cost beneficiu și că informațiile din cadrul Analizei cost beneficiu au stat la baza elaborării valorii estimate, Consiliu a apreciat obligatorii informațiile din Analiza Cost Beneficiu. Faptul că informațiile din Analiza Cost Beneficiu sunt obligatorii pentru ofertanți și în consecință, nu au valoare informativă, rezultă și din dispozițiile art. 11 și urm. din HG nr. 867/2016 privitoare la fundamentarea deciziei de concesionare. Contestatorul invocă în acest sens dispozițiile art. 11 alin. (1) din HG nr. 867/2016, care prevăd că „potrivit prevederilor art. 7 și 8 din Lege, autoritatea contractantă are obligația de a elabora un studiu de fundamentare a deciziei de concesionare atunci când intenționează să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract de concesiune pe termen lung”, iar dispozițiile art. 16 prevăd că „la realizarea studiului de fundamentare trebuie ținut seama de estimarea cheltuielilor și veniturilor pe întreaga durată a unui proiect, la care trebuie luate în calcul nu numai costurile legate de construcție, ci și totalul cheltuielilor și veniturilor aferente operării și întreținerii de-a lungul perioadei proiectului”. Dat fiind că autoritatea contractantă este obligată să elaboreze un studiu de fundamentare în care trebuie luat în calcul totalul cheltuielilor și veniturilor aferente operării și întreținerii de-a lungul perioadei proiectului, studiu în raport de care se stabilește și valoarea estimată a contractului, informațiile din acest studiu au mai mult decât valoare 8

informativa, ele neputând fi ignorate de către operatori, tocmai în virtutea principiului transparenței și integrității. În consecință, contestatorul consideră că, în vederea respectării deciziei CNSC și a dispozițiilor legale, se impune fie refacerea analizei cost-beneficiu, care stă la baza procedurii de atribuire, fie a documentației de atribuire, astfel încât să reflecte cele reținute prin analiza cost-beneficiu. Valoarea estimată a contractului nu a fost calculată luând în considerare toate elementele de cost care au stat la baza stabilirii valorii veniturilor ce pot fi obținute de concesionar din valorificarea reciclabilelor. Contestatorul consideră că autoritatea contractantă a încălcat principiul transparenței și al asumării răspunderii, precum și dispozițiile obligatorii din Decizia CNSC privind indicarea elementelor de cost care au stat la baza stabilirii veniturilor rezultate din valorificarea deșeurilor reciclabile. În acest sens arată că prin răspunsul nr. 2 din Măsura de remediere nr. 4, veniturile din valorificarea reciclabilelor au fost calculate prin raportare la prețurile deșeurilor reciclabile cuprinse în sheet-ul Input (rubrica Sale price for recoverable materials and energy pct. 76-79) din Analiza Cost Beneficiu, prețuri care oricum nu corespund prețurilor pieței. Contestatorul arată că, prin decizia pronunțată, CNSC a impus autorității contractante să indice atât veniturile ce pot fi obținute din valorificarea materialelor reciclabile, cât și elementele de cost care au stat la baza stabilirii valorii rezultate din valorificarea deșeurilor reciclabile (pag. 24, parag. 2 din Decizia CNSC). Aceste elemente de cost, în integralitate, nu rezultă din măsurile de remediere nr. 4, astfel încât se impune o nouă remediere, în vederea respectării deciziei CNSC și a principiului transparenței. Contestatorul apreciază că răspunsul nr. 9 din măsura de remediere nr. 3 (privind cheltuielile pentru transportul deșeurilor reciclabile de la Stațiile de transfer la Stațiile de sortare și cheltuielile de sortare a acestora) și răspunsul nr. 25 lit. d) din Măsura de remediere nr. 3 (privind redevența din activitatea de valorificare a reciclabilelor), care nu fac oricum referire la niciun cuantum, nu sunt suficiente, operatorii având și alte cheltuieli aferente acestei activități. Prin răspunsul nr. 3 din Măsura de remediere nr. 5, autoritatea contractantă a menținut răspunsul nr. 2 din Măsura de remediere nr. 4, răspunsul nr. 9 din Măsura de remediere nr. 3 și răspunsul nr. 25 lit. d) din Măsura de remediere nr. 3 și a menționat că autoritatea contractantă nu deține informații suplimentare față de cele prezentate în aceste răspunsuri. De asemenea, autoritatea contractantă a menționat că Analiza cost beneficiu a fost publicată doar cu titlu informativ, toate informațiile relevante pentru desfășurarea contractului de gestiune a 9

activității de depozitare a deșeurilor necesare pentru întocmirea ofertelor au fost prezentate în documentația de atribuire. Prin măsura de remediere pe de o parte nu s-a indicat în mod clar elementele de cost care au stat la baza stabilirii valorii rezultate din valorificarea deșeurilor reciclabile, iar pe de altă parte s-a încălcat decizia CNSC și dispozițiile legale din care rezultă că informațiile din analiza cost beneficiu sunt obligatorii, pentru argumentele dezvoltate anterior. Referitor la criteriul de calificare prevăzut prin pct. III.2.3.b) - Cerințele nr. 1 și nr. 2 din Fișa de date, astfel cum a fost modificat prin răspunsul nr. 6 din Măsura de remediere 4 (reluat și prin răspunsul 2 din Clarificarea 5) nu respectă principiile proporționalității și al tratamentului egal, încălcând, totodată, dispozițiile art. 28 alin. (1) și art. 30 alin. (1) lit. a) din HG nr. 867/2016 și pe cele ale deciziei CNSC. Contestatorul precizează că, contestă aceste acte cât și răspunsul nr. 5 din Măsurile de remediere nr. 5. Prin răspunsul nr. 6 din măsura de remediere nr. 4, reluate și în răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 2 din clarificarea nr. 5, autoritatea contractantă a modificat cerințele de calificare nr. 1 și nr. 2 de la secțiunea III. 1.3 din Fișa de date astfel: i. Cerința nr. 1 Asigurarea unui nivel corespunzător al calității - Certificarea sistemului de management al calității - ISO 9001 sau echivalent pentru activități de colectare, tratare și eliminare deșeuri nepericuloase. Informații necesare: - Dovada implementării unui sistem de management al calității în conformitate cu SR EN ISO 9001 sau alte documente echivalente, care probează în mod concludent îndeplinirea cerinței, spre exemplu, proceduri/manual de calitate, activitate procedurală, etc. similare cu cele prevăzute drept condiție pentru obținerea unei certificări ISO 9001, în copii lizibile cu mențiunea „conform cu originalul". În cazul în care oferta este depusă de o asociere, cerințele privind asigurarea unui nivel corespunzător al calității trebuie să fie îndeplinite de fiecare asociat pentru partea de contract pe care o realizează. În cazul ofertanților (persoane fizice sau juridice) de altă naționalitate decât cea română, documentele menționate vor fi transmise în limba de origine, însoțite de traducerea autorizata în limba romana. ii. Cerința nr. 2 Asigurarea unui nivel corespunzător al proiecției mediului - Certificarea sistemului de management in domeniul proiecției mediului, respectiv ISO 14001 sau echivalent pentru 10

activități de colectare, tratare și eliminare deșeuri nepericuloase. Informații necesare: - Dovada implementării unui sistem de management al mediului in conformitate cu SR EN ISO 14001 sau alte documente echivalente, care probează în mod concludent îndeplinirea cerinței, spre exemplu, proceduri/manual de calitate, activitate procedurală, etc. similare cu cele prevăzute drept condiție pentru obținerea unei certificări ISO 14001, în copii lizibile cu mențiunea „conform cu originalul”. In cazul în care oferta este depusă de o asociere, cerințele privind asigurarea unui nivel corespunzător al proiecției mediului trebuie să fie îndeplinite de fiecare asociat pentru partea de contract pe care o realizează. In cazul ofertanților (persoane fizice sau juridice) de altă naționalitate decât cea română, documentele menționate vor fi transmise în limba de origine, însoțite de traducerea autorizată în limba română. Contestatorul susține că a arătat în notificarea prealabilă sub un prim aspect, atât în ceea ce privește certificarea sistemului de management al calității (ISO 9001 sau echivalent), cât și în privința Certificării sistemului de management în domeniul protecției mediului (ISO 14001 sau echivalent), acestea au fost solicitate prin modificările aduse documentației de atribuire și pentru activitățile de colectare a deșeurilor, deși aceste activități de salubrizare nu fac obiectul contractului ce face obiectul procedurii de atribuire. Or, considerentele deciziei CNSC au fost extrem de clare în sensul că obligă autoritatea contractantă la reformularea cerințelor de calificare prin raportare la obiectul contractului de față (pag. 26, ultimul par., pag. 27, par. 1 din Decizia CNSC). Faptul că printre activitățile de salubrizare menționate cu titlu exemplificativ (caracter exemplificativ exprimat ad literam) în decizia CNSC nu se numără și colectarea deșeurilor, aceasta nu înseamnă faptul că această activitate are legătură cu obiectul contractului de delegare a gestiunii. Obiectul contractului de concesiune este cel menționat la pct. II.2.1 din Fișa de date, respectiv art. 2 alin. (1) din Contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, constând în sortarea deșeurilor municipale, respectiv deșeuri din ambalaje, operarea/ administrarea stațiilor de transfer pentru deșeurile municipale, activitatea de administrare a depozitelor de deșeuri, activitatea de transport a deșeurilor rezultate, conform fluxului de deșeuri prevăzut la art. 14 din Contract. Rezultă, astfel, că activitatea de colectare nu face obiectul contractului. Contestatorul invocă în acest sens dispozițiile art. 75 alin. (3) din Legea nr. 100/2016 și art. 28 alin. (3) din HG nr. 867/2016, precum și art. 30 alin. (1) din HG nr. 867/2016. Or, este evident, în opinia contestatorului că principiul proporționalității, dispozițiile legale menționate anterior și decizia CNSC 11

nu pot fi respectate decât în situația în care certificările menționate în cuprinsul Fișei de date se referă în mod specific la acele activități de salubrizare care fac obiectul contractului, iar nicidecum la activitățile de colectare a deșeurilor (în înțelesul Legii nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților), excluse din obiectul contractului de concesiune. Sub un alt aspect, prin notificarea prealabila formulată, contestatorul susține că, a arătat că, sintagma „sau echivalent", specifică acestei materii, se referă la o certificare de alt tip decât ISO 9001 sau ISO 14001, dar nu poate fi restrânsă la elaborarea în cadrul departamentelor interne ale unui operator de proceduri sau manuale, de genul celor care se elaborează în cadrul procedurii de certificare. Ceea ce interesează în acest context, tocmai pentru respectarea tratamentului egal, este certificarea în sine, care poate fi ISO 9001 sau echivalent, respectiv ISO 14001 sau echivalent. Astfel, în cazul în care autoritatea contractantă solicită prezentarea unor certificate emise de un anumit organism de evaluare a conformității, aceasta acceptă și certificate echivalente emise de alte organisme de evaluare a conformității. Mai mult, arată contestatorul, mai ales în condițiile în care „selecția” ofertanților nu mai poate fi realizată nici măcar prin solicitarea licenței ANRSC (licență care ar demonstra capacitatea ori, după caz, experiența similară a ofertantului), măcar aceste certificări trebuie să se refere în mod explicit la activitățile de salubrizare care fac obiectul contractului de concesiune și să fie emise de un organism de certificare. Prin răspunsul nr. 5 din Măsurile de remediere, autoritatea contractantă a comunicat că nu înțelege să aducă nicio remediere documentației de atribuire sub acest aspect. Motivele avute în vedere se referă la faptul că în codul CAEN 3811 - Colectarea deșeurilor nepericuloase (activitatea „gen") include și activitatea de exploatare a instalațiilor de transfer al deșeurilor nepericuloase (activitatea „specie"). Fără a contesta faptul că acesta este codul CAEN pe care operatorul trebuie să îl aibă pentru a putea realiza activitatea de operare a stațiilor de transfer și fără a susține că un operator de colectare nu ar putea desfășura activitatea de operare a stațiilor de transfer (obiect al delegării de gestiune), contestatorul arată că cerința de calificare de a avea certificările solicitate pentru activitatea de colectare a deșeurilor (în înțelesul acestei noțiuni dat de Legea salubrizării nr. 101/2006) este disproporționată față de obiectul contractului analizat. Este evident, astfel, prin raportare la dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 101/2006, faptul că operarea stațiilor de transfer (lit. d din 12

acest articol) este diferită de activitatea de colectare (lit. a și b ale aceluiași art. 2 alin. 3 din Legea nr. 101/2006) și, mai mult, colectarea deșeurilor în înțelesul Legii nr. 101/2006 este net superioară activității de operare a stațiilor de transfer, singura dintre cele două care face obiectul acestei proceduri. Costul total al provizionului constituit pentru închiderea și monitorizarea post - închidere a celulei 1 și a celulei 2 trebuie să se raporteze la durata de viață a celulelor, iar nu la durata contractului. În consecință, răspunsul nr. 7 din Măsurile de remediere nr. 5 este neclar și nelegal. Contestatorul susține că în răspunsurile nr. 14 și nr. 25 lit. b) și c) din măsura de remediere nr. 3, autoritatea contractantă a menționat că „în fișa de fundamentare a tarifelor costul total al fiecărui articol 5.5.1, 5.2, 5.3 se împarte la durata contractului - 25 de ani, rezultând costul pe an al fiecărei activități”. Măsura de remediere adoptată (nr. 3) încalcă dispozițiile legale (art. 12 din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor) privind constituirea provizionului pentru închiderea și monitorizarea post- închidere unui depozit, care trebuie inclus în tariful de depozitare perceput pentru depozitarea deșeurilor într-o anumită celulă care urmează a fi închisă. Astfel, provizionul de închidere și monitorizare post-închidere a celulei 1 se recuperează din tariful perceput pentru depozitarea deșeurilor din celula 1, în timp ce provizionul de închidere și monitorizare post-închidere a celulei 2 se recuperează din tariful perceput pentru depozitarea deșeurilor din celula 2. Potrivit art. 12 din HG nr. 349/2005 „(1) Operatorul depozitului este obligat să își constituie un fond pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia postînchidere. (2) Fondul prevăzut la alin. (1) se păstrează într-un cont purtător de dobândă deschis la o bancă comercială, cu excepția cazului în care operatorul depozitului are calitatea de instituție publică și fondul se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie și contabilitate publică în a cărei rază acesta își are sediul fiscal. Dobânda obținută constituie sursa suplimentară de alimentare a fondului. (3) Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului și se realizează prin eșalonarea anuală a acestei sume, astfel: a) din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrării în funcțiune a depozitului unde se realizează depozitarea deșeurilor pentru terța persoană; b) cota-parte anuală din suma stabilită prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii realizează eliminarea propriilor deșeuri”. 13

De asemenea, arată contestatorul, dispozițiile art. 10 alin. (1) din HG nr. 349/2005 prevăd ca „costurile aferente activității de depozitare se suporta de către generatorii și deținătorii de deșeuri”. În condițiile în care cele două provizioane constituite pentru închiderea și monitorizarea post-închidere a celulei 1, respectiv și a celulei 2 au destinații distincte (închiderea și monitorizarea post- închidere a celulei 1, respectiv a celulei 2), iar dispozițiile legale impun ca tariful de depozitare să includă cheltuielile aferente activităților de eliminare a deșeurilor, măsura de remediere invocată prin notificarea prealabilă (Măsura de remediere nr. 3) încalcă dispozițiile legale. Încălcarea este cu atât mai evidentă cu cât capacitatea celor două celule nu este egală, suprafața celulei 1 fiind mai mare decât cea a celulei 2. Practic, potrivit dispozițiilor documentației de atribuire, ar însemna ca ambele provizioane, și pentru celula 1, și pentru celula 2, se recuperează în 25 de ani, din tarifele de depozitare percepute pentru depozitarea deșeurilor în ambele spații. Însă, provizionul aferent închiderii și monitorizării post-închidere a celulei 1 trebuie să fi fost terminat de recuperat la epuizarea acestui spațiu de depozitare. Prin răspunsul nr. 7 din Măsura de remediere nr. 5, autoritatea contractantă a menținut răspunsurile nr. 14 și nr. 25 lit. b) și c) din Măsura de remediere nr. 3. Autoritatea contractantă a menționat că având în vedere dispozițiile art. 12 din HG nr. 349/2005, Fondul pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia postînchidere (FIMPI) este unic, iar în Formularul nr. 18, astfel cum a fost modificat prin răspunsurile contestate, FIMPI a fost defalcat doar pentru a indica modalitatea de calcul și nu aceea de constituire, care se realizează conform prevederilor legale. Autoritatea a arătat că „FIMPI nu se recuperează, ci se realizează (se constituie și se alimentează) din cota-parte din tarif aferentă, respectiv elementul de cost 5. Fond de închidere și monitorizare post- închidere din Formularul 18 - Fișa de fundamentare a tarifului”. Însă, arată contestatorul, autoritatea contractantă nu a răspuns în mod clar solicitării de remediere formulată. Menținerea măsurii de remediere astfel cum a fost adoptată de autoritatea contractantă privind modalitatea de calcul a FIMPI presupune că atât pentru celula 1, cât și pentru celula 2 fondul de închidere și monitorizare post-închidere se constituie și se alimentează pe o perioadă de 25 de ani, deși închiderea și perioada de monitorizare post-închidere a celulei 1 se realizează la atingerea capacității, cu mult anterior perioadei de 25 de ani. 14

În vederea respectării dispozițiilor legale, costul total al provizionului constituit pentru închiderea și monitorizarea post-închidere a celulei 1, respectiv a celulei 2 trebuie să se raporteze la durata de viață a fiecăreia dintre aceste celule (iar nu la durata contractului), astfel încât fiecare dintre cele două fonduri să fie utilizate la închiderea și asigurarea monitorizării post-închidere a fiecăreia dintre cele două celule. Contestatorul solicită obligarea autorității contractante să precizeze în mod clar, precis și fără ambiguități când vor începe lucrările de închidere a celulei 2 a depozitului ecologic de la ..., respectiv dacă acestea vor începe după expirarea celor 25 de ani de operare a depozitului. Prin răspunsul nr. 13 din măsura de remediere nr. 4, autoritatea contractantă a menționat în mod expres că (i). durata contractului este și durata estimată de exploatare a depozitului, respectiv de 25 de ani, (ii), consumul sumelor colectare in FIMPI se face pe baza situațiilor de lucrări care se întocmesc o dată cu realizarea lucrărilor, pentru închiderea celulei 2 - odată cu atingerea capacității de depozitare, iar (iii), aceste activități (s.n. construire celulei 2 a depozitului, închiderea celulelor depozitului) pot fi realizate și de către terți, astfel încât perioada de consum (minim 56 de ani) a sumelor acumulate nu depinde de perioada de alimentare a sa (25 de ani) de către operatorul depozitului. Aceeași clarificare din care rezultă că ofertantul realizează și lucrările de închidere este menționat și în răspunsul nr. 5 din măsura de remediere nr. 3 se arată în mod explicit faptul că „lucrările de construcție a celulei și închidere a depozitului pot fi executate de operator prin terț”. Or, autoritatea contractantă nu a explicat în mod complet, concret și explicit când se închide depozitul ... întrucât în măsura în care depozitul de la ..., celula 2, se închide odată cu atingerea capacității de depozitare, închiderea celulei 2 excede perioadei contractuale de 25 de ani. Contestatorul susține, de asemenea că, măsura de remediere contravine deciziei Consiliul care a obligat autoritatea contractantă la remedierea documentației, urmând ca în clarificările elaborate, autoritatea contractantă să explice în mod complet, concret și explicit care este durata efectivă de exploatare a depozitului ... ce va fi luata în calcul la determinarea tarifului, care este durata contractului de concesiune și când se închide depozitul .... Contestatorul afirmă că CNSC a avut în vedere faptul că în documentația de atribuire pot fi identificate următoarele informații contradictorii: i. Potrivit Formularului 18, „Pentru fișa de fundamentare se va lua în calcul o durată de viață de 13 ani pentru celula 1 și 12 ani pentru celula 2”; ii. Potrivit Caietului de sarcini (pag. 23), „depozitul ... dispune de o capacitate totală de depozitare a deșeurilor de circa 3.760.000 mc, 15

din care prima celulă are o capacitate pentru circa 1.380.000 mc deșeuri. Perioada totală de viată estimată pentru depozit este de 25 ani, din care prima celulă 13 ani”; iii. Potrivit Anexei 3 la Caietul de sarcini, durata de viată a depozitului va fi de 25 de ani, după care se va închide și va începe perioada de monitorizare post-închidere; iv. Potrivit dispozițiilor art. 9 din Contract si ale pct. II. 1.5) din Fișa de date, în obiectul contractului intră lucrările de închidere a celulei 2 a depozitului ecologic, însă, printr-o interpretare a acestor dispoziții cu cele privind durata contractului, se subînțelege că si închiderea trebuie realizată tot în cadrul celor 25 de ani, ceea ce împiedică operarea celulei 2 pe întreg parcursul celor 25 de ani. Prin răspunsul nr. 8 din Măsura de remediere nr. 5, ce face, de asemenea, obiectul contestației, autoritatea contractantă a menținut măsurile de remediere contestate și a precizat că durata estimată de exploatare a depozitului este de 25 de ani și că nu cunoaște, la data răspunsului, durata reală de exploatare a depozitului, implicit data la care vor începe lucrările de închidere a celulei 2 a depozitului ecologic de la .... Din acest considerent, potrivit susținerilor autorității contractante, aceasta a menționat în răspunsul nr. 5 din măsura de remediere nr. 3 se arată în mod explicit faptul că „lucrările de construcție a celulei și închidere a depozitului pot fi executate de operator prin terți”. Or, arată contestatorul, dat fiind că lucrările de închidere a celulei 2 a depozitului și monitorizarea post închidere a acestei celule sunt cuprinse în obiectul contractului (pct. II.2.1 din Fișa de date), fie durata contractului este mai mare de 25 de ani (pentru a putea exploata depozitul aproximativ 25 de ani, cu închiderea ulterioară a celulei 2), fie durata de exploatare a celulelor este mai mică decât durata contractului menționată în documentația de atribuire (astfel încât și închiderea celulei 2 să fie finalizată, direct de operator ori prin terți, în cadrul celor 25 de ani), elementele de cost ce urmează a fi luate în considerare, în cele două situații, fiind diferite. Măsura de remediere a autorității contractante în sensul că lucrările de închidere a depozitului pot fi executate de operator prin terți nu poate determina prelungirea duratei contractului peste durata de 25 de ani prevăzută in documentație. În vederea respectării aceluiași principiu al transparenței, contestatorul solicită obligarea autorității contractante să pună la dispoziția ofertanților Raportul la Studiul de impact asupra mediului, parte componentă a solicitării acordului de mediu, menționat la pag. 18 16

din Acordul de mediu și alte documente/proiecte privind închiderea depozitelor neconforme, necesare elaborării ofertelor. În ceea ce privește această solicitare formulată prin notificarea prealabila, contestatorul susține că a avut în vedere că prin notificarea nr. 109/16.01.......... a solicitat autorității contractante ca în baza dispozițiilor art. 19 alin. (2) din HG nr. 867/2016, să precizeze datele la care au fost închise ori la care urmează a fi închise depozitele neconforme de la ..., ..., ..., precum și cantitatea de levigat ce urmează a se produce la aceste depozite pe perioada de derulare a contractului, astfel încât ofertanții să poată calcula costurile legate de tratarea levigatului, respectiv de monitorizarea post-închidere a acestor depozite. Față de această solicitare, CNSC a reținut că „deși în obiectul prezentului contract este prevăzută activitatea de monitorizare post- închidere a depozitelor neconforme închise definitiv ..., ... (a se vedea secțiunea II. 1.5) Descrierea succintă a contractului sau a achiziție/achizițiilor din fișa de date a achiziției), autoritatea contractantă nu a comunicat in documentația de atribuire data când au fost închise, nu a estimat cantitățile de levigat ce s-ar putea produce de la aceste depozite și nici modalitatea de gestionare a levigatului, informații necesare ofertanților în aplicarea art. 77 alin. (1) din HG nr. 867/2016, potrivit cărora ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. [...] autoritatea contractantă având obligația să transmită aceste informații potențialilor ofertanți [,..]” (parag. 2 si 3, pag. 28 din Decizia CNSC). Contestatorul consideră că autoritatea contractantă a încălcat decizia CNSC deoarece, i. în răspunsul nr. 9 din măsura de remediere nr. 4 autoritatea contractantă a precizat că „sistarea depozitarii în depozitele neconforme ... a fost în anul 2006, iar pentru depozitul neconform ... sistarea a fost în anul 2009. închiderea definitivă a celor 3 depozite a început la sfârșitul anului 2012. In acest moment lucrările sunt terminate și urmează a fi recepționate. Cu privire la cantitățile de levigat ce s-ar putea produce, la aceasta dată, nu deținem informații. Ofertanții vor estima costurile legate de tratarea levigatului, respectiv de monitorizarea post-închidere în funcție de cele precizate”. ii. în răspunsul nr. 14 din măsura de remediere nr. 3 autoritatea contractantă a precizat că „la această dată nu avem informații cu privire la cantitățile de levigat ce s-ar putea produce. Sistarea depozitarii în depozitele neconforme închise definitiv ... a fost în anul 2006 și închiderea definitivă a început în anul 2012. Sistarea pentru depozitul neconform închis definitiv ... sistarea a fost în anul 2009 și închiderea definitivă a început în anul 2012. Delegatul are obligația să transporte levigatul la stația de epurare a CMID ...”. Contestatorul consideră că prezintă o importanță deosebită pentru estimarea costurilor legate de tratarea levigatului dacă depozitele 17

neconforme au fost închise definitiv într-o singură fază sau în două faze. Deși autoritatea contractantă nu furnizează informații concrete cu privire la aceste aspecte, în Acordul de mediu se prevede că „pentru depozitele ...- închiderea se va realiza în două faze: faza I: închidere provizorie in 2011 și faza II: închidere finală în perioada 2013-2014, cu procedura standard de închidere, conform Ordinului nr. 757/2004; Depozitul ... se va închide final într-o singură fază în perioada 2011- 2012, cu procedura standard de închidere, conform Ordinului nr. 757/2004” (pag. 18 din Acordul de Mediu). De asemenea, contestatorul apreciază că informațiile sunt incomplete și insuficiente și din cauza momentului precizat de autoritatea contractantă ca fiind data închiderii depozitelor neconforme și consideră că prezintă relevanță pentru estimarea costurilor legate de tratarea levigatului data exactă a închiderii definitive, respectiv dacă închiderea a avut loc în luna ianuarie sau în luna decembrie a anului 2012. Prin răspunsul nr. 11 din Măsura de remediere nr. 5, dedus, de asemenea, soluționării, autoritatea contractantă a menținut răspunsul nr. 9 din Măsura de remedieri nr. 4, precizând că nu deține date, nici măcar estimative, privind cantitatea de levigat ce ar putea fi generată. Autoritatea contractantă a menționat că Raportul la Studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „Sistem integrat de Management al Deșeurilor în județul .........” a fost elaborat în scopul obținerii Acordului de mediu pentru proiect, informațiile relevante pentru proiect au fost sintetizate în Acordul de mediu, parte componentă a documentației de atribuire. În vederea respectării Deciziei CNSC, contestatorul apreciază că, în vederea estimării costurilor cu tratarea levigatului, ofertanții au nevoie de informații cat mai complete cu privire la închiderea depozitelor neconforme, și solicită obligarea autorității contractante fie să estimeze cantitățile de levigat ce s-ar putea produce de la aceste depozite, fie să pună la dispoziția ofertanților informații complete în vederea elaborării ofertelor. Contestatorul solicită obligarea autorității contractante la eliminarea riscului de cerere prevăzut la art. 51 alin. (1) din Contractul de delegare a gestiunii introdus prin răspunsul nr. 13 din Măsura de remediere nr. 1 și menținut prin Răspunsul nr. 13 din Măsurile de remediere nr. 5. Contestatorul arată că dispozițiile art. 51 alin. (1) din Contractul de delegare a gestiunii introdus prin răspunsul nr. 13 din măsura de remediere nr. 1 prevăd ca „Riscurile aferente exploatării serviciului, astfel cum sunt acestea prevăzute în Normele de aplicare a Legii nr. 18

100/2016, precum și în Legea nr. 100/2016, se transmit integral Operatorului. Riscurile astfel transmise includ riscul de cerere și riscul de ofertă, astfel cum sunt ele definite de art. 6 alin. (4) din Legea nr. 100/2016”. Or, potrivit art. 6 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 100/2016 riscul de cerere reprezintă riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile care fac obiectul concesiunii de lucrări sau de servicii. Riscul de cerere este exclus în condițiile în care se discută despre instituirea unui monopol asupra activităților concesionate pentru o perioadă de 25 de ani, delegatul având dreptul să beneficieze de exclusivitatea prestării Serviciului în Aria Delegării, nici o altă entitate (societate comercială, consorțiu, serviciu public) neputând presta activitățile care fac obiectul Contractului, în Aria Delegării, potrivit art. 6 lit. e) din Contractul de delegare a gestiunii. Prin răspunsul nr. 13 din Măsura de remediere nr. 5, autoritatea contractantă a menționat că „art. 51 alin. (1) din Contractul de delegare a gestiunii introdus prin răspunsul nr. 13 din măsura de remediere nr. 1 nu se modifică". În opinia autorității contractante, riscul de cerere reprezintă riscul ca cererea reală pentru serviciile care fac obiectul concesiunii să difere semnificativ de estimările prezentate în documentația de atribuire. Or, în contextul în care documentația de atribuire permite modificarea tarifului în toate cazurile prevăzute de art. 15 alin. (1) din Normele metodologice de stabilire, ajustare si modificare a tarifului pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților aprobate prin Ordinul nr. 109/2007, deci inclusiv ipoteza modificării cantităților de deșeuri, riscul de cerere nu există. În măsura în care cererea reală pentru serviciile care fac obiectul concesiunii diferă semnificativ de estimările prezentate în documentația de atribuire delegatul are posibilitatea de a formula cerere de modificare a tarifului. În mod concret, contestatorul consideră că, riscul de cerere astfel cum este definit de autoritatea contractantă nu există dat fiind următoarele prevederi din documentația de atribuire. Prin răspunsul nr. 8 din Măsura de remediere nr. 4, riscurile nr. 30 și 31 din Repartiția riscurilor se modifică astfel: - La gestiunea riscului privind „cantitatea de deșeuri transferate diferă substanțial de cea planificată" (pct. 30) este menționat că: „In situația în care se înregistrează o modificare substanțială a cantităților de deșeuri transferate față de cantitatea estimată la data contractării, care determină modificarea costurilor cu o influență mai mare de 5%, pe o perioadă de 3 luni consecutiv, Concesionarul este îndreptățit să solicite aprobarea unei modificări a tarifului în condițiile legii. Modificarea tarifului se va realiza obligatoriu în corelație cu actualizarea datelor privind generarea, colectarea separata, tratarea și valorificarea Deșeurilor”. 19

- La gestiunea riscului privind „structura (compoziția) deșeurilor transferate diferă de cea planificată” (pct. 31) este menționat că: „In situația în care se înregistrează o modificare substanțiala a compoziției (structurii) deșeurilor transferate față de estimările la data contractării, care determină modificarea costurilor cu o influență mai mare de 5%, pe o perioadă de 3 luni consecutiv, Concesionarul este îndreptățit să solicite aprobarea unei modificări a tarifului în condițiile legii. Modificarea tarifului se va realiza obligatoriu în corelație cu actualizarea datelor privind generarea, colectarea separată, tratarea și valorificarea Deșeurilor”. Prin urmare, a introduce riscul de cerere cu această semnificație, echivalează nu doar cu introducerea unor dispoziții contradictorii în cuprinsul documentației, dar chiar cu încălcarea ipotezelor de modificare a tarifului prevăzute în Ordinul nr. 109/2007. Prin adresa nr. 17204/......... ........./05.05.........., Consiliul solicită autorității contractante documentele emise de la ultima decizie, în copie certificată în conformitate cu dispozițiile art. 18 și art. 20 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 116 alin. (2) din Legea 100/2016, precum și dovada respectării prevederilor art. 16 alin. (2) și art. 6 alin. (4) din Legea nr. 101/2016 în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării prezentei sub sancțiunea reglementată de art. 20 alin. (5) din actul normativ antemenționat. De asemenea, în situația în care autoritatea contractantă a adoptat vreo măsură de remediere, Consiliul a solicitat transmiterea dovezii respectării prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 5208/11.05.........., înregistrată la CNSC cu nr. 18701/15.05.......... autoritatea contractantă transmite punctul de vedere față de contestație solicitând respingerea acesteia ca nefondată, și actele solicitate. Autoritatea contractantă precizează că, referitor la invocarea contestatorului referitoare la Calculul greșit al valorii estimate, și, Măsură de remediere a documentației de atribuire privind taxa de depozitare nu respecta dispozițiile legale si Decizia CNSC, a adoptat Măsuri de remediere nr. 4, Răspunsul nr. 1. Prevederile legislative în baza cărora a fost adoptat acest răspuns sunt detaliate în cuprinsul acestuia; Răspuns 1 (Măsuri de remediere nr 4) „În conformitate cu prevederile OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu și prevederile Ordinului nr. 2413/2016 privind modificarea Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la 20

Fondul pentru mediu, taxa pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare va fi suportată de proprietarul depozitului. - Ordonanță de Urgență nr. 196 din 22 decembrie 2005 privind Fondul pentru mediu „Cap. III Veniturile Fondului pentru mediu art. 9 (1) Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din: c) taxele încasate de la proprietarii sau după caz administratorii de depozite pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 2*); Anexa 2 Taxele încasate pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate în vederea eliminării finale prin depozitare în anul ......... și începând cu anul 2018 -Anul ......... 80 lei/tonă - începând cu anul 2018 120 lei/tonă” - Ordin nr. 2.413 din 21 decembrie 2016 privind modificarea Ordinului ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu „art. 16 (1) începând cu data de 1 ianuarie ........., proprietarii sau, după caz, administratorii de depozite au obligația de a declara și de a plăti la Fondul pentru mediu taxa pentru deșeurile inerte și deșeurile nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare în spații autorizate în acest scop, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr 105/2006, cu modificările și completările ulterioare. (2) Obligația prevăzută la alin. (1) revine următorilor proprietari sau, după caz, administratori de depozite. a) care dețin sau administrează depozite autorizate de deșeuri inerte, pentru deșeurile inerte încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare; b) care dețin sau administrează depozite autorizate de deșeuri nepericuloase, pentru deșeurile municipale încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare: c) care dețin sau administrează depozite autorizate de deșeuri nepericuloase, pentru deșeurile nepericuloase de orice altă origine, eliminate final prin depozitare, care satisfac criteriile de acceptare la depozitul de deșeuri nepericuloase." In Contractul de delegare a gestiunii se introduce un nou articol cu următorul conținut: „Art. 53 Taxa pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare, conform Anexa 2 la 21

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, va fi suportată de proprietarul depozitului” Prin Răspunsul 1 din Măsuri de remediere nr 5 autoritatea contractantă a adus precizări și clarificări suplimentare: Răspuns 1 (Măsuri de remediere nr. 5) „Formularul 18 Fișa de fundamentare a tarifului element de cost 1.9 Investiții proprii - se va citi 1.9 Investiții în sarcina Delegatului, element de cost 191 Achiziția de bunuri: containere, utilaje, echipamente, vehicule, instalație de ardere a gazului, sistem de supraveghere video. etc... - se va citi 1.9.1 Achiziția de bunuri: instalație de ardere a gazului etc., iar element de cost 1.8.2 - achiziționate din fonduri proprii pe durata prestării serviciilor - se va citi 1.8.2 - achiziționate din fonduri proprii pe durata prestării serviciilor (containere, utilaje, echipamente, vehicule, sistem de supraveghere video, generator de urgență etc.) Se atașează Formularul 18 Fișa de fundamentare a tarifului refăcut”. Având în vedere prevederile Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 44, alin. (2) „Finanțarea cheltuielilor de capital pentru realizarea obiectivelor de investiții publice ale unităților administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilități publice, se asigură din următoarele surse: ... g) fonduri puse la dispoziție de utilizatori';" și art. 44, alin. (4) „Bunurile realizate în cadrul programelor de investiții ale unităților administrativ-teritoriale aparțin domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, dacă sunt finanțate din fonduri publice, sau revin în proprietatea publică a acestora, ca bunuri de retur, dacă au fost realizate cu finanțare privată în cadrul unor programe de investiții asumate de operator prin contractul de delegare a gestiunii serviciului, la expirarea acestuia”, coroborate cu prevederile Legii nr. 101/2016, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 28 alin. (1), (2) și (3): „(1) Sursele de finanțare a lucrărilor de investiții se asigură potrivit prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr 51/2006 republicată (2) Investițiile realizate de operatori de drept privat din fonduri proprii pentru reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea sistemului public de salubrizare se vor amortiza de către aceștia pe durata contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare. (3) Investițiile în infrastructura specifică serviciilor de salubrizare care se realizează din fonduri proprii ale operatorilor de drept privat constituie bunuri de retur: bunurile astfel realizate rămân în proprietatea 22

operatorilor pe toată durata contractului de delegare a gestiunii și revin de drept, la expirarea contractului, gratuit și libere de orice sarcini, unităților administrativ-teritoriale. fiind integrate domeniului public al acestora. în contractul de delegare a gestiunii se vor menționa bunurile de retur, respectiv modul de repartiție a categoriilor de bunuri realizate de operator până la încetarea, din orice cauză, a contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare”. Fondurile pentru realizarea lucrărilor de construcții prevăzute la elementul de cost 1.9.2 provin de la utilizatorii serviciului, prin cota parte din tarif aferentă acestui element de cost, investițiile astfel realizate de către operatorul depozitului (Delegat) aparțin domeniului public al Delegatarului Astfel, art. 17.1 din contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare se modifică și va avea următorul conținut: „17.1. Bunurile de Retur 17.1.1. Acestea sunt: a) bunurile Delegatarului puse la dispoziția Delegatului, prin concesionare, pe întreaga Durată a Contractului, în scopul prestării Serviciului Acestea sunt și rămân în proprietatea Delegatarului pe întreaga Durată a Contractului. Delegatul primește posesia și dreptul de folosință asupra acestor bunuri, pe întreaga durată a Contractului. b) bunurile rezultate din investițiile prevăzute de prezentul Contract în sarcina Delegatului, realizate din fonduri proprii ale acestuia Acestea rămân proprietatea Delegatului pe întreaga Durată a executării Contractului. 17.1.2. Inventarul Bunurilor de Retur existente la Data Semnării Contractului este prevăzut în Anexa nr. 4 la prezentul Contract. Pentru Bunurile de Retur prevăzute la art. 17.1.1. lit. a) se încheie un proces- verbal de predare-primire între Delegat și Delegatar, care constituie Anexa nr. 5 la prezentul Contract. în situația în care pe parcursul executării Contractului Delegatarul investește în Bunuri de Retur noi de natura celor prevăzute la art. 17.1.1 lit. a) acestea vor fi concesionate Delegatului, iar Anexele nr. 4 și nr. 5 vor fi actualizate corespunzător. Sunt Bunuri de Retur, fără însă a se limita la acestea: Instalațiile de Deșeuri așa cum sunt definite acestea la art. 1 din prezentul Contract. Bunurile de Retur, proprietate publică sunt supuse inventarierii anuale și se evidențiază distinct în patrimoniul Delegatului. 17.1.3. Toate Bunurile de Retur revin de drept Delegatarului, la încetarea Contractului din orice cauză, libere de orice sarcini și gratuit Excepție de la regula transferului cu titlu gratuit fac doar acele bunuri realizate prin investiții prevăzute în prezentul Contract în sarcina Delegatului, realizate din fonduri proprii ale acestuia, bunuri care în situația încetării Contractului înainte de termen revin Delegatarului cu plata de către acesta a valorii neamortizate a respectivelor bunuri. 17.1.4. Delegatul are obligația de a efectua lucrări de întreținere, modernizare, reparare și/sau înlocuire a Bunurilor de Retur 23

pe Durata Contractului, conform Caietului de Sarcini al Serviciului (Anexa nr. 2 la prezentul Contract) Delegatul se va asigura că toate Bunurile de Retur sunt exploatate, întreținute și asigurate în conformitate cu instrucțiunile de fabricație și că sunt folosite conform normelor de siguranță. 17.1.5 Investițiile făcute pentru înlocuirea Bunurilor de Retur deteriorate sau furate și care sunt realizate din fonduri proprii ale Delegatului, rămân în proprietatea sa pe toată Durata Contractului și revin de drept, la Data încetării Contractului, gratuit și libere de orice sarcini, Delegatarului, fiind Integrate domeniului public. 17.1.6 Investițiile realizate de Delegat din fonduri proprii pentru reabilitarea, modernizarea șl dezvoltarea Bunurilor de Retur, se vor amortiza de către acesta pe Durata Contractului 17.1.7. Delegatul nu va folosi nicio parte a unui bun sau a spațiilor de lucru pentru care a fost acordat dreptul de administrare, în alt scop decât prestarea Serviciului, fără aprobarea scrisă și prealabilă a Delegatarului care este proprietarul respectivului bun/spațiu. 17.1.8. Delegatului îi este interzis să constituie garanții reale asupra oricărui element aferent Bunurilor Delegatarului 17.1.9. Delegatul nu poate închiria sau ceda, sub nicio formă juridică folosința Bunurilor de Retur și elementelor lor componente 17.1.10. Delegatul este obligat să exploateze și să întrețină Bunurile Delegatarului cu diligența unui bun proprietar". Celula 2 a depozitului este bun al Delegatarului conform art. 17.1.2.. prin urmare Taxa pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare, conform Anexa 2 la OUG nr 196/2005, va fi suportată de proprietarul depozitului - respectiv Delegatarul - Județul ........., atât pe perioada de operare a celulei 1 cât și a celulei 2. Răspunsul 1 din Măsuri de remediere nr 5 completează răspunsul 1 din Măsuri de remediere nr 4, susține autoritatea contractantă. De asemenea, autoritatea contractantă precizează că taxa de 80 lei/to sau 120 lei/to, oricum nu poate fi inclusă în tarif (care este licitabil și se referă la întreaga cantitate de deșeuri intrată în incinta depozitului), taxa fiind o valoare fixă și se referă doar la cantitatea de deșeuri inerte și nepericuloase încredințate în vederea eliminării finale prin depozitare, fără cantitatea de deșeuri reciclabile. Prin urmare, răspunsurile date de autoritatea contractantă nu încalcă legislația și nu sunt restrictive, în opinia acesteia, taxa pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea 24

eliminării finale prin depozitare, conform Anexa 2 la OUG nr 196/2005, va fi suportată de proprietarul depozitului - respectiv Delegatarul - Județul ........., atât pe perioada de operare a celulei 1, cât și a celulei 2. Autoritatea contractantă și-a asumat această obligație prin introducerea în contractul de delegare a art. 53, fapt comunicat contestatarului prin răspunsul 1 din Măsuri de remediere nr 4, astfel: „În Contractul de delegare a gestiunii se introduce un nou articol cu următorul conținut: Art. 53 Taxa pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare, conform Anexa 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, va fi suportată de proprietarul depozitului" Același răspuns a fost transmis simultan și la alți 5 operatori economici, care au solicitat clarificări sau au formulat notificări prealabile, prin publicarea în SEAP a măsurilor de remediere și a răspunsurilor la solicitările de clarificări, la revenirea din suspendarea precedentă, operatori care nu au mai revenit cu clarificări, notificări sau contestații. Referitor la contestarea „A.2. Valoarea estimată a contractului a fost calculată prin raportare la cantitățile de deșeuri menționate în Formularul 17, care diferă de cantitățile de deșeuri din Analiza Cost Beneficiu, obligatorii potrivit Deciziei CNSC, respectiv punctele 21-32 din contestație”, autoritatea contractantă a adoptat măsuri de remediere, cu respectarea principiilor transparenței și tratamentului egal, prin următoarele răspunsuri: Răspuns 2: (Măsuri de remediere nr. 5) „Se mențin răspunsurile nr. 2 din Măsură de remediere nr. 4 și nr. 1 din Măsură de remediere nr. 1 - deoarece CNSC „constată că există neconcordanțe", iar măsurile de remediere lămuresc care anume informații vor fi utilizate pentru întocmirea ofertelor. Analiza cost beneficiu a fost publicată doar cu titlu informativ Toate informațiile relevante pentru desfășurarea contractului de gestiune a activității de depozitare a deșeurilor și necesare pentru întocmirea ofertelor au fost prezentate în documentația de atribuire”. Răspuns 2 (Măsuri de remediere nr. 4) „Valoarea estimată a contractului a fost determinată astfel Vec = Vea X D unde: Vec = reprezintă valoarea estimată în lei a contractului: Vea = valoarea estimată anuală în lei a contractului calculată astfel: Vea = Vdd + Vdr; Vdd = reprezintă valoarea veniturilor rezultate din depozitarea deșeurilor generate anual de către populație și IIC. calculată astfel: Vdd = (68 887 tone/an X 96,75 lei/tonă) + (9.644 tone/an X 108 lei/tonă) = 7.706.369 lei/an Vdr = reprezintă valoarea veniturilor 25

rezultate din valorificarea deșeurilor reciclabile generate de populație și IIC calculată astfel. Vdr = 4.443 tone/an (sticlă) X 91.29 lei/tonă + 7.280 tone/an (plastic) X 273.86 lei/tonă +3.259 tone/an (metal) X 547,72 lei/tonă + 11 372 tone/an (hârtie & carton) X 91.29 lei/tonă + 801 tone/an (deșeuri voluminoase) X 91,29 lei/tonă- 5.295.501 lei/an D = reprezintă durata contractului de 25 de ani Prin urmare, valoarea estimată anuală a contractului luând în considerare și veniturile obținute din valorificarea deșeurilor reciclabile este: Vea = Vdd + Vdr = 7.706.369 lei/an + 5.295.501 lei/an = 13.001.870 lei/an Astfel, Vec = 13 001.870 lei/an X 25 ani = 325.046.753 lei Notă: Pentru deșeurile reciclabile (sticlă, plastic, metal, hârtie & carton) s-au avut în vedere prețurile estimate în euro prezentate în Analiza Cost-Beneficiu și au fost stabilite în lei (1 euro - 4,5643 lei) la cursul BNR la data de 22.03..........”. Pentru informațiile privind cantitățile deșeurilor generate de populație și de către IIC precum și tarifele maxime acceptate de la populație și IIC, sunt cele prezentate în Formularul F18 din Documentația de Atribuire Valoarea tuturor investițiilor realizate atât prin proiectul: Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul ......... cât și prin investițiile ce vor cădea în sarcina viitorului operator au fost luate în considerare în Analiza Cost-Beneficiu. Tarifele maxime stabilite prin Analiza Cost-Beneficiu acoperă toate costurile necesare suportabilității și sustenabilității sistemului de management al deșeurilor solide. Răspuns nr. 1 (Măsuri de remediere nr. 1) „Datele care stau la baza întocmirii ofertei sunt cele prezentate în Formularul 18 și nu se va ține cont de informațiile din Analiza Cost Beneficiu prezentată în limba engleză". Autoritatea contractantă consideră că, prin măsurile adoptate, autoritatea contractantă a respectat decizia CNSC și a recalculat valoarea contractului cu introducerea veniturilor estimate, obținute din valorificarea deșeurilor reciclabile, folosind informațiile privind cantitățile de deșeuri prezentate în formularul 18, clarificând neconcordanțele constatate atât de CNSC, cât și de contestator. Aceste neconcordanțe au apărut ca urmare a recensământului din anul 2011. Urmare a datelor publicate după acest recensământ, 26

populația județului ......... a scăzut semnificativ comparativ cu informațiile prezentate în Analiza cost-beneficiu Astfel, păstrând indicii de generare a deșeurilor, atât pentru populația urbana, cât și pentru cea rurală, au rezultat cantitățile prezentate în formularul 18, cantități estimate apropiate de situația existentă în județul .......... Autoritatea contractantă a considerat că fundamentarea tarifelor trebuie realizată pe cantități de deșeuri cât mai apropiate de realitate. De asemenea, autoritatea contractantă a considerat că veniturile obținute din activitatea de valorificare a deșeurilor reciclabile nu trebuie incluse în fișa de fundamentare, deoarece valoarea materialelor reciclabile este influențată foarte puternic de costurile de transport și de procesare. Prin urmare prețurile materialelor reciclabile sunt foarte volatile și depind de ciclul economic și de tehnologie, astfel încât este foarte dificilă realizarea unor prognoze. România nu are la acest moment o industrie de reciclare matură, astfel încât orice date privitoare la preț s-ar putea să nu fie valabile în viitor. De exemplu, în perioada 2008- 2009, în Marea Britanie, prețurile la carton care în perioada 2004-2008 au fost în medie 53 lire/tona, au scăzut la 19 lire/tona, iar pet-ul care a avut un preț mediu de 156 lire/tonă, a scăzut la 75 lire/tonă. (Aceste informații sunt preluate din cadrul aplicației de finanțare pentru proiectul „Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul .........”). Acestea au fost și motivele pentru care autoritatea contractantă nu a luat în considerare la stabilirea valorii totale a contractului, veniturile obținute din valorificarea deșeurilor reciclabile. Referitor la susținerea contestatorului „A.3. Valoarea estimată a contractului nu a fost calculată luând în considerare toate elementele de cost care au stat la baza stabilirii valorii veniturilor ce pot fi obținute de concesionar din valorificarea reciclabilelor, susținute la pct. 33-39 din contestație”, autoritatea contractantă susține că a adoptat măsuri de remediere, cu respectarea principiilor transparenței și tratamentului egal: Răspuns 3: (Măsuri de remediere nr. 5) „Se mențin răspunsul nr. 2 din Măsură de remediere nr. 4. răspunsul nr. 9 din Măsură de remediere nr. 3 și răspunsul nr. 25 lit. d) din Măsură de remediere nr. 3: Autoritatea contractantă nu deține informații suplimentare față de cele prezentate în aceste răspunsuri. Analiza cost beneficiu a fost publicată doar cu titlu informativ Toate informațiile relevante pentru desfășurarea contractului de gestiune a activității de depozitare a deșeurilor și necesare pentru întocmirea ofertelor au fost prezentate în documentația de atribuire”. Rășpuns_2 (Măsuri de remediere nr 4) „Valoarea estimată a contractului a fost determinată astfel. Vec = Vea X D unde: Vec = reprezintă valoarea estimată în lei a contractului; 27

Vea = valoarea estimată anuală în lei a contractului calculată astfel: Vea = Vdd + Vdr: Vdd = reprezintă valoarea veniturilor rezultate din depozitarea deșeurilor generate anual de către populație și IIC, calculată astfel Vdd = (68.887 tone/an X 96.75 lei/tonă) + (9.644 tone/an X 108 lei/tonă) = 7.706.369 lei/an Vdr = reprezintă valoarea veniturilor rezultate din valorificarea deșeurilor reciclabile generate de populație și IIC, calculată astfel: Vdr = 4.443 tone/an (sticlă) X 91,29 lei/tonă + 7.280 tone/an (plastic) X 273.86 lei/tonă +3.259 tone/an (metal) X 547,72 lei/tonă + 11.372 tone/an (hârtie & carton) X 91,29 lei/tonă + 801 tone/ari (deșeuri voluminoase) X 91,29 lei/tonă= 5.295.501 lei/an D - reprezintă durata contractului de 25 de ani. Prin urmare, valoarea estimată anuală a contractului luând în considerare și veniturile obținute din valorificarea deșeurilor reciclabile este: Vea = Vdd + Vdr = 7706 369 lei/an + 5.295 501 lei/an = 13.001.870 lei/an Astfel, Vec = 13.001.870 lei/an X 25 ani = 325.046.753 lei Notă: Pentru deșeurile reciclabile (sticlă, plastic, metal, hârtie & carton) s-au avut în vedere prețurile estimate în euro prezentate în Analiza Cost-Beneficiu și au fost stabilite în lei (1 euro-4.5643 lei) la cursul BNR la data de 22.03........... Pentru informațiile privind cantitățile deșeurilor generate de populație și de către IIC precum și tarifele maxime acceptate de la populație și IIC, sunt cele prezentate în Formularul F18 din Documentația de Atribuire Valoarea tuturor investițiilor realizate atât prin proiectul: Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul ......... cât și prin investițiile ce vor cădea în sarcina viitorului operator au fost luate în considerare în Analiza Cost-Beneficiu. Tarifele maxime stabilite prin Analiza Cost-Beneficiu acoperă toate costurile necesare suportabilității și sustenabilității sistemului de management al deșeurilor solide". Răspuns 9: (Măsuri de remediere nr. 3) „Delegatul va avea contact direct cu generatorii de deșeuri prin intermediul PPCD-urilor de pe stațiile de transfer și depozitul .... Având în vedere că operatorul CMID valorifică materialele recuperabile este și in responsabilitatea lui să desfășoare această 28

activitate pentru informarea, responsabilizarea, educarea și conștientizarea populației cu privire la necesitatea preselectării și valorificării materialelor recuperabile, prin toate mijloacele pe caro le are la îndemână: mass-media scrisă și audiovizuală, broșuri, afișe inclusiv în școli. Delegatul CMID va valorifica financiar materialele. recuperate. Sumele rezultate din valorificare se constituie venit al operatorului CMID. în tarifele menționate în fișa de date intra cheltuielile pentru transportul deșeurilor reciclabile de la Stațiile de transfer la Stația de sortare și cheltuielile de sortare a acestora". Răspuns 25 (Măsuri de remediere nr. 3) d) „Redevența din activitatea de valorificare a reciclabilelor va fi 10% din valoarea facturilor încasate pentru reciclabile așa cum sunt cuprinse în informații suplimentare din Formularul 18 și nu se include în F18- Fundamentarea tarifului. Redevențele se vor percepe conform prevederilor contractuale: redevența din activitatea de salubrizare și redevența din activitatea de valorificare a deșeurilor reciclabile". Tocmai în baza principiului asumării răspunderii, Analiza cost beneficiu a fost publicată doar cu titlu informativ Autoritatea contractantă a considerat că veniturile obținute din activitatea de valorificare a deșeurilor reciclabile nu trebuie incluse în fișa de fundamentare, deoarece valoarea materialelor reciclabile este influențată foarte puternic de costurile de transport și de procesare. Prin urmare, prețurile materialelor reciclabile sunt foarte volatile și depind de ciclul economic și de tehnologie, astfel încât este foarte dificilă realizarea unor prognoze. România nu are la acest moment o industrie de reciclare matură, astfel încât orice date privitoare la preț s-ar putea să nu fie valabile în viitor. De exemplu, arată autoritatea contractantă, în perioada 2008-2009, în Marea Britanie, prețurile la carton care în perioada 2004- 2008 au fost în medie 53 lire/tona, au scăzut la 19 lire/tona, iar pet-ul care a avut un preț mediu de 156 lire/tonă, a scăzut la 75 lire/tonă. (Aceste informații sunt preluate din cadrul aplicației de finanțare pentru proiectul ..Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul ........."). Acestea au fost și motivele pentru care autoritatea contractantă nu a luat în considerare la stabilirea valorii totale a contractului, veniturile obținute din valorificarea deșeurilor reciclabile. Mai mult, toate elementele de cost aferente gestionarii deșeurilor reciclabile și, implicit, care stau la baza obținerii unor venituri din valorificarea acestora nu sunt altele decât cheltuielile pentru transportul deșeurilor reciclabile de la Stațiile de transfer la Stația de sortare și cheltuielile de sortare a acestor deșeuri, așa cum se arată în Răspunsul nr 9 din Măsuri de remediere nr. 3. Referitor la „B. Criteriul de calificare prevăzut prin pct. III.2.3.b) - Cerințele nr. 1 și nr. 2 din Fișa de date, astfel cum a fost modificat prin răspunsul nr. 6 din Măsură de remediere 4 (reluat și prin răspunsul 2 din 29

Clarificarea 5) nu respectă principiile proporționalității și al tratamentului egal, încălcând, totodată, dispozițiile art. 28 alin. (1) și art. 30 alin. (1) lit. a) din HG nr. 867/2016 și pe cele ale deciziei CNSC. În consecința, contestăm atât aceste acte ale Autorității contractante, cât și răspunsul nr. 5 din Măsurile de remediere nr. 5”, contestat la pct. 40-52 din contestație, autoritatea contractantă arată că a adoptat Măsura de remediere nr. 5, Răspunsul nr 5 și Măsura de remediere 4, Răspunsul nr. 6 cu respectarea principiilor tratamentului egal și al proporționalității. Astfel, în cazul în care cerințele de calificare nr. 1 și 2 s-ar fi referit doar la activitatea de operare a stațiilor de transfer, potențialii ofertanți care dețin certificate ISO 9001 și ISO 14001 pentru activitatea de colectare a deșeurilor nepericuloase, fără detalierea pe subactivități, nu s-ar fi calificat. Răspuns 5: (Măsuri de remediere nr. 5) „Răspuns 6 din măsuri de remediere nr. 4 și informațiile din anunțul de tip erată nr. 103131/04.04.......... la anunțul de Concesionare numărul ........./........., precum și informațiile din clarificare nr 11 nu se modifică. Conform Ordinului președintelui Institutului Național do Statistică privind actualizarea clasificării activităților din economia națională - CAEN - Rev 2, nr. 337/2007 și Notelor explicative la CAEN Revizuit 2 Clasificarea activităților din economia națională, publicate de Monitorul Oficial, ediția 2007. activitatea de colectare a deșeurilor include și activitatea de exploatare a instalațiilor de transfer al deșeurilor nepericuloase. „3811 Colectarea deșeurilor nepericuloase Această clasă include. - colectarea deșeurilor solide nepericuloase (gunoi) din cadrul zonelor locale, cum este colectarea deșeurilor din gospodării și întreprinderi cu ajutorul coșurilor de gunoi, tomberoanelor, containerelor etc.. ce pot include materiale reciclabile mixte - colectarea materialelor reciclabile - colectarea gunoaielor în coșuri de gunoi amplasate în locuri publice Această clasă include, de asemenea: - colectarea deșeurilor provenite din activități de construcții și demolări - colectarea și eliminarea deșeurilor, cum ar fi praful și molozul - colectarea deșeurilor provenite din filaturi - activitatea de exploatare a instalațiilor de transfer al deșeurilor nepericuloase”. 30

De asemenea, activitatea de tratare și eliminare a deșeurilor nepericuloase include și activitatea de depozitare pentru deșeurile nepericuloase, „3821 Tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase Această clasă include eliminarea și tratarea înainte de eliminare a deșeurilor nepericuloase solide sau nu: - activitatea de depozitare pentru deșeurile nepericuloase - eliminarea deșeurilor nepericuloase prin combustie, incinerare sau alte metode, cu sau fără producție de electricitate, abur înlocuitori de combustibili, biogaz, cenușă sau alte produse secundare destinate utilizării ulterioare etc. - tratarea deșeurilor organice în vederea eliminării - producția de compost din deșeuri organice". Răspuns 6 (Măsuri de remediere nr. 4): Cerința nr. 1 de la secțiunea III. 1.3) Capacitatea tehnică din Anunțul de concesionare nr. ........./......... și de la secțiunea lll.2.3.b) Standarde de asigurare a calității și de protecție a mediului din Fișa de date se modifică și va avea următorul conținut: „Cerința nr. 1 Asigurarea unui nivel corespunzător al calității - Certificarea sistemului de management al calității - ISO 9001 sau echivalent pentru activități de colectare, tratare și eliminare deșeuri nepericuloase. Informații necesare: Dovada implementării unui sistem de management al calității în conformitate cu SR EN ISO 9001 sau alte documente echivalente, care probează în mod concludent îndeplinirea cerinței, spre exemplu, proceduri/manual de calitate, activitate procedurală, etc. similare cu cele prevăzute drept condiție pentru obținerea unei certificări ISO 9001, în copii lizibile cu mențiunea "conform cu originalul". În cazul în care oferta este depusă de o asociere, cerințele privind asigurarea unui nivel corespunzător al calității trebuie să fie îndeplinite de fiecare asociat pentru partea de contract pe care o realizează. În cazul ofertanților (persoane fizice sau juridice) de altă naționalitate decât cea română, documentele menționate vor fi transmise în limba de origine, însoțite de traducerea autorizata în limba română”. Cerința nr. 1 de la secțiunea III. 1.3) Capacitatea tehnică din Anunțul de concesionare nr. ........./......... și de la secțiunea III 2.3.b) Standarde de asigurare a calității și de protecție a mediului din Fișa de date se modifică și va avea următorul conținut: „Cerința nr. 2 Asigurarea unui nivel corespunzător al proiecției mediului - Certificarea sistemului de management în domeniul protecției mediului, respectiv ISO 14001 sau echivalent pentru activități de colectare, tratare și eliminare deșeuri nepericuloase. Informații necesare: - Dovada implementării unui sistem de management al mediului în conformitate cu SR EN ISO 14001 sau alte documente echivalente, care probează în mod concludent îndeplinirea cerinței, spre exemplu, proceduri/manual de calitate, activitate procedurală, etc similare cu cele prevăzute drept condiție 31

pentru obținerea unei certificări ISO 14001, în copii lizibile cu mențiunea "conform cu originalul". In cazul în care oferta este depusă de o asociere, cerințele privind asigurarea unui nivel corespunzător al protecției mediului trebuie să fie îndeplinite de fiecare asociat pentru partea de contract pe care o realizează. În cazul ofertanților (persoane fizice sau juridice) de altă naționalitate decât cea româna, documentele menționate vor fi transmise în limba de origine, însoțite de traducerea autorizata în limba română”. Contestatorul solicită și eliminarea din cele două cerințe referitoare la calitate și protecția mediului a sintagmei „sau echivalent” și a textului: „alte documente echivalente, care probează în mod concludent îndeplinirea cerinței, spre exemplu, proceduri/manual de calitate, activitate procedurală, etc similare cu cele prevăzute drept condiție pentru obținerea unei certificări ISO 9001”. Aceste prevederi, arată autoritatea contractantă, au fost incluse de la început în documentația de atribuire care a fost evaluată de ANAP. Modificarea cerințelor, conform solicitărilor contestatorului ar duce la restricționarea dreptului de participare al altor operatori economici la procedură. Referitor la „C. Costul total al provizionului constituit pentru închiderea și monitorizarea post- închidere a celulei 1 și a celulei 2 trebuie să se raporteze la durata de viață a celulelor, iar nu la durata contractului. În consecință, răspunsul nr. 7 din Măsurile de remediere nr. 5 este neclar și nelegal”, invocat de contestator la pct. 53-64, autoritatea contractantă arată că, a adoptat măsuri de remediere Prevederile legislative în baza cărora a fost adoptat acest răspuns sunt detaliate în cuprinsul acestora, astfel: Răspuns 7: (Măsuri de remediere nr. 5) „Se mențin răspunsurile nr. 14 și nr. 25 Ut. b) și c) din Măsură de remediere nr. 3. Astfel, potrivit art. 12 din HG nr. 349/2005: (1) Operatorul depozitului este obligat să își constituie un fond pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului, denumit "Fond pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia postînchidere = FIMPI”. FIMPI este unic, în Formularul 18 - Fișa de fundamentare a tarifului. FIMPI a fost defalcat doar pentru a indica modalitatea de calcul și nu aceea de constituire, care se realizează conform prevederilor legale FIMPI (și nu provizionul) nu se recuperează ci se realizează (se constituie și se alimentează) din cota-parte din tarif aferentă - respectiv 32

elementul de cost 5. Fond de închidere și monitorizare post-închidere din Formularul 18 - Fișa de fundamentare a tarifului. Provizionul - în acest caz provizionul constituit pentru cheltuielile legate de protecția mediului înconjurător, respectiv pentru: protejarea aerului: gestiunea apelor uzate; gestiunea deșeurilor, protejarea solului, a apelor subterane și a apelor de suprafață; protejarea biodiversității și a peisajului: alte activități de protejare a mediului înconjurător - este un instrument contabil care permite operatorului economic să constituie și să alimenteze FIMPI din veniturile realizate înainte de impozitare, respectiv cheltuiala cu acest tip de provizion este o cheltuială deductibilă. Acest provizion este unic și are o destinație unică: constituirea și alimentarea unui singur FIMPI”. Răspuns 14: (Masuri de remediere nr. 3) „Pentru calculul costurilor aferente activității de transport și transfer deșeuri de la stațiile de transfer .......... ..., ..., ... la depozitul ecologic de la ..., ofertanții vor utiliza o greutate specifică a deșeurilor din containerele stațiilor de transfer în valoare de 350 kg/m3 Deșeurile din construcții și demolări (deșeurile provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a acestora) fac obiectul unor contracte separate încheiate de operator, la tariful prevăzut la punctul 8 Nu se i-au în calculul ofertelor deșeurile din această proveniență. La această dată nu avem informații cu privire la cantitățile de levigat ce s-ar putea produce. Sistarea depozitării în depozitele neconforme închise definitiv ... a fost în anul 2006 și închiderea definitivă a început în anul 2012. Sistarea depozitării pentru depozitul neconform închis definitiv ... a fost în anul 2009 și închiderea definitivă a început în anul 2012. Delegatul are obligația să transporte levigatul la stația de epurare a CMID ... Anexa 1.1 nu se va lua în considerare. Cantitățile luate în considerare la calculul tarifelor sunt cele din Formularul 18. Se va respecta NTPA conform prevederilor legale. ST ......... și ... deversează în canalizarea orășenească, iar ST ... și ... deversează în emisar natural. Pentru modalitatea de raportare a costului privind activitatea de monitorizare post închidere a depozitelor neconforme închise definitiv vă rugăm să consultați Formularul 18. „- Fiecare cost identificat de către ofertant va fi raportat astfel: În Fișa de fundamentare a tarifului pentru populație - raportarea fiecărui cost va fi în procent de 87.7% din costul total identificat În Fișa de fundamentare a tarifului pentru IIC - raportarea fiecărui cost va fi în procent de 12,3% din costul total identificat” Costul total se calculează pentru o perioadă de activitate de monitorizare de 30 ani. 33

Fondul pentru închidere și monitorizare post-închidere din care se finanțează această activitate se constituie integral în perioada contractuală, respectiv 25 de ani. În fișa de fundamentare a tarifelor costul total al fiecărui articol 5,5.1, 5.2, 5.3 se împarte la durata contractului - 25 ani, rezultând costul pe an al fiecărei activități în această limită se constituie provizionul de închidere conform prevederilor legale. Fondul va fi calculat începând cu primul an de contract. Cota-parte din tarifele de depozitare care alimentează fondul se stabilește inițial prin proiect: în acest scop au fost defalcate în fișa de fundamentare a tarifului - formular 18 - cele 3 componente ale FIMPI: - închiderea și monitorizarea post-închidere a celulei 1; - închiderea și monitorizarea post-închidere a celulei 1; - monitorizarea post-închidere a depozitelor neconforme închise din ..., ... și .... FIMPI se constituie și se realizează unitar, prin eșalonarea anuală a valorii sale totale, și se alimentează trimestrial, pe toată durata contractului - 25 ani - din provizioanele constituite de operator. Consumul sumelor acumulate în FIMPI se face pe baza situațiilor de lucrări care se întocmesc o dată cu realizarea lucrărilor, astfel - pentru monitorizarea post-închidere a depozitelor neconforme închise din ..., ... și ... - începând din primul an de activitate; - pentru închiderea celulei 1 - odată cu atingerea capacității de depozitare a acesteia. - pentru monitorizarea post-închidere a celulei 1 - pe o perioadă de 30 ani, începând cu data încheierii lucrărilor de închidere aferente, - pentru închiderea celulei 2 - odată cu atingerea capacității de depozitare a acesteia; - pentru monitorizarea post-închidere a celulei 2 - pe o perioadă de 30 ani, începând cu data încheierii lucrărilor de închidere aferente; Aceste activități pot fi realizate și de către terți astfel încât perioada de consum (minim 56 de ani) a sumelor acumulate în FIMPI nu depinde de perioada de alimentare a sa (25 de ani). Stația de spălare roți nu este prevăzută cu separator de hidrocarburi. Generatorul existent asigură doar alimentarea cu energie electrică a sistemului de stingere a incendiilor și nu poate fi utilizat în alte scopuri Soluțiile tehnice alternative la cele existente cad în sarcina operatorului. 34

Nu există surse alternative de energie pentru funcționarea echipamentelor stațiilor de transfer. Volumul maxim include și straturile de material inert pentru acoperirea periodică. Utilajele puse la dispoziție nu sunt înmatriculate, înmatricularea acestora este în sarcina autorității contractante. Nu deținem alte informații față de cele puse la dispoziție Pentru fiecare din stațiile de transfer puterile electrice sunt Pi-15Kw și respectiv Pa-12Kw. Pentru CMID: Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se face din postul de transformare unde este instalat și postul de măsurare (contorul), în clădirea administrativă este montat tabloul general de distribuție cu contor de energie electrică și conexiuni pentru alimentarea cu energie electrică: 15 kW pentru iluminatul drumului de acces de la exteriorul depozitului, și, de asemenea, alimentarea generală cu tensiune și legăturile posibile pentru instalațiile electrice, în conformitate cu necesitățile amplasamentului, cum ar fi: Linia de sortare (circa 200 kW) Clădire administrativă, iluminat și încălzire (cca 60 kW) Conexiune pentru stația de gaz (circa 20 kW) Conexiune pentru pompe de levigat (circa 50 kW) - Conexiune pentru stația de tratare ape uzate (circa 150 kW) - Conexiune pentru sistemul de control al bazinului tampon Conexiune pentru sistemul de combatere a incendiilor (circa 40 kW) Conexiune pentru instalația de spălarea a anvelopelor (circa 20 kW + încălzire electrică pentru conducte) - Conexiune pentru podul basculă (31 Kw) - Conexiune pentru stația de alimentare cu apă ( 3 kW + încălzire electrică pentru conducte) Iluminatul drumurilor din incinta (circa 15 kW) Stație meteo (2 kW) Stație spălare roți (11 Kw) Acționare electrică poartă (2x7 kW) tablou de legături pentru depozit (în jur de 30 kW) pentru iluminatul mobil al depozitului, atunci când va fi nevoie, sau pentru alți utilizatori mobili posibili. Puterea electrică instalată estimată este de 630 kW”. Răspuns 25: (Măsuri de remediere nr 3) „a) Se vor respecta cerințele din Formularul 18. b) și c) Pentru modalitatea de raportare a costului privind activitatea de monitorizare post închidere a depozitelor neconforme închise definitiv vă rugăm să consultați Formularul 18: „- Fiecare cost identificat de către ofertant va fi raportat astfel: - în Fișa de fundamentare a tarifului pentru populație - raportarea fiecărui cost va fi în procent de 87. 7% din costul total identificat - în Fișa de fundamentare a tarifului pentru IIC - raportarea fiecărui cost va fi în procent de 12,3% din costul total identificat". 35

Costul total se calculează pentru o perioadă de activitate de monitorizare de 30 ani. Fondul pentru închidere și monitorizare post-închidere din care se finanțează aceste activități se constituie integral în perioada contractuală, respectiv 25 de ani în fișa de fundamentare a tarifelor costul total al fiecărui articol 5. 5.1. 5.2, 5.3 se împarte la durata contractului - 25 ani, rezultând costul pe an al fiecărei activități”. Autoritatea contractantă consideră că, prin răspunsurile date în măsurile de remediere, a respectat prevederile legale și a adus lămuriri suplimentare pentru completarea fișelor de fundamentare. Solicitarea contestatarului ignoră prevederile legale (art. 12 din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor) care fac referire la depozitele de deșeuri și nu la părți ale acestora (celulele 1 și 2 în cazul de față). Referitor la „D. Vă solicităm să dispuneți obligarea autorității contractante să precizeze în mod clar, precis și fără ambiguități când vor începe lucrările de închidere a celulei 2 a depozitului ecologic de la ..., respectiv dacă acestea vor începe după expirarea celor 25 de ani de operare a depozitului”, invocat de contestator la pct. 65-72, autoritatea contractantă arată că, prin răspunsurile date în măsurile de remediere, a furnizat toate informațiile de care dispune la această dată. Elementul de cost luat în considerare este același, respectiv cota parte din tarifele de depozitare care alimentează FIMPI pe durata contractului. Răspuns 8: (Măsuri de remediere nr 5) „Se mențin răspunsurile nr. 13 din Măsură de remediere nr. 4 și nr. 5 din Măsură de remediere nr. 3. Durata estimată de exploatare a depozitului este de 25 de ani; autoritatea contractantă nu cunoaște, la această dată durata REALĂ de exploatare a depozitului, implicit data la care vor începe lucrările de închidere a celulei 2 a depozitului ecologic de la ... și tocmai de aceea în răspunsul nr 5 din Măsură de remediere nr. 3 se arată în mod explicit faptul că „lucrările de construcție a celulei 2 și de închidere a depozitului pot fi executate de operator prin terți”. Răspuns 13 (Măsuri de remediere nr. 4) „Fondul de închidere și monitorizare post-închidere - FIMPI - se constituie și se realizează unitar, prin eșalonarea anuală a valorii sale totale, și se alimentează trimestrial, pe toată durata contractului care este și durata estimată de exploatare a depozitului, respectiv 25 ani - din provizioanele constituite de operator. 36

Cota-parte din tarifele de depozitare care alimentează fondul se stabilește inițial prin proiect: în acest scop au fost defalcate în fișa de fundamentare a tarifului - formular 18 - cele 3 componente ale FIMPI: - închiderea și monitorizarea post-închidere a celulei 1; - închiderea și monitorizarea post-închidere a celulei 2; - monitorizarea post-închidere a depozitelor neconforme închise din ..., ... și ... Consumul sumelor acumulate în FIMPI se face pe baza situațiilor de lucrări care se întocmesc o dată cu realizarea lucrărilor, astfel. - pentru monitorizarea post-închidere a depozitelor neconforme închise din ..., ... și ... - începând din primul an de activitate; - pentru închiderea celulei 1 - odată cu atingerea capacității de depozitare a acesteia, - pentru monitorizarea post-închidere a celulei 1 - pe o perioadă de 30 ani, începând cu data încheierii lucrărilor de închidere aferente/ - pentru închiderea celulei 2 - odată cu atingerea capacității de depozitare a acesteia: - pentru monitorizarea post-închidere a celulei 2 - pe o perioadă de 30 ani, începând cu data încheierii lucrărilor de închidere aferente. Aceste activități pot fi realizate și de către terți, astfel încât perioada de consum (minim 56 de ani) a sumelor acumulate în FIMPI nu depinde de perioada de alimentare a sa (25 de ani) de către operatorul depozitului". Răspuns 5: (Măsuri de remediere nr. 3) „Conform analiza cost beneficiu - investiții - rând 440-447 și - costuri de operare - rând 537: - închiderea celulei 1 (interimar + final) - 4 500 000 Euro - închiderea celulei 2 (interimar + final) = 2 662 625 Euro - monitorizare post închidere - 30.000 Euro / an / depozit neconform închis și celula CMID Rezultă astfel valoarea FIMPI (estimare doar pentru a oferi o bază de calcul unitară): - închidere + monitorizare celulă 1 ( 30 ani X 30 000 Euro) = 5 400 000 Euro - închidere + monitorizare celulă 2 (30 ani X 30.000 Euro) = 3.562.625 Euro - Monitorizare post-închidere a depozitelor neconforme închise definitiv ..., ... și Negrește (3 depozite X 30 ani X 30.000 Euro) - 2 700 000 Euro TOTAL FIMPI = 11.662.625 Euro. - construcția celulei 2 (inclusiv a rampei de acces în celula 2) - 4.000.000 Euro 37

Este în obligația operatorului CMID proiectarea lucrărilor de închidere a depozitului Lucrările de construcție a celulei și închidere a depozitului pot fi executate de operator prin terți”. Durata estimată de exploatare a depozitului este de 25 de ani; autoritatea contractantă nu cunoaște, la această dată, durata reală de exploatare a depozitului, implicit data la care vor începe lucrările de închidere a celulei 2 a depozitului ecologic de la ... și tocmai de aceea în răspunsul nr. 5 din Măsură de remediere nr. 3 se arată în mod explicit faptul că „lucrările de construcție a celulei 2 și de închidere a depozitului pot fi executate de operator prin terți”. Autoritatea contractantă consideră că în situația în care celula 2 nu- și va atinge capacitatea până în anul 25 de contract și durata de exploatare va creste, obligația de închidere a depozitului va fi preluată de următorul operator al depozitului, dar finanțarea cheltuielilor de închidere se va realiza din FIMPI, fond constituit de primul operator conform prevederilor legale. Art. 12 alin. (3) - (7) din HG nr 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, actualizată, cu modificările și completările ulterioare, prevede astfel. „(3) Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului și se realizează prin eșalonarea anuală a acestei sume, astfel a) din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrării în funcțiune a depozitului unde se realizează depozitarea deșeurilor pentru terța persoană; b) cota-parte anuală din suma stabilită prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii realizează eliminarea propriilor deșeuri. (4) Cota-parte din tarifele de depozitare care alimentează fondul se stabilește inițial prin proiect și se recalculează la cel mult 3 ani în vederea asigurării sumei stabilite la alin. (3) (5) Fondul se alimentează trimestrial, după finalizarea încasărilor contravalorii operațiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual pe toată perioada exploatării depozitului; aceste sume sunt previzionate. (6) Consumul fondului se face pe baza situațiilor de lucrări care se întocmesc o dată cu realizarea lucrărilor, la închiderea depozitului sau a unei părți a depozitului. Operatorul utilizează fondurile previzionate constituite în acest scop pe baza situațiilor de lucrări justificative 38

(7) Fondul prevăzut la alin (1) nu se include la masa credală în caz de lichidare judiciară, el urmând să fie folosit numai în scopul pentru care a fost constituit”. Având în vedere cele prezentate autoritatea contractantă consideră că prin răspunsurile formulate a clarificat aspectele semnalate, cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, prin indicarea unei date arbitrare de începere a lucrărilor de închidere a celulei 2, autoritatea contractantă ar încălca principiul asumării răspunderii prevăzut în Legea nr. 100/2016. Referitor la „E. În vederea respectării aceluiași principiu al transparentei, vă solicităm să obligați autoritatea contractantă să pună la dispoziția ofertanților Raportul la Studiul de impact asupra mediului, parte componenta a solicitării acordului de mediu, menționat la pag. 18 din Acordul de mediu și alte documente/proiecte privind închiderea depozitelor neconforme, necesare elaborării ofertelor”, invocat de contestator la pct. 73-80 din contestație, autoritatea contractantă arată că, prin răspunsul nr. 11 din măsura de remediere nr 5, a fost explicat clar că Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat în vederea obținerii Acordului de mediu și toate informațiile au fost sintetizate în acest document: Răspuns 11: (Măsuri de remediere nr. 5) „Se menține răspunsul nr 9 din Măsură de remediere nr. 4; la această dată, autoritatea contractantă nu deține date, nici estimative, privind cantitatea de levigat ce ar putea fi generată. Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în județul ........." a fost elaborat în anul 2009 de către SC IPROCHIM SA ........., secția Proiecție Mediu, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile procedurii- cadru de evaluare a impactului asupra mediului în scopul obținerii Acordului de mediu pentru proiectul sus-menționat Informațiile relevante pentru proiect au fost sintetizate în Acordul de mediu, parte componentă a documentației de atribuire”. În acordul de mediu este prevăzut clar că închiderea depozitelor ... se va realiza în doua faze. Prin modificarea acordului de mediu, anexa la caietul de sarcini, se prevede clar că închiderea depozitelor ... se va realiza în două faze, dar cu modificarea perioadei de așteptare între cele două faze de la 1 an la 60 de zile. La închiderea depozitelor s-a respectat Acordul de mediu. În ceea ce privește date estimate pentru cantitățile de levigat ce s-ar putea produce, în Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu sunt aceste informații. In baza principiului asumării răspunderii autoritatea contractantă nu poate oferi date de care nu dispune. De asemenea, operatorul depozitului poate gestiona situațiile de generare accidentală a unei cantități semnificative de levigat în 39

depozitele închise, în condițiile prevăzute de Ordinul nr 109 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților. Referitor la „F. Vă solicităm să dispuneți obligarea autorității contractante la eliminarea riscului de cerere prevăzut la art. 51 alin. (1) din Contractul de delegare a gestiunii introdus prin răspunsul nr. 13 din Măsură de remediere nr. 1 și menținut prin Răspunsul nr. 13 din Măsurile de remediere nr. 5, supuse cenzurii Consiliului prin prezenta contestație”, invocat de contestator la pct. 81-87, din contestație, autoritatea contractantă consideră că, a respectat prevederile art. 6 alin. 4 din Legea 100/2016, așa cum s-a cerut în notificările depuse de ofertanți și a completat contractul de delegare respectând prevederile legale. Răspuns 13: (Măsuri de remediere nr 5) „Clauza prevăzută la art. 51 alin. (1) din Contractul de delegare a gestiunii introdusă prin răspunsul nr. 13 din Măsură de remediere nr. 1 nu se modifică. Conform art. 2, lit. n) din Legea 51/2006 republicată cu modificările și completările ulterioare: n) monopol în domeniul serviciilor de utilități publice - situație de piață caracteristică unor servicii de utilități publice care, pe o arie teritorială delimitată, pot fi furnizate/prestate numai de un singur operator. Poziția de monopol a delegatului este dată de dreptul său de a beneficia de exclusivitatea prestării Serviciului în Aria Delegării. Din această exclusivitate derivă riscul de ofertă, respectiv riscul ca furnizarea serviciilor de către delegat să nu corespundă cererii. Riscul de cerere reprezintă riscul ca cererea reală pentru serviciile care fac obiectul concesiunii să difere semnificativ de estimările prezentate în documentația de atribuire”. Răspuns nr. 13 (Măsuri de remediere nr. 1) „În Contractul de delegare a gestiunii se introduce un nou articol cu următorul conținut: „Articolul 51 - DISTRIBUIREA RISCURILOR ÎNTRE DELEGAT Șl DELEGAT AR (1) Riscurile aferente exploatării serviciului, astfel cum sunt acestea prevăzute în Normele de aplicare ale Legii 100/2016 precum și în Legea 100/2016, se transmit integral Operatorului. Riscurile astfel transmise includ astfel riscul de cerere și riscul de ofertă, astfel cum sunt ele definite de art. 6 alin. 4 din Legea 100/2016. 40

(2) Menținerea echilibrului contractual pe durata executării contractului se va realiza exclusiv prin solicitările Operatorului de modificare a tarifelor de salubrizare, în cazurile limitativ și expres prevăzute de Ordinul 109/2007 (3) Repartiția riscurilor se va constitui ca anexa nr. 11 la contractul de delegare a gestiunii”. Atașăm Anexa nr. 11 Repartiția riscurilor Se elimină anexa Repartiția riscurilor din secțiunea IV Formulare. La Articolul 4. alin. (3) se introduce lit. k) Repartiția riscurilor (Anexa nr. 11). Conform prevederilor documentației de atribuire, ofertanții au dreptul să propună amendamente odată cu oferta, privind modificarea Clauzelor contractuale pe care le-a stabilit autoritatea contractantă”. În anexa nr. 11 Repartiția riscurilor sunt și riscuri de cerere (de exemplu 30 și 31) și riscuri de ofertă. Urmare a solicitărilor primite, autoritatea contractantă a introdus în contractul de delegare a gestiunii art. 51, care detaliază repartiția riscurilor între delegat și delegatar. Totodată, acest articol creează cadrul contractual necesar pentru gestionarea apariției oricărei situații determinate de realizarea efectivă a riscurilor. În concluzie, autoritatea contractantă, consideră că, - toate răspunsurile la solicitările de clarificări și măsurile de remediere adoptate, au fost înțelese și considerate corespunzătoare de toți operatorii economici care le-au solicitat, cu excepția contestatorului - toate cerințele/solicitările, așa cum au fost remediate/corectate prin măsurile de remediere și răspunsurile la solicitările de clarificări, nu încalcă legislația și nu sunt restrictive. - autoritatea contractanta concesionează ce are în prezent și în condițiile existente ale Sistemului integrat de management al deșeurilor solide din Județul ........., nu în condițiile stabilite sau pe care dorește să le stabilească contestatorul - condițiile stabilite până în prezent nu sunt nici ilegale nici restrictive și pot fi îndeplinite de către orice operator economic, potențial ofertant. - toate condițiile, cerințele, informațiile despre obiectul concesiunii, de care dispune autoritatea contractantă, sunt puse la dispoziția ofertanților, - operatorii economici care doresc să participe la procedura de atribuire, trebuie să-și asume riscurile așa cum au fost descrise de autoritatea contractantă, procedura fiind organizată în condițiile reale existente în prezent - o parte din operatorii economici, inclusiv contestatarul, au participat la vizita în teren organizată de autoritatea 41

contractantă, la Centrul de Management, la Stații de transfer, la Depozite închise. - Autoritatea contractantă consideră că, și contestatorul are toate informațiile pentru a elabora oferta. Având în vedere că, în cuprinsul contestației înregistrate la CNSC cu nr. ........./........., SC ......... SA, solicită studierea dosarului achiziției, prin adresa nr. 18856/1450C1/15.05.........., CNSC îl invită în vederea studierii acestuia. Contestatorul s-a prezentat în vederea studierii în data de 18.05........... Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: JUDEȚUL ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de achiziție publică, în vederea atribuirii contractului de concesiune, având ca obiect: „Delegarea prin Concesionare a Gestiunii Serviciului Public de Management și Operare a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) din județul ........., a stațiilor de transfer și platformelor publice de colectare de la ..., ........., ..., a flotei de vehicule de transport deșeuri între stațiile de transfer și CMID”, cod CPV 90531000-8, 45222110-3, 45233228-3, 90513000-6, 90514000-3, prin publicarea în SEAP a anunțului de concesiune nr. ........./........., elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă. Conform anunțului de participare, criteriul de atribuire stabilit este „prețul ofertei 90,00 prețul ofertei 10,00”, iar valoarea estimată a contractului este 259.278.356,25 lei. Pe rolul Consiliului, în cadrul prezentei proceduri, a fost depusă anterior contestația nr. 329/06.02.........., înregistrată la CNSC sub nr. 4822/09.02.........., formulată de către SC ......... SA împotriva documentației de atribuire care a constituit obiectul dosarului nr. ........./.......... Prin Decizia nr. .../........./........./14.03.......... lămurită prin Încheierea nr. 127/........./........./27.03.........., Consiliul a „respins excepția invocată de autoritatea contractantă. A admis, în parte, în ceea ce privește capătul de cerere privind remedierea documentației de atribuire, contestația depusă de SC ......... SA în contradictoriu cu JUDEȚUL .......... A obligat autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, în conformitate cu prevederile legislației incidente din domeniul concesiunilor de lucrări și al concesiunilor de servicii și cu motivarea aferentă prezentei. Măsurile dispuse vor fi duse la îndeplinire în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei. A respins ca nefondat capătul de cerere privind anularea procedurii de atribuire. A dispus continuarea procedurii de achiziție publică în cauză. Obligatorie. 42

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare”. Această decizie a rămasă definitivă având în vedere faptul că nu a fost atacată cu plângere, de către niciuna din părți, iar potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 este obligatorie, cele statuate în dispozitivul și cuprinsul motivării ei beneficiază de autoritate de lucru judecat. În atari condiții, părțile din cauza soluționată de Consiliu, sunt obligate să respecte întocmai decizia pronunțată. Împotriva măsurilor de remediere urmare a punerii în aplicare a deciziei antemenționate, SC ......... SA a depus prezenta contestație. Analizând prezenta contestație nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. ........./ ......... formulată de SC ......... SA în raport cu contestația nr. 329/06.02.........., înregistrată la CNSC sub nr. 4822/09.02.......... ce a constituit obiectul dosarului nr. ........./........., Consiliul constată că motivarea în fapt și drept a celei de a doua contestații reia o parte din aspectele sesizate în cadrul primei contestații, respectiv calculul greșit al valorii estimate, cerința de calificare prevăzută la pct. III.2.3.b), cantitatea de levigat ce urmează a se produce la depozitele neconforme ..., ..., ... pe perioada de derulare a contractului. În vederea punerii în aplicare a Deciziei nr. .../........./........./ 14.03.........., autoritatea contractantă a postat în SEAP măsuri de remediere. Procedând la analiza acestor măsuri de remediere în raport cu cele reținute de CNSC în cadrul deciziei nr. .../........./........./14.03.........., Consiliul reține următoarele aspecte: Referitor la calculul greșit al valorii estimate în cadrul Deciziei nr. .../........./........./14.03.......... s-a reținut faptul că „procedând la analiza pe fond a contestației, referitor la criticile cu privire la calculul greșit al valorii estimate Consiliul reține următoarele: - potrivit art. 12 Legea 100/2016 „(1) Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii este cifra totală de afaceri a concesionarului generată pe durata contractului, fără TVA, în schimbul lucrărilor și serviciilor care fac obiectul concesiunii, precum și pentru bunurile accesorii acestor lucrări și servicii. (2) Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii se estimează de către autoritatea contractantă înainte de inițierea procedurii de atribuire și este valabilă la momentul inițierii procedurii de atribuire prin transmiterea spre publicare a anunțului de concesionare sau a anunțului de intenție în cazul concesiunii de servicii sociale ori alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 3. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), în cazul în care valoarea concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii în momentul atribuirii contractului de concesiune este mai mare cu peste 20% decât valoarea sa estimată la momentul inițierii procedurii de atribuire, se va considera că estimarea valabilă este cea rezultată la momentul atribuirii contractului de concesiune”. 43

- Potrivit art. 13 din același act normativ „(1) Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii utilizând o metodă obiectivă ce trebuie specificată în documentația de atribuire, prin raportare, în special, la următoarele: a) valoarea oricărei forme de opțiune sau de prelungire a duratei concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii; b) venitul din achitarea onorariilor și a amenzilor de către utilizatorii lucrărilor/serviciilor, altele decât cele colectate în numele autorității contractante; c) plățile sau orice avantaje financiare, sub orice formă, efectuate de către autoritatea contractantă sau de către orice altă entitate publică în favoarea concesionarului, inclusiv compensația pentru respectarea obligației de serviciu public și subvențiile publice de investiții; d) valoarea granturilor sau a oricăror avantaje financiare, sub orice formă, primite de la terți pentru executarea concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii; e) venitul din vânzarea oricăror active care fac parte din concesiunea de lucrări sau din concesiunea de servicii, cu respectarea prevederilor legale referitoare la regimul juridic al bunurilor proprietate publică; f) valoarea tuturor bunurilor și serviciilor care sunt puse la dispoziția concesionarului de către entitățile contractante, cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor sau furnizarea serviciilor; g) orice premiu sau plată acordată candidaților/ofertanților”. Procedând la analiza justificărilor privind determinarea valorii estimate a contractului, care potrivit art. 9 alin. (2) lit. d) HG nr. 867/2016 se regăsește în strategia de contractare, Consiliul constată faptul că autoritatea contractantă a menționat următoarele: „calculul valorii estimate s-a realizat în funcție de cantitatea de deșeuri generată anual în tone și tariful în lei/tonă pentru populație și IIC (instituții, industrie, comerț). Anul de referință pentru determinare valorii estimate a contractului este 2016. (...) Tarifele au fost calculate luând în considerare valoarea tuturor bunurilor puse la dispoziție concesionarului de către autoritate contractantă, toate costurile investițiilor din sarcina concesionarului, cât și toate costurile de operare ale sistemului, la care s-a adăugat și o cotă rezonabilă de profit. Tarifele maxime rezultate în urma analizei cost beneficiu, pentru activitățile desfășurate în cadrul CMI sunt: - Tariful maxim depozitare pentru deșeurile generate de populație la CMID ... sau ST ... ........., ..., ... (tarif 1) este de 96,75 lei/tonă fără TVA - Tariful maxim depozitare pentru IIC la CMID ... sau ST ... ........., ..., ... (tarif 2) este de 108,0 lei/tonă fără TVA” Ulterior, prin răspunsul la întrebarea formulată de un operator economic interesat „Vă rugăm să ne comunicați dacă în calculul valorii estimate și a tarifelor maxime admise de 96,75 lei/tonă respectiv 108,0 lei/tonă ați luat în considerare și prevederile Legii nr. 384/2013 privind aprobarea OG nr. 44

31/2013 pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul de mediu și unde se menționează introducerea unor taxe suplimentare pe tona de deșeuri eliminate final, începând cu anul .........”, autoritate contractantă a recunoscut faptul că „în calculul valorii estimate si a tarifelor maxime admise de 96,75 lei/tona respectiv 108,0 lei/tona nu au fost luate în considerare prevederile Legii nr. 384/2013 privind aprobarea OG nr. 31/2013 pentru modificarea si completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul de mediu”. Față de aceste aspecte, Consiliul constată că în stabilirea valorii estimate și implicit a tarifului maxim impus în cadrul documentației de atribuire, autoritatea contractantă nu a ținut cont de următoarele prevederi legale exprese și imperative: - art. 10 din HG nr. 349/2005 „(1) Costurile aferente activității de depozitare se suportă de către generatorii și deținătorii de deșeuri. (2) Autoritățile administrației publice locale iau măsuri ca atât costurile prevăzute pentru organizarea și exploatarea unui depozit de deșeuri municipale, cât și costurile estimate pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului să fie acoperite de prețul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deșeu în acel depozit. (3) Autoritățile administrației publice locale iau măsurile necesare pentru ca operatorii de salubritate care desfășoară activități de precolectare, colectare și transport să depună aceste deșeuri la depozitele la care a fost arondată localitatea în care aceștia își desfășoară activitatea conform contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prin concesiune. Localitățile care sunt arondate la depozit sunt indicate în acordul/autorizația de mediu, după caz. (4) Tarifele pentru activitatea de depozitare a deșeurilor trebuie să includă cheltuielile aferente tuturor operațiilor precizate de entitatea centrală pentru protecția mediului. - art. 9 alin. (1) lit. c) „Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din: (...) taxele încasate de la proprietarii sau, după caz, administratorii de depozite pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 2” în anexa amintită fiind indicate taxele în valoare de 80 de lei/tonă pentru anul ......... și 120 lei/tonă începând cu anul 2018. Mai mult, procedând la analiza fișei de fundamentare – formularul 18 coroborat cu analiza cost beneficiu, Consiliul constată că există neconcordanțe, astfel informațiile suplimentare cu privire la compoziția deșeurilor de care trebuie să țină cont operatorii economici în fundamentarea tarifelor (pagina 25 din setul de formulare publicat în SEAP în anexa anunțului de participare, sub identificatorul „[PWCN2878/003] 004Sectiunea IV Formulare_Concesionare CMID-semnat.doc.p7s”) nu corespund cu informațiile din cadrul analizei cost beneficiu (rândurile 40-41 din tabelul „input” al fișierului publicat în SEAP în anexa anunțului de participare, sub identificatorul „[PWCN2878/001] 005Analiza cost_beneficiu_Concesionare CMID.xls.p7s”) care a stat la baza elaborării valorii estimate. De asemenea, din cadrul analizei cost beneficiu nu rezultă nici elementele de cost care au stat a baza stabilirii veniturilor rezultate din valorificarea deșeurilor reciclabile. 45

Referitor la costurile aferente închiderii celulei 2, Consiliul reține faptul că în analiza cost beneficiu autoritatea contractantă nu a cotat aceste cheltuieli (rândul 446 „Provision for interim (2038) and final (2041) closure of cell 2 Ros.” din tabelul „investments”), cu toate că lucrările aferente închiderii celulei 2 din cadrul depozitului ecologic județean de la ... face obiectul prezentului contract, potrivit prevederilor secțiunii „II.1.5) Descrierea succintă a contractului sau a achiziției/achizițiilor” din fișa de date a achiziției și ale celor consemnate la pagina 21 din caietul de sarcini publicat în SEAP sub identificatorul „[PWCN2878/012] 002Sectiunea II Caiet de Sarcini operare CMID-semnat.pdf.p7s”. Față de aceste aspecte, Consiliul urmează să admită criticile cu privire la valoarea estimată”. Cu toate acestea, pentru a pune în aplicare Decizia nr. .../........./........./14.03.......... autoritatea contractantă a ales să adopte măsura de remediere nr. 4 în sensul „în cadrul contractului de delegare a gestiunii se introduce un nou articol cu următorul conținut: art. 53 Taxa pentru deșeuri inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare, conform anexa 2 al Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, va fi suportată de proprietarul depozitului”, (fila 532 din dosarul achiziției trimis de autoritatea contractantă) măsură postată în SEAP sub identificatorul „[PWCN2878/041] 004Masuri remediere nr. 4 Concesionare CMID-semnat.pdf.p7s” în data de 31.03.......... orele 12:52. Acest răspuns se regăsește și în măsura de remediere nr. 2 (fila 510 din dosarul achiziției trimis de autoritatea contractantă), măsura de remediere nr. 3 (fila 525 din dosarul achiziției trimis de autoritatea contractantă), clarificarea nr. 6 (fila 564 din dosarul achiziției trimis de autoritatea contractantă) și clarificarea nr. 8 (fila 567 din dosarul achiziției trimis de autoritatea contractantă). Față de aceste aspecte, Consiliul constată faptul că autoritatea contractantă a pus în aplicare doar în mod formal Decizia nr. .../........./........./14.03.........., în sensul că nu a stabilit nici urmare a acestei decizii valoarea estimată și implicit a tarifului maxim ținând cont de prevederi legale exprese și imperative, respectiv art. 10 din HG nr. 349/2005 și și art. 9 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 196/2005. Referitor la criticile cu privire la valoarea estimată calculată prin raportare la cantitățile de deșeuri menționate în formularul 17 care diferă de cantitățile de deșeuri din analiza cost beneficiu, Consiliul reține următoarele: 46

- în cadrul Deciziei nr. .../........./........./14.03.......... s-a reținut existența unor neconcordanțe; - ulterior pronunțării acestei decizii autoritatea contractantă a ales să nu le remedieze, susținând în cadrul măsurii de remediere nr. 5 postată pe SEAP sub identificatorul „[PWCN2878/056] 005Masuri remediere nr. 5 Concesionare CMID-semnat.pdf.p7s” că „analiza cost beneficiu a fost publicată doar cu titlu informativ. Toate informațiile relevante pentru desfășurarea contractului de gestiune a activității de depozitare a deșeurilor necesare pentru întocmirea ofertelor au fost prezentate în documentația de atribuire”, în condițiile în care la răspunsul nr. 2 din cadrul măsurii de remediere nr. 4 autoritate contractantă a menționat că „pentru deșeurile reciclabile (...) s-au avut în vedere prețurile estimate în euro prezentate în analiza cost beneficiu”. Față de aceste aspecte autoritatea contractantă a încălcat prevederile art. 71 din Legea nr. 100/2016 care dispune în mod expres și imperativ că autoritatea contractantă „are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura ofertanților/candidaților o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele concesiunii de lucrări sau ale concesiunii de servicii, obiectul contractului, repartizarea riscurilor și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”, aceasta alegând să pună în aplicare decizia CNSC nr. .../........./........./14.03.........., și cu privire la acest aspecte, în mod formal. Referitor la calcularea valorii estimate luând în considerare toate elementele de cost care au stat la baza stabilirii valorii veniturilor ce pot fi obținute de concesionat din valorificarea reciclabilelor, Consiliul reține faptul

că

prin

decizia

pronunțată

anterior nr. .../........./........./14.03.......... s-a reținut faptul că „din cadrul analizei cost beneficiu nu rezultă nici elementele de cost care au stat a baza stabilirii veniturilor rezultate din valorificarea deșeurilor reciclabile”, cu toate acestea autoritatea contractantă în cadrul răspunsul nr. 3 la măsura de remediere nr. 5 a ales să răspundă în mod formal și simplist faptul că „nu deține informații suplimentare”, încălcând astfel prevederile art. 71 din Legea nr. 100/2016. Referitor la criteriul de calificare prevăzut la pct. III.2.3b) cerințele 1 și 2 din fișa de date, Consiliul s-a pronunțat în cadrul deciziei nr. .../........./........./14.03.......... în sensul „Pe baza unui raționament similar, Consiliul apreciază că nici cerințele de calificare nr. 1 și nr. 2 de la secțiunea III.2.3.b) Standarde de asigurare a calității si de protecție a mediului din fișa de date a achiziției, prin care autoritatea contractantă a solicitat „(...) ISO 9001 sau echivalent pentru activități de salubrizare (...)” și „(...) ISO 14001 sau echivalent pentru activități de salubrizare (...)”, nu asigură scopul formulării criteriilor de calificare, statuat la art. art. 28 alin. (1) din HG nr. 867/2016, deoarece sintagma „activități de salubrizare” desemnează, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 101/2006, 47

o multitudine de activități lipsite de relevanță față de obiectul prezentului contract, cum ar fi, cu titlu de exemplu, cele de la lit. f) „măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice”, lit. h) „colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public și predarea acestora către unitățile de ecarisaj sau către instalațiile de neutralizare” sau cele de la lit. k) „dezinsecția, dezinfecția și deratizarea”, urmând a obliga autoritatea contractantă la reformularea cerințelor de calificare în cauză, prin raportare la obiectul contractului de față”. Pentru a pune în aplicare această decizie, autoritatea contractantă a luat măsura remedierii în sensul că a modificat aceste cerințe astfel: „Cerința nr. 1 Asigurarea unui nivel corespunzător al calității - Certificarea sistemului de management al calității - ISO 9001 sau echivalent pentru activități de colectare, tratare și eliminare deșeuri nepericuloase. Cerința nr. 2 Asigurarea unui nivel corespunzător al proiecției mediului - Certificarea sistemului de management în domeniul proiecției mediului, respectiv ISO 14001 sau echivalent pentru activități de colectare, tratare și eliminare deșeuri nepericuloase”. Analizând această măsură de remediere în raport cu cele reținute de CNSC în cadrul deciziei sale nr. .../........./........./14.03.......... și cu obiectul contractului de concesiune, se constată faptul că, autoritatea contractantă a pus în aplicare în mod formal decizia sa. Referitor la criticile cu privire la perioada la care trebuie să se raporteze costul total al provizionului constituit pentru închiderea și monitorizarea post-închidere a celulei 1 și 2, Consiliul reține următoarele: - în cadrul măsurii de remediere nr. 3 autoritatea contractantă la răspunsul nr. 14 (fila 520 din dosarul achiziției trimis de autoritatea contractantă) a menționat că „în fișa de fundamentare a tarifelor costul total al fiecărui articol 5.5.1, 5.2, 5.3 se împarte la durata contractului – 25 de ani, rezultând costul pe an al fiecărei activități. În această limită se constituie provizionul de închidere conform prevederilor legale”, răspuns care se regăsește și la răspunsul nr. 25; - potrivit art. 10 din HG nr. 349/2005 „Costurile aferente activității de depozitare se suportă de către generatorii și deținătorii de deșeuri”; - potrivit art. 12 din HG nr. 349/2005 „(1) Operatorul depozitului este obligat să își constituie un fond pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia postînchidere. (2) Fondul prevăzut la alin. (1) se păstrează într-un cont purtător de dobândă 48

deschis la o bancă comercială, cu excepția cazului în care operatorul depozitului are calitatea de instituție publică și fondul se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie și contabilitate publică în a cărei rază acesta își are sediul fiscal. Dobânda obținută constituie sursă suplimentară de alimentare a fondului. (3) Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea și urmărirea postînchidere a depozitului și se realizează prin eșalonarea anuală a acestei sume, astfel: a) din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrării în funcțiune a depozitului unde se realizează depozitarea deșeurilor pentru terța persoană; b) cota-parte anuală din suma stabilită prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii realizează eliminarea propriilor deșeuri”. Față de aceste aspecte rezultă că deși autoritatea contractantă în cadrul răspunsului său a menționat că provizionul de închidere se constituie conform prevederilor legale, prin impunerea modalității de calcul a acestuia raportat la durata contractului de 25 de ani astfel cum a fost calculat tariful de cost în fișa de fundamentare a tarifelor costul total al fiecărui articol 5.5.1, 5.2, 5.3, aceasta a încălcat prevederile legale antemenționate motivat de faptul că durata de viață a celor două celule este diferită. Referitor la criticile cu privire la data de începere a lucrărilor de închidere a celulei 2, Consiliul reține faptul că prin decizia sa anterioară nr. .../........./........./14.03.......... s-au admis „și criticile contestatorului referitoare la duratei de execuție a contractului și la perioada de închidere a celulei 2, constatând, în acest sens că în documentația de atribuire pot fi identificate următoarele informații contradictorii: - în formularul nr. 18, la pagina 25 din setul de formulare (fișierul „[PWCN2878/003] 004Sectiunea IV Formulare_Concesionare CMID- semnat.doc.p7s”): „Pentru fișa de fundamentare se va lua în calcul o durata de viața de 13 ani pentru celula 1 și 12 ani pentru celula 2”, ceea ce conduce la o durată de viață a celulei 2 de 25 de ani; - la pagina 22 din caietul de sarcini (fișierul „[PWCN2878/012] 002Sectiunea II Caiet de Sarcini operare CMID-semnat.pdf.p7s”): „Depozitul ... dispune de o capacitate totală de depozitare a deșeurilor de circa 3.760.000 mc, din care prima celulă are o capacitate pentru circa 1.380.000 mc deșeuri. Perioada totală de viață estimată pentru depozit este de 25 ani, din care prima celulă 13 ani”; - la secțiunea II.3) durata contractului/acordului cadru/sad sau termenul pentru finalizare: „300 luni începând de la data atribuirii contractului / emiterii ordinelor de începere a serviciilor sau lucrărilor”, coroborat cu secțiunea II.1.5) Descrierea succintă a contractului sau a achiziției/achizițiilor, în care este prevăzută, în poziția antepenultimă „(...) lucrări de închidere a depozitului ecologic județean de la ... (celula 1 si celula 2) (...)”; 49

- la pagina 10 din anexa 3 la caietul de sarcini (fișierul „[ PWCN2878/019 ] Anexa 3 CS - Specificații tehnice - desfășurarea serviciului- semnat.docx.p7s”): „Durata de viață a depozitului va fi de 25 ani; după care se va închide și va începe perioada de monitorizare post-închidere”. Ori, întrucât informațiile de mai sus prevăd, în mod contradictoriu, pe de o parte, în formularul 18, caietul de sarcini și fișa de date, că lucrările de închidere a celulei 2 a depozitului de la ... trebuie executate în interiorul celor 25 de ani de derulare a contractului iar, pe de altă parte, în anexa 3 la caietul de sarcini că închiderea depozitului este ulterioară celor 25 de ani, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la remedierea acestora, urmând ca în clarificările elaborate, autoritatea contractantă să explice în mod complet, concret, corect și explicit care este durata efectivă de exploatare a depozitului ... ce va fi luată în calcul la determinarea tarifului, care este durata contractului de concesionare și când se închide depozitul ...”. Pentru a pune în aplicare decizia Consiliului, autoritatea contractantă a luat măsura de remediere nr. 4 însă în cadrul răspunsul nr. 13 nu a răspuns în mod clar dacă lucrările de închidere a celulei 2 a depozitului vor începe sau nu după expirarea celor 25 de ani de operare a depozitului, de unde rezultă că autoritatea contractantă a pus doar în mod formal în aplicare decizia Consiliului. Referitor la criticile cu privire la punerea la dispoziția ofertanților a raportului la studiul de impact asupra mediului, Consiliul reține următoarele aspecte: - în cadrul deciziei antemenționate Consiliul a reținut faptul că „deși în obiectul prezentului contract este prevăzută activitatea de „monitorizare post-închidere a depozitelor neconforme închise definitive ..., ...” (a se vedea secțiunea II.1.5) Descrierea succintă a contractului sau a achiziției/achizițiilor din fișa de date a achiziției), autoritatea contractantă nu a comunicat în documentația de atribuire data când au fost închise, nu a estimat cantitățile de levigat ce s-ar putea produce de la aceste depozite, și nici modalitatea de gestionare a levigatului, informații necesare ofertanților în aplicarea art. 77 alin. (1) din HG nr. 867/2016, potrivit cărora „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire (...)”; - în cadrul măsurilor de remediere nr. 4 luate la răspunsul nr. 9 autoritatea contractantă menționează „cu privire la cantitățile de levigat ce s-ar putea produce, la această dată nu deținem informații”; - în cadrul măsurilor de remediere nr. 5 la răspunsul nr. 11 autoritatea contractantă a menționat că „raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în Județul .........” a fost elaborat în anul 2009 de către SC ... SA ........., secția Protecția Mediului, în 50

conformitate cu prevederile Ordinului 863/2002 (...) Informații relevante pentru proiect au fost sintetizate în Acordul de mediu parte a documentației de atribuire” - fila 683 din dosarul achiziției trimis de autoritatea contractantă; - în cadrul măsurilor de remediere nr. 4 autoritatea contractantă oferă informații ambigue astfel „sistarea depozitării în depozitele neconforme de la ... a fost în anul 2006, iar pentru depozitul neconform ... sistarea a fost în anul 2012” în condițiile în care în cadrul Acordului de mediu nr. 12/12.11.2009 postat în SEAP se menționează că „pentru depozitele de la ... (...) și ... (...) închiderea se va realiza în două faze: faza I: închidere provizorie în 2011 și faza II închidere finală în perioada 2013-2014 cu procedura standard de închidere conform Ord. 757/2004; depozitul ... (...) se va închide final într-o singură fază în perioada 2011-2012, cu procedura standard de închidere conform Ord. 757/2004”. Față de aceste aspecte, Consiliul reține că autoritatea contractantă a

pus

în

aplicare

în

mod

formal

decizi

CNSC nr. .../........./........./14.03.......... încălcând prevederile art. 71 din Legea 100/2016. Referitor la riscul de cerere introdus prin răspunsul nr. 13 din măsura de remediere nr. 1 menținut prin răspunsul nr. 13 din măsura de remediere nr. 5 Consiliul reține următoarele: - potrivit art. 6 alin. (4) lit. a) Legea 100/2016 „În sensul alin. (3), riscul de operare poate consta în: a) fie riscul de cerere - riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile care fac obiectul concesiunii de lucrări sau de servicii”; - potrivit art. 6 lit. e) din draft-ul de contract postat pe SEAP „delegatul are următoarele drepturi: (...) să beneficieze de exclusivitatea prestării Serviciului în Aria Delegării acordată în baza prezentului contract de delegare”; - în cadrul documentației de atribuire autoritatea contractantă permite modificarea tarifului Față de aceste aspecte, Consiliul reține că în această situație riscul de cerere nu există. Pentru considerente anterior expuse Consiliul constată faptul că autoritatea contractantă a pus în aplicare doar în mod formal decizia anterioară, fără să ofere operatorilor economici interesați informații complete, corecte și precise cu privire la cerințele concesiunii încălcând astfel prevederile art. 71 din Legea nr. 100/2016, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, contestația formulată de SC ......... SA în contradictoriu cu JUDEȚUL ......... și va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea prevederilor legale, a Deciziei CNSC nr. .../........./........./14.03.......... și a celor 51

cuprinse în motivarea aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite contestația formulată de SC ......... SA în contradictoriu cu JUDEȚUL ......... și obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea prevederilor legale, a Deciziei CNSC nr. .../........./........./14.03.......... și a celor cuprinse în motivarea aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Dispune continuarea procedurii de achiziție publică în cauză. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ......... Consilier de soluționare ......... Redactat în 4(patru) exemplare originale, conține 48 (patruzecișiopt) pagini. 52