Decizie CNSC BO2017_4287

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, cod poştal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 şi +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ......... / ......... / ........., ........., ......... Data: ......... Prin contestaţia nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. ........./........., depusă de SC ......... SRL, cu sediul în ........., ………, județul ........., având CUI RO ........., număr de înregistrare în Registrul Comerţului ........., privind procedura de licitație deschisă, pentru atribuirea contractului având ca obiect Delegarea prin concesiune a gestiunii activității de administrare a Depozitului de deșeuri, administrarea Stației de sortare și a Centrului public de colectare din cadrul CMID Moara, componentă a serviciului de salubrizare a județului ........., coduri CPV 90513000-6 Servicii de tratare și eliminare de deșeuri menajere și deșeuri nepericuloase (Rev. 2), 90500000-2 Servicii privind deșeurilor menajere și deșeurile (Rev. 2), 90513100-7 Servicii de eliminare a deșeurilor menajere (Rev. 2), 90513200-8 Servicii de eliminare a deșeurilor urbane solide (Rev. 2) și 90514000-3 Servicii de reciclare a deșeurilor menajere (Rev. 2), organizată de ........., cu sediul în ........., str. Ștefan cel Mare nr. 36, județul ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat, în principal, anularea adresei nr. 12178/07.06.........., prin care au fost respinse în parte măsurile de remediere solicitate prin notificarea prealabilă, ca fiind nelegală, obligarea autorității contractante la modificarea fișei de date, caietului de sarcini și contractului, precum și anularea răspunsului la întrebarea 2 din adresa nr. 11390/23.05.........., cu privire la adăugarea în tarif a taxei de mediu pentru deșeuri, în acord cu motivele expuse în notificare, iar în subsidiar, în cazul în care se constată că procedura de atribuire nu mai poate continua anularea acesteia, precum și obligarea autorității contractante la suportarea cheltuielilor de judecată. 1

Prin contestaţia nr. ........./........., înregistrată la Consiliu cu nr. ........./........., depusă de SC ......... SA, cu sediul în ........., ………, având CUI RO ........., înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. ........., cu sediul procesual ales la ………, în ........., ………, în cadrul aceleiași proceduri de licitație deschisă, organizată de ........., contestatoarea a solicitat anularea în parte a răspunsului dat de autoritatea contractantă față de notificarea prealabilă, publicat fără număr în SEAP la data de 07.06.......... și comunicat la data de ........., obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere solicitate prin notificarea prealabilă, cu prelungirea în mod corespunzător a termenului de depunere a ofertelor, precum și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației. Capătul de cerere privind suspendarea procedurii din cuprinsul contestației depusă de SC ......... SA, a fost admis, prin Încheierea nr. ………/........./......... din ........., fiind dispusă suspendarea procedurii până la soluționarea contestației. Prin contestaţia înregistrată la Consiliu cu nr. ........./........., depusă de SC ......... SA, cu sediul în ........., ………, județul ........., având CUI RO ........., înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. ........., reprezentată convențional prin ………, în cadrul aceleiași proceduri de licitație deschisă, organizată de ........., contestatoarea a solicitat suspendarea procedurii până la soluționarea cauzei, în principal, obligarea autorității la modificarea documentației de atribuire astfel încât aceasta să corespundă legislației în materie și să nu restricționeze accesul la procedura de atribuire și decalarea termenului de depunere a ofertelor, astfel încât să se asigure același termen de întocmire a documentației de atribuire ca cel de la momentul publicării anunțului de concesiune (35 zile), în susidiar, anularea procedurii având în vedere prevederile art. 89 alin. (1) lit. c) coroborat cu alin. (2) din Legea nr. 100/2016, iar în situația în care nu se va proceda la suspendarea procedurii de atribuire, și aceasta va continua, astfel încât să fie depășit termenul limită de depunere a ofertelor (data de 21.06..........), anularea procedurii de atribuire, întrucât nu mai există posibilitatea de remediere a situației, întrucât societatea sa nu a avut posibilitatea de a participa la o procedură din cauza cerințelor pe care le-a criticat, iar remedierea documentației ulterior datei deschiderii ofertei încalcă principiile reglementate de Legea nr. 100/2016, precum și acordarea cheltuielilor de judecată. Capătul de cerere privind suspendarea procedurii din cuprinsul contestației depusă de SC ......... SA, a fost respins, ca rămas fără obiect, prin Încheierea nr. ………/........./......... din …........... Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestaţiile care fac obiectele dosarelor nr. ........./........., ........./......... și ........./........., au fost conexate, pentru a se pronunţa o soluţie unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire. 2

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzelor de faţă conexate, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestaţiile de faţă, formulate de SC ......... SRL, SC ......... SA și SC ......... SA. În prima contestație depusă de SC ......... SRL sunt criticate prevederile documentației de atribuire, sens în care sunt aduse argumente în susținerea solicitării de remediere a acesteia. Arată că atât fișa de date, pct. II.4.1), cât și art. 10 alin. (8) din contract prevăd același lucru, sens în care evidențiază că inserarea mențiunii privind creșterea de tarif cu indicele prețurilor de consum total comunicat de INS încalcă prevederile Ordinului ANRSC nr. 109/2007, aplicabil contractului de atribuire și procedurii. Astfel, potrivit prevederilor art. 14 din ordin, Delta(ct) reprezintă creșterea cheltuielilor totale determinate de influențele reale primite în costuri, și nicidecum creșterea de tarif cu indicele prețurilor de consum total comunicat de INS cum s-a prevăzut în fișa de date și în tarif. În continuare, redă conținutul art. 14 alin. (3) lit. c) din contract, sens în care precizează că, în fișa de date la pct. II.2.1) Cantitatea totală sau domeniul, este indicată cantitatea acestor deșeuri. Totodată, arată că, la art. 1 alin. (1) din contract, se regăsește definiția termenului „Generator”, iar la art. 10 alin. (5) din contractul de delegare se prevede Pentru fluxurile de deșeuri speciale (voluminoase, periculoase, DEEE) pe care generatorii persoane fizice le aduc prin aport voluntar la Centrul public de colectare, Delegatul nu va percepe taxa/tarif. Evidențiază faptul că solicită specificarea că generatorii persoane fizice nu vor achita contravaloarea deșeurilor speciale aduse prin aport voluntar, iar cheltuielile specifice acestei activității vor fi prevăzute în fișa de fundamentare a tariful de depozitare la poz 7 Alte cheltuieli, și nu cum este specificat în documentația de licitație. Redă prevederile art. 10 alin. (7) din contractul de delegare, ale pct. II.4.1) din fișa de date, precum și art. 15 din Ordinul președintelui ANRSC nr. 109/2007, precizând că, dacă legea permite ajustarea tarifului și după o perioadă de 3 luni, fără să interzică ajustarea tarifelor în primul an de contract, clauza din contract care interzice ajustarea tarifului în primul an este nulă și se impune a fi eliminată. Această clauză trebuie eliminată, deoarece dacă în primul an de contract cresc costurile și implicit cheltuielile, operatorul va desfășura activitatea în pierdere și nu va mai avea profit, deși art. 11 alin. (4) lit. k) din ordin îi dă dreptul să aibă profit. Conform art. 25 pct. d) din caietul de sarcini operatorul va primi cu titlu gratuit levigatul de la depozitele neconforme închise, activitate 3

care generează operatorului cheltuieli suplimentare pentru primirea, depozitarea și tratarea levigatului. Subliniază faptul că autoritatea contractantă nu a indicat/estimat care este cantitatea de levigat care va fi primită în depozit, astfel încât operatorul să poată anticipa care sunt resursele materiale și financiare care vor fi alocate acestei activități. De asemenea, precizează că, în documentația de atribuire nu este reglementată contravaloarea taxei de depozitare de 80 lei/tonă conform Anexei 2 la OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu în valoarea totală a contractului, taxă care a fost introdusă de la 01.01.........., iar din 01.01.2018 valoarea taxei va fi 120 lei/tonă. În continuare, reia precizările referitoare la valoarea contractului pe o durată de 10 ani, precum și pentru un an, conform pct. II.2.1), și redă prevederile art. 12 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, context în care precizează, cu privire la resursele umane, că valoarea estimată a contractului nu a avut în vedere prevederile art. 1 din HG nr. 1/......... pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în timp ce operatorii economici sunt obligați să respecte aceste prevederi, de la 01.02.......... salariile minime acordate fiind la nivelul prevăzut de lege. Contestatoarea redă prevederile art. 10 alin. (4) din contractul de delegare, precizând că, din documentele puse la dispoziție, rezultă că operatorii încasează contravaloarea colectării deșeurilor municipale în baza contractelor de prestării service încheiate cu generatorii de deșeuri, problema fiind, în ce bază va fi achitată contravaloarea deșeurilor eliminate prin depozitare sau a deșeurilor intrate în stația de sortare, în condțiile în care nu există nicio legătură contractuală între bugetele locale, operatorii colectori și generatorii de deșeuri încât să poată fi făcută această operație financiară. În Anexa 3 la Formularul 21 Instrucțiuni privind realizarea Fișei de fundamentare a tarifului se precizează că „Valorile pentru cota de dezvoltare vor ține seama de precizările Caietului de sarcini” și în cuprinsul fișelor de fundamentare Anexa 1 și Anexa 2 la Formularul 21 la poziția III, sens în care autoritatea contractantă a specificat faptul că investițiile solicitate prin caietul de sarcini, Anexa 6, vor fi incluse în cota de dezvoltare, cu toate că legislația specifică faptul că valoarea cotei de dezvoltare se aprobă prin hotărârea autorității administrației publice locale pe baza unor studii tehnico-economice, deci HCJ. Referitor la art. 10 alin. (4) din contract observă că nu este precizat un cuantum al penalităților de întârziere achitate de către operatori spre deosebire de situația în care operatorul delegat întârzie să achite redevența, astfel cum este prevăzut la art. 11 alin. (4), motiv pentru care solicită impunerea aceluiași cuantum de penalități de întârziere și în cazul în care facturile emise de delegat nu sunt plătite la scadență, sens în care invocă prevederile art. 8 din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea 4

obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante. În ceea ce privește valoarea investițiilor în Anexa 6 la caietul de sarcini, precizează că se prevăd investițiile în sarcina operatorului, iar valoarea lor este stabilită în euro, deși conform legislației valoarea trebuie să fie exprimată în lei, motiv pentru care solicită remedierea acestei mențiuni, astfel încât valoarea să fie exprimată în lei. În Tabelul din Anexa 2.1 la Formularul 21 Venituri realizate din vânzarea reciclabilelor în rândul 4 din coloana Tip de deșeuri reciclabile valorificate apar Deșeuri din sticlă, în condițiile în care, din cuprinsul documentației de licitație, nu rezultă că în CMID Moara intră vreo cantitate de deșeuri de sticlă. În Anexa 1 la Formularul 21 Fișa de Fundamentare a Tarifului de depozitare apare pct. 5 Cheltuieli cu depunerea în rampă, astfel că, având în vedere denumirea fișei, solicită să se specifice la ce cheltuieli de depunere în rampă se face referire. De asemenea, conform prevederilor legislației de mediu și a serviciului public de salubrizare se specifică că există obligativitatea ca orice generator de deșeuri trebuie să aibă contract cu un operator colector pentru a putea evidenția fluxul deșeurilor generate și nu cum solicită autoritatea contractantă să treacă cheltuielile de depozitare ale deșeurilor generate de către operatorul de depozit în fișa de fundamentare a tarifului de depozitare. Evidențiază faptul că riscurile unui contract de concesiune trebuie să se raporteze la situația de fapt a serviciului respectiv, însă în situația în care autoritatea contractantă este cea care garantează corectitudinea/suficiența informațiilor/estimărilor din documentația de atribuire, și impune o valoarea maximă a contractului care nu poate fi modificată în niciun fel și în condițiile în care deși marea majoritate a riscurilor sunt în sarcina operatorului, este evident că nu se justifică nici asigurarea funcționalității eficiente a serviciului, potrivit dispozițiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2006 și nici nu există un echilibru între riscurile și beneficiile asumate de părțile contractante, astfel încât să se asigure funcționalitatea serviciului. Situația sustenabilității acestui contract este simplă, în sensul că autoritatea contractantă a menționat că riscul de operare este suportat într-o parte semnificativă de operator [art. 6 alin. (1) din Legea nr. 101/2016]. Se consideră că o parte semnificativă a riscului de operare este transferată atunci când pierderea potențială estimată suportată de concesionar nu este una neglijabilă [art. 6 alin. (2) din Legea nr. 101/2016]. De aici, rezultă că autoritatea contractantă este obligată să cuantifice pierderile estimative, pentru a vedea dacă, cu aceste pierderi, se poate asigura funcționalitatea eficientă a serviciului și dacă se asigură un echilibru între riscurile și beneficiile asumate. 5

Afirmă că, în urma analizei dintre pierderile estimative (ca urmare a riscurilor suportate de către operatorul economic) valoarea/condițiile estimate ale contractului, se ajunge la două concluzii. Prima concluzie se referă la faptul că există un echilibru între riscuri și beneficii (trebuie să existe și prin riscurile asumate un câștig întrucât dacă în urma cuantificării riscurilor se ajunge la concluzia că în mijlocul perioadei de derulare a contractului acesta va fi reziliat deoarece operatorul economic nu va putea suporta costurile atunci este clar o nesustenabilitate a contractului și un dezechilibru contractual) pe perioada de derulare a contractului, până la finalizare, în așa fel încât operatorul economic poate asigura funcționalitatea eficientă a serviciului și prin urmare contractul este sustenabil. A doua concluzie este că îndeplinirea riscurilor de operare împiedică operatorul economic să-și execute eficient obligațiile ajungându-se la situația unui dezechilibru contractual dintre riscurile suportate și beneficiile operatorului economic (operatorul economic nu poate presta dacă înregistrează pierderi), atunci proiectul este nesustenabil și nu poate fi catalogat ca fiind un contract de concesiune. În opinia sa, această analiză trebuie realizată în studiul de fundamentare a deciziei de concesiune care, potrivit art. 13 și 14 din HG nr. 867/2016 este obligatorie, determinând înlăturarea oricăror decizii/măsuri arbitrare față de stabilirea riscurilor asumate de operator, precum și riscuri care depind de acțiunea/inacțiunea autorității contractante (care nu trebuie să fie pusă în sarcina operatorului). Contrar prevederilor art. 13 alin. (1) din HG nr. 867/2016, autoritatea contractantă intenționează să justifice sustenabilitatea contractului în condițiile impunerii majorității riscurilor operatorului, care, pe lângă faptul că nu poate depăși valoarea contractului (întrucât tarifele rezultate din această valoare au fost asumate prin contractul de finanțare - așa cum afirmă autoritatea contractantă în clarificarea nr. 11390/23.05..........), nici nu poate derula contractul utilizând valoarea maximă impusă. Precizează că analizând valoarea contractului, costurile implicate și adăugându-se riscurile pe care autoritatea contractantă dorește să le dețină operatorul, se poate observa că nu există șansa ca acest contract să ajungă la finalitate, întrucât sunt șanse foarte mari ca riscurile asumate să se producă, iar potrivit autorității contractante, operatorul să nu poată solicita reechilibrarea contractului prin modificarea valorii totale a contractului, respectiv modificarea tarifelor peste anumite praguri. Susține că se impune modificarea matricei riscurilor prin adaptarea acesteia la realitățile economice/finaciare/contractuale ale serviciului care urmează a fi atribuit în baza studiului obligatoriu impus de legislație. 6

De asemenea, menționează că documentele componente ale documentației de licitație au fost aprobate conform prevederilor legale prin hotărâre a autorității publice locale (respectiv HCJ .........), iar modificările la orice document din cadrul documentației de licitație trebuie desigur aprobate prin HCJ ......... conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prin adresa nr. 14128/27.06.........., înregistrată la Consiliu cu nr. 25618/27.06.........., autoritatea contractantă a transmis punct de vedere față de contestaţia depusă de SC ......... SRL, solicitând respingerea acesteia, constatarea lipsei obiectului pentru mare parte dintre aspectele contestate, continuarea procedurii, precum și obligarea contestatoarei la suportarea cheltuielilor de judecată. Referitor la cerința fișei de date, pct. II.4.1) Ajustarea prețului contractului, susține că societatea contestatoare face confuzie între parametrii de ajustare [definiție la art. 4 lit. e) din Ordinul nr. 109/2007] și criteriile care trebuie avute în vedere la ajustarea tarifelor (care sunt doar criterii care urmează a fi avute în vedere la ajustarea tarifelor cum ar fi de ex: principiul eficienței economice). Astfel, Indicele prețurilor de consum menționat în fișa de date reprezintă parametrul de ajustare prevăzut de legislație și comunicat pentru a fi cunoscut tuturor ofertanților. Astfel, în cuprinsul formulei, T(1) reprezintă tariful actual care nu poate fi mai mare [art. 13 alin (2) din Ordinul ANRSC nr. 109/2007] decât tariful inițial T(0) la care se adaugă creșterea [Delta (t)] cu parametru de ajustare, respectiv indicele prețurilor de consum. Deoarece parametrul de creștere a tarifului utilizat este indicele prețurilor de consum total comunicat de INS, autoritatea contractantă a explicat formula comunicată în sensul că Delta (t) reprezintă creșterea de tarif cu indicele prețurilor de consum. Formula prevăzută la articolul 14 din ordinul ANRSC stipulează modul de calcul pentru Delta (t), care, conform formulei din fișa de date, reprezintă cu cât crește tariful prezent. Referitor la solicitarea de eliminare a clauzei de la art. 10 alin. (5) din contractul de delegare, afirmă că, după cum a precizat în răspunsul la notificarea contestatoarei, cheltuielile cu fluxurile speciale de deșeuri se regăsesc prevăzute în Fișa de fundamentare a tarifului pentru depozitarea deșeurilor, la poz. 7 Alte cheltuieli, unde se menționează „(inclusiv cu gestionarea eliminarea deșeurilor periculoase și gestionarea deșeurilor voluminoase în cadrul Centrului Public de colectare)”. Referitor la afirmația contestatoarei că „solicită specificarea că generatorii persoane fizice nu vor achita contravaloarea deșeurilor speciale aduse prin aport voluntar, iar cheltuielile specifice acestei activități vor fi prevăzute în fișa de fundamentare a tarifului de depozitare la poz. 7 Alte cheltuieli, și nu cum este specificat în documentația de licitatie”, arată că 7

această solicitare este diferită față de cerința din notificare și, în opinia sa, putea face obiectul unei clarificări, deși la sfârșitul argumentației solicită încă o dată eliminarea acestei clauze. Referitor la prevederile clauzei de la art. 10 alin. (7), precizează că, prin răspunsul la notificarea prealabilă, a justificat imposibilitatea eliminării acestei clauze, prezentând o serie de argumente. Înțelesul termenilor ajustare de tarif și modificare de tarif este cel prevăzut de legislația în vigoare [Ordinul ANRSC nr. 109/2007 lit. c) și d)]. Având în vedere prevederile art. 15 alin. (1) din Ordinul nr. 109/2007 afirmă că legea reglementează o posibilitate de modificare a tarifelor și nu o obligativitate, astfel că și dacă ar fi ales să nu modifice deloc tarifele, legislația ar fi fost respectată. Face mențiunea că, fiind vorba de un contract de concesiune, operatorul va trebui să își asume și un risc de operare astfel cum prevede art. 6 alin. (3) din Legea nr. 100/2016. Acest risc este prevăzut la pct. 30 din Anexa 7 Managementul riscului, fiind în sarcina operatorului, unde ca și măsură de gestionare este prevăzut că în contract trebuie inclusă o clauză referitoare la acest aspect, aspect îndeplinit, fiind precizate condițiile de ajustare/modificare a tarifului. Referitor la primirea levigatului de la depozitele neconforme închise și tratarea acestuia în Stația de tratare a levigatului aferentă depozitului Moara, redă precizările din cuprinsul răspunsului la notificare, precum și prevederile art. 25 lit. d) din caietul de sarcini. Referitor la includerea taxei pentru deșeurile inerte și deșeurile nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare în spații autorizate în acest scop, în tariful ce va fi ofertat de operatorii economici, și astfel modificarea răspunsului 2 la clarificarea nr. 11390/23.05.........., precizează că, în prezent, prevederea referitoare la această taxă este în procedură de modificare legislativă, precum și faptul că taxa nu are impact asupra clasamentului rezultat în urma aplicarii criteriului de atribuire, motiv pentru care solicită respingerea contestației ca nefondată. Referitor la solicitarea din cuprinsul contestației de reevaluare a valorii estimate deoarece cheltuiala cu munca vie luată în considerare este sub salariul minim pe economie, precizează că, în conformitate cu Analiza Cost Beneficiu a proiectului, prin care s-au stabilit și tarifele, la nivelul anului ........., s-au luat în considerare pentru activitatea de depozitare și sortare costuri cu salariile anuale în cuantum de 532.546 euro, sumă cu mult peste salariul minim pe economie. Referitor la solicitarea de eliminare a clauzei de la alin. (4) al art. 10, redă precizările din cuprinsul răspunsului la notificarea prealabilă, precizând că, întrucât a comunicat că este de acord cu eliminarea acestei clauze în cazul în care contestatoarea, prin Formularul 22, va propune acest lucru, rezultă că aspectul criticat este nefondat și lipsit de obiect. 8

Cu privire la cerința vizând eliminarea din Fișa de fundamentare a tarifului a mențiunii „Valorile pentru cota de dezvoltare vor ține seama de precizările Caietului de sarcini”, redă precizările din cuprinsul răspunsului la notificarea prealabilă privind motivarea acestei mențiuni. În ceea ce privește solicitarea de impunere a aceluiași cuantum de penalități și în cazul în care facturile emise de delegat Operatorilor de colectare/transport cu cel prevăzut la alin. (10) al art. 4 pentru delegat, redă precizările din cuprinsul răspunsului la notificarea prealabilă și afirmă că introducerea cuantumului penalităților în prezentul contract nu poate produce efecte pentru Operatorul de colectare/transport, care nu este parte a contractului, cuantumul penalităților urmând a fi inclus în contractul comercial care va fi semnat între operatorii de colectare și transport și operatorul ce va fi desemnat prin prezenta procedură. Cu privire la critica vizând exprimarea valorii investițiilor din Anexa 6 în lei, arată că a prezentat un tabel cu valoarea în lei, prin răspunsul la notificarea prealabilă, răspuns publicat și în SEAP la data de 07.06.......... (răspuns nr. 12178) generându-se automat și o erată la documentația de atribuire, astfel că această documentație a fost modificată. Referitor la fluxul de deșeuri din sticlă precizează că a publicat clarificarea nr. 12178 din data de 07.06.......... prin care a informat ofertanții asupra aspectelor comunicate contestatoarei, prin răspunsul la notificarea prealabilă, astfel că aspectul criticat este nefondat și lipsit de obiect. În ceea ce privește clarificarea/eliminare din Fișa de fundamentare a pct. 5 Cheltuieli cu depunerea în rampă, consideră că, prin răspunsul la notificarea prealabilă, a clarificat la ce se referă Linia 5 Cheltuieli cu depunerea în rampă din Fișa de fundamentare a tarifului pentru depozitare. Evidențiază că în activitatea proprie a CMID Moara vor rezulta deșeuri, operatorul având obligația, ca orice alt agent economic, să și le gestioneze conform legislației de mediu în vigoare. În principiu deșeurile menajere reziduale care rezultă din activitatea personalului și deșeurile tehnologice nepericuloase rezultate din stația de epurare (nămolul) și deșeurile reziduale din stația de sortare, operatorul le va depune în rampă. În ceea ce privește critica referitoare la modificarea matricei riscurilor, precizează că societatea contestatoare nu a ridicat obiecții față de răspunsul la notificarea prealabilă, iar prin notificare nu a precizat care riscuri din matricea riscurilor contravin prevederilor legale în domeniu sau sunt disproporționate astfel încât să se poată analiza dacă într-adevăr solicitarea este justificată și să poată oferi clarificări/ adopta măsuri reparatorii, autoritatea neputând da curs unor solicitări formulate la general și nejustificate/probate. 9

Anexa 7 Managementul Riscului la Caietul de sarcini stabilește propunerea autorității contractante cu privire la alocarea riscurilor între aceasta și operator astfel că aceasta îndeplinește cerințele prevăzute de legislația în vigoare. Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de contestatoare, consideră că acestea sunt disproporționat de mari, raportat la munca depusă de avocat și, în eventualitatea admiterii contestației, solicită diminuarea acestora. Prin contestația depusă de SC ......... SA se critică prevederile documentației de atribuire, sens în care sunt aduse argumente în susținerea solicitării de remediere a acesteia. Referitor la modul de calcul a valorii estimate, respectiv cantitatea suplimentară de deșeuri, de 290.806 tone, precizează că dispozițiile relevante cuprinse în documentația de atribuire cu privire la acest aspect sunt art. 25 lit. c) din Caietul de Sarcini, pag. 11 din Anexa 5 la Caietul de Sarcini, Anexa 1 la Formularul 21 Fișa de fundamentare a tarifului de depozitare, răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 6 din Clarificarea nr. 1, precum și Anexa 7 Managementul Riscului, la rubrica 19. Faptul că activitatea de colectare a avut loc în anii anteriori este o chestiune absolut indiferentă, de vreme ce atât în documentația de atribuire aferentă acestei proceduri, cât și în decizia anterioară a Consiliului se reține, potrivit autorizațiilor de mediu menționate, faptul că aceste deșeuri vor fi depozitate definitiv la depozitul ecologic ce face obiectul acestui contract. În consecință, solicită obligarea autorității contractante la remedierea documentației de atribuire prin luarea în considerare și a acestei cantități suplimentare de deșeuri, precizând că, în privința provizionului de închidere și monitorizare post-închidere, apreciază că răspunsul autorității este unul satisfăcător. În ceea ce privește ajustarea și modificarea tarifelor de salubrizare, aferente activităților ce fac obiectul contractului, redă prevederile pct. II.4.1 din fișa de date, riscurilor 17-18, respectiv 25- 26 din Anexa 7 la Caietul de sarcini, art. 6 lit. c) și art. 10 alin. (7) din Contractul de delegare a gestiunii prin concesionare, precum și răspunsul nr. 2 din clarificarea nr. 8. Evidențiază faptul că autoritatea contractantă, prin chiar referirea la riscurile menționate (care încalcă dispozițiile ordinului ANRSC privind modificarea tarifelor), a încălcat aceste dispoziții legale, condiționând modificarea tarifelor de atingerea unui anumit procent cu care trebuie să difere cantitățile de deșeuri depozitate față de cele programate. Sub un alt aspect, a stabilit o interdicție de solicitare a modificării tarifelor de salubrizare mai devreme de 1 an. În ceea ce privește solicitarea de remediere privind experiența similară, redă prevederile fișei de date pct. III.2.3.a), Cerința nr. 1, arătând că, din analiza Formularului 12, cu anexele acestuia, rezultă că a fost avută în vedere perioada celor 3 ani anteriori datei de 10

depunere a ofertelor, astfel cum prevăd și dispozițiile art. 35 alin. (2) lit. c) teza I din HG nr. 867/2016. Apreciază că cerința de calificare privind experiența similară cu luarea în considerare și a serviciilor relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă nu respectă dispozițiile legale, respectiv art. 35 alin. (1) și alin. (2) lit. c) din HG nr. 867/2016, încălcându-se și prevederile art. 75 alin. (3) din Legea nr. 100/2016 și art. 28 alin. (3) din HG nr. 867/2016. Față de durată contractului, invocă prevederile art. 23 din Caietul de Sarcini și art. 3 alin. (1) din Contract, precizând că închiderea celulei 1 este o investiție în sarcina operatorului CMID potrivit Anexei 6 la Caietul de Sarcini Investiții în sarcina operatorului, însă, în mod evident, închiderea definitivă este ulterioară sistării depozitării de deșeuri în acest spațiu, aspect față de care, prin răspunsul nr. 6 din Clarificarea 8, autoritatea contractantă nu a răspuns clar, precis și fără ambiguitati solicitării de remediere. Contrar celor menționate de autoritatea contractantă, elementele de cost al tarifului, inclusiv fondul pentru închidere și monitorizare post-închidere trebuie să se raporteze la durata de exploatare a celulei. Subliniază faptul că, ceea ce contestă nu este faptul că provizionul trebuie constituit pentru întreaga cantitate de deșeuri depozitată pe durata contractului, ci că în durata contractului (10 ani) este inclusă atât perioada de exploatare, cât și perioada de închidere, aceasta din urma fiind prin definiție ulterioară sistării depozitării pe o celulă, ceea ce înseamnă că întreg provizionul de închidere și monitorizare post-închidere prevăzut prin documentația de atribuire trebuie recuperate dintr-o cantitate mai mică de deșeuri. Astfel, solicită obligarea autorității contractante la remedierea documentației de atribuire, astfel încât să rezulte durata efectivă în care vor fi depozitate deșeuri în depozitul de deșeuri de la Moara, cu modificarea aferentă, dacă este cazul, a valorii estimate și a fondului de închidere și monitorizare post-închidere. Date fiind dispozițiile art. 10 alin. (4) din Contractul de delegare a gestiunii, solicită obligarea autorității contractante la eliminarea dispozițiilor art. 8 pct. ee) din același contract, întrucât este disproporționată impunerea în sarcina Delegatului a obligației de a asigura „resurse reale negrevate de datorii pentru realizarea cashflow-ului de susținere a contractului de operare pentru primele 6 luni de derulare a contractului sau după caz, până la emiterea și încasarea primelor facturi”, în condițiile în care încasarea contravalorii primei facturi emise pentru serviciile prestate are loc într-o perioadă cu mult mai scurtă de 6 luni de la data de începere. Având în vedere dispozițiile art. 43 alin. (1) lit. d) subpct. (ii) din Directiva 23/2014, solicită obligarea autorității contractante să modifice dispozițiile art. 38 alin. (1) lit. f) și ale art. 39.1.2 lit. f) din 11

Contractul de delegare a gestiunii, în mod corespunzător și a dispozitiilor art. 26 din același Contract, în condițiile în care textul Directivei utilizează notiunea de „insolvență”, falimentul fiind eventual parte a procedurii de insolvență astfel cum este reglementată de Legea nr. 85/2014, apreciind că este posibilă includerea ca și clauză de revizuire a acestui caz de modificare a contractului de concesiune. În continuare solicită obligarea autorității contractante la modificarea Indicatorului de performanță prevăzut la pct. 2.2.4 din Anexa 8 la Caietul de sarcini, cu modificarea corelativă a Indicatorului cu penalități pentru activitatea de depozitare a deșeurilor (pct. 1.3) în acord cu prevederile Ordinului nr. 757/2004, pct. 4.2.2.2. Redă răspunsul nr. 15 din Clarificarea 8, subliniind că dispozițiile legale nu cuprind o recomandare, ci stabilesc o regulă de gestionare a depozitelor ecologice de deșeuri, prezumându-se, astfel, că regula impusă prin normativ este suficientă pentru atingerea scopurilor afirmate și de către autoritatea contractantă. Prin adresa nr. 13903/22.06.........., înregistrată la Consiliu cu nr. 25068/22.06.........., autoritatea contractantă a transmis punct de vedere față de contestaţia depusă de SC ......... SA, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată și continuarea procedurii. Referitor la modul de calcul al valorii estimate constată că societatea contestatoare nu contestă modul de calcul al valorii estimate, care așa cum rezultă din Strategia de contractare (cap. 4.1.3 și cap. 4.1.4) include cantitatea de 290.806 tone, reprezentând cantitatea de deșeuri colectată în anii 2014-2016 stocată pe platformele temporare din județul ........., ci se rezumă la faptul că această cantitate de deșeuri de 290.806 tone de pe platformele temporare nu a fost inclusă în calculul cantității de deșeuri programate din Fișa de fundamentare a tarifului de depozitare, respectiv Anexa 1 la Formularul 21, care este elaborată în conformitate cu prevederile Ordinului ANRSC nr. 109/2007 (Anexa 1 la ordinul ANRSC). Critica contestatoarei în referire la ajustarea și modificarea tarifelor se rezumă la condiționarea modificării tarifelor de atingere a unui anumit procent (15%) cu care trebuie să difere cantitățile de deșeuri depozitate față de cele programate și la interdicția de solicitare a modificării tarifelor de salubrizare mai devreme de 1 an. Față de acest aspect, autoritatea contractantă precizează că, existând un risc real ca aceste cantități de deșeuri care ajung în depozit să fie mai mici/mai mari decât cantitatea anuală programată în baza căreia rezultă tariful perceput, a înțeles să gestioneze acest risc prin oferirea operatorului a posibilității de modificare a tarifului în cazul unei modificări majore față de cantitatea programată, modificare majoră definită ca reprezentând o abatere de 15% față de cantitatea anuală programată. Referitor la critica față de criteriul de calificare privind experiența similară, precizează că așa cum a fost formulată cerința, aceasta respectă prevederile legale în vigoare și nu este disproporționată în 12

raport de contractul care urmează a fi încheiat, fiind formulată având în vedere prevederile art. 35 alin. (2) lit. d) din HG nr. 867/2016, precum și art. 75 din Legea nr. 100/2016, tocmai pentru evitarea restricționării accesului la procedură a operatorilor economici care au prestat servicii similare și pentru perioada care depășeste cei 3 ani anteriori demarării procedurii. În ceea ce privește critica vizând durata contractului, evidențiază faptul că aceasta este nefondată deoarece după cum rezultă din documentația de atribuire publicată, capacitatea depozitului este de 1.380.000 tone, deci când se atinge această capacitate, depozitarea se sistează. În răspunsul la notificarea contestatoarei, a afirmat că durata contractului de 10 ani acoperă atât durata efectivă de depozitare a deșeurilor până la atingerea capacității, cât și execuția lucrărilor de închidere, aspect susținut de faptul că, în ultimul an al operării, se estimează a se depozita deșeuri până în luna a 3-a a ultimului an (cap. 4.1.3 Cantități pct. 1 din Strategia de contractare), astfel că în perioada rămasă se poate realiza închiderea depozitului. Tot în răspunsul la notificare, a precizat faptul că, în conformitate cu Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor aprobat prin Ordinul nr. 757/2004, lucrările de închidere încep încă din perioada de operare, atunci când încă se mai primesc deșeuri la depozitare, așadar înainte de sistarea activității de depozitare și se finalizează după ce se sistează depozitarea. În ceea ce privește Fondul de închidere și urmărire post- închidere, arată că în contestație s-a declarat că răspunsul autorității contractante este unul satisfăcător. Având în vedere cele precizate, precum și faptul că societatea contestatoare nu a demonstrat în ce fel se modifică valoarea estimată sau fondul de închidere, criticile acesteia sunt nefondate. Referitor la solicitarea contestatoarei de eliminare a dispozițiilor art. 8 pct. ee) din Contractul de delegare a gestiunii, reia aspectele din notificarea prealabilă, evidențiind că aceste dispoziții au fost introduse pentru a se asigura asupra faptului că operatorul desemnat câștigător va putea asigura cash-flow-ul necesar derulării contractului având în vedere că atât în perioada de mobilizare de 90 zile, cât și după începerea prestării serviciului și până la încasarea primelor facturi [30 zile + 15 (20) zile + 30 zile = 80 zile - art. 10 alin. (4)], acesta trebuie să suporte cheltuielile aferente, fiind vorba în total de o perioadă de minim 165-170 zile, aproape 6 luni în care va avea de realizat cheltuieli, fără să încaseze. Cu privire la solicitarea de modificare a art. 38 alin. (1) lit. f), art. 39.1.2 lit. f) din Contractul de delegare a gestiunii, precizează că societatea contestatoare este în eroare deoarece art. 43 al Directivei 2014/23/UE reglementează „Modificarea contractelor în cursul perioadei lor de valabilitate”, deci cazurile în care contractul ar putea fi 13

modificat, nicidecum nu vizează cazurile de încetare a contractelor de concesiune (reglementate de art. 44 din Directivă) sau cazurile în care este permisă subcontractarea (art. 42 din Directivă), care sunt reglementate de art. 38, 39 și 26 din Contractul de delegare cu privire la care contestatoarea apreciază ca s-ar impune a fi modificate. Față de critica vizând indicatorii de performanță - pct. 2.2.4 din Anexa 8 la Caietul de sarcini, redă prevederile legislației în vigoare cu privire la stabilirea valorilor indicatorilor, respectiv art. 124 din Ordinul nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților, evidențiind că indicatorii de performanță au fost comunicati prin publicare pe site-ul ......... ......... din data de 22.09.2015, fiind organizată dezbaterea publică a acestora în data de 22.10.2015 ora 14:00, iar în urma dezbaterii, indicatorii au fost aprobați prin HCJ 210 din 27.11.2015. Din aceste motive consideră că indicatorii de performanță au fost stabiliți cu respectarea legislației în vigoare. Referitor la indicatorul de performanță de la punctul 2.2.4 - acoperirea zilnică a deșeurilor, menționează că a fost stabilit ca o măsură de asigurarea a operării optime a depozitului în conformitate cu prevederile Acordului de Mediu pentru a preveni apariția mirosurilor neplăcute, proliferarea insectelor a dăunatorilor, a păsărilor, inclusiv împrăștierea de vânt a deșeurilor ușoare cu scopul de a proteja mediu și sănătatea populației, subliniind că acesta nu contravine dispozițiilor Ordinului nr. 757/2004, care nu impun obligativitate, ci recomandă o acțiune. Prin contestația depusă, SC ......... SA critică prevederile documentației de atribuire, menționând că aceste critici privesc atât aspectele pe care le-a precizat în cadrul notificării și față de care autoritatea contractantă nu a formulat răspuns, cât și față de aspectele măsurilor de remediere publicate în SEAP ulterior formulării notificării sale. Având în vedere că, pe de o parte, autoritatea contractantă nu a răspuns concret la notificarea sa așa cum obligă dispozițiile art. 6 alin. (4) sau art. 6 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, iar pe de altă parte, prin clarificările formulate sau măsurile de remediere dispuse ca urmare a altor notificări criticile sale nu au fost înlăturate, documentația de atribuire încalcând dispozițiile legale invocate, menținându-se în continuare starea de nesustenabilitate a contractului, dezechilibrul contractual, lipsa anumitor informații necesare în întocmirea ofertei, cât și o serie de restricții care împiedică operatorii economici să-și întocmească ofertele, și cu atât mai puțin oferte credibile, sustenabile și care să determine finalizarea cu bun- sfârșit a contractului, fără vreo pierdere suferită atât de către autoritatea contractantă, cât și de către operatorul economic prestator. Referitor la lipsa analizei în termeni financiari a oportunității delegării serviciilor supuse procedurii, conform obligațiilor legale, 14

respectiv fundamentarea deciziei de concesionare conform Secțiunii 2 din HG nr. 867/2016, precum și art. 7 și 8 din Legea nr. 100/2016. Astfel, redă prevederile art. 7 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, precum și art. 12 alin. (1), precum și art. 16 alin. (1), (2) și (3) din HG nr. 867/2016, precizând că, înainte de a se iniția o procedură de achiziție publică, autoritatea contractantă este obligată să realizeze un studiu de fundamentare care să respecte toate prevederile Secțiunii 2 din HG nr. 867/2016, astfel încât în urma acestui studiu să rezulte informații esențiale precum sunt cuprinse la art. 15 din același act normativ. Consideră că modalitatea de calculare a tarifelor impusă de autoritatea contractantă este una nelegală, întrucât se solicită ofertarea unor tarife cu încălcarea prevederilor imperative ale Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților, aprobate prin Ordinul ANRSC nr. 109/2007. Afirmă că stabilirea separată a unor tarife, pe lângă faptul că nu a fost analizată în niciun studiu de fundamentare, aceasta determină și ambiguități, precum și imposibilitatea evaluării corecte și unitare a ofertelor întrucât determină apariția unei duble tarifări, cheltuielile de depozitare să fie trecute atât în cheltuielile aferente sortării, cât și în cheltuielile aferente depozitării. De asemenea, susține că nelegalitatea modalității de calcul a tarifului rezultă și din faptul că tot Anexa 2 din Formularul 21 Fișa de fundamentare a tarifului de sortare obligă operatorii economici să includă în cadrul tarifului atât cheltuielile cu întreținerea utilajelor și autovehiculelor, deși, în cadrul fișei de fundamentare, aceste cheltuieli se regăsesc deja la cheltuielile aferente "piese schimb utilaje", "reparații", "carburanți și lubrifianți", cât și venituri realizate din vânzarea reciclabilelor, situație interzisă de art. 11 alin. (2) din Normele Tarifare aprobate de Ordinul ANRSC nr. 109/2007. Totodată, subliniază faptul că includerea veniturilor în tariful de sortare este interzis de Normele Tarifare aprobate prin Ordinul nr. 109/2007 solicitând excluderea din calculul tarifului (în toată documentația de atribuire) a veniturilor realizate din vânzarea reciclabilelor și inclusiv limitarea solicitării de majorare a tarifului de sortare menționată în documentația de atribuire (cum este cazul mențiunii din Anexa 2.1 la Formularul 21). În opinia sa, atât timp cât legea nu permite includerea în tarife a veniturilor, nici în definiția tarifelor (art. 4, art. 6, art. 11 din normele tarifare) și nici în cadrul Fișelor de fundamentare (obligatorii) este clar că nu se poate accepta un astfel de abuz creat în documentația de atribuire. Pe de altă parte, precizează că, în adresa fără număr, ca răspuns la notificarea nr. 1319/29.05.........., răspunsul nr. 1 cu privire la veniturile din reciclabile este menționată o diferență între cantitatea 15

trecută în Fișa de fundamentare a tarifului de sortare – 24.308 tone și cantitatea de 18.532 tone rezultată din însumarea cantităților pe H/C, plastic și metal. Totodată, arată că nu s-a justificat cum s-a ajuns nici la cantitatea trecută în Fișa de fundamentare a tarifului de sortare, nici la cantitatea estimată a fi valorificată, cu atât mai mult cu cât la art. 17 din Caietul de sarcini sunt menționate ca cerințe minime de operare: obținerea și valorificarea unor cantități medii de 20.349 t/an de materiale reciclabile, fără ca autoritatea contractantă să garanteze operatorului stației de sortare că deșeurile reciclabile colectate de operatorii de colectare și transport vor ajunge în stația de sortare din CMID Moara. Consideră că autoritatea contractantă, pe de o parte, ar trebui să menționeze clar care este cantitatea de deșeuri care vor fi sortate, să menționeze modalitatea prin care s-a ajuns la această cantitate (explicitând și garantând realizarea acestora), iar pe de altă parte, să garanteze că această cantitate de deșeuri va ajunge în stația CMDI Moara. În opinia sa, în caz contrar, autoritatea contractantă ar trebui să modifice și riscurile din Matricea riscurilor și să treacă un risc specific pentru această situație, iar titularul riscului să fie autoritatea contractantă, asumându-și valoarea estimată a cantității de deșeuri, precum și realizarea acestor cantități de deșeuri reciclabile - inclusiv veniturile obținute de operatorul economic pe parcursul derulării contractului. În continuare prezintă argumente referitoare la lipsa cuantificării în termeni economici și financiari a riscurilor, precum și a unei analize a încadrării contractului în categoria celor de concesiune, bazate pe o evaluare și alocare corectă și legală a riscurilor. De asemenea, arată că, potrivit legislației în domeniu, matricea riscurilor trebuie să rezulte din studiul de fundamentare care este obligatoriu potrivit art. 7 și 8 din Legea nr. 100/2016 și Sectiunea 2 din HG nr. 867/2016, astfel încât în lipsa unui studiu care să cuprindă toate informațiile impuse de lege, este evidentă situația în care autoritatea contractantă stabilește o matrice a riscurilor fără existența unui astfel de studiu, într-un mod arbitrar, fără fundament tehnic/economic/ financiar. Astfel, consideră necesar ca o astfel de analiză să fie inclusă în studiul de fundamentare pentru a se verifica modul de sustenabilitate a tarifului ofertat, precum și a se stabili durata și natura contractului ce urmează a fi atribuit. Precizează că o astfel de cuantificare trebuia să atribuie valori financiare fiecărui risc și să precizeze gradul în care producerea unui risc va afecta echilibrul economic al contractului, astfel încât operatorii interesați să participe la procedură să poată evalua, în mod corect și complet, riscurile pe care și le asumă sau nu, în funcție de impactul pe 16

care aceste riscuri le pot avea asupra veniturilor și cheltuielilor contractului. Pe de altă parte, arată că nu se pot ignora prevederile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2006, astfel că tot ce face autoritatea contractantă în vederea stabilirii tarifului serviciului gestionat trebuie să asigure funcționalitatea eficientă a serviciului și să asigure echilibrarea între riscurile și beneficiile asumate de părțile contractante. Prin urmare, nu se poate conchide că doar operatorul este cel care își asumă riscurile, iar pe de altă parte, riscurile asumate de operator nu trebuie să fie absurde și să determine împovărarea nejustificată a acestuia, determinând un pericol față de derularea procedurii de atribuire. În opinia sa, riscurile unui contract de concesiune trebuie să se raporteze la situația de fapt al serviciului respectiv, or, în situația în care autoritatea contractantă este cea care garantează corectitudinea/ suficiența informațiilor/estimărilor din documentația de atribuire, și impune nemodificarea tarifului pe parcursul executării contractului (și mai mult garantează veniturile obținute din vânzarea reciclabilelor), este evident că se ajunge la situația în care este împotriva obiectivelor susmenționate calificarea contractului ca fiind unul de concesiune în care majoritatea riscurilor sunt preluate de către operatorul economic. În condițiile în care toate riscurile sunt în sarcina operatorului economic, dar acesta nu poate solicita în vreun fel modificarea tarifului, este evident că nu se justifică nici asigurarea funcționalității eficiente a serviciului nici nu există un echilibru între riscurile și beneficiile asumate de părți. Așadar, potrivit art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2006, trebuie să existe un echilibru între riscurile și beneficiile asumate de părțile contractante astfel încât să se asigure funcționalitatea serviciului. Ca măsură de remediere solicită să se efectueze o analiză a tuturor riscurilor care să includă cuantificarea în termeni economici și financiari a riscurilor (pentru fiecare risc în parte trebuie estimată valoarea impactului și probabilitatea de apariție, în conformitate cu legislația în vigoare). De asemenea, solicită să se demonstreze de către autoritatea contractantă, în documentația de atribuire, încadrarea contractului în categoria contractelor de concesiune în conformitate cu prevederile art. 6 și ale art. 8 alin (1) și (2) din Legea 100/2016 și ale art. 13 alin. (1) din HG nr. 867/2016 prin întocmirea unui studiu de fundamentare individualizat strict pe datele specifice acestei proceduri. În continuare, susține că modul concret de repartizare a riscurilor între concedent și concesionar așa cum a fost prevăzut de autoritatea contractantă, încalcă legislația în vigoare. Ca măsură de remediere solicită, deopotrivă realizarea analizei/ studiului menționate și respectarea tuturor prevederilor legale 17

incidente menționate, precum și modificarea și/sau eliminarea, după caz, a unora dintre riscuri, aducând în discuție riscurile; 5 Asigurarea cu utilități - sursa de apă - degradarea calității independent de activitățile de pe amplasament; 8 Asigurarea cu utilități - evacuarea efluentului - defect de execuție; 14 Fenomene meteo extreme; 15 Contestarea activității de către populația rezidentă din vecinătăți; 17 Cantitatea de deșeuri depozitate mai mică decât cea planificată; 19 Cantitatea de deșeuri transportată de pe platformele de stocare temporară este mai mică/mare decât cea comunicată de APM .........; 25 Cantitatea de deșeuri la intrarea în instalație este mai mică decât cea planificată; 30 Creșterea costului operării din motive independente de concesionar; 32 Contaminarea solului și a apelor subterane ca urmare a activităților desfășurate pe amplasament. Solicită ca măsură de remediere preluarea integrală a acestor riscuri de către autoritate, prin aceea că se angajează să respecte prevederile Ordinului nr. 109/2007, precum și dreptul operatorului economic la menținerea echilibrului contractual. În continuare, detaliază criticile vizând modul concret de stabilire a indicatorilor de performanță care în opinia sa încalcă legislatia în vigoare, respectiv indicatorii 1.1.3, 1.14, 1.1.5, 1.1.6, 1.1.8, 1.1.9 și 1.2.1. Totodată, susține că neincluderea în tarife a taxei de mediu de 80 de lei/tonă la nivelul anului ......... și de 120 lei/tonă la nivelul anului 2018 reprezintă o încălcare a prevederilor legale și a principiilor, sens în care invocă prevederile art. 286 din Codul fiscal cu normele de aplicare valabil pentru .......... În ceea ce privește lipsa calculului valorii estimate a contractului, precum și neconcordanțele cu privire la aceasta, evidențiază că metoda obiectivă pentru calculul valorii estimate a contractului trebuie să rezulte din studiul de fundamentare și trebuie să fie justificată și specificată în documentația de atribuire în mod detaliat. În continuare, prezintă argumente referitoare la faptul că perioada de mobilizare trebuie extinsă la minim 160 de zile, limitarea la o perioadă mai mică încălcând prevederile legale. Susține că, în lipsa informațiilor despre termenul în care autoritatea contractantă va obține autorizațiile specificate în cadrul documentației, ofertantul nu se poate încadra în perioada de mobilizare estimată de aceasta. În continuare identifică și argumentează alte aspecte care încalcă legislația solicitând publicarea în documentația de atribuire a informațiilor a căror lipsă este sesizată sau eliminarea cerințelor considerate nelegale. Cu privire la valoarea bunurilor de inventar, având în vedere faptul că delegatarul este Județul ........., prin ........., și prin serviciile ce fac obiectul contractului operatorul deservește zone din județ, reprezentat prin UAT-uri locale, consideră că este necesar ca documentația să cuprindă informații privind valoarea taxelor locale 18

privind impozitele pe clădiri, construcții, terenuri care vor fi suportate de operator, precum și enumerarea taxelor care cad în sarcina operatorului, pentru ca operatorii economici interesați de participarea la procedură să își poată întocmi ofertele în mod unitar. Totodată, precizează că nu este prezentată în documentația de atribuire lista indicativă a bunurilor de preluare, iar la art. 4 din contract, lipsesc anexele 4 și 5 din contractul de delegare (art. 2 alin. 2). Arată că, în documentația de atribuire, nu este menționat dacă în sarcina operatorului CMID se află și suportarea cheltuielilor cu procedurile de training și punere în funcțiune, amorsare stații de tratare aferente CMID sau acestea cad în sarcina furnizorului. Nu sunt informații cu privire la agrementarea laboratorului clădire administrativă și dacă există aviz ISU. În plus, arată că nu există informații dacă provizionul de închidere îl vor lua ofertanții în calculul valorii estimate a autorității contractante menționat sau ofertanții își vor face propriile estimări ale fondului de închidere. De asemenea, precizează că nu există informații privind datele tehnice ale bunurilor ce vor fi concesionate referitoare la: faptul că stația spălare roți de la Moara este prevăzută sau nu cu separator de hidrocarburi; dacă există soluții tehnice alternative la cele existente; existența surselor alternative de energie astfel încât în situația unor întreruperi ale energiei electrice furnizate de rețea, echipamentele să poată funcționa; dacă volumul estimat al celulei de depozitare din cadrul CMID Moara reprezintă capacitatea maximă de depozitare sau cuprinde și stratul de material inert pentru acoperirea periodică; dacă utilajele ce vor fi puse la dispoziție sunt înmatriculate sau nu și în sarcina cărei părți cade înmatricularea acestora în cazul în care nu sunt înmatriculate; puterea electrică instalată și puterea absorbită a Stației de sortare, Stației de tratare levigat și epurare ape uzate precum și a altor instalații și echipamente situate pe amplasamentul CMID Moara; dacă depozitul de la Moara este prevăzut cu rampa de acces la celula 1 sau dacă este în sarcina operatorului construcția acesteia. De asemenea, ținând cont de faptul că orice depozit conform de deșeuri trebuie să dețină zona de Securitate potrivit prevederilor legislației în vigoare și de faptul că documentația de atribuire nu conține nicio informație cu privire la existența sau inexistența acestei zone de Securitate, solicită să se precizeze clar și fără echivoc dacă există zonă de Securitate și dacă nu există în sarcina cărei părți intră construirea acestei zone. În răspunsul la clarificare cu nr. 11390 din 23.05.........., pct. 2 autoritatea contractantă a făcut referire la documentația tehnico- economică care a stat la baza aprobării SMID ......... (SF, ACB) documente care lipsesc din documentația de atribuire. 19

Totodată, în aceeași clarificare, se menționează cu privire la salariul minim pe economie că s-a luat în calcul o creștere cu 4% pe an la nivelul lui 2009, aspect față de care contestatoarea precizează că salariul minim pe economie a crescut față de cel din anul 2009 cu 141%. Arată că, prin clarificarea nr. 12178 autoritatea contractantă a menționat că „precizăm ca nu este vorba de salarii minime”, or, din documentația proiectului (în lipsa unui studiu de fundamentare), nu există niciun calcul care să arate că în costuri nu au fost luate în calcul salariul minim pe economie din anul 2009. Mai mult, Analiza cost-beneficiu nu reprezintă un studiu de fundamentare în sensul celor menționate la cap. I din contestație, iar pe de altă parte, valoarea de 532.546 euro nu acoperă valoarea salariului minim pe economie raportat la anul .......... Redă art. 34 din Caietul de sarcini, evidențiind faptul că nu s-a precizat în mod clar care este implicarea din punct de vedere financiar a operatorului, solicitând să se publice în documentația de atribuire aceste informații și în situația în care aceste activități nu au fost incluse în tarif/valoarea estimată a contactului, solicită adaptarea tarifului și a valorii estimate a contractului și față de aceste obligații. Conform art. 8 lit. r) din modelul de contract, operatorul economic este obligat să plătească tariful pentru eliminarea deșeurilor periculoase din cadrul Centrului Public de colectare, care nu pot fi valorificate, în baza unor contracte încheiate cu operatorii instalațiilor de eliminare, fără a se preciza în ce categorie de tarif se vor include aceste costuri. Apreciază că art. 5 alin. (2) din contract reprezintă o prevedere incertă, neclară și nu corespunde cu obiectul contractului, solicitând eliminarea acesteia. Totodată, susține că, în cadrul art. 5 din Regulamentul de salubrizare, se face referire la modificarea unilaterală a Regulamentului și a caietului de sarcini, or, această prevedere nu este corelată cu riscurile și specificul contractului de concesiune. Referitor la art. 8 lit. ee) din Contract, susține că se impune eliminarea acestor prevederi deoarece contravin legislației achizițiilor publice, singurele garanții permise fiind cele de participare și bună execuție. Solicită modificarea art. 10 pct. 4 - care stabilește că facturile vor avea scadență la 30 zile de la emitere cu mențiunea ca scadența facturilor să fie de 15 de zile așa cum e menționat în Legea nr. 51/2006 [art. 42 alin. (9)], precum și stipularea penalităților de întârziere pentru neplata facturilor de către operatorii de transport care trebuie să fie cel puțin egale cu cuantumul penalităților pentru neplata redevenței. [art. 11 alin. (4)]. Referitor la art. 10 pct. 11 facturile vor fi emise cu precizarea beneficiarului final, având în vedere că părțile contractului pentru servicii de depozitare sunt operatorii de colectare și transport și 20

operatorul instalației, pentru îndeplinirea acestei clauze este necesar ca acest punct să fie completat cu clauze prin care operatorul de colectare și transport care va avea obligația să declare la depozitare pe riscul și răspunderea sa care este beneficiarul final al activității de colectare și transport al deșeurilor depuse în vederea depozitării. Afirmă că art. 11 alin. (5) și (6) legat de neplata redevenței, nu este echitabilă, logică și nici nu respectă principiile prevăzute de legislația în materie în ceea ce privește rezilierea contractului dacă operatorii de colectare și transport nu își îndeplinesc obligația de plată către operatorul CMID, ceea ce conduce la imposibilitatea plății de către operator a redevenței. Clauzele de reziliere trebuie să se raporteze doar la activități/obligații care depind de operatorul economic, iar nu din motive independente de el, așa cum este cazul neplății de către utilizatori a tarifelor, în această situație, fiind evident că apare cazul fortuit care îl determină pe operator să nu achite în termen obligațiile contractate, întrucât această situație nu depinde de el, astfel că solicită eliminarea tuturor acestor clauze contractuale. În continuare, subliniază că art. 23 alin. (1), alin. (4) și alin. (5) din Contract referitor la contractul de asigurări este nelegal având în vedere că nici din legislația muncii și nici legislația achizițiilor publice sau a salubrizării nu prevede obligația ca angajatorul își asigură salariații cu atât mai mult ca această asigurare să se extindă asupra salariaților delegatarului (nu există temei legal pentru o astfel de solicitare). Față de art. 18 din vol. 3 - contract „fondul pentru închiderea și urmărirea post-închidere a depozitului” precizează că, prin acest articol, se încalcă art. 12 alin. (1) din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, solicitând eliminarea acestei clauze. Referitor la art. 27 din vol. 2 din Caietul de sarcini, coroborat cu art. 28 alin. (1) vol. 2 din Caietul de sarcini și art. 18 alin. (1) vol. 3 din Caietul de sarcini, rezultă valoare fond - 108.919 t/an x 10 ani x 2,228 Euro/t = 2.426.715,32 Euro, fără TVA, iar dacă se ia în calcul cantitatea de 290.806,00 t din alte locăți, rezultă valoarea fondului: 2.426.715,32 + 647.915,77 = 3.074.631,10 Euro, fără TVA. În ambele cazuri valoarea diferă de valoarea estimată prin caietul de sarcini, astfel că solicită corelarea acestor situații astfel încât autoritatea contractantă să ofere în documentația de atribuire informații reale, care să nu se contrazică, iar operatorii economici să fie informați clar și concret asupra sumei corecte a fondului. De asemenea, evidențiază că anexa la care se face trimitere în art. 23 alin. (1) din Contract lipsește, motiv pentru care solicită publicarea acesteia în cadrul documentației de atribuire, în SEAP. În referire la art. 29 din contract, menționează că acest risc nu poate fi alocat în sarcina operatorului, deoarece autoritatea contractantă este responsabilă de gradul de funcționare a instalațiilor 21

pe parcursul contractului, fiind o serie de obligații în sarcina autorității contractante cu impact asupra modului de executare de către operator a propriilor obligații și mai mult decât atât autoritatea contractantă nu a asigurat o identificare, cuantificare și distribuire a riscurilor corectă. Consideră că art. 51 din contract trebuie să fie completat cu mențiunea că prevederile amintite vor fie efectuate doar pe perioada prestării serviciilor și anume 90 zile după încetare, având în vedere că așa cum este clauza contractuală se înțelege că operatorul economic are și obligații care exced acestei perioade. Precizează că, în fișa de date, autoritatea contractantă nu precizează ce utilaje și echipamente sunt necesare pentru ca ofertantul să fie calificat și solicită indicarea în cadrul documentației de atribuire atât a acestor informații, cât și mecanismul clar de evaluare a ofertelor raportat la aceste informații, din care să rezulte o evaluare unitară a ofertelor. Subliniază că în documentația de atribuire manualele de operare nu sunt în limba română, motiv pentru care solicită publicarea manualelor de operare în limba română pentru a da posibilitatea ofertanților de a înțelege datele care stau la baza întocmirii ofertelor. Menționează că în răspunsul la clarificare nr. 11390, răspunsul 2, autoritatea contractantă a precizat că atribuirea contractului se face potrivit criteriului ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, iar în fișa de date la criteriul de atribuire este trecut ”prețul cel mai scăzut”, motiv pentru care solicită să se indice clar/fără echivoc care este criteriul de atribuire a contractului și modul de calcul al punctajelor. De asemenea, raportat la clarificarea la notificarea nr. 12258 prin care se mentionează că acest contract presupune și lucrari de construcții, pentru respectarea principiului transparenței solicită modificarea documentației de atribuire prin includerea codurilor CPV aferente lucrărilor de construcții, cât și completarea obiectului contractului cu aceste lucrări de construcții, astfel încât și în cadrul documentației de atribuire, dar și în anunțul de participare și fișa de date să se identifice foarte clar în ce constau aceste lucrări. Prin adresa nr. 14072/26.06.........., înregistrată la Consiliu cu nr. 25513/26.06.........., autoritatea contractantă a transmis punct de vedere față de contestaţia depusă de SC ......... SA, solicitând respingerea acesteia și constatarea lipsei de temeinicie și fundament legal a criticilor aduse documentației de atribuire, precum și obligarea contestatoarei la suportarea cheltuielilor de judecată. Autoritatea contractantă precizează că, pe lângă măsurile reparatorii pentru motivele justificate, a publicat în SEAP, în data de ........., o erată privind eliminarea cerinței 2 privind prezentarea Licenței Clasa I și a extins durata de depunere a ofertelor cu 20 zile până la data de 11.07........... Consideră contestația ca fiind prematură, deoarece notificarea prealabilă formulată de contestatoare a fost transmisă în data de 22

29.05.......... prin poștă, fiind înregistrată la autoritate cu nr. 12529 din data de 06.06.........., iar în data de 09.06.........., conform art. 6 alin. (4) din Legea nr. 101/2016, a transmis, prin poștă, cu adresa nr. 12529 răspunsul la notificarea prealabilă. În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 și conform răspunsului din 09.06.........., a transmis în data de ........., răspuns la toate aspectele criticate în notificare, inclusiv la cele pentru care până la acea dată nu se formulase un răspuns în SEAP, atât prin poșta către contestatoare, precum și prin publicarea în SEAP a clarificării nr. 12529bis/.......... La data comunicării/publicării în SEAP a răspunsului la notificare s-a depus și contestația din ......... formulată de SC ......... SA. În ceea ce privește criticile aduse de contestatoare, inițial face precizări referitoare la finanțarea proiectului, precum și la documentele ce au stat la baza aprobării proiectului. Referitor la lipsa analizei în termeni financiari a oportunității delegării serviciilor supuse procedurii, conform obligațiilor legale - fundamentarea deciziei de concesionare (conform Secțiunii 2 din HG nr. 867/2016 și art. 7 și art. 8 din Legea nr. 100/2016), menționează că din cuprinsul art. 7 alin (1) amintit (Secțiunea a 3-a Domeniu de aplicare), rezultă că studiul și rezultatele acestuia stau la baza deciziei realizării proiectului într-un anumit mod, evidențiind că legislația nu prevede nicăieri obligația ca în cazul în care un proiect are mai multe componente să se facă studii distincte pentru fiecare componentă, o astfel de măsura fiind irelevantă deoarece orice proiect trebuie privit în ansamblul său, rezultatele acestuia depinzând de atingerea rezultatelor componentelor acestuia, astfel cum au fost definite în proiect. Proiectul a fost aprobat atât de autoritățile naționale (prin Ordinul ministrului MP nr. 1220/07.04.2011), cât și de către Comisia Europeană (prin Decizie CE nr. C(2011)2035/30.03.2011). Referitor la modalitatea de calcul a tarifelor, precizează că Fișele de fundamentare a tarifelor prezentate în Anexele la Formularul 21 sunt în conformitate cu modelul prevăzut în Anexa 1 la Ordinul ANRSC nr. 109/2007, modalitatea de calcul fiind clară pentru orice operator cu experiență. Mai mult, menționează că nicăieri în legislație nu este prevăzut că trebuie să publice estimările proprii ale costurilor. În ceea ce priveste cheltuielile de la pct. 6 Cheltuieli cu depozitarea deșeurilor din Fișa de fundamentare a tarifului de sortare, face o serie de precizări pentru a concluziona că această linie de cheltuieli este specifică activității de sortare și nu este vorba de o dublare a tarifului de depozitare. În ceea ce privește cheltuielile de la linia 1.4 Întreținerea utilajelor și autovehiculelor din Fișa de fundamentare a tarifului pentru sortare, afirmă că, pentru evitarea dublării acestor cheltuieli prin includerea și în cadrul celorlalte linii de cheltuieli (piese schimb; 23

utilaje, reparații etc.), această linie nu se va completa de către ofertanți, respectiv se va elimina din formular, evidențiind că a publicat în SEAP în data de ......... această clarificare pentru informarea tuturor ofertanților. Referitor la pretinsa încălcare a legislației prin includerea veniturilor din vânzarea reciclabilelor în tariful de sortare, susține că, prin coroborarea art. 12 al Ordinul ANRSC nr. 109/2007, cu art. 11 alin. (5) și cu prevederile Anexei 1 rezultă că, deoarece valorificarea reciclabilelor reprezintă o activitate specifică activității de sortare, la considerarea venitului programat se vor include costurile cu valorificarea reciclabilelor în fundamentarea tarifului de sortare, respectiv veniturile din vânzarea reciclabilelor. Mai mult, arată că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 101/2006 „Unitățile administrativ-teritoriale au calitatea de deținător legal al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare”, iar Legea nr. 211/2011, stabilește la art. 23 că deținătorul deșeurilor are responsabilitatea acestora până la punctul final, de valorificare (în cazul deșeurilor reciclabile - intrarea pe poarta unui reciclator) sau eliminare, astfel că, întrucât deșeurile sunt deținute de UAT, implicit și veniturile din vânzarea acestora trebuie să revină UAT, evidențiind faptul că prin prezenta procedură se deleagă serviciul de operare a CMID și nu proprietatea asupra deșeurilor. Precizează că nu a regăsit în documentația publicată paragraful 3 din „Modul de întocmire a propunerii financiare” citat de contestatoare, precum și faptul că, potrivit documentației publicate, Formularul de ofertă este Formularul 21, și nu Formularul 15, precizat de contestatoare. Consideră nejustificată afirmația contestatoarei că operatorul este prejudiciat deoarece se diminuează artificial baza de calcul a determinării profitului, în sensul că una este să aplici cota de profit asupra costurilor și alta este să o aplici pe costurile diminuate cu profitul, deoarece la o analiză a Anexei 2 la Formularul 21 se observă că se aplica cota de profit la suma rezultată din Costurile de Exploatare și Costurile Financiare, fără a lua în considerare diminuarea cu profitul. Referitor la dispozițiile art. 43 alin (5) și (6) din Regulamentul de salubrizare, contrar afirmatiilor invocate, alin. (5) prevede obligații în sarcina CJ ......... și ADI ........., în timp ce alin. (6) stabilește ca și conduită principiul implicării în realizarea măsurilor de informare și conștientizare, dar măsurile de informare nu reprezintă indicator de performanță, astfel că afirmațiile sunt nejustificate raportat la documentația publicată. În ceea ce privește înțelesul dispozițiilor art. 8 lit. q) din Contractul de delegare, observă, din analiza Fișei de fundamentare pentru activitatea de sortare, că veniturile realizate din vânzarea reciclabilelor sunt parte din calculul tarifului ofertat, Venituri obținute (VI) = Cheltuieli totale cu realizarea activității (IV) - Venituri realizate 24

din vânzarea reciclabilelor (V), astfel textul articolului fiind corelat cu cerințele Fișei de Fundamentare a tarifului și trebuind înțeles ca atare. Precizează că, în cadrul Formularului 22, operatorii economici interesați pot propune amendamente la contract care pot fi acceptate în măsura în care acestea sunt justificate, nu aduc modificări majore și/sau nu schimbă echilibrul economic în defavoarea autorității contractante. Referitor la lipsa cuantificării în termeni economici și financiari a riscurilor, precum și a unei analize a încadrării contractului în categoria celor de concesiune, bazate pe o evaluare și alocare corectă și legală a riscurilor, evidențiază că studiile care au stat la baza proiectului îndeplinesc prevederile Legii nr. 100/2016 și a HG nr. 867/2016 la un grad mult mai avansat decât cel prevăzut de reglementările legale. Solicită Consiliului că constate că cele criticate de contestatoare sunt legate de studiile care au stat la baza deciziei privind modul de realizare a proiectului, și nu se referă la conținutul documentației de atribuire, astfel cum este definită de art. 19 alin. (3) din HG nr. 867/2016, precum și faptul că autoritatea contractantă a respectat prevederile art. 20 alin. (1) lit. g) din același act normativ, prin publicarea în Anexa 7 la Caietul de sarcini a propunerii de alocare a riscurilor în cadrul contractului. Având în vedere cele precizate solicită respingerea contestației ca inadmisibilă. Referitor la Riscurile 5, 8, 14, 15, 17, 19, 25, 30 și 32 din Matricea riscurilor, aduce precizări în sensul celor indicate în răspunsul la notificarea prealabilă. Face mențiunea că observațiile contestatoarei cu privire la imposibilitatea sau ilegalitatea impunerii acestor riscuri sunt nefondate, cu atât mai mult cu cât chiar Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii definește clar riscurile de operare caracteristice unui contract de concesiune la art. 6 alin. (3). Prin urmare, susține că, prin identificarea unor riscuri care nu sunt sub controlul ei, sau care pot duce la costuri suplimentare, este îndreptățită prin această lege, în cadrul unui contract de concesiune, să pună riscurile de acest gen în sarcina operatorului, din analiza Anexei 7, rezultând că riscurile care sunt 100% în sarcina operatorului sunt cele care țin de activitatea de operare, respectiv sunt sub controlul operatorului. Referitor la modul concret de stabilire a indicatorilor de performanță, redă art. 124 din Ordinul 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților, precizând că indicatorii de performanță au fost comunicați prin publicare pe site-ul ......... ........., în data de 22.09.2015, fiind organizată dezbaterea publică a acestora în data de 22.10.2015, ora 25

14:00, în urma căreia indicatorii au fost aprobați prin HCJ nr. 210 din 27.11.2015, fiind astfel stabiliți cu respectarea legislației în vigoare. Subliniază că indicatorii 1.1.3 - 1.1.5 se referă la cantități de deșeuri valorificate, concept care include atât materialele reciclabile care ies din instalația de sortare spre reciclatori, dar și resturile nereciclabile dar care se pot valorifica energetic, în acest sens existând și prevedere în caietul de sarcini. În ceea ce privește indicatorul de performanță 1.1.6. precizează că Ordinul nr. 757/2004 stabilește 0,8 tone/mc ca un minim, astfel că indicatorul privind asigurarea unui grad de compactare > 0,9 din documentația de atribuire nu contravine prevederilor legale menționate. Din punct de vedere tehnic, asigurarea unui grad de compactare > 0,9 depinde de caracteristicile tehnice ale utilajului de compactare, de numărul de treceri al acestuia peste stratul de deșeuri, de grosimea stratului de deșeuri depus, dar și de compoziția deșeurilor. Densitatea de compactare > 0.9 tone/mc s-a stabilit în acord cu documentația proiectului pentru a se asigura capacitatea de depozitare proiectată. Cu privire la indicatorul 1.1.8, arată că, în conformitate cu normativului tehnic de depozitare, aprobat prin Ordinul nr. 757/2004, deșeurile descărcate și compactate pe depozitele de clasa b se acoperă periodic, în funcție de condițiile de operare și de prevederile autorizației de mediu, pentru a evita mirosurile, împrăștierea de vânt a deșeurilor ușoare și apariția insectelor și a păsărilor. Periodicitatea cu care trebuie asigurat acest lucru (zilnic) este o măsură impusă prin Acordul de mediu nr. 9 din 12.10.2009, revizuit la 23.12.2010, pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul .......... Indicatorul se consideră atins 100% atunci cand operatorul face dovada, în timpul operării, că a utilizat zilnic material de acoperire pentru stratul de deșeuri depus și compactat în ziua respectivă. Acest lucru va fi evidențiat în jurnalul și în planul de funcționare al depozitului, documente care vor fi întocmite de operator, în conformitate cu prevederile aceluiași normativ tehnic. Referitor la ceilalți indicatori, precizează că penalitățile se aplică dacă indicatorul de performanță nu este atins din culpa operatorului, iar pentru situațiile în care indicatorul nu este atins din culpa unor terți, respectiv corelarea cu matricea riscului, redă prevederile Contractului de delegare, art. 31 alin. (2). Referitor la neincluderea în tarif a taxei de mediu pentru depozitare arată că, după cum a precizat în răspunsul 2 la clarificarea nr. 11390/23.05.........., conform prevederilor legale în vigoare Taxa pentru deșeurile inerte și deșeurile nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare în spații autorizate în acest scop se plătește de proprietarii sau administratorii de depozite. În continuare, subliniază faptul că legislația în vigoare nu prevede obligația publicării de către autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire a modului de calcul a valorii estimate, 26

astfel că solicitarea contestatoarei este total nejustificată și prin raportare la prevederile documentatiei de atribuie, conform căreia operatorii vor oferta tarife, iar ofertantul câștigător va fi desemnat prin aplicarea criteriului de atribuire. Consideră că s-ar încălca atât prevederile legislației în domeniul achizițiilor, cât și scopul organizării procedurii dacă, pe lângă elementele cantitative și cerințele de calitate, ar impune prin documentație și prețuri și modul de formare al costului. În continuare, face precizări referitoare la cantitatea programată din Anexa 1 la Formularul 21, subliniind că, întrucât cantitatea colectată în perioada 2014-2016 care va ajunge în depozitul de la Moara reprezintă o incertitudine, prin excluderea acesteia de la calcul cantității din Anexa 1 la Formularul 21 se asigură că tariful ofertat este cât mai aproape de o situație reală. Referitor la primirea levigatului de la depozitele neconforme închise, precizează că Stația de tratare a levigatului, este parte componentă a unui depozit de deșeuri conform. Totodată, menționează că, în Fișa de fundamentare a tarifului pentru depozitarea deșeurilor, la poz. 1 Cheltuieli materiale, se regăsește linia de cheltuieli cu tratarea levigatului (rând 11), în cadrul căreia se vor include cheltuielile cu tratarea levigatului, iar cantitatea anuală de levigat estimată a ajunge la CMID Moara de la depozitele de deșeuri neconforme închise din județ este de 450 m3, cantitate care va scădea anual, ajungând la 0, ca efect al închiderii acestor depozite neconforme. Referitor la perioada de mobilizare extinsă la minim 160 zile, afirmă că a demarat procedurile pentru elaborarea și obținerea autorizației integrate de mediu, inclusiv a autorizației de gospodărire a apelor, astfel că ofertanții vor considera la elaborarea propunerii tehnice că acestea vor fi obținute la momentul începerii perioadei de mobilizare, urmând ca în perioada de mobilizare să se facă transferul acestei autorizații către operatorul desemnat. Referitor la aspectele de neconformitate de la pct A-W din contestație aduce precizări potrivit celor din răspunsul la notificarea prealabilă a contestatoarei. Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de contestatoare, susține că acestea sunt disproporționat de mari, raportat la munca depusă de avocat, astfel că, în eventualitatea admiterii contestației, solicită diminuarea acestora. Prin adresa nr. 14805/05.07.........., înregistrată la Consiliu cu nr. 27055/05.07.........., autoritatea contractantă, în completarea punctelor de vedere nr. 14072/26.06.......... și 14128/27.06.........., precizează că, în data de 30.06.........., a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 506, OUG nr. 48/........., pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul de mediu, conform căreia, în anii ......... și 2018 nu se va aplica Taxa pentru deșeurile inerte și 27

deșeurile nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin depozitare în spații autorizate în acest scop, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 2 la OUG nr. 196/2005. În aceste condiții, consideră că toate criticile contetatoarelor privind includerea în Tariful care se va oferta a acestei taxe nu au temei legal, fiind nejustificate. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 27137/06.07.........., SC ......... SA formulează concluzii scrise prin care reiterează solicitările din cuprinsul contestației, prezentând argumente pentru a combate excepția prematurității invocată de autoritatea contractantă în punctul de vedere, precum și în susținerea criticilor referitoare la documentația de atribuire. Prin adresa nr. 115534/13.07.........., înregistrată la Consiliu cu nr. 28673/13.07.........., ......... depune concluzii scrise cu privire la contestația formulată de SC ......... SA, prin care reiterează aspectele prezentate în cuprinsul punctului de vedere, aducând, totodată, informații și explicații suplimentare în susținerea legalității documentației de atribuire întocmite. Dosarul achiziţiei și documentele necesare soluţionării cauzei au fost transmise împreună cu punctele de vedere, fiind înregistrate la Consiliu sub nr. 25427/26.06.......... și completate prin documentele înregistrate la Consiliu cu nr. 26280/30.06........... Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzelor conexate, Consiliul reţine următoarele: În vederea atribuirii contractului de concesiune servicii având ca obiect Delegarea prin concesiune a gestiunii activității de administrare a Depozitului de deșeuri, administrarea Stației de sortare și a Centrului public de colectare din cadrul CMID Moara, componentă a serviciului de salubrizare a județului ........., coduri CPV 90513000-6 Servicii de tratare și eliminare de deșeuri menajere și deșeuri nepericuloase (Rev. 2), 90500000-2 Servicii privind deșeurilor menajere și deșeurile (Rev. 2), 90513100-7 Servicii de eliminare a deșeurilor menajere (Rev. 2), 90513200-8 Servicii de eliminare a deșeurilor urbane solide (Rev. 2) și 90514000-3 Servicii de reciclare a deșeurilor menajere (Rev. 2), ........., în calitate de autoritate contractantă, a iniţiat procedura de licitație deschisă, prin publicarea în SEAP a anunțului de concesionare nr. ........./.......... Din informaţiile anunțului de concesionare, Consiliul a reținut că valoarea estimată a contractului de concesiune de servicii este de 90.216.225,92 lei, fără TVA, iar termenul de depunere a ofertelor a fost inițial stabilit pentru 21.06.2016, ora 10:00, iar ulterior în 11.07.........., prin anunțul de tip erată nr. 106735/.......... Totodată, prin încheierea nr. 317/........./......... din ......... procedura a fost suspendată. Nemulţumite de prevederile documentației de atribuire, SC ......... SRL, SC ......... SA și SC ......... SA au înaintat contestaţiile 28

de faţă solicitând, în principal, remedierea, iar în subsidiar, anularea procedurii de atribuire. Cercetând cu întâietate, potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, excepția prematurității contestației SC ......... SA invocată de autoritatea contractantă, Consiliul constată lipsa de temeinicie a acesteia. Faptul că SC ......... SA a transmis notificarea prealabilă în data de 29.05.........., prin poștă, fiind primită de autoritatea contractantă în data de 06.06.........., iar în data de 09.06.........., a fost comunicat, prin poștă, răspunsul nr. 12529/09.06.........., astfel cum rezultă din documentele aflate la dosarul cauzei, nu înseamnă că depunerea contestației, atât prin poștă, cât și prin e-mail, în data de ........., este prematură. Câtă vreme prin adresa de răspuns autoritatea contractantă a comunicat contestatoarei că ”nu va suspenda și nici nu va anula procedura, dar ca urmare a adoptării unor măsuri de remediere pentru motivele justificate din notificare și a publicării de clarificări față de solicitările dumneavoastră, se va extinde termenul de depunere a ofertelor. Vă rugăm să verificați în SEAP clarificările postate deoarece multe din aspectele semnalate de dumneavoastră au fost clarificate. De asemenea, pentru aspectele din notificare care nu au fost clarificate/clarificate în totalitate autoritatea contractantă va publica în SEAP răspunsul/clarificarea astfel încât acestea să fie cunoscute tuturor potențialilor ofertanți”, se consideră că termenul de depunere a contestației se calculează raportat la prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. c), coroborat cu art. 6 alin. (5) din Legea nr. 101/2016. Astfel, intenționând să adopte măsuri de remediere, termenul de contestare curge din a 11-a zi de depunere a notificării prealabile (3 zile pentru răspuns și 7 zile pentru efectuarea modificărilor), respectiv din 17 iunie. Se constată astfel că, față de data de 17 iunie când se putea depune contestație, depunerea acesteia, atât la Consiliu, cât și la autoritatea contractantă, în data de ........., respectă termenul de 10 zile prevăzut. După respingerea excepției prematurității invocate de autoritatea contractantă, trecând la soluționarea pe fond a contestațiilor, Consiliul va analiza criticile aduse în ordinea depunerii acestora. Trecând la soluționarea contestației formulate de SC ......... SRL, în referire la critica împotriva precizărilor legate de ajustarea tarifelor, se reține că, la pct. II. ”Ajustarea prețului contractului” din fișa de date, s-a indicat ”Cuantumul si regimul tarifelor se stabilesc, se ajusteaza sau se modifica potrivit prevederilor legale in vigoare (Ordinul nr. 109/2007 al ANRSC privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitatile specifice serviciului de salubrizare a localitatilor). Tarifele ofertate se vor actualiza la solicitarea operatorului, la un interval de un an, conform Ordinului 109/2007 cu aprobarea prealabila a Autoritatii Contractante. Actualizarea se va face cu indicele preturilor 29

de consum comunicat de INS. Actualizarea tarifelor se va face la solicitarea scrisa a concesionarului conform urmatoarei formule: T(1) = T(0) +Delta(t), unde: T(1) - tariful modificat; T(0) - tariful actual; Delta(t) - cresterea de tarif cu indicele preturilor de consum total comunicat de INS”, iar la art. 10 alin. (8) din contractul de delegare ”Ajustarea se va efectua anual la solicitarea motivată a Delegatului şi cu aprobarea prealabilă a Delegatarului, în conformitate cu prevederile legale. Pentru ajustarea (actualizarea) tarifelor se recomandă următoarea formulă: T(1) = T(0) +Delta(t), unde: T(1) - tariful modificat; T(0) - tariful actual; Delta(t) - creşterea de tarif cu indicele preţurilor de consum total comunicat de INS. Pentru ajustarea tarifelor se vor utiliza formulele de calcul prevăzute în metodologia aplicabilă, adoptată de Autoritatea de Reglementare”. Totodată, se reține că, prin răspunsul achizitoarei nr. 12178/07.06.........., la notificarea prealabilă, în referire la aspectul în discuție s-au precizat următoarele: ”După cum ați sesizat, în FDA și Contractul de delegare este menționată formula pentru calcularea tarifului final, respectiv: T(1)=T(0)+Delta(t), unde: T(1) – Tarif modificat; T(0) – tariful actual; Delta(t) – creșterea de tarif cu indicele prețurilor de consum total comunicat de INS, fiind menționat totodată că, pentru ajustarea tarifelor se vor utiliza formula de calcul prevăzută în metodologia aplicabilă, adoptată de Autoritatea de Reglementare. Formula prevăzută la articolul 14 din ordinul ANRSC stipulează modul de calcul pentru Delta(t), care reprezintă cu cât crește tariful prezent. Având în vedere mențiunea că se va utiliza formula de calcul prevăzută în metodologia ANRSC, este evident că aceasta este formula care se va utiliza pentru calcularea Delta(t). Conform prevederilor Ordinului 109/2007 al ANRSC: art. 13 alin. (1) Tarifele pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare se pot ajusta, cu aprobarea autorității administrației publice locale, la solicitarea operatorilor, în raport cu evoluția parametrului de ajustare, în baza cererilor de ajustare, însoțite de documentația de fundamentare a tarifelor, pe elemente de cheltuieli. art. 4 lit. e) parametru de ajustare – indicator la modificarea căruia se pot ajusta periodic tarifele. Pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare parametrul de ajustare poate fi indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică, evoluția cursului de schimb leu/euro sau alt parametru de ajustare stabilit potrivit prevederilor din contractul de delegare a gestiunii. Astfel, Indicele prețurilor de consum

menționat în fișa de date reprezintă parametrul de ajustare prevăzut de legislație și comunicat pentru a fi cunoscut tuturor ofertanților. De asemenea, vă rugăm să aveți în vedere și prevederile de la alin. (2) al art. 13 din Ordinul 109/2007, care precizează că (2) Nivelul tarifului rezultat nu poate depăși nivelul actual, ajustat cu indicele de creștere a parametrului de ajustare. Formula comunicată reflectă această prevedere din Ordinul ANRSC. Față de cele clarificate mai sus rezultă că utilizarea indicelui prețurilor de consum ca și parametru de ajustare este în conformitate cu prevederile legale în vigoare, iar formulele care se vor utiliza sunt cele prevăzute în ordinul ANRSC motiv pentru care nu este necesară modificarea fișei de date și a contractului”. Față de cele indicate în fișa de date și contractul de delegare, contestatoarea a considerat că inserarea mențiunii privind creșterea 30

de tarif cu indicele prețurilor de consum total comunicat de INS încalcă prevederile Ordinului ANRSC nr. 109/2007, aplicabil contractului de atribuire și procedurii, în condițiile în care, potrivit prevederilor art. 14 din ordin, Delta(ct) reprezintă creșterea cheltuielilor totale determinate de influențele reale primite în costuri, și nicidecum creșterea de tarif cu indicele prețurilor de consum total comunicat de INS. În condițiile celor reținute, se constată că sunt incidente prevederile Normei metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor din 09.07.2007, aprobate prin Ordinul ANRSC nr. 109/2007. Astfel, pentru ajustarea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare, sunt aplicabile prevederile art. 13 și 14, iar pentru modicarea acestor tarife art. 15 și 16. Potrivit art. 13 din ordinul amintit Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se pot ajusta, cu aprobarea autorităţii administraţiei publice locale, la solicitarea operatorilor, în raport cu evoluţia parametrului de ajustare, în baza cererilor de ajustare, însoţite de documentaţia de fundamentare a tarifelor, pe elemente de cheltuieli. (2) Nivelul tarifului rezultat nu poate depăşi nivelul actual, ajustat cu indicele de creştere a parametrului de ajustare. (3) În cazul ajustării tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare, structura cheltuielilor şi a veniturilor este prezentată în anexa nr. 2. (4) Ajustarea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se realizează avându-se în vedere următoarele criterii: a) pentru cheltuielile cu combustibilul tehnologic, cu lubrifianţi, cu energia electrică, cu materii prime şi materiale consumabile şi cu piese de schimb, cu pondere semnificativă în tarif, se va lua în calcul modificarea preţurilor de achiziţie faţă de preţurile în vigoare, în limita preţurilor de piaţă; b) cheltuielile cu amortizarea se vor lua în calcul, respectându-se reglementările legale în vigoare; c) cheltuielile cu redevenţa determinate potrivit prevederilor legale; d) cheltuielile pentru protecţia mediului se vor lua în calcul la nivelul prevăzut de legislaţia în vigoare; e) cheltuielile cu personalul se fundamentează în funcţie de legislaţia în vigoare, corelată cu principiul eficienţei economice; f) fondul pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere, unde este cazul, în conformitate cu prevederile legale şi potrivit aprobării autorităţii administraţiei publice locale; g) o cotă de profit, iar conform art. 14 Ajustarea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se face potrivit formulei:

[Delta(ct) + Delta(ct) x r%] Delta(t) = ||||||||||||||||||||||||||||, unde: Q Delta(ct) - creşterea cheltuielilor totale determinate de influenţele reale primite în costuri; r% - cota de profit a operatorului; Q - cantitatea programată în unităţi de măsură specifice, luată în calcul la nivelul avut în vedere la determinarea tarifului actual. 31

În situaţia în care la activitatea specifică serviciului de salubrizare se include o cotă de dezvoltare pentru infrastructura sistemului public, formula de ajustare se adaptează în mod corespunzător. Totodată, potrivit art. 15 din ordin, Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare pot fi modificate în următoarele situaţii: a) la modificarea majoră a costurilor, determinată de punerea în funcţiune a unor utilaje pentru îmbunătăţirea calitativă a serviciilor publice de salubrizare şi numai după intrarea în exploatare a acestora; b) pentru cazurile care conduc la modificarea structurală a costurilor sau a cantităţilor ori la modificarea condiţiilor de prestare a activităţii, care determină modificarea costurilor cu o influenţă mai mare de 5%, pe o perioadă de 3 luni consecutiv; c) la modificările determinate de prevederile legislative care conduc la creşterea cheltuielilor de protecţie a mediului şi de securitate şi sănătate în muncă. (2) În cazul modificării tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare, structura cheltuielilor şi a veniturilor este prezentată în anexa nr. 2. (3) Modificarea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se determină avându-se în vedere următoarele criterii: a) pentru cheltuielile cu combustibilul tehnologic, cu lubrifianţi, cu energia electrică, cu materii prime şi materiale consumabile şi cu piese de schimb, cu pondere semnificativă în tarif, se va lua în calcul modificarea preţurilor de achiziţie faţă de preţurile în vigoare, în limita preţurilor de piaţă; b) consumurile normate de combustibil, lubrifianţi, energie electrică, materii prime şi materiale vor fi luate în calcul, astfel încât să asigure respectarea prevederilor alin. (1); c) cheltuielile cu amortizarea se vor lua în calcul, respectându-se reglementările legale în vigoare; d) cheltuielile cu redevenţa determinate potrivit prevederilor legale; e) cheltuielile pentru protecţia mediului se vor lua în calcul la nivelul prevăzut de legislaţia în vigoare; f) cheltuielile cu personalul se fundamentează în funcţie de legislaţia în vigoare, corelată cu principiul eficienţei economice; g) fondul pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere, unde este cazul, în conformitate cu prevederile legale şi potrivit aprobării autorităţii administraţiei publice locale; h) o cotă de profit, iar conform art. 16 Modificarea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se face potrivit formulei: T1 = T0 + Delta(t), unde: T1 - tariful modificat; T0 - tariful actual; Delta(t) - creşterea de tarif;

[Delta(ct) + Delta(ct) x r%] Delta(t) = ||||||||||||||||||||||||||||, unde: Q Delta(ct) - creşterea cheltuielilor totale ca urmare a modificărilor intervenite în costuri; r% - cota de profit a operatorului; Q - cantitatea programată în unităţi de măsură specifice, determinată de condiţiile concrete în care se prestează activitatea. În situaţia în care la activitatea specifică serviciului de salubrizare se include o cotă de dezvoltare pentru infrastructura sistemului public, formula de modificare se adaptează în mod corespunzător. Trebuie avut avut în vedere și că potrivit art. 4 lit. e) din același act normativ parametru de ajustare - indicator la modificarea căruia se pot ajusta periodic tarifele. Pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare parametrul de ajustare poate fi indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică, evoluţia cursului de schimb leu/euro sau alt parametru de ajustare stabilit potrivit prevederilor din contractul de delegare a gestiunii. 32

Față de cele criticate, se constată că, în discuție, nu este formula de ajustare a tarifelor prevăzută la art. 14 din ordin, ci faptul că Delta(ct) reprezintă creșterea cheltuielilor totale determinate de influențele reale primite în costuri, și nu creșterea de tarif cu indicele prețurilor de consum total comunicat de INS, sens în care trebuie reținut că, pentru ajustarea tarifelor corespunzătoare activităţilor specifice serviciului de salubrizare sunt aplicabile prevederile Ordinului ANRSC nr. 109/2007, respectiv art. 13 și 14 mai sus enunțate, pe baza indicatorului Delta(ct) putând să se determine și tariful ajustat, fapt evidențiat în Anexa 2 a Ordinului ANRSC nr. 109/2007. Mai mult, potrivit acelorași prevederi, nivelul tarifului rezultat nu poate depăşi nivelul actual, ajustat cu indicele de creştere a parametrului de ajustare, respectiv indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cât privește susținerea contestatoarei în referire la faptul că, dacă ”anumite elemente de cheltuieli din cadrul tarifului vor crește, dar indicele prețurilor de consum total comunicat de INS nu suportă vreo creștere, operatorul va fi în imposibilitate de a solicita ajustarea prețurilor, urmând a presta serviciul în pierdere”, este de reținut că legislația aplicabilă, respectiv Ordinul ANRSC nr. 109/2007, prevede modalitatea de ajustare a tarifelor sau modificarea acestora, astfel că nu se poate face rabat de la aceste prevederi. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că societatea contestatoare nu a indicat care sunt acele categorii de costuri care ar putea suferi majorări și pentru care nu s-ar putea realiza ajustarea tarifelor pe baza indicelui INS, având în vedere categoriile de costuri prevăzute în Anexa 1 Fişa de fundamentare pentru stabilirea tarifelor la activităţile specifice serviciului de salubrizare. Din aceste motive, critica contestatoarei se consideră nefondată sub acest aspect. 2. În ceea ce privește critica contestatoarei SC ......... SRL formulată împotriva solicitării din documentația de atribuire de a nu se percepe taxe persoanelor fizice pentru fluxurile de deșeuri speciale (voluminoase, periculoase, DEEE), se rețin cele stabilite la art. 10 alin. (5) din contractul de delegare ”Pentru fluxurile de deşeuri speciale (voluminoase, periculoase, DEEE) pe care generatorii persoane fizice le aduc prin aport voluntar la Centrul public de colectare, Delegatul nu va percepe taxă/tarif”, la art. 14 alin. (3) lit. c) din același contract ”Delegatul va primi ... c) pentru stocare temporară, la Centrul public de colectare din cadrul CMID Moara Deşeuri voluminoase, deşeuri din activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a locuinţelor populaţiei, periculoase menajere şi DEEE-uri provenind din unităţile administrative-teritoriale din zona de colectare VI Moara”, la art. 1 alin. (1) ”generator înseamnă orice persoană fizică sau agent economic, situaţi în interiorul Ariei Delegării, care generează Deşeuri care sunt acceptate în Instalaţiile de Deşeuri administrate de Delegat; 33

în sensul prezentului Contract agenţii economici care transportă nămolul provenind de la staţiile de epurare a apelor uzate din Aria Delegării, în vederea predării la Depozit, precum şi operatorii economici desemnaţi pentru activitatea de monitorizare post-închidere a depozitelor urbane neconforme de deseuri din judeţul ........., sunt incluşi în această categorie; de asemenea, sunt incluse persoanele fizice care aduc în Centrul public de colectare deşeuri periculoase menajere, deşeuri voluminoase şi/sau DEEE-uri”, precum și la pct. II.2.1) ”Cantitatea totală sau domeniul”, din fișa de date s-a indicat ”.......... Operarea/Administrarea Centrului de Management Integrat al Deseurilor Moara: - Operarea/Administrarea Depozitului de deseuri Moara si facilitatilor conexe - Operarea/Administrarea Statiei de sortare Moara - Operarea/Administrarea Centrului Public de Colectare fluxuri speciale de deseuri Statia de sortare va primi in vederea tratarii deseurile reciclabile colectate din zonele de colectare de pe raza judetului .......... Statia de sortare are o capacitate de sortare de max 28.600 tone/an deseuri reciclabile de hartie/carton, plastic si metal, colectate separat din deseurile municipale de la populatie si dupa caz, din sectorul comercial, institutii si industrial. La Depozitul de deseuri sunt estimate a fi depozitate in medie 108.919 tone/an: Deseuri reziduale menajere si similare, deseuri stradale, deseuri din piete; refuzul statiei de sortare din cadrul CMID Moara (doar in cazul in care nu sunt valorificabile energetic) si al altor statii de tratare mecanica/sortare din zona de colectare; namolurile rezultate de la statiile de epurare orasenesti; alte deseuri care se regasesc pe lista de deseuri admise din Autorizatia integrata de mediu. La Centrul Public de colectare vor fi stocate temporar fluxuri de deseuri speciale in cantitati maxim estimate de: 1880 t/an deseuri voluminoase, 541 t/an deseuri periculoase menajere si 1.627 t/an DEEE-uri. In CMID Moara se vor desfasura si alte activitati, conform Caietului de sarcini. Valoarea anuala a redeventei este de 4,33 % din valoarea anuala a contractului de concesiune. Dupa caz, valoarea estimata fara TVA (numai in cifre): 90.216.225,92 lei. Valoarea estimata fara TVA: 90,216,225.92 RON”. În răspunsul achizitoarei nr. 12178/07.06.........., la notificarea prealabilă, în referire la aspectul în discuție s-au precizat următoarele: ”Față de afirmația dumneavoastră conform căreia cheltuielile cu fluxurile speciale de deșeuri nu sunt prevăzute nicăieri, precizăm că aceste cheltuieli se regăsesc prevăzute în Fișa de fundamentare a tarifului pentru depozitarea deșeurilor la poz. 7 Alte cheltuieli, unde se menționează inclusiv cu gestionarea și eliminarea deșeurilor periculoase și gestionarea deșeurilor voluminoase în cadrul Centrului Public de Colectare. Centrele Publice de Colectare au fost realizate cu scopul stimulării colectării separate a acestor categorii de deșeuri, astfel încât acestea să fie deviate de la eliminarea pe depozite municipale. De asemenea, după cum știți OUG 5/2015 prevede obligativitatea preluării deșeurilor de echipamente electrice și electronice de la populație, cu titlu gratuit. Astfel, pentru a asigura atingerea țintelor de reducere a cantităților de deșeuri depozitate, precum și a obiectivelor proiectului prin care s-a realizat 34

infrastructura ce urmează a fi concesionată s-a introdus prevederea privind preluarea cu titlu gratuit a fluxurilor de deșeuri speciale pe care gestionarii persoane fizice le aduc prin aport voluntar. Având în vedere că Fișa de fundamentare a tarifului include cheltuieli cu fluxurile speciale de deșeuri, respectiv cheltuielile legate de acestea sunt recuperate de operator și necesitatea atingerii obiectivelor proiectului și a țintelor legate de reducerea cantităților de deșeuri depozitate, nu se justifică eliminarea clauzei de la art. 10 alin. (5) din contractul de delegare”. Totodată, trebuie avut în vedere că, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) și c), precum și (4) din OUG nr. 5/2015 Pentru a asigura tratarea corectă a tuturor DEEE colectate şi pentru atingerea unui nivel ridicat de colectare separată a DEEE, preluarea DEEE provenite de la gospodăriile particulare se realizează de către: a) serviciul public de colectare a DEEE organizat potrivit art. 36 alin. (2) lit. d) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ... c) centre de colectare organizate de operatori economici autorizaţi pentru colectarea DEEE care acţionează în baza unui contract cu producători/organizaţii colective sau a unui contract cu operatori economici care desfăşoară operaţii de tratare a DEEE în numele producătorilor/organizaţilor colective ... (4) Centrele de colectare prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) au obligaţia de a prelua toate DEEE de la deţinători şi distribuitori, în mod gratuit, şi de a asigura evidenţa DEEE intrate şi ieşite din centrele de colectare, inclusiv a DEEE încredinţate în vederea pregătirii pentru reutilizare unităţilor specializate pentru desfăşurarea acestei activităţi. În condițiile celor reglementate de OUG nr. 5/2015 a obligației centrelor de colectare de preluare DEEE-uri, în mod gratuit, de la deținători și distribuitori, se consideră că cerința criticată este corect impusă, cu atât mai mult cu cât cheltuielile specifice acestei activități vor fi prevăzute în Fișa de fundamentare a tarifului de depozitare la poz 7 Alte cheltuieli, urmând a fi recuperate de operatorul contractului. Faptul susținut de societatea contestatoare că ”în speță, cheltuielile privind fluxul de deșeuri speciale sunt prevăzute în tariful de depozitare la poz 7 Alte cheltuieli din fișa de fundamentare, deși nu au legătură cu activitatea de depozitare, ci mai degrabă cu activitatea de sortare a deșeurilor, deoarece la art. 29 alin. (2) din caietul de sarcini se specifică că fluxul de deșeuri speciale va fi stocat temporar, la art. 33 alin. (1) și (2) se specifică că deșeurile voluminoase și periculoase vor fi transportate de către operatorii colectori la Centrul public de Colectare a fluxurilor speciale de deșeuri din cadrul CMID Moara, iar la art. 34 litera c) Cantitățile de deșeuri care sunt valorificate, pe sortimente”, nu poate constitui argument pentru includerea acestor costuri în cadrul tarifului de sortate, având în vedere că aceste deșeuri nu vor fi sortate. În ceea ce privește reformularea acesteia, având în vedere cele reținute, se consideră că nu se impune o măsură de remediere în acest sens. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că, în cazul în care contestatoarea consideră că prevederea nu este clară poate propune în cadrul Formularului 22 amendarea articolului în sensul clarificării prevederilor art. 10 alin. (5), dar nu în sensul eliminării, după cum a indicat și autoritatea contractantă prin punctul de vedere față de contestație. 35

În aceste condiții, critica contestatoarei și din acest punct de vedere este considerată nefondată. 3. Cu privire la critica contestatoarei împotriva cerinței de interzicere a ajustării tarifelor în primul an, se reține că, potrivit art. 10 alin. (7) din contractul de delegare ”Tarifele vor fi modificate sau ajustate în conformitate cu metodologia aplicabilă, adoptată de Autoritatea de Reglementare. Nicio majorare de Tarif nu va fi operată în primele 12 luni calculate de la Data Începerii Contractului. Orice solicitare de modificare de tarif trebuie justificată de delegat, în baza fișei de fundamentare a tarifului și memoriului tehnico-economic”, iar la pct. II.4.1) ”Ajustarea prețului contractului” din fișa de date, s-a indicat ”Cuantumul si regimul tarifelor se stabilesc, se ajusteaza sau se modifica potrivit prevederilor legale in vigoare (Ordinul nr. 109/2007 al ANRSC privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitatile specifice serviciului de salubrizare a localitatilor). Tarifele ofertate se vor actualiza la solicitarea operatorului, la un interval de un an, conform Ordinului 109/2007 cu aprobarea prealabila a Autoritatii Contractante. Actualizarea se va face cu indicele preturilor de consum comunicat de INS. Actualizarea tarifelor se va face la solicitarea scrisa a concesionarului conform urmatoarei formule: T(1) = T(0) +Delta(t), unde: T(1) - tariful modificat; T(0) - tariful actual; Delta(t) - cresterea de tarif cu indicele preturilor de consum total comunicat de INS”. Totodată, se reține că, prin răspunsul achizitoarei nr. 12178/07.06.........., la notificarea prealabilă, în referire la aspectul în discuție s-au precizat următoarele: ”Vă rugăm să aveți în vedere înțelesul termenilor ajustare de tarif și modificare de tarif prevăzut de legislația în vigoare (Ordinul ANRSC 109/2007), respectiv: c) ajustarea de tarife – operațiunea de analiză a nivelului tarifelor existente și a structurii acestora, conform normelor metodologice elaborate de autoritatea de reglementare competentă, prin care se asigură corelarea nivelului tarifelor stabilite anterior cu evoluția generală a prețurilor și tarifelor din economie; d) modificarea de tarife – operațiunea de analiză a nivelului tarifelor existente și a structurii acestora, conform normelor metodologice elaborate de autoritatea de reglementare competentă, în situațiile care intervin scghimbări majore în structura costurilor care conduc la recalcularea tarifelor existente. După cum se poate observa ajustarea de tarif se utilizează pentru corelarea nivelului tarifelor stabilite anterior cu evoluția generală a prețurilor din economie. Autoritatea contractantă a introdus ajustarea de tarif în contractul de delegare pentru păstrarea echilibrului economic, stabilind conform prevederilor legale în vigoare ca parametru de ajustare, indicele prețurilor de consum comunicat de INS. Ofertanții vor fundamenta tariful ofertat pentru primul an de operare, urmând ca în funcție de evoluția generală a prețurilor și tarifelor din economie comunicat de INS anual să se ajusteze tariful la solicitarea operatorului. Acesta este raționamentul pentru introducerea prevederilor privind ajustarea tarifului la 12 luni și motivul pentru care nu se va opera majorarea de tarif în primele 12 luni. Deoarece ofertanții vor fundamenta un tarif pentru primele 12 luni ale contractului, nu se poate considera că ofertanții beneficiază de egalitate de șanse, dacă, în condițiile în care criteriul obiectiv utilizat este nivelul tarifelor, iar unii ofertanți vor porni de la premisa că pot să oferteze un tarif foarte mic (chiar nesustenabil) pentru a câștiga contractul, deoarece după semnarea contractului oricum vor solicita modificarea acestuia. Ofertanții vor trebui să oferteze un tarif 36

care să asigure prestarea serviciului în condițiile de calitate solicitate, iar prin faptul că toți ofertanții au fost informați că ajustarea acestuia se face anual cu indicele prețurilor de consum comunicat de INS se garantează egalitatea de șanse a acestora și tratamentul egal. Articolul 15 din Ordinul 109/2007 pe care îl menționați în motivare se referă la modificarea de tarif, care se poate opera doar în situațiile în care intervin schimbări majore în structura costurilor. Referitor la modificarea de tarife la art. 10 alin. 7 se precizează Orice solicitare de modificare de tarif trebuie justificată de delegat, în baza fișei de fundamentare a tarifului și memoriului tehnico-economic. Având în vedere cele clarificate mai sus, rezultă că alin. 7 al articolului 10 este formulat în corelare cu prevederile Oedinului ANRSC 109/2007 și nu contravine acestuia, motiv pentru care nu putem da curs solicitării dumneavoastră de eliminare a acestuia, deoarece apreciem că ar contraveni principiilor achizițiilor publice după semnarea contractului”. Față de cele reținute, Consiliul consideră că sunt întemeiate cele precizate de autoritatea contractantă în răspuns la notificarea prealabilă a contestatoarei, respectiv că ofertanții vor trebui să fundamenteze tariful ofertat pentru primul an de operare, urmând ca, în funcție de evoluția generală a prețurilor și tarifelor din economie comunicată de INS, anual, să se ajusteze tariful la solicitarea operatorului, motiv pentru care critica contestatoarei se consideră nefondată. 4. Referitor la critica contestatoarei împotriva cerinței art. 25 pct. d) din caietul de sarcini, potrivit căreia operatorul trebuie să primească cu titlu gratuit levigatul de la depozitele neconforme închise, activitate care generează operatorului cheltuieli suplimentare pentru primirea, depozitarea și tratarea levigatului, Consiliul reține că, la articolul respectiv, s-a prevăzut ”Operatorul va primi cu titlu gratuit, în vederea tratării în staţia de epurare, levigatul colectat şi transportat de către operatorii autorizaţi desemnaţi pentru activitatea de monitorizare post-închidere a acestor depozite, rezultat din activitatea de monitorizare post-închidere a depozitelor neconforme urbane de deşeuri din judeţul .........”. Prin răspunsul la notificarea prealabilă nr. 12178/07.06.........., în referire la acest aspect, achizitoarea a adus următoarele precizări: ”În Fișa de fundamentare a tarifului pentru depozitarea deșeurilor la poz. 1 Cheltuieli materiale se regăsește linia de cheltuieli cu tratarea levigatului (rând 11), instalația de tratare a levigatului fiind parte componentă a unui depozit de deșeuri conform. După cum știți, pentru ca Stația de tratare a levigatului să funcționeze la parametrii optimi este necesar ca levigatul să îndeplinească anumiți parametrii (a se vedea manualul de utilizare și anexele acestuia din DA publicată). La începutul operării depozitului cantitatea de levigat care se va genera va fi foarte mică, astfel că nu se va putea atinge capacitatea proiectată a acestuia. De asemenea, prin proiect s-a realizat Stație de tratare a levigatului doar la depozitele conforme. Primirea levigatului de la depozitele neconforme închise din județ va contribui la funcționarea în parametrii optimi a Stației de tratare a levigatului. Este important ca operatorii să dispună de personal de specialitate pentru asigurarea funcționării optime a stației. 37

Cantitatea anuală de levigat estimată a ajunge la CMID Moara de la depozitele de deșeuri neconforme închise din județ este de 450 m3 pe an. Precizăm că această cantitate va scădea anual, ajungând la 0, ca efect al închiderii acestor depozite neconforme. Având în vedere cele precizate ... faptul că, costurile cu tratarea levigatului (primirea, tratarea etc.) se regăsesc în Fișa de fundamentare a tarifului, operatorul recuperând aceste costuri, precum și faptul că s-a comunicat cantitatea maximă anuală estimată a levigatului de la depozitele neconforme închise care va ajunge la CMID Moara, considerăm că nu este justificată eliminarea din caietul de sarcini a prevederii privind primirea acestui levigat cu titlu gratuit”. Față de cele reținute, contrar celor susținute de societatea contestatoare, se constată că autoritatea contractantă a indicat cantitatea de levigat care va ajunge la CMID Moara de la depozitele de deșeuri neconforme din județ, închise, respectiv 450 m3, cu precizarea că această cantitate va scădea anual, ajungând la 0, astfel încât pot fi anticipate resursele materiale și financiare care vor fi alocate acestei activități. Mai mult, cu toate că s-a solicitat primirea cu titlu gratuit a levigatului din depozitele neconforme, costurile corespunzătoare se cuprind în Fișa de fundamentare a tarifului de depozitare, conform formularului pus la dispoziție în secțiunea corespunzătoare, astfel că acestea vor fi recuperate de operatorul contractului. Trebuie avut în vedere că fișele de fundamentare ale celor două tarife, de depozitare și de sortare se estimează pentru 12 luni, iar autoritatea contractantă a indicat cantitatea de levigat pentru această perioadă. Întrucât cantitatea de levigat este cunoscută și operatorii economici vor putea include costurile în fișa de fundamentare, cele solicitate de societatea contestatoare, sub acest aspect, sunt considerate nefondate. 5. Cât privește critica contestatoarei îndreptată împotriva necuprinderii în documentația de atribuire a taxei de depozitare de 80 lei/tonă, pentru anul ........., conform Anexei 2 la OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, se constată că este rămasă fără obiect. Conform OUG nr. 48/......... pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul de mediu, art. II, Taxele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la 1 ianuarie 2019. Conform art. 9 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 196/2005 taxele încasate de la proprietarii sau, după caz, administratorii de depozite pentru deşeurile inerte şi nepericuloase încredinţate de către terţi în vederea eliminării finale prin depozitare, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 2. 6. Referitor la critica contestatoarei formulată împotriva valorii estimate a contractului, susținând că la estimarea acestei valori nu s-au avut în vedere prevederile art. 1 din HG nr. 1/......... pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în timp ce operatorii economici sunt obligați să respecte aceste 38

prevederi, se reține că, prin răspunsul la notificarea prealabilă, achizitoarea a precizat față de acest aspect următoarele: ”În răspunsul 2 la clarificarea 11390/23.05.......... s-a precizat că în documentația proiectului s-a pornit de la salariile din anul 2009 la care s-a aplicat o creștere în termeni reali de 4% în fiecare an. Precizăm că nu este vorba de salariile minime. Conform Analizei cost beneficiu a proiectului, prin care s-au stabilit și tarifele, la nivelul anului ......... s-au luat în considerare pentru activitatea de depozitare și sortare costuri cu salariile anuale în cuantum de 532.546 euro. Cheltuielile cu salarii luate în considerare în analiza cost beneficiu sunt mult peste salariul minim pe economie, astfel că nu este necesară modificarea valorii estimate raportat la costul cu salariile. Reamintim cele precizate în documentația de atribuire și răspunsul 2 la clarificarea 11390/23.05.........., respectiv faptul că atribuirea contractului se realizează în baza ofertei celei mai avantajoasă din punct de vedere economic pentru tarifele ofertate, respectiv criteriul de atribuire obiectiv utilizat fiind nivelul tarifelor ofertate. Tarifele ofertate trebuie să fie fundamentate și justificate. Autoritatea contractantă nu a impus operatorilor să oferteze salariu minim pe economie sau sub salariul minim pe economie, și nici nu solicită operatorilor ca la fundamentarea tarifelor să se raporteze la costurile luate în considerare în proiect (nu s-ar justifica realizarea concesiunii și organizarea licitației). Ofertanții trebuie să fundamenteze tarife raportate la costurile și condițiile prezentate, în corelare cu propria metodologie de realizare a serviciului. Tariful final ofertat trebuie să asigure funcționarea optimă a CMID Moara”. Totodată, sunt reținute și cele precizate de autoritatea contractantă prin punctul de vedere față de contestație, respectiv că în conformitate cu ”Analiza Cost Beneficiu a proiectului, prin care s-au stabilit și tarifele, la nivelul anului ........., s-au luat în considerare pentru activitatea de depozitare și sortare costuri cu salariile anuale în cuantum de 532.546 euro ... mult peste salariul minim pe economie” și că ”În Anexa 3 la caietul de sarcini (Manualul de Operare) la cap. 4 este prezentat numărul minim de 27 posturi necesare pentru operare. Împărțind valoarea anuală de 532.546 la numărul de luni și numărul de posturi rezultă un cost mediu pe salariat pe lună de 1.643 euro, care evident este cu mult peste salariul minim de 1.450 lei/lună, afirmațiile contestatoarei sunt total nefondate”. Față de cele reținute, raportat și la cele criticate, se constată că societatea contestatoare nu a demonstrat faptul că valoarea calculată de autoritatea contractantă nu respectă prevederile HG nr. 1/........., pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, cu toate că sarcina probei revine celui care face o susținere, potrivit art. 249 Cod procedură civilă. Astfel, autoarea contestației nu a demonstrat că, pentru salariile personalului implicat s-au prevăzut valori mai mici decât cele corespunzătoare salariului minim pe economie de 1.450 lei, conform HG nr. 1/.......... Doar pentru că achizitoarea a precizat că, ”în documentația proiectului s-a pornit de la salariile din anul 2009 la care s-a aplicat o 39

creștere în termeni reali de 4% în fiecare an”, nu înseamnă că pentru anul ......... nu este respectat salariul minim de 1.450 lei, cu atât mai mult cu cât, prin aceeași adresă s-a indicat: ”Precizăm că nu este vorba de salariile minime”. Pe de altă parte, întrucât autoarea contestației a calculat pentru costurile cu manopera o valoare superioară celei prevăzute de autoritatea contractantă, respectiv 2.900.000 lei, nu se poate concluziona că valoarea estimată a contractului ar fi incorectă, câtă vreme contestatoarea nu a indicat cum anume a rezultat această valoare, respectiv numărul personalului implicat și valoarea salariului aplicat acestora. Pentru aceste motive, critica contestatoarei se consideră nefondată și din acest punct de vedere. 7. Cu privire la critica contestatoarei referitoare la prevederile art. 10 alin. (4) din contractul de delegare, motivată de faptul că, din documentele puse la dispoziție, ar rezulta că operatorii încasează contravaloarea colectării deșeurilor municipale în baza contractelor de prestări servicii încheiate cu generatorii de deșeuri, problema fiind în ce bază va fi achitată contravaloarea deșeurilor eliminate prin depozitare sau a deșeurilor intrate în stația de sortare, în condițiile în care nu există nicio legătură contractuală între bugetele locale, operatorii colectori și generatorii de deșeuri încât să poată fi făcută această operație financiară, se reține că, potrivit prevederilor în discuție ”Operatorul va emite facturile, de regulă, în a 15 - a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care a fost prestat serviciul, iar facturile vor fi plătite de Operatorii de colectare/transport în maxim 30 zile de la data emiterii lor. În caz de neplată a facturilor de către Operatorii de colectare/transport, aceştia vor plăti penalităţi de întârziere. Facturile neplătite de Operatorii de colectare/transport vor fi achitate din bugetele locale, urmând ca UAT-urile să recupereze aceste sume, în conformitate cu prevederile contractului de delegare al activităţilor de colectare/transport”. Totodată, se reține că, în privința acestui aspect, prin răspunsul la notificarea prealabilă s-a precizat ”... autoritatea contractantă a introdus în contract prevederea Facturile neplătite de Operatorii de colectare/transport vor fi achitate din bugetele locale, urmând ca UAT-urile să recupereze aceste sume, în conformitate cu prevederile contractului de delegare al activităților de colectare/transport pentru a veni în sprijinul operatorului și a-i asigura cashflow-ul necesar desfășurării activității, deoarece mecanismul financiar al proiectului și relațiile contractuale ce vor fi stabilite între părți vor permite acest lucru. Conform prevederilor FDA Secțiunea IV.4.1 Modul de prezentare a propunerii tehnice, ofertanții vor trebui să prezinte Formularul 22 – Declarație de acceptare a condițiilor contractuale, în care ofertanții pot propune amendamente. În cazul în care, în Formularul 22 veți solicita eliminarea textului menționat mai sus, autoritatea contractantă va fi de acord cu această propunere, deoarece modificarea propusă de dumneavoastră nu este în dezavantajul autorității contractante. Având în vedere că documentația publicată prevede posibilitatea operatorilor de formulare de amendamente la contractul de delegare, și faptul că alți operatori ar putea dori menținerea prevederii, pentru scopul acesteia, considerăm că nu se justifică modificarea documentației de atribuire. Vă rugăm să găsiți atașat prezentei Formularul 22, care dintr-o omisiune nu a fost publicat în SEAP”. 40

Prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a adus precizări suplimentare, arătând că generatorii de deșeuri plătesc taxa direct către UAT, între UAT (inclusiv CJ .........) și operatorii de colectare va exista un contract de delegare, care va prevedea clauze în consens cu cele stipulate mai sus, iar între operatorii de colectare și operatorul ce va fi desemnat prin prezenta procedură va exista un contract comercial, modelul fiind agreat cu autoritatea contractantă și UAT/ADI, astfel că acesta este motivul pentru care a considerat că nu trebuie eliminată această clauză, dar va permite eliminarea acesteia în cazul în care un operator economic va dori acest lucru. Este adevărat că, potrivit art. 1.280 Cod civil, contractul care va fi atribuit va produce efecte doar între părțile contractante, conform principiului relativității contractului, iar nu față de unitățile administrativ teritoriale care nu sunt parte în contract, însă, fiind explicată modalitatea de efectuare a plăților pentru facturile emise pentru serviciul prestat prin prevederile art. 10 alin. (4) din contractul de delegare, critica contestatoarei se consideră neîntemeiată și din acest punct de vedere. 8. În ceea ce privește critica referitoare la cuprinderea cotei de dezvoltare în Fișele de fundamentare Anexa 1 și Anexa 2 la Formularul 21, poziția III, se reține că, în Anexa 3 la Formularul 21 Instrucțiuni privind realizarea Fișei de fundamentare a tarifului, s-a precizat că „Valorile pentru cota de dezvoltare vor ține seama de precizările Caietului de sarcini”. Totodată, se reține că, prin răspunsul la notificarea prealabilă, achizitoarea a precizat ”... conform caietului de sarcini, operatorul desemnat va trebui să realizeze o serie de investiții. Aceste investiții sunt menționate mai detaliat în Anexa 6 la caietul de sarcini, fiind prezentate și valorile, și au fost aprobate prin HCJ odată cu aprobarea proiectului (a documentației tehnico- economice a acestuia) și a documentației care a stat la baza prezentei proceduri. Prin mențiunea Veniturile pentru cota de dezvoltare vor ține seama de precizările caietului de sarcini, autoritatea contractantă a informat ofertanții că în fișa de fundamentare, la cota de dezvoltare se vor include valorile aferente investițiilor ce urmează a fi realizate de operator (excepție valorile aferente închiderii depozitului pentru care există linie distinctă în fișa de fundamentare). Având în vedere că, cota de dezvoltare se referă la investițiile pe care urmează a le realiza operatorul acestea fiind precizate în documentația aprobată și faptul că fraza Veniturile pentru cota de dezvoltare vor ține seama de precizările caietului de sarcini din Anexa 3 la Formularul 21 este menită să informeze ofertanții cu privire la modul de completare, eliminarea acesteia nu se justifică”. Mai mult, prin punctul de vedere față de contestație, achizitoarea a făcut trimitere la art. 6 din Ordinul ANRSC nr. 109/2007 precizând că nu face nicio mențiune referitoare la momentul când autoritățile aprobă aplicarea cotei de dezvoltare, arătând totodată că valorile aferente cotei de dezvoltare prevăzute în Anexa 6 la caietul de sarcini au fost aprobate deja prin HCJ nr. 179/2010 de aprobare a studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului ce au 41

stat la baza promovării acestuia, HCJ nr. 210/2015 pentru aprobarea Studiului de oportunitate și HCJ nr. 67/......... pentru aprobarea Documentației de atribuire. Față de explicațiile aduse de autoritatea contractantă, precum și de cerințele impuse în documentația de atribuire vizavi de aplicarea cotei de dezvoltare, se consideră incidente prevederile art. 6 alin. (1) – (4) din Ordinul ANRSC nr. 109/2007, potrivit cărora, Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se fundamentează pe baza cheltuielilor de producţie, exploatare, a cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a costurilor de protecţie a mediului, a costurilor de securitate şi sănătate în muncă, a costurilor care derivă din contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, a cheltuielilor financiare şi includ o cotă pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi o cotă de profit. (2) Autorităţile administraţiei publice locale vor stabili necesitatea aplicării cotei de dezvoltare. Cota de dezvoltare aprobată de autorităţile administraţiei publice locale va fi determinată pe baza unor studii tehnico-economice, din care să rezulte oportunitatea, valoarea şi termenul de recuperare a investiţiei, precum şi creşterea calităţii serviciului de salubrizare. (3) Cota de dezvoltare va fi inclusă în nivelul tarifului numai după aprobarea acesteia, prin hotărâre, de către autorităţile administraţiei publice locale implicate. (4) Sumele încasate, corespunzătoare cotei de dezvoltare, se constituie într-un cont distinct, iar fondul rezultat va fi utilizat cu avizul autorităţilor administraţiei publice locale implicate, numai pentru dezvoltarea infrastructurii sistemului public. www...........roÎn condițiile celor reținute, având în vedere că autoritatea contractantă a aprobat prin HCJ nr. 67/2017 documentația de atribuire a contractului Delegarea prin concesiune a gestiunii activității de administrare a Depozitului de deșeuri, administrarea Stației de sortare și a Centrului public de colectare din cadrul CMID Moara, componentă a serviciului de salubrizare a județului ........., iar prin HCJ nr. 210/2015 Studiul de oportunitate privind delegarea operării instalațiilor de gestionare a deșeurilor în județul ........., inclusiv investițiile care trebuie realizate de operator pentru CMID Moara (valori preluate în Anexa 6 a caietului de sarcini), astfel cum rezultă din informațiile de pe site-ul www...........ro, în mod evident aceste costuri trebuie cuprinse Fișele de fundamentare Anexa 1 și Anexa 2 la Formularul 21, poziția III. Prin urmare, nefiind constatate motive de nelegalitate a cotei de dezvoltare pentru care aceasta să fie eliminată, critica contestatoarei din acest punct de vedere se consideră nefondată. 9. Referitor la critica contestatoarei formulată împotriva faptului că nu există indicat în contractul de delegare, la art. 10 alin. (4), un cuantum al penalităților pe care operatorii de colectare/transport trebuie să-l achite, precum în cazul în care operatorul delegat întârzie la plata redevenței, se reține că, prin răspunsul autorității contractante la notificarea prealabilă, s-a precizat: ”Cuantumul penalităților ce se vor plăti de către operatorul de colectare/transport pentru neplata facturilor la termen se va stabili în contractul ce se va semna de delegat în calitate de operator al CMID Moara și operatorul de colectare/transport și nu face obiectul contractului de delegare dintre autoritatea contractantă și delegat. 42

Conform prevederilor FDA Secțiunea IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice, ofertanții vor trebui să prezinte Formularul 22 Declarație de acceptare a condițiilor contractuale, în care ofertanții pot propune amendamente. În cazul în care, în Formularul 22 veți solicita completarea alin. (4) al art. 10 cu fraza În caz de neplată a facturilor de către operatorii de colectare/transport, aceștia vor plăti penalități de întârziere în cuantumul pe care ar trebui să-l plătească delegatul autorității contractante în caz de neplată sau orice frază similară, autoritatea contractantă va fi de acord cu această propunere, deoarece modalitatea propusă de dumneavoastră nu este în dezavantajul autorității contractante și o considerăm echitabilă deși introdusă în contractul de delegare nu poate produce efecte pentru operatorul de colectare/transport”. Este adevărată că, pentru situațiile de întârziere la plată a unor sume de bani rezultând din contracte între profesioniști și autorități contractante sunt aplicabile prevederile Legii nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, însă în speța analizată, operatorul de colectare/transport nefiind parte în contract, nu există obligația includerii pentru acesta a unei penalități de întârziere la plată. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că, în cazul în care contestatoarea consideră că prevederea nu este clară poate propune în cadrul Formularului 22 amendarea articolului în sensul clarificării prevederilor art. 10 alin. (4), după cum a indicat și autoritatea contractantă prin răspunsul la notificarea prealabilă. 10. Cu privire la critica contestatoarei în referire la faptul că valoarea investițiilor din Anexa 6 a caietului de sarcini este indicată în euro, deși, conform legislației în vigoare, valoarea trebuie să fie exprimată în lei, se constată că este rămasă fără obiect, în condițiile în care valoarea exprimată în lei a acestor investiții, indicată prin răspunsul la notificarea prealabilă, a fost publicată în SEAP, la data de 07.06.......... (notificare nr. 12178), generându-se și o erată la documentația de atribuire, după cum și autoritatea contractantă a arătat prin punctul de vedere față de contestație. 11. În ceea ce privește critica contestatoarei formulată împotriva faptului că, în Tabelul din Anexa 2.1 la Formularul 21 Venituri realizate din vânzarea reciclabilelor în rândul 4 din coloana Tip de deșeuri reciclabile valorificate apar Deșeuri din sticlă, în condițiile în care, din cuprinsul documentației de licitație, nu rezultă că în CMID Moara intră vreo cantitate de deșeuri de sticlă, se reține că, prin răspunsul autorității contractante la notificarea prealabilă, s-au precizat cu privire la acest aspect următoarele: ”Conform proiectului, fluxurile de deșeuri din sticlă nu ajung la amplasamentul de la CMID Moara, motiv pentru care în caietul de sarcini nu au fost menționate cantități de deșeuri care să intre în CMID Moara. Autoritatea contractantă va publica o clarificare prin care va informa ofertanții că rândul Deșeurile din sticlă din Anexa 2.1 la Formularul 21 nu se va completa sau în cazul în care ofertanții vor completa acest rând valoarea aferentă deșeurilor din sticlă nu va fi luată în considerare”. 43

Având în vedere cele precizate de autoritatea contractantă prin răspunsul la notificarea prealabilă, precum și faptul că acest răspuns a fost publicat în SEAP la data de 07.06.......... (notificare nr. 12178), generându-se și o erată la documentația de atribuire, se constată rămasă fără obiect critica contestatoarei formulată în acest sens. 12. Referitor la critica contestatoarei formulată împotriva cheltuielilor de depunere în rampă, prevăzute în Anexa 1 la Formularul 21 Fișa de Fundamentare a Tarifului de depozitare, pct. 5 Cheltuieli cu depunerea în rampă, în condițiile în care, conform prevederilor legislației de mediu și a serviciului public de salubrizare ar trebui să existe obligativitatea ca orice generator de deșeuri să aibă contract cu un operator colector pentru a putea evidenția fluxul deșeurilor generate, se reține că, prin răspunsul la notificarea prealabilă, achizitoarea a precizat ”Având în vedere că prin notificare ați solicitat clarificarea la ce cheltuieli se referă punctul 5 Cheltuieli cu depunerea în rampă, precizăm că Linia 5 Cheltuieli cu depunerea în rampă din Fișa de fundamentare a tarifului se referă la cheltuieli cu depozitarea deșeurilor din activitatea proprie desfășurată pe amplasamentul de la CMID Moara de operator (excepție depozitarea deșeurilor reziduale de la stația de sortare, care sunt cuprinse în tariful de sortare)”. Totodată, se reține că, prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a precizat că în activitatea proprie a CMID Moara vor rezulta deșeuri, operatorul având obligația, ca orice alt agent economic să le gestioneze conform legislației de mediu în vigoare, în principiu deșeurile menajere reziduale care rezultă din activitatea personalului și deșeurile tehnologice nepericuloase rezultate din stația de epurare (nămolul) și deșeurile reziduale din stația de sortare, operatorul le va depune în rampă. Mai mult, pentru colectarea, transportul și depunerea acestor deșeuri în depozit, operatorul va avea niște cheltuieli, cheltuieli care vor trebui să se regăsească în fișa de fundamentare a tarifului, operatorul neputând susține și demonstra că nu va avea cheltuieli cu gestionarea deșeurilor din activitatea proprie desfășurată pe amplasamentul CMID Moara. Având în vedere toate cele reținute, respectiv că gestionarea deșeurilor din activitatea proprie implică costuri de operare, iar deșeurile menajere rezultate vor ajunge în depozit, se consideră că această linie de cost este corect prevăzută. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că, deși societatea contestatoare consideră că deșeurile generate de personalul care își desfășoară activitatea pentru sortarea deșeurilor nu ar trebui să fie trecute în tariful de depozitare, nu aduce argumente pentru a demonstra cele susținute. Mai mult, nu aduce niciun argument cu privire la cele susținute de autoritatea contractantă cu privire la categoriile de costuri care trebuie cuprinse în această rubrică, cu toate că sarcina probei revine celui care face o susținere, potrivit art. 249 Cod procedură civilă. 44

Se determină în aceste condiții că sunt nefondate cele criticate de societatea contestatoare. 13. Cât privește ultima critică formulată de SC ......... SRL împotriva matricei riscurilor, considerând că nu există un echilibru între riscurile și beneficiile asumate de părțile contractante, astfel încât să se asigure funcționalitatea serviciului, se reține că, prin răspunsul la notificarea prealabilă, autoritatea contractantă a precizat: ”Prin notificare se solicită modificarea matricei riscurilor, dar nu ați precizat care riscuri din matricea riscurilor contravin prevederilor legale în domeniu sau sunt disproporționate astfel încât, dacă într-adevăr solicitarea dumneavoastră este justificată să putem oferi clarificări/adopta măsuri reparatorii. În aceste condiții nu putem da curs solicitării dumneavoastră deoarece nu este justificată. De asemenea, dacă ați fi analizat cu atenție matricea riscurilor ați fi observat că în realitate pentru toate riscurile, care țin de motive obiective, s-au propus măsuri de management a riscurilor și gestionare a acestora, astfel încât impactul financiar al acestor riscuri să fie diminuat. Riscurile care sunt 100% în sarcina operatorului sunt cele care țin de activitatea de operare, respectiv sunt sub controlul operatorului. Având în vedere că prin documentația de atribuire se solicită operatorilor ofertarea unor tarife, și nu a unui preț al contractului, fără a se impune limite ale acestor tarife, singura condiție fiind ca aceste tarife să fie fundamentate și să asigure sustenabilitatea operării, nu înțelegem afirmațiile dumneavoastră cu privire la imposibilitatea derulării contractului la bun sfârșit, cu atât mai mult clauzele cu privire la tarife din contract așa cum am arătat sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare (respectiv Ordinul ANRSC 109/2007)”. Totodată, prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a precizat că societatea contestatoare nu a ridicat obiecții față de răspunsul la notificarea prealabilă, iar prin notificare nu a precizat care riscuri din matricea riscurilor contravin prevederilor legale în domeniu sau sunt disproporționate astfel încât, să se poată analiza dacă într-adevăr solicitarea este justificată și să poată oferi clarificări/ adopta măsuri reparatorii, autoritatea neputând da curs unor solicitări formulate la modul general și nejustificate/probate. Mai mult, a precizat că proiectul a fost aprobat atât de autoritățile naționale (prin Ordinul ministrului MP nr. 1220/07.04.2011), cât și de către

Comisia

Europeană

(prin

Decizie

CE

nr. C(2011)2035/30.03.2011), astfel că necesitatea și oportunitatea realizării proiectului au fost demonstrate în etapa anterioară realizării proiectului finanțat, inclusiv modul de realizare a acestuia (implementarea și delegarea operării). În cauză se consideră incidente prevederile art. 6 din Legea nr. 100/2016, potrivit cărora, Atribuirea unei concesiuni de lucrări sau de servicii implică întotdeauna transferul către concesionar a unei părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor şi/sau a serviciilor respective. (2) Se consideră că o parte semnificativă a riscului de operare a fost transferată atunci când pierderea potenţială estimată suportată de concesionar nu este una neglijabilă. (3) Riscul de operare este riscul care îndeplineşte, în mod cumulativ, următoarele condiţii: a) 45

este generat de evenimente care nu se află sub controlul părţilor la contractul de concesiune; b) implică expunerea la fluctuaţiile pieţei; c) ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, în condiţii normale de exploatare, recuperarea costurilor investiţiilor efectuate şi a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor. (4) În sensul alin. (3), riscul de operare poate consta în: a) fie riscul de cerere - riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile care fac obiectul concesiunii de lucrări sau de servicii; b) fie riscul de ofertă - riscul legat de furnizarea lucrărilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii, în special riscul că furnizarea serviciilor nu va corespunde cererii. Riscul de ofertă poate fi împărţit în riscul de construcţie şi riscul operaţional legat de disponibilitatea serviciilor atunci când construcţia şi operarea constituie cele două mari faze ale proiectului de concesiune; c) fie ambele riscuri, de cerere şi de ofertă. Totodată, sunt considerate incidente și prevederile art. 13 din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 867/2016, potrivit cărora, Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să cuprindă o analiză care să permită definirea şi cuantificarea în termeni economici şi financiari a riscurilor de proiect, luând în considerare, totodată, şi variantele identificate de repartiţie a riscurilor între părţile viitorului contract de concesiune, precum şi analiza privind încadrarea contractului în categoria celor de concesiune. (2) În scopul realizării analizei prevăzute la alin. (1), entitatea contractantă poate să utilizeze, ca model, matricea preliminară de repartiţie a riscurilor de proiect cuprinsă în anexa nr. 1. (3) În sensul alin. (2), matricea preliminară de repartiţie a riscurilor reprezintă un instrument pentru reprezentarea, compararea şi, respectiv, ierarhizarea riscurilor pentru un proiect de concesiune, pe baza unei liste generale de referinţă a riscurilor identificate. De asemenea, art. 20 alin. (1) lit. g) din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 867/2016, potrivit căruia Caietul de sarcini trebuie să conţină: ... g) propunerea entităţii contractante de alocare a riscurilor în cadrul contractului de concesiune. Trebuie avută în vedere și Anexa 7 la caietul de sarcini cu Managementul Riscului prin care s-a stabilit propunerea autorității contractante cu privire la alocarea riscurilor între aceasta și operator, inclusiv managementul acestora, conform prevederilor enunțate. Față de cele reținute se constată că este firesc ca la atribuirea unui contract de concesiune de servicii să se realizeze transferul către concesionar a unei părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea serviciilor respective, astfel cum reglementează și prevederile de mai sus și cum a fost stabilit prin Anexa 7 a caietului de sarcini cu Managementul riscului. Din analiza matricei riscurilor se constată că riscurile care sunt 100% în sarcina operatorului sunt cele care țin de activitatea de operare, fiind sub controlul operatorului. În aceste condiții, pentru contractul de concesiune de servicii care se va atribui, autoritatea contractantă a impus în sarcina operatorilor doar întocmirea celor două fișe de fundamentare (pentru depozitare și pentru sortare), cu respectarea componenței impuse și a cerințelor caietului de sarcini, lăsând posibilitatea ofertantei de a determina și cuprinde în aceste fișe de fundamentare valori pentru categoriile de costuri care să îi permită ducerea la bun sfârșit a contractului de concesiune servicii. 46

Cu toate că a solicitat modificarea matricei riscurilor prin adaptarea acesteia la realitățile economice/finaciare/contractuale ale serviciului care urmează a fi atribuit în baza studiului obligatoriu impus de legislație, în concret, operatorul nu a precizat cum anume să se realizeze această modificare. Neputându-se identifica motive pentru care să se constate că riscurile au fost nelegal stabilite de autoritatea contractantă ori că managementul riscurilor nu asigură echilibrul necesar, în acest sens nefiind aduse argumente nici prin notificarea prealabilă și nici prin contestație, se consideră nefondată critica contestatoarei din acest punct de vedere. În referire la solicitarea contestatoarei de anulare a răspunsului la întrebarea 2 din adresa nr. 11390/23.05.........., cu privire la adăugarea în tarif a taxei de mediu pentru deșeuri, aceasta va fi respinsă ca rămasă fără obiect. Față de cele analizate, constatându-se că nu se impun modificări de remediere față de documentația de atribuire, raportat la cele criticate de SC ......... SRL, Consiliul va respinge contestația. Pe cale de consecință, Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei de anulare a procedurii, precum și de obligare a autorității contractante la suportarea cheltuielilor de judecată. Trecând la soluționarea contestației formulate de SC ......... SA, cu referire la critica adusă faptului că, în Anexa 1 Fișa de fundamentare a tarifului de depozitare, nu a fost cuprinsă și cantitatea de 290.806 tone, deșeuri care au fost colectate în perioada 2014- 2016, se reține că s-au precizat următoarele: ”Operatorul, în baza deciziei Autorităţii Contractante, şi doar pe o perioadă comunicată de aceasta, va accepta deşeurile municipale şi din alte zone din judeţul ......... decât cele menţionate la lit a), precum şi de pe platformele de stocare temporară a deşeurilor de pe raza judeţului ......... (o cantitate de cca 290.806 tone conform datelor APM ………)” (art. 25 lit. c din caietul de sarcini), ”Conform datelor primite de la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) ......... în prezent există pe platformele de stocare temporară din județul ......... cca 290.806 tone de deșeuri (colectate și stocate în perioada 2014-2016) pe care operatorii au obligația să le elimine prin depozitare finală, respectiv după intrarea în operarea a depozitului conform de la Moara, acestea vor fi transportate la noul depozit. (Notă: această cantitate nu este inclusă în cantitatea medie anuală prezentată în tabelul de mai sus, acestea reprezentând cantități de deșeuri colectate în alți ani decât cei aferenți exploatării depozitului, dar a fost luată în considerare la cantitatea totală care ajunge la depozitul Moara, respectiv celula 1 – 1.380.000 tone)” (Anexa 5 la caietul de sarcini, pag. 11), precum și ”Cantitatea de deșeuri planificata a fost obținuta pe baza datelor furnizate de Agenția pentru protecția mediului ........., fiind estimate de operatorii acestor platforme. În situația în care cantitățile sunt 47

diferite (mai mici/mai mari) față de cele planificate, cu impact negativ asupra estimărilor concesionarului cu privire la tariful ofertat/costuri, eventuale pierderi vor fi suportate de concesionar. La formularea tarifului concesionarul trebuie să țină cont de acest risc – prevăzut 100% risc al concesionarului” (rubrica 19 din Anexa 7 Managementul Riscului). Totodată, se reține că, prin adresa de clarificare nr. 11390/23.05.........., față de întrebarea 6 ”În anexa 5 a caietului de sarcini este menționat conform datelor primite de la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) ......... în prezent există pe platformele de stocare temporară din județul ......... cca 290.806 tone de deșeuri (colectate și stocate în perioada 2014 - 2016) pe care operatorii au obligația să le elimine prin depozitare finală, respectiv după intrarea în operare a depozitului conform de la Moara, acestea vor fi transportate la noul depozit. Vă rugăm să precizați dacă aceasta este inclusă în valoarea estimată a contractului”, autoritatea contractantă a răspuns ”Cantitatea precizată a fost luată în considerare. Vă rugăm să aveți în vedere că prezentul contract este unul de concesiune ceea ce implică că o parte din riscuri vor fi preluate de concesionar/delegat. Deoarece autoritatea contractantă nu deține contracte cu operatorii platformelor de stocare temporară, și astfel nu deține niciun control asupra cantităților de pe aceste platforme care vor ajunge în depozit, riscul ca în depozitul de la Moara să ajungă cantități mai mici sau mai mari decât cele comunicate de APM ......... este al operatorului, acest aspect fiind precizat în documentația de atribuire și de care vă rugăm să țineți cont la fundamentarea tarifelor”. În același sens, sunt și cele precizate prin adresa nr. 12407/09.06.........., față de întrebarea 1 ”În Anexa 4 Specificații tehnice și reglementări obligatorii care trebuie respectate pe parcursul prestării achizițiilor, la caietul de sarcini, pag. 7, menționați următoarele operatorul, în baza deciziei autorității contractante, și doar pe perioada comunicată de aceasta, va accepta deșeurile municipale și din alte zone din județul ........., decât cele arondate prin prezentul caiet de sarcini, inclusiv de pe platformele de stocare temporară a deșeurilor de pe raza județului ......... (o cantitate de cca 290.806 tone conform datelor APM .........) vă rugăm să precizați cine va plăti tariful de depozitare pentru această cantitate de deșeuri”, fiind adus următorul răspuns ”Tariful de depozitare pentru aceaste cantitați de deșeuri va fi achitat de către operatorii economici care vor transporta aceste deșeuri la depozit (operatorii de colectare/operatorii platformelor temporare, după caz)”. Trebuie avut în vedere și faptul că, prin adresa nr. 18858/07.06.........., de răspuns la notificarea prealabilă a contestatoarei, față de acest aspect a precizat ”Cantitatea de 290.806 tone de deșeuri suplimentare a fost luată în calcul la stabilirea valorii după cum s-a precizat în răspunsul 6 la clarificarea 11390/23.05........... 48

În ceea ce privește cantitatea programată din Anexa 1 la Formularul 21, precizăm:  Cantitatea programată din Anexa 1 la Formularul 21 reprezintă o medie anuală calculată având în vedere următoarele premise:  Cantitatea totală estimată/capacitate depozit: din care cantitate colectată 2014-2016 – 290.806 tone și cantitate .........-2026 – 1.809.194 to;  Cantitate medie anuală perioada .........-2026 – 108.919 tone;  Deoarece riscul privind cantitatea colectată și depozitată în perioada 2014-2020 este conform documentației al operatorului, autoritatea contractantă neavând niciun control asupra cantităților de pe aceste platforme care vor ajunge în depozit, aceasta nu a fost inclusă la calcularea mediei. În cazul în care s-ar fi făcut o medie anuală pentru perioada 2014-2026, ar fi rezultat o cantitate de 106.154 tone;  Deoarece faptul că cantitatea colectată în perioada 2014-2016 va ajunge în depozitul de la Moara reprezintă o incertitudine atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operator, prin excluderea acesteia de la calculul cantității din Anexa 1 la Formularul 21 se asigură că tariful ofertat este cât mai aproape de o situație reală;  Confirmăm faptul că, cazurile de modificare a tarifului sunt cele prevăzute în contractul de delegare, inclusiv anexele acestuia și legislația în vigoare;  Confirmăm faptul că în cazul în care valoarea Fondului de închidere și motitorizare post închidere precizată în Anexa 6 la caietul de sarcini constituită conform prevederilor contractului și menționată în Fișa de fundamentare a tarifului nu este suficientă pentru realizarea lucrărilor de închidere autoritatea contractantă va suporta diferența, după cum este menționat la riscul 20 din Anexa 7 a caietului de sarcini;  La stabilirea valorii anuale aferente Fondului de închidere ofertanții vor împărți valoarea de investiții la durata contractului (10 ani), iar valoarea pe tonă va rezulta din împărțirea valorii anuale la cantitatea programată menționată în Anexa 1 la Formularul 21”. Prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a precizat că, potrivit Strategiei de contractare, cap. 4.1.3 și 4.1.4, la calculul valorii estimate a avut în vedere și cantitatea de 290.806 tone, reprezentând cantitatea de deșeuri colectată în anii 2014-2016 stocată pe platformele temporare din județul .......... Având în vedere cele reținute, însemnătatea estimării corecte a cantității de deșeuri pentru determinarea tarifului, conform art. 12 din Norma metodologică aprobată prin Ordinul ANRSC nr. 109/2007, se consideră că autoritatea contractantă trebuie să accepte pentru Fișa de fundamentare a tarifului de depozitare, inclusiv cantitatea de deșeuri de 290.806 tone, colectată în intervalul 2014-2016. În condițiile în care această cantitate de deșeuri a fost luată în calcul la determinarea valorii estimate și este obligatoriu a fi eliminată de către operatorul căruia i se va atribui contractul în cauză, se consideră necesar ca respectiva cantitate de deșeuri de 290.806 tone să fie avută în vedere în Fișa de fundamentare a tarifului de depozitare. Doar pentru că respectiva cantitate de deșeuri a rezultat în intervalul 2014-2016, nu înseamnă că nu trebuie avută în vedere 49

pentru Fișa de fundamentare a tarifului de depozitare, câtă vreme va fi relocată la depozitul de la Moara. Pe de altă parte, trebuie reținut și că respectiva cantitate de deșeuri de 290.806 tone, a fost estimată de către Agenția pentru Protecția Mediului ........., pe baza datelor obținute de la operatorii depozitelor în cauză, astfel că nu se poate considera a fi un risc important al delegatului din acest punct de vedere. Prin urmare, se consideră că autoritatea contractantă trebuie să verifice cantitatea de deșeuri în discuție, să obțină documente de confirmare a acesteia și ulterior să o cuprindă în Fișa de fundamentare a deșeurilor depozitate. Din aceste motive, critica contestatoarei se consideră întemeiată, autoritatea contractantă urmând a întreprinde demersuri în sensul celor indicate, cu modificarea în consecință a documentației de atribuire. 2. În ceea ce privește critica contestatoarei referitoare la condițiile impuse de achizitoare pentru modificarea tarifelor, conform art. 10 alin. (7) din contractul de delegare a gestiunii, se reține că, prin articolul amintit, s-a precizat ”Tarifele vor fi modificate sau ajustate în conformitate cu metodologia aplicabilă, adoptată de Autoritatea de Reglementare. Nicio majorare de Tarif nu va fi operată în primele 12 luni calculate de la Data Începerii Contractului. Orice solicitare de modificare de tarif trebuie justificată de delegat, în baza fișei de fundamentare a tarifului și memoriului tehnico-economic”, în timp ce potrivit art. 6 lit. c) ”să solicite ajustarea Tarifelor în raport cu dispoziţiile legale în vigoare. Ajustarea se poate efectua anual (potrivit metodologiei aplicabilă adoptată de ANRSC), la solicitarea motivată a operatorului şi cu aprobarea prealabilă a Autorităţii Contractante”. Totodată, se reține că, în Anexa 7 la caietul de sarcini, s-au precizat următoarele pentru riscurile avute în vedere: ”In situaţia în care timp de 12 luni calendaristice se înregistrează o cantitate de deşeuri depozitate mai mica cu cel puţin 15% fata de cantitatea estimata la data contractării, Concesionarul este îndreptăţit să solicite aprobarea unei ajustări a tarifului. Ajustarea tarifului se va realiza obligatoriu în corelaţie cu actualizarea datelor privind generarea, colectarea separata, tratarea şi valorificarea deşeurilor.” (riscul 17 – 100% concesionar), ”In situaţia în care timp de 12 luni calendaristice se înregistrează o cantitate de deşeuri depozitate mai mare cu cel puţin 15% fata de cantitatea estimata la data contractării, Autoritatea Contractanta este îndreptăţită sa solicite o analiza privind ajustarea tarifului. Ajustarea tarifului se va realiza obligatoriu în corelaţie cu actualizarea datelor privind generarea, colectarea separata, tratarea şi valorificarea deşeurilor.” (riscul 18 – 100% autoritatea contractantă), ”In situaţia în care timp de 12 luni calendaristice se înregistrează o cantitate de deşeuri mai mică cu cel puţin 15% față de cantitatea estimată la data contractării, Concesionarul este îndreptăţit să solicite aprobarea unei ajustări a tarifului. Ajustarea tarifului se va realiza obligatoriu în corelaţie cu actualizarea datelor privind generarea, colectarea separata, tratarea şi valorificarea deşeurilor.” (riscul 25 – 50% concesionar + 50% autoritatea contractantă) și ”a) în situaţia în care timp de 12 luni calendaristice se înregistrează o cantitate de deşeuri mai mare cu cel puţin 15% fata de cantitatea estimata la data contractării, Autoritatea Contractanta este îndreptăţită să solicite aprobarea unei ajustări a tarifului. Ajustarea tarifului se va realiza obligatoriu în corelaţie cu actualizarea 50

datelor privind generarea, colectarea separata, tratarea şi valorificarea deşeurilor. b) Autoritatea Contractanta va efectua o analiza tehnico-economica pentru fundamentarea deciziei de extindere a capacităţii instalaţiei. Daca decizia este favorabila, investiţia va fi suportata de Concesionar, costurile urmând a fi recuperate. Aceasta situaţie poate constitui un motiv de ajustare în sens negativ a tarifului.” (riscul 26). Prin răspunsul nr. 18858/07.06.......... la notificarea prealabilă a contestatoarei, față de acest aspect, autoritatea contractantă a precizat ”În ceea ce privește ajustarea/modificarea tarifelor, autoritatea contractantă a avut în vedere înțelesul termenilor ajustare de tarif și modificare de tarif prevăzut de legislația în vigoare (Ordinul ANRSC 109/2007), respectiv: c) ajustarea de tarife – operațiunea de analiză a nivelului tarifelor existente și a structurii acestora, conform normelor metodologice elaborate de autoritatea de reglementare competentă, prin care se asigură corelarea nivelului tarifelor stabilite anterior cu evoluția generală a prețurilor și tarifelor din economie; d) modificarea de tarife – operațiunea de analiză a nivelului tarifelor existente și a structurii acestora, conform normelor metodologice elaborate de autoritatea de reglementare competentă, în situațiile care intervin scghimbări majore în structura costurilor care conduc la recalcularea tarifelor existente. După cum se poate observa ajustarea de tarif se utilizează pentru corelarea tarifelor stabilite anterior cu evoluția generală a prețurilor din economie. Autoritatea contractantă a introdus ajustarea de tarif în contractul de delegare pentru păstrarea echilibrului economic, stabilind conform prevederilor legale în vigoare ca parametru de ajustare, indicele prețurilor de consum total comunicat de INS. Ofertanții vor fundamenta tariful ofertat pentru primul an de operare, urmând ca în funcție de evoluția generală a prețurilor și tarifelor din economie comunicat de INS anual să se ajusteze tariful la solicitarea operatorului. Acesta este raționamentul pentru introducerea prevederilor privind ajustarea tarifului la 12 luni și motivul pentru care nu se va opera majorarea de tarif în primele 12 luni. Deoarece ofertanții vor fundamenta un tarif pentru primele 12 luni ale contractului, nu se poate considera că ofertanții beneficiază de egalitate de șanse, dacă, în condițiile în care criteriul obiectiv utilizat este nivelul tarifelor, iar unii ofertanți vor porni de la premisa că pot să oferteze un tarif foarte mic (chiar nesustenabil) pentru a câștiga contractul, deoarece după semnarea contractului oricum vor solicita modificarea acestuia. Ofertanții vor trebui să oferteze un tarif care să asigure prestarea serviciului în condițiile de calitate solicitate, iar prin faptul că toți ofertanții au fost informați că ajustarea acestuia se face anual cu indicele prețurilor de consum comunicat de INS se garantează egalitatea de șanse a acestora și tratamentul egal. Articolul 15 din Ordinul 109/2007 pe care îl menționați în motivare se referă la modificarea de tarif, care se poate opera doar în situațiile în care intervin schimbări majore în structura costurilor. Prin matricea riscurilor autoritatea contractantă a definit ce înseamnă schimbare majoră raportată la cantitatea de deșeuri programată. De asemenea, la art. 10 alin. 7 se precizează Orice solicitare de modificare de tarif trebuie justificată de delegat, în baza fișei de fundamentare a tarifului și memoriului tehnico-economic. Precizăm că termenul de ajustare utilizat la riscurile 17-18, respectiv 25-26 din Anexa 7 se va citi ca modificare de tarif, astfel cum este definită în Ordinul 109/2007. 51

În baza celor clarificate mai sus rezultă că prevederile din documentație sunt formulate în corelare cu prevederile Ordinului ANRSC 109/2007 și nu contravine acestuia”. Prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a arătat că, întrucât există un risc real ca aceste cantități de deșeuri care ajung în depozit să fie mai mici/mai mari decât cantitatea anuală programată în baza căreia rezultă tariful perceput, a înțeles să gestioneze acest risc prin oferirea operatorului a posibilității de modificare a tarifului în cazul unei modificări majore față de cantitatea programată, modificare majoră definită ca reprezentând o abatere de 15% față de cantitatea anuală programată. Mai mult, a considerat că, potrivit prevederilor Ordinului ANRSC nr. 109/2007, art. 12, tariful rezultă din împărțirea venitului programat (costurile de operare) la cantitatea programată, astfel încât, cantitatea de deșeuri nu are impact asupra veniturilor programate ca să poată fi vorba de o modificare a structurii costurilor cu 5%. Față de cele reținute, se constată că, după cum și părțile au arătat, conform Ordinului ANRSC nr. 109/2007, modificarea de tarif se poate solicita în cazurile care determină modificarea costurilor cu o influență mai mare de 5%, pe o perioadă de 3 luni consecutive. Însă prevederea autorității contractante de modificare a tarifului în cazul modificării cantităților de deșeuri avute în vedere la determinarea tarifelor, reprezentând mai mult de 15% față de cantitatea anuală programată, nu poate fi considerată nelegală. Pentru simplul fapt de a fi avut în vedere o altă situație decât cea prevăzută de ordinul ANRSC, a unor cantități mai mari sau mai mici de deșeuri decât cele avute în vedere la tariful ofertat, având în vedere obiectul contractului de concesiune, precum și condițiile în care se va desfășura, existând obligația de a fi avută în vedere și cantitatea de deșeuri de 290.806 tone, colectată în anii anteriori în intervalul 2014- 2016, asupra căreia planează o situație de incertitudine, se consideră că în mod corect a fost avută în vedere această situație de către autoritatea contractantă. Mai mult, contestatoarea nu a indicat maniera în care modificarea în acest mod a tarifului o prejudiciază. În ceea ce privește prevederea de menținere a tarifelor 12 luni și ajustarea acestora doar după această perioadă, rămân valabile cele constatate în această privință la soluționarea contestației SC ......... SRL. Prin urmare, critica contestatoarei din acest punct de vedere este nefondată. 3. Referitor la critica contestatoarei privind cerința legată de experiența similară, se reține că, la pct. III.2.3.a) ”Capacitatea tehnică și/sau profesională” din fișa de date, s-a precizat ”Cerinta nr. 1 Experienta similara Ofertantul va face dovada ca, la data limita de depunere a ofertelor, a prestat servicii similare de operare a unui depozit de deseuri municipale pe o perioada de minim 1 an. In cazul unei asocieri, liderul asocierii va prezenta un tabel centralizator cuprinzand experienta tuturor membrilor asocierii”. La modalitate 52

de îndeplinire a acestei cerințe s-a precizat ”Se va completa Formularul 12 – Declaratie privind lista serviciilor efectuate, impreuna cu Anexele 1 si 2 la Formularul 12 si Fisa de informatii privind experienta similara - Formularul 13, pentru contractele ce se doresc a fi prezentate drept experienta similara. Operatorul economic ofertant, participantul in nume propriu, liderul asocierii si asociatii trebuie sa prezinte: Certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate sau de catre clientul beneficiarului. Toate acestea prezentate in copie certificata ”Conform cu originalul”, purtand stampila si semnatura reprezentantului legal al operatorului economic care a realizat experienta similara solicitata. Pentru situatiile in care serviciile prezentate au fost realizate intr-o asociere, se vor lua in considerare doar servicii prestate de ofertant. Nota: Prin Depozit de deseuri municipale se intelege, conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor: Depozit - un amplasament pentru eliminare finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran ... Deseuri municipal – deseuri menajere si alte deseuri, care, prin natura sau compozitie, sunt similar cu deseurile menajere”. Totodată, s-a avut în vedere faptul că, prin răspunsul autorității contractante la notificarea prealabilă, s-au precizat următoarele: ”Cerința privind experiența similară se va citi astfel cum a fost formulată în fișa de date a achiziției. Se va avea în vedere și răspunsul 1 la clarificarea 12036/29.05.......... ... regăsiți atașat Formularul 12 revizuit din care s-a eliminat precizarea din ultimii 3 ani care va fi publicat și în SEAP”. S-a avut în vedere și faptul că, prin adresa de clarificare nr. 12036/29.05.........., față de întrebarea 1 ”Referitor la cerința din fișa de date, cap. III.2.3a) Capacitatea tehnică și/sau profesională, Cerința 1 Experiența similară ... vă rugăm să confirmați dacă operatorul trebuie să facă dovada operării în ultimul an atât a unui depozit ecologic, cât și unei stații de sortare sau este suficient să facă dovada operării unui depozit ecologic”, s-a formulat următorul răspuns ”Rugăm ofertanții să aibă în vedere cerința privind experiența similară astfel cum a fost formulată în fișa de date a achiziției. Cerința se consideră îndeplinită dacă: ofertantul a prestat servicii de operare a unui depozit de deșeuri municipale; prestarea serviciilor s-a realizat pe o perioadă de minim un an. Precizăm că cerința este formulată în conformitate cu prevederle art. 35 alin. (2) lit. d) din HG 867/2016, și nu se solicită ca prestarea să fi fost în ultimul an sau ca ofertantul să fi prestat servicii de operare a unei stații de sortare”. În condițiile celor reținute se consideră că sunt incidente prevederile art. 35 din Norma metodologică aprobată prin HG 867/2016, potrivit cărora, Criteriile privind capacitatea tehnică şi profesională stabilite de entitatea contractantă pot viza în special existenţa unui nivel corespunzător de experienţă, prin raportare la contractele executate în trecut. (2) Operatorul economic face dovada îndeplinirii criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: a) o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 5 ani, însoţită de certificate de bună execuţie pentru lucrările cele mai importante; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de 5 ani în urmă; b) o listă a concesiunilor de lucrări din care să rezulte că a fost realizată operarea 53

contractului de concesiune de lucrări pentru o perioadă prestabilită de entitatea contractantă prin documentaţia de atribuire; c) lista principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă; d) o listă a concesiunilor de servicii din care să rezulte că a fost

realizată operarea contractului de concesiune de servicii pentru o perioadă prestabilită

de entitatea contractantă prin documentaţia de atribuire; e) indicarea tehnicienilor sau a organismelor tehnice implicate, indiferent dacă fac sau nu parte din organizaţia operatorului economic, în special a celor care răspund de controlul calităţii şi, în cazul contractelor de concesiune de lucrări, a celor aflaţi la dispoziţia contractantului în vederea executării lucrărilor; f) descrierea facilităţilor tehnice şi a măsurilor utilizate de operatorul economic în vederea asigurării calităţii şi a facilităţilor sale de studiu şi de cercetare; g) precizarea sistemelor de management şi de trasabilitate din cadrul lanţului de aprovizionare pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executării contractului; h) calificările educaţionale şi profesionale ale operatorului economic care prestează/operează rezultatul servicii/lor ori execută/operează rezultatul lucrări/lor sau ale personalului de conducere al operatorului economic; i) precizarea măsurilor de management de mediu pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executării contractului de concesiune; j) o declaraţie cu privire la utilajele, instalaţiile şi echipamentele tehnice la dispoziţia operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări pentru executarea contractului de concesiune; k) precizarea părţii/părţilor din contractul de concesiune pe care operatorul economic intenţionează să o/le subcontracteze. Față de cele reținute, în condițiile în care cerința de calificare privind experiența similară a fost exprimată în acord cu prevederile art. 35 alin. (2) lit. c) teza a II-a și lit. d) din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 867/2016, nu se poate admite că ar fi nelegală. Susținerea contestatoarei cu privire la faptul că nu poate fi asigurată o concurență relevantă pentru atingerea scopului criteriului de calificare prin permiterea participării la licitație a unor operatori economici care au prestat servicii similare cu 3 ani anterior organizării procedurii, moment la care erau în vigoare alte norme privind depozitarea deșeurilor și operarea depozitelor conforme de deșeuri, este considerată nefondată, pentru achizitoare fiind relevantă și experiența dobândită de ofertanți cu mai mult de 3 ani în urmă. În acest sens sunt și prevederile mai sus evocate, art. 35 alin. (2) lit. c) teza a II-a, potrivit cărora atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, entitatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă. Mai mult, contrar celor susținute de societatea contestatoare nu se poate considera că prin impunerea cerinței în discuție sunt încălcate prevederile art. 75 alin. (3) din Legea nr. 100/2016 și art. 28 și art. 30 din HG nr. 867/2016, nefiind aduse argumente în acest sens. Fiind dreptul autorității contractante de a stabili criteriile de calificare, în condițiile în care acestea au fost formulate potrivit prevederilor legale în vigoare, critica contestatoarei sub acest aspect este considerată nefondată. 54

4. În ceea ce privește critica contestatoarei în referire la faptul că, față de durată de 10 ani a contractului, închiderea celulei 1 este o investiție în sarcina operatorului CMID, potrivit Anexei 6 la Caietul de Sarcini Investiții în sarcina operatorului, însă, în mod evident, închiderea definitivă este ulterioară sistării depozitării de deșeuri în acest spatiu, se reține că, la art. 23 din caietul de sarcini, s-a precizat ”Depozitul de deşeuri Moara este proiectat cu o capacitate totală de depozitare a deşeurilor de circa 3,75 milioane tone, din care prima celulă este construită, cu o capacitate pentru circa 1,380 milioane tone deşeuri şi o durată de viaţă de 10 ani”, iar la art. 3 alin. (1) din contractul de delegare ”Durata prezentului Contract este de 10 ani de la Data de Începere a Contractului”. Totodată, se reține că autoritatea contractantă, prin răspunsul la notificarea prealabilă a precizat față de acest aspect ”Durata contractului de 10 ani acoperă atât durata efectivă de depozitare a deșeurilor până la atingerea capacității, cât și execuția lucrărilor de închidere. După cum știți, conform legislației în vigoare (Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor aprobat prin Ordinul 757/2004), depozitarea deșeurilor se realizează pe celule ale depozitului, dimensionate de operator după cantitățile de deșeuri care se depun zilnic. La umplerea fiecărei celule vor fi aplicate lucrări de închidere, conform prevederilor legale. Astfel lucrări de închidere încep încă din perioada de operare, deci înainte de sistarea activității de operare. Fondul de închidere și monitorizare post-închidere a fost estimat în cadrul documentației de atribuire, și după cum știți, acesta se constituie pe perioada de operare până la sistarea depozitării, astfel încât o eventuală extindere a lucrărilor de închidere după sistare peste durata celor 10 ani nu are impact asupra valorii finale”. Prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a susținut că durata contractului de 10 ani acoperă atât durata efectivă de depozitare a deșeurilor până la atingerea capacității, cât și execuția lucrărilor de închidere, aspect susținut de faptul că, în ultimul an al operării, se estimează a se depozita deșeuri până în luna a 3-a (cap. 4.1.3 Cantități pct. 1 din Strategia de contractare), astfel că în perioada rămasă se poate realiza închiderea depozitului. Mai mult, în conformitate cu Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor aprobat prin Ordinul nr. 757/2004, lucrările de închidere încep încă din perioada de operare, atunci când încă se mai primesc deșeuri la depozitare, deci înainte de sistarea activității de depozitare și se finalizează după ce se sistează depozitarea. În discuție se consideră aplicabile prevederile art. 5.1 Închiderea depozitului din Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor aprobat prin Ordinul nr. 757/2004, potrivit cărora Închiderea începe odată cu încetarea exploatării depozitului (încetarea depozitării deşeurilor) pe o anumită suprafaţă a depozitului. Închiderea depozitelor de deşeuri se realizează conform cerinţelor H.G. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare. Suprafaţa pe care s-a sistat depozitarea 55

trebuie impermeabilizată conform punctului 3.7 şi se instalează dispozitivele de monitorizare conform punctului 3.9. Autoritatea competentă trebuie să efectueze la finalul fazei de închidere avizarea acestei închideri şi apoi să ia în considerare următoarele: a) declaraţia anuală cu privire la starea depozitului, b) evaluarea anuală a controalelor, c) capacitatea de funcţionare a sistemelor de etanșare din cadrul depozitului şi a instalaţiilor de monitorizare, d) planuri de funcţionare şi planuri de situaţie conform punctului 4.1. Contestatoarea a subliniat că ceea ce contestă nu este faptul că provizionul trebuie constituit pentru întreaga cantitate de deșeuri depozitată pe durata contractului, ci că în durata contractului (10 ani) este inclusă atât perioada de exploatare, cât și perioada de închidere, aceasta din urma fiind prin definiție ulterioară sistării depozitării pe o celulă, astfel că întreg provizionul de închidere și monitorizare post- închidere prevăzut prin documentația de atribuire trebuie recuperate dintr-o cantitate mai mică de deșeuri. Față de cele reținute, în condițiile în care s-a estimat de către autoritatea contractantă că închiderea se poate realiza în perioada de derulare a contractului de delegare, înainte de împlinirea celor 10 ani, aceasta se va realiza după încetarea exploatării depozitului, respectiv după încetarea depozitării deșeurilor, cu respectarea prevederilor legale evocate, neputându-se considera că există un risc semnificativ ca întreg provizionul de închidere și monitorizare post-închidere prevăzut prin documentația de atribuire să se recupereze dintr-o cantitate mult mai mică de deșeuri, după cum a susținut societatea contestatoare. Doar pentru că s-au prevăzut lucrările de închidere în timpul celor 10 ani de derulare a contractului, nu se poate aprecia că în această perioadă nu se pot colecta deșeurile estimate, astfel încât să fie posibilă și închiderea depozitului, motiv pentru care critica contestatoarei se consideră neîntemeiată. 5. Referitor la critica contestatoarei formulată împotriva cerinței impuse la art. 8 pct. ee) din contract, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (4) din același contractul de delegare a gestiunii, se constată lipsa de temeinicie a acesteia. În aprecierea acestei finalități s-a avut în vedere faptul că, potrivit art. 8 pct. ee) din contractul de delegare ”Delegatul are următoarele obligații generale ... să asigure resurse reale negrevate de datorii pentru realizarea cashflow-ului de sustinere a contractului de operare pentru primele 6 luni de derulare a contractului sau după caz, până la emiterea și încasarea primelor facturi”, iar conform art. 10 alin. (4) din același contract ”Operatorul va emite facturile, de regulă, în a 15 - a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care a fost prestat serviciul, iar facturile vor fi plătite de Operatorii de colectare/transport în maxim 30 Zile de la data emiterii lor. În caz de neplată a facturilor de către Operatorii de colectare/transport, aceştia vor plăti penalităţi de întârziere. Facturile neplătite de Operatorii de colectare/transport vor fi achitate din bugetele locale, urmând ca UAT-urile să recupereze aceste sume, în 56

conformitate cu prevederile contractului de delegare al activităţilor de colectare/transport.”. Totodată, se reține că, în referire la acest aspect, prin răspunsul la notificarea prealabilă, autoritatea contractantă a precizat ”Pct. ee) al art. 8 a fost introdus pentru a se asigura faptul că operatorul desemnat va putea asigura cash-flow-ul necesar derulării contractului având în vedere că atât în perioada de mobilizare de 90 zile cât și după începerea prestării serviciului și până la încasarea primelor facturi acesta trebuie să suporte cheltuielile aferente, fiind vorba în total de o perioadă de minim 165 zile, adică aproape 6 luni, motiv pentru care nu se justifică solicitarea dumneavoastră de eliminare a acestei clauze, cu atât mai mult cu cât, apreciem că eliminarea acesteia ar pune în pericol execuția contractului”. Prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a precizat că dispozițiile art. 8 pct. ee) din Contractul de delegare a gestiunii au fost introduse pentru a se asigura asupra faptului că operatorul desemnat câștigător va putea asigura cash-flow- ul necesar derulării contractului având în vedere că atât în perioada de mobilizare de 90 zile, cât și după începerea prestării serviciului și până la încasarea primelor facturi [30 zile + 15 (20) zile + 30 zile = 80 zile - art. 10 alin. (4)], acesta trebuie să suporte cheltuielile aferente, fiind vorba în total de o perioadă de minim 165-170 zile, aproape 6 luni în care va avea de realizat cheltuieli, fără să încaseze. Față de cele reținute, având în vedere perioada importantă, de aproximativ 6 luni până la prima plată încasată, în care operatorul trebuie să asigure buna derulare a contractului de concesiune de servicii, se consideră că cerința în discuție, de asigurare resurse reale negrevate de datorii pentru realizarea cashflow-ului de sustinere a contractului de operare pentru primele 6 luni de derulare a contractului sau după caz, până la emiterea și încasarea primelor facturi, nu este o cerință disproporționată, astfel cum susține societatea contestatoare. Raportat la obiectul contractului care se va atribui și la perioada îndelungată până la obținerea plății pentru prima factură (perioada de mobilizare, prestare serviciu, facturare, plata facturii), se consideră că a fost în mod corect impusă cerința în discuție. Contrar celor susținute de societatea contestatoare, încasarea contravalorii primei facturi emise pentru serviciile prestate nu va avea loc într-o perioadă cu mult mai scurtă de 6 luni de la data de începere, având în vedere formalitățile impuse (perioada de mobilizare de 90 zile), prestare serviciu (30 zile), facturarea serviciului (15 zile) și plata (30 zile), potrivit celor indicate în contractul de delegare. Chiar dacă potrivit prevederilor contractului de delegare perioada de mobilizare este perioada cuprinsă între data semnării și data de începere a contractului, având în vedere obiectul acestui contract, respectiv relevanța acestuia pe plan local, cu implicații și în celelalte sectoare de activitate, se consideră că cerința analizată corespunde 57

scopului pentru care a fost impusă, motiv pentru care critica aceasta este considerată nefondată. 6. Cu privire la critica contestatoarei împotriva prevederilor art. 38 alin. (1) lit. f) și ale art. 39.1.2 lit. f) din Contractul de delegare a gestiunii, raportat la prevederile art. 43 alin. (1) lit. d) subpct. (ii) din Directiva 23/2014, se reține că aceasta a solicitat obligarea autorității contractante la modificarea acestor dispoziții, implicit a dispozițiilor art. 26 din același Contract. Totodată, se reține că, potrivit art. 38 alin. (1) lit. f) din contractul de delegare, ”Prezentul contract încetează în următoarele situații: ... f) în cazul falimentului Delegatului”, iar potrivit art. 39.1.2 lit. f) ”În cazul în care Delegatarul devine îndreptăţit să rezilieze prezentul Contract în baza Art.39.1.1: ... f) Delegatarul îşi rezervă dreptul de a denunţa unilateral contractul, printr-o notificare scrisă adresată Delegatului, fără nici o compensaţie, dacă acesta din urmă dă faliment, cu condiţia ca această denunţare să nu prejudicieze sau să afecteze dreptul la acţiune sau despăgubire pentru Delegatar. În acest caz, Delegatul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din Contract îndeplinită până la data denunţării unilaterale a contractului”. De asemenea, se reține că, în conformitate cu art. 43 alin. (1) lit. d) subpct. (ii) din Directiva 23/2014 privind atribuirea contractelor de concesiune ”Concesiunile pot fi modificate fără o nouă procedură de atribuire a concesiunilor în conformitate cu prezenta directivă în oricare dintre următoarele cazuri: ... d) atunci când un nou concesionar îl înlocuiește pe cel căruia autoritatea contractantă sau entitatea contractantă i-a atribuit inițial concesiunea, drept consecință: ... (ii) a preluării poziției concesionarului inițial prin succesiune universală sau parțială, ca urmare a unor operațiuni de restructurare a societății comerciale, inclusiv preluare, fuziune, achiziție sau insolvență, de către un alt operator economic care îndeplinește criteriile de selecție calitativă stabilite inițial, cu condiția ca aceasta să nu implice alte modificări substanțiale ale contractului și să nu se facă în scopul de a eluda aplicarea prezentei directive”. Este de reținut și răspunsul achizitoarei față de notificarea prealabilă a contestatoarei față de acest aspect ”După cum este menționat în contractul de delegare dispozițiile art. 38 alin. (1) lit. f) și ale art. 39.1.2 lit. f) din contractul de delegare se referă la situațiile de faliment și nu contravin prevederilor menționate de dumneavoastră, motiv pentru care nu se justifică eliminarea acestora”. Față de cele reținute, având în vedere că prevederile art. 43 al Directivei 2014/23/UE privesc ”Modificarea contractelor în cursul perioadei lor de valabilitate”, în cazul de insolvență, iar articolele criticate se referă la cazurile de încetare a contractelor de concesiune (reglementate de art. 44 din Directivă), în situație de faliment, se consideră a nu fi posibilă includerea în categoria clauzelor de modificare a clauzelor de încetare a contractului criticate. În aceste condiții, critica contestatoarei este considerată nefondată. 7. În ceea ce privește ultima critică formulată de SC ......... SA, împotriva Indicatorului de performanță prevăzut la pct. 2.2.4 din Anexa 8 la caietul de sarcini, a cărui modificare o solicită, împreună cu modificarea corelativă a Indicatorului cu penalități pentru activitatea de depozitare a deșeurilor (pct. 1.3), în acord cu prevederile Ordinului 58

nr. 757/2004, pct. 4.2.2.2, se reține că Indicatorul de performanță 2.2.4 privește ”Asigurarea acoperirii zilnice a deşeurilor depozitate, la sfârşitul zilei de muncă – 100%”, în caz de nerespectare fiind prevăzută ”... o penalitate de 5.000 LEI pentru fiecare caz de neconformitate cu prevederile din autorizaţii (ca urmare a unei inspecţii sau similar)”. Totodată, se reține că, prin răspunsul la notificarea prealabilă, autoritatea contractantă a precizat față de acest aspect: ”... Referitor la Indicatorul de performanță de la punctul 2.2.4 – acoperirea zilnică a deșeurilor a fost stabilit ca o măsură de asigurare a operării optime a depozitului în conformitate cu prevederile Acordului de mediu pentru a preveni apariția mirosurilor neplăcute, poliferarea insectelor și a dăunătorilor, a păsărilor, inclusiv împroștierea de vând a deșeurilor ușoare cu scopul de a proteja mediu și sănătatea populației. Acest indicator nu contravine prevederilor legale menționate, care nu impun obligativitatea ci recomandă o acțiune. Având în vedere cele prezentate și faptul că nu s-a prezentat nicio motivare justificată nu putem da curs solicitării dumneavoastră de modificare a acestor indicatori”. Este de reținut și că autoritatea contractantă, prin punctul de vedere față de contestație, a evidențiat că indicatorii de performanță au fost comunicați prin publicare pe site-ul ......... ......... în data de 22.09.2015, fiind organizată dezbaterea publică a acestora în data de 22.10.2015, ora 14:00, iar în urma dezbaterii, indicatorii au fost aprobați prin HCJ 210 din 27.11.2015, sens în care sunt invocate prevederile art. 124 din Ordinul nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților din 09.03.2015. Mai mult, referitor la indicatorul de performanță de la punctul 2.2.4 - acoperirea zilnică a deșeurilor, a precizat că a fost stabilit ca o măsură de asigurarea a operării optime a depozitului în conformitate cu prevederile Acordului de Mediu pentru a preveni apariția mirosurilor neplăcute, proliferarea insectelor a dăunatorilor, a păsărilor, inclusiv împrăștierea de vânt a deșeurilor ușoare cu scopul de a proteja mediul și sănătatea populației, subliniind că acesta nu contravine dispozițiilor Ordinului nr. 757/2004, care nu impun obligativitatea, ci recomandă o acțiune, sens în care amintește de Acordul de Mediu nr. 9 din 12.10.2009, revizuit în anul 2010 care a stat la baza realizării investițiilor și stabilește condiții de protecția mediului impuse de Autoritatea de Mediu Competentă, respectarea acestor condiții nefiind facultativă, preluarea acestora, respectiv a prevederilor cu privire la acoperirea zilnică a deșeurilor în documentația de operare fiind obligatorie. Este de reținut că, potrivit Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinului nr. 757/2004, pct. 4.2.2.2 ”Acoperirea deşeurilor/a celulelor de depozitare. Deşeur descărcat şi c p depo d clasă b s a p în funcţi d c d o şi d p au d m , pentru a evita mirosurile, împrăştierea de vânt a deşeurilor uşoare şi apariţia insectelor şi a păsărilor. Acoperirea are ca scop şi îmbunătăţirea aspectului depozitului. Drept material pentru acoperire se pot utiliza deşeuri solide minerale, cum ar fi sol, 59

deşeuri din construcţii şi demolări, cenuşă, compost. Deşeurile prăfoase nu pot fi utilizate. Utilizarea altor tipuri de materiale de acoperire, cum ar fi foliile plastice şi ţesăturile fibroase, trebuie aprobată în fiecare caz de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Aceste tipuri de acoperiri se îndepărtează înainte de continuarea depozitării, ele putând fi reutilizate. Autorizaţia de mediu trebuie să conţină date despre tipul şi grosimea stratului de acoperire. Tipul şi grosimea stratului de acoperire se stabilesc în funcţie de: - criterii referitoare la permeabilitatea pentru gazul de depozit şi apa din precipitaţii, - criterii referitoare la volumul pe care îl ocupă stratul de acoperire. O acoperire a deşeurilor menajere nu este necesară, dacă în ziua următoare se continuă depozitarea. Acest lucru este valabil numai pentru acele celule de depozitare care au fost proiectate la dimensiuni cât se poate de mici

. Proiectarea dimensiunilor celulei în operare ţine cont de cantităţile de deşeuri livrate zilnic. După umplerea completă şi nivelarea unei celule de depozit, stratul de impermeabilizare a suprafeţei se aplică imediat. Depozitele de deşeuri menajere sunt prevăzute mai întâi cu o acoperire provizorie, din pământ, în perioada în care au loc cele mai mari tasări (3-5 ani). Stratul de pământ pentru acoperire trebuie să aibă o grosime de 30-50 cm; pe el se plantează gazon. Totodată, se reține că, prin Acordul de mediu nr. 9 din 12.10.2009, revizuit la data de 23.03.2010, s-a precizat ”Fluxul tehnologic de depozitare va fi: ... 4. A z c mat in p a p ap mirosur neplăcute pro insect și a dăună a păsăr împrăș d căt vânt a de ușo ...” (pag. 11) și ”h) p r imp asupr m social e și al ca vieț s v a c l sfârșit f z d lucru c mat in ” (pag. 20). Față de cele reținute, constatând că cerința care a făcut obiectul contestației este legală raportat atât la prevederile Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, aprobat prin Ordinul nr. 757/2004, pct. 4.2.2.2, cât și ale Acordului de mediu nr. 9 din 12.10.2009, revizuit la data de 23.03.2010, se consideră că a fost în mod corect impusă. Totuși, cu privire la penalitatea stabilită la 5.000 lei în caz de nerespectare a acestei cerinței se consideră a fi nelegală, având în vedere că respectiva penalitate se va stabili ca urmare a unei inspecții sau similar, ceea ce face inutilă stabilirea de căre achizitoare a unui cuantum în acest sens. Urmând a fi efectuate inspecții în domeniu, penalitățile se vor stabili de organismele care vor efectua respectivele verificări. Prin urmare, se constată că achizitoarea trebuie să modifice cerința documentației de atribuire, respectiv Anexa 8 la caietul de sarcini, prin eliminarea penalității de 5.000 lei impuse, critica contestatoarei și din acest punct de vedere fiind întemeiată. Față de cele analizate, constatându-se că se impun modificări ale documentației de atribuire în referire la cuprinderea în Fișa de fundamentare a tarifului de depozitare a cantității 290.806 tone de deșeuri rezultate în intervalul 2014- 2016, precum și în privința eliminării penalității de 5.000 lei 60

stabilită în Anexa 8 la caietul de sarcini pentru Indicatorul de performanță 2.2.4, Consiliul va admite contestația. Trecând la soluționarea contestației formulate de SC ......... SA, cu referire la critica adusă presupusei lipse a analizei în termeni financiari a oportunității delegării serviciilor supuse procedurii, conform obligațiilor legale, respectiv fundamentarea deciziei de concesionare conform Secțiunii 2 din HG nr. 867/2016, precum și art. 7 și 8 din Legea nr. 100/2016, se reține că, prin răspunsul nr. 12529 bis/........., față de notificarea prealabilă a contestatoarei, în referire la acest aspect, autoritatea contractantă a precizat ”... prezenta procedură se derulează în cadrul proiectului Sistem de management integrat al deșeurilor în județul ........., proiect care prevede execuția investițiilor/infrastructurii necesare realizării sistemului integrat de management al deșeurilor și stabilește modul de operare a acestor investiții. Proiectul a fost evaluat pe baza aspectelor generale, fezabilității tehnice, fezabilității economice și financiare, aspectelor de mediu, sociale și instituționale și aprobat atât de autoritățile naționale (prin Ordinul ministrului MP 1220/07.04.2011), cât și de către Comisia Europeană (prin Decizie CE nr. C(2011)2035/30.03.2011). Proiectul prevede investiții la nivelul întregului județ, iar investițiile de la CMID Moara și operarea acestora reprezintă doar o componentă a acestui proiect. Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 100/2016 (citat și de dumneavoastră) stabilește În orice situație în care o entitate contractantă intenționează să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung, care să cuprindă fie executarea de lucrări și operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea și operarea de servicii, entitatea contractantă are obligația de a elabora un studiu de fundamentare prin care se vor demonstra necesitatea și oprtunitatea realizării proiectului în acest mod. După cum rezultă din cele citate mai sus, studiul și rezultatele acestuia stau la baza deciziei realizării proiectului într-un anumit mod. De asemenea, legislația nu prevede nicăieri obligația ca în cazul în care un proiect are mai multe componente să se facă studii distincte pentru fiecare componentă, o astfel de măsură fiind irelevantă deoarece orice proiect trebuie privit în ansamblul său, rezultatele acestuia depinzând de atingerea rezultatelor componentelor acestuia astfel cum au fost definite în proiect. Conform art. 19 alin. (3) din HG 867/2016 Documentația de atribuire cuprinde următoarele documente: a) fișa de date a concesiunii; b) specificații tehnice, respectiv caietul de sarcini sau documentul descriptiv, după caz; modelul de contract, conținând clauzele contractuale obligatorii; formularele și modelele de documente. După cum rezultă din cele citate mai sus, studiul de fundamentare nu este parte a documentației de atribuire. Având în vedere că:  Prin aprobarea proiectului Sistem de management integrat al deșeurilor în județul ......... autoritatea contractantă a aprobat atât modelul de realizare a investițiilor, cât și modul de atribuire a contractului aferent CMID Moara;  Studiul de fundamentare a deciziei privind oportunitatea a fost aprobat prin HCJ 210/27.11.2015, acesta fiind comunicat pentru observații prin publicare pe site-ul ......... ......... din data de 22.09.2015;  Studiul conține aspectele generale, fezabilitatea tehnică, fezabilitatea economică și financiară, aspectele de mediu, sociale și instituționale care au stat la 61

baza aprobării proiectului și stabilește modalitatea de delegare a gestiunii CMID Moara prin concesiune, procedura de licitație deschisă;  Studiul de fundamentare nu face parte din documentația de atribuire Solicitarea dumneavoastră privind realizarea unui studiu dedicat/individualizat și publicarea acestuia în cadrul documentației, precum și solicitarea de anulare a procedurii sunt nejustificate, motiv pentru care nu este necesar a se adopta vreo măsură de remediere”. Totodată, se reține că, prin punctul de vedere față de contestație, autoritatea contractantă a precizat că, din cuprinsul art. 7 alin (1) din Legea nr. 100/2016 (Secțiunea a 3-a Domeniu de aplicare), rezultă că studiul și rezultatele acestuia stau la baza deciziei realizării proiectului într-un anumit mod, sens în care a evidențiat că legislația nu prevede nicăieri obligația ca în cazul în care un proiect are mai multe componente să se facă studii distincte pentru fiecare componentă, o astfel de măsură fiind irelevantă deoarece orice proiect trebuie privit în ansamblul său, rezultatele acestuia depinzând de atingerea rezultatelor componentelor acestuia, astfel cum au fost definite în proiect. Mai mult, a arătat că proiectul a fost aprobat atât de autoritățile naționale (prin Ordinul ministrului MP nr. 1220/07.04.2011), cât și de către Comisia Europeană (prin Decizie CE nr. C(2011)2035/ 30.03.2011), necesitatea și oportunitatea realizării fiind demonstrate în etapa anterioară a realizarii proiectului finanțat, inclusiv modul de realizare a acestuia (implementarea și delegarea operării). Anterior aprobării, a arătat că Studiul de fundamentare a deciziei privind oportunitatea a fost comunicat pentru observații prin publicare pe site- ul ......... ......... din data de 22.09.2015, ulterior fiind aprobat prin Hotărârea de Consiliu Județean nr. 210 din 27.11.2015. Față de cele reținute, se constată că autoritatea contractantă a întocmit, potrivit prevederilor legale în vigoare, art. 7 și 8 din Legea nr. 100/2016, precum și art. 12, 15 și 16 din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 867/2016, Studiu de oportunitate privind fundamentarea delegării operării instalațiilor de gestionare a deșeurilor, respectiv a CMID Moara (care face obiectul prezentei proceduri) și a Depozitului de Deșeuri de la Pojorâta, realizate în cadrul proiectului Sistem de management integrat al deșeurilor în Județul .......... Acest studiu include analiza tuturor elementelor relevante, respectiv aspecte generale (cap. 1-4), fezabilitatea tehnică (cap. 6.1- 6.2), fezabilitatea economico-financiară (cap. 6.3), aspecte de mediu (cap. 6.4), sociale (6.5) și instituționale (cap.5); analiza și repartizarea riscurilor (cap. 7.8); indicatori de performanță (cap. 8). Faptul că acest studiu de oportunitate a fost întocmit cu mult înainte de inițierea procedurii de atribuire, fiind aprobat prin HCJ 210/2015, iar anunțul de concesionare transmis spre publicare în SEAP la data de 16.05.........., nu înseamnă că procedura de atribuire ar trebui anulată în temeiul art. 89 alin. (1) lit. c) și/sau lit. f) 62

coroborat cu art. 89 alin. (2) din Legea nr. 100/2016, astfel cum susține societatea contestatoare. Fiind un document care privește realizarea unui proiect de complexitate ridicată și cu impact important pe plan local, asupra tuturor activităților colaterale, este firesc ca întocmirea acestuia să se realizeze la diferență importantă de timp, cu atât mai mult cu cât documentul a necesitat și aprobări ale autorităților în domeniu (autoritățile naționale - prin Ordinul ministrului MP nr. 1220/07.04.2011, Comisia Europeană - prin Decizie CE nr. C(2011)2035/30.03.2011). Pe de altă parte, se consideră că nu este necesară întocmirea unui studiu de oportunitate dedicat/individualizat doar prezentei proceduri (activitatea de administrare a Depozitului, a Stației de sortare și a centrului de colectare din CMDI Moara), în sensul celor susținute de societatea contestatoare, în condițiile în care obiectul contractului trebuie analizat în contextul tuturor celorlalte activități conexe care se urmăresc a se realiza la nivelul județului ........., după cum și autoritatea contractantă a precizat că a avut în vedere. În aceste condiții, în absența invocării unor elemente concrete care o împiedică să întocmească o ofertă corespunzătoare pentru procedura contestată, criticile contestatoarei sunt considerate nefondate din acest punct de vedere. 2. În ceea ce privește critica contestatoarei în referire la modalitatea de calcul a tarifelor impusă de autoritatea contractantă, considerând că încalcă prevederile Normei metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților, aprobate prin Ordinul ANRSC nr. 109/2007, în condițiile în care, în Studiul de oportunitate, nu se face nicio mențiune a modalității de calcul a tarifului aferente serviciilor ce urmează a fi atribuite și nu există niciun calcul privind modalitatea de ofertare a acestora, doar în Anexa 1 și Anexa 2 la Formularul 21 fiind menționate Fișele de fundamentare aferente Tarifului de Sortare și Tarifului de Depozitare, se constată lipsa de temeinicie a acesteia. În aprecierea acestei finalități, s-a avut în vedere răspunsul autorității contractante nr. 12529bis/........., la notificarea prealabilă a contestatoarei, prin care s-au precizat următoarele: ”Fișele de fundamentare a tarifelor prezentate în Anexele la Formularul 21 sunt în conformitate cu modelele prevăzute în Ordinul ANRSC nr. 109/2007, modalitatea de calcul fiind clară pentru orice operator cu experiență. După cum ați menționat și dumneavoastră, autoritatea contractantă a comunicat în documentația de atribuire care sunt cantitățile care stau la baza fundamentării acestor tarife, pentru a fi utilizate în mod unitar de toți ofertanții. În funcție de experiența fiecărui operator, situația reală din economie, acordurile pe care le au cu diferiți furnizori, a modului/metodologiei proprii de orgnizare și a know-how-ului fiecărui operator, ofertanții vor stabili prețurile și vor fundamenta 63

costurile pe fiecare element de cost din fișa de fundamentare ținând cont și de specificațiile documentației de atribuire. S-ar încălca atât prevederile legislației în domeniul achizițiilor, cât și scopul organizării prezentei proceduri dacă autoritatea contractantă pe lângă elementele cantitative și a cerințelor de calitate ar impune prin documentație și prețuri și modul de formare al costului.Nicăieri în legislație nu este prevăzut că autoritatea contractantă trebuie să publice estimările proprii ale costurilor și nu putem să credem că solicitați autorității contractante să furnizeze tarifele în locul ofertanților, căci în acest caz prezenta procedură nu s-ar justifica. În ceea ce privește cheltuielile de la pct. 6

Cheltuieli cu depozitarea deșeurilor din Fișa de fundamentare a tarifului de sortare, facem următoarele precizări:  După cum știți, în urma procesului de sortare rezultă un refuz de la sortare care se va depozita (respectiv intra pe fluxul deșeurilor menajere care ajung la depozitare);  Pct. 6 se referă la deșeurile din refuzul de la sortare care intră în fluxul deșeurilor de la depozitare și pentru care implicit se vor suporta costurile aferente activității de depozitare motiv pentru care acestora li se va aplica tariful de depozitare (pentru detalii a se vedea specificațiile documentației de atribuire și schema de flux din Anexa 5);  În concluzie, această linie de cheltuieli este specifică activității de sortare și nu este vorba de o dublare a tarifului de depozitare. În ceea ce privește cheltuielile de la linia 1.4

Întreținerea utilajelor și autovehiculelor din Fișa de fundamentare a tarifului pentru sortare, pentru evitarea dublării acestor cheltuieli prin includerea și în cadrul celorlalte linii de cheltuieli (piese schimb, utilaje, reparații etc.) această linie nu se va completa de către ofertanți, respectiv se va elimina din formular. Autoritatea contractantă va publica în SEAP această clarificare pentru informarea tuturor ofertanților”. Totodată, sunt considerate relevante cele precizate în Anexa 3 la Formularul 21, prin care s-au cuprins Instructiuni privind realizarea fişei de fundamentare a tarifului: ”Autoritatea contractanta atrage atenţia tuturor ofertantilor asupra necesităţii corelării tuturor activităţilor și aspectelor prezentate in oferta tehnica cu Fisa de fundamentare a tarifelor. Pentru fiecare tarif ofertat va fi prezentată câte o Fisa de fundamentare a tarifului. Toate activitatile si aspectele tehnice trebuie cuprinse in documentul sus-menţionat, respectiv in fundamentarea tarifului. Tariful cuprinde suma tuturor activităţilor a căror desfăşurare este necesara pentru prestarea serviciilor. La realizarea Fisei de fundamentare a tarifelor, Ofertantul trebuie sa aiba in vedere elementele de cost prezentate in modelul Fisei, fără însă a se limita numai la ele. Fiecare Fişa de fundamentare a tarifelor va fi însoţită de un Memoriu tehnico-economic justificativ, în care se va prezenta şi justifica fiecare element de cost în detaliu şi se va prezenta modul de calcul al acestora pornind de la cerinţele Caietului de sarcini şi a specificaţiilor tehnice impuse (ex. tip utilaj, consum orar, numar de ore de funcţionare, consum total; categorie de personal, salariu lunar; tip analiza, numar probe pe an, cost analiza etc.). Pentru fiecare element de cost din Fişa de fundamentare va fi prezentat in detaliu modul de calcul (ex. tip utilaj, consum orar, numar de ore de funcţionare, consum total; categorie de personal, salariu lunar; tip analiza, numar probe pe an, cost analiza etc.). La realizarea Fişei de fundamentare a tarifelor, Ofertantul trebuie să aibă în vedere costurile aferente pentru toate activităţile cuprinse în Caietul de sarcini, respectiv Propunerea Tehnică. În cazul în care activitățile prezentate în Propunerea Tehnică nu se regăsesc în Fișa de fundamentare a tarifelor/Memoriu tehnico-economic, oferta este considerată neconforma. 64

Costurile totale anuale si Costurile unitare vor fi calculate ca si costuri medii de operare pentru toata durata contractului, pornind de la prognoza de generare a deseurilor, prezentata in Caietul de sarcini. Calculele vor avea in vedere si acoperirea costurilor de investiţii necesare in perioada de derulare a contractului. La stabilirea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se vor avea în vedere următoarele aspecte esenţiale: a) Cheltuielile pentru combustibilul utilizat se va stabili în funcţie de tipul de maşini folosite, de consumul de combustibil, de cantitatea de deşeuri colectată, transportată şi depozitată şi de distanţa de transport; b) Cheltuielile cu energia electrică tehnologică programată anual se va stabili în funcţie de energia consumată de motoarele puse în funcţiune la nivelul unei zile, înmulţit cu cantitatea programată anual şi cu preţul de achiziţie al energiei electrice în vigoare; c) Cheltuielile cu amortizarea se iau în calcul, respectându-se reglementările legale în vigoare; d) Cheltuielile cu redevenţa determinate potrivit prevederilor legale; e) Cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile şi cu piesele de schimb se stabilesc în funcţie de consumurile normate şi de preţul de achiziţie al acestora; f) Cheltuielile pentru protecţia mediului se vor lua în calcul la nivelul prevăzut de legislaţia în vigoare și documentația de atribuire; g) Cheltuielile cu munca vie se fundamentează în funcţie de cheltuielile cu personalul, potrivit normelor de muncă, în raport cu legislaţia în vigoare şi corelat cu principiul eficienţei economice; se va prezenta o fişă de fundamentare a nivelurilor cuprinse în tarifele propuse, care să cuprindă totalitatea cheltuielilor cu munca vie – salarii directe, indirecte, sporuri etc., pe categorii de personal în concordanţă cu organigrama; h) Cheltuielile cu reparaţiile se vor lua în calcul la nivelul programat anual, potrivit planului de reparaţii; i) Fondul pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere; j) Cota de profit. Conform Ordinului 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor, în cazul în care operatorul desfăşoară şi alte activităţi, cota de cheltuieli indirecte, precum şi cota din cheltuielile generale ale societăţii se vor repartiza pe fiecare element de cheltuieli, proporţional cu ponderea acestui element în total cheltuieli. Aceste cheltuieli vor fi evidenţiate în anexe separate. Pentru aceste cheltuieli se precizează cheia de repartizare a acestora pe fiecare activitate. Valorile pentru cota de dezvoltare vor ţine seama de precizările Caietului de sarcini. La calculul tarifului se iau în considerare cantităţile estimate de deşeuri care vor fi eliminate pe depozit și cele sortate în staţia de sortare, precum şi veniturile ce pot fi generate de comercializarea materialelor reciclabile rezultate din staţia de sortare şi Centrul Public de Colectare”. Este avut în vedere și răspunsul 12 din clarificarea nr. 12178 publicată în SEAP în data de 07.06.........., adus în discuție de contestatoare prin care s-a precizat ”Având în vedere că prin notificare ați solicitat clarificarea la ce cheltuieli se referă punctul 5 Cheltuieli cu depunerea în rampă, precizăm că Linia 5 ... din Fișa de fundamentare a tarifului se referă la cheltuieli cu depozitarea deșeurilor din activitatea proprie desfășurată pe amplasamentul de la CMID Moara 65

de operator (excepție depozitarea deșeurilor reziduale de la stația de sortare, care sunt cuprinse în tariful de sortare)”. Față de cele reținute, având în vedere explicațiile aduse prin răspunsurile la notificarea prealabilă a contestației în analiză, precum și față de contestația depusă de SC ......... SRL, se consideră că fiind activități desfășurate distinct, în mod corect autoritatea contractantă a impus ofertarea a două tarife distincte, pentru depozitare și pentru sortare deșeuri, pentru a-i facilita verificarea. Este evident faptul că, pentru cele două tarife, ofertanții vor cuprinde costuri pentru realizarea activităților, în acord cu formularele și explicațiile aduse, dar și cu cerințele caietului de sarcini. Este de la sine înțeles că, în situația în care se identifică aceeași categorie de costuri pentru ambele tarife, se va lua în calcul proporțional costul pentru fiecare tarif, sau va fi cuprins în tariful în care implică acest cost, precum și în cazul clarificat de autoritatea contractantă cu privire la cheltuielile de la linia 1.4 Întreținerea utilajelor și autovehiculelor din Fișa de fundamentare a tarifului pentru sortare (pentru evitarea dublării acestor cheltuieli prin includerea și în cadrul celorlalte linii de cheltuieli precum piese schimb, utilaje, reparații etc. această linie nu se va completa de către ofertanți, respectiv se va elimina din formular). Mai mult, trebuie avut în vedere că nicio ofertă nu poate fi declarată admisibilă și câștigătoare fără a respecta cerințele documentației, respectiv fără a putea justifica costurile prevăzute, în situația în care i se solicită aceasta. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că societatea contestatoare, față de susținerea referitoare la modalitatea dublă de tarifare prin fișe diferite de tarifare, în opinia sa populația fiind nevoită să achite același tarif de două ori, nu a prezentat niciun argument concret care să justifice o astfel de situație. De asemenea, din verificarea conținutului celor două fișe de fundamentare, raportat la costurile impuse, s-a constatat că acestea respectă prevederile art. 11 și 12 din Norma metodologică aprobată prin Ordinul ANRSC nr. 109/2007. Prin urmare, sub aceste aspecte criticile contestatoarei sunt nefondate. Cât privește critica referitoare la faptul că, prin Anexa 2 din Formularul 21 Fișa de fundamentare a tarifului de sortare, se obligă operatorii economici să includă în cadrul tarifului atât cheltuielile cu întreținerea utilajelor și autovehiculelor, cu toate că în fișa de fundamentare, aceste cheltuieli se regăsesc la rubricile "piese schimb utilaje", "reparații", "carburanți și lubrifianți", este rămasă fără obiect, achizitoarea publicând în data de ........., în SEAP, adresa nr. 12529bis prin care a indicat că, pentru linia 1.4 Întreținerea utilajelor și autovehiculelor din Fișa de fundamentare a tarifului pentru sortare ... această linie nu se va completa de către ofertanți, respectiv se va elimina din formular. 66

3. În ceea ce privește critica societății contestatoare legată de cuprinderea veniturilor în tariful de sortare, considerând că ar fi interzisă de Norma metodologică aprobată prin Ordinul ANRSC nr. 109/2007, se reține că s-a solicitat excluderea din calculul tarifului (în toată documentația de atribuire) a veniturilor realizate din vânzarea reciclabilelor și inclusiv limitarea solicitării de majorare a tarifului de sortare menționată în documentația de atribuire (cum este cazul mențiunii din Anexa 2.1 la Formularul 21). Totodată, s-a reținut că, prin adresa de răspuns a achizitoarei față de notificarea prealabilă a contestatoarei, s-au precizat următoarele: ”Referitor la pretinsa încălcare a legislației prin includerea veniturilor din vânzarea reciclabilelor în tariful de sortare facem următoarele precizări: art. 12 al Ordinului ANRSC 109/2007 prevede: Stabilirea tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare se face potrivit formulei: T = V/Q, unde T – tariful stabilit, V – venit programat al a r l n an , Q – cantitatea programată în unități de măsură specifice, la nivelul anului în care se face propunerea. De asemenea, conform art. 11 alin. (5) Structura cheltuielilor și a veniturilor este prezentată în anexa nr. 1, iar în Anexa 1 este prevăzut Structura pe elemente de cheltuieli din fișa de fundamentare est ORIENTATIVĂ și VA FI ADAPTATĂ CORESPUNZĂTOR pentru fiecare activitate specifică serviciului de salubrizare, luându-se în calcul numai acele cheltuieli aferente activității respective. Coroborând prevederile mai sus menționate rezultă că, deoarece valorificarea reciclabilelor reprezintă o activitate specifică activității de sortare, la considerarea venitului programat se vor include și costurile cu valorificarea reciclabilelor în fundamentarea tarifului de sortare, respectiv veniturile din vânzarea reciclabilelor. Totodată, Ordinul ANRSC 109/2007 stabilește clar că operatorul desemnat pentru delegarea serviciului are dreptul la cota de profit, cotă care este inclusă în fișa de fundamentare a tarifului. Ordinul nu prevede niciun alt bonus pentru operator. Mai mult, conform prevederilor Legii 101/2006 Unitățile administrativ- teritoriale au calitatea de deținător legal al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare, iar Legea 211/2011, stabilește la art. 23 că deținătorul deșeurilor are responsabilitatea acestora până la punctul final, de valorificare (în cazul deșeurilor reciclabile – intrarea pe poarta unui reciclator) sau eliminare. Deoarece deșeurile sunt deținute de UAT, implicit și veniturile din vânzarea acestora trebuie să revină UAT. Prin prezenta procedură se deleagă serviciul de operare a CMID și nu proprietatea asupra deșeurilor. Documentația de atribuire stabilește clar cerințele care trebuie respectate în operarea serviciului, inclusiv cele privind sortarea cantităților de deșeuri reciclabile. Autoritatea contractantă nu poate pleca de la premisă prezumției de vinovăție a operatorilor care vor depune ofertă, respectiv conform afirmațiilor dumneavoastră că operatorul economic desemnat va invoca nerealizarea acestor cantități și va ajunge să solicite creșterea tarifului aferent serviciului pentru nerealizarea cantității programate de deșeuri ce putea fi vândută deoarece aceasta ar contraveni principiilor de drept. De asemenea, cantitățile de deșeuri reciclabile care ajung la stația de sortare sunt transportate de operatorii de colectare și transport (deci nu sunt sub controlul operatorului CMID Moara), aceștia având obligația să transporte deșeurile reciclabile la CMID Moara, dar și interesul, deoarece tariful de sortare va fi mai mic decât tariful de depozitare, astfel că scopul urmărit, de creștere a cantității de deșeuri reciclabile nu este pus în pericol. 67

Nu am regăsit în documentația publicată paragraful 3 din Modul de întocmire a propunerii financiare citat de dumneavoastră. De asemenea, vă rugăm să aveți în vedere că, conform documentației publicate, Formularul de ofertă este Formularul 21. Afirmația dumneavoastră că operatorul este prejudiciat deoarece se diminuează artificial baza de calcul a determinării profitului, în sensul că una este să aplici cota de profit asupra costurilor și alta este să o aplici pe costuri diminuate cu profitul, este nejustificată. Astfel, dacă veți analiza Anexa 2 la Formularul 21 veți observa că, cota de profit se aplică la suma rezultată din costurile de exploatare și costurile financiare. Neacceptarea modificării tarifului pentru alte cazuri decât cele care vizează cantitatea maximă comunicată de autoritatea contractantă, în cazul nerealizării veniturilor din reciclabile, este acela de a încuraja ofertanții să includă prețul de piață pentru valorificarea acestor deșeuri și nu un preț nejustificat de mare cu scopul de creștere a veniturilor estimate din reciclare, respectiv ofertanții trebuie să fie conștienți că în cazul acesta vor suporta costurile. Vă rugăm să analizați și clarificările publicate cu privire la ajustarea și modificarea de tarif. Având în vedere cele menționate mai sus, nu putem da curs solicitării dumneavoastră de a elimina din fișa de fundamentare a tarifului de sortare a veniturilor din reciclare deoarece:  Costurile cu valorificarea deșeurilor, respectiv veniturile din vânzarea reciclabilelor reprezintă o activitate specifică activității de sortare;  Deșeurile sunt deținute de UAT, implicit și veniturile din vânzarea reciclabilelor trebuie să revină UAT, însușirea acestora de un terț reprezentând infracțiune de furt, iar prin acceptarea eliminării din fișa de fundamentare a acestui element autoritatea contractantă ar fi indirect implicată;  Operatorul desemnat are dreptul la cota de profit prevăzută în fișa de fundamentare a tarifului, orice venit suplimentar ar însemna utilizarea infrastructurii/serviciului delegat pentru alte scopuri decât cele prevăzute în documentația de atribuire/contractul de delegare și implicit realizarea unui venit ilicit;  S-ar încălca principiul utilizării eficiente a fondurilor publice. Referitor la dispozițiile art. 43 alin. (5) și alin. (6) din Regulamentul serviciului de salubrizare, contrar afirmațiilor invocate, alin. (5) prevede obligații în sarcina CJ ......... și ADI ........., în timp ce alin. (6) stabilește ca și conduită principiul implicării în realizarea măsurilor de informare și conștientizare dar măsurile de informare nu reprezintă indicator de performanță, astfel că afirmațiile sunt nejustificate raportat la documentația publicată. În ceea ce privește înțelesul dispozițiilor art. 8 lit. q) din contractul de delegare, potrivit căruia delegatul are obligația de a vinde deșeurile reciclabile, rezultate din sortare sau din Centrul public de colectare, la cel mai bun preț și sumele primite să se reflecte în tarife, dar nu în profitul delegatului, se poate observa din analiza Fișei de fundamentare pentru activitatea de sortare, că veniturile realizate din vânzarea reciclabilelor sunt parte din calculul tarifului ofertat [Venituri obținute (VI)= Cheltuieli totale cu realizarea activității (IV) – Venituri realizate din vânzarea reciclabilelor (V)]. Astfel, textul de la art. 8 lit. q) este corelat cu cerințele Fișei de fundamentare a tarifului și trebuie înțeles ca atare. Precizăm că în cadrul Formularului 22 puteți propune amendamente la contract care pot fi acceptate în măsura în care acestea sunt justificate, nu aduc modificări majore și/sau nu schimbă echilibrul economic în defavoarea autorității contractante”. Totodată, s-a reținut că în fișa de date, la pct. IV.4.2 ”Modul de prezentare a propunerii financiare” s-a precizat ”Oferta financiara se va intocmi tinand cont de precizarile din documentatia de atribuire si Formularul 21 cu anexele aferente. Propunerea financiara se va încadra în valoarea totala estimata 68

comunicata prin documentatia de atribuire. Pretul cel mai scazut mentionat la criteriul de atribuire se refera la oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic pentru tarifele ofertate, asa cum este prevazut la art. 86 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 100/2016 conform caruia nivelul de tarifare poate fi utilizat ca si criteriu de atribuire obiectiv. Propunerea financiara va cuprinde: - Formularul nr. 21 - Formularul de Oferta, exprimat in lei; - Anexele la Formularul 21– Anexa 1, 2 - Fisa de fundamentare a tarifelor, inclusiv Anexa 2.1; cu respectarea instructiunilor din Anexa 3 In cazul in care tarifele prezentate in Fisele de fundamentare nu sunt justificate/corelate cu Memoriul tehnico-economic, oferta poate fi declarata neconforma. Ofertantul va elabora propunerea financiara astfel incat aceasta sa furnizeze toate informatiile cu privire la pret, tarife, precum si la alte conditii financiare si comerciale legate de obiectul contractului de achizitie publica. Oferta are caracter ferm si obligatoriu din punctul de vedere al continutului pe toata perioada de valabilitate, si trebuie sa fie semnata, pe propria raspundere, de catre ofertant sau de catre o persoana imputernicita legal de catre acesta. Ofertantul va respecta cerintele impuse in documentatia de atribuire privind modul de prezentare al propunerii financiare”. Față de cele reținute, având în vedere și prevederile art. 11 alin. (5) potrivit cărora ... structura cheltuielilor și a veniturilor este prezentată în anexa nr. 1, precum și nota din subsolul Anexei 1 în care este prevăzut că Structura pe elemente de cheltuieli din fișa de fundamentare este orientativă și va fi adaptată corespunzător pentru fiecare activitate specifică serviciului de salubrizare, luându-se în calcul numai acele cheltuieli aferente activității respective, se consideră că autoritatea contractantă are posibilitatea de a adapta structura costurilor din Anexa 1, astfel încât să cuprindă și veniturile din vânzarea reciclabilelor. Tarifele ofertate trebuie să reflecte întocmai veniturile și cheltuielile operatorilor, iar obținerea de către aceștia a unor venituri din valorificarea deșeurilor nu putea fi eliminată din fundamentare doar pe motiv că nu sunt cuprinse în fișa de fundamentare din normele metodologice, cu atât mai mult cu cât sunt orientative. Acceptarea unei astfel de interpretări ar conduce la imposibilitatea cuprinderii în justificarea tarifului a unui venit care poate fi obținut și determinat. După cum stabilesc prevederile Normei metodologice aprobate prin Ordinul nr. 109/2007, respectiv art. 4 lit. b), 6 alin. (1) și 11 alin. (4), tarifele trebuie să cuprindă toate costurile care intervin, iar pentru cazul analizat, întrucât deșeurile reciclabile pot fi vândute, sumele rezultate trebuie să se regăsească în valoarea tarifelor, neputând fi acceptată soluția obținerii acestor venituri și neincluderea lor în determinarea tarifelor.

Astfel, faptul susținut de societatea contestatoare că, în cauză fiind vorba despre un contract de delegare de gestiune, ceea ce presupune cedarea acestui serviciu către un operator privat, cu tot cu riscurile aferente, veniturile obținute din urma serviciului aparținând operatorului economic, iar acesta poate să facă ce dorește cu bunurile obținute din exploatarea serviciului, este considerat nefondat. 69

Nu poate fi acceptată ca întemeiată nici susținerea din cuprinsul concluziilor scrise prezentate de societatea contestatoare, potrivit căreia, ”Atâta timp cât vânzarea reciclabilelor reprezintă o activitate care presupune cheltuieli separate (cheltuieli cu transportul reciclabilelor, cheltuieli cu personalul, cheltuieli aferente încheierii unor contracte de vânzare a reciclabilelor – costuri aferente negocierii tarifelor de vânzare etc.), este evident că acestea nu pot fi considerate cheltuieli aferente activității de operare a depozitului întrucât, pe de o parte, acestea sunt venituri, iar nu cheltuieli, iar pe de altă parte, nu sunt specifice activității de operare”. Legislația în domeniul concesiunilor nu permite însușirea de către operator a veniturilor din vânzarea reciclabilelor, valoarea aceasta neputând fi folosită decât pentru valoarea totală a costurilor implicate în tariful de sortare, câștig putându-se obține doar din profitul prevăzut, în condiții de eficiență maximă a serviciilor și activităților care trebuie realizate în cadrul contractului. Totodată, doar pentru că se introduc și veniturile în fișa de fundamentare a cheltuielilor de sortare, nu înseamnă că se diminuează artificial baza de calcul a determinării profitului, cum susține societatea contestatoare, câtă vreme, cota de profit (linia II) se aplică costurilor de exploatare și costurilor financiare, veniturile realizate din vânzarea reciclabilelor fiind pe linia V a fișei de fundamentare, potrivit formularului postat în SEAP. În referire la critica contestatoarei legată de modul în care s-a prevăzut posibilitatea de ajustarea/modificare a tarifelor, rămân valabile cele constatate la analiza contestației SC ......... SRL (pct. 1) și a celei depuse de SC ......... SA (pct. 2). Cât privește criticile contestatoarei vizând pretinsele obligații impuse operatorilor economici prin dispozițiile art. 43 alin. (5) și (6) din Regulament serviciului de salubrizare al județului ........., se reține că prevederile respective stabilesc următoarele ”În vederea asigurării atingerii ţintelor prevăzute pentru valorificarea, respectiv reciclarea deşeurilor generate de populaţie, ADI ......... şi ......... vor încheia contracte, parteneriate sau alte forme de colaborare cu asociaţiile colective care preiau responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare (Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 59, respectiv Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje). (6) Operatorii instalaţiilor menţionate la alin. (2), împreună cu ......... şi ADI ........., vor lua măsuri pentru informarea, responsabilizarea, educarea şi conştientizarea populaţiei cu privire la necesitatea preselectării şi valorificării materialelor recuperabile, prin toate mijloacele pe care le au la îndemână: mass-media scrisă şi audiovizuală, broşuri, afişe, inclusiv în şcoli”. Astfel cum rezultă din prevederile redate, nu rezultă nicio obligație în sarcina operatorilor economici. Mai mult, din verificarea Anexei 8 Indicatorii de performanţă şi de evaluare ai serviciului, corespunzătoare caietului de sarcini, se constată că nu s-a stabilit 70

niciun indicator de performanță raportat la măsurile de informare pentru conștientizarea populației legat de necesitatea preselectării și valorificării materialelor recuperabile. Vizavi de dispozițiile art. 8 lit. q) din contractul de delegare ”Delegatul care următoarele obligații generale: ... q) să vândă Deşeurile Reciclabile, rezultate din sortare sau din Centrul public de colectare, la cel mai bun preţ şi sumele primite să se reflecte în tarife, dar nu în profitul Delegatului; toate contractele de vânzare a Deşeurilor Reciclabile vor fi încheiate cu avizul conform prealabil al Delegatarului/UMP”, se consideră că acestea au fost în mod nefondat criticate de constestatoare, fiind absolut firesc ca vânzarea deșeurilor reciclabile să se realizeze de către delegat la cel mai bun preț, câtă vreme aceste valori se vor regăsi în cadrul Fișei de fundamentare a tarifului de sortare, după cum a arătat și achizitoarea prin răspunsul la notificarea prealabilă. Nefiind identificate elemente de nelegalitate, pentru argumentele aduse de societatea contestatoare, Consiliul consideră criticile aduse nefondate. 4. Referitor la critica contestatoarei privind lipsa cuantificării în termeni economici și financiari a riscurilor, precum și a unei analize a încadrării contractului în categoria celor de concesiune, bazate pe o evaluare și alocare corectă și legală a riscurilor, se reține că, prin răspunsul achizitoarei la notificarea prealabilă a contestatoarei s-a precizat ”După cum am arătat la pct. I ... solicitarea dumneavoastră privind realizarea unui studiu dedicat/individualizat și publicarea acestuia în cadrul documentației nu este justificată, riscurile au fost cuantificate în termeni economici și financiari, inclusiv modul de atribuire a contractului de la CMID odată cu aprobarea proiectului Sistem de management integrat al deșeurilor în județul ......... cât și a Studiului de fundamentare a deciziei privind oportunitatea delegării serviciului. Referitor la solicitarea generală de modificare a matricei riscurilor, nu ați precizat care siscuri din matricea riscurilor contravin prevederilor legale în domeniu sau sunt disproporționate astfel încât, dacă într-adevăr solicitarea dumneavoastră este justificată să putem oferi clarificări/adopta măsuri reparatorii. În aceste condiții nu putem da curs solicitării dumneavoastră deoarece nu este justificată”. Referitor la aceste aspecte rămân valabile cele constatate la pct. 1 de soluționare a contestației. În ceea ce privește riscurile, acestea au fost prevăzute în Anexa 7 Managementul riscurilor, fiind stabilită alocarea acestora, pentru delegat și/sau autoritatea contractantă, în baza căreia a fost stabilită atribuirea contractului de concesiune potrivit prevederilor art. 7 și 8 din Legea nr. 100/2016, precum și art. 13 din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 867/2016. Referitor la solicitarea contestatoarei de modificare a matricei riscurilor prin adaptarea acesteia la realitățile economice/financiare/ contractuale ale serviciului ce urmează a fi atribuit în baza studiului obligatoriu impus autorității contractante de legislație, se constată că 71

fiind o solicitare generală nu pot fi dispuse niciun fel de măsuri, critica contestatoarei fiind considerată nefondată. 5. În ceea ce privește critica contestatoarei referitoare la faptul că repartizarea riscurilor între concedent și concesionar încalcă legislația în vigoare, se reține că în discuție sunt următoarele riscuri: 5 Asigurarea cu utilități - sursa de apă - degradarea calității independent de activitățile de pe amplasament; 8 Asigurarea cu utilități - evacuarea efluentului - defect de execuție; 14 - Fenomene meteo extreme; 15 Contestarea activității de către populația rezidentă din vecinătăți este mai mare decât cea planificată; 17 Cantitatea de deșeuri depozitate mai mică decât cea planificată; 19 Cantitatea de deșeuri transportată de pe platformele de stocare temporară este mai mică/mare decât cea comunicată de APM .........; 25 Cantitatea de deșeuri la intrarea în instalație este mai mică decât cea planificată; riscul 30 Creșterea costului operării din motive independente de concesionar; 32 Contaminarea solului și a apelor subterane ca urmare a activităților desfășurate pe amplasament. Totodată, se reține că, prin răspunsul la notificarea prealabilă, s-au precizat următoarele: ”Referitor la Riscul 5 din Matricea riscurilor – Asigurare cu utilități – sursa de apă – exploatare neconformă, precizăm că proiectul tehnic prevedea inițial ca sursa de apă necesară să fie asigurată dintr-un foraj executat pe amplasamentul CMID Moara. Acest risc a fost introdus și pus 100% în sarcina operatorului pentru cazurile de exploatare neconformă de către operator. Având în vedere că în execuție soluția de alimentare a fost modificată, în prezent sursa de alimentare fiind asigurată din sistemul centralizat de alimentare cu apă gestionat de operatorul regional de apă, acest risc nu se mai aplică. Referitor la Riscul 8 din Matricea riscurilor –

Asigurarea cu utilități – epurarea apelor uzate – exploatare neconformă, după cum este precizat în descrierea acestui risc, acesta se referă la situațiile de exploatare neconformă de către operator. Evident acest risc nu este în sarcina operatorului și nu se aplică în cazurile în care neconormitatea efluentului se datorează defectelor de execuție la stația de tratare a levigatului. Referitor la Riscul 14 din Matricea riscurilor –

Fenomene meteo extreme – inundarea întregului amplasament. Vă rugăm să citiți acest risc astfel cum este formulat, respectiv după cum este precizat la managementul riscului:  Concesionarul trebuie să intervină asigurând resursele pentru rezolvarea operativă a problemei (aceasta reprezentând o situație imprevizibilă);  Concesionarul este îndreptățit la recuperarea în totalitate a cheltuielilor, fiind îndreptățit și la solicitare de ajustare a tarifului. Deci, contrar afirmațiilor dumneavoastră, este specificat în ce constă contribuția operatorului, cât și faptul că acesta este îndreptățit la recuperarea în totalitate a costurilor, conform prevederilor legale în vigoare, respectiv a Ordinului 109/2007. Referitor la Riscul 15 din Matricea riscurilor –

Contestarea activității de către populația rezidentă din vecinătăți. Acest risc se referă la situația în care operarea este neconformă. Acest risc, în situația operării conforme a fost deja acoperit de autoritatea contractantă, prin dezbaterile publice organizate cu privire la proiect și locația depozitului, la momentul obținerii Acordului de mediu. Referitor la Riscul 17 din Matricea riscurilor –

Cantitatea de deșeuri depozitate mai mică decât cea planificată, precizăm următoarele: art. 15 din Ordinul 109/2007 se referă la modificarea de tarif care se poate opera doar în situațiile când intervin schimbări majore în structura costurilor sau 72

cantităților. Prin matricea riscurilor autoritatea contractantă a definit ce înseamnă schimbare majoră raportată la cantitatea de deșeuri programată. În ceea ce privește modificarea tarifului, contractul de delegare are prevederi clare. Astfel, la aliniatul (7) al art. 10 este precizat: Tarifele vor fi modificate sau ajustate în conformitate cu metodologia aplicabilă, adoptată de Autoritatea de Reglementare ... Orice solicitare de modificare de tarif trebuie justificată de delegat, în baza fișei de fundamentare a tarifului și memoriului tehnico-economic. Deci, este evident că orice modificare de tarif se va face cu respectarea legislației în vigoare, respectiv a Ordinului ANRSC, respectiv autoritatea contractantă va aplica prevederile Ordinului ANRSC 109/2007 și orice altă reglementare legală în vigoare la data solicitării de către operator a unei modificări de tarif. Referitor la Riscul 19 din Matricea riscurilor – Cantitatea de deșeuri transportată de pe platformele de stocare temporară este mai mică/mare decât cea comunicată de APM ........., precizăm următoarele: După cum s-a specificat în clarificările publicate în SEAP, autoritatea contractantă nu deține contracte cu operatorii platformelor de stocare temporară, și astfel nu deține niciun control asupra cantităților de pe aceste platforme care vor ajunge în depozit, astfel că riscul ca în depozitul de la Moara să ajungă cantități mai mici sau mai mari decât cele comunicate de APM ......... este al operatorului, fiind un risc de operare. Deoarece intrarea în depozitul de la Moara a cantității colectate în perioada 2014-2016 pe platformele temporare reprezintă o incertitudine atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operator, autoritatea contractantă a gestionat acest risc prin excluderea acestuia din calculul programate din Anexa 1 la Formularul 21, prin aceasta considerăm că s-a diminuat și riscul operatorului. Referitor la Riscul 25 din Matricea riscurilor –

Cantitatea de deșeuri la intrarea în instalație este mai mică decât cea planificată, precizăm următoarele: art. 15 din Ordinul 109/2007 se referă la modificarea de tarif, care se poate opera doar în situațiile când intervin schimbări majore în structura costurilor sau cantităților. Prin matricea riscurilor autoritatea contractantă a definit ce înseamnă schimbarea majoră raportată la cantitatea de deșeuri programată. Conform afirmațiilor dumneavoastră, riscul astfel cum este formulat prevede care sunt atât angajamentele operatorului, cât și angajamentele autorității contractante, respectiv la o variație a cantității de până la 15%, riscul cu eventualele costuri asociate (dacă este cazul) este suportat de operator, iar orice variație peste 15% a cantității este suportată de autoritatea contractantă. În ceea ce privește modificarea tarifului, contractul de delegare are prevederi clare. Astfel, la aliniatul (7) al art. 10 este precizat: Tarifele vor fi modificate sau ajustate în conformitate cu metodologia aplicabilă, adoptată de Autoritatea de Reglementare ... Orice solicitare de modificare de tarif trebuie justificată de delegat, în baza fișei de fundamentare a tarifului și memoriului tehnico-economic. Deci, este evident că orice modificare de tarif se va face cu respectarea legislației în vigoare, respectiv a Ordinului ANRSC, respectiv autoritatea contractantă va aplica prevederile Ordinului ANRSC 109/2007 și orice altă reglementare legală în vigoare la data solicitării de către operator a unei modificări de tarif. Referitor la Riscul 30 din Matricea riscurilor –

Creșterea costului operării, precizăm că, deoarece orice solicitare de modificare de tarif trebuie să vină de la operator, s-a considerat că riscul este la acesta. După cum este menționat la managementul riscului pentru gestionare:  Contractul trebuie să conțină o clauză referitoare la acest aspect – contractul conține clauze cu privire la modificarea de tarif; 73

 Este motiv de modificare a tarifului – deci operatorul va trebui să solicite modificarea de tarif în cazul apariției acestui risc. În ceea ce privește modificarea tarifului, contractul de delegare are prevederi clare. Astfel, la aliniatul (7) al art. 10 este precizat: Tarifele vor fi modificate sau ajustate în conformitate cu metodologia aplicabilă, adoptată de Autoritatea de Reglementare ... Orice solicitare de modificare de tarif trebuie justificată de delegat, în baza fișei de fundamentare a tarifului și memoriului tehnico-economic. Deci, este evident că orice modificare de tarif se va face cu respectarea legislației în vigoare, respectiv a Ordinului ANRSC, respectiv autoritatea contractantă va aplica prevederile Ordinului ANRSC 109/2007 și orice altă reglementare legală în vigoare la data solicitării de către operator a unei modificări de tarif. Referitor la Riscul 32 din Matricea riscurilor –

Contaminarea solului și a apelor subterane ca urmare a activităților desfășurate pe amplasament. Acest risc se referă la situația în care operarea este neconformă după cum este menționat și în descrierea acestuia solul și mediul geologic (inclusiv apa subterană) sunt afectate ca urmare a operării instalațiilor (în relație directă cu aceste activități). Dacă operarea este conformă și cu toate acestea se înregistrază o contaminare a solului și a apelor suterane, acest risc nu va fi în sarcina operatorului și nu se aplică”. Față de cele reținute, se constată incidența în cauză a prevederilor art. 6 Legea nr. 100/2016, potrivit cărora Atribuirea unei concesiuni de lucrări sau de servicii implică întotdeauna transferul către concesionar a unei părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor şi/sau a serviciilor respective. (2) Se consideră că o parte semnificativă a riscului de operare a fost transferată atunci când pierderea potenţială estimată suportată de concesionar nu este una neglijabilă. (3) Riscul de operare este riscul care îndeplineşte, în mod cumulativ, următoarele condiţii: a) este generat de evenimente care nu se află sub controlul părţilor la contractul de concesiune; b) implică expunerea la fluctuaţiile pieţei; c) ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, în condiţii normale de exploatare, recuperarea costurilor investiţiilor efectuate şi a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor. (4) În sensul alin. (3), riscul de operare poate consta în: a) fie riscul de cerere - riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile care fac obiectul concesiunii de lucrări sau de servicii; b) fie riscul de ofertă - riscul legat de furnizarea lucrărilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii, în special riscul că furnizarea serviciilor nu va corespunde cererii. Riscul de ofertă poate fi împărţit în riscul de construcţie şi riscul operaţional legat de disponibilitatea serviciilor atunci când construcţia şi operarea constituie cele două mari faze ale proiectului de concesiune; c) fie ambele riscuri, de cerere şi de ofertă. În condițiile în care Riscul 5 Asigurarea cu utilități - sursa de apă - degradarea calității independent de activitățile de pe amplasament nu se mai aplică pentru motive arătate în răspunsul la notificare, critica față de acesta este rămasă fără obiect. Referitor la Riscurile 11 Asigurarea cu utilități - evacuarea efluentului - defect de execuție (50% achizitoare, 50% concesionar); 14 Fenomene meteo extreme (50% achizitoare, 50% concesionar); 15 Contestarea activității de către populația rezidentă din vecinătăți este mai mare decât cea planificată (100% concesionar); 17 Cantitatea de deșeuri depozitate mai mică decât cea planificată (100% concesionar); 25 Cantitatea de deșeuri la intrarea în instalație este mai mică decât cea planificată (50 achizitoare, 50% concesionar); 30 Creșterea 74

costului operării din motive independente de concesionar (100% concesionar); 32 Contaminarea solului și a apelor subterane ca urmare a activităților desfășurate pe amplasament (100% concesionar), se constată că au fost corect prevăzute și alocate. Cât privește Riscul 19 Cantitatea de deșeuri transportată de pe platformele de stocare temporară este mai mică/mare decât cea comunicată de APM ........., acesta va fi alocat corespunzător între concedent și concesionar, după stabilirea de către autoritatea contractantă a cantității exacte de deșeuri colectate în perioada 2014- 2016, în conformitate cu cele stabilite la pct. 1 din analiza contestației SC ......... SA. În aceste condiții critica contestatoarei sub acest aspect este considerată întemeiată. 6. Referitor la critica contestatoarei privind nelegalitatea stabilirii a indicatorilor de performanță care în opinia sa încalcă legislatia în vigoare, cu referire la indicatorii 1.1.3 - 1.1.6, 1.1.8, 1.1.9 și 1.2.1, se reține că, prin răspunsul la notificarea prealabilă, sub acest aspect s-a precizat: ”Conform legislației în vigoare (Ordinul 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților, art. 124), cu privire la stabilirea valorilor indicatorilor se menționează: (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului ......... și asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, stalilesc și aprobă valorile indicatorilor de performanță ai serviciului de salubrizare și penalitățile aplicate operatorului în caz de nerealizare, după dezbaterea publică a acestora ... (3) Autoritățile administrației publice locale și asociațiile de dezvoltare intercomunitare sunt responsabile de stabilirea nivelurilor de calitate a indicatorilor de performanță care trebuie îndeplinite de operatori, astfel încât să se asigure atingerea și realizarea țintelor/obiectivelor conform legislației în vigoare din domeniul gestionării deșeurilor. (4) Autoritățile administrației publice sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, după caz, aplică penalități contractuale operatorului serviciului de salubrizare în cazul în care acesta nu prestează serviciul la parametrii de eficiență și calitate la care s-a obligat ori nu respectă indicatorii de performanță ai serviciului. Indicatorii de performanță au fost comunicați prin publicarea pe sire- ul ......... ......... din data de 22.09.2015, fiind organizată dezbatere publică a acestora în data de 22.10.2015, ora 14:00. În urma dezbaterii publice, indicatorii au fost aprobați prin HCJ 210 din 27.11.2015. Astfel, indicatorii de performanță au fost stabiliți cu respectarea legislației în vigoare. Referitor la indicatorii menționați de dumneavoastră ... facem următoarele precizări suplimentare: Indicatorii 1.1.3 – 1.1.5 se referă la cantități de deșeuri valorificate, concept care include atât materialele reciclabile care ies din instalația de sortare spre reciclatori, dar și resturile nereciclabile dar care se pot valorifica energetic. În acest sens există și prevedere în caietul de sarcini. Cerințele minime de operare ale stației de sortare sunt: 75

 Sortarea unei cantități medii de 8.266 tone/an deșeuri hârtie/carton, 4.075 tone/an metal și 11.967 tone/an plastic;  Obținerea și valorificarea unor cantități medii de 20.349 t/an materiale reciclabile – 7.514,4 tone/an hârtie/carton, 3.260,3 tone/an metal și 9.573,7 tone/an plastic;  Materialele rezultate trebuie să aibă o calitate care să permită valorificarea prin reciclare;  Refuzul de la stația de sortare va fi cu precădere valorificat energetic prin operatori autorizați. În ceea ce privește indicatorul de performanță 1.1.6 având în vedere că Ordinul 757/2004 stabilește 0,8 tone/mc ca un minim, rezultă că indicatorul stabilit în documentația de atribuire nu contravine prevederilor legale menționate. Din punct de vedere tehnic, asigurarea unui grad de compactare > 0,9 depinde de caracteristicile tehnice ale utilajului de compactare, de numărul de treceri ale acestuia peste stratul de deșeuri, de grosimea stratului de deșeuri depus, dar și de compoziția deșeurilor. Densitatea de compactare > 0,9 to/mc s-a stabilit în acord cu documentația proiectului pentru a se asigura capacitatea de depozitare proiectată. În ceea ce privește indicatorul 1.1.8, conform normativului tehnic de depozitare, aprobat prin Ordinul 757/2004, deșeurile descărcate și compactate pe depozitele de clasa B se acoperă periodic. În funcție de condițiile de operare și de prevederile autorizației de mediu, pentru a evita mirosurile, împrăștierea de vânt a deșeurilor ușoare și apariția insectelor și a păsărilor. Periodicitatea cu care trebuie asigurat acest lucru (zilnic) este o măsură impusă prin Acordul de mediu nr. 9 din 12.10.2009, revizuit la 23.12.2010, pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul .......... Indicatorul se consideră atins 100% atunci când operatorul face dovada, în timpul operării că a utilizat zilnic material de acoperire pentru stratul de deșeuri depus și compactat în ziua respectivă. Acest lucru va fi evidențiat în jurnalul și în planul de funcționare al depozitului, documente care vor fi întocmite de operator, în conformitate cu prevederile aceluiași normativ tehnic. Referitor la ceilalți indicatori, precizăm că penalitățile se aplică dacă indicatorul de performanță nu este atins din culpa operatorului. Pentru situațiile în care indicatorul nu este atins din culpa unor terți, respectiv corelarea cu matricea riscului, contractul de delegare prevede la art. 31 alin. (2) D n v f ob să îndep obligaţiile sale contractuale, inclus Ind d P , în măsura în care acesta nu poate, în mod rezonabil, fie: (i) să respecte termenele de îndeplinire a obligaţiilor contractuale în perioadele de timp prevăzute, fie (ii) să continue să îndeplinească obligaţiile contractuale, ca o consecinţă directă a: a) apariţiei unui Eveniment de Forţă Majoră; b) nerespectării de către Delegatar a propriilor sale obligaţii asumate prin prezentul Contract sau de către alt Operator de Salubrizare sau Generator a obligaţiilor acestuia asumate prin contractul încheiat cu Delegatul; iar Delegatul va informa Delegatarul despre această nerespectare în termen de cel mult 5 (cinci) Zile Lucrătoare în vederea îndeplinirii corecte a rolului Delegatarului/ADI de mediere şi de interfaţă cu Delegatarul, precum şi de monitorizare a modului în care sunt prestate serviciile de salubrizare în ansamblu în Aria Delegării. Nerespectarea de către Delegat a acestei obligaţii de informare a Delegatarului/ ADI va duce la neaplicarea exonerării sale de răspundere prevăzută în prezentul alineat; c) acţiunii, inacţiunii sau faptelor unor terţe persoane pentru care Delegatul nu este responsabil. În baza celor precizate mai sus, rezultă că indicatorii de performață au fost stabiliți cu respectarea prevederilor legale în vigoare, iar solicitarea de modificare este nejustificată”. Totodată, se reține că în discuție sunt următorii indicatori de performanță, inclusiv valorile solicitate pentru aceștia: 1.1.3 Cantitatea totală de deșeuri valorificate în instalația de sortare, în procente față de cantitatea 76

totală de deșeuri (reciclabile uscate) acceptată în instalație >80%; 1.1.4 Cantitatea totală de deşeuri de hârtie/carton sortate şi reciclate raportată la cantitatea totală de deşeuri de hârtie/carton intrate în staţia de sortare >85%; 1.1.5 Cantitatea totală de deşeuri de plastic şi metal sortate şi reciclate raportată la cantitatea totală de deşeuri de plastic şi metal intrate în staţia de sortare >75%; 1.1.6 Asigur unui gra d c cât mai m posib al deşeur în depo d deşeuri ( > 0,9 tone/mc; 1.1.8 Asigurarea acoperirii zilnice a deşeurilor depozitate, la sfârşitul zilei de muncă 100%; 1.1.9 Cantitatea totală de deşeuri municipale depozitate în anul curent, raportată la cantitatea totală de deşeuri municipale depozitată în anul anterior 85%; 1.2 Facturarea și încasarea contravalorii prestațiilor. 1.2.1 Valoarea totală a facturilor încasate raportată la valoarea totală a facturilor emise pentru activitatea de operare a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor 100%, conform celor precizate în Anexa 8 a caietului de sarcini. Având în vedere prevederile Ordinului nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților, art. 124, se constată că autoritatea contractantă are dreptul de a stabili și aproba valorile indicatorilor de performanță ai serviciului de salubrizare și penalitățile aplicate operatorului în caz de nerealizare, după dezbaterea publică a acestora, fiind totodată responsabilă de stabilirea nivelurilor de calitate a indicatorilor de performanță care trebuie îndeplinite de operatori, astfel încât să se asigure atingerea și realizarea obiectivelor conform legislației în vigoare din domeniul gestionării deșeurilor. În aceste condiții, nefiind aduse de către contestatoare argumente în susținerea criticilor vizând indicatorii de performanță, care să demonstreze că se pot realiza obiectivele contractului de delegare și fără indicatorii de performață, inclusiv valorile stabilite pentru aceștia, criticile referitoare la acest aspect, sunt considerate nefondate. Este de reținut și că, potrivit prevederilor Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor, aprobat prin Ordinul nr. 757/2004, art. 4.2.2.1 ”Cerințe de depozitare/Metode de depozitare”, teza a II-A, Densitate d c p deşeur m t să f d minim 0,8 t

3. Or, câtă vreme densitatea de compactare prevăzută este de minim 0,8 to/mc, în mod corect s-a solicitat densitatea de 0,9 to/mc. Cu referire la indicatorul 1.1.8 Asigurarea acoperirii zilnice a deşeurilor depozitate, la sfârşitul zilei de muncă, sunt valabile cere precizate la pct. 7 de soluționare a contestației SC ......... SA. 7. În ceea ce privește critica contestatoarei în referire la neincluderea în tarife a taxei de mediu de 80 de lei/tonă la nivelul anului ......... și de 120 lei/tonă la nivelul anului 2018, este rămasă fără obiect, pentru motivele indicate la pct. 5 de soluționare a contestației SC ......... SRL. 8. Referitor la critica legată de lipsa calculului valorii estimate a contractului, precum și de neconcordanțele cu privire la aceasta, se reține că, prin răspunsul autorității contractante la notificarea 77

prealabilă a contestatoarei, s-au precizat următoarele: ”După cum am arătat la pct I ... studiul de fundamentare și rezultatele acestuia stau la baza deciziei de realizare a proiectului într-un anumit mod, și nu face parte din documentația de atribuire. De asemenea, legislația nu prevede nicăieri obligația ca în cazul în care un proiect are mai multe componente să se facă studii distincte pentru fiecare componentă, o astfel de măsură fiind irelevantă deoarece orice proiect trebuie privit în ansamblul său, rezultatele acestuia depinzând de atingerea rezultatelor componentelor acestuia astfel cum au fost definite în proiect. Decizia privind concesionarea CMID Moara a fost luată prin:  Aprobarea proiectului Sistem de management integrat al deșeurilor în județul ......... autoritatea contractantă a aprobat atât modul de realizare a Investițiilor cât și modul de atribuire a contractului aferent CMID Moara;  Studiul de fundamentare a deciziei privind oportunitatea care a fost aprobat prin HCJ 210 din 27.11.2016, acesta fiind comunicat pentru observații privind publicarea pe site-ul ......... ......... din data de 22.09.2015. După cum știți, legislația în vigoare nu prevede obligația publicării de către autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire a modului de calcul al valorii estimate, astfel că solicitarea dumneavoastră este total nejustificată. Solicitarea este nejustificată și dacă ne raportăm la prevederile documentației de atribuire, conform căreia operatorii vor oferta tarife, iar ofertantul câștigător va fi desemnat prin aplicarea criteriului de atribuire. În funcție de experiența fiecărui operator, situația reală din economie, acordurile pe care le au cu diferiți furnizori, a modului/metodologiei proprii de organizare și a know-how-lui fiecărui operator, ofertanții vor stabili prețurile și fundamenta costurile pe fiecare element de cost din fișa de fundamentare ținând cont și de specificațiile documentației de atribuire. S-ar încălca atât prevederile legistației în domeniul achizițiilor, cât și scopul organizării prezentei proceduri dacă autoritatea contractantă pe lângă elementele cantitative și a cerințelor de calitate ar impune prin documentație și prețuri și modul de formare al costului. Nicăieri în legislație nu este prevăzut că autoritatea contractantă trebuie să publice astimările proprii ale costurilor și nu putem să credem că solicitați autorității contractante să fundamenteze tarifele în locul ofertanților, căci în acest caz prezenta procedură nu s-ar justifica. În ceea ce privește cantitatea programată din Anexa 1 la Formularul 21, precizăm:  Cantitatea programată din Anexa 1 la Formularul 21 reprezintă o medie anuală calculată, având în vedere următoarele premise:  Cantitatea totală estimată/capacitate depozit: 1.380.000 tone, din care: cantitatea colectată 2014-2016 – 290.806 tone, cantitatea .........-2026 – 1.809.194 tone;  Cantitate medie anuală perioada .........-2026: 108.919 tone;  Deoarece riscul privind cantitatea colectată și depozitată în perioada 2014- 2016 este, conform documentației, al operatorului, autoritatea contractantă neavând niciun control asupra cantităților de pe aceste platforme care vor ajunge în depozit, aceasta nu a fost inclusă la calcularea mediei. În cazul în care s-ar fi făcut o medie anuală pentru perioada 2014-2026, ar fi rezultat o cantitate de 106.154 tone.  Deoarece faptul că, cantitatea colectată în perioada 2014-2016 va ajunge în depozitul de la Moara reprezintă o incertitudine atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operator, prin excluderea acesteia de la calculul cantității din Anexa 1 la Formularul 21 se asigură că tariful ofertat este cât mai aproape de o situație reală. Referitor la mențiunea dumneavoastră privind existența unei discrepanțe între prevederile art. 22 și art. 25 lit. c) din vol. 2 – caietul de sarcini precizăm că această afirmație nu se confirmă. Art. 22 face referire la un număr al populației de 78

aprox. 544.106 locuitori, iar la art. 25 lit. c) este menționată cantitatea de deșeuri de pe platformele temporare. Referitor la primirea levigatului de la depozitele neconforme închise, precizăm următoarele:  Stația de tratare a levigatului, după cum știți, este parte componentă a unui depozit de deșeuri conform;  În Fișa de fundamentare a tarifului pentru depozitarea deșeurilor la poz. 1 Cheltuieli materiale se regăsește linia de cheltuieli cu tratarea levigatului (rând 11), în cadrul căreia se vor include cheltuielile cu tratarea levigatului;  Cantitatea anuală de levigat estimată a ajunge la CMID Moara de la depozitele de deșeuri neconforme închise din județ este de 450 m3. Precizăm că această cantitate va scădea anual, ajungând la 0, ca efect al închiderii acestor depozite neconforme. Având în vedere cele precizate ... faptul că, costurile cu tratarea levigatului (primirea, tratarea etc.) se regăsesc în Fișa de fundamentare a tarifului, operatorul recuperând aceste costuri, precum și faptul că s-a comunicat cantitatea maximă anuală estimată a levigatului de la depozitele neconforme închise care va ajunge la CMID Moara, considerăm că nu este justificată eliminarea din caietul de sarcini a prevederii privind primirea acestui levigat cu titlu gratuit”. Având în vedere legislația aplicabilă, precum și cele precizate de autoritatea contractantă, se constată că nu există prevăzută pentru autoritatea contractantă obligația de a publica în cadrul documentației de atribuire studiul de fundamentare sau modul în care a fost determinată valoarea estimată a contractului de concesiune. În conformitate cu prevederile art. 19 alin. (3) din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 867/2016, Documentaţia de atribuire cuprinde următoarele documente: a) fişa de date a concesiunii; b) specificaţiile tehnice, respectiv caietul de sarcini, sau documentul descriptiv, după caz; c) modelul de contract, conţinând clauzele contractuale obligatorii; d) formularele şi modelele de documente. Este adevărat că, după cum a arătat și societatea contestatoare, conform art. 51 alin. (7) din Legea nr. 100/2016 Informaţiile furnizate prin documentaţia de atribuire trebuie să fie suficient de precise, clare şi complete pentru a permite operatorilor economici să determine natura şi obiectul concesiunii de lucrări sau ale concesiunii de servicii, iar pe baza acestora să decidă transmiterea unei oferte sau neparticiparea la procedura de atribuire, dar acesta nu poate fi considerat un argument pentru susținerea faptului că s-ar fi încălcat principiul transparenței în procedură. În legătură cu întocmirea studiului de fundamentare, Consiliul s- a pronunțat la pct. 1 de soluționare a contestației analizate, rămânând valabile cele stabilite. Cât privește existența neconcordanței sesizate de contestatoare în cadrul vol. 2 caiet de sarcini, între art. 22 și 25 lit. c), se constată că, la art. 22, s-a precizat ”Depozitul de deşeuri Moara va deservi zonele de colectare ZONA I - Rădăuţi, ZONA II - Gura Humorului, ZONA III - Fălticeni, ZONA VI - Moara, aprox. 544.106 locuitori, la construirea acestuia avându-se în vedere abordarea regională a 79

gestiunii deşeurilor”, iar la art. 25 lit. c) ”Operatorul, în baza deciziei Autorităţii Contractante, şi doar pe o perioadă comunicată de aceasta, va accepta deşeurile municipale şi din alte zone din judeţul ......... decât cele menţionate la lit a), precum şi de pe platformele de stocare temporară a deşeurilor de pe raza judeţului ......... (o cantitate de cca 290.806 tone conform datelor APM .........)”, primul articol fiind în referire la numărul de locuitori care vor fi deserviți de depozitul de deșeuri de la Moara, în timp ce al doilea articol este în referire la o cantitate de deșeuri pe care operatorul va trebui să le accepte, urmare a unei solicitări a achizitoarei. Referitor la cantitatea de levigat care trebuie primit la Stația de tratare a levigatului din cadrul CMID cu titlu gratuit (conform art. 25 lit. d) din caietul de sarcini Operatorul va primi cu titlu gratuit, în vederea tratării în staţia de epurare, levigatul colectat şi transportat de către operatorii autorizaţi desemnaţi pentru activitatea de monitorizare post-închidere a acestor depozite, rezultat din activitatea de monitorizare post-închidere a depozitelor neconforme urbane de deşeuri din judeţul .........), rămân valabile cele stabilite la pct. 4 de soluționare a contestației SC ......... SRL. În condițiile celor reținute criticile contestatoarei sunt considerate nefondate. 9. În referire la critica contestatoarei privind perioada de mobilizare care ar trebui extinsă la minim 160 de zile, în caz contrar fiind încălcate prevederile legale, se constată că, prin răspunsul achizitoarei la notificarea prealabilă, s-au precizat în legătură cu acest aspect următoarele: ”Referitor la perioada de mobilizare, după cum este precizat în documentația de atribuire și ați sesizat și dumneavoastră, autoritatea contractantă a demarat procedurile pentru elaborarea și obținerea autorizației integrate de mediu, inclusiv a autorizației de gospodărire a apelor, astfel că ofertanții vor considera la elaborarea propunerii tehnice că acestea vor fi obținute la momentul începerii perioadei de mobilizare, urmând ca în perioada de mobilizare să se facă transferul acestei autorizații către operatorul desemnat. Luând în considerate termenul de 30 zile comunicat de dumneavoastră pentru obținerea licenței, apreciem că la acest moment termenul de 90 zile a fost estimat corect. Menționăm că autoritatea contractantă nu are niciun interes să pună operatorii în situația imposibilității obținerii avizelor/acordurilor necesare desfășurării activității, din contră va oferi întregul suport și toate documentațiile necesare de care dispune, astfel încât perioada de mobilizare să fie cât mai scurtă posibil. În cazul în care posibilitatea de mobilizare de 90 zile nu va putea fi respectată din motive ce țin de terți/durata de procedare și eliminare a autorizațiilor necesare de către autoritățile competente, perioada de mobilizare va putea fi extinsă cu acordul părților, contractul de delegare prevăzând acest lucru la art. 3 alin. (5) În perioada de mobilizare care nu poate fi mai lungă de 90 zile de la data semnării (d părț n c p a t ) ...”. Având în vedere cele precizate de autoritatea contractantă, precum și faptul că, în concret, societatea contestatoare nu a motivat de ce perioada de 90 de zile prevăzută pentru mobilizare (potrivit definiției din contractul de delegare - perioada cuprinsă între Data Semnării şi Data de Începere a prezentului Contract) este insuficientă, respectiv care 80

sunt documentele și acțiunile dintre cele solicitate care nu pot fi realizate, se consideră critica contestatoarei nefondată. Cu toate că, potrivit prevederilor art. 249 Cod procedură civilă sarcina probei revine celui care face o susținere, contestatoarea nu a demonstrat că sunt necesare minim 160 zile, raportat la cele care trebuie dovedite, prin raportare la prevederile art. 3 alin. (5) din contractul de delegare. Pe de altă parte, este de reținut că există prevedere contractuală care permite prelungirea perioadei de mobilizare, dacă se constată că întârzierea nu este din vina operatorului. Din aceste motive, critica contestatoarei și sub acest aspect se consideră nefondată. 10. Vizavi de aspectele de nelegalitate a documentației de atribuire, sesizate la pct. A – W din contestație, se constată că, față de acestea, prin adresa de răspuns a achizitoarei la notificarea prealabilă, aceasta a clarificat aspectele amintite ”A. Valoarea bunurilor de inventar. Referitor la solicitarea dumneavoastră cu privire la valoarea bunurilor de inventar, vă rugăm să aveți în vedere răspunsul 6 la clarificarea 12407. B. Lista bunurilor de preluare. Lista bunurilor care vor fi concesionate a fost publicată, acestea vor deveni bunuri de retur. Bunuri d p înseamnă acele bunuri care la data încetării contractului pot reveni delegatului, în măsura în care acesta din urmă își manifestă intenția de a prelua bunurile respective în schimbul plății unei compensații, în condițiile legii și ale prezentului contract. La data publicării documentației de atribuire nu sunt stabilite/necesare bunuri de preluare. C. Furnizarea de informații cu privire la garanții și stația de tratare a levigartului. Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă rugăm să aveți în vedere următoarele răspunsuri publicate în SEAP: Răspuns 3 la clarificarea 12407; Răspuns 5 la clarificarea 12407; Răspuns 7 la clarificarea 12407; Răspuns 10 la clarificarea 12407; Răspuns 2 la clarificarea 12950. D. Furnizarea de informații cu privire la transportul levigatului, cantitățile generate și capacitatea Stației de tratare. După cum este menționat în documentația de atribuire și clarificările publicate:  Transportul levigatului de la depozitele închise nu este în sarcina operatorului CMID, acesta având doar obligația preluării cu titlu gratuit;  Cantitatea de levigat estimată a se transporta de la depozitele de deșeuri neconforme închise este de 450 m3/an. Precizăm că această cantitate va scădea anual, ajungând la 0, ca efect al închiderii acestor depozite neconforme;  Stația de tratare a levigatului are o capacitate de tratare de 50 mc levigat/zi. E. Informații cu privire la provizionul de închidere. Informațiile se regăsesc în documentația de atribuire publicată. În Anexa 6 la caietul de sarcini este precizată valoarea fondului de închidere. La stabilirea valorii anuale aferente Fondului de închidere ofertanții vor împărți valoarea de investiții la durata contractului (10 ani), iar valoarea pe tonă va rezulta din împărțirea valorii anuale la cantitatea programată menționată în Anexa 1 la Formularul 21. F. Informații cu privire la date tehnice ale bunurilor ce vor fi concesionate. Informațiile cu privire la datele tehnice ale bunuriior concesionate sunt prevăzute în documentația de atribuire. În special în Anexa 3 - Manual de operare și fișe tehnice. Stația spălare roți - conform mențiunilor din caietul de sarcini Anexa 5, pag 7. În componența instalației de spălare roți intră și Decantor cu cameră de sedimentare (cca 20 mc), platformă de spălare și sită pentru reținere suspensii flotabile" (instalație cu funcțiune similară separatorului de hidrocarburi). Atașăm prezentei și informațile 81

tehnice ale instalației, inclusiv ale decantorului/separatorul de hidrocarburi. Nu există soluții tehnice alternative la bunurile concesionate, acestea există, sunt construite sau achizitionate, fiind recepționate de Autoritatea contractantă conform proiectului tehnic și fluxurilor tehnologice proiectate. În situația unor întreruperi ale energiei electrice furnizate de rețea, există un generator în zona stației de tratare a levigatului, acesta asigură energie electrică pentru funcționarea pompei de stingere a incendiilor care alsmentează rețeaua de hidranți. Voiumul estimat al celulei de depozitare, așa cum este prezentat în caietul de sarcini (Anexa 5) reprezintă volumul de deșeuri estimat a se depozita, deci se referă doar la cantitățile de deșeuri nu și la stratul de acoperire. Utilajele care sunt puse la dispoziție de autoritatea contractantă vor fi utilizate doar în cadrul CMID Moara, nefiind prevazute a circula pe drumurile publice, prin urmare nu sunt și nu trebuiesc înmatriculate. Puterea electrică instalată a CMID Moara este de 800 kW, puterea maximă absorbită 480 kW, 600 kVA, consumunle de energie electrică estimate pentru obiectivele din CMIS Moara sunt: lluminatul în incintă (aprox 5 kW); Functjonarea porții de intrare, 14kW; Funcționarea clădirii administrative, aprox 60 Kw; Funcționarea stației de sortare (200 kVA); Funcționarea stației de tratare a levigatului și a apelor uzate (aprox. 150kW); Funcționarea sistemului de stingere a incendiilor (aprox 40 kW); Funcționarea unității de spălare a roților (circa 11 kW , inclusiv încălzitor electric); Funcționarea cântarului auto, aproximativ 31 kW; Stație meteo 2Kw; Compresor 16kW; Stație pompare levigat 10 kW; Racord la cablu (aprox 30kW) pentru iluminare mobilă a depozitului în caz de necesitate sau pentru alți utilizatori mobili. Depozitul Moara nu este prevăzut cu rampă de acces la celula 1, operatorul va fi nevoit să amenajeze o rampă de acces în apropierea locului de parcare pentru compactor. Zona de securitate în CMID Moara va fi în cadrul platformei pe care este amenajat Centrul public de colectare, care are o suprafață suficientă (cca 700 mp), și unde sunt amplasate containere închise pentru deșeurile speciale livrate. G. Documentația tehnico-economica care a stat ia baza aprobării proiectului. Documentația tehnico- economică care a stat la baza aprobării proiectului nu este parte din documentația de atribuire, acesta fiind motivul pentru care nu s-a publicat. După cum am precizat și în răspunsul 2 din clarificarea 11390, documentația de atribuire s-a elaborat pe baza informațiilor prevăzute în documentația tehnico-economică a proiectului Sistem de management integrat al deseurilor in judetul .......... H. Referitor la salariul minim pe economie. A se vedea răspunsul 7 la notificarea 12178. I. Referitor la schemele de colaborare cu producătorii/importatorii de echipamente electrice și electronice. Legea privind regimul deșeurilor (Legea 211/2011) prevede la art. 59, alin. (3) că autoritățile administrațiilor publice locale încheie contracte, parteneriate sau alte forme de colaborare cu persoanele juridice care preiau obligațiile producătorilor pentru fluxuriie de deșeuri reglementate prin acte normative care transpun directive individuate în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite de acestea. Unul din aceste fiuxuri este cel al deșeurilor de echipamente electrice și electronice, în cazul cărora, potrivit legislației în vigoare (OUG 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, art. 28, alin. (1)) producătorii de echipamente electrice și electronice au obligația să asigure finanțarea colectării, tratării, valorificării și eliminarii în condiții de protecție a mediului a DEEE provenite de la gospodăriile particulare. Având în vedere că în cadrul CMID Moara prin Proiectul SMID ......... a fost realizat Centrul Public de colectare al fiuxurilor de deșeuri speciale, în acest amplasament este asigurat spațiu pentru amplasarea de către producătorii de echipamente electrice și electronice a unor containere pentru colectarea §i stocarea temporară a deșeurilor. Acest lucru se va realiza la momentul când vor exista încheiate acordurile/parteneriatele între Consiliul județean și producătorii de echipamente, iar toate costurile privind gestionarea acestor deșeuri vor fi finanțate de aceștia din urmă. Având în vedere că acest spațiu se va concesiona operatorului, este necesar sprijinul acestuia în realizarea 82

oricărei scheme de colaborare între Consiliul Județean și producătorii de echipamente electrice (permiterea accesului acestora sau a reprezentanților lor autorizați în cadrul amplasamentului, folosirea cântarului, păstrarea unei evidențe separate a acestor deșeuri etc). J. Precizarea categoriei de tarif pentru eliminarea deșeurilor periculoase din cadrul Centrului Public de Colectare. În documentația publicată este menționată categoria de tarif, respectiv în Fișa de Fundamentare a tarifului de depozitare la linia de cheltuieli 7. Alte cheltuieli (inclusiv cu gestionarea §i eliminarea deșeurilor periculoase și gestionarea deșeurilor voluminoase în cadrul Centrului Public de colectare). K. Prevederea cu privire la UMP din art. 5 alin. 2 este neclară. Conform contractului pubiicat: UMP reprezintă Unitatea de Management al Proiectului - entitatea din cadrul Delegatarului cu rol de monitorizare și gestionare a prezentului contract de delegare prin concesiune. Deci din punct de vedere al Autorității Contractante prevederea de la art. 5 alin. 2 este clară. În cazul în care considerați că sunt necesare modificări pentru clarificare, vă rugăm să înaintați o propunere de amendare în sensul clarificării sensului paragrafului, în cadrul Formularului 22. L. În cadrul art. 5 din regulament se face referire la modificarea unilaterală a regulamentului și caietului de sarcini. Articolul 5 din Regulamentul de salubrizare este ... (1) Serviciul se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, împreună cu mijloacele de colectare și transport a deșeurilor, formează sistemul public de salubrizare al localităților, denumit in continuare sistem de salubrizare; (2) Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional, care cuprinde construcții, instalații și utilaje specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum: a) platforme de colectare separate a deșeurilor și recipientele din dotarea acestora; b) unitățile mobile de colectare a deșeurilor cu regim special: periculoase menajere, voluminoase; c) unități de compostare individuală; d) Centre de colectare (platforme publice de colectare); e) stații de transfer și echipamentele, containerele, utilajele care le deservesc; f) construcții și instalații destinate sortării, neutralizării, valorificării și depozitării deșeurilor, precum și echipamentele, vehiculele și utilajele care le deservesc: stația de sortare, depozitele ecologice de deșeuri de la Moara și Pojorîta; g) alte instalații și echipamente destinate colectării separate, transportului, sortării și tratării deșeurilor, realizate prin finanțare PHARE CES; h) baze de garare și înreținere ale autovehiculelor specifice serviciului de salubrizare; informațiile referitoare la sistemul de salubrizare prin care va fi realizat Serviciul sunt detaliate în Anexa 1 la prezentul Regulament. După cum puteți observa nicăieri în cadrul acestui articol sau al întregului Regulament de salubrizare nu există o specificație referitoare la modificarea unilaterală a Regulamentului ori caietului de sarcini, astfel că afirmațiile dumneavostra sunt nefondate. M. Eliminarea lit. f) a art. 6 din contractul de delegare. Precizăm că art. 6 lit. f) s-a modificat (a se vedea răspunsul H din notificarea 12258), textul fiind înlocuit cu: f) Să întrerupă furnizarea Serviciului pentru Operatorii de salubrizare care nu au achitat în termenele contractuale aplicabile (conform contractelor încheiate de aceștia cu Delegatul pentru prestarea Serviciului) sumele datorate, cu un preaviz de 5 zile Lucrătoare. N. Eliminarea lit. ee) art. 8 din contractul de delegare. Lit. ee) a art. 8 reprezintă o prevedere contractuală și nu o cerință de calificare din fișa de date a achiziției. Lit ee) a art. 8 a fost introdusă pentru a se asigura faptul că operatorul desemnat va putea asigura cash-flow-ul necesar derulării contractului 83

având în vedere că atât în perioada de mobilizare de 90 zile cât și după începerea prestării serviciului și până la încasarea primelor facturi acesta trebuie să suporte cheltuielile aferente, fiind vorba în total de o perioadă de minim 165 zile, adică aproape 6 luni, motiv pentru care nu se justifică solicitarea dumneavoastră de eliminare a acestei clauze, cu atât mai mult cu cât, apreciem că eliminarea acesteia ar pune în pericol execuția contractului. O. Referitor la prevederile art. 10 pct. 4, pct. 11, 12 și pct.13 din contract. Referitor la prevederile art. 10 pct. 4, pct. 11, 12 și pct. 13 din contract precizăm că nu am găsit la art. 4 din Legea 51/2006, aliniatul 9 si nici prevederea cu scadența facturilor la 15 zile. Precizăm că în cadrul Formularul 22 puteți propune amendamente la contract care pot fi acceptate în măsura în care acestea sunt justificate, corespund prevederilor legale în vigoare, nu aduc modificări majore și/sau nu schimbă echilibrul economic în defavoarea autorității contractante. Astfel, propunerea dumneavoastră cu privire la alin. (11) de completare cu obligația colectorului de a declara beneficiarul final al activității de colectare și transport va fi acceptate. Referitor la art. 11 alin. (5) și (6) acesta este considerat de autoritatea contractantă echitabil. Autoritatea Contractantă nu va putea utiliza dreptul de la alin. (5) pentru motive neimputabile operatorului. De asemenea, după cum ați observat, autoritatea contractantă a introdus în contract alin. (4) al art. 10 prevederea Facturile neplătite de Operatorii de colectare/transport vor fi achitate din bugetele locale, urmând ca UAT-urile să recupereze aceste sume. În conformitate cu prevederile contractului de delegare al activităților de colectare/transport pentru a veni în sprijinul operatorului. P. Eliminarea prevederilor art. 23 alin. (1) cu privire la asigurarea salariaților. Ciauzele cu privire la asigurări nu sunt restrictive, iar în notificare nu ați arătat în ce mod acestea exced prevederilor legale sau ar fi restrictive. Nu vedem cum obligația stabilită în contract Asigurări pentru salariați, conform Legii in domeniui muncii ar fi restrictivă. Considerăm că legislația în domeniui muncii trebuie respectată chiar dacă aceasta implică cheltuieli suplimentare. De asemenea, în condițiile în care toate acestea se vor regăsi în tariful ofertat de toți operatorii și implicit operatorul desemnat își va recupera aceste costuri, cum poate fi considerată cerința restrictivă? Q. Lipsa Anexei 9 menționată la art. 23 alin. (1) Se va elimina textul după cum sunt deta în Anex nr. 9 l p Contr . Anexele finale ale contractului vor fi numerotate și stabilite la semnarea contractului de delegare. R. Eliminarea alin. (1) al art. 29 din Contractul de delegare. Alin. (1) al art. 29 reprezintă confirmarea de către operator că acesta a înțeles riscurile și obligațiile pe care le are conform contractului de delegare în momentul semnării contractului și că nici Delegatarul și nici Autoritățile Competente nu vor putea fi răspunzători față de terțl în cazul în care Delegatul nu își îndeplinește obligațiile contractuale. În cazul în care considerați că acest articol nu este clar puteți propune un amendament în sensul clarificării acestuia. S. Completare art. 51. Din punct de vedere al Autorității Contractante articolul 51 este clar și se referă la prestarea serviciului pe o perioadă de 90 zile după încetare. În cazul în care considerați că acest articol nu este clar puteți propune un amendament în sensul clarificării acestuia. T. Lipsa precizării utilajelor și echipamentelor necesare pentru ca ofertantul să fie calificat. Prin documentația de atribuire nu s-a solicitat ofertanților pentru caiificare prezentarea anumitor utilaje și echipamente. Prestarea serviciului se va realiza cu bunurile, inclusiv utilajele și echipamentele concesionate de autoritatea contractantă. Ofertanții vor include în oferta tehnică echipamentele și utilajele prevăzute în documentația de atribuire (caietul de sarcini), dar pot se includă dacă consideră necesar și orice utilaje și echipamente suplimentare pe care le consideră necesare, fără ca acest aspect să ducă la declararea ofertei ca fiind neconformă. U. Manualele de operare nu sunt in limba română. Precizăm că Manualele de operare sunt în limba română. Într-adevăr la Manualul de sortare titlul este în engleză, dar restul datelor și informațiilor sunt în limba română. V. Ciarificare cu privire ia criteriul de atribuire. Referitor la criteriul de atribuire, facem 84

următoarele precizări: în fișa de date la criteriul de atribuire apare bifat prețul eel mai scăzut deoarece sistemul electronic SEAP nu a permis și nu are rubrică la concesiuni pentru oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. După cum am menționat în răspunsul 2 la clarificarea 11390 atribuirea contractului se realizează în baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic pentru tarifele ofertate, respectiv criteriul de atribuire obiectiv utilizat fiind nivelul tarifelor ofertate. Acest lucru fiind specificat și în Fișa de date a achiziției ia Secțiunea IV.4.2) Prețul eel mai scăzut menționat la criteriul de atribuire se referă la oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pentru tarifele ofertate, așa cum este prevăzut la art. 86 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 100/2016 conform căruia nivelul de tarifare poate fi utilizat ca și criteriu de atribuire obiectiv. W. Fondul pentru închiderea și urmărirea post-închidere a depozitului. La stabiiirea valorii anuale aferente Fondului de închidere, ofertanții vor împărți valoarea de investiții la durata contractului (10 ani), iar valoarea pe tonă va rezulta din împărțirea valorii anuale la cantitatea programată menționată în Anexa 1 la Formularul 21. Articolul 18 prevede constituirea Fondului de închidere conform prevederilor art. 12 din HG 349/2005, astfel că acest nu încalcă prevederile legale. La art 18 alin (1): Prevederea: suma prevăzută pentru alimentarea Fondului va fi de 2,228 euro/tonă de Deșeuri acceptate la depozitare, astfel cum au fost raportate cantitățile la sfârșitul trimestrului pentru care este datorată suma. Se înlocuiește cu: suma prevăzută pentru alimentarea Fondului va fi cea din Fișa de fundamentare a tarifului de depozitare, în lei/tona de deșeuri acceptate la depozitare, înmulțită cu cantitățile raportate la sfârșitul trimestrului pentru care este datorată suma. Totodată, este de reținut că, în cadrul Formularului 22 contestatoarea are opțiunea de a propune amendamente la contract care pot fi acceptate în măsura în care acestea sunt justificate, corespund prevederilor legale în vigoare, nu aduc modificări majore și/sau nu schimbă echilibrul economic în defavoarea autorității contractante. Având în vedere cele reținute se resping criticile ca fiind nefondate. Vizavi de solicitarea contestatoarei de anulare a procedurii de atribuire, aceasta va fi respinsă ca nefondată, nefiind constatate erori la întocmirea documentației care să impună o astfel de măsură, modificarea constatată în privința documentației de atribuire putând fi efectuată în condițiile în care procedura a fost suspendată din 27.06........... Față de cele analizate, constatând că se impune modificarea documentației de atribuire, respectiv Anexa 7 a caietului de sarcini în privința Riscului 19, Consiliul va admite, în parte, contestația. Cât privește solicitarea contestatoarei de obligare a autorității contractante la suportarea cheltuielilor de judecată, aceasta va fi respinsă, nefiind depuse documente în susținerea acesteia. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: 85

În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge ca nefondată contestaţia formulată de SC ......... SRL, în contradictoriu cu .......... În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite, în tot, contestația depusă de SC ......... SA, și în parte, pe cea depusă de SC ......... SA și obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea celor din motivare și a prevederilor legale în vigoare în termen de 25 zile de la data primirii prezentei. În același termen va fi stabilit un nou termen de depunere, respectiv de deschidere a ofertelor. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată solicitarea SC ......... SA de anulare a procedurii de atribuire. Respinge ca nefondate solicitările SC ......... SRL și SC ......... SA de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ……… ……… ……… 86