Decizie CNSC BO2017_5198

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos, nr. 6, sector 3, Bucureşti, România, CIF 20329980, CP 030084 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 / 021.8900.745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ........./........./......... Data: ......... Prin contestaţia nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. ........./........., formulată de Societatea ......... SRL, cu sediul în ........., str. …. nr. 1, județul ........., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având CIF RO ........., împotriva documentației de atribuire aferentă procedurii simplificate - într-o singură etapă, online, organizată de MUNICIPIUL ........., cu sediul în ........., str. .., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect „Dezvoltarea patrimoniului cultural prin restaurarea monumentului istoric «Poșta Veche» din municipiul .........”, cod CPV 45454100-5 – Lucrări de restaurare (Rev.2), s-a solicitat admiterea contestației astfel cum a fost formulată, obligarea autorității contractante la suspendarea procedurii până la emiterea deciziei și la anularea acesteia pentru abateri grave de la Legea nr. 98/2016. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestația formulată în cauză de Societatea ......... SRL. Contestatoarea critică documentaţia de atribuire, respectiv obligativitatea „prezentării detaliate a procedurilor tehnice de execuție (PTE), pentru fiecare tip de lucrare”, motivat de faptul că la această fază a 1

desfășurării achiziţiei este suficientă prezentarea listei de la pct. 3.b) „listele procedurilor tehnice de execuţie pentru categoriile de lucrări supuse ofertării», iar prezentarea detaliată la această fază a achiziţiei nu reprezintă decât cheltuieli suplimentare de materiale și forţă de muncă. Motivează faptul că ofertantul desemnat câștigător, după semnarea contractului și primirea ordinului de începere a lucrărilor, va fi obligat să întocmească planul calității aferent obiectivului cu toate elementele sale componente. Cu privire la solicitarea privind eliminarea prevederilor din fișa de date de la pct. 3.e) respectiv a obligativității întocmirii „planului cu măsurile privind protecţia mediului", contestatoarea subliniază că, se impune eliminarea acestei cerințe motivat de faptul că este prevăzută obligativitatea prezentării unei declarații „din care să rezulte faptul că la elaborarea ofertei a ținut cont de obligaţiile relevante din domeniul mediului, social și al relaţiilor de muncă", iar la pct. 9 este prevăzută o declaraţie din care să rezulte că „în cazul în care este declarat câștigător, ofertantul va încheia un contract cu o societate de salubritate pentru ridicarea deşeurilor rezultate în urma executării lucrărilor și transportarea acestora la groapa de gunoi". Referitor la eliminarea din fișa de date a obligativității întocmirii „planului de management al riscurilor precum și strategia de diminuare și/sau eliminarea riscurilor", contestatoarea subliniază că se impune această măsură de remediere, pe considerentul că această clauză este disproporţionată în raport cu obiectul achiziţiei. Solicită eliminarea obligativității „corelării dintre planul de management al riscurilor și graficul de prestare a execuţiei lucrărilor". Solicită eliminarea obligativității includerii în cadrul Graficului Gantt a drumului critic, întrucât graficul Gantt este un grafic liniar propus de ofertant cu termen impus. Drumul critic se analizează atunci când se solicită realizarea unui obiectiv în cel mai scurt termen și nu în cazul unui termen impus și foarte mare ca timp, respectiv 24 luni. Cu privire la eliminarea obligativității ca ofertantul să dispună de un teren în județul ......... pentru organizarea de şantier și să obțină autorizaţia de construire pentru amenajările aferente organizării de şantier, contestatoarea subliniază că este o clauză netemeinică, nelegală și abuzivă, deoarece conform art. 11 alin. (2) din HG nr. 907/2016: „conținutul cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, continutul - cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare, precum si conținutul-cadru al proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor sunt cele prevăzute în anexa nr. 9 și se adaptează de catre operatorii economici care prestează servicii de proiectare în domeniu, în conformitate cu specificul investitiei". Subliniază că obligativitatea asigurării terenului, a utilităților necesare cât și a obţinerii autorizaţiilor de construire pentru organizarea de şantier aparține autorității contractante și nu a constructorului. Eliminarea din fișa de date, în referire la modul de prezentare a propunerii financiare, a prevederilor de la pct. 5, respectiv prezentarea 2

unei „declaraţii pe proprie răspundere că își va asuma îndeplinirea contractului și condiţiile de finanţare". Această măsură s-ar impune motivat de faptul că, finanţarea nu este problema ofertantului, ci a autorității contractante, care trebuie să se asigure că are fondurile necesare realizării investiției atunci cand lansează anunţul de licitație. Cu privire la acest aspect se solicită eliminarea din contract a art. 17.1 în care este condiţionată plata, de asigurarea cofinanțării, eliminarea prevederilor de la art. 17.2 privind reluarea executării lucrărilor în maxim 3 zile de la îndeplinirea obligaţiilor de plata și prevederea a 15 zile, eliminarea de la art. 17.4 a prevederii că situațiile de plată provizorii să se confirme în maxim 30 de zile și înlocuirea cu maxim 5 zile, eliminarea din contract a prevederilor art. 23.1, 23.2, 23.3, 23.4 și menţinerea în contract a prevederilor art. 23.5 și 23.6 deoarece sunt apte de a soluționa în mod echitabil divergențele care pot aparea pe perioada derulării contractului. Cu privire la obligarea autorității contractante să prezinte proiectul pentru consolidarea terenului de fundare și nu un simplu articol cu indicativul „NL" la punctul „1" din formularul F3 „Stadiul fizic 1. Consolidare", contestatoarea menționează că se impune această măsură de remediere, prin faptul că, autoritatea contractantă este obligată să elaboreze proiectul tehnic în integralitatea sa și să nu transfere obligația în sarcina executantului. Solicită obligarea autorității contractante să pună la dispoziţie rețetele pentru articolele și materialele cu menţiunea „echivalent” și să pună la dispoziţie proiectul pentru pompe de căldură de la capitolul instalații termice. Autoritatea contractantă a formulat un punct de vedere față de contestația formulată de ......... SRL, prin adresa nr. 40587/09.10.........., înregistrat la Consiliu sub nr. ../09.10.........., prin care solicită respingerea contestației ca nefondată, în primul rând, motivat de faptul că, documentaţia de atribuire a fost supusă verificării ANAP, iar prin Decizia nr. ../........./19.09.........., procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică a fost selectată pentru verificare, observatorii desemnaţi neavând observaţii asupra documentaţiei de atribuire. Cu privire la eliminarea cerinței privind prezentarea detaliată a procedurilor tehnice de execuţie, pentru fiecare tip de lucrare, care se va aplica în execuţia obiectivului, autoritatea apreciază că nu poate fi înlăturată această cerință motivat de faptul că lucrarea ce va fi executată implică un grad ridicat de complexitate, impunându-se ca în etapa evaluarii ofertelor, autoritatea contractantă să verifice dacă ofertanţii cunosc în detaliu, prin raportare la proiectul tehnic, procedurile tehnice de execuţie utilizate. Referitor la cerinţa privind prezentarea planului cu măsurile privind protecția mediului, motivat de faptul că, la această fază ar fi suficientă prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere, din care să rezulte că la elaborarea ofertei a ținut cont de obligaţiile relevante din domeniile 3

mediului, social și al relaţiilor de muncă, autoritatea susține că cerința nu poate fi suplinită pe considerentul că, autoritatea dorește ca proiectul să se realizeze cu respectarea prevederilor privind protecţia mediului. Totodată, cerinţele stabilite la punctul 9 și punctul 10 sunt complementare planului cu măsurile privind protecția mediului, nefiind suficiente pentru a demonstra că la întocmirea ofertei, operatorul economic a luat în considerare respectarea acestor cerinţe și că și-a cuantificat toate cheltuielile necesare pentru asigurarea cerinţelor de mediu. În ceea ce privește cerinţa privind prezentarea planului de management al riscurilor precum și strategia de diminuare și/sau eliminare a riscurilor, precum și corelarea acestuia cu graficul de execuţie a lucrărilor, cu referire la solicitarea contestatoarei de eliminare a cerinţei, motivat de disproporția existentă în raport cu obiectul contractului, autoritatea solicită respingerea acestei solicitări, întrucât proiectul ce se va executa implică un grad de complexitate ridicat, autoritatea având nevoie de certitudinea că ofertanții au avut în vedere la întocmirea ofertei de toate riscurile specifice activității de construcţii, iar un factor determinant, de verificare a modului în care planul de management al riscurilor este întocmit, este corelarea acestuia cu graficul de execuţie a lucrărilor. Cu privire la cerinţa contestatoarei privind "eliminarea obligativității ca Graficul Gantt să conțină drumul critic", autoritatea contractantă solicită respingerea ei, motivat de faptul că, metoda drumului critic identifică activitățile care influențează în mod hotărâtor durata totală a procesului respectiv, succesiunea acestor activități critice formând „drumul critic". Astfel, se poate determina timpul cu care se poate întârzia o activitate faţă de termenul minim de începere, fără a produce întârzierea datei de finalizare a proiectului. Acest aspect este apreciat ca deosebit de important, întrucât proiectul este finanțat prin POR 2014- 2020, termenul de finalizare impus prin program nu trebuie să depășească anul 2020. Referitor la cerinţa privind obligativitatea ca ofertantul să dispună de un teren în judeţul ......... pentru organizare de şantier, autoritatea subliniază că această cerință s-a impus pe considerentul că nu deţine un teren pentru organizarea de şantier, că obiectivul proiectului se află amplasat la intersecția a două străzi centrale și principale, că incinta are o suprafaţă mică, iar cerința a fost impusă pe considerentul că organizarea de şantier să nu creeze disconfort riveranilor, asigurând în acelaşi timp derularea în bune condiţii a traficului rutier pe străzile municipiului. Autoritatea subliniază faptul că proiectantul a prevăzut cheltuieli care să permită executantului să realizeze organizarea de şantier într-o altă locaţie decât la amplasamentul obiectivului de investiții. Referitor la eliminarea obligativității obţinerii autorizaţiei de construire pentru amenajările aferente organizării de şantier, 4

autoritatea menționează faptul că prin caietul de sarcini s-a prevăzut proiectul și devizul pentru organizarea de şantier, în așa fel încât ofertanţii să poată prezenta documente aferente organizării de şantier, iar ofertele să poată fi comparate în cadrul procesului de evaluare. Autoritatea contractantă precizează că prevederile Legii nr. 50/1991 nu impun o obligație în sarcina sa de a pune la dispoziţia ofertanţilor o suprafață de teren pentru organizarea de şantier, ci prevede doar că aceasta se autorizează conform art. 3 alin. (1) lit. f) din lege. Cu referire la solicitarea de a fi eliminată cerința vizând prezentarea unei declaraţii pe proprie răspundere, prin care ofertantul își va asuma îndeplinirea contractului și condiţiile de finanţare, autoritatea susține că se impune menținerea acestei cerințe motivat de faptul că fondurile necesare derulării investiției sunt asigurate prin contractul de finanţare, iar modalitatea de rambursare/plată este specifică legislaţiei în vigoare privind finanţarea nerambursabilă prin POR 2014-2020. Prin urmare s-ar impune însușirea condiţiilor de finanţare printr-o declaraţie prin care se confirmă faptul că, ofertantul a luat la cunoștință de modalitatea de finanţare, iar aceasta nu constituie un impediment în depunerea ofertei, solicitarea fiind legală și temeinică. Referitor la solicitarea de a elimina din contract punctele 17.1. 17.2, 17.4, 23.1, 23.2, 23.3, 23.4, autoritatea consideră contestaţia tardivă, deoarece în notificarea prealabilă nu s-a făcut referire la eliminarea unor articole din contractul de lucrări, iar cerinţele din contract respectă legislaţia în vigoare și au fost stabilite pentru a răspunde necesitaţilor autorității contractante. Cu privire la obligarea autorității contractante să prezinte proiectul pentru consolidarea terenului de fundare și nu un simplu articol cu indicativul „NL" la punctul „1" din formularul F3 „Stadiul fizic 1. Consolidare", autoritatea contractantă solicită respingerea acestei critici, motivat de faptul că, în cadrul proiectului tehnic prezentat, s-a avut în vedere soluţia de consolidare a terenului prin metoda „jet-grouting", s- au prezentat în cadrul părții scrise, specialitatea rezistență, toate prevederile tehnice referitoare la această consolidare a terenului, s-au prezentat în cadrul formularelor F3 - liste de cantități specialitatea rezistență, respectiv cantitățile aferente acestor lucrări cu rețetele pentru fiecare articol în parte, în așa fel încât ofertanţii să poată cuantifica aceste lucrări. Cu referire la critica vizând rețetele pentru articole și materialele cu menţiunea „echivalent", autoritatea contractantă arată că, în răspunsul la notificarea prealabilă, care a fost postată în SEAP se specifică la pct. 4-5: "pentru toate materialele din rețetele articolelor se va citi: „sau echivalent". Referitor la solicitarea contestatoarei de punere la dispoziţie a proiectului pentru pompe de căldură, autoritatea contractantă subliniază 5

că este o critică nefondată, motivat de faptul că, proiectul pentru pompe de căldură este parte componentă a proiectului tehnic postat în SEAP. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reţine următoarele: MUNICIPIUL ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată - într-o singură etapă, online, în vederea atribuirii unui contract de lucrări având ca obiect „Dezvoltarea patrimoniului cultural prin restaurarea monumentului istoric «Poșta Veche» din municipiul ..........” În acest sens, a elaborat documentaţia de atribuire aferentă şi a publicat în SEAP anunțul de participare simplificat nr. ........./........., potrivit căruia valoarea estimată a contractului, fără TVA, este de 7.508.395,9 lei, data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită inițial pentru 09.10.........., decalată ulterior pentru 10.11.........., iar criteriul de atribuire stabilit este „prețul cel mai scăzut”. Căpătul de cerere privind suspendarea, formulat de ......... SRL, a fost respins ca nefondat prin Încheierea nr. ../........./........./05.10........... Din conținutul contestației rezultă nemulțumirea contestatoarei vizavi de anumite cerințe din fișa de date a achiziției, precum și de lipsa anumitor informații din cuprinsul acesteia. Analizând documentele transmise de autoritatea contractantă la dosarul cauzei rezultă că prezentul contract urmează să fie finanțat din fonduri europene, respectiv din programul „POR 2014-2020, Axa prioritara 5, Prioritatea de investitii 5.1”, aspect consemnat în cadrul anunțului de participare simplificat (pct. VI.1.2), dar și în fișa de date a achiziției (pct. VI.2). Verificând conținutul fișei de date a achiziției, Consiliul constată că, la secțiunea IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice s-a precizat operatorilor economici: Propunerea tehnica va fi întocmita în asa fel încât sa asigure posibilitatea verificarii corespondentei acesteia cu prevederile caietului de sarcini. În cazul în care pe parcursul îndeplinirii contractului se constata ca anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerintelor prevazute în caietul de sarcini, prevaleaza prevederile caietului de sarcini. Propunerea tehnica se va întocmi într-o maniera organizata, astfel încât procesul de evaluare a ofertelor sa permita identificarea facila a corespondentei informatiilor cuprinse în oferta cu specificatiile tehnice din caietul de sarcini. Datele furnizate in propunerea tehnica reprezinta angajamente ferme. In situatia în care oferta este declarata câstigatoare, dupa semnarea contractului, nerespectarea acestor angajamente pe parcursul derularii acestuia, duce la aplicarea clauzelor referitoare la reziliere si/sau penalitati. In cadrul propunerii tehnice se vor prezenta urmatoarele: (…) 3. Programul de asigurare a calitatii (Planul calitatii) adaptat la lucrarile supuse ofertarii (intocmit in conformitate cu Legislatia nationala in vigoare din domeniul constructiilor). Programul calitatii concretizeaza sistemul de asigurare si de conducere a calitatii la particularitatile lucrarii ce face obiect al ofertei, avizat de specialisti sau de organisme abilitate in acest sens, trebuie sa cuprinda: a) descrierea sistemului calitatii, aplicat la lucrare; b) listele procedurilor tehnice de executie pt.categoriile de lucrari supuse ofertarii. c) prezentarea detaliata a procedurilor tehnice de executie (PTE), pentru fiecare tip de lucrare mentionat mai sus, care se va aplica in executia obiectivului. Se vor atasa numai procedurile tehnice de executie (PTE) aferente lucrarilor de executie ale prezentei investitii. O prezentare 6

detaliata a acestora trebuie sa contina informatii despre sursa/sursele de materiale ce vor fii puse in opera, detalii privind transportul acestora de la locul de aprovizionare la locul punerii in opera, tipurile de utilaje/echipamente folosite pentru realizarea lucrarilor. d) planul de control al calitatii, verificarii si incercarii; e) planul cu masurile privind protectia mediului (insotit de documente relevante pentru sustinerea masurilor propuse); f) Ofertantul trebuie sa prezinte obligatoriu Planul de management al riscurilor precum si strategia de diminuare si/sau eliminare a riscurilor pe care ofertantul o propune pentru indeplinirea contractului. Ofertanul trebuie sa identifice riscurile ce pot sa apara pe parcursul implementarii investitiei si sa prezinte un plan de management al acestora, pe fiecare actiune/activitate în parte. Modul de gestionare al riscurilor (acolo unde este cazul) trebuie sa se reflecte si în graficul de prestare al executiei lucrarilor. Secventierea, derularea în timp, durata testelor, cu evidentierea clară a activitatilor incluse în procesele de asigurare respectiv de control al calitatii, conform legislatiei specifice corespunzatoare obiectului contractului. Analizând susținerile contestatoarei, se observă că aceasta solicită eliminarea cerinței privind prezentarea detaliată a procedurilor tehnice de execuție, motivând că este suficientă prezentarea listei de la punctul 3.b cu procedurile tehnice de execuție pentru categoriile de lucrări supuse ofertării, în această fază a achiziției însemnând un consum inutil și costisitor de materiale și forță de muncă. Consiliul stabilește că autoarea contestației nu a fost în măsură să indice care este textul legal încălcat de către autoritatea contractantă prin solicitarea prezentării detaliate a procedurilor tehnice de execuție, ci doar s-a mărginit să invoce consumul inutil și costisitor de materiale și forță de muncă. În acest sens, Consiliul ține seama și de explicațiile prezentate de autoritatea contractantă, în punctul său de vedere, prin care aceasta a arătat că execuția lucrărilor de restaurare a monumentului istoric „Poșta Veche” au un grad ridicat de complexitate, impunându-se cunoașterea în detaliu, prin raportare la Proiectul tehnic, a procedurilor tehnice de execuție utilizate. Procedura tehnică de execuție definește și descrie procesul de execuție a lucrărilor și are ca scop precizarea acțiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor, echipamentelor și materialelor necesare pentru executarea unei categorii de lucrări, în conformitate cu cerințele de calitate prevăzute în standardele, normativele și instrucțiunuile tehnice în vigoare, precum și cu specificațiile tehnice cuprinse în caietul de sarcini. Or simpla enumerare a procedurilor tehnice de execuție, despre care autoarea contestației susține că este susficientă, nu este în măsură să demonstreze o cuantificare corectă a ofertei, mai cu seamă că, așa cum s- a arătat, în speță este vorba despre restaurarea unui monument istoric. Consumul de materiale și forță de muncă nu reprezintă un argument în susținerea eliminării respectivei cerințe, așa cum dorește ......... SRL. Așadar, pentru aceste motive, Consiliul nu subscrie la cele susținute de societatea contestatoare în referire la cerința reclamată. În ceea ce privește eliminarea cerinței privind prezentarea planului cu măsurile privind protecția mediului (însoțit de documente relevante 7

pentru susținerea măsurilor propuse) solicitată de către societatea contestatoare, Consiliul stabilește că în justificarea respectivei solicitări se invocă faptul că la această fază nu se impune, deoarece la punctul 10 este prevăzută cerința privind prezentarea unei declarații din care să rezulte faptul că la elaborarea ofertei a ținut cont de obligațiile relevante din domeniile mediului, social și al relațiilor de muncă iar la punctul 9 este prevăzută cerința privind prezentarea unei declarații din care să rezulte că, în cazul în care este declarat câștigător, ofertantul va încheia un contract cu o societate de salubritate pentru ridicarea deșeurilor rezultate în urma executării lucrărilor și transportarea acestora la groapa de gunoi. Așadar, argumentația societății contestatoare în susținerea eliminării cerinței se bazează pe existența celor două declarații, declarații care, așa cum a reținut și autoritatea contractantă, sunt complementare planului cu măsurile privind protecția mediului, nefiind suficiente pentru a demonstra că sunt respectate condițiile de protecție a mediului. Planul are scopul de a asigura conformarea cu legislaţia de mediu și actele de reglementare emise, pe toată durata derulării contractului. Planul cu măsurile privind protecția mediului este necesar pentru ca activităţile de construcţie, precum şi activităţile conexe (aprovizionare și transport materiale, stocare temporară materiale şi deşeuri, transport deşeuri etc.) să nu genereze efecte negative asupra sănătăţii, siguranţei şi confortului populaţiei, asupra traficului sau asupra mediului din zonele învecinate. De asemenea, planul are în vedere măsuri pentru evitarea afectării ireversibile a mediului pe amplasamentul instalației și a organizării de şantier. Nefiind aduse argumente care să justifice eliminarea cerinței privind obligativitatea întocmiri planului cu măsurile privind protecția mediului, Consiliul va respinge ca lipsite de temei criticile contestatoarei. Aceeași lipsă de argumente valide este reținută de Consiliu și în cazul susținerii eliminării cerinței privind prezentarea planului de management al riscurilor și a strategiei de diminuare și/sau eliminare a riscurilor. În fișa de date a achiziției, la secțiunea IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice s-a solicitat ca ofertantul să prezinte obligatoriu Planul de management al riscurilor precum si strategia de diminuare si/sau eliminare a riscurilor pe care ofertantul o propune pentru indeplinirea contractului. Ofertanul trebuie sa identifice riscurile ce pot sa apara pe parcursul implementarii investitiei si sa prezinte un plan de management al acestora, pe fiecare actiune/activitate în parte. Modul de gestionare al riscurilor (acolo unde este cazul) trebuie sa se reflecte si în graficul de prestare al executiei lucrarilor. Secventierea, derularea în timp, durata testelor, cu evidentierea clara a activitatilor incluse în procesele de asigurare respectiv de control al calitatii, conform legislatiei specifice corespunzatoare obiectului contractului. Deși, susține că cerința este disproporționată în raport de obiectul contractului, contestatoarea nu aduce nicio dovadă în acest sens, cu toate că sarcina probei revine aceluia care reclamă (actori incumbit probatio), obligaţie prevăzută de Codul de procedură civilă la art. 249. 8

Implementarea proiectelor de construcții presupune identificarea și asumarea unor riscuri multiple. Astfel, execuția lucrărilor sub acțiunea directă a elementelor naturii, mobilitatea procesului de producție, durata mare de execuție, numărul mare de activități ce trebuie conduse și coordonate, complexitatea procesului de execuție, a relațiilor contractuale dintre autoritatea contractantă și executant impun realizarea planului de management al riscurilor. În privința cerinței ca modul de gestionare al riscurilor să se reflecte și în graficul de prestare al execuției lucrărilor, cu toate că solicită eliminarea, Consiliul va reține aceeași lipsă de argumente în susținere. Referitor la solicitarea autoarei contestației de eliminare a obligativității ca graficul Gantt să conțină drumul critic, motivat de faptul că graficul Gantt este un grafic liniar pe care-l propune ofertantul cu termen impus, Consiliul observă că în fișa de date a achiziției, s-a solicitat prezentarea Graficului de derulare a lucrarii pe faze de executie - pe categorii de lucrari, cu mentionarea fiecarei activitati si subactivitati, inclusiv activitatea de organizare de santier, drum critic corelat cu graficul de realizare a activitatilor; Planificare preliminara si planificare detaliata cu alocare de resurse umane pe categorii de lucrari, explicarea punctelor cheie rezultate din drumul critic. Durata executiei lucrarilor este de 24 de luni. Analiza drumului critic este o metodă utilizată în managementul proiectelor, ofertanții trebuind să țină cont de dependențele tehnologice dintre activități. Conform literaturii de specialitate, Graficul (diagramă) Gantt exprimă la scara timpului, prin linii orizontale, durata activităţilor, şi prin linii întrerupte (de exemplu) rezervele de timp. Graficul Gantt presupune divizarea acţiunii complexe pe care o reprezintă proiectul, în părţi componente (activităţi) şi eşalonarea acestora în timp, ţinând seama de succesiunea tehnologică, termene impuse, resurse etc. Într-o diagramă Gantt activităţile sunt clasificate în două categorii, şi anume, activităţi critice şi activităţi necritice. Activităţile a căror rezervă de timp este nulă se numesc activităţi critice, iar drumul complet de activităţi critice formează drumul critic. Durata drumului critic este durata totală minimă în care se poate realiza proiectul în condiţiile date ale duratelor activităţilor. Astfel, Graficul Gantt și drumul critic s-au solicitat pentru a verifica respectarea termenului de execuție și încadrarea în timp, orice întârziere față de termenul stabilit putând fi evidențiată și remediată. Nefiind aduse argumente, Consiliul nu va achiesa la solicitarea de eliminare a cerinței mai sus dezbătute. În ceea ce privește cerința privind obligativitatea dispunerii de un teren pentru organizarea de șantier și a obținerii autorizației de construire, reclamată de autoarea contestației și a cărei eliminare este solicitată, Consiliul stabilește că în fișa de date a achiziției s-a precizat: Pentru organizarea de santier se vor prezenta: memoriu care va prezenta locatia 9

corespunzatoare (utilitati asigurate, spatiu de depozitare a materialelor, spatii de birouri, spatiu pentru depozit temporar de depozitare deseuri) in judetul ......... pentru amenajarile aferente organizarii, documente din care sa reiasa ca ofertantul dispune de terenul respectiv, incadrare in zona si plan de situatie. Organizarea de santier se va autoriza in conditiile Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, art. 3, alin. 1, lit. f. Din analiza susținerilor societății contestatoare, reiese că aceasta este nemulțumită de faptul că obligativitatea asigurării terenului, a utilităților necesare, cât și a obținerii autorizațiilor de construire pentru organizarea de șantier cade în sarcina constructorului și nu a autorității contractante, o astfel de clauză fiind, în opinia acesteia, netemeinică și nelegală. Autoritatea contractantă a solicitat ca ofertantul să dispună de un teren, în județul ........., în scopul organizării de șantier, indiferent de forma de deținere (în proprietate, în chirie), asta în condițiile în care aceasta a declarat că nu deține teren pentru organizarea de șantier, invocând totodată și suprafața mică a incintei în care se află clădirea, monument istoric, ce face obiectul prezentei achiziții. În speță, proiectantul a prevăzut cheltuieli cu organizarea de șantier, valoarea estimată a investiției cuprinzând, așa cum este specificat în fișa de date a achiziției la secțiunea II.2.1 Cantitatea totală sau domeniul, Cap.1.1 Cheltuieli pt. Amenajarea terenului – 69938,24 lei; Cap. 4.1 Cheltuieli pt. Investitia de baza – constructii si instalatii – 6.657.447,92 lei; Cap. 4.2 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj – 349.866,00 lei; Cap. 4.3 Cheltuieli pt. Investitia de baza – investitie conexa – Amenajare teren – 313.224,48 lei; Cap. 5 Organizare de santier – lucrari de constructii – 104.539,26 lei + Cheltuieli conexe OS –13.380,00 lei. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții stabilește la art. 3 alin. (1): Construcţiile civile, industriale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor, pentru: (…) f) lucrări, amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării executării lucrărilor, în condiţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi (1 3 ); În normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, la art. 44, se prevede că solicitantul autorizaţiei de construire/desfiinţare poate fi orice persoană fizică sau juridică titular al unui drept real asupra imobilului - teren şi/sau construcţii -, identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel, care atestă dreptul acestuia de a executa lucrări de construcţii. Din interpretarea textelor de lege de mai sus, Consiliul stabilește că nu rezultă obligația beneficiarului, în speță, autoritatea contractantă, de a 10

pune la dispoziția ofertantului, terenul pentru organizarea de șantier și, implicit de a obține autorizația de construire, contrar celor susținute de contestatoare. Nici Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor / proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, invocată de autoarea contestației, nu stabilește o astfel de obligativitate în sarcina autorității contractante, contrar interpretării pe care o încearcă autoarea contestației. Într-adevăr, organizarea de șantier este necesară în toate cazurile în care se realizează o investiție, însă în discuție nu este dacă este sau nu necesară organizarea de șantier. Pe de altă parte, însă, Consiliul observă că în Documentația tehnică pentru organizarea execuției, în vederea realizării organizării de șantier s- au propus următoarele lucrări provizorii: Realizarea unei imprejmuiri de şantier cu asigurarea acceselor necesare In interiorul parcelei se va delimita perimetrul necesar execuţiei lucrărilor. Acest perimetru se va realiza conform indicaţiilor din planşele numărul A101 si A102 ale documentaţiei tehnice faza DTOE. Perimetrul împrejmuit urmăreşte limita de proprietate pe laturile de Nord si Est. Şantierul va fi împrejmuit pentru a se evita accesul persoanelor străine. Si pe laturile de Nord si Est schelele ataşate faţadei vor fi prevăzute cu o copertina lata de cel puţin 1 m si cu o rampa de 20 de grade orientata către şantier - pentru protectia parcelelor învecinate. Lungimea împrejmuirii este de aproximativ 95m. Se va prevedea un acces in interiorul zonei ce cuprinde organizarea de şantier. Un acces carosabil si pietonal dinspre strada I.H. Radulescu. Acest acces este menit sa permită aprovizionarea si accesul persoanelor in interiorul şantierului si va funcţiona ca acces principal. Adiacent intrări principale in zona şantierului va fi amplasat panoul de şantier. 1. Realizarea unei platforme din balast compactat Legat de accesul carosabil realizat dinspre strada I.H. Radulescu se va realiza o platforma de acces pe şantier cu latimea de 3.5m in interiorul organizarii de şantier. Aceasta va fi realizata din balast compactat. Racordarea la utilitati: apa, canalizare, electricitate Pentru asigurarea utilitatilor necesare organizarii de execuţie: apa, canalizare si electricitate se va face racordarea la reţelele publice. Reţeaua de apa: racordul reţelei de şantier se va face din reţeaua stradala aflata pe strada I.H. Radulescu. Se va poziţiona in zona depozitelor de materiale si a baracii muncitorilor un robinet exterior de apa. Grupul sanitar va fi racordat la reţeaua de apa a şantierului. Reţeaua de apa va fi prevăzută cu o gura de vizitare cu apometru. Reţeaua de canalizare: racordul reţelei de şantier se va face din reţeaua «ţradala aflata pe strada I.H. Radulescu. Se vor poziţiona in zona depozitelor de materiale si a baracii muncitorilor un decantor de apa uzate si un colector de ape uzate. Grupul sanitar va fi racordat la reţeaua de canalizare a şantierului. Reţeaua de electricitate: racordul reţelei electrice se va face din reţeta stradala aflata pe strada I.H. Radulescu. In zona adiacenta accesului principal in santier se va pozitiona un tablou electric pentru organizarea de șantier. Vor fi conectate la această rețea electrică a șantierului toate magziile, braca de muncitoro și grupul sanitar. Se vor ampla 4 reflectoare, distribuite conform planșei numărul A101 ale documentației tehnice faza DTOE. 1. Amenajare vestiare, grupuri sanitare, baraci pentru muncitori : Se vor amplasa pe latura de nord a şantierului urmatoarele dotări: un grup sanitar si o baraca vestiar pentru muncitori. Acestea vor fi conectate in funcţie de necesitati la reţeaua şantierului de apa, canalizare si electricitate. 2. Amenajare spatii pentru depozitarea provizorie a materialelor de constructie, depozitarea 11

uneltelor si utilajelor: Se vor amenaja in apropierea baracilor muncitorilor depozit pentru utilaje si pentru unelte, magazie de materiale si platforma exterioara pentru depozitarea materialelor. Acestea se vor conecta la reţeaua de electricitate. 3. Ocuparea domeniului public se va realiza cu condiţia asigurarii unui culoar pietonal pe trotuar, protejat cu copertina in latime de 1 metru. Așadar, în fișa de date a achiziției, s-a solicitat deținerea de către ofertanți a unui teren în vederea organizării de șantier, iar în documentația tehnică se vorbește de organizarea de șantier ca fiind în perimetrul împrejmuit ce urmărește limita de proprietate pe laturile de Nord și Est, fiind precizat în detaliu modul de realizare a acesteia, conform celor mai sus expuse. Dat fiind faptul că documentația de atribuire pusă la dispoziția ofertanților prezintă informații contradictorii în ceea ce privește organizarea de șantier, după cum s-a arătat deja, Consiliul constată că, în cauză, autoritatea contractantă a încălcat dispozițiile art. 154 din Legea nr. 98/2016, în conformitate cu care autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire. Constatând existența unor informații contradictorii cuprinse în documentele achiziției, Consiliul apreciază că se impune remedierea situației prin asigurarea corelării necesare între și în cadrul tuturor documentelor respective. Cerința prevăzută în fișa de date a achiziției, la secțiunea IV.4.2) – Modul de prezentare a propunerii financiare, conform căreia ofertantul își va asuma printr-o declarație pe propria răspundere îndeplinirea contractului și condițiile de finanțare, este considerată de contestatoare netemeinică și nelegală, motivat de faptul că finanțarea nu este problema ofertantului, ci a autorității contractante care trebuie să se asigure că are fondurile necesare realizării investiției atunci când lansează anunțul de licitație. Așa cum s-a arătat, prezentul contract urmează să fie finanțat din fonduri europene, „POR 2014-2020, Axa prioritara 5, Prioritatea de investitii 5.1”, modalitatea de rambursare/plata fiind specifică legislației în vigoare privind finanțarea nerambursabilă prin POR 2014-2020. Așadar, însușirea condițiilor de finanțare printr-o declarație prin care se confirmă faptul că ofertantul a luat la cunoștință de modalitatea de finanțare nu poate constitui un impediment în participarea la procedura de atribuire. În referire la solicitările de eliminare din modelul de contract a clauzelor 17.1, 17.2, 17.4, 23.1, 23.2, 23.3, 23.4, Consiliul stabilește că acestea nu au fost puse în discuție autorității contractante prin intermediul notificării prealabile nr. 437/25.09.........., în condițiile art. 6 din Legea nr. 101/2016.

Or, atâta vreme cât legiuitorul a urmărit să existe un dialog prealabil între operatorii economici și autoritățile contractante, astfel încât acestea 12

din urmă, în cazul în care consideră necesar, să poată adopta măsuri de remediere, este evident că acest dialog trebuie să privească aceleași aspecte care, pentru situația în care nu s-a ajuns la luarea unor astfel de măsuri, operatorul economic nemulțumit să se adreseze Consiliului. Procedura notificării prealabile instituie o obligație subiectului vătămat de a se adresa autorității care i-a produs vătămarea și să solicite acesteia remedierea pretinsei încălcări în materie, într-un anumit termen. Cât timp autorității i se invocă o anumită încălcare a legislației, nu se poate veni ulterior, după primirea unui răspuns la notificare sau a expirării termenului de răspuns, pe calea contestației, cu alte motive cu privire la care nu s-a efectuat procedura prealabilă. De altfel, dacă nu s-ar aplica această interpretare, scopul introducerii notificării prealabile, de a da posibilitatea autorității contractante să își revizuiască actele încheiate, în cazul în care i se aduce la cunoștință o eventuală încălcare a legii, nu ar mai putea fi atins. Doar în cazul unui refuz din partea autorității contractante de a răspunde sau de a adopta măsuri de remediere sau pentru situația în care se consideră vătămat de măsurile adoptate, operatorul economic se poate adresa Consiliului, pentru aceleași motive în legătură cu care a notificat autoritatea. Notificarea prealabilă este o procedură obligatorie care trebuie parcursă conform dispozițiilor legale și respectată cu strictețe, nefiind o procedură formală, fără relevanță asupra conținutului său. Părțile litigante se întâlnesc în etapa premergătoare contestației pentru o soluționare amiabilă a aspectelor reclamate, or, atâta vreme cât ele nu au fost aduse în discuție în respectiva etapă, nu pot fi admisibile în etapa atacării actului la Consiliu.

Fiindu-i cunoscute cerințele documentației de atribuire, încă de la data publicării acesteia (.........), nimic nu o împiedica pe contestatoare să se adreseze în termenul legal cu o notificare prealabilă care să cuprindă aspectele reclamate în contestație. În ceea ce privește solicitarea de obligare a autorității contractante la prezentarea proiectului pentru consolidarea terenului de fundare și nu un simplu articol cu indicativul „NL” la punctul 1 din formularul F3 „stadiul fizic 1. Consolidare”, Consiliul are în vedere următoarele: În cuprinsul caietului de sarcini, în ceea ce privește lucrările de consolidare, s-a precizat consolidarea terenului de fundare prin injectarea unei suspensii de apă și ciment prin procedeul „jet grouting”, pe o adâncime de 5,00 m sub fundații conform precizărilor din studiul geotehnic. În studiul geotehnic la capitolul Concluzii și recomandări s-a arătat că datorită naturii terenului din amaplsament soluția de fundare indicate va fi pe teren îmbunătățit prin injecții de lapte de ciment sau diverse material/lianți cu rolul reducerii porozității și imbunătățirii rezistenței structurale a terenului, și prevenirii apariției de noi infiltrații de apă în materialul sensibil la umezire. Presiunea convențională de bază va fi de 140kPa la suprafață terenului îmbunătățit (nu se vor aplica corecții de lățime). Recomandări 13

Realizarea injecțiilor, va fi făcută pe baza unui proiect tehnic leborat de către o firmă specializată. Instalațiile folosite nu trebuie să producă vibrații asupra terenului. Întrucât pământul din zona terenului de fundare este susceptibil a fi sensibil la umezire, la turnarea fundațiilor și montarea tuturor instalațiilor se va ține seama și de prevederile normativului NP 125/2010 privind fundarea pe pământuri sensibile la umezire. Pentru asigurarea protecției împotriva infiltrațiilor, terenul din jurul fundațiilor va fi amenajat cu pantă spre exterior care să conducă apele meteorice la un sistem de evacuare. Între fundații și marginile săpăturii se va realiza o umplutură bine compactată din pământul rezultat din excavare (fără aport granular), umplutură ce va servi și ca suport pentru trotuare. Calitatea umpluturilor va fi atestată cu buletine de analiză emise de o firmă autorizată. Se recomandă impermeabilizarea fundațiilor subsolului. Orice problemă legată de terenul de fundare se va soluționa împreună cu inginerul getehnician. În cazul alegerii tehnologiei de tip jet grounting va fi necesară întocmirea fișelor de foraj și avizarea acesteia de către un inginer geolog. Se recomandă relaizarea de teste de verificare a calității lucrărilor de îmbunătățire realizate (sondaje de penetrare, teste de încărcare cu placa, prelevare probe pentru determinare parametri fizico-mecanici ai metrailului rezultat etc…). De asemenea, în Memoriul tehnic rezistență sunt prezentate, în cuprinsul capitolului 2.3 Soluția de intervenție de detaliu, următoarele informații: consolidarea terenului de fundare conform studiului geotehnic și al proiectului tehnic de specialitare geotehnică: a. consolidarea terenului de fundare se va realiza prin injecții de lapte de ciment sau diverse material/lianți cu rolul reducerii porozității și imbunătățirii rezistenței structurale a terenului, conform precizărilor din studiul geotehnic; b. presiunea convențională de bază va fi de 140kPa la suprafața terenului îmbunătățit (nu se vor aplica corecții de lățime); c. realizarea injecțiilor va fi va fi făcută pe baza unui proiect tehnic leborat de către o firmă specializată. d. Instalațiile folosite nu trebuie să producă vibrații asupra terenului. Totodată, prin intermediul clarificării postate în SEAP la data de 28.09.........., autoritatea contractantă a publicat listele de cantități cu rețetele pentru fiecare articol, astfel că în cadrul Formularului F3 – Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, pentru specialitatea consolidare, sunt indicate următoarele: Nr. Capitolul de lucrari U.M. Cantitatea 0 1 2 3 4 5=3x4 1 NL Consolidarea fundațiilor prin

injectare

cu suspensie

stabila autoîntaritoare

ciment bentonita m 1.500,00 Material: Manopera: Utilaj: Transport: 1.1 17000754294 Bentonita kg 0,20 1.2 20017624

Ciment portland I A-32,5 (PA) saci kg 0,20 1.3 100 muncitor calificat ora 10,00 1.4 21112 pompa de injectat ora 1,00 1.5 7674 echipament pentru forat coloane ora 1,00 14

Cele mai sus prezentate conduc la concluzia că au fost puse la dispoziția operatorilor economici suficiente informații care să conducă la întocmirea corespunzătoare a ofertei, respectiv la cuantificarea respectivelor lucrări, motiv pentru care nu va achiesa la solicitarea societății contestatoare, nefiind indicat un simpul articol cu indicativul „NL”. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de obligare a autorității contractante de a pune la dispoziție rețetele pentru articolele și materialele cu mențiunea „echivalent”, Consiliul apreciază că respectiva solicitare a rămas fără obiect, având în vedere răspunsul la notificarea prealabilă publicat în SEAP la data de 28.09.........., cu următorul conținut: referitor la pct. 4- 5 vom reposta în secțiunea „Documentație, clarificări și decizii” – „Clarificări, decizii și documentație adițională” listele cu cantitățile de lucrări care cuprind rețetele pentru fiecare articol în parte așa cum au fost transmise de proiectant, iar Proiectul pentru pompe de căldură este parte componentă a proiectului tehnic prezentat. Pentru toate materialele din rețetele articolelor se va citi „sau echivalent.” În ceea ce privește solicitarea de obligare a autorității contractante de punere la dispoziție a proiectului pentru pompe de căldură la capitolul instalații termice, Consiliul observă că în Memoriul tehnic instalații termo- ventilație s-a precizat la cap. 5 Echiparea interioară, s-a precizat: sursa de încălzire a investiției sunt două pompe de căldură ce prepară apă caldă pentru încălzire la parametrii 50/400C. Centrala termică este amplastă în spațiul tehnic amenajat la subsol, cu acces din interor. Sarcina termică de încălzire a imobilului este de aproximativ 46kW și va fi acoperită de două pompe de căldură cu ciclu frigorific reversibil, având agentul termic primar apă recirculată prin 10 foraje geotermice cu bucla închisă.

Aceleași pompe de căldură fac obiectul descrierilor din caietul de sarcini instalații termo-ventilație, unde la capitolul instalații termoenergetice este precizat calculul de alegere a echipamentelor din centrala termică în cuprinsul căruia sunt precizate informații privind dimensionarea pompelor unde se precizează că se aleg pompe, având următoarele caracteristici : Q=5.4 mc/h, H = 5 mCA, pompa va fi prevăzută cu 3 trepte de turație. De asemenea, în cuprinsul Formularului F3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări, în referire la instalații termice este indicat articolul IA01A1(asim) Montare pompă de căldură apă-apă având puterea termică de încălzire/răcire 3/32.6 kW. Cele de mai sus nu pot conduce la concluzia că nu există suficiente informații, astfel încât să nu poată fi întocmită corespunzător oferta. De altfel, autoarea contestației nu a indicat care sunt informațiile lipsă fără de care nu se poate întocmi oferta. Față de cele reținute, constatând că există posibilitatea luării unor măsuri de remediere, termenul de depunere a ofertelor fiind decalat pentru 10.11.........., prin anunțul de tip erată nr. …/10.10.........., 15

Consiliul va respinge cererea contestatoarei de anulare a procedurii de atribuire. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispoziţiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul admite, în parte, contestaţia formulată de Societatea ......... SR, în contradictoriu cu MUNICIPIUL ......... și obligă autoritatea contractantă la modificarea documentației de atribuire, în sensul corelării informațiilor în ceea ce privește cerința privind organizarea de șantier, în conformitate cu cele reținute în motivare, în termen de 10 zile la primirea deciziei. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondat capătul de cerere privind anularea procedurii. Prezenta încheiere este obligatorie pentru părţi, în temeiul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile de la comunicare, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... 16

17