Decizie CNSC BO2017_5307

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... I. Prin contestația nr. 389/04.10.2017, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 41919/05.10.2017, formulată de către ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CUI RO ..., împotriva documentației de atribuire, emisă de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, aplicată integral prin utilizarea mijloacelor electronice, organizată în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect „Autopompă cisternă de capacitate mărită 9.000 litri”, s-a solicitat admiterea contestației, dispunerea de măsuri de remediere constând în completarea și/sau modificarea documentației de atribuire, precum și suspendarea procedurii de atribuire. II. Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent și nedatată, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 42242/09.10.2017, formulată de către ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată convențional prin avocat ..., împotriva documentației de atribuire, emise de către aceeași autoritatea contractantă, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-a solicitat dispunerea de măsuri de remediere, în sensul eliminării/modificării/completării documentației de atribuire, suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației, anularea procedurii de atribuire, precum și obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, conform cărora contestațiile formulate în cadrul aceleiași etape a procedurii de atribuire vor fi conexate pentru a se pronunța o 1

soluție unitară, Consiliul urmează să facă aplicarea acestora, conexând dosarele nr. 3592/2017 și nr. 3612/2017, contestațiile înregistrate la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 41919/05.10.2017 și nr. 42242/09.10.2017, urmând a fi soluționate în cadrul dosarului nr. 3592/2017. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... critică documentația de atribuire, respectiv următoarele aspecte: 1. Autoritatea contractanta nu a prevăzut un mecanism de ajustare a prețului contractului. Contestatorul arată că în cuprinsul notificării prealabile a precizat că: „În condițiile în care prețul produsului este influențat în proporție de 100% de nivelul cursului leu/euro, iar acordul cadru urmează să se deruleze pe o perioadă de 4 ani de la momentul semnării, respectiv se adaugă cel puțin o perioadă de 1 an, omisiunea introducerii unui mecanism de actualizare a prețului unitar care se exprimă și ofertează în lei, este de natură să inducă un element de incertitudine major care va fi abordat de operatorii economici fie prin luarea în considerare a unei marje de risc funcție de propriile politici comerciale, cu consecința dezavantajării autorității contractante prin asumarea obligației de a plăti și această marjă de risc pe lângă prețul în lei al produsului, fie prin ignorarea acestui risc cert și ofertarea unui preț cât mai scăzut care, la un moment dat va deveni neacoperitor și va conduce la imposibilitatea livrării produselor. Ambele ipoteze sunt de natură să descurajeze manifestarea liberei competiții în cadrul procedurii de atribuire, motiv pentru care vă solicităm să procedați la completarea documentației de atribuire cu un mecanism de actualizare a prețului contractelor subsecvente”, iar răspunsul autorității contractante a fost unul sumar - mecanismul de actualizare a prețului este doar o opțiune și nu o obligație. Raportat la complexitatea și valoarea procedurii de atribuire, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă era obligată să întreprindă cel puțin o serie de demersuri care, odată parcurse nu puteau decât să conducă la concluzia că introducerea unui mecanism de ajustare a prețului este obligatorie prin prisma interesului economic direct cuantificabil al acesteia, respectiv o sumă de aprox. 110.000.000 lei. Astfel, în condițiile în care inițierea și derularea întregii proceduri de atribuire este supusă obligației de a se respecta întocmai principiile care stau la baza procedurii dintre care, în cazul de față sunt aplicabile cel puțin principiul tratamentului egal și principiul proporționalității, contestatorul precizează că autoritatea contractantă se află în situația de 2

a încălca aceste principii. Explicit, pornind de la previziunile economice actuale potrivit cărora menținerea pragului de 4,6 lei pentru un euro va fi imposibilă în perioada imediat următoare, cu prognoza atingerii unor niveluri superioare valorii de 5 lei pentru un euro în următorii doi ani, pentru orice operator economic interesat de participarea la procedura de atribuire, apare ca fiind mai mult decât evident un risc major generat de fluctuația cursului de schimb valutar, în condițiile în care prețul vehiculelor este calculat și se raportează la moneda euro în proporție de 100%. Concret, contestatorul susține că o variație de doar 10% în privința cursului de schimb presupune o marjă de risc de aprox. 110.000.000 lei, acesta fiind prețul opțiunii autorității contractante de a nu introduce în documentația de atribuire o formulă de ajustare a prețului contractelor subsecvente. Raportat la dispozițiile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 care impune autorității contractante obligația documentarii și parcurgerii etapei de planificare și pregătire a procedurii de atribuire, dar și obligația abordării și justificării la nivelul strategiei de contractare a mecanismelor de plată în cadrul contractului, a alocării riscurilor în cadrul acestuia, a măsurilor de gestionare a acestor riscuri, a justificărilor privind modul de stabilire a valorii estimate și a oricăror altor elemente legate de obținerea de beneficii pentru autoritatea contractantă, din răspunsul acesteia apare ca fiind mai mult decât evident că niciuna dintre aceste obligații legale nu a fost îndeplinită, cu consecința vicierii procedurii de atribuire încă din etapa de planificare a acesteia. Astfel, contestatorul menționează că prin refuzul ajustării prețului, autoritatea contractantă pune ofertanții în fața a două posibile soluții: fie se depun oferte de preț care să includă eventualul risc, de unde rezultă un preț mai mare încă de la semnarea contractului, indiferent dacă intervine sau nu acel risc, cu consecința afectării bugetului public, fie nu includ riscul în oferta de preț, în ideea de a câștiga neapărat acel contract, expunându-se astfel riscului de a nu mai putea să-și execute obligațiile, ceea ce va conduce la rezilierea contractului. Așadar, contestatorul consideră că adoptarea unui preț ferm nu garantează beneficiarului efectuarea de economii, însă luând inițiativa, beneficiarul: - are controlul asupra definirii mecanismului de ajustare și a condițiilor în care se efectuează aceasta; - poate evalua riscul și poate estima care sunt costurile în cazul intervenirii unui astfel de risc, astfel încât să-l introducă în buget; - în cazul intervenției unor evenimente definite ca factori în mecanismul de ajustare a prețului, beneficiarul limitează riscul rezilierii contractului din pricina imposibilității furnizorului de a-și executa obligațiile, devenite, astfel, prea împovărătoare; - includerea unui astfel de mecanism de ajustare a prețului stimulează concurența la acordarea contractului în favoarea acelui 3

ofertant care are un preț competitiv și nu se împovărează bugetul autorității contractante; - ajustarea prețului funcționează și în jos, adică în sensul micșorării prețurilor, ceea ce nu poate decât să fie în avantajul beneficiarului. În consecință, raportat la dispozițiile art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora pe parcursul derulării procedurii, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natură să determine împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței, ... solicită pronunțarea unei decizii de admitere a acestui capăt de cerere, cu consecința obligării autorității contractante la inserarea în documentația de atribuire a unei clauze de revizuire/ajustare a prețului contractului și totodată, la cuantificarea la nivelul strategiei de contractare, a riscurilor financiare care pot afecta acest contract, sau pe de altă parte, la menținerea în forma actuală a documentației de atribuire, cu obligația de a evidenția în cadrul valorii estimate, cuantificarea valorică a acestor riscuri pe toată perioada de derulare a acordului-cadru. 2. La nivelul documentației de atribuire nu se regăsesc informații concrete cu privire la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente, iar modalitatea de stabilire a celui mai mic/mare contract subsecvent apare a fi artificial stabilită. Cu privire la acest aspect, contestatorul arată că în cuprinsul notificării prealabile, a precizat că: „Omisiunea indicării la nivelul documentației de atribuire a oricăror informații referitoare la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente în sensul că s-a făcut doar precizarea - anual/semestrial/trimestrial, funcție de fondurile bugetare puse la dispoziție - precum și numărul de bucăți aferent cantităților minime/maxime, conduce la imposibilitatea efectuării oricărei previziuni cu privire la modul de derulare a acordului-cadru și mai departe, la incertitudini vizând riscurile aferente componentei comerciale a ofertei. Pe de altă parte, chiar și informațiile minimale regăsite sunt eronate în sensul că în timp ce raportul dintre cantitatea minimă și maximă aferentă acordului cadru este de 1/20 (1000/50), deci se prezumă că vor fi atribuite 20 contracte subsecvente, raportul dintre cantitatea minimă și maximă aferentă contractului subsecvent este de 1/10 (50/5) cu concluzia că un număr de 10 contracte subsecvente au ca și cantitate minimă 0 vehicule, deși cantitatea minimă nu poate fi mai mică de 1 buc. Aceste omisiuni și necorelări conduc la concluzia că autoritatea contractantă se află în situația de a utiliza în mod impropriu acordul cadru cu consecința distorsionară a concurenței, ca urmare a modului artificial și impropriu prin care au fost stabilite plafoanele minime pentru cerințele de calificare referitoare la cifra de afaceri și experiența similară, motiv pentru care vă solicităm să procedați la completarea documentației de atribuire cu informații concrete referitoare la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente și a cantităților minime și maxime aferente fiecărui contract subsecvent, ulterior 4

revizuind și plafoanele aferente celor două cerințe de calificare”, precum și că: „Raportat la dispozițiile art. 175 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016, respectiv mențiunile din lege potrivit cărora plafonul pentru cifra de afaceri nu trebuie să depășească de două ori valoarea acordului cadru, utilizarea unui plafon de aprox. 20 de ori mai mic decât cel prevăzut de lege, apare a fi atât discreționară, cât și în defavoarea autorității contractante, care va fi pusă în situația de a califica operatori economici care nu au capacitatea economică și financiară de a îndeplini/duce la bun sfârșit acordul-cadru. În consecință, având în vedere și cele de la pct. 2, vă solicităm să revizuiți plafonul impus cu luarea în considerare a principiului proporționalității, astfel încât cerința de calificare să nu devină lipsită de relevanță”. Contestatorul susține că răspunsul autorității contractante a fost în sensul că atât calendarul de atribuire, cât și cantitățile minime și maxime sunt doar estimative, aceasta neasumându-și nicio obligație și se opinează că nu se poate susține ca acordul-cadru ar fi utilizat în mod impropriu. De asemenea, referitor la plafoanele impuse pentru cerințele de calificare, se face trimitere la o recomandare A.N.A.P. și se refuză aplicarea în speță a principiului proporționalității. Astfel, contestatorul apreciază că omisiunea indicării oricăror informații certe cu privire la calendarul de derulare al contractelor subsecvente, dar și al cantităților minime și maxime care vor face obiectul contractelor subsecvente, conduce în mod direct la încălcarea dispozițiilor art. 154 din Legea nr. 98/2016. Concret, contestatorul consideră că în condițiile în care livrarea unui lot de camioane reprezintă un proces complex în care sunt implicați producătorul autoșasiului, carosierul, furnizorii de echipamente, în medie fiind necesară o perioadă de timp de cel puțin 9 luni de la lansarea comenzii și până la livrarea camionului, accesul preferențial (în avans față de momentul lansării invitației de reofertare) al unui operator economic la informațiile privind data lansării contractului subsecvent și numărului de camioane, conduce la consecința ca, doar acel operator economic va putea livra în termen camioanele, astfel încât sistemul de factori de evaluare și/sau prețul camionului devin elemente lipsite de orice relevanță. Prin urmare, contestatorul apreciază că sunt incidente dispozițiile art. 107 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 referitoare la utilizarea în mod abuziv sau impropriu a acordurilor-cadru, care intervine în condițiile în care această stare de incertitudine face imposibilă conturarea unui plan de afaceri și este de natură să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența. În continuare, contestatorul evocă practica Consiliului, în sensul celor de mai sus, conform deciziei regăsită la adresa http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/bo/2014/BO2014_0733.pdf, precum și Hotărârea din 7 decembrie 2000, Telaustria și Telefonadress (C-324/98, Rep., p. 1-10745, punctele 61 și 62) și Hotărârea din 13 5

octombrie 2005, Parking Brixen (C- 458/03, Rep., p. 1-8585, punctul 111) ale Curții Europene de Justiție. În consecința, raportat la dispozițiile art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, contestatorul solicită pronunțarea unei decizii de admitere a acestui capăt de cerere, cu consecința obligării autorității contractante la inserarea în documentația de atribuire, atât a calendarului real de atribuire a contractelor subsecvente pentru fiecare dintre cei patru ani de derulare, cât și a cantităților minime/maxime aferente fiecărui contract subsecvent. 3. Modul de formulare al cerinței de calificare de la pct. III 2.3.a) - Capacitatea tehnica si/sau profesionala este stabilit în mod arbitrar. Cu privire la acest aspect, contestatorul arată că în cuprinsul notificării prealabile, a precizat că: „Omisiunea autorității contractante de a ține cont de specificitatea obiectului acordului cadru prin referirea în cadrul cerinței la termenul de autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență, în condițiile în care, din punct de vedere tehnic nu există nicio legătură între un vehicul de stingere a incendiilor și o unitate de intervenție în caz de accident chimic, conduce la lipsirea de eficiență a acestei cerințe de calificare, contrar scopului pentru care aceasta a fost indicată în lege, anulând însăși logica economică pentru care pe piață există producători strict specializați în construirea de vehicule de stingere a incendiilor. Pe de altă parte, urmând logica autorității contractante, odată ce nu se ia în considerare specificitatea obiectului acordului cadru, apare ca fiind restrictivă limitarea plajei de experiență similară numai la autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență, în defavoarea oricărui tip de vehicul utilitar, în condițiile în care autoritatea contractantă achiziționează produse și nu servicii. Cu alte cuvinte, destinația și/sau modul de utilizare a vehiculului de către un beneficiar, sunt absolut irelevante în privința stabilirii obiectului cerinței de experiență similară. De asemenea, formularea - au produs/furnizat autovehicule - conduce la presupunerea că vor fi cuantificate în cadrul modului de îndeplinire a cerinței și doar activități de producere a vehiculelor independent de comercializarea acestora, în contradicție cu formularea din primul paragraf al cerinței. În consecință, raportat în primul rând la riscul contractual major de neîndeplinire a contractului de către un operator economic care nu are expertiza specifică realizării/comercializării vehiculelor de stingere a incendiilor, vă solicităm să revizuiți cerința de experiență similară, fie în sensul corelării acesteia cu obiectul contractului, fie în sensul eliminării restricționării artificiale prin trimiterea la domeniul generic de utilizare al autospecialelor”, iar răspunsul autorității contractante a fost în sensul că la definirea cerinței de experiență similară, s-au avut în vedere tipuri de vehicule similare sau superioare din punct de vedere constructiv cu autopompă cisternă, urmărindu-se și „lărgirea concurenței, dând astfel 6

voie și producătorilor de autovehicule similare să participe independent la procedura de atribuire”. Contestatorul precizează că această argumentație, care face trimitere la un presupus caracter de similaritate și/sau complexitate, este ne sustenabilă și doar una conjuncturală, în condițiile în care, cel mai probabil nu se regăsește în strategia de contractare, iar pe de altă parte, autopompa este vehiculul cu gradul de complexitate cel mai mare dintre vehiculele vizate de autoritatea contractantă, iar similara acesteia ar putea fi reținută doar în raport cu autoscara. În continuare, contestatorul evocă prevederile art. 29 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 și art. 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016, pe care consideră că autoritatea contractantă le încalcă. 4. Omisiunea indicării certificării ISO ca și cerință minimă de calificare și solicitarea acestei certificări în cadrul caietului de sarcini cu consecința imposibilității de a uza o astfel de specificație tehnică. Contestatorul precizează că la nivelul notificării prealabile a susținut că: „[...] omisiunea solicitării în fișa de date a unei cerințe identificate de lege ca fiind o cerință minimă de calificare și solicitarea acesteia doar la nivelul caietului de sarcini, după cum este cazul mențiunilor referitoare la certificarea ISO, conduce la nulitatea respectivelor paragrafe din caietul de sarcini care, prin efectul legii sunt considerate clauze nescrise. În aceste condiții, revizuirea fișei de date prin introducerea unei cerințe de calificare care să impună obligativitatea deținerii standardului ISO 9001 este imperativă, în caz contrar, autoritatea contractantă neputând opune viitorilor ofertanți nicio specificație sau cerință care să vizeze acest standard de calitate”, iar poziția autorității contractante a fost extrem de tranșantă, în sensul că nu se va completa fișa de date a achiziției cu mențiuni referitoare la certificarea ISO. În consecință, având în vedere paragrafele din caietul de sarcini regăsite la Cap. 2 - Asigurarea calității, pct. 3.1 (pag. 2-3 din 14), contestatorul va supunem analizei un nou element de distorsionare a concurentei în cadrul procedurii de atribuire în condițiile în care, pe de o parte, autoritatea contractantă refuză să uzeze de o cerință de calificare de tipul celor prevăzute la art. 200 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, iar pe de altă parte, odată ce solicită îndeplinirea unor astfel de cerințe prin caietul de sarcini, se plasează în situația de a nu le putea impune ca fiind obligatorii, cu consecința acceptării unor produse care nu fac dovada îndeplinirii unor standarde de calitate minimale. Astfel, raportat la dispozițiile art. 30 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, contestatorul arată că în consecință, acest refuz nu va putea fi altul decât invalidarea din caietul de sarcini a tuturor mențiunilor referitoare la standardul ISO 9001:2015, întrucât acestea vor fi considerate clauze nescrise, cu imposibilitatea comparării a unor oferte care respectă toate standardele de calitate, în raport cu oferte care nu respectă nici un standard de calitate, pe motiv că, prin forma în care au fost solicitate, acestea nu sunt aplicabile. 7

Nu în ultimul rând, ... susține că, având în vedere inclusiv omisiunea autorității contractante de a se referi la operatorul economic participant la procedura de atribuire, în condițiile în care este făcută trimitere numai la producător, aceasta procedează la impunerea unei cerințe de calificare pentru un terț care ar putea fi subcontractant, acesta fiind un alt element complementar de nelegalitate pentru care solicită Consiliului să procedeze la obligarea autorității contractante la completarea documentației de atribuire cu cerințele de calificare vizând standardul ISO 9001:2015, despre care se face vorbire în caietul de sarcini. 5. Factorii de evaluare și implicit algoritmul de punctare impus pentru acești factori de evaluare sunt nelegali. Referitor la acest aspect, contestatorul precizează că în cuprinsul notificării prealabile, a arătat că: „Chiar și dacă ne raportăm numai la lungimea maximă a autospecialei (1) și înălțimea maximă a autospecialei (3), considerăm că motivarea alegerii acestor factori este eronată, întrucât aceștia sunt în contradicție cu argumentele aduse în cadrul motivării. Astfel, se punctează lungimea maximă a autospecialei având ca justificare o presupusă manevrabilitate superioară a vehiculului, însă se ignoră că diferențe de doar câteva zeci de centimetri între diferitele plafoane impuse, nu implică nicio diferență semnificativă în privința razei de virare a vehiculului. De asemenea, pentru înălțimea autospecialei aduceți în discuție scăderea centrului de greutate, ceea ce intră în contradicție cu punctajul acordat pentru lungime, întrucât cu cât o mașină devine mai compactă (mai scurtă), cu atât înălțimea centrului de greutate al acesteia va crește, coroborat cu omisiunea indicării unor informații esențiale în privința evaluării ofertelor. De exemplu, se pot monta girofaruri de 5 cm înălțime, în condițiile în care girofarul standard pentru autospecialele de pompieri are 18 cm, doar această simplă speculație conducând la primirea unui punctaj superior cu 3 puncte (pasul de punctare este de 10 cm). Pe de altă parte, este alarmant că pasul de punctare a fost stabilit plecând de la valoarea de 3000 mm care în prezent este specifică unui singur producător de autoșasiu care se poate încadra în înălțimea de maxim 3000 mm pentru care se acordă punctajul maxim. Or, dacă facem un singur calcul matematic și ne raportăm la faptul că o diferență de 200 mm (20 cm) înălțime, care reprezintă 6 puncte și care se poate asocia cu înălțimea rampei luminoase sau girofaruri, observăm faptul că acest producător nu pleacă pe picior de egalitate cu ceilalți ofertanți, întrucât își poate însuși cu ușurința o marjă suplimentară de profit de nu mai puțin de 14.336.820 Euro (raportat la un curs echivalent de 1 euro = 4,6 lei), după cum urmează: Buget alocat: 1.099.159.663,86 LEI Cantitate: 1000 unități 8

Preț/unitate = 1.099.159.663,86 : 1000 = 1.099.159,66 : 4,6 = 238.947,75 EURO Valoare punct: 238.947,75 : 100 = 2.389,47 EURO x 6 = 14.336,82 euro / unitate 14.336,82 x 1000 = 14.336.820 EURO 100 = 2237,85 EURO x 6 = 13427,10 euro /unitate 13427,10 x 500 = 6.713.550 EURO De asemenea, se punctează performanțele agregatului de pompare, iar argumentul dumneavoastră din nou intră în contradicție cu specificațiile tehnice ale caietului de sarcini, având în vedere faptul că liniile de stingere sunt deja definite în caietul de sarcini la punctul 5.3.1. Mai mult, acest criteriu nu va face decât să scadă calitatea și fiabilitatea echipamentelor achiziționate, deoarece orice producător poate produce pompa cu debit de 4000 litri/minut, însă contează și prețul la care o produce și calitatea acesteia. [...]”, la care, răspunsul autorității contractante a fost într-o notă similară cu restul documentului, aceasta susținând că factorii de evaluare aleși sunt în strictă concordanță cu necesitățile operaționale și cu infrastructura instituției, dar se omite că acești factori de evaluare și mai ales modul de punctare al acestora, sunt într-o gravă necorelare cu legea. Concret, contestatorul solicită să se rețină încălcarea dispozițiilor art. 32 alin. (8) și (9) din H.G. nr. 395/2016, în sensul ca, atunci când stabilește factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care nu reflectă un avantaj pe care îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. Astfel, pornind de la exemplul cuantificării înălțimii vehiculului, contestatorul consideră că la dosarul procedurii de atribuire ar trebui să se regăsească atât analiza de piață în baza căreia s-au stabilit dimensiunile minim și maxim acceptate, pornind de la fișele tehnice ale principalilor producători (cu precizarea suplimentară că singurul vehicul cu o înălțime mai mică de 3.000 mm este doar cel produs de compania ...), cât mai ales relația de proporționalitate dintre diferențele de înălțime precizate în algoritmul de punctare, prețul vehiculelor luate ca referință și cuantumul valoric al avantajului de a achiziționa un vehicul cu o înălțime cât mai mică, astfel încât să apară ca fiind justificată acordarea unei ponderi de 15% numai pentru acest factor de evaluare. ... menționează că această pondere de 15% se traduce într-o diferență de 35.842.050 euro, în sensul că acel ofertant care va propune un vehicul cu o înălțime mai mare de 3.400 mm trebuie să își ajusteze propunerea financiară în minus cu un cuantum cel puțin echivalent pentru a se menține la același nivel de competitivitate cu un camion ..., fiind evident că autoritatea contractantă nu a avut în vedere ori a ignorat orice relație de proporționalitate între elementul identificat ca fiind un avantaj calitativ și ponderea acordată în cadrul criteriului de punctare. Continuând exemplificarea, contestatorul precizează că dacă se raportează la puterea specifică a autospecialei (pct. 4), se poate observa că între 13,35 kW/t și 13,74 kW/t se acordă 15 puncte (puterea minimă 9

admisă prin documentație fiind de 13,24 kW/t, iar între 13,24 kW/t și 13,34 kW/t se alocă 0 puncte). Astfel, între 0 puncte și maximul de punctaj care se poate obține, este o diferență de 0,4 kW/t, respectiv 0,4*1,36 = 0,544 CP/t (cai putere/tonă). Ținând cont de faptul că masa maximă autorizată necesară acestui tip de autospeciale este de 26 tone și de faptul că valoarea unui punct este de 223.785,16 EURO, contestatorul arată că rezultă următoarele: 0,544 CP/t*26= 14,14 CP Valoare punct: 238.947,75 : 100 = 2.389,47 EURO x 15 = 35.842,05 euro / unitate. După cum observă contestatorul, nici motivarea alegerii acestui factor de evaluare nu poate fi considerată una concludentă, întrucât contestatorul menționează că față de minimul solicitat există o diferență de doar 14,14 CP, respectiv 0,3% putere specifică suplimentară din puterea specifică minimă solicitată, după cum rezultă din formula 13,24*1,36*26 = 468,16 CP (cai putere) - putere specifică minimă solicitată. În mod suplimentar, contestatorul aduce în discuție și completa lipsă de relevanță a acestor factori de evaluare, respectiv lipsa avantajelor pe care le poate obține autoritatea contractantă prin utilizarea acestora, în condițiile în care rămânând la exemplul înălțimii vehiculelor, se argumentează că înălțimea redusă oferă acces sporit în mediul urban și rural, ca urmare a posibilității întâlnirii pe traseu unor copaci netoaletați, posibilitatea întâlnirii unor pasaje de acces construite în afara standardelor sau o posibilitate sporită de garare în unitățile de pompieri (standardul de proiectare pentru aceste tipuri de construcții presupune o înălțime utilă de 4,5 m). În mod similar, contestatorul arată că pentru lungimea vehiculelor se face trimite la o rază de virare mai mică, deși se acceptă că lungimea vehiculelor nu influențează direct raza de virare, în timp ce pentru puterea vehiculului se aduce în discuție capacitatea de a urca o pantă, singura concluzie evidentă fiind aceea că niciunul dintre argumentele aduse în răspunsul autorității contractante nu justifică decizia de a utiliza acești factori de evaluare. Contestatorul solicită admiterea acestor critici și obligarea autorității contractante la revizuirea factorilor de evaluare și ponderilor alocate, astfel încât să fie respectat art. 32 din H.G. nr. 395/2016. Concluzionând, ... solicită C.N.S.C. admiterea contestației, dispunerea de măsuri de remediere constând în completarea și/sau modificarea documentației de atribuire, suspendarea procedurii de atribuire, precum și studierea dosarului achiziției publice. În punctul său de vedere nr. 96177/11.10.2017, înregistrat la Consiliu cu nr. 42938/12.10.2017, ... solicită respingerea contestației ... ca nefondată, având în vedere următoarele: 1. Referitor la susținerea petentei potrivit căreia „Autoritatea contractantă nu a prevăzut un mecanism de ajustare a prețului contractului”, aceasta consideră că solicitarea „obligării autorității 10

contractante să insereze în documentația de atribuire o clauză de revizuire/ajustare a prețului contractului și totodată, să cuantifice la nivelul strategiei de contractare, riscurile financiare care pot afecta acest contract, sau pe de altă parte, să mențină forma actuală a documentației de atribuire cu obligația de a evidenția în cadrul valorii estimate, cuantificarea valorică a acestor riscuri pe toată perioada de derulare a acordului cadru”, ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea acesteia, pe baza următoarelor argumente: - din experiența anilor anterior ca instituție beneficiară de fonduri europene nerambursabile și luând în considerare faptul că cererile de finanțare se scriu în moneda LEI, dar și faptul că la nivelul instituției au fost încheiate acorduri cadru de furnizare produse, atât în LEI cât și în EURO, cu și fără reluarea competiției, s-a dovedit că cea mai fiabilă variantă pentru încadrarea în fondurile aprobate prin cererile de finanțare, este cea din documentația a cărei obiect o reprezintă contestația de față, și anume: acord-cadru cu mai mulți operatori economici, cu reluarea competiției, preț unitar în LEI, fără posibilități de ajustare a prețului pe timpul acordului-cadru/contractului subsecvent; - toate remarcile înscrise în contestație sunt simple supoziții și nu sunt susținute de realitatea ultimilor 2 (doi) ani, care arată că a avut loc o creștere a cursului euro de aproximativ 1,37% (conform anexei), față de 10%, cât a invocat petenta; - valoarea estimată a prețului unitar în LEI, fără TVA a fost determinată avându-se în vedere prețuri de achiziție din anii anteriori, realizate de autoritatea contractantă pentru produse similare (conform anexei); - propunerea tehnică (autospeciala) ce va fi declarată câștigătoare va fi caracterizată, în principal, în ansamblul ei, de un autovehicul și o instalație specială, fabricate la aceea dată și având o valoare caracteristică unui produs de generație nouă. Pe parcursul derulării acordului-cadru (4 ani) vor apărea noi generații de autovehicule și instalații speciale, fapt ce implică scăderea valorii generațiilor mai vechi (datorită perimării tehnologice). Această scădere a valorii generațiilor vechi de autovehicule va compensa eventuala creștere a cursului valutar, invocat de contestator, și chiar poate genera un profit suplimentar acestuia; - în ceea ce privește remarca contestatorului că autoritatea contractantă are obligația să ia toate măsurile de a evita apariția unor situații de natură să determine împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței, se consideră că prin stabilirea unei valori estimate în LEI nu sunt induse aceste situații, deoarece condiția impusă este adresată către toți operatorii economici și cunoscută de aceștia odată cu publicarea documentației de atribuire. Drept urmare, autoritatea contractantă arată că nu este de acord cu introducerea unui mecanism de actualizare a prețului unitar, funcție de rata de schimb leu/euro ce va evolua pe perioada de valabilitate a acordului cadru/contractului subsecvent. În opinia sa, modalitatea de 11

formare a propunerii financiare trebuie să rămână așa cum a fost stabilită prin documentația de atribuire (preț ferm), aceasta fiind o opțiune a acesteia și nu o obligație expresă impusă de legislația specifică. 2. Referitor la afirmația contestatorului potrivit căreia „la nivelul documentației de atribuire nu se regăsesc informații concrete cu privire la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente, iar modalitatea de stabilire a celui mai mic/mare contract subsecvent apare a fi artificial stabilită”, autoritatea contractantă consideră că solicitarea „obligării autorității contractante să insereze în documentația de atribuire atât calendarul real de atribuire a contractelor subsecvente pentru fiecare dintre cei patru ani de derulare, cât și cantitățile cu privire la cantitățile minime / maxime aferente fiecărui contract subsecvent”, ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea acesteia, pe baza următoarelor argumente: - cantitățile minime și maxime prevăzute a fi achiziționate prin acordul-cadru, respectiv prin contractele subsecvente aferente acestuia, sunt estimative, autoritatea contractantă nefiind obligată să achiziționeze nici cantitățile minime și nici pe cele maxime; - supozițiile contestatorului privind rapoartele diferite dintre cantitățile minime și maxime, estimate prin acordul-cadru, respectiv contractul subsecvent, sunt irelevante deoarece, având în vedere cele de mai sus, se consideră că autoritatea contractantă poate încheia un contract subsecvent sub cantitatea minimă estimată sau peste cantitatea maximă estimată; - calendarul de atribuire este la rândul sau estimativ, variabilitatea acestuia fiind indusă de sursele de finanțare (europene nerambursabile și fonduri bugetare), alocarea sumelor necesare încheierii contractelor subsecvente fiind diferențiată ca timp funcție de disponibilitatea celor două surse; - mențiunea contestatorului că autoritatea contractantă utilizează impropriu acordul-cadru, nu este susținută de prevederile art. 107 alin. (2) din H.G. 395/2016, întrucât perioada de derulare a acordului-cadru este de 4 ani, iar contractele subsecvente atribuite în baza acordului- cadru vor avea ca obiect strict furnizarea produsului „Autopompă cisternă de capacitate mărită 9000 litri”, în urma procesului de achiziție se va încheia un singur acord-cadru ce va avea un singur obiect și anume furnizarea produsului respectiv. Contractele subsecvente se vor încheia cu unul din promitenții furnizori semnatari ai acordului-cadru, operator economic ce va fi desemnat câștigător în urma derulării etapei de reluare a competiției. Reluarea competiției se va desfășura strict în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Contractele subsecvente se vor atribui în numele autorității contractante inițiatoare a procedurii de atribuire (...) și nu în numele altor autorități contractante. Criteriile minime de calificare impuse de autoritatea contractantă prin fișa de date a achiziției au fost raportate la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent. 12

În consecință, autoritatea contractantă precizează că nu a fost încălcat niciunul din alineatele de mai sus, astfel că supoziția petentei este nereală. Referitor la acuzația contestatorului asupra posibilului acces preferențial al unui operator economic la informații (data lansării contractului subsecvent și numărul de camioane ce urmează a fi achiziționate), în avans față de momentul lansării invitației de reofertare, autoritatea contractantă aduce la cunoștință că aceasta este o supoziție nefondată (astfel cum și contestatorul recunoaște „...intuind în mod nefondat că există o astfel de posibilitate...”), deoarece: - în fișa de date, pct. VI.3) Alte informații și în proiectul de acord- cadru (art. 10) se prevede foarte clar modalitatea de atribuire a contractelor subsecvente. De subliniat este faptul că, pentru fiecare contract subsecvent ce se intenționează a fi atribuit, promitentul achizitor va transmite concomitent o invitație de participare la reofertare către toți promitenții furnizori semnatari ai acordului-cadru, iar reluarea competiției se va face electronic în SEAP. - prin absurd, chiar dacă autoritatea contractantă ar proceda la cele specificate de contestator, reofertarea, efectuându-se electronic prin intermediul SEAP nu există certitudinea că promitentul furnizor „favorizat” ar câștiga licitația electronică, în baza căruia se calculează punctajul final și pe baza căruia se atribuie contractul subsecvent. - în caietul de sarcini este prevăzut expres la punctul A, faptul că livrarea produselor se va asigura în maxim 12 luni de la semnarea contractului subsecvent, termen ce acoperă integral perioada de 9 luni menționată de contestator. În ceea ce privește mențiunea de la pct. VI.2 din fișa de date a achiziției, autoritatea contractantă aduce la cunoștința operatorilor economici interesați faptul că există posibilitatea finanțării contractelor subsecvente printr-un proiect/program finanțat din fonduri comunitare/program operațional/program național de dezvoltare rurală, întrucât în prezent aceasta întreprinde măsuri de obținere a finanțării din fonduri europene nerambursabile, respectiv Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020, Axa 5.2 Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție, în cadrul căreia I.G.S.U. este autoritate eligibilă în vederea depunerii unor viitoare proiecte. Luând în considerare acest aspect, autoritatea contractantă precizează că a ales să utilizeze ca instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractelor de achiziție publică: acord- cadru, cu o durată de 48 luni, încheiat cu maxim 5 operatori economici. 3. Cu privire la critica petentei potrivit căreia „modul de formulare al cerinței de calificare de la pct. III 2.3.a) - Capacitatea tehnică și/sau profesională este stabilit în mod arbitrar”, autoritatea contractantă consideră solicitarea „obligării autorității contractante să reformuleze cerința de calificare referitoare la experiența similară”, ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea acesteia, pe baza următoarelor argumente: 13

- în conformitate cu prevederile art. 5 din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 2/2017, emisă în aplicarea prevederilor art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, reprezentând legislație terțiară: „Nu se poate solicita demonstrarea experienței similare prin furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul acordului-cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiția, fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului”. Astfel, autoritatea contractantă arată că în definirea experienței similare s-au avut în vedere, dar fără a se limita la acestea, autovehicule care să fie similare sau superioare celor prevăzute în obiectul acordului- cadru. Astfel toate tipurile de autovehicule stipulate sunt similare sau superioare din punct de vedere constructiv cu „Autopompa cisternă de capacitate mărită 9000 litri” și în același timp sunt similare ca și întrebuințare „autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență”. În consecință, autoritatea contractantă consideră că definirea experienței similare nu este de natură să restricționeze concurența, ci o extinde, dând voie și altor furnizori care au avut în portofoliul lor de achiziții furnizarea de produse de o complexitate comparabilă sau superioare, să participe la procedura de achiziție. Prin formularea „au produs/furnizat autovehicule ...”, autoritatea contractantă susține că a urmărit lărgirea concurenței, dând astfel voie și producătorilor de autovehicule similare să participe independent sau în asociere cu alți operatori economici, la procedura de atribuire. Astfel, demonstrarea cerinței privind experiența similară se va face și prin luarea în calcul a producției unor autovehicule similare (demonstrată prin documente justificative), considerându-se că aceste autovehicule au fost livrate/furnizate către terți. Scopul final al producerii de autovehicule este livrarea acestora și nu menținerea lor pe stoc, în fabrică. Totodată, se consideră că un operator economic participant la procedură poate fi dealer-ul unui producător, poate avea la rândul lui un contract de furnizare cu un producător sau poate avea un contract de furnizare cu un alt furnizor, care este legat la rândul lui de producător. Astfel, autoritatea contractantă consideră că producătorul este veriga primară în lanțul de furnizare și acesta știe exact capacitatea de producție și furnizare, determinată pe o anumită cantitate și într-o anumită unitate de timp. Autoritatea contractantă solicită C.N.S.C. să ia act de învinuirea nefondată pe care o aduce contestatorul privind încălcarea dispozițiilor art. 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016, pentru simplul fapt, că aceasta a urmărit lărgirea concurentei, dând astfel voie și producătorilor de autovehicule similare să participe independent sau în asociere cu alți operatori economici la procedura de atribuire și invocă încălcarea principiului tratamentului egal. 4. În ceea ce privește acuzația contestatorului referitoare la „Omisiunea indicării certificării ISO ca și cerință minimă de calificare și solicitarea acestei cerificări în cadrul caietului de sarcini cu consecința 14

imposibilității de a uza o astfel de specificație tehnică”, autoritatea contractantă consideră solicitarea „obligării autorității contractante să procedeze la completarea documentației de atribuire cu cerințele de calificare vizând standardul ISO 9001:2015” ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea solicitării respective, întrucât, prin opțiunea de a nu completa fișa de date cu cerința privind depunerea unor certificate ISO, se subînțelege faptul că se aplică prevederile art. 30 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, asupra tuturor mențiunilor referitoare la standardul ISO 9001:2015. Astfel, corespunzător celor menționate mai sus, autoritatea contractantă precizează că nu va exclude din procedura de achiziție, ofertanții care nu depun certificarea ISO. 5. În ceea ce privește acuzația contestatorului referitoare la „Factorii de evaluare și implicit algoritmul de punctare impus pentru acești factori de evaluare”, autoritatea contractantă consideră solicitarea „obligării autorității contractante să revizuiască factorii de evaluare și ponderile alocate”, ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea acesteia, pe baza următoarelor argumente: - o lungime mai mică a autospecialei pentru prevenirea și stingerea incendiilor, asigură acces mai facil pe străzile înguste din mediul urban, cât și din mediul rural, cu vehicule parcate pe ambele laturi ale carosabilului, pe diferite categorii de drumuri, amenajate sau neamenajate, dar și o posibilitate sporită de garare în subunitățile de pompieri cu spații limitate. Raza de virare a unui vehicul este adevărat că nu este influențată direct de lungimea acestuia, ci de ampatament (care poate depinde direct de lungimea maximă) și de unghiul de cabrare a roților directoare, însă spațiul necesar efectuării virajelor este mai mic în cazul unei lungimi mai mici a autospecialei; - în funcție de soluția constructivă aleasă și de repartizarea cât mai eficientă a compartimentelor, se poate realiza o autospecială cât mai compactă, cu un centru de greutate cât mai coborât, potrivită regimului de exploatare specific instituției. De asemenea, o înălțime cât mai redusă a vehiculului în ansamblu (complet echipat cu rampă luminoasă, accesorii și echipamente specifice, conform caietului de sarcini) oferă un acces sporit atât în mediul urban, cât și în cel rural (copaci netoaletați, pasaje de acces construite în afara standardelor, etc.), cât și o posibilitate sporită de garare în unitățile de pompieri; - punctul de plecare al criteriului de punctare al înălțimii este de 3500 mm și nu de 3000 mm, așa cum a afirmat contestatorul. Acesta a fost stabilit în conformitate cu prevederile standardului SR 13450- 1:2016 (Mijloace tehnice și procedee pentru prevenirea și stingerea incendiilor. Autospeciale pentru prevenirea și stingerea incendiilor. Partea 1); - în ceea ce privește marjele de profit posibile, fiecare ofertant este pe picior de egalitatea, diferențierea făcându-se în funcție de soluțiile tehnice alese, de managementul tehnico-economic intern și relațiile 15

contractuale cu furnizorii diferitelor subansamble din componența autospecialei; - performanțele agregatului de pompare sunt esențiale în acțiunile specifice instituției noastre, iar un debit mai mare nu presupune o calitate sau o fiabilitate inferioară, datorate achiziționării acestuia de către furnizor la un preț mai mic pentru a crește sau a păstra marja de profit. Calitatea agregatului de pompare este susținută de documentele de certificare a calității și conformității. De altfel, calitatea unor produse nu este reflectată întotdeauna de prețul acestora, așa cum afirma contestatorul; - factorii de evaluare au fost stabiliți în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (8) și alin. (9) din H.G. nr. 395/2016, întrucât: - au legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit deoarece aceștia vizează în mod clar performanțele operaționale și tehnice ale autospecialei (lungime, înălțime și putere motor => capacitate de trecere în spații înguste și în condiții dificile pe drumuri neamenajate; stabilitate sporită și capacitate de garare, debit agregat de pompare și capacitate rezervor => performanțe sporite de intervenție); - avantajele pe care le obține autoritatea contractantă utilizând factorii de evaluare sunt de natură operațională, vizând obținerea unor autospeciale cât mai compacte și mai performanțe din punct de vedere operațional și tehnic; - prin ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare, autoritatea contractantă nu distorsionează rezultatul aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică. Autoritatea contractantă menționează că la întocmirea specificației tehnice și la alegerea factorilor de evaluare s-a analizat piața de vehicule compatibile cu acest tip de autospeciale (lungimi, lățimi, înălțimi cabine, înălțimi șasiu, puteri ale motoarelor, etc.), piața producătorilor de agregate de pompare, piața producătorilor pentru restul echipamentelor și accesoriilor din componența produsului, iar aceasta și-a îndeplinit întocmai obligațiile ce îi revin din punct de vedere legal. Din aceste analize, s-a constatat că mai mulți producători de autoșasiuri pot participa la egalitate la această procedură de atribuire, diferențele constructive fiind foarte mici, fapt generat de concurența pe piața vehiculelor comerciale, unde cantitățile comercializate sunt mult mai mari și marjele de profit mai substanțiale. Afirmația contestatorului că singurul producător de autoșasiuri compatibile cu acest tip de autospeciale, care fabrică un vehicul cu o înălțime de sub 3000 mm este ..., pe lângă faptul că este falsă, nu e susținută de nici un element probatoriu. Totodată, având în vedere gama diversă de motorizări și puteri ale motoarelor care există pe piață la data curentă, la toți producătorii de autoșasiuri, este foarte ușoară atingerea punctajului maxim pentru criteriul tehnic privind puterea specifică a autospecialei. Astfel, diferența de preț între două motorizări, una care nu beneficiază de puncte și una 16

care obține 15 puncte, este mult mai mică decât diferența rezultată din aplicarea punctajului, lucru care este în avantajul ofertanților. ... arată că respectivul calcul exemplificativ făcut de contestator vizează puteri ale motoarelor și nu puteri specifice, astfel cum s-a solicitat prin specificația tehnică, acestea fiind raportate la masa maximă autorizată pentru circulația pe drumurile publice (irelevant pentru aceasta) și nu la masa reală a unei autospeciale din această categorie. Astfel, autoritatea contractantă menționează că ... nu ține cont de specificul instituției când face afirmații că obstacolele de pe traseu se pot înlătura cu mijloacele tehnice din dotarea autospecialei, când aceasta se deplasează la intervenție, în încercarea vădită de a motiva alegerea incorectă a factorului de evaluare ce implică înălțimea produsului. În practica zilnică și din experiența autorității contractante, s-au întâlnit multe cazuri în care accesul autospecialelor a fost îngreunat de diverse obstacole (copaci, construcții în afara standardelor, drumuri în afara standardelor, garduri, porți, etc.), pierzându-se minute prețioase în salvarea de vieți omenești și bunuri materiale. Contestatorul face referință, fie din neștiință, fie din rea voință, la un standard de construcții pentru garajele de pompieri ce prevede o înălțime de 4,5 metri. Chiar dacă există acest standard la ora actuală, majoritatea covârșitoare a spațiilor de garare de care se dispune la data curentă, sunt construcții de peste 15-20 de ani, chiar și mai vechi, de dimensiuni reduse, atât în lungime, cât și în înălțime. În continuare, autoritatea contractantă evocă faptul că lungimea vehiculului nu influențează direct raza de virare, este unul din elementele ce contribuie la micșorarea ei și la spațiul necesar efectuării manevrei. O lungime mai mică a autospecialei asigură acces mai facil pe străzile înguste din mediul urban, cât și din mediul rural, cu vehicule parcate pe ambele laturi ale carosabilului, pe diferite categorii de drumuri, amenajate sau neamenajate, dar și o posibilitate sporită de garare în subunitățile de pompieri cu spații limitate. Un alt aspect foarte important de avut în vedere este că autospecialele ce se intenționează a fi achiziționate prin această procedură urmează să înlocuiască vechile autopompe cisterne de capacitate mărită (APCA), de capacitate 9000 litri, pe șasiu de ROMAN 12.215, care au dimensiunile de gabarit Lxlxh de 8600 mm x 2500 mm x 3100 mm. Un aspect relevant este că la autospecialele achiziționate până la această procedură, nu au fost luați în considerare acești factori de evaluare, rezultând niște vehicule destul de înalte și lungi, care s-au dovedit a fi destul de greu de garat și manevrat în spații înguste. Concluzionând, autoritatea contractantă apreciază că toate cerințele, condițiile și criteriile de evaluare cuprinse în caietul de sarcini respectă prevederile art. 32 din H.G. nr. 395/2016 și au fost formulate în strictă concordanță cu necesitățile operaționale și infrastructura instituției sale, regimul de exploatare a autospecialei fiind complet diferit de cel al unui vehicul comercial construit pe același autoșasiu de bază. 17

Față de toate considerentele menționate, și având în vedere solicitările ..., autoritatea contractantă consideră că cererea acestuia este inoportună și nerealistă, deoarece toate motivele invocate în cuprinsul contestației sunt de natura să aducă un avantaj propriu și să restrângă concurența, (ex: ajustarea prețului contractului; intuirea în mod nefondat a accesului preferențial al unui operator economic la informații privind data lansării contractului subsecvent și numărul de camioane; încălcarea legii, prin punerea pe picior de egalitate a producătorilor de camioane cu vânzătorii de camioane; nesolicitarea cerințelor de calificare cu privire la certificarea ISO; contestarea factorilor de evaluare tehnică sub aspectul că aceștia nu reflectă un avantaj pentru autoritatea contractantă, etc). Acțiunea contestatorului este făcută cu rea credință, astfel încât să obțină anularea procedurii de atribuire sau influențarea autorității contractante cu privire la modul de întocmire a fișei de date, astfel încât să obțină un avantaj propriu. Totodată, autoritatea contractantă supune atenției diferențele dintre solicitările cuprinse în notificarea prealabilă, în comparație cu motivele cuprinse în contestație, în condițiile în care aceasta nu a luat măsuri de remediere decât asupra a două dintre acestea (eroarea de redactare privind sintagma „pe loturi” din cadrul pct. III. 1.1 a) - Garanția de participare, al fișei de date și introducerea (completarea) „în oglindă” a art. 11.3 din modelul de contract subsecvent. Pe cale de consecință, în temeiul Legii nr. 101/2016 și în contradictoriu cu motivele și argumentele invocate de ..., ... solicită C.N.S.C. respingerea contestației ca nefondată. Prin adresa nr. 399/20.10.2017, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 44529/20.10.2017, ... transmite concluzii scrise, ca urmare a punctului de vedere al autorității contractante și a studierii dosarului achiziției publice la sediul Consiliului, în care face următoarele aprecieri: 1. Cu privire la omisiunea/refuzul autorității contractante de a prevedea un mecanism de ajustare a prețului contractului. Contestatorul arată că din studierea Referatului de necesitate nr. 84728/18.08.2017 și a strategiei de contractare regăsite în dosarul achiziției publice, rezultă că singurul considerent luat în considerare de autoritatea contractantă în stabilirea valorii estimate a acordului-cadru a fost următorul: „La calculul valorii estimate și a prețului unitar s-au avut în vedere valori de achiziție din anii anteriori pentru produse similare, achiziționate de IGSU și unități din subordinea Ministerul Afacerilor Interne, cataloage de profil, cât și catalogul electronic (S.E.A.P.)”, astfel că rezultă faptul că aceasta nu a respectat dispozițiile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, în sensul că în strategia de contractare nu au fost abordate și justificate implicațiile financiare ale mecanismelor de plată în cadrul contractului, ale modului de alocare a riscurilor și ale măsurilor de gestionare a acestor riscuri, dar și a oricăror altor elemente legate de obținerea de beneficii pentru autoritatea contractantă. Or, în condițiile în care omisiunea/refuzul autorității contractante de a prevedea un mecanism de ajustare a prețului contractului se 18

subsumează tocmai unor astfel de elemente, contestatorul consideră că valoarea estimată a fost stabilită în mod arbitrar și nefundamentat, sens în care aduce și următoarele argumentații suplimentare: - luarea în considerare a unor valori de achiziție din anii anteriori este lipsită de orice relevanță, în condițiile în care specificația tehnică solicitată prin caietul de sarcini este una complet diferită; - numai simpla trecere de la norma de poluare Euro 5, aplicabilă pentru vehiculele livrate în anii anteriori, la norma de poluare Euro 6 și ulterior la norma Euro 6C aplicabilă în prezent pentru motorul vehiculului, presupune tehnologii diferite și, prin urmare, prețuri de achiziție majorate pentru fiecare astfel de tehnologie. - echiparea vehiculului solicitat prin caietul de sarcini este complet diferită de vehiculele livrate anterior, din estimarea contestatorului, costul suplimentar față de un vehicul echipat la nivelul anului 2015 fiind de minim 15% în plus, acest aspect esențial fiind omis de autoritatea contractantă; - comparativ, elementele identificate în plus sunt următoarele: capacitate rezervor minimă impusă de 300 l, cutie viteze automată, sistem suplimentar de încetinire (retarder, intarder), formulă de tracțiune cu posibilitatea decuplă/cuplă punții față în tracțiune, scaune cu suport pentru butelii, ventilator presiune pozitivă cu accesorii, pistoale de refulare automate sau cu caracteristici care cresc prețul față de standardul minim, pompă de 3.500 - 4.000 lpm, panou pompă digital și clasic, aparat pentru detecția curentului electric fără atingere, cameră înregistrare trafic, cameră ptz, router gsm, imprimantă, stație de lucru rigidizată; - referirea la cataloage de profil sau catalogul SEAP este în mod evident una nesustenabilă, în condițiile în care nu există astfel de cataloage pentru mașini de pompieri, respectiv mașinile de pompieri nu se vând prin intermediul catalogului electronic de produse din SEAP. Contestatorul evocă dispozițiile art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 potrivit cărora, pe parcursul derulării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natură să determine împiedicare, restrângerea sau denaturarea concurenței și solicită pronunțarea unei decizii de admitere a acestui capăt de cerere, cu consecința obligării autorității contractante să insereze în documentația de atribuire o clauză de revizuire/ajustare a prețului contractului și, totodată, să cuantifice la nivelul strategiei de contractare, riscurile financiare care pot afecta acest contract și să revizuiască valoarea estimată a procedurii de atribuire, în conformitate cu regulile procedurale aplicabile. 2. Cu privire la refuzul autorității contractante de a prezenta informații concrete referitor la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente și caracterul artificial de stabilire a cantităților aferente celui mai mic/mare contract subsecvente, contestatorul susține că în dosarul achiziției publice nu se regăsește nicio justificare a modului de stabilire a 19

cantităților minime/maxime sau a calendarului de atribuire a contractelor subsecvente. Totodată, contestatorul precizează că în caietul de sarcini s-a solicitat ca pentru anul 2018, livrările să fie finalizate la începutul lunii decembrie, astfel încât, în scenariul semnării contractului subsecvent nu mai devreme de martie 2018, termenul de livrare nu este în niciun caz cel de 12 luni despre care face vorbire autoritatea contractantă. Prin urmare, contestatorul consideră că autoritatea contractantă era obligată să aibă în vedere toate riscurile asociate inițierii unei astfel de licitații și, de asemenea, să indice toate informațiile necesare care să permită conturarea dimensiunii viitorului acord-cadru și solicită constatarea incidenței dispozițiilor art. 107 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 referitoare la utilizarea în mod abuziv sau impropriu a acordurilor-cadru, cu obligarea autorității contractante la restabilirea condițiilor de transparență, care să permită accesul egal la procedura de atribuire a oricărui furnizor, prin punerea la dispoziție a numărului exact de contracte subsecvente ce vor fi încheiate, a calendarului estimativ de atribuire și a cantităților minime și maxime asociate fiecărui contract în parte. 3. Cu privire la modul nelegal de formulare al cerinței de calificare de la pct. III 2.3.a) - Capacitatea tehnică și/sau profesională, contestatorul menționează că în dosarul achiziției publice se evidențiază că „Produsele ce se intenționează a se achiziționa sunt destinate asigurării continuității și îndeplinirii misiunilor specifice în situații de urgență și anume stingerea incendiilor în mediul urban și rural. Stingerea incendiilor necesită tehnică cu caracteristici tehnico-tactice speciale care implică: - viteză de deplasare ridicată, corelată cu necesitatea respectării timpilor de reacție; - realizarea în cel mai scurt timp a dispozitivului de intervenție prin folosirea utilajelor /aparaturii special existente pe autospeciale; - utilizarea cu randament sporit a substanțelor de stingere, substanțe ce pot varia ca și compoziție în funcție de tipul incendiului; - independent autospecialei [...]”, constatându-se că între justificarea mai sus uzitată și obiectul cerinței de calificare, care face referire și la alte categorii de vehicule de intervenție decât cele destinate stingerii incendiilor, este o diferență evidentă, care conduce la concluzia că, în situația de față, autoritatea contractantă nu a justificat prin strategia de contractare această cerință de calificare. Prin urmare, contestatorul solicită Consiliului să rețină că, raportat la dispozițiile art. 29 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora criteriile de calificare au ca scop demonstrarea potențialului tehnic, financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul/acordul-cadru și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, criteriul de 20

calificare uzitat nu reflectă posibilitatea concretă de îndeplinire a viitorului contract. De asemenea, se poate reține și faptul că respectivul criteriu de calificare nu este justificat/fundamentat la nivelul strategiei de contractare, cu consecința necesitații reluării etapei de documentare și planificare a procedurii de atribuire. Astfel, contestatorul reiterează solicitarea de a se constata că autoritatea contractantă încalcă dispozițiile art. 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016, care reglementează posibilitatea de a solicita informații și documente cu privire la lista principalelor livrări de produse în ultimii 3 ani, prin formularea „au produs/furnizat autovehicule”, aceasta completând legea și extinzând limitele de aplicare a acesteia dincolo de intenția legiuitorului. 4. Cu privire la refuzul indicării/solicitării certificării ISO ca și cerință minimă de calificare, cu consecința imposibilității de a uza o astfel de specificație tehnică, contestatorul arată că, inițial, poziția autorității contractante a fost extrem de tranșantă, în sensul că nu se va completa fișa de date a achiziției cu mențiuni referitoare la certificarea ISO, iar prin punctul de vedere la contestație se susține că nu se vor respinge ofertanții care nu dețin certificare ISO. De asemenea, contestatorul sesizează că autoritatea contractantă nu a înțeles nici riscul contractării unor vehicule care sunt produse fără respectarea standardului ISO 9001, respectiv imposibilitatea omologării și mai departe a punerii în circulație a acestora, cu consecința neîndeplinirii scopului procedurii de atribuire. Astfel, procedura de omologare a vehiculului presupune transmiterea către R.A.R. a unei documentații care conține, în mod obligatoriu, o copie după certificatul de conformitate al sistemului calității și un chestionar de evaluare preliminară a calității procesului de producție cod F.PO-E200-SCIM-03. Ca dovadă în acest sens, contestatorul indică modelul utilizabil pentru cererea de omologare națională de tip pentru circulația pe drumurile publice din România și care poate fi consultată la adresa web http://www.rarom.ro/?page_id=756. În consecință, avându-se în vedere refuzul nejustificat al autorității contractante de a-și proteja interesele legitime, contestatorul solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă să procedeze la completarea documentației de atribuire cu cerințele de calificare vizând standardul ISO 9001:2015 despre care se face vorbire în caietul de sarcini. 5. Cu privire la lipsa de relevanță a factorilor de evaluare utilizați în cadrul procedurii de atribuire, contestatorul precizează că din studierea referatului de necesitate nr. 84728/18.08.2017 și a strategiei de contractare, se evidențiază că la nivelul acestor documente nu se regăsesc decât justificări formale și parțial eronate, care nu argumentează ponderea stabilită și alocată pentru fiecare factor de evaluare. Totodată, ... susține că autoritatea contractantă nu a analizat/justificat/cuantificat

importanța

caracteristicii 21

tehnice/funcționale considerate a reprezenta un avantaj calitativ ce poate fi punctat, precum și cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanții le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini, cu consecința ca în lipsa unor astfel de justificări, încălcarea legii este evidentă. Referitor la obligația ca factorii de evaluare să nu conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică, contestatorul face următoarele precizări: - cu privire la afirmația din punctul de vedere vizând omisiunea probării criticilor referitoare la înălțimea camionului ..., care este singurul apt să primească punctajul maxim, contestatorul atașează documente considerate edificatoare în acest sens, cu precizarea că CIV-ul ... atașat la punctul de vedere este nerelevantă, întrucât vizează un model dintr-o achiziție anterioară, unde nu s-a punctat înălțimea, iar cea maximă este dată de punctul cel mai înalt al autospecialei - înălțime maximă șasiu ... conform specificație anexată: 3000 mm (H063+H036 = 3000 mm, respectiv 1865 mm + 1135 mm). - punctul de plecare al factorului de evaluare a înălțimii vehiculului este dimensiunea de sub 3.000 mm, pentru care se acordă 15 puncte, în timp ce pentru dimensiuni de peste 3.400 mm, se acordă 0 puncte. - în caietul de sarcini, la pct. 5 - Caracteristici tehnice, sub-punctul 5.1.3., se solicită ca dimensiunile de gabarit lungime x lățime x înălțime, să fie în limitele prevăzute de O.U.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, indicându-se valorile de Lungime maximă - 10.000 mm, Lățime maximă – 2.500 mm și Înălțime maximă - 3.500 mm. Aceste valori sunt stabilite în contradicție cu legislația, deoarece în anexa nr. 2 din O.U.G. nr. 43/1997, se precizează că Lungimea maximă este de 12.000 mm, Înălțimea maximă este de 4.000 mm, iar Lățimea maximă este 2.550 mm, cu consecința că valorile de referință luate în considerare de autoritatea contractantă sunt aleatoriu alese. - se confirmă corectitudinea calculelor referitoare la puterea specifică a autospecialei, diferența de doar 9,24 CP, respectiv 0,3% putere specifică suplimentară din puterea specifică minimă solicitată, reprezentând puterea specifică a unei cositoare, care, în niciun caz nu influențează performanțele dinamice ale autospecialei. - celelalte argumentații ale autorității contractante din punctul de vedere, sunt calificate ca fiind lipsite de relevanță și nu necesită un răspuns în replică. În consecință, ... solicită C.N.S.C. să rețină încălcarea dispozițiilor art. 32 alin. (8) din H.G. nr. 395/2016, în sensul că, atunci când stabilește factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care nu reflectă un avantaj pe care aceasta îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv, cu solicitarea de a o obliga de a reveni în etapa de planificare a procedurii de atribuire. 22

Pentru conformitate, contestatorul anexează cerere omologare de tip - cod F.PO-E200-SCIM-03, precum și specificație tehnică autoșasiu .... Prin adresa nr. 96427/26.10.2017, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 45294, ... transmite punctul său de vedere cu privire la concluziile scrise nr. 399/20.10.2017 depuse de ..., înregistrate la Consiliu sub nr. 44529/20.10.2017, În care face următoarele aprecieri: 1. Referitor la susținerea petentei potrivit căreia „Autoritatea contractantă nu a prevăzut un mecanism de ajustare a prețului contractului, aceasta arată că își menține punctul de vedere prin care nu consideră necesar un mecanism de ajustare a prețului, valoarea estimată fiind stabilită fundamentat, prin analiza achizițiilor din anii anteriori, coroborat cu studiul de piață pentru această categorie de produse și pentru echipamentele și accesoriile din inventar, dar și cu cantitățile estimate pentru acest acord cadru, simțitor mai mari decât cele avute în vedere în trecut. Astfel, autoritatea contractantă consideră că argumentele invocate de contestator privitoare la costuri cu minim 15% în plus pentru produsul în configurația solicitată prin caietul de sarcini, este complet nefondată, deoarece elementele prezentate de acesta, respectiv rezervor de 300 litri, cutie de viteze automată, sistem suplimentar de încetinire, tracțiune integrală, se regăsesc pe toate autoșasiurile de bază, fie ca dotare standard, fie ca opționale, foarte accesibile din punct de vedere financiar, fiind preferate la data curentă de utilizatorii de astfel de vehicule din mediul comercial (transportatori, constructori, etc.). Configurația solicitată prin caietul de sarcini nu este foarte diferită de cele folosite în anii anteriori, doar ușor modificată, pentru a răspunde mai bine necesităților operaționale ale autorității contractante (aceleași ca în trecut) și nu pentru a crea dificultăți posibililor ofertanți. Afirmația contestatarului că produsele ce urmează a fi achiziționate prin această procedură de atribuire, vor fi de o calitate îndoielnică și inferioară din punct de vedere tehnic, este tendențioasă și are ca rol admiterea contestației, apreciază autoritatea contractantă. Aceasta precizează că a solicitat prin caietul de sarcini documente relevante care să ateste calitatea produselor, care vor fi atent analizate pe parcursul evaluării ofertelor. Totodată, dovedirea calității se va certifica prin efectuarea probelor de încercare la faza de omologare a prototipului produsului. 2. În ceea ce privește acuzația contestatorului referitoare la „refuzul indicării/solicitării certificării ISO ca și cerință minimă de calificare”, autoritatea contractantă precizează că specificarea sa cu privire la necompletarea fișei de date a achiziției, nu este emisă în contradicție cu susținerea din răspunsul la contestație, cu privire la faptul că nu va respinge ofertanții care nu dețin certificarea ISO, ci îl completează și îl întărește. Având în vedere cele menționate mai sus, coroborat cu obligația prezentării certificatului de conformitate al Sistemului Calității la 23

momentul solicitării obținerii omologării de tip RAR (ca și cerință a instituției Registrul Auto Român), autoritatea contractantă consideră că operatorii economici nu sunt obligați să prezinte Certificarea ISO la momentul depunerii ofertelor. 3. Cu privire la critica petentei potrivit căreia factorii de evaluare utilizați în cadrul procedurii de atribuire sunt lipsiți de relevanță, autoritatea contractantă precizează că acuzația referitoare la faptul că singurul producător de autoșasiuri compatibile cu acest tip de autospeciale, care fabrică un vehicul cu o înălțime de sub 3000 mm este ..., nu este susținută de nici un element probatoriu, contestatorul prezentând doar o fișă tehnică, nesusținută de producătorul autoșasiului. În funcție de necesități, vehiculele de bază se pot configura în multe feluri, diferite lățimi și înălțimi ale cabinei, diferite lungimi și înălțimi ale cadrului de bază, ale suspensiei, formule de tracțiune, tipuri de sisteme de tracțiune, etc. (se anexează fișe tehnice de la alt producător). Afirmația contestatarului privitoare la faptul că cerințele privind dimensiunile de gabarit ale autospecialei sunt în contradicție cu legea, autoritatea contractantă informează că ele au plecat de la limitele prevăzute în standardul armonizat cu Directiva Europeană 2006/42/CE: SR EN 1846-2:2013 - Vehicule pentru servicii de salvare și luptă împotriva incendiilor, care sunt în limitele O.U.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare, lucru care este bine cunoscut de un furnizor sau constructor de astfel de produse destinate stingerii incendiilor, nicidecum transportului de mărfuri. De asemenea, în legătură cu mențiunile contestatorului referitoare la puterea motorului, în cai-putere sau kilowați, însoțite de calcule exemplificative, autoritatea contractantă menționează faptul că cerința din specificația tehnică se referă la puterea specifică a autospecialei, în kilowați/tonă. Prin această afirmație, petentul nu a ținut cont de faptul că, la aceeași putere a motorului, două autospeciale construite pe același șasiu, de mase totale diferite, obțin punctaje diferite, fiind implicate în ecuație două variabile: putere motor și masa totală. De exemplu, la 13,24 kW/t un vehicul de 25 t și 344 kW va primi 0 puncte, dar unul cu 24 t și 334 kW va avea 14,34 kW/t, primind punctaj maxim, la o tonă diferență, care influențează dinamica autospecialei. Astfel, comparația contestatarului cu o motocositoare este puerilă și tendențioasă. Prin adresa nr. 419/31.10.2017, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 46287/01.11.2017, ... transmite concluzii scrise cu privire la răspunsul autorității contractante nr. 96427/26.10.2017, în care arată că studiul de piață la care se face trimitere, nu se regăsește în dosarul achiziției publice și evocă faptul că orice dotare opțională comandată în plus față de standard, are un cost, indiferent dacă este vorba despre un autovehicul sau o autospecială de stins incendii, astfel încât la niciun producător, o cutie de viteze manuală nu are același cost ca și o cutie de viteze automată. În continuare, referitor la afirmația autorității contractante „considerăm că operatorii economici nu sunt obligați să prezinte 24

Certificarea ISO la momentul depunerii ofertelor”, contestatorul susține că ,din moment ce prezentarea acestei certificări este obligatorie la momentul solicitării omologării vehiculului, revine la sublinierea obligației legale a autorității contractante de a elabora o documentație de atribuire care să conțină toate informațiile necesare, pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției. Referitor la înălțimea șasiului, autoritatea contractantă susține că specificația tehnică anexată de contestator nu este însușită de producătorul autoșasiului, omițând că este în practica propriilor comisiilor de evaluare nominalizate pentru licitații anterioare de a accepta oferte pentru care nu s-au prezentat fișele tehnice susținute de către producători. Pe de altă parte, contestatorul precizează că autoritatea contractantă prezintă ca și dovadă fișe tehnice de la producătorul ..., care sunt incomplete și nesusținute de aceasta (fișa tehnică corespunde unui autoșasiu care nu are ca destinație autospecială de stins incendii, având în vedere că sunt specificațiile unor șasiuri cu cabină simplă cu 2 uși și nu a unei cabine duble cu 4 uși dintr-o singură bucată, așa cum se cere în caietul de sarcini, precum și faptul că aceste vehicule nu au tracțiune integrală, care au garda la sol și înălțimea mai mari). Referitor la dimensiunile de gabarit, contestatorul aduce la cunoștință că Directiva Europeană 2006/42/CE: SR EN 1846-2:2013- Vehicule pentru servicii de salvare și luptă împotriva incendiilor nu impune dimensiuni de gabarit, iar dimensiunile de gabarit trebuie să fie în concordanță cu limitele impuse de O.U.G. nr. 43/1997. Referitor la puterea specifică a autospecialei, contestatorul precizează că își menține punctul de vedere că o putere specifică suplimentară de doar 0,3% nu influențează performanțele dinamice ale autospecialei, așa cum reiese și din exemplul prezentat de autoritatea contractantă, prezentând un model de calcul ca argumentație pentru îndeplinirea respectării condiției de minim 13,24 kW. Contestatorul precizează că la nivelul strategiei de contractare nu se regăsesc niciuna dintre aceste informații esențiale, astfel încât în procedura de verificare a legalității acestor factori de evaluare, Consiliul nu poate omite lipsa acestor informații esențiale/trebuie să se raporteze la obligațiile legale ale autorității contractante. Totodată, ... face o analogie între standardul invocat de către autoritatea contractantă SR EN 1846-2:2013 și CIV-urile (cărțile de identitate eliberate de RAR) prezentate ca și dovadă în punctul de vedere anterior al autorității contractante, susținând că recepția autospecialelor nu trebuia să fie admisă, întrucât, dacă ne raportăm la cerințele din caietul de sarcini privind puterea specifică de minim 13,24 kW/t și a dimensiunilor de gabarit conform O.U.G. nr. 43/1997, autospecialele nu sunt conforme și nu îndeplinesc cerințele caietului de sarcini. Conform SR EN 1846-2:2013, masa totală operațională GLM (gross laden mass) care stă la baza determinării puterii specifice, reprezintă 25

masa autospecialei complet echipată cu toate plinurile făcute (combustibil, apă, spumă, echipaj, accesorii) și echipaj (pentru calculul echipajului unui membru al echipajului i se atribuie o greutate de 90 kg), iar conform aceluiași standard, toate testele de performanță ale autospecialei se face în baza GLM. Pentru o autospecială de stins incendii, masa operațională GLM reprezintă masa proprie a acesteia. Concluzionând, ... solicită C.N.S.C. să dispună restabilirea legalității prin admiterea contestației. II. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... critică documentația de atribuire, pentru următoarele considerente de fapt și de drept: Referitor la Cap. II.1.6) Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizițiile) 34144200-0 Vehicule pentru servicii de urgenta (Rev.2), din fișa de date a achiziției, contestatorul susține că acest cod CPV descrie cu totul alte echipamente decât cele a căror specificație tehnică este cuprinsă în documentație și a solicitat autorității contractante atribuirea corectă a codului CPV, care să descrie exact echipamentul, respectiv CPV: 34144213-4 Vehicule de stingere a incendiilor. Astfel, în răspuns, autoritatea contractantă a precizat că, potrivit Regulamentului (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28.11.2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului, codul CFV 34144200-0 - Vehicule pentru servicii de urgență și codul CPV cu codul 34144213-4 - Vehicule de stingere a incendiilor, se încadrează în aceeași categorie de CPV (identificată prin primele 5 cifre ale codului și anume 34144). Activitățile specifice ale autorității contractante reies din însăși denumirea acesteia - ..., astfel că serviciile oferite de autoritatea contractantă, prin unitățile subordonate, sunt servicii publice comunitare pe linia situațiilor de urgență și consideră că a ales corect codul CPV și nu se impune schimbarea acestuia. Cu privire la răspunsul autorității contractante, contestatorul precizează că încadrarea cu un cod CPV neadecvat și ambiguu, va permite ca la procedura de atribuire să participe producători cu capacitate de producție foarte mici și tehnologii ce nu au legătură cu vehiculele de stins incendii. Codul CPV 34144200-0 presupune o gamă foarte largă de vehicule care nu au nimic în comun din punct de vedere al tehnologiei de fabricație cu vehiculele de stins incendii. Autopompa capacitate mărită 9000 l este o autospecială pentru situații de urgență cu destinația clară pentru stingere incendii, fapt pentru care nu poate fi altfel încadrat, decât în codul CPV 34144213-4 Vehicule de stingere a incendiilor, iar încadrarea în orice alt cod CPV va permite evaluări abuzive sau subiective ale ofertelor depuse. 1. Referitor la cap. III.2.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională, Informații și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru 26

evaluarea respectării cerințelor menționate: „Operatorii economici vor demonstra că au produs/furnizat autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență, cum ar fi, dar fără a se limita la: Vehicule de pompieri; Camioane de scară turnantă; Autopompe; Vehicule de stingere a incendiilor; Unități mobile de intervenție; Unități mobile de urgență; Unități de intervenție în caz de accident chimic”, contestatorul susține că autoritatea contractantă, în conformitate cu art. 154 din Legea nr. 98/2016, are obligația să întocmească în mod clar documentația de atribuire, pentru a asigura operatorilor economici o informare completă și corectă a procedurii de atribuire. Astfel, contestatorul arată că tehnologia de fabricație a autospecialelor ce fac obiectul prezentei proceduri este una exclusivă și complet diferită de tehnologia de fabricație a unităților mobile de intervenție, unităților mobile de urgență, camioane cu scară turnantă, unități de intervenție în caz de accident chimic, acestea din urmă având o tehnologie de fabricație total diferită. În continuare, contestatorul evocă prevederile art. 29 din H.G. nr. 395/2016 și, având în vedere cele de mai sus, solicită eliminarea prevederii „fără a se limita la...„, precum și refacerea listei cu nominalizarea următoarelor echipamente: Autopompe și Vehicule de stingere a incendiilor. Contestatorul precizează că în răspuns, autoritatea contractantă a evocat prevederile art. 5 din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 2/2017, astfel că acesta consideră că definirea experienței similare nu este de natură să restricționeze concurența, ci o extinde, dând voie și altor furnizori care au avut în portofoliul lor de achiziții furnizarea de produse de o complexitate comparabilă sau superioare, să participe la procedura de achiziție. Totodată, contestatorul arată în răspunsul său, autoritatea contractantă a precizat că există clasificare CPV pentru anumite categorii menționate în fișa de date a achiziției, acestea regăsindu-se în Vocabularul Comun privind Achizițiile Publice, după cum urmează: 34221100-3 - Unități mobile de intervenție; 34221200-4 - Unități mobile de urgență și 34221300-5 - Unități de intervenție în caz de accident chimic, iar solicitările de a elimina sintagma „fără a se limita la ...”, reduce lista privind definirea experienței similare doar la autopompe și vehicule de stingere a incendiilor, și ar conduce la restrângerea concurenței, fapt interzis de legislația specifică achizițiilor publice. ... apreciază că autoritatea contractantă face dovada faptului că nu cunoaște din punct de vedere tehnic specificația echipamentului ce se dorește a fi achiziționat, termenul „identice” se referă la faptul ca descrierea ar fi fost „Autopompă cisternă capacitate mărită 9000 l” ca și experiență similară, iar expresia „similare sau superioare” se referă la „Autopompe cisternă cu diverse capacități pentru rezervorul de apă” sau vehicule de stins incendii cu rezervoare de apă de diferite capacități. Astfel, experiența similară este asimilată doar vehiculelor de stins 27

incendii cu rezervoare de apă sau autopompe cu diverse capacitați, care au tehnologie identică de fabricație și destinație de folosință. În continuare, contestatorul precizează că celelalte vehicule, precum vehicule de pompieri, camioane de scară turnantă, unități mobile de intervenție, unități mobile de urgență, unități de intervenție în caz de accident chimic, presupun tehnologii de fabricație total diferite față de cele ce se doresc a fi achiziționate, iar expresia „fără a se limita la ...”, induce o confuzie totală în interpretarea documentației de atribuire. 2. Referitor la cap. III.2.3.b) Standarde de asigurare a calității și de protecția mediului, contestatorul solicită ca cerința din caietul de sarcini privind deținerea ISO 9001, să fie formulată în fișa de date la acest capitol, astfel încât să nu devină o clauză nescrisă, în conformitate cu art. 30 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016. Standardul EN ISO 9001:2015 a intrat în vigoare în data de 23 septembrie 2015 și este diferit de standardul EN ISO 9001:2008. Având în vedere acest aspect, contestatorul precizează că legiuitorul a acordat o perioadă de tranziție de 3 ani, începând cu data de 23.09.2015, perioadă în care vor fi valabile atât vechiul standard EN ISO 9001:2008, cât și noul standard EN ISO 9001:2015, urmând ca începând cu septembrie 2018, vechea ediție ISO 9001:2008 să fie retrasă și să rămână valabilă numai noua ediție ISO 9001:2015. Contestatorul evocă prevederile art. 49 și 50 din Legea nr. 98/2016 și solicită să se facă referire la ISO 9001:2008 sau echivalent, în formularea criteriului de calificare. Referitor la răspunsul autorității contractante la acest aspect, contestatorul precizează că aceasta nu este de acord cu completarea fișei de date a achiziției cu mențiuni referitoare la certificarea ISO, astfel încălcându-se prevederile normelor europene privind implementarea standardului de calitate ISO 9001:2015 (Uniunea Europeană a hotărât că implementarea standardului ISO 9001:2015 va deveni obligatorie începând cu data de 23 septembrie 2015) și afirmă că, în această situație, este o „restrângere a concurenței”. 3. Cu privire la cap. IV. Criterii de atribuire și având în vedere faptul că criteriul tehnic numărul 1 este în contradicție cu criteriul tehnic numărul 3, respectiv lățimea autospecialei fiind permanent aceeași, restricționată de către legiuitor, scăderea lungimii autopompei presupune automat creșterea înălțimii autopompei, ținând cont de cei doi parametri de dimensiune fixați, respectiv lățimea vehiculului și capacitatea volumetrică a rezervorului de apă, contestatorul solicită reanalizarea modalității de atribuire a punctelor aferente celor două criterii tehnice, în scopul eliminării contradicției actuale. Contestatorul arată că în răspunsul său, autoritatea contractantă precizează: „Criteriile de atribuire nr. 1 și nr. 3 nu sunt în contradicție, ci accentuează necesitățile operaționale ale instituției noastre, deoarece, în funcție de soluția constructivă aleasă și de repartizarea cât mai eficientă a compartimentelor, se poate realiza o autospecială cât mai compactă, de lungime și înălțime cât mai reduse, cu un centru de greutate cât mai 28

coborât, potrivită regimului de exploatare specific autorității contractante” și prin aceasta se demonstrează faptul că nu are clar definit, din punct de vedere tehnic, echipamentul pe care dorește să îl achiziționeze. Volumul autopompei este o constantă, astfel că reducerea lungimii presupune creșterea înălțimii, în condițiile în care lățimea unui autovehicul este reglementată clar în U.E. la 2,50 metri. Pe cale de consecință, contestatorul consideră că, deși vehiculul pare că este mai manevrabil, fiind mai scurt, va deveni instabil, având un centru de greutate înălțat și astfel, va putea lua mai ușor virajele, dar cu un risc foarte mare de răsturnare. 4. Cu privire la specificația tehnică de la cap. 4 Organizare Generală, Componență, alin. 4.3.1.1.3. „Agregat pompare cu sistem automat de amorsare incorporat. Nu se accepta producători diferiți pentru agregatul de pompare și sistemul de amorsare”, contestatorul arată că pompa/pompele sistemului de amorsare sunt asamblate și formează corp comun cu pompa de apă și a solicitat autorității contractante sa precizeze clar și fără echivoc, faptul că axul pompei de apă este cel care antrenează în mod direct pompa/pompele de amorsare, fără a folosi elemente cinematice intermediare, respectiv curele sau roți dințate, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertei depuse. Contestatorul precizează că prin răspuns, autoritatea contractantă aplică criterii de atribuire abuzive și ilegale referitoare la ISO 9001, unde sunt prevederi clare ale Uniunii Europene, dar devine deschisă la o cerință tehnică foarte importantă și anume soluția tehnică a principiului de transmitere a mișcării la pompe, de modul în care este transmisă mișcarea la pompele de amorsare. Un lanț cinematic direct, așa cum solicită să fie aplicat, este cel folosit de toți fabricanții consacrați din lume. Transmiterea mișcării direct prin intermediul axului pompei elimină riscuri ce pot apărea în funcționare. 5. Referitor la specificația tehnică de la cap. 5 Caracteristici tehnice, alin. 5.1.7. „Autospeciala complet echipată cu plinurile făcute și echipaj complet va trebui să-și mențină stabilitatea pentru deplasarea în condiții de siguranță pe terenuri accidentate cu declivități de min. 25 grade”, contestatorul precizează că a solicitat acesteia să transmită care este viteza maximă și distanța de parcurs pe care le are în vedere pentru îndeplinirea acestei cerințe, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertelor depuse, la care aceasta a răspuns că viteza maximă și distanța parcursă pe un teren accidentat cu declivități de minim 25 grade nu sunt relevante pentru cerințele operaționale ale instituției, ci doar capacitatea de a depăși astfel de porțiuni de traseu dificil pe drumuri neamenajate. Astfel, contestatorul susține că orice cerința care se probează prin testare, necesită un program de testare clar stabilit, cu scopul evitării interpretărilor abuzive sau subiective și este o mare diferență în a testa unghiul de declivitate de 25° la o viteza de 5 km/h și cu totul altă situație la o viteză de 100 km/h. De asemenea, este o mare diferență 29

între a parcurge 10 m sau 1.000 m, astfel că autoritatea contractantă trebuie să prezinte un program de testare foarte clar determinat. 6. Referitor la alin. 5.2.2.2. „Cutie de viteze: automată, cu suficiente rapoarte pentru a asigura deplasarea în toate condițiile de rulare, încărcată la masa maximă admisibilă pentru circulația pe drumurile publice, inclusiv pe drumuri neamenajate”, contestatorul menționează că a cerut autorității contractante să precizeze clar și fără echivoc, prin argumentare tehnică și descrierea caracteristicilor tehnice, ce tip de cutie de viteze trebuie să fie montată pe autoșasiu, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertelor depuse. Contestatorul precizează că în răspunsul său, autoritatea contractantă arată că nu este relevant modul cinematic-mecanic- electronic și orice soluție este acceptată de aceasta, atât timp cât schimbarea treptelor de viteză în funcție de condițiile de rulare se realizează fără intervenția conducătorului auto și apreciază că principalii fabricanți de autoșasiuri folosesc cutie de viteze cu schimbare automată a treptelor de viteză fabricate de terți, cum ar fi Allison din SUA sau ZF din Germania, iar precizarea elementelor minimale din specificația tehnică face diferența de preț și calitate a cutiei de viteze automate. Astfel, contestatorul menționează că autoritatea contractantă trebuie să descrie clar și fără echivoc cerința tehnică pentru cutia de viteze pentru a evita prezentarea unor soluții diferite ca preț și calitate, dar acceptabile prin prisma faptului că nu sunt clarificate detaliile tehnice. 7. Cu privire la alin. 5.2.6.4. „Sistemul de asistență la pornire în rampă”, contestatorul a solicitat autorității contractante să precizeze clar și fără echivoc, prin descrierea caracteristicilor tehnice, la ce se referă acest sistem, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertei depuse, la care, aceasta a răspuns că, având în vedere multitudinea de soluții tehnice pentru această cerință, nu este relevant modul cinematic-mecanic-electronic prin care este îndeplinită. Orice soluție este acceptată de autoritatea contractantă, atât timp cât asistența la pornirea în rampă este asigurată fără intervenția conducătorului auto. Contestatorul afirmă că autoritatea contractantă acceptă orice soluție tehnică, cu condiția ca plecarea din rampă să se facă fără intervenția conducătorului auto, adică prin montarea unei căi de blocaj al roților de către un membru al echipajului ce participa la intervenție. Aceasta este o soluție tehnică acceptabilă din punctul de vedere al autorității contractante. Având în vedere aceste aspecte, contestatorul solicită ca autoritatea contractantă să precizeze clar soluția tehnică avuta în vedere la întocmirea acestei cerințe. 8. Referitor la alin. 5.2.7.2. „Instalație electrică suplimentară interconectabilă cu instalația autoșasiului pentru eliminarea compartimentelor accesorii și a panoului de comandă”, contestatorul 30

arată că a solicitat autorității contractante să precizeze clar și fără echivoc, prin descriere tehnică detaliată, care sunt elementele minime ce compun această instalație și care este modul în care se realizează interconectabilitatea cu instalația electrică a șasiului, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertelor, la care, aceasta a răspuns că, având în vedere multitudinea de soluții tehnice pentru această cerință, nu este relevant modul electronic prin care este îndeplinită și orice soluție este acceptată, atât timp cât cerința este îndeplinită. Proiectul (schema electrică și componentele necesare) pentru instalația electrică suplimentară va fi realizat de fiecare producător, în funcție de soluția tehnică proprie aleasă. Contestatorul menționează că indicarea și detalierea anumitor soluții constructive pot face trimitere directă către un anumit producător, excluzând din start alți potențiali participanți la procedura de achiziție, ceea ce contravine principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică, fiind în contradicție cu prevederile Legii nr. 98/2016 și având în vedere că autoritatea contractantă nu definește în niciun fel din punct de vedere tehnic soluția pe care dorește să o achiziționeze, ca parte a autospecialei, înseamnă că nu are nici criterii de evaluare a ofertelor ce vor fi depuse, astfel că este definitoriu faptul că evaluarea va avea loc într-un mod subiectiv și posibil abuziv, încălcându-se prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016. 9. Referitor la alin. 5.2.7.5. „Bateriile de acumulatori și alternatorul trebuie să producă suficientă energie pentru a acoperi necesarul pentru tot echipamentul electric a autovehiculului a dotărilor specifice suplimentare”, contestatorul susține că la întrebarea sa „Cum veți face evaluarea și verificarea acestei cerințe minime obligatorii, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertei depuse”, aceasta a precizat că îndeplinirea acestei cerințe va fi asumată în faza de ofertare și evaluare a ofertelor, iar îndeplinirea ei se va verifica funcțional la recepția prototipului. Contestatorul arată că autoritatea contractantă se contrazice în momentul când răspunde la notificarea prealabilă, afirmând că „îndeplinirea acestei cerințe va fi asumată în faza de ofertare”, încălcând astfel prevederile din caietul de sarcini, unde la Cap. D Condițiile eliminatorii se arată că: „Nu se admite simpla asumare a îndeplinirii caietului de sarcini fără precizarea tipului și modelului echipamentului ofertat”. Astfel, contestatorul precizează ca autoritatea contractantă dorește să inducă în eroare ofertanții prin cerințe eliminatorii contradictorii. 10. Referitor la alin. 5.2.9.13. „Cameră video PTZ de exterior pentru supraveghere și înregistrare la locul intervenției, care permite transmiterea în timp real a imaginilor, cu posibilitate de rotire 0 * 360°, amplasată pe catargul telescopic al sistemului de iluminare din dotarea autospecialei. Sistemul va permite stocarea datelor înregistrate pe o durată de minim 4 ore. Sistemul va permite operarea de la distanță, de 31

la dispeceratul unității sau al I.G.S.U.. Sistemul va respecta specificația tehnică de la anexa nr. 5”, contestatorul precizează că a solicitat autorității contractante să indice faptul că cerința este să fie prevăzută cu infraroșu, dacă camera va avea rotire independentă de blocul lămpilor de iluminat montate pe stâlpul telescopic. În situația în care camera este solidară cu lămpile de iluminat, să se precizeze modul în care aceasta funcționează pe timpul nopții, când se folosesc și lămpile de iluminat de pe stâlp, precum și unde trebuie să fie montat stâlpul de iluminat extensibil, astfel încât să fie îndeplinite cerința privind faptul că acesta nu trebuie să influențeze operarea tunului de apă, dar și să respecte cerința privind jetul de apă al tunului pe o circumferință de 360°. Contestatorul precizează că în răspuns, autoritatea contractantă arată că, având în vedere multitudinea de soluții tehnice pentru această cerință, nu este relevant modul constructiv prin care este îndeplinită, dar camera are posibilitate de rotire independentă față de rotirea blocului lămpilor de iluminat. Poziționarea stâlpului de iluminat extensibil va fi stabilită de producătorul autospecialei în funcție de compartimentarea aleasă și nu va influența rotirea tunului de apă. În caietul de sarcini s-a solicitat ca poziționarea stâlpului să nu influențeze operarea tunului de apă. Nu se regăsește în caietul de sarcini nicio cerință privitoare la jetul de apă al tunului pe o circumferință de 360 de grade, ci doar posibilitatea rotirii tunului la n x 360 grade în plan orizontal. Astfel, contestatorul susține că respectiva cameră de luat vederi montată pe stâlpul de iluminat, nu poate avea rotire independentă față de blocul de lumini, din moment ce se ridică odată cu acesta și la aceeași înălțime cu el. Tehnologic, camera de luat vederi nu poate fi montată decât solidar cu blocul de lumini și se rotește în aceeași direcție cu acesta și în același timp. Pe cale de consecință, autoritatea contractantă trebuie să clarifice cerința din punct de vedere tehnic cu o soluție reală constructivă. Față de cerința privind montarea stâlpului de iluminat, contestatorul arată că în timpul intervenției, jetul de apă al tunului montat pe suprastructură, să nu întâlnească în rotirea sa de 360° stâlpul de iluminat, este, din punct de vedere tehnic, imposibilă, deoarece stâlpul de iluminat nu poate fi montat decât în interiorul cercului pe care îl descrie jetul de apă al tunului în timp ce se rotește și solicită clarificarea acestui aspect, prin descrierea soluției tehnice. 11. Referitor la alin. 5.2.13. „Sistem de degivrare / dezaburire parbriz special destinat folosirii când autospeciala este staționară”, contestatorul precizează că a solicitat autorității contractante să detalieze sistemul și caracteristicile tehnice ale acestuia, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertelor depuse, iar autoritatea contractantă a răspuns că, având în vedere multitudinea de soluții tehnice pentru cerința referitoare la „materialul antiderapant”, nu este relevant modul constructiv prin care este îndeplinită, atât timp cât scopul pentru care a fost solicitată este atins. 32

Astfel, contestatorul evocă prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016 și susține că autoritatea contractantă are obligația de a fi foarte precisă în elaborarea documentației, dacă dorește să achiziționeze echipamente de calitate și înaltă tehnologie. 12. Referitor la alin. 5.3.2.1. „Suprastructura modulară cu prindere directă pe șasiu prin intermediul unui cadru metalic (șasiu intermediar) cu elemente de preluare a șocurilor și torsionărilor. Superstructura va fi confecționată din aliaje de aluminiu anotizat, scheletul din aliaj de aluminiu anotizat cu elemente de asamblare demontabile din același material acoperit de tablă din aliaj de aluminiu anotizat aplicată prin lipire ,sistem culisabil amplasat în compartimentul pentru accesorii și echipamente pentru depozitare a minim trei furtunuri tip B în panglică și amplasat în apropierea unei guri de refulare a apei și spumei tip B care să permită conectarea la sistemul de pompare suporți de fixare rafturile sertarele panourile culisabile (dacă este cazul), etc. pe care sunt poziționate accesoriile să fie confecționate din aliaj de aluminiu anotizat și acoperite de tablă din aliaj de aluminiu anotizat”, contestatorul precizează că a solicitat autorității contractante să transmită descrierea tehnică exactă, procedeul folosit la „prinderea directă pe șasiu prin intermediul unui cadru”, având în vedere faptul că prinderea directă nu se face prin intermediul unui alt element de asamblare, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertelor depuse, cum poate fi confecționată o suprastructură din aliaje de aluminiu anodizat sau scheletul acesteia tot aliaj de aluminiu anodizat, care este explicația tehnică a faptului că scheletul suprastructurii este fabricat cu ajutorul elementelor de asamblare demontabile, respectiv șuruburi, piulițe, colțari din același material, respectiv aluminiu aliat care este foarte moale și care va duce la dezmembrarea acesteia într-un timp foarte scurt, care este explicația tehnica a cerinței privind asamblarea profilurilor de aluminiu ce compun scheletul suprastructurii cu elemente demontabile peste care se lipește tabla de aluminiu, făcând astfel imposibilă demontarea acestor profiluri, precum și folosirea de profile de aliaj de aluminiu anodizat, asamblate prin sudare sau lipire, peste care se lipește tabla de aluminiu anodizat. Contestatorul arată că în răspuns, autoritatea contractantă precizează că, având în vedere faptul că toate elementele structurii modulare (modulele suprastructurii) sunt montate pe un cadru metalic (șasiu intermediar - similar cu șasiul unui vehicul, pe care sunt montate toate componentele principale), acesta va fi prins direct pe șasiul vehiculului de bază al autospecialei. Metoda de prindere și elementele de preluare a șocurilor și a torsionărilor vor fi prezentate în cadrul ofertelor tehnice depuse de fiecare participant la licitație, nefiind formulată o cerință clară și fără echivoc în acest sens, prin descrieri sau schițe, de către autoritatea contractantă, astfel acceptându-se mai multe modalități de îndeplinire a cerinței. Totodată, contestatorul menționează că autoritatea contractantă nu consideră necesar precizarea în mod clar și fără echivoc cum poate fi 33

confecționată o suprastructură, deoarece producătorii de autospeciale au metode și compartimentări diferite, riscând astfel restricționarea sau îngrădirea participării unora la procedura de achiziție. Totodată, cerințele minimale formulate la acest punct, respectiv suprastructura „confecționată din aliaje de aluminiu anodizat; scheletul din aliaj de aluminiu anodizat cu elemente de asamblare demontabile din același material acoperit cu tablă din aliaj de aluminiu anodizat aplicată prin lipire”, sunt comune tuturor producătorilor de autospeciale, iar aceste cerințe implică o construcție a suprastructurii complet demontabilă, în vederea efectuării de reparații capitale, în caz de necesitate. Cu privire la răspunsul autorității contractante, contestatorul evocă următoarele: - cerința minimală a autorității contractantă, formulată în ce privește suprastructura, respectiv „confecționată din aliaje de aluminiu anodizat; scheletul de aluminiu anodizat cu elemente de asamblare demontabile din același material acoperit cu tablă din aliaj de aluminiu anodiat aplicată prin lipire”, nu este corectă din punct de vedere tehnic și ingineresc, întrucât dacă se asamblează două profile de aluminiu cu șurub în vederea posibilității demontării ulterioare, dar care se rigidizează prin lipirea unei foi de tablă peste ele, nu există nicio justificare logică și inginerească a acestei cerințe. - așa-zisa construcție a „suprastructurii complet demontabilă” este practic imposibilă, datorită faptului că, pentru a demonta pofilele, trebuie în primul rând dezlipită tabla de aluminiu care a fost aplicată prin lipire, iar aceasta duce la distrugerea profilelor de aluminiu, acestea nemaiputând fi recuperate. - autoritatea contractantă invocă, de asemenea, posibilitatea demontării complete a suprastructurii în vederea efectuării de reparații capitale, dar nu precizează la ce fel de reparații capitale se referă, în condițiile în care suprastructura nu poate fi reorganizată, deoarece autospeciala a fost omologată în configurația existentă. - reparații capitale nu se execută la suprastructurile asamblate din profile de aluminiu nici după o perioadă de 50 de ani, pentru că nu este necesar. Aluminiul anodizat nu este un material care să corodeze și, astfel, suprastructura nu se deteriorează. - în caz de accidente, cunoscându-se faptul că aluminiul nu poate fi îndreptat, modulele deteriorate se reconstruiesc integral. - asamblarea cu elemente demontabile implică două dezavantaje majore. Faptul că elementele demontabile (șurub, piuliță) se slăbesc în timp, producând deteriorarea suprastructurii pe de o parte, și pe de altă parte, costuri suplimentare inutile care nu prezintă niciun beneficiu, atât producătorului, cât și autorității contractante. Având în vedere faptul că autoritatea contractantă, în răspunsurile pe care le-a formulat, a invocat „multitudinea de soluții tehnice de care dispun producătorii”, în aprecierea contestatorului, trebuie să lase în acest caz producătorii să aleagă soluția tehnică optimă. 34

Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, ... solicită C.N.S.C. dispunerea de măsuri de remediere, în sensul eliminării/modificării/completării documentației de atribuire, suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației, precum și obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. În punctul său de vedere nr. 96215/16.10.2017, înregistrat la Consiliu cu nr. 43581/16.10.2017, ... solicită respingerea contestației ca nefondată, având în vedere următoarele aspecte: 1. Referitor la susținerea petentei potrivit căreia codul CPV 34144200-0 Vehicule pentru situații de urgență, menționat în fișa de date a achiziției la cap. II. 1.6) Clasificare CPV, autoritatea contractantă precizează că ... descrie cu totul alte echipamente decât cele a căror specificație tehnică este cuprinsă în documentație și consideră solicitarea „atribuirea corectă a codului CPV care să descrie exact echipamentul a cărei specificație este cuprinsă în documentația de atribuire” ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea acesteia, pe baza următoarelor argumente: Așa cum prevede Regulamentul (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28.11.2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului, codul CPV 34144200-0 - Vehicule pentru servicii de urgență și codul CPV cu codul 34144213-4 - Vehicule de stingere a incendiilor, se încadrează în aceeași categorie de CPV (identificată prin primele cinci cifre ale codului) și anume 34144. Astfel, autoritatea contractantă arată că serviciile oferite, prin unitățile subordonate, sunt servicii publice comunitare pe linia situațiilor de urgență și consideră că a ales corect codul CPV și nu se impune schimbarea acestuia. 2. Referitor la solicitarea contestatorului privitoare la „eliminarea prevederii fără a se limita la, precum și refacerea listei cu nominalizarea următoarelor echipamente: autopompe, vehicule de stingere a incendiilor”, autoritatea contractantă consideră aceasta ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea solicitării, pe baza următoarelor argumente: Autoritatea contractantă evocă prevederile art. 5 din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 2/2017: „Nu se poate solicita demonstrarea experienței similare prin furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul acordului-cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiția, fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului” și arată că în definirea experienței similare s-au avut în vedere, dar fără a se limita la acestea, autovehicule care să fie similare sau superioare celor prevăzute în obiectul acordului-cadru. Astfel, toate tipurile de autovehicule stipulate sunt similare sau superioare din punct de vedere constructiv cu 35

Autopompă cisternă de capacitate mărită 9000 litri și, în același timp, sunt similare ca și întrebuințare, „autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență”. În consecință, ... consideră că definirea experienței similare nu este de natură să restricționeze concurența, ci o extinde, dând voie și altor furnizori care au avut în portofoliul lor achiziții pentru furnizarea de produse de o complexitate comparabilă sau superioare, să participe la procedura de achiziție publică. Astfel, autoritatea contractantă precizează că principiul de bază luat în considerare în stabilirea cerinței, este „cine poate mai mult poate și mai puțin”, astfel considerându-se că producătorii/furnizorii de produse superioare din punct constructiv pot produce/furniza și produsele ce fac obiectul acordului-cadru. Mențiunea petentei, potrivit căreia nu există clasificare CPV pentru anumite categorii menționate în fișa de date a achiziției, nu are temei legal deoarece acestea se regăsesc în Vocabularul Comun privind Achizițiile Publice, după cum urmează: 34221100-3 - Unități mobile de intervenție, 34221200-4 - Unități mobile de urgență și 34221300-5 - Unități de intervenție în caz de accident chimic. Totodată, solicitările contestatorului de a elimina sintagma „fără a se limita la”, reduce lista privind definirea experienței similare doar la autopompe și vehicule de stingere a incendiilor și ar conduce la restrângerea concurenței, fapt interzis de legislația specifică achizițiilor publice. 3. Referitor la solicitarea petentei privitoare la „cerința din caietul de sarcini, privind deținerea ISO 9001 să fie formulată în fișa de date a achiziției la acest capitol, astfel încât să nu devină o clauză nescrisă, în conformitate cu art. 30 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016”, autoritatea contractantă o consideră ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea acestei solicitări, pe baza următoarelor argumente: Prin opțiunea autorității contractante de a nu completa fișa de date a achiziției cu cerința privind depunerea unor certificate ISO se subînțelege faptul că se aplică prevederile art. 30 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, asupra tuturor mențiunilor referitoare la standardul ISO 9001:2015. Astfel, corespunzător celor menționate mai sus, autoritatea contractantă precizează că nu va exclude din procedura de achiziție publică ofertanții care nu depun certificarea ISO. 4. Referitor la afirmația contestatorului potrivit căreia „criteriul tehnic nr. 1 este în contradicție cu criteriul tehnic nr. 3, respectiv lățimea autospecialei fiind permanent aceeași, restricționată de către legiuitor, scăderea lungimii autopompei presupune automat creșterea înălțimii autopompei, ținând cont de cei doi parametri de dimensiune ficși, respectiv lățimea vehiculului și capacitatea volumetrică a rezervorului de apă”, autoritatea contractantă apreciază că solicitarea „reanalizarea modalității de atribuire a punctelor aferente celor două criterii tehnice în scopul eliminării contradicției actuale” ca fiind neîntemeiată și 36

nejustificată și solicită respingerea respectivei solicitări, pe baza următoarelor argumente: Autoritatea contractantă susține că este important de menționat faptul că cei doi parametrii (lungime și lățime) nu sunt ficși, ci sunt parametrii maximali, limitați de legislația specifică, în speță O.G.R. nr. 43/2007, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, producerea unor autovehicule care să aibă acești parametri mai mici decât cei prevăzuți de legiuitor, ar conduce la obținerea de avantaje tehnice (de manevrare) pentru autoritatea contractantă. Astfel, criteriile de atribuire nr. 1 și nr. 3 nu sunt în contradicție, ci accentuează cerințele operaționale ale autorității contractante, deoarece, în funcție de soluția constructivă aleasă și de repartizarea cât mai eficientă a compartimentelor, se poate realiza o autospecială cât mai compactă, de lungime și înălțime cât mai reduse, cu un centru de greutate cât mai coborât, potrivită regimului de exploatare specific acesteia. Din aceste motive, se consideră că respectivul contestator nu dispune de experiența și cunoștințele tehnice necesare pentru a realiza o autospecială de stingere și nici nu înțelege/cunoaște necesitățile operaționale ale autorității contractante. Autoritatea contractantă susține că are clar definit, din punct de vedere tehnic și operațional, tipul echipamentelor cu care dorește să echipeze autospeciala, dar nu are cum să previzioneze cu exactitate ce va fi livrat de ofertantul declarat câștigător. În considerarea celor evocate, autoritatea contractantă precizează că un alt aspect foarte important de avut în vedere este că autospecialele ce se intenționează a fi achiziționate prin această procedură de atribuire, urmează să înlocuiască vechile autopompe cisterne de capacitate mărită (APCA) - 9000 litri, pe șasiu de ROMAN 12.215, care au dimensiunile de gabarit Lxlxh de 8600 mm x 2500 mm x 3100 mm. În cadrul achizițiilor din anii anteriori, de autovehicule similare, nu au fost solicitați acești factori de evaluare, obținând-se în procesul de achiziție vehicule mai înalte și mai lungi, care s-au dovedit a fi mai greu de parcat și manevrat în spații înguste (vehiculul APCA 9000 6x6 - an 2015, cu dimensiunile de gabarit 10550 x 2550 x 3550, APCA 9000 6x6 - an 2015, cu dimensiunile de gabarit 9625 x 2550 x 3250 și APCA 5000 4x4 - an 2015, cu dimensiunile de gabarit 8550 x 2550 x 3400). Astfel, din dimensiunile de gabarit menționate la vehiculele de mai sus, se pot observa următoarele: - dimensiunile de gabarit pe șasiu de ROMAN 12.215 ( Lxlxh de 8600 mm x 2500 mm x 3100 mm) sunt aproape egale cu ale autospecialei APCA 5000 4x4 - an 2015 (Lxlxh de 8550x2550 x3400 mm); - dimensiunile de gabarit pe șasiu de ROMAN 12.215 ( Lxlxh de 8600 mm x 2500 mm x 3100 mm) sunt mai mici decât cele solicitate prin specificația tehnică, în consecință se poate concluziona că se pot 37

produce vehicule similare cu dimensiuni de gabarit mai mici, fapt ce avantajează autoritatea contractantă în îndeplinirea misiunilor specifice. Autoritatea contractantă menționează că nu încercă să facă experimente, ci dorește dotarea cu autospeciale cât mai performante din punct de vedere tehnic, astfel încât cheltuirea banului public să fie cât mai eficientă în raport cu îndeplinirea cerințelor operative ale structurilor profesioniste pentru situații de urgență. 5. Referitor la afirmațiile contestatorului privitoare la specificația tehnică, Cap. 4 Organizare general, componență - aliniatul 4.3.1.1.3, Cap. 5 Caracteristici tehnice - aliniatul 5.1.7, aliniatul 5.2.2.2, aliniatul 5.2.6.4, aliniatul 5.2.7.2, aliniatul 5.2.7.5, aliniatul 5.2.9.13, aliniatul 5.2.13, aliniatul 5.3.2.1, autoritatea contractantă face următoarele aprecieri: Cap. 4. aliniatul 4.3.1.1.3. Contestatorul, din lipsa experienței în acest domeniu și a cunoștințelor tehnice privitoare la această categorie de produse, omite faptul că sunt mai mulți constructori consacrați de agregate de pompare pe piață, cu soluții constructive diferite. În vederea asigurării unui cuplu mare necesar agregatului de pompare în momentul amorsării, dar și în momentul refulării la joasă sau înaltă presiune, acești constructori adoptă soluții tehnice ce exclud orice riscuri ce pot apărea în funcționare. Producătorii de agregate de pompare furnizează documentația necesară și certificate de calitate la prezentarea ofertelor, în cadrul procedurilor de achiziție. Totodată, autoritatea contractantă execută teste funcționale la regimuri limită de lucru, la verificarea prototipului autospecialei, în vederea certificării proprii a performanțelor agregatului de pompare. Soluția tehnică adoptată de constructorul agregatului de pompare pentru lanțul cinematic de antrenare de constructorul agregatului de pompare, nu este relevantă atâta timp cât îndeplinește cerințele caietului de sarcini. Autoritatea contractantă arată că precizări asupra aspectului semnalat de contestator ar duce la limitarea soluțiilor tehnice și implicit la limitarea numărului potențialilor ofertanți. Acest fapt conduce la încălcarea prevederilor legale la care chiar acesta face referire în notificările transmise, respectiv art. 49 și 50 din Legea nr. 98/2016. Cap. 5 aliniatul 5.1.7. Autoritatea contractantă consideră că viteza maximă și distanța parcursă pe un teren accidentat cu declivități de minim 25 grade nu sunt relevante pentru cerințele operaționale ale sale, ci doar capacitatea de a depăși astfel de porțiuni de traseu dificil (drumuri neamenajate). Având în vedere faptul că autospeciala nu a fost solicitată pentru competiții off- road, testele pe terenuri neamenajate cu declivități de minim 25 grade se vor executa la viteză redusă, atât din motive de siguranță, cât și pentru a nu deteriora autospeciala și echipamentele din dotare. Ținând cont că testele, dar și exploatarea reală, în aceste condiții dificile de rulare, se realizează la viteze reduse, menționarea unei viteze și a unei lungimi a traseului nu este deloc relevantă, fapt cunoscut de cineva cu 38

experiență și cunoștințe tehnice, care intenționează să livreze astfel de autospeciale. Aliniatul 5.2.2.2. Autoritatea contractantă menționează faptul că producătorii de autoșasiuri compatibile cu astfel de autospeciale nu apelează la cutii de viteze automate de calitate scăzută, deoarece riscă să consume resurse suplimentare pentru asigurarea reparațiilor în perioada de garanție. Totodată, având în vedere multitudinea de soluții tehnice pentru această cerință, nu este relevant modul cinematic-mecanic-electronic prin care este îndeplinită. Orice soluție este acceptată de autoritatea contractantă, atât timp cât schimbarea treptelor de viteză în funcție de condițiile de rulare se realizează fără intervenția conducătorului auto. Aliniatul 5.2.6.4. La acest punct, autoritatea contractantă consideră că respectivul contestator este rău intenționat prin exemplul pe care îl dă, respectiv „asistarea la plecarea din rampă efectuându-se cu ajutorul unui membru al echipajului” și nu este de acord cu faptul ca s-a ajuns la asimilarea unui sistem cu o persoană. În plus, acesta face și afirmații tendențioase precum că autoritatea contractantă ar putea considera această soluție (deloc tehnică) acceptabilă la evaluarea ofertelor. Având în vedere multitudinea de soluții tehnice pentru această cerință, nu este relevant modul cinematic-mecanic-electronic prin care este îndeplinită. Orice soluție este acceptată de autoritatea contractantă, atât timp cât asistența la pornirea în rampă este asigurată fără intervenția conducătorului auto. Aliniatul 5.2.7.2. Contestatorul, fie din lipsă de experiență în domeniu, fie din lipsa cunoștințelor tehnice, nu a sesizat că în formularea contestației a redactat „eliminarea compartimentelor” în loc de „iluminarea compartimentelor” și dacă chiar a vrut să se refere la eliminarea compartimentelor, autoritatea contractantă nu are ce răspuns să furnizeze. Dacă se face referire la „iluminarea compartimentelor”, având în vedere multitudinea de soluții tehnice posibile pentru această cerință, autoritatea contractantă arată că nu este relevant modul electronic prin care este îndeplinită. Orice soluție este acceptată de autoritatea contractantă, atât timp cât cerința este îndeplinită. Proiectul (schema electrică și componentele necesare) pentru instalația electrică suplimentară va fi realizat de fiecare producător, în funcție de soluția tehnică proprie aleasă. Aliniatul 5.2.7.5. Autoritatea contractantă precizează că singurul aflat în situația de a fi confuz este contestatorul, deoarece un producător/furnizor serios de astfel de autospeciale cunoaște faptul că la ofertare, la această cerință, răspunde în mod automat cu fișa tehnică a autoșasiului, care oferă informații complete privitoare la numărul și capacitatea bateriilor de acumulatori, puterea alternatorului și alte informații relevante despre 39

instalația electrică de bază a vehiculului. Astfel, îndeplinirea acestei cerințe va fi asumată în faza de ofertare și evaluare a ofertelor, iar îndeplinirea ei se poate verifica funcțional la recepția prototipului. Aliniatul 5.2.9.13. La acest punct, autoritatea contractantă precizează că ... dovedește că deține cunoștințe privitoare la camere video tip PTZ, care au în componență sistem de rotire și înclinare (prescurtare de la Pan&Tilt- Zoom, adică Rotire&înclinare-Mărire). Afirmația lipsită de spirit tehnic că nu poate avea o rotire independentă față de blocul de lumini, este complet eronată și oricum tehnologia ce implică construcția și funcționarea acestor camere nu are nimic de a face cu ingineria construcției de autovehicule. Având în vedere multitudinea de soluții tehnice pentru această cerință, nu este relevant modul constructiv prin care este îndeplinită, dar camera are posibilitate de rotire independentă față de rotirea blocului lămpilor de iluminat. Contestatarul dovedește încă o dată, prin afirmația că „cerința privind montarea stâlpului de iluminat astfel încât, pe timpul intervenției, jetul de apă al tunului montat pe suprastructură, să nu întâlnească în rotirea sa de 360 grade stâlpul de iluminat”, că nu a citit cu atenție specificația tehnică, această cerință nefiind formulată de autoritatea contractantă. Astfel, autoritatea contractantă explică faptul că poziționarea stâlpului de iluminat extensibil va fi stabilită de producătorul autospecialei în funcție de compartimentarea aleasă, fără a influența rotirea tunului de apă. În caietul de sarcini s-a solicitat ca poziționarea stâlpului să nu influențeze operarea tunului de apă. Nu se regăsește în caietul de sarcini nici o cerință ca jetul de apă al tunului să nu întâlnească stâlpul de iluminat, pe o circumferință de 360 de grade, ci doar posibilitatea rotirii tunului la n x 360 grade în plan orizontal. Aliniatul 5.2.13. Autoritatea contractantă arată că ... este vădit tendențios prin exemplul pe care îl dă și, în plus, face și afirmații răuvoitoare, precum că s-ar putea considera această soluție acceptabilă la evaluarea ofertelor. Totodată, contestatorul nu realizează că pct. 5.2.13. „Sistem de degivrare / dezaburire parbriz special destinat folosirii când autospeciala este staționară”, face parte din dotările suplimentare ale autoșasiului. Aliniatul 5.3.2.1. Autoritatea contractantă apreciază că, fie din lipsă de experiență, fie din lipsa cunoștințelor privitoare la confecțiile metalice specifice construcției de autospeciale, contestatorul nu cunoaște metode și procedee specifice. Astfel, panourile de aluminiu se pot dezlipi fără a fi distruse și pot fi recuperate uneori și în totalitate, chiar dacă acest lucru nu reprezintă un lucru pe care autoritatea contractantă l-a solicitat prin caietul de sarcini. Cu toate că autospeciala a fost omologată în configurația în care a fost achiziționată, nimic nu împiedică autoritatea contractantă să o reorganizeze ulterior și să o omologheze din nou, dacă acest lucru este 40

necesar. Chiar dacă nu sunt necesare reparații capitale, în exploatare pot apărea evenimente tehnice ce duc la necesitatea efectuării unor intervenții de refacere a stării inițiale, ce implică demontarea parțială sau totală a suprastructurii și înlocuirea unor elemente componente. În cazul deformării suprastructuri datorate unui accident, unele componente ale structurii autospecialei pot fi îndreptate. Există o multitudine de soluții tehnice ce împiedică slăbirea elementelor demontabile (șurub, piuliță) cum ar fi șaibe grover (antidesfiletare), paste speciale care se aplică pe filete, etc. Totodată autospeciala va respecta graficul de revizii, iar aceste slăbiri ale elementelor demontabile pot fi remediate, dacă este cazul. Autoritatea contractantă precizează că nu consideră că îngrădește accesul unor operatori economici la procedura de atribuire prin cerințele de la pct. 5.3.2.1. din specificația tehnică, deoarece toți producătorii de autospeciale au posibilitatea tehnică de a construi acest tip de suprastructură, dar o parte dintre aceștia preferă alte moduri de îndeplinire a acestui punct, pe care autoritatea contractantă nu le acceptă (alte tipuri constructive de suprastructuri). Concluzionând, ... susține că, prin toate aceste cerințe pe care contestatorul le-a formulat, nu face decât să demonstreze că nu cunoaște domeniul de activitate al autorității contractante, nu are experiența și cunoștințele tehnice necesare abordării domeniului de activitate ce implică proiectarea, construcția, repararea și exploatarea autospecialelor de intervenție în situații de urgență și s-a adresat necorespunzător autorității contractante, fiind în mod vădit ironic și tendențios în exprimări. 6. Cu privire la solicitarea contestatorului de a „preciza clar și fără echivoc” diferite aspecte de natură tehnică, autoritatea contractantă consideră că a elaborat documentația de atribuire, inclusiv răspunsurile la solicitările de clarificări cu trimitere la aceasta, în conformitate cu art. 49 și art. 50 din Legea nr. 98/2016, acționând într-o manieră transparentă și proporțională, ce nu conduce la restrângerea artificială a concurenței, respectiv în conformitate cu art. 154 din Legea nr. 98/2016, realizând o informare completă, corectă și precisă. 7. Referitor la solicitarea petentei în legătură cu obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației, aceasta o consideră ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea respectivei solicitări, întrucât aceasta a făcut dovada inexistenței culpei în cadrul procedurii de atribuire și solicită respingerea capătului de cerere din contestație referitor la cheltuielile de judecată. Pe cale de consecință, în temeiul Legii nr. 101/2016 și în contradictoriu cu motivele și argumentele invocate de ..., ... solicită C.N.S.C. să respingă contestația ca nefondată. 41

Prin adresa fără număr de înregistrare și nedatată, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 46766/03.11.2017, ... transmite note scrise, în care face aprecieri referitoare la: - prevederile fișei de date a achiziției, cap. II.1.6) Clasificare CPV, arătând că respectivul cod se referă la alte tipuri de echipamente, decât cele a căror specificații tehnice sunt descrise în documentația de atribuire; - cap. III.2.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională din fișa de date a achiziției, precizând că nu există clasificări CPV pentru categoriile menționate în aceasta; - motivația din răspunsul transmis la notificarea prealabilă; - prevederile criteriilor de atribuire, respectiv cap. IV. Criterii de atribuire, care sunt inaplicabili pentru „Lungime autospecială” și „Înălțime autospecială”, întrucât aceștia nu reflectă niciun avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea acestora. Pe cale de consecință, ... solicită C.N.S.C. aplicarea prevederilor art. 212 alin. (2) lit. c), cu anularea procedurii de atribuire, având în vedere faptul că modificarea factorilor de evaluare este nelegală. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de autoritate contractantă, ... a inițiat o procedură de licitație deschisă, aplicată integral prin utilizarea mijloacelor electronice, organizată în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect „Autopompă cisternă de capacitate mărită 9.000 litri”, cod CPV 34144200-0 Vehicule pentru servicii de urgență (Rev.2), prin publicarea în S.E.A.P. a anunțului de participare nr. .../12.09.2017. În conformitate cu prevederile Legii nr. 101/2016, ... și ... au transmis

autorității

contractante

notificările

prealabile

nr. 379/21.09.2017 și nr. 111/22.09.2017, la care, aceasta a răspuns prin adresele nr. 95967/25.09.2017 și nr. 96003/27.09.2017, precizând faptul că nu adoptă măsuri de remediere. Cu privire la capetele de cerere din contestațiile formulate, referitoare la suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea acestora,

Consiliul

s-a

pronunțat

prin

Încheierea

nr. 533/C7/3592/09.10.2017,

respectiv

Încheierea

nr. 543/C7/3612/12.10.2017, dispunând suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea cauzei. Preliminar, înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor contestate de către ... și ..., Consiliul are în vedere punctarea unor elemente din cadrul documentaţiei de atribuire, cu scopul de a determina „obiectul” achiziției publice în cauză și complexitatea acordului-cadru. Obiectul achiziției publice supus procedurii de atribuire în cauză îl constituie furnizarea de autopompe cisterne de capacitate mărită 9000 litri (cantitate minimă estimată 50-cantitate maximă estimată 1000), derularea contractelor subsecvente având și o componentă de mentenanță a autospecialelor (toate categoriile de revizii și reparații executate pentru autoșasiu, suprastructură, agregat de pompare, 42

motoagregate, accesorii și echipamente din inventarul de complet) care va fi asigurată de către furnizor, precum și o componentă de specializare/instruire a personalului autorității contractante privind utilizarea autospecialei și a echipamentelor din dotare, a câte unui utilizator pentru fiecare produs (aspecte evidențiate în cadrul Caietului de sarcini, înregistrat sub nr. 85079/05.09.2017 la capitolul D3 „Service, asistență tehnică și mentenanța produsului. Specializarea personalului”). Așadar, ținând seama de cele menționate anterior, Consiliul constată că, deși ponderea cea mai mare din valoarea achiziției o reprezintă furnizarea autospecialelor, obiectul acordului cadru este unul complex, presupunând și două componente, una de mentenanță și alta de specializare/instruire a personalului. În aceste condiții, în verificarea aspectelor contestate de către ... și ..., Consiliul va avea în vedere dacă în elaborarea și întocmirea documentației de atribuire, autoritatea contractantă a ținut cont de complexitatea obiectului contractului de achiziție publică. De asemenea, analizând criticile aduse de către ... și ..., Consiliul constată că acestea coincid în marea lor majoritate (cerințele privind experiența similară, factorii de evaluare „criteriul tehnic nr. 1” și „criteriul tehnic nr. 3” și cerința privind prezentarea pentru producător a ISO 9001:2015), criticile distincte și diferite fiind cele referitoare la faptul că ... nu a prevăzut un mecanism de ajustare a prețului contractului și la faptul că, la nivelul documentației de atribuire, nu se regăsesc informații concrete cu privire la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente, iar modalitatea de stabilire a celui mai mic/mare contract subsecvent apare a fi artificial stabilită și legate de criteriul tehnic nr. 4 – pondere 15% - descriere - Putere specifică a autospecialei (13,24 Kw/t conform pct. 5.1.4 din specificația tehnica nr. 84631/11.08.2017) (critici formulate de către contestatorul ...), precum și criticile legate de codul CPV ales de autoritatea contractantă și cele referitoare la o serie de specificații tehnice impuse prin caietul de sarcini, a căror modificare este solicitată de către ... Într-o atare situație, în soluționare, Consiliul se va raporta la ordinea înregistrării pe rolul C.N.S.C. a celor două contestații, și constatând că prima contestație este cea formulată de către ..., urmează a verifica, mai întâi, criticile distincte formulate de acest contestator, cu excepția criticilor formulate cu privire la criteriul tehnic nr. 4 ce vor fi analizate împreuna cu cele referitoare la criteriile nr. 1 și 3. Astfel, în ceea ce privește aspectul legat de faptul că ... nu a prevăzut un mecanism de ajustare a prețului, Consiliul reține următoarele aspecte: Contestatorul reclamă faptul că autoritatea contractantă nu a prevăzut un mecanism de ajustare a prețului contractului, iar raportat la complexitatea și valoarea estimată a procedurii de atribuire, apreciază că aceasta era obligată să întreprindă cel puțin o serie de demersuri care, odată parcurse, nu puteau decât să conducă la concluzia că introducerea 43

unui mecanism de ajustare a prețului este obligatorie prin prisma interesului economic direct cuantificabil al acesteia. Argumentele aduse în favoarea prevederii unui mecanism de ajustare a prețului contractului de societatea contestatoare vizează aspecte legate: ” (...) - omisiunea introducerii unui mecanism de actualizare a prețului unitar care se exprimă și ofertează în lei, este de natură să inducă un element de incertitudine major care va fi abordat de operatorii economici fie prin luarea în considerare a unei marje de risc funcție de propriile politici comerciale, cu consecința dezavantajării autorității contractante prin asumarea obligației de a plăti și această marjă de risc pe lângă prețul în lei al produsului, fie prin ignorarea acestui risc cert și ofertarea unui preț cât mai scăzut care, la un moment dat va deveni neacoperitor și va conduce la imposibilitatea livrării produselor. - ambele ipoteze sunt de natură să descurajeze manifestarea liberei competiții în cadrul procedurii de atribuire, motiv pentru care vă solicităm să procedați la completarea documentației de atribuire cu un mecanism de actualizare a prețului contractelor subsecvente, iar răspunsul autorității contractante a fost unul sumar - mecanismul de actualizare a prețului este doar o opțiune și nu o obligație”. Astfel, contestatorul menționează că prin refuzul ajustării prețului, achizitoarea pune ofertanții în fața a două posibile soluții: fie se depun oferte de preț care să includă eventualul risc, de unde rezultă un preț mai mare încă de la semnarea contractului, indiferent dacă intervine sau nu acel risc, cu consecința afectării bugetului public, fie nu includ riscul în oferta de preț, în ideea de a câștiga neapărat acel contract, expunându- se astfel riscului de a nu mai putea să-și execute obligațiile, ceea ce va conduce la rezilierea contractului. În replica la cele reclamate, autoritatea contractantă a susținut, pe de o parte că ajustarea prețului contractului este o opțiune și nu o obligație, iar pe de altă parte a invocat faptul că pe parcursul derulării contractului (4 ani) vor apărea noi generații de autovehicule și instalații speciale, fapt care va implica scăderea generațiilor mai vechi (datorită perimării tehnologiei), scădere care va compesa eventuala creștere a cursului euro, invocată de ... Așa cum a fost mai sus reținut, obiectul contractului îl constituie furnizarea de autopompe cisterne de capacitate mărită 9000 litri (cantitate minimă estimată 50-cantitate maximă estimată 1000), derularea contractelor subsecvente având și o componentă de mentenanță a autospecialelor (toate categoriile de revizii și reparații executate pentru autoșasiu, suprastructură, agregat de pompare, motoagregate, accesorii și echipamente din inventarul de complet) care va fi asigurată de către furnizor, precum și o componentă de specializare/instruire a personalului autorității contractante privind 44

utilizarea autospecialei și a echipamentelor din dotare, a câte unui utilizator pentru fiecare produs. Astfel că nu se poate tăgădui gradul de complexitate al obiectului procedurii de atribuire. Dispozițiile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 impun autorității contractante obligația documentării și parcurgerii etapei de planificare și pregătire a procedurii de atribuire. Iar potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, prin intermediul strategiei de contractare achizitoare trebuie să documenteze deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziției în legătură cu o serie de aspecte. Printre acestea se află și mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a acestora. Din lecturarea Strategiei de contractare nr. 95781/05.09.2017 Consiliul constată că prin raportare la dispozițiile legale mai sus amintite, care impun autorității contractante obligația documentarii și parcurgerii etapei de planificare și pregătire a procedurii de atribuire, dar și obligația abordării și justificării la nivelul strategiei de contractare a mecanismelor de plată în cadrul contractului, a alocării riscurilor în cadrul acestuia, a măsurilor de gestionare a acestor riscuri, a justificărilor privind modul de stabilire a valorii estimate și a oricăror altor elemente legate de obținerea de beneficii pentru autoritatea contractantă, niciunul din aspectele evocate nu se regăsește în cadrul strategiei de contractare. Dispozițiile art. 28 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 prevăd posibilitatea ajustării prețului contractului, în anumite condiții, astfel: ”În condițiile art. 221 din Lege, pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat prin actualizare în cazul în care pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elementele constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului.” Modificarea și ajustarea preţului este reglementată de prevederile art. 28 coroborat cu art. 164 din H.G. nr. 395/2016 cu modificările şi completările ulterioare, iar posibilitatea de ajustare a preţului trebuie să fie precizată atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. Sunt relevante în soluționare argumentele aduse de ... în favoarea prevederii unui mecanism de ajustare a prețului contractului, respectiv: - are controlul asupra definirii mecanismului de ajustare și a condițiilor în care se efectuează aceasta; - poate evalua riscul și poate estima care sunt costurile în cazul intervenirii unui astfel de risc, astfel încât să-l introducă în buget; - în cazul intervenției unor evenimente definite ca factori în mecanismul de ajustare a prețului, beneficiarul limitează riscul rezilierii contractului din pricina imposibilității furnizorului de a-și executa obligațiile, devenite, astfel, prea împovărătoare; - includerea unui astfel de mecanism de ajustare a prețului stimulează concurența la acordarea contractului în favoarea acelui 45

ofertant care are un preț competitiv și nu se împovărează bugetul autorității contractante; - ajustarea prețului funcționează și în jos, adică în sensul micșorării prețurilor, ceea ce nu poate decât să fie în avantajul beneficiarului. Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile (atribuirea fiind rezultatul unui proces care se derulează în mai multe etape) deci și a elaborării etapelor procesului de achiziție publică, inclusiv a etapei de planificare/pregătire a achiziției. În consecință, raportat la toate aspectele evocate, Consiliul constată temeinicia criticii formulate de ... și obligă autoritatea contractantă ... să stabilească modul concret de ajustare a prețului, în condiţiile expres prevăzute în Legea nr. 98/2016 și H.G. nr. 395/2016, prin inserarea în documentația de atribuire a unei clauze de revizuire/ajustare a prețului acordului-cadru(contractelor subsecvente). În ceea ce privește aspectul legat de faptul că la nivelul documentației de atribuire nu se regăsesc informații concrete cu privire la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente, iar modalitatea de stabilire a celui mai mic/mare contract subsecvent apare a fi artificial stabilită, Consiliul reține următoarele aspecte: În conformitate cu dispozițiile art. 109 din H.G. nr. 395/2016, „(1) Acordul-cadru trebuie să prevadă, pentru contractele subsecvente care urmează să fie atribuite, elementele/condițiile considerate esențiale, care se referă la: a) obligațiile pe care operatorul/operatorii economic/economici și le-a/le-au asumat prin propunerea tehnică prezentată în cursul procedurii de atribuire, în special în ceea ce privește caracteristicile tehnice - funcţionale şi de performanţă - ale produselor care urmează să fie furnizate, descrierea serviciilor care urmează să fie prestate şi nivelul calitativ al acestora, descrierea lucrărilor care urmează să fie executate şi nivelul calitativ al acestora, duratele/termenele de livrare, de prestare sau de execuţie începând din momentul încheierii contractului, garanţiile acordate, orice alte elemente care au fost luate în considerare în procesul de analiză şi evaluare a propunerilor tehnice; b) preţul/tariful unitar sau preţurile/tarifele unitare, alte angajamente financiare sau comerciale, c) condiţii specifice, coeficienţi de ajustare şi formule de ajustare a preţurilor, după caz; d) orice alte elemente/clauze pe care autoritatea contractantă le consideră necesare. (2) În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici, iar contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiţiei, acordul-cadru trebuie să prevadă: a) elementele/condiţiile care rămân neschimbabile pe întreaga durată a respectivului acord; 46

b) numărul maxim de operatori economici cu care se încheie acordul-cadru, conform celor precizate în cadrul anunţului de participare; c) elementele/condiţiile care vor face obiectul reluării competiţiei pentru atribuirea contractelor subsecvente. Având în vedere că în anunțul de participare nr. .../12.09.2017, aferent prezentei proceduri de atribuire, este menționat că acordul-cadru va fi încheiat cu mai mulţi operatori economici, iar contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiţiei și raportat la criticile aduse de către ..., Consiliul va efectua verificarea informațiilor furnizate de către ... în ceea ce privește calendarul de atribuire a contractelor subsecvente pentru fiecare dintre cei patru ani de derulare cât și în ceea ce privește cantitățile minime/maxime aferente fiecărui contract subsecvent, ca informații minime obligatorii pe care autoritatea contractantă trebuia să le furnizeze. În acest sens, se reține că autoritatea contractantă a respectat dispozițiile legale incidente, furnizând cel puțin următoarele informații minime: - cantitățile minime (min 50 CPL) și maxime (1000 CPL) prevăzute a fi achiziționate prin acordul-cadru, respectiv prin contractele subsecvente aferente acestuia, aceste cantități fiind estimative (contract subsecvent: min 5 CPL/max 50 CPL)-a se vedea mențiunea din fișa de date a achiziției, punctul II.2.1) „Cantitatea totală sau domeniul”; -calendarul de atribuire este tot estimativ, variabilitatea acestuia fiind indusă de sursele de finanțare (europene nerambursabile și fonduri bugetare), alocarea sumelor necesare încheierii contractelor subsecvente fiind diferențiată ca timp funcție de disponibilitatea celor două surse, autoritatea contractantă punctând la cap. II.1.4) „Informații privind acordul-cadru”, la secțiunea „Frecvența și valoarea contractelor ce urmează a fi atribuite” că acestea se vor efectua „anual/semestrial/trimestrial, funcție de fondurile alocate cu această destinație și nevoile autorității contractante” - în fișa de date, pct. VI.3) „Alte informații” și în proiectul de acord- cadru, la art. 10, se prevede modalitatea de atribuire a contractelor subsecvente, respectiv faptul că, pentru fiecare contract subsecvent ce se intenționează a fi atribuit, promitentul achizitor va transmite concomitent o invitație de participare la reofertare către toți promitenții furnizori semnatari ai acordului-cadru, iar reluarea competiției se va face electronic în SEAP; - în caietul de sarcini, la punctul A „Introducere, scopul achiziției”, este prevăzut faptul că livrarea produselor se va asigura în maxim 12 luni de la semnarea contractului subsecvent, termen ce acoperă integral perioada de 9 luni pe care o invocă ...; Din cele redate anterior, reiese fără putere de tăgadă că autoritatea contractantă a respectat dispozițiile legale aplicabile, furnizând cel puțin informațiile minime pe care era obligată să le aducă la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați de participarea la procedura de atribuire, astfel încât Consiliul respinge, ca nefondate, criticile formulate 47

de către ... sub acest aspect, constatând că nu poate fi vorba despre vreo utilizare improprie a acordului-cadru și de vreo încălcare de către ... a prevederilor art. 107 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, cum eronat susține contestatorul. Pentru aceste considerente, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, Consiliul respinge, ca nefondată, solicitarea formulată de către ... privind obligarea autorității contractante la inserarea în documentația de atribuire, atât a calendarului real de atribuire a contractelor subsecvente pentru fiecare dintre cei patru ani de derulare, cât și a cantităților minime/maxime aferente fiecărui contract subsecvent. Referitor la critica formulată de către ... în ceea ce privește codul CPV 34144200-0-„Vehicule pentru situații de urgență”, stabilit de ... pentru achiziția în cauză, Consiliul constată temeinicia susținerilor aduse de acest contestator, motiv pentru care le va admite, urmând să oblige autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, prin modificarea codului CPV 34144200-0-„Vehicule pentru situații de urgență” cu „CPV 34144213-4-Vehicule de stingere a incendiilor”. În susținerea deciziei luate, Consiliul are în vedere legislația europeană în materie, respectiv REGULAMENTUL (CE) NR.213/2008 AL COMISIEI din 28 noiembrie 2007, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce priveşte procedurile de achiziții publice, în ceea ce privește revizuirea CPV, care la art. 1) prevede că „Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 a stabilit Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV), un sistem unic de clasificare aplicabil achizițiilor publice, cu scopul de a unifica referințele folosite de entitățile și autoritățile contractante pentru descrierea obiectului achiziției.” Totodată, în actul normativ european se prevede Structura sistemului de clasificare, respectiv „1. CPV cuprinde un vocabular principal și un vocabular suplimentar. 2. Vocabularul principal se bazează pe o structură ramificată de coduri de până la nouă cifre, cărora le corespunde o denumire care descrie produsele, lucrările sau serviciile care reprezintă obiectul contractelor de achiziție.

Codul numeric cuprinde 8 cifre, subdivizate după cum urmează: — diviziuni, identificate prin primele două cifre ale codului (XX000000-Y); — grupe, identificate prin primele trei cifre ale codului (XXX00000- Y); — clase, identificate prin primele patru cifre ale codului (XXXX0000-Y); — categorii, identificate prin primele cinci cifre ale codului (XXXXX000-Y). 48

Fiecare dintre ultimele trei cifre conferă un grad mai mare de precizie în interiorul fiecărei categorii.” Așa cum a fost mai sus reținut, se are în vedere specificul contractului supus procedurii de atribuire (achiziționarea unui număr minim de 50 și maxim 1000 autopompe cisternă de capacitate mărită de 9000 litri) prin încheierea unui acord-cadru a cărui durată etse de 48 de luni. Autospecialele sunt destinate intervenției pentru stingerea incendiilor în mod urban și rural și trebuie să îndeplinească condiții tehnice și de calitate specificate în cadrul caietului de sarcini. Așadar, în vederea atribuirii contractului de furnizare supus procedurii de atribuire în cauză, achizitoarea a elaborat specificația tehnică aferentă autospecialelor. Luând în considerare cele reținute anterior, precum și definiția dată de legiuitorul român codului CPV, ca fiind „CPV-nomenclatorul de referință în domeniul achizițiilor publice, adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2.195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV)”(art. 3 alin. 1 lit. r din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice), Consiliul constată că I.G.S.U. a prevăzut codul CPV 34144200-0 „Vehicule pentru servicii de urgență” (Rev.2) în documentația de atribuire, fișa de date a achiziției, la cap. II.1.6)-Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizițiile), cod CPV care nu descrie echipamentele a căror specificație tehnică este cuprinsă în documentația de atribuire, deși în REGULAMENTUL (CE) NR.213/2008 AL COMISIEI din 28 noiembrie 2007, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce priveşte procedurile de achiziții publice, în ceea ce privește revizuirea CPV, se regăsește și codul CPV „CPV 34144213-4-Vehicule de stingere a incendiilor”, cod care ar corespunde „obiectului” achiziției publice în cauză și care ar descrie cât mai exact echipamentele ce se intenționează a se achiziționa. Astfel, Consiliul are în vedere că „obiectul” prezentei achiziții publice constă în furnizarea de autopompe cisternă, așadar autospeciale destinate clar pentru stingerea incendiilor, fapt pentru care, existând cod CPV distinct pentru acest tip de vehicule de stingere a incendiilor, autoritatea contractantă era obligată să coreleze obiectul achiziției publice cu codul CPV care îl descrie cât mai exact, incidente în cauză fiind dispozițiile art. 16 din HG nr. 395/2016, conform cărora „Obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului.” Or, raportat la textul legal citat anterior, care obligă autoritatea contractantă să pună în corespondență obiectul achiziției publice cu 49

codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, și la scopul principal al contractului în cauză, care constă în achiziționarea de autopompe cisternă destinate intervenției pentru stingerea incendiilor în mediu urban și rural (a se vedea mențiunea din „Specificația tehnică” nr. 84550 din 08.08.2017, punctul 1 „Destinație”-pagina 2 din 14 din D.A.P.), stabilirea de către ... a unui cod CPV atât de extins, motivat de faptul că activitățile sale specifice reies din însăși denumirea acesteia, astfel că serviciile oferite prin unitățile subordonate, sunt servicii publice comunitare pe linia situațiilor de urgență, nu poate fi acceptată, fiind în totală contradicție cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. Din lecturarea celor cuprinse în cadrul specificațiilor tehnice, Consiliul determină că autospecialele care fac obiectul contractului în cauză presupun un grad sporit de complexitate, atât din punct de vedere constructiv, cât și din punct de vedere al destinației/utilizării. Astfel sunt relevante în soluționare următoarele cerințe solicitate de achizitoare, respectiv: autospeciala va fi omologată la Registrul Auto Român, producătorul autospecialei sau reprezentantul autorizat va prezenta o declarație CE de conformitate pentru autospecială, pentru agregatul de pompare, ofertantul va prezenta documente emise de organisme specializate în domeniu care să certifice că producătorul/producătorii autospecialei, autoșasiului, agregatul de pompare și suprastructurii care intră în alcătuirea autospecialei, au implementate sistemele de asigurare a calității. În raport de cele mai sus amintite rezultă în mod evident importanța destinației acestor autospeciale, respectiv intervenții pentru stingerea incendiilor, acesta fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Este important de reținut și faptul că obiectul contractului de furnizare cuprinde (astfel cum este menționat la Capitolul D3 ”Service, asistență tehnică și mentenanța produsului. Specializare personalului” din cadrul caietului de sarcini) și o componentă de mentenanță a autospecialelor (toate categoriile de revizii și reparații executate pentru autoșasiu, suprastructură, agregat de pompare, motoagregate, accesorii și echipamente din inventarul de complet) care va fi asigurată de către furnizor, precum și o componentă de specializare/instruire a personalului autorității contractante privind utilizarea autospecialei și a echipamentelor din dotare, a câte unui utilizator pentru fiecare produs. Legiuitorul a menționat în cadrul legislației aplicabile importanța stabilirii de către autoritatea contractantă a corespondenței obiectului contractului de furnizare cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai fidel/exact, iar relevantă în descrierea amintită este activitatea desfășurată în vederea atingerii scopului contractului. Sunt incidente în soluționare și următoarele dispoziții legale din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv: - art. 3, alin. (1) lit. rr): „Specificaţiile tehnice - cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau 50

lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante”; - art. 50: ”(1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței; - (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici”; - art. 155, alin (6): ”Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici”; - art. 156, alin (1): „Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi: a) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de precişi pentru a permite ofertanţilor să determine obiectul contractului şi autorităţile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde naţionale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent; c) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, potrivit lit. a), şi prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale; d) prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici şi prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse.” Din economia textelor legale mai sus invocate se desprind următoarele aspecte: în cadrul caietului de sarcini, autoritatea 51

contractantă trebuie să își materializeze necesitățile, raportat la specificul activităţii sale şi la faptul că doreşte achiziţionarea unui autospeciale performante ce vor răspunde în condiţii optime îndeplinirii misiunilor specifice pentru stingerea incendiilor în mediu urban și rural. Cu alte cuvinte, autoritatea contractantă trebuie să identifice în mod obiectiv în ce constă necesitatea sa, vizavi de achiziționarea autospecialelor și să stabilească în cadrul caietului de sarcini specificațiile tehnice, astfel încât acestea să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici. În acest context, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă este singura în măsură să cunoască în mod exact necesităţile sale obiective, orice achiziţie care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a acestora reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor publice. Așadar, în raport de dispozițiile legale amintite, achizitoarea trebuia să identifice un cod CPV aferent vehiculelor de stingere a incendiilor, contrar susținerilor acesteia din punctul de vedere, potrivit cărora ”serviciile oferite de autoritatea contractantă, prin unitățile subordonate sunt servicii publice comunitare pe linia situațiilor de urgență”. Un argument în plus îl reprezintă și faptul că însăși autoritatea contractantă a stabilit în mod clar tipul și destinația autospecialelor ce se intenționează a se achiziționa, în „Strategia de contractare” nr. 95781/05.09.2017, la pagina 12/15, fiind menționat că „Produsele ce se intenționează a se achiziționa sunt destinate asigurării continuității și îndeplinirii misiunilor specifice în situații de urgență și anume pentru stingerea incendiilor în mediul urban și rural. Stingerea incendiilor necesită tehnică cu caracteristici tehnico-tactice speciale care implică: -Viteza de deplasare ridicată, corelată cu necesitate a respectării timpilor de reacție; -Realizarea în cel mai scurt timp a dispozitivului de intervenție prin folosirea utilajelor/aparaturii special existente pe autospeciale; -Utilizarea cu randament sporit a substanțelor de stingere, substanțe ce pot varia ca și compoziție în funcție de tipul incendiului; -Independența autospecialei prin: -Folosirea resurselor proprii de stingere; -Posibilitatea tehnică de a utiliza și alte surse de alimentare”. Mai mult, Consiliul nu poate să primească susținerea autorității contractante conform căreia în Regulamentul (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28.11.2007, codul CPV 34144200-0 - Vehicule pentru servicii de urgență și codul CPV cu codul 34144213-4 - Vehicule de stingere a incendiilor, se încadrează în aceeași categorie de CPV (identificată prin primele cinci cifre ale codului) și anume 34144, în condițiile în care, astfel cum s-a reținut anterior în considerente, codul numeric cuprinde 8 cifre, subdivizate, structură prin care se urmărește indicarea cât mai exactă a denumirii care descrie produsele ce reprezintă obiectul contractelor de achiziție, la punctul 3 fiind precizat că „Fiecare 52

dintre ultimele trei cifre conferă un grad mai mare de precizie în interiorul fiecărei categorii.” Or, în condițiile în care, în categoria de CPV (identificată prin primele cinci cifre ale codului) și anume 34144, există un cod care, prin ultimele trei cifre 213, conferă un grad mai mare de precizie în interiorul categoriei 34144 și care corespunde scopului principal al contractului și obiectului acestuia, respectiv „vehicule de stingere a incendiilor”, Consiliul constată că autoritatea contractantă ... nu a respectat dispozițiile art. 16 alin. (2) din HG nr. 395/2016, încălcând, totodată, și prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2-16, privind achizițiile publice, care prevăd că „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire.” Într-o atare situație, luând în considerare cele menționate anterior, Consiliul admite critica formulată de către ... în ceea ce privește codul CPV 34144200-0-„Vehicule pentru situații de urgență”, stabilit de ... pentru achiziția în cauză, motiv pentru care, în baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, obligă autoritatea contractantă ... să remedieze documentația de atribuire, prin modificarea codului CPV 34144200-0-„Vehicule pentru situații de urgență” cu „CPV 34144213-4-Vehicule de stingere a incendiilor”. Constatând că această critică ce vizează codul CPV aferent „Obiectului” procedurii de atribuire în cauză este în strânsă legătură cu cea privind cerința minimă de calificare referitoare la „experiența similară” (principalele livrări de produse în ultimii 3 ani anteriori datei limită de depunere a ofertelor), a cărei modificare este solicitată atât de către ..., cât și de către ..., în sensul eliminării sintagmei „fără a se limita la”, precum și prin refacerea listei, cu nominalizarea echipamentelor „Autopompe” și „Vehicule de stingere a incendiilor”, Consiliul are în vedere atât argumentele prezentate anterior în motivare, cât și următoarele considerente: În fișa de date a achiziției, la capitolul III.2.3.a)-„Capacitatea tehnică și/sau profesională”, „Informații și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerințelor menționate”, s-a prevăzut „Operatorii economici vor demonstra că au produs/furnizat autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență, cum ar fi, dar fără a se limita la: Vehicule de pompieri; Camioane de scară turnantă; Autopompe; Vehicule de stingere a incendiilor; Unități mobile de intervenție; Unități mobile de urgență; Unități de intervenție în caz de accident chimic”. În justificarea cerinței minime de calificare impuse, se constată că autoritatea contractantă a precizat la punctul „Justificare definiție experiență similară” că „Produsele ce se intenționează a se achiziționa sunt destinate asigurării continuității și îndeplinirii misiunilor specifice în 53

situații de urgență și anume pentru stingerea incendiilor în mediul urban și rural. Stingerea incendiilor necesită tehnică cu caracteristici tehnico- tactice speciale care implică: -Viteza de deplasare ridicată, corelată cu necesitate a respectării timpilor de reacție; -Realizarea în cel mai scurt timp a dispozitivului de intervenție prin folosirea utilajelor/aparaturii special existente pe autospeciale; -Utilizarea cu randament sporit a substanțelor de stingere, substanțe ce pot varia ca și compoziție în funcție de tipul incendiului; -Independența autospecialei prin: -Folosirea resurselor proprii de stingere; -Posibilitatea tehnică de a utiliza și alte surse de alimentare” (a se vedea Strategia de contractare nr. 95781/05.09.2017). Astfel, se constată că deși în Strategia de contractare nr. 95781/05.09.2017, atunci când și-a justificat cerința privind experiența similară, precum și în Caietul de sarcini nr. 85079/05.09.2017 și în Specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017, autoritatea contractantă a precizat foarte clar tipul de vehicul ce intenționează să-l achiziționeze, respectiv autospeciale pentru stingerea incendiilor, detaliind și subliniind caracterul special al acestor autospeciale, aceasta nu a corelat cerința minimă de calificare cu obiectul și complexitatea contractului (acordului cadru) aferent achiziției publice, reprezentat de achiziționarea de vehicule de stingere a incendiilor (cod CPV 34144213-4-Vehicule de stingere a incendiilor”). Astfel, deși aparent, prin modul în care a stabilit conținutul cerinței de calificare, autoritatea contractantă a fost permisivă, operatorii economici putând să-și demonstreze experiența similară prin orice autovehicul produs/furnizat și utilizat pentru servicii de urgență (Vehicule de pompieri; Camioane de scară turnantă; Autopompe; Vehicule de stingere a incendiilor; Unități mobile de intervenție; Unități mobile de urgență; Unități de intervenție în caz de accident chimic), Consiliul constată că aceasta nu a stabilit cerința de calificare ținând seama de „obiectul” și complexitatea acordului cadru aferent procedurii de atribuire în cauză, cum prevede art. 178 din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, coroborat cu art. 29 din H.G. nr. 395/2016, ci prin raportare la întreg obiectul său de activitate. Din cele redate anterior, reiese că ... a corelat și de această dată, la fel ca în cazul codului CPV, cerința de calificare privind experiența similară prin raportare la obiectul său de activitate, care constă într-o sferă largă de activități și într-o sferă largă de vehicule pentru situații de urgență pe care aceasta le poate achiziționa, iar nu prin raportare la obiectul și complexitatea acordului-cadru aferent achiziției publice în cauză, astfel cum impune legislația în materia achizițiilor publice. Astfel, în condițiile în care intenționează să achiziționeze vehicule pentru stingerea incendiilor-NU ORICE FEL DE VEHICUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ-și în condițiile în care și-a exercitat dreptul conferit de lege, prevăzut la art. 178 din Legea nr. 98/2016, privind 54

achizițiile publice, de a stabili prin documentele achiziției „cerințe privind capacitatea tehnică și profesională care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dețin (...) experiența necesară pentru a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător”, ... nu poate justifica o astfel de cerință, prin care, de fapt, nu este probată existența unui nivel corespunzător de experiență, prin raportare la contractele executate în trecut (alin. 2, art. 178 din lege), similare cu obiectul prezentei achiziții. Mai mult, se reține că însăși autoritatea contractantă a subliniat caracterul special al acestor vehicule de stingere a incendiilor, atunci când a precizat, în mod expres, în „Specificația tehnică” nr. 84550/08.08.2017, că „Autospeciala este destinată intervenției pentru stingerea incendiilor în mediul urban și rural, ce necesită cantități însemnate de substanțe stingătoare, punându-se accentul pe deplasarea rapidă, realizarea în timp scurt a dispozitivului de intervenție și utilizarea apei cu randament de stingere ridicat. Autospeciala poate lucra independent (folosind apa din rezervorul propriu sau din alte surse) sau în cooperare cu alte autospeciale similare sau diferite, dar concepute pentru lucru cu apă și spumă.” Așadar, caracterul similar sau diferit al vehiculelor de stins incendii rezidă din capacitatea volumetrică a acestora și din concepția acestora, ca autospeciale realizate pentru lucrul cu apa sau cu alte substanțe de stingere, aspect de altfel subliniat și de contestatorul ..., atunci când a precizat că expresia „similare sau superioare” se referă la „autopompe cisternă cu diverse capacități pentru rezervorul de apă” sau vehicule de stins incendii cu rezervoare de apă de diferite capacități. Astfel, experiența similară este asimilată doar vehiculelor de stins incendii cu rezervoare de apă sau autopompe cu diverse capacități, care au tehnologie identică de fabricație și destinație de folosință. Totodată, un argument în plus în favoarea caracterului similar sau diferit al vehiculelor de stins incendii în constituie și dispozițiile Ordinului nr. 1337/1998, pentru aprobarea Normelor tehnice privind exploatarea, întreținerea, repararea, scoaterea din funcțiune, deplasarea și cazarea autospecialelor, aparaturii, mijloacelor și echipamentelor de prevenire și stingere a incendiilor, se prevede că „1:Autospecialele de intervenție sunt vehicule rutiere autopropulsate, de construcție specială, care dispun de instalații, echipamente, accesorii și materiale p.s.i. (...) Principalele criterii care se iau în considerare la clasificarea autospecialelor de intervenție sunt: capacitatea de încărcare cu substanțe de stingere, felul substanțelor de stingere cu care se poate acționa, tipul șasiului de bază. 1.1.După capacitatea de încărcare, autospecialele de stins incendii se împart în trei clase: a) de capacitate mică, care au o greutate totală de maximum 7 tone b) de capacitate medie, care au o greutate totală de 7-13 tone; 55

c) de capacitate mare, care au o greutate totală de peste 13 tone. 1.2 După substanța de stingere folosită, autospecialele sunt de patru feluri: a) de lucru cu apă și spumă; b) de lucru cu pulberi stingătoare; c) de lucru cu jet de gaze; d) de lucru cu mai multe substanțe de stingere. 1.3 După felul șasiului de bază pe care sunt construite, autospecialele se împart în cinci categorii (...)”. Din conținutul Ordinului nr. 1337/1998, redat anterior în motivare, unde sunt indicate, în mod clar, principalele criterii care se iau în considerare la clasificarea autospecialelor de intervenție, respectiv capacitatea de încărcare cu substanțe de stingere, felul substanțelor de stingere cu care se poate acționa și tipul șasiului de bază, reiese că ar fi fost relevant pentru autoritatea contractantă ca probarea experienței similare de către operatorii economici interesați de participarea la procedura de atribuire să se facă prin raportare la producerea/furnizarea de către aceștia a unor astfel de tipuri de autospeciale de stingere a incendiilor, similare cu „obiectul” procedurii de atribuire în cauză, nu a oricărui tip de vehicul pentru situații de urgență. Luând în considerare aspectele menționate anterior și ținând seama de faptul că, în conținutul cerinței de calificare, se regăsesc cel puțin două categorii de vehicule prin care poate fi probată experiența similară de către operatorii economici, respectiv „Autopompe” și „Vehicule de stingere a incendiilor”, iar în cadrul acestor categorii intră o multitudine de tipuri de autospeciale de stins incendii, astfel cum sunt acestea clasificate în Ordinul nr. 1337/1998, citat anterior, Consiliul respinge susținerea autorității contractante conform căreia, prin modificarea cerinței, s-ar restrânge concurența la procedura de atribuire. Nici trimiterea făcută de către autoritatea contractantă la dispozițiile art. 5 din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 2/2017, care prevăd că „Nu se poate solicita demonstrarea experienței similare prin furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul acordului-cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiția, fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului” nu poate fi primită de către Consiliu, în condițiile în care, așa cum s-a arătat anterior, în definirea experienței similare, autoritatea contractantă nu s-a raportat la „obiectul” achiziției publice ci la obiectul sau de activitate, neprobând în vreun fel în ce măsură vehiculele de pompieri, camioanele de scară turnantă, unitățile mobile de intervenție, unitățile mobile de urgență, unitățile de intervenție în caz de accident chimic sunt similare sau superioare celor prevăzute în obiectul acordului-cadru. Într-o atare situație, nu pot fi luate în considerare, nefiind pertinente, susținerile autorității contractante conform cărora principiul de bază pe care l-a luat în considerare în stabilirea cerinței a fost „cine poate mai mult poate și mai puțin”, considerându-se că 56

producătorii/furnizorii de produse superioare din punct constructiv pot produce/furniza și produsele ce fac obiectul acordului-cadru, în condițiile în care, așa cum s-a menționat anterior în motivare, aceasta nu a probat în vreun fel caracterul similar sau superior al vehiculele de pompieri, camioanele de scară turnantă, unitățile mobile de intervenție, unitățile mobile de urgență, unitățile de intervenție în caz de accident chimic, cu vehiculele de stingere a incendiilor. Totodată, este relevantă susținerea contestatorului ... care a afirmat că „Omisiunea autorității contractante de a ține cont de specificitatea obiectului acordului cadru prin referirea în cadrul cerinței la termenul de autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență, în condițiile în care, din punct de vedere tehnic nu există nicio legătură între un vehicul de stingere a incendiilor și o unitate de intervenție în caz de accident chimic, conduce la lipsirea de eficiență a acestei cerințe de calificare, contrar scopului pentru care aceasta a fost indicată în lege, anulând însăși logica economică pentru care pe piață există producători strict specializați în construirea de vehicule de stingere a incendiilor. Pe de altă parte, urmând logica autorității contractante, odată ce nu se ia în considerare specificitatea obiectului acordului cadru, apare ca fiind restrictivă limitarea plajei de experiență similară numai la autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență, în defavoarea oricărui tip de vehicul utilitar, în condițiile în care autoritatea contractantă achiziționează produse și nu servicii. Cu alte cuvinte, destinația și/sau modul de utilizare a vehiculului de către un beneficiar, sunt absolut irelevante în privința stabilirii obiectului cerinței de experiență similară.” Or, raportat la scopul pentru care o autoritate contractantă impune o cerință de calificare privind experiența similară, respectiv pentru a se asigura că operatorii economici dețin experiența necesară pentru a executa acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător (art. 178 din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice) și ținând seama de faptul că aceste criterii de calificare au ca scop determinarea potențialului concret al ofertanților de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acordului-cadru, Consiliul constată că cerința de calificare în discuție, al cărei conținut este contestat, nu prezintă relevanță pentru autoritatea contractantă care, deși a optat pentru impunerea unei cerințe minime de calificare, nu a corelat-o cu specificitatea obiectului acordului-cadru. În considerarea celor menționate anterior sunt și dispozițiile art. 172 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, conform cărora „Toate cerințele privind capacitatea solicitate de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru și să fie proporționale prin raportare la obiectul acestuia”, precum și cele ale art. 31 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, care prevăd că „Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de 57

atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor criterii minime de calificare, care: a)nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit; b)sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit.” Contrar susținerilor autorității contractante potrivit cărora ”definirea experienței similare nu este de natură să restricționeze concurența, ci o extinde, dând voie și alor furnizori (...)”, în speța de față problema care se impune a fi dezlegată nu se referă la aspectul restrângerii concurenței, ci la relevanța cerinței minime de calificare (în vedere realizării scopului pentru care a fost impusă) în raport de natura și complexitatea contractului care urmează a fi atribuit. Relevante în soluționare sunt și susținerile contestatorului ..., din adresa înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 46766/03.11.2017, conform cărora ”Autoritatea contractantă încearcă să ducă în eroare CNSC. Termenul „identice” se referă la faptul că descrierea ar fi fost „Autopompă cisternă capacitate mărită”, ca și experiență similară. În conformitate cu normativele tehnice proprii, elaborate de autoritatea contractantă (Obs: care în cazul nu reușește să facă diferențierea corectă), produsele de acest tip sunt clasificate (grupate) pe mai multe categorii, în funcție de diverse criterii de ierarhizare, respectiv: capacități (mică, medie, mare) și destinații ori tipul agentului de stingere (apă, spumă, pulbere stingătoare, combinații între acestea). Toate aceste tipuri de produse (chiar) sunt bunuri similare. Precizăm că, la rândul lor, autospecialele de stins incendii cu diferite capacități (mică, medie, mărită), cuprind plaje lărgite ale rezervoarelor pentru transportul apei, spre exemplu doar Autospeciala mărită, începe de la 5000 litri în sus (inclusiv 9000, 10.000, ...., 20.000, etc), ceea ce presupune o varietate de produse (numai pentru această categorie, cu șasiuri diverse și nivele diferite de echipare) și care sunt, într-adevăr, similare din perspectivă tehnică. În concluzie, justificarea autorității contractante privind așa-zisa „restrângere a concurenței”, în circumstanțele prezentate, chiar nu se poate susține.” În consecință, pentru considerentele anterioare, Consiliul admite criticile formulate de către ... și de către ... în ceea ce privește cerința minimă de calificare prevăzută la capitolul III.2.3.a)-„Capacitatea tehnică și/sau profesională”, „Informații și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerințelor menționate”, conform căreia „Operatorii economici vor demonstra că au produs/furnizat autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență, cum ar fi, dar fără a se limita la: Vehicule de pompieri; Camioane de scară turnantă; Autopompe; Vehicule de stingere a incendiilor; Unități mobile de intervenție; Unități mobile de urgență; Unități de intervenție în caz de accident chimic”, stabilită de ... pentru achiziția în cauză, motiv pentru care, în baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de 58

achiziție publică, obligă autoritatea contractantă ... să remedieze documentația de atribuire, prin modificarea cerinței de calificare privind experiența similară, aceasta urmând să aibă următorul conținut: „Operatorii economici vor demonstra că au produs/furnizat autovehicule de stingere a incendiilor, cum ar fi: Autopompe; Vehicule de stingere a incendiilor”. În ceea ce privește criticile formulate de cei doi contestatori legate de omisiunea autorității contractante de a indica în fișa de date a achiziției a cerinței minime de calificare privind prezentarea de documente prin care se atestă certificarea conform SR EN 9001:2015 sau echivalent, cu toate că ... a impus această cerință în cadrul caietului de sarcini, Consiliul constată că, pe de-o parte, cei doi contestatori solicită obligarea autorității contractante să completeze documentația de atribuire, fișa de date a achiziției, prin introducerea unei cerințe de calificare vizând standardul ISO 9001:2015 iar, pe de altă parte, ... solicită ca autoritatea contractantă să modifice conținutul cerinței în discuție și să facă referire la ISO 9001:2008 sau echivalent, în formularea criteriului de calificare, iar nu la standardul ISO 9001:2015. Verificând aspectele menționate mai sus, Consiliul respinge solicitarea celor doi contestatori vizând obligarea ... de a completa documentația de atribuire, fișa de date a achiziției, prin introducerea unei cerințe de calificare vizând standardul ISO 9001:2015, ținând seama de următoarele: În conformitate cu dispozițiile art. 178 din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, „Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziției cerințe privind capacitatea tehnică și profesională care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dețin resursele umane și tehnice și experiența necesară pentru a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător”, iar conform art. 30 din HG nr. 395/2016 ”(1) Autoritatea contractantă poate utiliza criterii de calificare atunci când aplică orice procedură de atribuire.” Prin raportare la textele legale citate anterior, care permit unei autorități contractante să stabilească cerințe privind capacitatea profesională, Consiliul constată că în fișa de date a achiziției, ... nu a impus nicio cerință minimă de calificare referitoare la prezentarea de către ofertanți a certificării conform SR EN ISO 9001:2015 sau echivalent. Într-o atare situație, solicitarea celor doi contestatori excede cadrului legal invocat, Consiliul neputând da curs unei astfel de solicitări, cu atât mai mult cu cât, prin punctele de vedere nr. 96215/16.10.2017 (înregistrat la C.N.S.C. cu nr. 43581/16.10.2017) și nr. 96427/26.10.2017 (înregistrat la C.N.S.C. cu nr. 45294/26.10.2017), autoritatea contractantă a precizat că „nu va respinge ofertanții care nu au certificarea ISO”, precum și că „operatorii economici nu sunt obligați să prezinte Certificarea ISO la momentul depunerii ofertelor”. 59

De asemenea, contrar susținerilor celor doi contestatori cum că prin neintroducerea cerinței de calificare în fișa de date a achiziției și menționarea acesteia doar în caietul de sarcini, aceasta ar deveni o clauză nescrisă, în conformitate cu art. 30 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, Consiliul constată că, în speță, nu poate fi vorba despre aplicabilitatea acestui text legal. În acest sens, Consiliul are în vedere faptul că la punctul 3 „Asigurarea calității” din „Specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017” (parte integrantă a documentației de atribuire), ... a prevăzut că „3.1. Ofertantul va prezenta un document/documente emise de organisme specializate în domeniul (notificate) care să certifice că producătorul/producătorii autospecialei, autoșasiului (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei), agregatului de pompare și suprastructurii (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei sau al autoșasiului) care intră în dotarea autospecialei au implementate sisteme de asigurare a calității conform standardului SR EN 9001:2015 sau echivalent.” Din modul în care a fost formulată cerința din caietul de sarcini, redată anterior în motivare, reiese foarte clar faptul că aceasta nu se referă la deținerea de către ofertant a vreunui document de calificare prin care acesta să probeze că are implementat, la nivelul societății, un sistem de asigurare a calității conform SR EN ISO 9001:2015 sau echivalent, ci se referă la depunerea de către acesta, de la producătorul/producătorii autospecialei, autoșasiului (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei), agregatului de pompare și suprastructurii (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei sau al autoșasiului) care intră în dotarea autospecialei, de documente prin care să probeze că au implementate sisteme de asigurare a calității conform standardului SR EN 9001:2015 sau echivalent. Or, în condițiile în care nu poate fi vorba despre un criteriu de calificare, ce vizează ofertanții, pe care autoritatea contractantă să-l fi precizat doar în caietul de sarcini nu și în fișa de date a achiziției, Consiliul constată că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 30 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, conform cărora „Criteriile de calificare și criteriile de selecție precizate de autoritatea contractantă în caietul de sarcini ori în documentația descriptivă și care nu sunt prevăzute în fișa de date a achiziției/anunțul de participare sunt considerate clauze nescrise”, motiv pentru care, în baza art. 26 alin. 6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondate, solicitările formulate de către ... și de către ... privind obligarea ... să completeze documentația de atribuire, fișa de date a achiziției, prin introducerea unei cerințe de calificare vizând standardul ISO 9001:2015. Însă, în ceea ce privește solicitarea ... ca autoritatea contractantă să modifice conținutul cerinței din „Specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017” și să facă referire la ISO 9001:2008 sau echivalent, în formularea cerinței, iar nu la standardul ISO 9001:2015, Consiliul 60

consideră întemeiată o astfel de cerință, motiv pentru care obligă autoritatea contractantă să remedieze documentația de atribuire, cerința prevăzută la punctul 3 „Asigurarea calității”, „3.1. Ofertantul va prezenta un document/documente emise de organisme specializate în domeniul (notificate) care să certifice că producătorul/producătorii autospecialei, autoșasiului (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei), agregatului de pompare și suprastructurii (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei sau al autoșasiului) care intră în dotarea autospecialei au implementate sisteme de asigurare a calității conform standardului SR EN 9001:2015 sau echivalent”, prin completarea acesteia cu mențiunea „SR EN 9001:2008”, urmând ca aceasta să aibă următorul

conținut:

„3.1.

Ofertantul

va

prezenta

un document/documente emise de organisme specializate în domeniul (notificate) care să certifice că producătorul/producătorii autospecialei, autoșasiului (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei), agregatului de pompare și suprastructurii (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei sau al autoșasiului) care intră în dotarea autospecialei au implementate sisteme de asigurare a calității conform standardului SR EN 9001:2008, SR EN 9001:2015 sau echivalent.” În luarea acestei decizii, Consiliul are în vedere că indicarea de către autoritatea contractantă doar a standardului SR EN 9001:2015 apare ca restrictivă în condițiile în care acest standard a intrat în vigoare în data de 23 septembrie 2015 iar legiuitorul a acordat o perioadă de tranziție de 3 ani, începând cu data de 23.09.2015, pentru implementare, perioadă în care vor fi valabile atât vechiul standard EN ISO 9001:2008, cât și noul standard EN ISO 9001:2015, urmând ca începând cu septembrie 2018, vechea ediție ISO 9001:2008 să fie retrasă și să rămână valabilă numai noua ediție ISO 9001:2015. În aceste condiții, prin completarea cerinței în discuție, astfel cum s-a arătat anterior, autoritatea contractantă ar permite ofertanților să prezinte documente relevante, în concordanță cu legislația în domeniul calității, motiv pentru care Consiliul admite această solicitare. În ceea ce privește criticile formulate de cei doi contestatori legate de factorii de evaluare „criteriul tehnic nr. 1” și „criteriul tehnic nr. 3” și implicit algoritmul de punctare impus pentru acești factori de evaluare, Consiliul le va admite, constatându-se temeinicia acestora, motiv pentru care, în baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, dispune eliminarea factorilor „criteriul tehnic nr. 1” și „criteriul tehnic nr. 3” din fișa de date a achiziției, de la capitolul IV.2.1) „Criterii de atribuire”. În considerente, Consiliul are în vedere „obiectul” prezentei achiziții, care constă în furnizarea de autopompe cisterne de capacitate mărită 9000 litri (cantitate minimă estimată 5-cantitate maximă estimată 50), derularea contractelor subsecvente având și o componentă de mentenanță a autospecialelor (toate categoriile de revizii și reparații executate pentru autoșasiu, suprastructură, agregat de pompare, motoagregate, accesorii și echipamente din inventarul de complet) care va fi asigurată de către furnizor, precum și o componentă de 61

specializare/instruire a personalului autorității contractante privind utilizarea autospecialei și a echipamentelor din dotare, a câte unui utilizator pentru fiecare produs (aspecte evidențiate în cadrul Caietului de sarcini, înregistrat sub nr. 85079/05.09.2017 la capitolul D3 „Service, asistență tehnică și mentenanța produsului. Specializarea personalului”). Totodată, Consiliul reține în soluționare că în „Strategia de contractare nr. 95781/05.09.2017”, aflată la dosarul achiziției publice, autoritatea contractantă a detaliat „obiectul” contractului aferent procedurii de atribuire, la punctul 3. „Modalitatea de atribuire: Cel mai bun raport calitate-preț” fiind menționat punctajul ce urmează a fi acordat, după cum urmează: „E2. Factori tehnici de evaluare a ofertelor - 60 puncte: 1. Lungimea maximă a autospecialei (10.000 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnica nr. 84550/08.08.2017) PL (punctaj lungime): între 10000 - 9750 mm - 0 puncte; între 9749 - 9500 mm - 3 puncte; între 9499 - 9250mm - 6 puncte; între 9249 - 9000 mm - 9 puncte; între 8999 - 8750 mm - 12 puncte; sub 8750 mm - 15 puncte. Justificare: Lungimea, ca parametru constructiv al autospecialei, influențează manevrabilitatea acesteia. Cu cât autospeciala este mai scurtă, aceasta poate fi manevrată mai ușor, atât în mediu urban, cât și în cel rural, înlesnind accesul pe străzi înguste, accesul în curți interioare, prin reducerea razei de viraj. Astfel, o manevrabilitate crescută permite apropierea autospecialei de locul intervenției, eficientizând modul de desfășurare a misiunii.”(...) „3. Înălțimea maximă a autospecialei (3.500 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017) Ph (punctaj înălțime): între 3500 - 3400 mm - 0 puncte; între 3399 - 3300 mm - 3 puncte; între 3299 - 3200 mm - 6 puncte; între 3199 - 3100 mm - 9 puncte; între 3099 - 3000 mm - 12 puncte; sub 3000 mm - 15 puncte. Justificare: Înălțimea maximă influențează direct stabilitatea autospecialei și implicit comportamentul acesteia pe drumurile amenajate și neamenajate. O înălțime redusă a autospecialei determină o poziție mai joasă a centrului de greutate, fapt ce permite abordarea virajelor la viteze mai mari menținând o viteză constantă pe timpul deplasării la intervenție, fără varietăți mari a regimului de funcționare. De asemenea, acest parametru influențează și posibilitatea garării autospecialei în diferite garaje (cu dimensiuni reduse) aflate în cadrul subunităților pentru situații de urgență. Precizăm că spațiile de garare au fost proiectate pentru tehnica de intervenție de veche generație, fapt ce 62

a condus la dimensionarea spațiilor potrivit dimensiunilor de gabarit autospecialelor de veche generație.” De asemenea, se are în vedere faptul că aceleași mențiuni/detalii legate de modalitatea de punctare a celor doi factori de evaluare se regăsesc și în fișa de date a achiziției, la capitolul IV.2.1) „Criterii de atribuire”. Din cele redate anterior, reiese că, în evaluarea ofertelor, autoritatea contractantă urmărește să puncteze o serie de caracteristici tehnice ce ar constitui, în opinia acesteia, avantaje semnificative, printre acestea fiind și cele două criterii tehnice. Chiar dacă, aparent, o astfel de posibilitate este permisă de lege, la art. 187 din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, fiind prevăzut că „(...) cel mai bun raport calitate-preț/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru” (alin. 4) și că „factorii de evaluare pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia”, Consiliul constată că, prin introducerea factorilor de evaluare „Criteriul tehnic nr. 1- Lungimea maximă a autospecialei (10.000 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnica nr. 84550/08.08.2017)” și „Criteriul tehnic nr. 3-Înălțimea maximă a autospecialei (3.500 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017)”, în fapt, ... distorsionează concurența și, prin factorii de evaluare prevăzuți, aceasta ar avea o libertate de apreciere nelimitată în evaluarea ofertelor. O astfel de abordare nu este permisă de legislația în materia achizițiilor publice care la art. 189 din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, prevede că „(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată.” Or, în condițiile în care, atunci când a impus factorii de evaluare „criteriul tehnic nr. 1” și „criteriul tehnic nr. 3”, autoritatea contractantă însăși a făcut trimitere la pct. 5.1.3 din Specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017),

unde

a

prevăzut caracteristici tehnice/dimensiuni de gabarit, invocând limitele prevăzute în Ordonanța Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare, și impunând ca autospecialele ce fac obiectul achiziției să aibă o lungime maximă de 10000 mm și o lățime maximă de 2500 mm, punctarea diferențiată a ofertelor, raportat la anumite intervale, apare ca fiind nerelevantă, de natură să distorsioneze concurența între operatorii economici. Mai mult, un aspect important pe care Consiliul îl va reține în motivare îl constituie și faptul că, deși autoritatea contractantă afirmă că o lungime mai mică a autospecialei pentru prevenirea și stingerea incendiilor, asigură acces mai facil pe străzile înguste din mediul urban, 63

cât și din mediul rural, cu vehicule parcate pe ambele laturi ale carosabilului, pe diferite categorii de drumuri, amenajate sau neamenajate, dar și o posibilitate sporită de garare în subunitățile de pompieri cu spații limitate iar o înălțime cât mai redusă a vehiculului în ansamblu (complet echipat cu rampă luminoasă, accesorii și echipamente specifice, conform caietului de sarcini) oferă un acces sporit atât în mediul urban, cât și în cel rural (copaci netoaletați, pasaje de acces construite în afara standardelor, etc.), cât și o posibilitate sporită de garare în unitățile de pompieri, aceasta nu justifică, totuși, de ce nu a prevăzut anumite intervale ale dimensiunilor autospecialelor, atunci când a elaborat documentația de atribuire, specificația tehnică, cerințe care să țină de caracterul conform al ofertelor, raportat la necesitatea obiectivă a autorității contractante. Or, argumentele autorității contractante referitoare la avantajele pe care le-ar avea prin intermediul acestor factori de evaluare nu pot fi primite de către Consiliu în condițiile în care, așa cum s-a arătat anterior, aceasta nu a stabilit aceste intervale și în specificația tehnică. Prin raportare la cele reținute anterior și la criticile aduse de către ... și de către ..., Consiliul reține că, în aplicarea criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”, ... a stabilit alături de „prețul ofertei” și alte criterii tehnice și factorii de evaluare „criteriul tehnic nr. 1” și „criteriul tehnic nr. 3”, fără, însă, a justifica o astfel de alegere, a importanței și necesității acestuia în departajarea ofertelor ce vor fi depuse în cadrul procedurii de atribuire, prin raportare la „obiectul” contractului și la complexitatea acestuia. Or, ținând seama de cele menționate mai sus în motivare, acordarea unei importanțe deosebite de către autoritatea contractantă celor două criterii tehnice (nr. 1 și nr. 3) nu este justificată și cu atât mai mult nu poate fi acceptată modalitatea în care ... vrea să departajeze ofertele ce vor fi depuse, în condițiile în care acești factori de evaluare nu sunt relevanți, fiind incidente dispozițiile art. 32 din HG nr. 395/2016 conform cărora „(8) Atunci când stabilește factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: a) nu au o legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv.” Într-o atare situație, se constată faptul că stabilirea de către ... a celor doi factori de evaluare „Criteriul tehnic nr. 1- Lungimea maximă a autospecialei (10.000 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnica nr. 84550/08.08.2017)” și „Criteriul tehnic nr. 3-Înălțimea maximă a autospecialei (3.500 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017)”, în cadrul criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”, nu se justifică prin raportare la „obiectul” contractului de achiziție publică aferent prezentei proceduri de atribuire, constatându-se că prezența acestor factori de evaluare nu-i aduce vreun avantaj autorității contractante, cum eronat susține, ci doar distorsionează 64

concurența, fiind disproporționat și conducând atât la îngrădirea concurenței între operatorii economici interesați de participarea la procedura de atribuire cât și la încălcarea principiilor tratamentului egal, a nediscriminării și proporționalității prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice. Cu privire la criticile formulate de ... în legătură cu factorul de evaluare criteriul tehnic nr. 4 – pondere 15% - descriere - Putere specifică a autospecialei (13,24 Kw/t conform pct. 5.1.4 din specificația tehnica nr. 84631/11.08.2017) Consiliul reține că în cadrul strategiei de contractare autoritatea contractantă a justificat acest factor în sensul „puterea specifică definită ca raportul dintre puterea maximă a motorului exprimată în Kw și Nm este un parametru funcțional al autospecialei ce influențează direct capacitatea acestuia de deplasare pe drumurile amenajate și neamenajate. O putere specifică mai mare permite abordarea pantelor mari. Totodată puterea specifică conduce și la alte caracteristici mărite cum am fi accelerația, capacitatea de tractare, viteza maximă, capacități ce pot diminua timpul de intervenție”. Pentru acest factor, autoritatea contractantă a stabilit următorul algoritm de acordare a punctajului: - între 13,24 – 13,34 kW/t – 0 puncte; - între 13,35 – 13,44 kW/t – 3 puncte; - între 13,45 – 13,54 kW/t – 6 puncte; - între 13,55 – 13,64 kW/t – 9 puncte; - între 13,65 – 13,74 kW/t – 12 puncte; - peste 13,74 kW/t – 15 puncte, alegând să justifice în cadrul acestui document potrivit prevederilor art. 9 alin. (3) lit. f) H.G. nr. 395/2016 doar alegerea acestui factor de evaluare fără însă a justifica ponderea acordată acestui punctaj, sens în care a încălcat prevederile art. 32 alin. (9) care dispune în mod expres și imperativ în sarcina autorității contractante obligația de a stabili ponderi „care să reflecte în mod corect: •importanța caracteristicii tehnice/funcționale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu și/sau social ce poate fi punctat; sau •cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanții le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv”, aspect de astfel recunoscut de către autoritatea contractantă în cadrul punctului de vedere nr. 96171/11.10.2017 „este foarte ușoară atingerea punctajului maxim pentru criteriul tehnic privind puterea specifică a autospeciale” Pentru aceste considerente, în baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, Consiliul admite solicitarea formulată de către ... privind obligarea autorității contractante să justifice punctajelor acordate acestui factor de evaluare conform prevederilor legale. 65

În consecință, pentru considerentele anterioare, Consiliul dispune eliminarea factorilor de evaluare „Criteriul tehnic nr. 1- Lungimea maximă a autospecialei (10.000 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnica nr. 84550/08.08.2017)” și „Criteriul tehnic nr. 3-Înălțimea maximă a autospecialei (3.500 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017)” și obligă autoritatea contractantă ... la reconfigurarea criteriului de atribuire, prin realocarea/repartizarea punctajelor aferente factorilor de evaluare „prețul ofertei” și a celorlalte criterii tehnice, nr. 2-„Performanțele agregatului de pompare” și nr. 4- „Putere specifică a autospecialei”. În ceea ce privește criticile formulate de către ..., în referire la specificațiile tehnice prevăzute la cap. 4, punctul 4.3.1.1.3, cap. 5, pct. 5.1.7, pct. 5.2.2.2, pct. 5.2.6.4, pct. 5.2.7.2., pct. 5.2.7.5., pct. 5.2.9.13, pct. 5.2.13., pct. 5.3.2.1., impuse de către ... prin „Specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017” (parte integrantă din documentația de atribuire), în soluționarea acestora, Consiliul se va raporta la prevederile art. 155 din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, care prevăd că „(1) Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției” și la definiția „specificațiilor tehnice” prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. rr) din lege, conform căreia acestea reprezintă „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante.” Totodată, Consiliul se va raporta și la dispozițiile art. 155 din lege care prevăd la alin. 6 că „Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici.” Așadar, în verificarea aspectelor criticate, Consiliul va avea în vedere dacă specificațiile tehnice contestate, în ansamblul lor, sunt proporționate și permisive, sau dacă prin acestea autoritatea contractantă restricționează în vreun fel participarea la procedura de atribuire sau impune vreun anumit procedeu de natură să limiteze participarea operatorilor economici la procedură. Totodată, în soluționare, Consiliul va avea în vedere și dacă solicitările contestatorului ... sunt justificate sau sunt doar în avantajul său propriu nu și al autorității contractante, care și-a impus cerințele tehnice în funcție de necesitățile sale obiective. Astfel, în ceea ce privește specificația tehnică de la cap. 4 „Organizare Generală”, Componență, alin. 4.3.1.1.3. „Agregat pompare cu sistem automat de amorsare incorporat. Nu se accepta producători diferiți pentru agregatul de pompare și sistemul de amorsare”, față de care contestatorul arată că pompa/pompele sistemului de amorsare sunt asamblate și formează corp comun cu pompa de apă și a solicitat autorității contractante să precizeze clar și fără echivoc, faptul că axul pompei de apă este cel care antrenează în mod direct pompa/pompele 66

de amorsare, fără a folosi elemente cinematice intermediare, respectiv curele sau roți dințate, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertei depuse, Consiliul constată că această critică formulată este nefondată. În acest sens, se reține în soluționare că, de fapt, ... dorește o anumită soluție tehnică a principiului de transmitere a mișcării la pompe, fapt ce ar conduce la limitarea soluțiilor tehnice și implicit la limitarea numărului potențialilor ofertanți, fapt, de altfel interzis și de dispozițiile art. 49 care prevăd că „Autoritățile contractante au obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră transparentă și proporțională” și cele ale art. 50 din Legea nr. 98/2016, conform cărora „se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”. Astfel, atât timp cât autoritatea contractantă nu a impus un anumit procedeu, susținerea contestatorului că se impunea să fie prevăzută folosirea elementelor cinematice intermediare, respectiv curele sau roți dințate, apare ca nefondată și de natură a avea caracter restrictiv, motiv pentru care Consiliul o respinge în consecință, cu atât mai mult cu cât ... i-a răspuns foarte clar că sunt mai mulți constructori consacrați de agregate de pompare pe piață, cu soluții constructive diferite iar soluția tehnică adoptată de constructorul agregatului de pompare pentru lanțul cinematic de antrenare de constructorul agregatului de pompare, nu este relevantă atâta timp cât îndeplinește cerințele caietului de sarcini. În ceea ce privește specificația tehnică de la cap. 5 „Caracteristici tehnice”, alin. 5.1.7. „Autospeciala complet echipată cu plinurile făcute și echipaj complet va trebui să-și mențină stabilitatea pentru deplasarea în condiții de siguranță pe terenuri accidentate cu declivități de min. 25 grade”, față de care contestatorul solicită că se impune precizarea unei viteze maxime și a distanței de parcurs pe care le are în vedere pentru îndeplinirea acestei cerințe, pentru a se evita interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertelor depuse, Consiliul respinge, ca nefondată, critica formulată în condițiile în care, așa cum a precizat în răspunsul dat la notificarea prealabilă formulată, autoritatea contractantă nu va avea în vedere, în evaluare, viteza maximă și distanța parcursă pe un teren accidentat cu declivități de minim 25 grade, ci doar capacitatea de a depăși astfel de porțiuni de traseu dificil pe drumuri neamenajate. În ceea ce privește specificația tehnică de la cap. 5, alin. 5.2.2.2. „Cutie de viteze: automată, cu suficiente rapoarte pentru a asigura deplasarea în toate condițiile de rulare, încărcată la masa maximă admisibilă pentru circulația pe drumurile publice, inclusiv pe drumuri neamenajate”, Consiliul dispune, de asemenea, respingerea criticii, ca neîntemeiată, în condițiile în care, prin răspunsul furnizat, autoritatea contractantă a precizat, în mod clar, că nu este relevant modul cinematic-mecanic-electronic și acceptă orice soluție atât timp cât 67

schimbarea treptelor de viteză în funcție de condițiile de rulare se realizează fără intervenția conducătorului auto. Aceleași considerații sunt avute în vedere de către Consiliu și în ceea ce privește specificația tehnică de la alin. 5.2.6.4. „Sistemul de asistență la pornire în rampă”, constatând că informațiile suplimentare solicitate de către contestator, respectiv ca autoritatea contractantă să precizeze clar și fără echivoc, prin descrierea caracteristicilor tehnice, la ce se referă acest sistem, sunt inutile în condițiile în care ... a răspuns foarte clar că acceptă orice soluție tehnică, cu condiția ca plecarea din rampă să se facă fără intervenția conducătorului auto. În ceea ce privește specificația de la alin. 5.2.7.2. „Instalație electrică suplimentară interconectabilă cu instalația autoșasiului pentru eliminarea compartimentelor accesorii și a panoului de comandă”, Consiliul determină că solicitarea contestatorului de a obliga autoritatea contractantă să precizeze clar și fără echivoc, prin descriere tehnică detaliată, care sunt elementele minime ce compun această instalație și care este modul în care se realizează interconectabilitatea cu instalația electrică a șasiului, este nefondată și inutilă atât timp cât ... a răspuns foarte clar că acceptă orice soluție iar proiectul (schema electrică și componentele necesare) pentru instalația electrică suplimentară va fi realizat de fiecare producător, în funcție de soluția tehnică proprie aleasă. În ceea ce privește specificația tehnică de la alin. 5.2.7.5. „Bateriile de acumulatori și alternatorul trebuie să producă suficientă energie pentru a acoperi necesarul pentru tot echipamentul electric a autovehiculului a dotărilor specifice suplimentare”, față de care ... a solicitat lămuriri, respectiv „Cum veți face evaluarea și verificarea acestei cerințe minime obligatorii, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertei depuse”, Consiliul constată că, prin răspunsul furnizat, respectiv „Îndeplinirea acestei cerințe va fi asumată în faza de ofertare și evaluare a ofertelor, iar îndeplinirea ei se va verifica funcțional la recepția prototipului” ... nu a răspuns la cele solicitate, neindicând, în mod concret, cum va verifica modul de îndeplinire a acestei cerințe minime de către ofertanți, răspunsul dat fiind, de asemenea, și în contradicție prevederea din caietul de sarcini, Cap. D „Condițiile eliminatorii” unde s-a menționat în mod expres că: „Nu se admite simpla asumare a îndeplinirii caietului de sarcini fără precizarea tipului și modelului echipamentului ofertat”. Într-o atare situație, Consiliul constată că se impune obligarea autorității contractante ... să remedieze documentația de atribuire, prin indicarea concretă a modului în care va fi evaluat și verificat îndeplinirea de către ofertanți a specificației tehnice de la alin. 5.2.7.5. „Bateriile de acumulatori și alternatorul trebuie să producă suficientă energie pentru a acoperi necesarul pentru tot echipamentul electric a autovehiculului a dotărilor specifice suplimentare” și prin aducerea la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați a măsurilor de remediere dispuse, prin postarea acestora în SEAP. 68

În ceea ce privește specificația de la alin. 5.2.9.13. „Cameră video PTZ de exterior pentru supraveghere și înregistrare la locul intervenției, care permite transmiterea în timp real a imaginilor, cu posibilitate de rotire 0 * 360°, amplasată pe catargul telescopic al sistemului de iluminare din dotarea autospecialei. Sistemul va permite stocarea datelor înregistrate pe o durată de minim 4 ore. Sistemul va permite operarea de la distanță, de la dispeceratul unității sau al I.G.S.U. Sistemul va respecta specificația tehnică de la anexa nr. 5”, față de care ... a solicitat o serie de lămuriri, Consiliul constată că prin răspunsul furnizat autoritatea contractantă a răspuns punctual și clar la toate clarificările solicitate. Astfel, se constată caracterul permisiv al cerinței în discuție cu atât mai mult cu cât ... a precizat că există o multitudine de soluții tehnice pentru această cerință, nefiind relevant modul constructiv prin care este îndeplinită, iar referitor la poziționarea stâlpului de iluminat extensibil, a precizat că aceasta va fi stabilită de producătorul autospecialei în funcție de compartimentarea aleasă, fără a influența rotirea tunului de apă, singura mențiune din caietul de sarcini fiind ca poziționarea stâlpului să nu influențeze operarea tunului de apă, motiv pentru care Consiliul respinge, ca nefondată, critica formulată de către ... Decizia de respingere, ca nefondată, a criticii formulată este luată și în ceea ce privește specificația tehnică de la alin. 5.2.13. „Sistem de degivrare/dezaburire parbriz special destinat folosirii când autospeciala este staționară”, față de care contestatorul precizează că i-a solicitat autorității contractante detalierea sistemului și a caracteristicilor tehnice ale acestuia, Consiliul constatând că, prin răspunsul dat, autoritatea contractantă a menționat foarte clar că există o multitudine de soluții tehnice pentru cerința referitoare la sistemul de degivrare/dezaburire parbriz special destinat folosirii când autospeciala este staționară”, nefiind relevant modul constructiv prin care este îndeplinită, atât timp cât scopul pentru care a fost solicitată este atins. Dacă raportat la criticile menționate anterior, Consiliul constată că autoritatea contractantă a prevăzut specificații tehnice permisive și nerestrictive, nu același lucru se poate spune și în ceea ce privește specificația tehnică de la alin. 5.3.2.1. „Suprastructura modulară cu prindere directă pe șasiu prin intermediul unui cadru metalic (șasiu intermediar) cu elemente de preluare a șocurilor și torsionărilor. Superstructura va fi confecționată din aliaje de aluminiu anotizat, scheletul din aliaj de aluminiu anotizat cu elemente de asamblare demontabile din același material acoperit de tablă din aliaj de aluminiu anotizat aplicată prin lipire, sistem culisabil amplasat în compartimentul pentru accesorii și echipamente pentru depozitare a minim trei furtunuri tip B în panglică și amplasat în apropierea unei guri de refulare a apei și spumei tip B care să permită conectarea la sistemul de pompare suporți de fixare rafturile sertarele panourile culisabile (dacă este cazul), etc. pe care sunt poziționate accesoriile să fie confecționate din aliaj de aluminiu anotizat și acoperite de tablă din aliaj de aluminiu anotizat”, unde 69

autoritatea contractantă a impus doar un anumit procedeu tehnic, respectiv ca suprastructura să fie complet demontabilă, iar prinderea elementelor demontabile urmând a se face prin șuruburi/piulițe, restricționând astfel concurența între operatorii economici. Astfel, la o serie de lămuriri pe care i le-a adresat ... privind descrierea tehnică exactă, că dorește doar procedeul folosit la „prinderea directă pe șasiu prin intermediul unui cadru”, având în vedere faptul că prinderea directă nu se face prin intermediul unui alt element de asamblare, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertelor depuse, cum poate fi confecționată o suprastructură din aliaje de aluminiu anodizat sau scheletul acesteia tot aliaj de aluminiu anodizat, care este explicația tehnică a faptului că scheletul suprastructurii este fabricat cu ajutorul elementelor de asamblare demontabile, respectiv șuruburi, piulițe, colțari din același material, respectiv aluminiu aliat care este foarte moale și care va duce la dezmembrarea acesteia într-un timp foarte scurt, care este explicația tehnica a cerinței privind asamblarea profilurilor de aluminiu ce compun scheletul suprastructurii cu elemente demontabile peste care se lipește tabla de aluminiu, făcând astfel imposibilă demontarea acestor profiluri, precum și folosirea de profile de aliaj de aluminiu anodizat, asamblate prin sudare sau lipire, peste care se lipește tabla de aluminiu anodizat, autoritatea contractantă a răspuns „Cu toate că autospeciala a fost omologată în configurația în care a fost achiziționată, nimic nu împiedică autoritatea contractantă să o reorganizeze ulterior și să o omologheze din nou, dacă acest lucru este necesar. Chiar dacă nu sunt necesare reparații capitale, în exploatare pot apărea evenimente tehnice ce duc la necesitatea efectuării unor intervenții de refacere a stării inițiale, ce implică demontarea parțială sau totală a suprastructurii și înlocuirea unor elemente componente. În cazul deformării suprastructuri datorate unui accident, unele componente ale structurii autospecialei pot fi îndreptate. Există o multitudine de soluții tehnice ce împiedică slăbirea elementelor demontabile (șurub, piuliță) cum ar fi șaibe grover (antidesfiletare), paste speciale care se aplică pe filete, etc. Totodată autospeciala va respecta graficul de revizii, iar aceste slăbiri ale elementelor demontabile pot fi remediate, dacă este cazul.” Analizând răspuns autorității contractante Consiliul constată că, deși aparent, aceasta a adus argumente în susținerea specificației sale tehnice de la alin. 5.3.2.1., impunerea procedeului de confecționare a superstructurii doar cu elemente de asamblare demontabile este restrictivă și de natură de restrângă concurența între operatorii economici care pot realiza această suprastructură și prin alte metode. Acest aspect este avut în vedere cu atât mai mult cu cât însăși autoritatea contractantă a precizat în răspunsul furnizat și în punctul de vedere nr. 96215/16.10.2017, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. 43581/16.10.2017 că „toți producătorii de autospeciale au posibilitatea tehnică de a construi acest tip de suprastructură, dar o parte dintre 70

aceștia preferă alte moduri de îndeplinire a acestui punct, pe care autoritatea contractantă nu le acceptă (alte tipuri constructive de suprastructuri)”, recunoscând, practic, că impune un anumit procedeu tehnic și că nu permite alternative, respectiv și alte tipuri constructive de suprastructuri. Or, o astfel de abordare este contrară legislației în materia achizițiilor publice, motiv pentru care, în baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, Consiliul obligă autoritatea contractantă ... să remedieze documentația de atribuire, Specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017, punctul 5.3.2.1., în sensul permiterii ca procedeul de confecționare a superstructurii modulare să se poată efectua și prin alte procedee tehnice nu doar cu elemente de asamblare demontabile. În consecință, pentru toate considerentele expuse anterior, constatând că se impun a fi remediate o serie de cerințe din conținutul documentației de atribuire, întocmită și elaborată de către autoritatea contractantă pentru procedura de atribuire în cauză, în baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, Consiliul admite, în parte, contestațiile formulate de către ... și de către ..., după cum urmează: -admite criticile formulate de către ... în referire la faptul că ... nu a prevăzut un mecanism de ajustare a prețului contractului/acordului- cadru: -admite criticile formulate de către ... și de către ..., în referire la cerința minimă de calificare referitoare la „experiența similară” (principalele livrări de produse în ultimii 3 ani anteriori datei limită de depunere a ofertelor), -admite criticile formulate de către ... și de către ..., în referire la factorii de evaluare „Criteriul tehnic nr. 1- Lungimea maximă a autospecialei (10.000 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnica nr. 84550/08.08.2017)”, „Criteriul tehnic nr. 3-Înălțimea maximă a autospecialei (3.500 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017)” și ”Criteriul tehnic nr. 4 – pondere 15% - descriere - Putere specifică a autospecialei (13,24 Kw/t conform pct. 5.1.4 din specificația tehnica nr. 84631/11.08.2017)”; -admite criticile formulate de către ..., în referire la codul CPV 34144200-0-„Vehicule pentru situații de urgență”, -admite criticile formulate de către ..., în referire la cerința privind obligația ofertantului de a prezenta document/documente emise de organisme specializate în domeniul (notificate) care să certifice că producătorul/producătorii autospecialei, autoșasiului (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei), agregatului de pompare și suprastructurii (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei sau al autoșasiului) care intră în dotarea autospecialei au implementate 71

sisteme de asigurare a calității conform standardului SR EN 9001:2015 sau echivalent”; -admite criticile formulate de către ..., în referire la specificația tehnică de la alin. 5.2.7.5. „Bateriile de acumulatori și alternatorul trebuie să producă suficientă energie pentru a acoperi necesarul pentru tot echipamentul electric a autovehiculului a dotărilor specifice suplimentare” și la specificația tehnică de la alin. 5.3.2.1. „Suprastructura modulară cu prindere directă pe șasiu prin intermediul unui cadru metalic (șasiu intermediar) cu elemente de preluare a șocurilor și torsionărilor. Superstructura va fi confecționată din aliaje de aluminiu anodizat, scheletul din aliaj de aluminiu anodizat cu elemente de asamblare demontabile din același material acoperit de tablă din aliaj de aluminiu anodizat aplicată prin lipire, sistem culisabil amplasat în compartimentul pentru accesorii și echipamente pentru depozitare a minim trei furtunuri tip B în panglică și amplasat în apropierea unei guri de refulare a apei și spumei tip B care să permită conectarea la sistemul de pompare suporți de fixare rafturile sertarele panourile culisabile (dacă este cazul), etc. pe care sunt poziționate accesoriile să fie confecționate din aliaj de aluminiu anotizat și acoperite de tablă din aliaj de aluminiu anodizat”. În baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, Consiliul respinge, ca nefondate, celelalte critici din contestațiile formulate de către ... și de către ... Obligă ... ca, în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii, să reia procedura de atribuire, să remedieze documentația de atribuire conform celor dispuse în considerente și să aducă la cunoștința tuturor celor interesați măsurile de remediere adoptate, prin postarea acestora în SEAP. Cererea formulată de către ... privind obligarea autorității contractante ... la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației este respinsă, ca nefondată, în condițiile în care Consiliul constată că ... nu a probat în vreun fel aceste cheltuieli, fiind incidente dispozițiile art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, conform cărora „Cuantumul , detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației.” Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de către ..., cu sediul în ..., în contradictoriu cu ..., cu sediul în ..., în referire la criticile legate de faptul că nu s-a prevăzut un mecanism de ajustare a prețului acordului- 72

cadru, a celor ce vizau cerința minimă de calificare referitoare la „experiența similară” (principalele livrări de produse în ultimii 3 ani anteriori datei limită de depunere a ofertelor) și a factorilor de evaluare „Criteriul tehnic nr. 1- Lungimea maximă a autospecialei (10.000 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnica nr. 84550/08.08.2017)”, „Criteriul tehnic nr. 3-Înălțimea maximă a autospecialei (3.500 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017) și ”Criteriul tehnic nr. 4 – pondere 15% - descriere - Putere specifică a autospecialei (13,24 Kw/t conform pct. 5.1.4 din specificația tehnica nr. 84631/11.08.2017)”. Respinge, ca nefondate, celelalte critici din contestația formulată de ... Admite, în parte, contestația formulată de către ..., cu sediul în ..., în contradictoriu cu ..., cu sediul în ..., în referire la codul CPV 34144200-0-„Vehicule pentru situații de urgență”, la cerința minimă de calificare referitoare la „experiența similară” (principalele livrări de produse în ultimii 3 ani anteriori datei limită de depunere a ofertelor), la cerința privind obligația ofertantului de a prezenta document/documente emise de organisme specializate în domeniul (notificate) care să certifice că producătorul/producătorii autospecialei, autoșasiului (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei), agregatului de pompare și suprastructurii (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei sau al autoșasiului) care intră în dotarea autospecialei au implementate sisteme de asigurare a calității conform standardului SR EN 9001:2015 sau echivalent”, la factorii de evaluare „Criteriul tehnic nr. 1- Lungimea maximă a autospecialei (10.000 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnica nr. 84550/08.08.2017)” și „Criteriul tehnic nr. 3-Înălțimea maximă a autospecialei (3.500 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnică nr. 84550/08.08.2017)”, la specificația tehnică de la alin. 5.2.7.5. „Bateriile de acumulatori și alternatorul trebuie să producă suficientă energie pentru a acoperi necesarul pentru tot echipamentul electric a autovehiculului a dotărilor specifice suplimentare” și la specificația tehnică de la alin. 5.3.2.1. „Suprastructura modulară cu prindere directă pe șasiu prin intermediul unui cadru metalic (șasiu intermediar) cu elemente de preluare a șocurilor și torsionărilor. Superstructura va fi confecționată din aliaje de aluminiu anodizat, scheletul din aliaj de aluminiu anodizat cu elemente de asamblare demontabile din același material acoperit de tablă din aliaj de aluminiu anodizat aplicată prin lipire, sistem culisabil amplasat în compartimentul pentru accesorii și echipamente pentru depozitare a minim trei furtunuri tip B în panglică și amplasat în apropierea unei guri de refulare a apei și spumei tip B care să permită conectarea la sistemul de pompare suporți de fixare rafturile sertarele panourile culisabile (dacă este cazul), etc. pe care sunt poziționate accesoriile să fie confecționate din aliaj de aluminiu anodizat și acoperite de tablă din aliaj de aluminiu anodizat”. Respinge, ca nefondate, celelalte critici din contestația formulată de ... 73

Obligă ... ca, în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii, să reia procedura de atribuire, să remedieze documentația de atribuire conform celor dispuse în considerente și să aducă la cunoștința tuturor celor interesați măsurile de remediere adoptate, prin postarea acestora în SEAP. Respinge, ca nefondată, cererea formulată de către ... privind obligarea autorității contractante ... la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare.

PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Redactat în 5 (cinci) exemplare originale, conține 76 (șaptezecișișase) pagini. 74