Decizie CNSC BO2017_5334

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6 Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642, +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ........./........./........., ......... Data: ......... Prin contestația nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de SC ......... SRL, cu sediul în ........., ……………………………, înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. ........., având CUI RO ........., reprezentată legal prin …………………….., împotriva documentației de atribuire elaborată de către ........., cu sediul în ........., ........., ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de furnizare, având ca obiect: „.........” cod CPV: 34144200-0, s-a solicitat studierea dosarului achiziției, admiterea contestației și dispunerea de măsuri de remediere constând în completarea și/sau modificarea documentației de atribuire. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. ........./........., depusă SC ......... SRL, cu sediul în ........., ........., ........., înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. ........., având CUI RO ........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin av. ........., împotriva documentației de atribuire elaborată de către ........., în calitate de autoritatea contractantă în cadrul procedurii de mai sus, s-a solicitat ......... în sensul eliminării/modificării/ completării acesteia; obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea prezentei contestații. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. ........./......... și ........./........., au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, 1

deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În luarea deciziei CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Prin contestația nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de SC ......... SRL, împotriva documentației de atribuire elaborată de către ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de furnizare, având ca obiect: „.........” cod CPV: 34144200-0, s-a solicitat studierea dosarului achiziției, admiterea contestației și dispunerea de măsuri de remediere constând în completarea și/sau modificarea documentației de atribuire. În fapt, contestatorul susține că a notificat autoritatea contractantă prin adresa nr. 378/21.09.........., autoritatea contractantă răspunzând că nu va face modificări. Contestatorul susține că autoritatea contractantă nu a prevăzut un mecanism de ajustare a prețului contractului. Față de această cerință din notificarea prealabilă referitoare la faptul că, în condițiile în care prețul produsului este influențat în proporție de 100% de nivelul cursului leu/euro iar acordul cadru urmează să se deruleze pe o perioadă de 4 ani de la momentul semnării, respectiv se adaugă cel puțin o perioada de 1 an, omisiunea introducerii unui mecanism de actualizare a prețului unitar care se exprimă și ofertează în lei este de natură să inducă un element de incertitudine major care va fi abordat de operatorii economici fie prin luarea în considerare a unei marje de risc funcție de propriile politici comerciale, cu consecința dezavantajării autorității contractante prin asumarea obligației de a plăti și aceasta marjă de risc pe lângă prețul în lei al produsului, fie prin ignorarea acestui risc cert și ofertarea unui preț cât mai scăzut care, la un moment dat va deveni neacoperitor și va conduce la imposibilitatea livrării produselor, iar ambele ipoteze sunt de natură să descurajeze manifestarea liberei competiții în cadrul procedurii de atribuire, autoritatea contractantă a explicat că mecanismul de actualizare a prețului este doar o opțiune și nu o obligație. Contestatorul susține că, raportat la complexitatea și valoarea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă era obligată să introducă un mecanism de ajustare a prețului, fiind obligatoriu prin prisma interesului economic direct cuantificabil al acestuia, respectiv o sumă de aproximativ 50.000.000 lei. Astfel, în condițiile în care inițierea și derularea întregii proceduri de atribuire este supusă obligației de a se respecta întocmai principiile care stau la baza procedurii dintre care în cazul de față sunt aplicabile cel puțin principiul tratamentului egal și principiul proporționalității, contestatorul crede că autoritatea contractantă se află în situația de a încălca aceste principii. 2

Practic, pornind de la previziunile economice actuale potrivit cărora menținerea pragului de 4,6 lei pentru un euro va fi imposibilă în perioada imediat următoare cu prognoza atingerii unor niveluri superioare valorii de 5 lei pentru un euro în următorii doi ani, pentru orice operator economic interesat de participarea la procedura de atribuire apare ca fiind mai mult decât evident un risc major generat de fluctuația cursului de schimb valutar, în condițiile în care prețul vehiculelor este calculat și se raportează la moneda euro în proporție de 100%. Concret, o variație de doar 10% în privința cursului de schimb presupune o marjă de risc de aprox. 50.000.000 lei, acesta fiind prețul opțiunii autorității contractante de a nu introduce în documentația de atribuire o formulă de ajustare a prețului contractelor subsecvente. Astfel, includerea în ofertă a unei marje de risc valutar de cel puțin 50.000.000 lei apare a fi un element cert care se va regăsi în cazul fiecărui ofertant responsabil și onest care nu se bazează pe mecanisme „auxiliare”. În acest context, raportat la dispozițiile art. 8 alin. (2) din HG nr. 395/2016, din răspunsul autorității contractante contestatorul evidențiază faptul că niciuna dintre aceste obligații legale nu a fost îndeplinită, cu consecința vicierii procedurii de atribuire încă din etapa de planificare a acesteia. Prin refuzul ajustării prețului, autoritatea contractantă a pus ofertanții în fața a două posibile soluții: fie se depun oferte de preț care să includă eventualul risc, de unde rezultă un preț mai mare încă de la semnarea contractului indiferent dacă intervine sau nu acel risc cu consecința afectării bugetului public, fie nu includ riscul în oferta de preț, în ideea de a câștiga neapărat acel contract, expunându-se astfel riscului de a nu mai putea să-si execute obligațiile, ceea ce va conduce la rezilierea contractului. Contestatorul solicită Consiliului, conform art. 1 alin. (2) din HG nr. 395/2016 să pronunțe o decizie de admitere a acestui capăt de cerere cu consecința obligării autorității contractante să insereze în documentația de atribuire o clauză de revizuire/ajustare a prețului contractului și totodată, să cuantifice la nivelul strategiei de contractare, riscurile financiare care pot afecta acest contract, sau pe de altă parte, să mențină forma actuală a documentației de atribuire cu obligația de a evidenția în cadrul valorii estimate, cuantificarea valorică a acestor riscuri pe toată perioada de derulare a acordului cadru. Contestatorul reține faptul că la nivelul documentației de atribuire nu se regăsesc informații concrete cu privire la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente, iar modalitatea de stabilire a celui mai mic/mare contract subsecvent apare a fi artificial stabilită. Astfel contestatorul în notificarea prealabilă a arătat că omisiunea indicării la nivelul documentației de atribuire a oricăror informații referitoare la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente în sensul că s-a făcut 3

doar precizarea - anual/semestrial/trimestrial, funcție de fondurile bugetare puse la dispoziție - precum și numărul de buc. aferent cantităților minime/maxime conduce la imposibilitatea efectuării oricărei previziuni cu privire la modul de derulare a acordului cadru și mai departe la incertitudini vizând riscurile aferente componentei comerciale a ofertei. Pe de altă parte, consideră că și informațiile minimale regăsite sunt eronate în sensul că în timp ce raportul dintre cantitatea minima și maximă aferentă acordului cadru este de 1/10 (500/50) deci se prezumă că vor fi atribuite 10 contracte subsecvente, raportul dintre cantitatea minimă și maximă aferentă contractului subsecvent fiind de 1/5 (25/5) cu concluzia ca un număr de 5 contracte subsecvente vor avea ca și cantitate minimă 0 vehicule, deși cantitatea minimă nu poate fi mai mică de 1 buc. Aceste omisiuni și necorelări conduc la concluzia că autoritatea contractantă se află în situația de a utiliza în mod impropriu acordul cadru cu consecința distorsionării concurenței ca urmare a modului artificial și impropriu prin care au fost stabilite plafoanele minime pentru cerințele de calificare referitoare la cifra de afaceri și experiența similară, motiv pentru care arată contestatorul, a solicitat autorității contractante să completeze documentația de atribuire cu informații concrete referitoare la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente si a cantităților minime și maxime aferente fiecărui contract subsecvent, ulterior să revizuiască și plafoanele aferente celor două cerințe de calificare. Autoritatea contractantă a răspuns că, atât calendarul de atribuire cât și cantitățile minime și maxime sunt doar estimative, autoritatea contractantă neasumându-și nici o obligație și se opinează că nu se poate susține că acordul cadru ar fi utilizat în mod impropriu. De asemenea, referitor la plafoanele impuse pentru cerințele de calificare, se face trimitere la o recomandare ANAP și se refuză aplicarea în speță a principiului proporționalității. Astfel, susține contestatorul, omisiunea indicării oricăror informații certe cu privire la calendarul de derulare al contractelor subsecvente, dar și al cantităților minime și maxime care vor face obiectul contractelor subsecvente, conduc în mod direct la încălcarea dispozițiilor art. 154 din Legea nr. 98/2016. Corelativ acestei omisiuni, încălcându-se în continuare și principiul asumării răspunderii dar și al transparenței, cu circumstanța agravantă ca modul de stabilire al cantităților minime și maxime ce vor fi alocate la un moment dat în cadrul unui contract subsecvent poate conduce la vicierea procedurii de desemnare a furnizorului dintre operatorii economici cu care s-a semnat acordul cadru. Astfel, în condițiile în care livrarea unui lot de camioane reprezintă un proces complex în care sunt implicați producătorul autoșasiului, 4

carosierul, furnizorii de echipamente, în medie fiind necesară o perioadă de timp de cel puțin 9 luni de la lansarea comenzii și până la livrarea camionului, accesul preferențial (în avans față de momentul lansării invitației de reofertare) al unui operator economic la informațiile privind data lansării contractului subsecvent și numărului de camioane conduce la consecința că, doar acel operator economic va putea livra în termen camioanele, astfel încât sistemul de factori de evaluare și/sau prețul camionului devin elemente lipsite de orice relevanță.

În acest sens, contestatorul arată că odată ce se face trimitere la o finanțare din fonduri europene, autoritatea contractantă are la dispoziție o anexă la contractul de finanțare în care se regăsesc tranșele de finanțare. Mai departe, în bugetul pe anul în curs sunt identificate sursele financiare aflate la dispoziție, astfel încât cel puțin pentru anul în curs și/sau anul 2018, autoritatea contractantă avea posibilitatea de a indica în mod exact numărul de camioane pe care intenționează să le contracteze, astfel încât în speță se conturează refuzul autorității contractante de a-și respecta obligația de transparenta. Contestatorul atrage atenția asupra caracterului artificial al modului de stabilire a plafoanelor minime de calificare pentru cifra de afaceri și experiența similară, datorită stabilirii valorii celui mai mare contract fără o fundamentare efectivă, mai ales că autoritatea contractantă a refuzat să se raporteze și să aplice plafoanele prevăzute de lege și solicită Consiliului să constate incidența dispozițiilor art. 107 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. În opinia contestatorului, autoritatea contractantă trebuie să pună la dispoziție numărul exact sau aproximativ de contracte subsecvente ce vor fi încheiate și a calendarului estimativ de atribuire a lor.

Contestatorul invocă jurisprudența CNSC și face referire și la Curtea Europeană de Justiție. Contestatorul solicită Consiliului să constate că autoritatea contractanta încalcă dispozițiile art. 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016, datorită modului de formulare al cerinței de calificare de la pct. III 2.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesionala este stabilit în mod arbitrar. În cuprinsul notificării prealabile a arătat că omisiunea autorității contractante de a ține cont de specificitatea obiectului acordului cadru prin referirea în cadrul cerinței la termenul de autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență, în condițiile în care, din punct de vedere tehnic nu există nici o legătură între un vehicul de stingere a incendiilor și o unitate de intervenție în caz de accident chimic, conduce la lipsirea de eficiență a acestei cerințe de calificare, contrar scopului pentru care aceasta a fost indicata în lege, anulând însăși logica economică pentru care pe piața există producători strict specializați în construirea de vehicule de stingere a incendiilor.

Pe de alta parte, urmând logica autorității contractante, odată ce nu se ia în considerare specificitatea obiectului acordului cadru, apare ca 5

fiind restrictivă limitarea plajei de experiență similară numai la autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență, în defavoarea oricărui tip de vehicul utilitar în condițiile în care autoritatea contractantă achiziționează produse și nu servicii. Cu alte cuvinte destinația și/sau modul de utilizare a vehiculului de către un beneficiar sunt absolut irelevante în privința stabilirii obiectului cerinței de experiență similară. În consecință, raportat în primul rând la riscul contractual major de neîndeplinire a contractului de către un operator economic care nu are expertiza specifică realizării/comercializării vehiculelor de stingere a incendiilor, a solicitat autorității contractante să revizuiască cerința de experiență similară fie în sensul corelării acesteia cu obiectul contractului, fie în sensul eliminării restricționării artificiale prin trimiterea la domeniul generic de utilizare al autospecialelor. Contestatorul precizează că răspunsul autorității contractante a fost că la definirea cerinței de experiență similară s-au avut în vedere vehicule similare sau superioare din punct de vedere constructiv cu autopompă cisterna. Contestatorul consideră necesară completarea documentației de atribuire cu cerințele de calificare vizând standardul ISO 9001:2015 despre care se face vorbire în caietul de sarcini. În notificarea prealabilă contestatorul susține că a specificat că omisiunea solicitării în fișa de date a unei cerințe identificate de lege ca fiind o cerință minimă de calificare și solicitarea acesteia doar la nivelul caietului de sarcini, după cum este cazul mențiunilor referitoare la certificarea ISO, conduce la nulitatea respectivelor paragrafe din caietul de sarcini care, prin efectul legii sunt considerate clauze nescrise. Contestatorul considera de asemenea că revizuirea fișei de date prin introducerea unei cerințe de calificare care să impună obligativitatea deținerii standardului ISO 9001 este imperativă. Autoritatea contractantă a refuzat să facă modificări. În consecință, contestatorul susține că a arătat în notificarea prealabilă că, având în vedere paragrafele din caietul de sarcini regăsite la Cap. 2 - Asigurarea calității, pct. 3.1 (pag. 2-3 din 14), contestatorul cere Consiliului să analizeze nou element de distorsionare a concurenței în cadrul procedurii de atribuire în condițiile în care, pe de o parte, autoritatea contractantă refuză să uzeze de o cerință de calificare de tipul celor prevăzute la art. 200 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, iar pe de altă parte, odată ce solicită îndeplinirea unor astfel de cerințe prin caietul de sarcini, se plasează in situația de a nu le putea impune ca fiind obligatorii, cu consecința acceptării unor produse care nu fac

dovada îndeplinirii unor standarde de calitate minimale. Raportat la prevederile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, contestatorul consideră că, acestea vor fi considerate clauze nescrise. 6

Contestatorul solicită Consiliului să oblige autoritatea să revizuiască factorii de evaluare și ponderile alocate astfel încât să fie respectat art. 32 din HG nr. 395/2016. Astfel încât, dacă se raportează numai la lungimea maximă a autospecialei (1) și înălțimea maximă a autospecialei (3) consideră că motivarea alegerii acestor factori este eronată întrucât aceștia sunt în contradicție cu argumentele aduse în cadrul motivării. Astfel, se punctează lungimea maximă a autospecialei având ca justificare o presupusă manevrabilitate superioara a vehiculului însă se ignoră ca diferențe de doar câteva zeci de centimetri între diferitele plafoane impuse nu implică nicio diferență semnificativa în privința razei de virare a vehiculului. De asemenea, pentru înălțimea autospecialei autoritatea contractantă aduce în discuție scăderea centrului de greutate, ceea ce in opinia contestatorului, intră în contradicție cu punctajul acordat pentru lungime întrucât cu cât o mașina devine mai compactă (mai scurtă) cu atât înălțimea centrului de greutate al acesteia va crește, coroborat cu omisiunea indicării unor informații esențiale în privința evaluării ofertelor.

Contestatorul exemplifică că se pot monta girofaruri de 5 cm înălțime în condițiile în care girofarul standard pentru autospecialele de pompieri are 18 cm, doar aceasta simpla speculație conducând la primirea unui punctaj superior cu 3 puncte (pasul de punctare este de 10 cm). Pe de altă parte, contestatorul consideră că este alarmant că pasul de punctare a fost stabilit plecând de la valoarea de 3000 mm care în prezent este specifică unui singur producător de autoșasiu care se poate încadra în înălțimea de maxim 3000 mm pentru care se acordă punctajul maxim. În continuare contestatorul se raportează la faptul că o diferență de 200 mm (20 cm) înălțime care reprezintă 6 puncte și care se poate asocia cu înălțimea rampei luminoase sau girofaruri, și observă faptul că acest producător nu pleacă pe picior de egalitate cu ceilalți ofertanți, întrucât își poate însuși cu ușurință o marjă suplimentară de profit de nu mai puțin de 6.713.550 EURO (raportat la un curs echivalent de 1 euro = 4,6 lei), după următorul calcul: Buget alocat: 514.705.882,35 EURO Cantitate: 500 unități Preț/unitate = 514.705.882,35 : 500 = 1.029.411,76 : 4,6 = 223.785,16 euro. Valoare punct: 223.785,16 : 100 = 2237,85 EURO x 6 = 13.427,10 euro / unitate 13.427,10 x 500 = 6.713.550 euro. Punctându-se performantele agregatului de pompare, argumentul autorității din nou intră în contradicție cu specificațiile tehnice ale caietului de sarcini având în vedere faptul că liniile de stingere sunt deja 7

definite in caietul de sarcini la punctul 5.3.1. din punctul de vedere al contestatorului. Mai mult, acest criteriu nu va face decât să scadă calitatea si fiabilitatea echipamentelor achiziționate deoarece orice producător poate produce pompa cu debit de 4.000 litri/minut însă contează și prețul la care o produce și calitatea acesteia. În consecință, a sesizat autoritatea cu privire la nelegalitatea acestor factori de evaluare, a solicitat să procedeze la înlocuirea/eliminarea acestora precum și a tuturor elementelor favorizante inserate in documentația de atribuire în privința unui anumit producător de camioane. Art. 32 alin. (9) din HG nr.395/2016 impune ca ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare să nu conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică, fiecare factor de evaluare trebuind să reflecte în mod corect atât importanța caracteristicii tehnice/funcționale considerate a reprezenta un avantaj calitativ ce poate fi punctat precum și cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanții le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini. Simpla analiză a acestor factori de evaluare, va conduce la concluzia certă că aceste obligații ale autorității contractante au fost complet ignorate și nu se regăsesc reflectate în documentele întocmite de autoritatea contractantă în etapa de planificare a procedurii de atribuire. Astfel, contestatorul pornind de la exemplul cuantificării înălțimii vehiculului, la dosarul procedurii de atribuire ar trebui să se regăsească atât analiza de piață în baza căreia s-au stabilit dimensiunile minim si maxim acceptate pornind de la fișele tehnice ale principalilor producători (cu precizarea suplimentara că singurul vehicul cu o înălțime mai mică de 3.000 mm este doar cel produs de compania Scania), cât mai ales relația de proporționalitate dintre diferențele de înălțime precizate în algoritmul de punctare, prețul vehiculelor luate ca referința și cuantumul valoric al avantajului de a achiziționa un vehicul cu o înălțime cât mai mică, astfel încât să apară ca fiind justificată acordarea unei ponderi de 15% numai pentru acest factor de evaluare. Aceasta pondere de 15% se traduce într-o diferență de 16.783.875 euro, în sensul că acel ofertant care va propune un vehicul cu o înălțime mai mare de 3.400 mm trebuie să își ajusteze propunerea financiara în minus cu un cuantum cel puțin echivalent pentru a se menține la același nivel de competitivitate cu un camion Scania, fiind evident ca autoritatea contractantă nu a avut in vedere ori a ignorat orice relație de proporționalitate între elementul identificat ca fiind un avantaj calitativ și ponderea acordată în cadrul criteriului de punctare.

Continuând exemplificarea, contestatorul se raportează la puterea specifică a autospecialei (pct. 4) și observă că între 13,35 Kw/t și 13,74 8

kw/t se acordă 15 puncte (puterea minimă admisă prin documentație fiind de 13,24 Kw/t, iar între 13,24 Kw/t și 13,34 kw/t se alocă 0 puncte). Astfel, între 0 puncte și maximul de punctaj care se poate obține există o diferență de 0,4 kw/t respectiv 0,4*1,36 = 0,544 cp/t (cai putere/tonă). Ținând cont de faptul că masa maximă autorizata necesara acestui tip de autospeciale este de 17 tone și de faptul că valoarea unui punct este de 223.785,16 EURO rezultă următoarele: 0,544 cp/t* 17 = 9,24 cp Din calculul exemplificat mai sus, contestatorul susține că motivarea alegerii acestui factor de evaluare nu poate fi considerată una concludentă întrucât față de minimul solicitat reiese o diferența de doar 9,24 cp, respectiv 0,3% putere specifică suplimentară din puterea specifică minimă solicitată, după cum rezultă din formula 13,24*1,36*17 = 306,10 cp (cai putere) - putere specifica minima solicitată. În final contestatorul solicită Consiliului admiterea criticilor aduse și obligarea autorității contractante să revizuiască factorii de evaluare și ponderile alocate astfel încât să fie respectat art. 32 din HG nr. 395/2016. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. ........./........., depusă SC ......... SRL, împotriva documentației de atribuire elaborată de către ........., în calitate de autoritatea contractantă în cadrul procedurii de mai sus, s-a solicitat ......... în sensul eliminării / modificării / completării acesteia; obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea prezentei contestații. În fapt, contestatorul arată că, la data de 22.09.......... a notificat autoritatea contractantă prin adresa nr. 109 din 22.09.......... prin care a solicitat în conformitate cu art. 6 alin. (1) lit. (a) coroborat cu art. 1, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2006 ........., autoritatea contractantă răspunzând că nu va face remedieri. Conform fișei de date la Capitolul II. 1.6) Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizițiile) „34144200-0 Vehicule pentru servicii de urgență (Rev.2)” , codul CPV menționat descrie cu totul alte echipamente decât cele a căror specificație tehnică este cuprinsă în documentație. Codul CPV 34144200-0 presupune o gamă foarte largă de vehicule care nu au nimic în comun din punct de vedere al tehnologiei de fabricație cu vehiculele de stins incendii. Contestatorul consideră că încadrarea cu un cod CPV neadecvat va permite ca la procedură să participe producători cu capacitate de producție foarte mică ce nu au legătură cu vehiculele de stins incendii. De asemenea, din punctul de vedere al contestatorului, autopompa capacitate mărită 5.000L - este o autospecială pentru situații de urgență 9

cu destinația clară pentru stingere incendii, fapt pentru care nu poate fi altfel încadrată, decât în codul CPV 34144213-4 - vehicule de stingere a incendiilor, încadrarea în orice alt cod CPV permițând evaluări abuzive sau subiective ale ofertelor depuse. Contestatorul consideră că autoritatea contractantă în conformitate cu art. 154 din Legea nr. 98/2016 are obligația să întocmească în mod clar documentația de atribuire pentru a asigura operatorilor economici o informare completă și corectă a procedurii de atribuire. Tehnologia de fabricație a autospecialelor ce fac obiectul prezentei proceduri este una exclusivă și complet diferită de tehnologia de fabricație a unităților mobile de intervenție, unităților mobile de urgență, camioane cu scara turnantă, unități de intervenție în caz de accident chimic, acestea din urmă având o tehnologie de fabricație total diferită. Această autospecială, descrisă și solicitată prin specificația tehnică parte integrantă a documentației de atribuire, este un autovehicul cu o configurație specială și specifică, descrisă printr-un cod unic CPV respectiv 34144213-4 - Vehicul de stingere a incendiilor. Firmele care construiesc astfel de autospeciale au o experiență îndelungată în acest domeniu, mergând până la 150 de ani, au investit în cercetare, dezvoltare și tehnologii speciale sume apreciabile, totul pentru a furniza vehiculele de stins incendii de cea bună calitate și cu performanțe tehnice superioare. De altfel, este important de subliniat că nici nu există clasificări CPV pentru aceste categorii menționate în fișa de date, respectiv unitate mobila de intervenție, unitate mobilă de urgență și unitate de intervenție în caz de accident chimic. Având în vedere răspunsul autorității contractante din notificarea prealabilă, contestatorul consideră că, acesta face dovada faptului că nu cunoaște din punct de vedere tehnic specificația echipamentului ce se dorește a fi achiziționai. Termenul „identice” se referă la faptul că descrierea ar fi fost „Autopompă cisternă capacitate mărită 5000L” ca și experiență similară. Expresia „similare sau superioare” se referă la „Autopompe cisternă cu diverse capacități pentru rezervorul de apă” sau vehicule de stins incendii cu rezervoare de apă de diferite capacități. Astfel, experiența similară este asimilată doar vehiculelor de stins incendii cu rezervoare de apă sau autopompe cu diverse capacități care au tehnologie identică de fabricație și destinație de folosință. Celelalte vehicule, precum vehicule de pompieri, camioane de scară turnantă, unități mobile de intervenție, unități mobile de urgență, unități de intervenție în caz de accident chimic, presupun tehnologii de fabricație total diferite față de cele ce se doresc a fi achiziționate. Expresia „fără a se limita la” induce o confuzie totală în interpretarea documentației de atribuire. 10

Referitor la Capitolul III.2.3.b) Standarde de asigurare a calității și de protecția mediului, contestatorul susține că a solicitat autorității contractante ca cerința din caietul de sarcini privind deținerea ISO 9001, să fie formulată în fișa de date la acest capitol, astfel încât să nu devină o clauză nescrisă, în conformitate cu art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. Standardul EN ISO 9001:2015 a intrat în vigoare în data de 23 septembrie 2015 și este diferit de standardul EN ISO 9001:2008. Având în vedere acest aspect, legiuitorul a acordat o perioadă de tranziție de 3 ani, începând cu data de 23 septembrie 2015, perioadă în care vor fi valabile atât vechiul standard EN ISO 9001:2008 cât și noul standard EN ISO 9001:2015, urmând ca începând cu septembrie 2018 vechea ediție ISO 9001:2008 să fie retrasă și să rămână valabil numai noua ediție ISO 9001:2015. Față de răspunsul autorității contractante, contestatorul arată că acesta încalcă prevederile normelor europene privind implementarea standardului de calitate ISO 9001:2015, care au hotărât în mod clar că implementarea standardului ISO 9001:2015 va deveni obligatorie începând cu data de 23 septembrie 2015. Referitor la criteriul de atribuire, contestatorul arată că, având în vedere faptul că criteriul tehnic numărul 1 este în contradicție cu criteriul tehnic numărul 3, respectiv lățimea autospecialei fiind permanent aceeași, restricționată de către legiuitor, scăderea lungimii autopompei presupune automat creșterea înălțimii autopompei, ținând cont de cei doi parametri de dimensiune ficși, respectiv lățimea vehiculului și capacitatea volumetrică a rezervorului de apă. Referitor la Cap. 4 - Organizare generala, componenta, alineatul 4.3.1.1.3, contestatorul susține că a precizat în notificarea prealabilă: „4.3.11.3 Agregat pompare cu sistem automat de amorsare incorporat nu se acceptă producători diferiți pentru agregatul și sistemul de amorsare În conformitate cu descrierea din dicționarul explicativ al limbii romane - DEX - incorporat înseamnă „mai multe lucruri împreunate pentru a face un singur corp” . Pe cale de consecință, pompa/pompele sistemului de amorsare sunt asamblate și formează corp comun cu pompa de apă. Precizați clar și fără echivoc faptul că axul pompei de apă este cel care antrenează în mod direct pompa/pompele de amorsare fără a folosi elemente cinematice intermediare, respectiv curele sau roți dințate, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertei depuse”. Față de răspunsul autorității contractante, respectiv „Soluția tehnică adoptată pentru lanțul cinematic de antrenare nu este relevantă pentru instituția noastră atâta timp cât îndeplinește cerințele caietului de sarcini. Precizări asupra acestui aspect nu fac decât să limiteze anumiți 11

posibil ofertanți, ceea ce ar duce la încălcarea prevederilor legale la care chiar dumneavoastră faceți referire în notificările transmise, respectiv art. 49 și art. 50 din Legea nr. 98/2016. Indicarea în „clar și fără echivoc”, precum și detalierea anumitor soluții constructive pot face trimitere directă către un anumit producător, excluzând din start alți potențiali participanți procedura de achiziție, ceea ce contravine principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică, fiind în contradicție cu prevederile Legii nr. 98/2016”, dovedește o inconstanță flagrantă în modul în care înțelege să întocmească documentația de atribuire. Aplică criterii de atribuire abuzive si ilegale referitoare la ISO 9001 unde sunt prevederi clare ale Uniunii Europene, dar devine suspect de deschisă la o cerința tehnică foarte importantă și anume soluția tehnică a principiului de transmitere a mișcării la pompe de modul în care este transmisă mișcarea la pompele de amorsare. Un lanț cinematic direct, așa cum solicită să fie aplicat, este cel folosit de toți fabricanții consacrați din lume. Referitor la Cap. 5 - Caracteristici tehnice, aliniatul 5.1.7., contestatorul susține că a solicitat în notificarea prealabilă, „5.1.7. Autospeciala complet echipată cu plinurile făcute și echipaj complet va trebui să-și mențină stabilitatea pentru deplasarea în condiții de siguranță pe terenuri accidentate cu declivități de min. 25 grade. Precizați clar și fără echivoc care este viteza maximă și distanța de parcurs pe care le aveți în vedere pentru îndeplinirea acestei cerințe, astfel încât să se evite interpretarea subiectivă sau abuzivă în cadrul procedurii de evaluare a ofertei depuse”. Față de răspunsul autorității contractante viteza maximă și distanța parcursă pe un teren accidentat cu declivități de minim 25 grade nu sunt relevante pentru cerințele operaționale ale instituției, ci doar capacitatea de a depăși astfel de porțiuni de traseu dificil pe drumuri neamenajate. Orice cerință care se probează prin testare necesită un program de testare clar stabilit cu scopul evitării interpretărilor abuzive sau subiective. Este o mare diferență în a testa unghiul de declivitate de 25° la o viteză de 5 km/h și cu totul altă situație la o viteză de 100 km/h. De asemenea, este o mare diferență între a parcurge 10 m sau 1000 m, contestatorul consideră că, autoritatea contractantă trebuie să prezinte un program de testare foarte clar determinat. Față de cerința contestatorului din notificarea prealabilă despre 5.2.2.2. Cutie de viteze: automată cu suficiente rapoarte pentru a asigura deplasarea în toate condițiile de rulare, încărcată la masa maximă admisibilă pentru circulația pe drumurile publice, inclusiv pe drumuri neamenajate, contestatorul arată că principalii fabricanți de autoșasiuri folosesc cutie de viteze cu schimbare automată a treptelor de viteză fabricate de terți cum ar fi Allison din SUA sau ZF din Germania. 12

Precizarea elementelor minimale din specificația tehnică face diferența de preț și calitate a cutiei de viteze automate. Astfel, autoritatea contractanta trebuie să descrie clar cerința tehnică pentru cutia de viteze pentru a evita prezentarea unor soluții diferite ca preț și calitate, dar acceptabile prin prisma faptului că nu sunt clarificate detaliile tehnice. Producătorii consacrați de autospeciale de stins incendii nu folosesc tehnologii ieftine, și astfel vor fi într-o concurență cu producătorii care fabrică echipamente de calitate îndoielnică folosind tehnologii foarte puțin fiabile și pe cale de consecință ieftine. Față de cerința contestatorului din notificarea prealabilă despre 5.2.6.4. Sistem de asistență la pornirea în rampă și răspunsul autorității contractante, contestatorul arată că, aceasta se află într-o eroare gravă încă o dată prin modul în care a înțeles să răspundă la notificarea prealabilă din punct de vedere tehnic la aceasta cerință. Autoritatea Contractanta acceptă orice soluție tehnică cu condiția ca plecarea din rampa să se facă fără intervenția conducătorului auto, adică pe scurt prin montarea unei căi de blocaj al roților de către un membru al echipajului ce participă la intervenție. Referitor la 5.2.7.2. Instalație electrică suplimentară interconectabilă cu instalația autoșasiului pentru iluminarea compartimentului accesorii și a panoului de comandă, contestatorul arată că, având în vedere că autoritatea contractantă nu definește în niciun fel din punct de vedere tehnic soluția pe care dorește să o achiziționeze, ca parte a autospecialei, înseamnă că nu are nici criterii de evaluare a ofertelor ce vor fi depuse, astfel că este definitoriu faptul că evaluarea va avea loc într-un mod subiectiv și posibil abuziv. Referitor la „5.2.7.5. Bateriile de acumulatori și alternatorul trebuie să producă suficientă energie pentru a acoperi necesarul pentru tot echipamentul electric al autovehiculului și a dotărilor specifice suplimentare” contestatorul arată că, autoritatea contractanta se contrazice singură în momentul când răspunde la notificarea prealabila afirmând că îndeplinirea acestei cerințe va fi asumată în faza de ofertare încălcând astfel prevederile din Caietul de sarcini, atașat documentației de atribuire, unde la Cap. D Condițiile eliminatorii: „Nu se admite simpla asumare a îndeplinirii caietului de sarcini fără precizarea tivului și modelului echipamentului ofertat”. Referitor la „5.2.9.13. Cameră video PTZ de exterior pentru supraveghere și înregistrare la locul intervenției, care permite transmiterea în timp real a imaginilor, cu posibilitate de rotire 360°, amplasată pe catargul telescopic al sistemului de iluminare din dotarea autospecialei. Sistemul va permite stocarea datelor înregistrate pe o durată de minim 4 ore. Sistemul va permite operarea de la distanță, de la dispeceratul unității sau al IGSU. Sistemul va respecta specificația tehnică de la anexa nr. 5”, contestatorul arată că, având în vedere 13

răspunsul la notificarea prealabilă, aceasta trebuie să clarifice cerința din punct de vedere tehnic cu o soluție reală constructivă. Față de cerința privind montarea stâlpului de iluminat astfel încât în timpul intervenției jetul de apă al tunului montat pe suprastructura să nu întâlnească în rotirea sa de 360°, stâlpul de iluminat este, din punct de vedere tehnic, imposibilă, deoarece stâlpul de iluminat nu poate fi montat decât în interiorul cercului pe care îl descrie jetul de apă al tunului în timp ce se rotește. Referitor la „5.2.1.3. Sistem de degivrare/dezaburire parbriz special destinat folosirii când autospeciala este staționată”, contestatorul arată că autoritatea contractantă trebuie să clarifice prin detaliere soluția tehnică oferită, conform art. 154 din Legea 98/2016, întrucât o soluție tehnică care poate face parte din așa-zisa „multitudine de soluții tehnice” invocate de autoritate este și folosirea unui uscător de păr alimentat la 24V de la o priză montat în bordul din cabină. Autoritatea Contractanta are obligația de a fi foarte precisă în elaborarea documentației dacă dorește să achiziționeze echipamente de calitate și înaltă tehnologie. Referitor la „Aliniatul 5.3.2.1. Suprastructură modulară, cu prindere directă pe șasiu prin intermediul unui cadru metalic (șasiu intermediar) cu elemente de preluare a șocurilor și torsionărilor. Suprastructura va fi confecționată din aliaje de aluminiu anodizat; scheletul din aliaj de aluminiu anodizat cu elemente de asamblare demontabile din același material acoperit cu tablă din aliaj de aluminiu anodizat aplicată prin lipire; sistem culisabil amplasat în compartimentul pentru accesorii și echipamente pentru depozitarea a minim 3 furtunuri tip B în panglică și amplasat în apropierea unei guri de refulare a apei și spumei tip B care să permită conectarea rapidă la sistemul de pompare; suporții de fixare, rafturile, sertarele, panourile culisabile (dacă este cazul), etc. pe care sunt poziționate accesoriile să fie confecționate din aliaj de aluminiu anodizat și acoperite cu tablă din aliaj de aluminiu anodizat”, contestatorul arată că autoritatea contractantă nu consideră necesar precizarea în mod clar și fără echivoc cum poate fi confecționată o suprastructură, deoarece producătorii de autospeciale au metode și compartimentări diferite, riscând astfel restricționarea sau îngrădirea participării unora la procedura de achiziție. Totodată, cerințele minimale formulate la acest punct, respectiv suprastructura „confecționată din aliaje de aluminiu anodizat; scheletul din aliaj de aluminiu anodizat cu elemente de asamblare demontabile din același material acoperit cu tablă din aliaj de aluminiu anodizat aplicată prin lipire”, sunt comune tuturor producătorilor de autospeciale. Aceste cerințe implică o construcție a suprastructurii complet demontabilă, în vederea efectuării de reparații capitale, în caz de necesitate. Cerința „minimală” a autorității contractante formulată în ce privește suprastructura, respectiv: „confecționată din aliaje de aluminiu 14

anodizat; scheletul de aluminiu anodizat cu elemente de asamblare demontabile din același material acoperit cu tabla din aliaj de aluminiu anodat aplicată prin lipire”, este stranie în totalitate din punct de vedere tehnic și ingineresc, susține contestatorul deoarece, dacă se asamblează două profile de aluminiu cu șurub în vederea posibilității demontării ulterioare, dar care se rigidează prin lipirea unei foi de tablă peste ele, așa-zisa construcție a „suprastructurii complet demontabila” este practic imposibilă, datorită faptului că, pentru a demonta pofilele, trebuie în primul rând dezlipită tabla de aluminiu care a fost aplicată prin lipire, iar aceasta duce la distrugerea pofilelor de aluminiu, acestea nemaiputând fi recuperate. Autoritatea contractanta invocă, de asemenea, posibilitatea demontării complete a suprastructurii în vederea efectuării de reparații capitale, dar nu precizează la ce fel de reparații capitale se referă, în condițiile în care suprastructura nu poate fi reorganizată deoarece autospeciala a fost omologată în configurația existentă. Reparații capitale nu se executa la suprastructurile asamblate din profile de aluminiu nici după o perioadă de 50 de ani, pentru că nu este necesar. Aluminiu anodizat nu este un material care să corodeze și, astfel, suprastructura nu se deteriorează. În caz de accidente, cunoscându-se faptul că aluminiul nu poate fi îndreptat, modulele deteriorate se reconstruiesc integral. Asamblarea cu elemente demontabile implică două dezavantaje majore, în opinia contestatorului și anume faptul că elementele demontabile (șurub, piulița) se slăbesc în timp, producând deteriorarea suprastructurii pe de o parte, și pe de altă parte costuri suplimentare inutile care nu prezintă niciun beneficiu, atât producătorului cât și autorității contractante. Prin adresa nr. 96171/11.10.........., înregistrată la CNSC sub nr. ……..12.10.........., cu privire la contestația depusă de S.C. ......... S.R.L, autoritatea contractantă solicită Consiliului, în temeiul Legii nr. 101/2016 să dispună respingerea contestației ca nefondată. Referitor la cererea contestatorului prin care solicită obligarea autorității contractante să insereze în documentația de atribuire o clauză de revizuire/ajustare a prețului contractului și totodată, să cuantifice la nivelul strategiei de contractare, riscurile financiare care pot afecta acest contract, sau pe de altă parte, să mențină forma actuală a documentației de atribuire cu obligația de a evidenția în cadrul valorii estimate, cuantificarea valorică a acestor riscuri pe toată perioada de derulare a acordului cadru, autoritatea o consideră ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea cererii, pe baza următoarelor argumente: Din experiența anilor anteriori ca instituție beneficiară de fonduri europene nerambursabile și luând în considerare faptul că cererile de finanțare se scriu în moneda LEI dar și faptul că la nivelul instituției au 15

fost încheiate acorduri cadru de furnizare produse, atât în LEI cât și în EURO, cu și fără reluarea competiției, s-a dovedit că cea mai fiabilă variantă pentru încadrarea în fondurile aprobate prin cererile de finanțare, este acord cadru cu mai mulți operatori economici, cu reluarea competiției, preț unitar în lei, fără posibilități de ajustare a prețului pe timpul acordului - cadru/contractului subsecvent. Toate remarcile înscrise în contestație sunt simple supoziții și nu sunt susținute de realitatea ultimilor 2 (doi) ani care arată că a avut loc o creștere a cursului euro de aproximativ 1,37% (conform anexei nr. 1), față de 10% cât a invocat petenta (un exemplu nerealist și exagerat). În anul 2016 autoritatea contractanta a achiziționat același produs cu un preț unitar de 967.500 lei, fără T.V.A. Valoarea unitară estimată inclusă în procedura de achiziție supusă contestației este de 1.029.411,76 lei, fără T.V.A. fapt ce implică o diferență de 61.911,76 lei (+6,0143%). După cum se observă creșterea procentuală din valoarea estimata este mai mare decât diferență de curs valutar pe anii 2016-.......... Valoarea estimată a prețului unitar în lei, fără TVA a fost determinată avându-se în vedere prețuri de achiziție din anii anteriori, realizate de autoritatea contractantă pentru produse similare (conform anexei nr. 2). Propunerea tehnică (autospecială) ce va fi declarată câștigătoare va fi caracterizată, în principal, în ansamblul ei, de un autovehicul și o instalație specială, fabricate la aceea dată și având o valoare caracteristică unui produs de generație nouă. Pe parcursul derulării acordului-cadru (4 ani) vor apărea noi generații de autovehicule și instalații speciale, fapt ce implică scăderea valorii generațiilor mai vechi (datorită perimării tehnologice). Această scădere a valorii generațiilor vechi de autovehicule va compensa eventuala creștere a cursului valutar, invocat de contestatar, și chiar poate genera un profit suplimentar acestuia. În ceea ce privește remarca contestatarului că autoritatea contractantă are obligația să ia toate măsurile de a evita apariția unor situații de natură să determine împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței, autoritatea consideră că prin stabilirea unei valori estimate în lei nu sunt induse aceste situații deoarece condiția impusă de autoritatea contractanta este adresată către toți operatorii economici și cunoscută de aceștia odată cu publicarea documentației de atribuire. Drept urmare, autoritatea contractantă nu este de acord cu introducerea unui mecanism de actualizare a prețului unitar, în funcție de rata de schimb leu/euro ce va evolua pe perioada de valabilitate a acordului cadru/contractului subsecvent. În opinia autorității contractante modalitatea de formare a propunerii financiare trebuie să rămână așa cum a fost stabilită prin documentația de atribuire (preț 16

ferm), aceasta fiind o opțiune a acesteia și nu o obligație expresă impusă de legislația specifică. Cu privire la afirmația contestatoarei potrivit căreia „la nivelul documentației de atribuire nu se regăsesc informații concrete cu privire la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente, iar modalitatea de stabilire a celui mai mic/mare contract subsecvent apare a fi artificial stabilită” consideră solicitarea „obligării autorității contractante să insereze în documentația de atribuire atât calendarul real de atribuire a contractelor subsecvente pentru fiecare dintre cei patru ani de derulare, cât și cantitățile cu privire la cantitățile minime / maxime aferente fiecărui contract subsecvent” ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea solicitării contestatorului, pe baza următoarelor argumente:  Cantitățile minime și maxime prevăzute a fi achiziționate prin acordul-cadru respectiv prin contractele subsecvente aferente acestuia, sunt estimative, autoritatea contractantă nefiind obligată sa achiziționeze nici cantitățile minime și nici pe cele maxime. Astfel, supozițiile contestatarului privind rapoartele diferite dintre cantitățile minime si maxime, estimate prin acordul-cadru respectiv contractul subsecvent, sunt irelevante deoarece, având în vedere cele de mai sus, se consideră că autoritatea contractanta poate încheia un contract subsecvent sub cantitatea minimă estimată sau peste cantitatea maximă estimată. - Calendarul de atribuire este la rândul sau estimativ, variabilitatea acestuia fiind indusă de sursele de finanțare (europene nerambursabile și fonduri bugetare) alocarea sumelor necesare încheierii contractelor subsecvente fiind diferențiată ca timp funcție de disponibilitatea cele doua surse. - Mențiunea contestatorului că autoritatea contractantă utilizează impropriu acordul-cadru nu este susținută de prevederile art. 107 alin. (2) din HG nr. 395/2016. Criteriile minime de calificare impuse de autoritatea contractantă prin fișa de date a achiziției au fost raportate la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent. În legătură cu acuzația contestatorului asupra posibilului acces preferențial al unui operator economic la informații (data lansării contractului subsecvent și numărul de camioane ce urmează a fi achiziționate), în avans față de momentul lansării invitației de reofertare, autoritatea contractantă la cunoștință Consiliului că aceasta este o supoziție nefondată [astfel cum și contestatorul recunoaște „(...) intuind în mod nefondat că există o astfel de posibilitate (...)”], datorită faptului că în (pct. VL3) Alte informații) și în proiectul de acord-cadru (art. 10) se prevede foarte clar modalitatea de atribuire a contractelor subsecvente, fiecare contract subsecvent ce se intenționează a fi 17

atribuit, promitentul achizitor va transmite concomitent o invitație de participare la reofertare către toți promitenții furnizori semnatari ai acordului cadru iar reluarea competiției se va face electronic în SE AP. Autoritatea contractantă susține că dacă ar proceda la cele specificate de contestator, reofertarea, efectuându-se electronic prin intermediul SEAP nu există certitudinea că promitentul furnizor „favorizat” ar câștiga licitația electronică, în baza căruia se calculează punctajul final și pe baza căruia se atribuie contractul subsecvent. În caietul de sarcini este prevăzut expres la punctul A, faptul că livrarea produselor se va asigura în maxim 12 luni de la semnarea contractului subsecvent, termen ce acoperă integral perioada de 9 luni menționată de contestator. În ceea ce privește mențiunea de la pct. VI.2 din fișa de date a achiziției, autoritatea contractantă aduce la cunoștința operatorilor economici interesați faptul că există posibilitatea finanțării contractelor subsecvente printr-un proiect/program finanțat din fonduri comunitare/ program operațional/program național de dezvoltare rurală, întrucât în prezent autoritatea contractantă întreprinde măsuri de obținere a finanțării din fonduri europene nerambursabile, respectiv Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020, Axa 5.2 - Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție, în cadrul căreia I.G.S.U. este autoritate eligibilă în vederea depunerii de proiecte. Luând în considerare acest aspect, autoritatea contractantă a ales să utilizeze ca instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractelor de achiziție publică : acord- cadru, cu o durată de 48 luni, încheiat cu maxim 5 operatori economici. Cu privire la critica contestatorului potrivit căreia „modul de formulare al cerinței de calificare de la pct. III 2.3.a) - Capacitatea tehnică și/sau profesională este stabilit în mod arbitrar” autoritatea contractantă consideră că solicitarea „obligării autorității contractante să reformuleze cerința de calificare referitoare la experiența similară” ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea solicitării Contestatarului, pe baza următoarelor argumente:  în conformitate cu prevederile art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/........., emisă în aplicarea prevederilor art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din Legea 98/2016 privind achizițiile publice. Astfel, în definirea experienței similare s-au avut în vedere, dar fără a se limita la acestea, autovehicule care sa fie similare sau superioare celor prevăzute in obiectul acordului-cadru. Astfel toate tipurile de autovehicule stipulate sunt similare sau superioare din punct de vedere constructiv cu „.........” și in același timp sunt similare ca și întrebuințare „autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență”. Autoritatea consideră că definirea experienței similare nu este de natură să restricționeze concurența, ci o extinde dând voie si altor furnizori care au 18

avut in portofoliul lor de achiziții furnizarea de produse de o complexitate comparabila sau superioare, să participe la procedura de achiziții. Principiul de baza luat în considerare în stabilirea cerinței este „cine poate mai mult poate și mai puțin” astfel considerându-se că producătorii/ furnizorii de produse superioare din punct constructiv pot produce/furniza si produsele ce fac obiectul acordului-cadru. Prin formularea „au produs/furnizat autovehicule (...)” autoritatea contractantă a urmărit lărgirea concurentei dând astfel voie și producătorilor de autovehicule similare să participe independent sau în asociere cu alți operatori economici la procedura de atribuire. Astfel, demonstrarea cerinței privind experiența similară se va face și prin luarea în calcul a producției unor autovehicule similare (demonstrată prin documente justificative), considerându-se că aceste autovehicule au fost livrate/furnizate către terți. Scopul final al producerii de autovehicule este livrarea acestora și nu menținerea lor pe stoc, in fabrica. Autoritatea contractantă consideră că un operator economic participant la procedura, ar putea fi dealer-ul unui producător, poate avea la rândul lui un contract de furnizare cu un producător sau poate avea un contract de furnizare cu un alt furnizor care este legat la rândul lui de producător. Astfel consideră că producătorul este veriga primara în lanțul de furnizare și acesta știe exact capacitatea de producție si furnizare, determinata pe o anumită cantitate și într-o anumită unitate de timp. Pe cale de consecință, autoritatea contractantă solicită Consiliului să ia act de învinuirea nefondată pe care i-o aduce contestatarul privind încălcarea dispozițiilor art. 179 lit. b) din Legea 98/2016, pentru simplul fapt că autoritatea contractantă a urmărit lărgirea concurenței dând astfel voie și producătorilor de autovehicule similare să participe independent sau în asociere cu alți operatori economici la procedura de atribuire și invocă încălcarea principiului tratamentului egal deoarece „am pus pe picior de egalitate operatorii economici care produc camioane cu operatorii economici care vând camioane”. Referitor la privește acuzația contestatoarei referitoare la „Omisiunea indicării certificării ISO ca și cerință minimă de calificare și solicitarea acestei certificări în cadrul caietului de sarcini cu consecința imposibilității de a uza o astfel de specificație tehnică” autoritatea contractantă consideră solicitarea „obligării autorității contractante să procedeze la completarea documentației de atribuire cu cerințele de calificare vizând standardul ISO 9001:2015” ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită Consiliului respingerea solicitării. Prin opțiunea autorității contractante de a nu completa fișa de date cu cerința privind depunerea unor certificate ISO se subînțelege faptul că se aplică prevederile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, asupra tuturor mențiunilor referitoare la standardul ISO 9001:2015. 19

Astfel, corespunzător celor menționate mai sus, autoritatea contractantă nu va exclude din procedura de achiziție, ofertanții care nu depun certificarea ISO. În ceea ce privește acuzația contestatoarei referitoare la „Factorii de evaluare și implicit algoritmul de punctare impus pentru acești factori de evaluare” consideră că solicitarea „obligării autorității contractante să revizuiască factorii de evaluare și ponderile alocate” ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită Consiliului respingerea solicitării deoarece o lungime mai mică a autospecialei pentru prevenirea și stingerea incendiilor, asigură acces mai facil pe străzile înguste din mediul urban cât și din mediul rural, cu vehicule parcate pe ambele laturi ale carosabilului, pe diferite categorii de drumuri, amenajate sau neamenajate, dar și o posibilitate sporită de garare în subunitățile de pompieri cu spații limitate. Raza de virare a unui vehicul este adevărat că nu este influențată direct de lungimea acestuia, ci de ampatament (care poate depinde direct de lungimea maximă) și de unghiul de cabrare a roților directoare, însă spațiul necesar efectuării virajelor este mai mic în cazul unei lungimi mai mici a autospecialei. În funcție de soluția constructivă aleasă și de repartizarea cât mai eficientă a compartimentelor, se poate realiza o autospecială cât mai compactă, cu un centru de greutate cât mai coborât, potrivită regimului de exploatare specific instituției noastre. De asemenea, o înălțime cât mai redusă a vehiculului în ansamblu (complet echipat cu rampă luminoasă, accesorii și echipamente specifice, conform caietului de sarcini) oferă un acces sporit atât în mediul urban cât și în cel rural (copaci netoaletați, pasaje de acces construite în afara standardelor, etc.), cât și o posibilitate sporită de garare în unitățile de pompieri. Punctul de plecare al criteriului de punctare al înălțimii este de 3500 mm și nu de 3000 mm, așa cum a afirmat contestatorul. Acesta a fost stabilit în conformitate cu prevederile standardului SR 13450- 1:2016 (Mijloace tehnice și procedee pentru prevenirea și stingerea incendiilor. Autospeciale pentru prevenirea și stingerea incendiilor. Partea 7); În ceea ce privește marjele de profit posibile, fiecare ofertant este pe picior de egalitate, diferențierea făcându-se în funcție de soluțiile tehnice alese, de managementul tehnico-economic intern și relațiile contractuale cu furnizorii diferitelor subansamble din componența autospecialei. Performanțele agregatului de pompare sunt esențiale în acțiunile specifice instituției noastre, iar un debit mai mare nu presupune o calitate sau o fiabilitate inferioară, datorate achiziționării acestuia de către furnizor la un preț mai mic pentru a crește sau a păstra marja de profit. Calitatea agregatului de pompare este susținută de documentele de certificare a calității și conformității. De altfel, calitatea unor produse nu este reflectată întotdeauna de prețul acestora, așa cum 20

afirma contestatorul. Factorii de evaluare au fost stabiliți în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (8) și alin. (9) din HG nr. 395/2016, întrucât au legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit deoarece aceștia vizează în mod clar performanțele operaționale și tehnice ale autospecialei (lungime, înălțime și putere motor, capacitate de trecere în spații înguste și în condiții dificile pe drumuri neamenajate; stabilitate sporită și capacitate de garare, debit agregat de pompare și capacitate rezervor, performanțe sporite de intervenție) Prin ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare, autoritatea contractantă nu distorsionează rezultatul aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică. La întocmirea specificației tehnice și la alegerea factorilor de evaluare s-a analizat piața de vehicule compatibile cu acest tip de autospeciale (lungimi, lățimi, înălțimi cabine, înălțimi, șasiu, puteri ale motoarelor, etc.), piața producătorilor de agregate de pompare, piața producătorilor pentru restul echipamentelor și accesoriilor din componența produsului, iar autoritatea contractantă și-a respectat întocmai obligațiile ce îi revin din punct de vedere legal. Din aceste analize a constatat că mai mulți producători de autoșasiuri pot participa pe picior de egalitate la această procedură, diferențele fiind foarte mici, fapt generat de concurența pe piața vehiculelor comerciale, unde cantitățile comercializate sunt mult mai mari și marjele de profit mai substanțiale. Afirmația contestatarului că singurul producător de autoșasiuri compatibile cu acest tip de autospeciale, care fabrică un vehicul cu o înălțime de sub 3.000 mm este SCANIA, pe lângă faptul că este falsă, nu este susținută de nici un element probatoriu. Totodată, având în vedere gama diversă de motorizări și puteri ale motoarelor care există pe piață la data curentă, la toți producătorii de autoșasiuri, este foarte ușoară atingerea punctajului maxim pentru criteriul tehnic privind puterea specifică a autospecialei. Astfel, diferența de preț între două motorizări, una care nu beneficiază de puncte și una care obține 15 puncte, este mult mai mică decât diferența rezultată din aplicarea punctajului, lucru care este în avantajul ofertanților. Calculul exemplificativ făcut de contestatar vizează puteri ale motoarelor și nu puteri specifice, astfel cum s-a solicitat prin specificația tehnică, acestea fiind raportate la masa maximă autorizată pentru circulația pe drumurile publice și nu la masa reală a unei autospecială din această categorie. Contestatarul nu ține cont de specificul autorității când face afirmații că obstacolele de pe traseu se pot înlătura cu mijloacele tehnice din dotarea autospecialei, când aceasta se deplasează la intervenție, în încercarea vădită de a motiva alegerea incorectă a factorului de evaluare ce implică înălțimea produsului. Autoritatea contractantă consideră că afirmațiile contestatorului la un standard de construcții pentru garajele 21

de pompieri ce prevede o înălțime de 4,5 metri sunt făcute din neștiință sau din rea voință. Chiar dacă există acest standard la ora actuală, majoritatea spațiilor de garare de care dispune la data curentă sunt construcții de peste 15-20 de ani, chiar și mai vechi, de dimensiuni reduse, atât în lungime, cât și în înălțime. Deși lungimea vehiculului nu influențează direct raza de virare, este unul din elementele ce contribuie la micșorarea ei și la spațiul necesar efectuării manevrei. O lungime mai mică a autospecialei asigură acces mai facil pe străzile înguste din mediul urban cât și din mediul rural, cu vehicule parcate pe ambele laturi ale carosabilului, pe diferite categorii de drumuri, amenajate sau neamenajate, dar și o posibilitate sporită de garare în subunitățile de pompieri cu spații limitate. Autoritatea contractantă menționează că autospecialele ce se intenționează a fi achiziționate prin această procedură urmează să înlocuiască vechile autopompe cisterne de capacitate mărită (APCA), de capacitate 9.000 litri, pe șasiu de ROMAN 12.215, care au dimensiunile de gabarit L x l x h de 8.600 mm x 2.500 mm x 3.100 mm. Un aspect relevant este că la autospecialele achiziționate până la această procedură nu au fost luați în considerare acești factori de evaluare, rezultând niște vehicule destul de înalte și lungi, care s-au dovedit a fi destul de greu de garat și manevrat în spații înguste. Concluzionând, toate cerințele, condițiile și criteriile de evaluare cuprinse în caietul de sarcini respectă prevederile art. 32 din HG nr. 395/2016 și au fost formulate în strictă concordanță cu necesitățile operaționale și infrastructura autorității contractante, regimul de exploatare a autospecialei fiind complet diferit de cel al unui vehicul comercial construit pe același autoșasiu de bază. Autoritatea consideră că toate motivele invocate în cuprinsul contestației sunt de natura sa aducă un avantaj propriu contestatorului și să restrângă concurența, (ex: ajustarea prețului contractului; intuirea în mod nefondat a accesului preferențial al unui operator economic la informații privind data lansării contractului subsecvent și numărul de camioane; încălcarea legii, prin punerea pe picior de egalitate a producătorilor de camioane cu vânzătorii de camioane; nesolicitarea cerințelor de calificare cu privire la certificarea ISO; contestarea factorilor de evaluare tehnica sub aspectul că aceștia nu reflectă un avantaj pentru autoritatea contractantă, etc). Autoritatea contractantă supune atenției Consiliului faptul diferențele dintre solicitările cuprinse în notificarea prealabilă în comparație cu motivele cuprinse în contestație, în condițiile în care Autoritatea contractantă nu a luat măsuri de remediere decât asupra a două dintre acestea (eroarea de redactare privind sintagma „pe loturi” din cadrul pct. III. 1.1 a) - Garanția de participare, al fișei de date și introducerea (completarea) „în oglindă” a art. 11.3 din modelul de contract subsecvent. 22

Prin adresa nr. 96216/16.10.........., înregistrată la CNSC cu nr. 43569 /16.10.........., autoritatea contractantă transmite punctul de vedere față de contestația depusă de SC ......... SRL, în care solicită respingerea contestației ca nefondată. Referitor la susținerea contestatorului potrivit căreia codul CPV 34144200-0 Vehicule pentru situații de urgență, menționat în Fișa de date la cap. II. 1.6) Clasificare CPV, descrie cu totul alte echipamente decât cele a căror specificație tehnică este cuprinsă în documentație, autoritatea contractantă consideră solicitarea „atribuirii corecte a codului CPV care să descrie exact echipamentul a cărei specificație este cuprinsă în documentația de atribuire” ca fiind neîntemeiată și nejustificată și solicită respingerea solicitării deoarece, așa cum prevede REGULAMENTUL (CE) NR. 213/2008 AL COMISIEI din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului, codul CPV 34144200-0 - Vehicule pentru servicii de urgenta si codul CPV cu codul 34144213-4 - Vehicule de stingere a incendiilor se încadrează în aceeași categorie de CPV (identificată prin primele 5 (cinci) cifre ale codului și anume 34144. Referitor la solicitarea contestatorului privitoare la „eliminarea prevederii fără a se limita la, precum și refacerea listei cu nominalizarea următoarelor echipamente: autopompe, vehicule de stingere a incendiilor”, autoritatea contractantă consideră că este nejustificată și solicită respingerea solicitării deoarece, în conformitate cu prevederile art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/........., în definirea experienței similare s-au avut în vedere, dar fără a se limita la acestea, autovehicule care să fie similare sau superioare celor prevăzute în obiectul acordului- cadru. Astfel toate tipurile de autovehicule stipulate sunt similare sau superioare din punct de vedere constructiv cu „.........” și în același timp sunt similare ca și întrebuințare „autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență”. Autoritatea contractantă consideră că definirea experienței similare nu este de natură să restricționeze concurența, ci o extinde dând voie și altor furnizori care au avut în portofoliul lor de achiziții furnizarea de produse de o complexitate comparabilă sau superioare, să participe la procedura de achiziții. Principiul de baza luat în considerare în stabilirea cerinței este „cine poate mai mult poate și mai puțin” astfel considerându-se că producătorii/furnizorii de produse superioare din punct constructiv pot produce/furniza și produsele ce fac obiectul acordului-cadru. Mențiunea contestatorului, potrivit căreia nu există clasificare CPV pentru anumite categorii menționate în Fișa de Date, nu are temei legal deoarece acestea se regăsesc în Vocabularul Comun privind Achizițiile Publice, după cum urmează: 23

34221100-3 - Unități mobile de intervenție; 34221200-4 - Unități mobile de urgență; 34221300-5 - Unități de intervenție în caz de accident chimic. Totodată, arată autoritatea contractantă, solicitările contestatorului de a elimina sintagma „fără a se limita la”, ar conduce la restrângerea concurenței, fapt interzis de legislația specifică achizițiilor publice. Referitor la solicitarea contestatorului privitoare la „cerința din Caietul de sarcini, privind deținerea ISO 9001, să fie formulată în Fișa de date la acest capitol, astfel încât să nu devină o clauză nescrisă, în conformitate cu art. 30 alin. (6) din HG 395/2016”, autoritatea contractantă consideră aceasta ca fiind neîntemeiată deoarece, arată aceasta, prin opțiunea de a nu completa fișa de date cu cerința privind depunerea unor certificate ISO se subînțelege faptul că se aplică prevederile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, asupra tuturor mențiunilor referitoare la standardul ISO 9001:2015. Astfel, corespunzător celor menționate mai sus, autoritatea contractantă nu va exclude din procedura de achiziție ofertanții care nu depun certificarea ISO. Referitor la afirmația contestatorului potrivit căreia „criteriul tehnic nr. 1 este în contradicție cu criteriul tehnic nr. 3, respectiv lățimea autospecialei fiind permanent aceiași, restricționată de către legiuitor, scăderea lungimii autopompei, presupune automat creșterea înălțimi autopompei ținând cont de cei doi parametrii de dimensiune ficși, respectiv lățimea vehiculului și capacitatea volumetrică a rezervorului de apă” autoritatea contractantă consideră solicitarea „reanalizarea modalității de atribuire a punctelor aferente celor două criterii tehnice în scopul eliminării contradicției actuale” ca fiind neîntemeiată deoarece, arată acesta este important de menționat faptul că cei doi parametrii (lungime și lățime) nu sunt ficși ci sunt parametrii maximali, limitați de legislația specifică, în speță OG nr. 43/1997. Astfel, producerea unor autovehicule care să aibă acești parametrii mai mici decât cei prevăzuți de legiuitor ar conduce la obținerea de avantaje tehnice (de manevrare) pentru autoritatea contractantă. Criteriile de atribuire nr. 1 și nr. 3 nu sunt în contradicție, ci accentuează cerințele operaționale ale instituției, deoarece, în funcție de soluția constructivă aleasă și de repartizarea cât mai eficientă a compartimentelor, se poate realiza o autospecială cât mai compactă, de lungime și înălțime cât mai reduse, cu un centru de greutate cât mai coborât, potrivită regimului de exploatare specific autorității contractante. Din aceste motive autoritatea contractantă consideră că, contestatorul nu dispune de experiența și cunoștințele tehnice necesare pentru a realiza o autospecială de stingere și nici nu înțelege/cunoaște necesitățile operaționale ale autorității contractante. Autoritatea contractantă are clar definit, din punct de vedere tehnic și operațional, tipul echipamentelor cu care dorește să echipeze 24

autospeciala, dar nu are cum să previzioneze cu exactitate ce va fi livrat de ofertantul declarat câștigător. Contestatorul, din lipsa cunoștințelor tehnice privitoare la această categorie de produse, nu înțelege cum se poate compartimenta și configura o autospecială, astfel încât poziționarea și forma diferitelor componente (rezervoare, compartimente accesorii, lăcașuri, etc.), să ducă la dimensiuni de gabarit reduse (înălțime, lățime și lungime), care implicit scad centrul de greutate și sporesc capacitățile de trecere prin spații înguste al autovehiculului. Un alt aspect foarte important de avut în vedere este că autospecialele ce se intenționează a fi achiziționate prin această procedură urmează să înlocuiască vechile autopompe cisterne de capacitate mărită (APCA) – 9.000 litri, pe șasiu de ROMAN 12.215, care au dimensiunile de gabarit L x l x h de 8.600 mm x 2.500 mm x 3.100 mm. Din dimensiunile de gabarit menționate la vehiculele de mai sus, se pot observa următoarele: dimensiunile de gabarit pe șasiu de ROMAN 12.215 ( L x l x h de 8.600 mm x 2.500 mm x 3.100 mm) sunt aproape egale cu ale autospecialei APCA 5.000 4x4 - an 2015 (L x l x h de 8.550 x 2.550 x 3.400 mm); dimensiunile de gabarit pe șasiu de ROMAN 12.215 (L x l x h de 8.600 mm x 2.500 mm x 3.100 mm) sunt mai mici decât cele solicitate prin specificația tehnică, în consecință se pot produce vehicule similare cu dimensiuni de gabarit mai mici, fapt ce avantajează autoritatea contractantă în îndeplinirea misiunilor specifice. Autoritatea contractanta nu încercă să facă experimente „sfidând legile fizicii”, ci dorește dotarea cu autospeciale cât mai performante din punct de vedere tehnic, astfel încât cheltuirea banului public să fie cât mai eficientă în raport cu îndeplinirea cerințelor operative ale structurilor profesioniste pentru situații de urgență. Referitor la afirmațiile contestatorului privitoare la specificația tehnică, Cap. 4 Organizare general, componență - Aliniatul 4.3.1.1.3, Cap. 5 Caracteristici tehnice - Aliniatul 5.1.7, Aliniatul 5.2.2.2, Aliniatul 5.2.6.4, Aliniatul 5.2.7.2, Aliniatul 5.2.7.5, Aliniatul 5.2.9.13, Aliniatul 5.2.13, Aliniatul 5.3.2.1, autoritatea contractantă arată că, Cap. 4. Aliniatul 4.3.1.13. Contestatorul, din lipsa experienței în acest domeniu și a cunoștințelor tehnice privitoare la această categorie de produse, omite faptul că sunt mai mulți constructori consacrați de agregate de pompare pe piață, cu soluții constructive diferite. În vederea asigurării unui cuplu mare necesar agregatului de pompare în momentul amorsării, dar și în momentul refulării la joasă sau înaltă presiune, acești constructori adoptă soluții tehnice ce exclud orice riscuri ce pot apărea în funcționare. Producătorii de agregate de pompare furnizează documentația necesară și certificate de calitate la prezentarea ofertelor, în cadrul 25

procedurilor de achiziție. Totodată, autoritatea contractantă execută teste funcționale la regimuri limită de lucru, la verificarea prototipului autospecialei, în vederea certificării proprii a performanțelor agregatului de pompare. Soluția tehnică adoptată de constructorul agregatului de pompare pentru lanțul cinematic de antrenare de constructorul agregatului de pompare, nu este relevantă pentru instituția noastră atâta timp cât îndeplinește cerințele caietului de sarcini. Precizări asupra aspectului semnalat de contestatar ar duce la limitarea soluțiilor tehnice și implicit la limitarea numărului potențialilor ofertanți. Acest fapt conduce la încălcarea prevederilor legale la care chiar contestatorul face referire în notificările transmise, respectiv art. 49 și 50 din Legea nr. 98/2016. Cap. 5 Aliniatul 5.1.7. Autoritatea contractantă consideră că viteza maximă și distanța parcursă pe un teren accidentat cu declivități de minim 25 grade nu sunt relevante pentru cerințele operaționale ale instituției, ci doar capacitatea de a depăși astfel de porțiuni de traseu dificil (drumuri neamenajate). Având în vedere faptul că autospeciala nu a fost solicitată pentru competiții „off-road”, testele pe terenuri neamenajate cu declivități de minim 25 grade se vor executa la viteză redusă, atât din motive de siguranță, cât și pentru a nu deteriora autospeciala și echipamentele din dotare. Ținând cont că testele, dar și exploatarea reală, în aceste condiții dificile de rulare, se realizează la viteze reduse, menționarea unei viteze și a unei lungimi a traseului nu este deloc relevantă, fapt cunoscut de cineva cu experiență și cunoștințe tehnice, care intenționează să livreze astfel de autospeciale. Aliniatul 5.2.2.2. Autoritatea contractantă menționează faptul că producătorii de autoșasiuri compatibile cu astfel de autospeciale nu apelează la cutii de viteze automate de calitate scăzută, deoarece riscă să consume resurse suplimentare pentru asigurarea reparațiilor în perioada de garanție. Totodată, având în vedere multitudinea de soluții tehnice pentru această cerință, nu este relevant modul cinematic-mecanic-electronic prin care este îndeplinită. Orice soluție este acceptată de autoritatea contractantă, atât timp cât schimbarea treptelor de viteză în funcție de condițiile de rulare se realizează fără intervenția conducătorului auto. Aliniatul 5.2.6.4. Contestatorul, la acest punct, este rău intenționat, în opinia autorității contractante prin exemplul pe care îl dă, respectiv „asistarea la plecarea din rampă efectuându-se cu ajutorul unui membru al echipajului” și este revoltător faptul ca s-a ajuns la asimilarea unui sistem cu o persoană. Având în vedere multitudinea de soluții tehnice pentru această cerință, nu este relevant modul cinematic-mecanic- electronic prin care este îndeplinită. Orice soluție este acceptată de 26

autoritatea contractantă, atât timp cât asistența la pornirea în rampă este asigurată fără intervenția conducătorului auto. Aliniatul 5.2.7.2. Contestatarul, în opinia autorității contractante, nu a sesizat că în formularea contestației a redactat „eliminarea compartimentelor” în loc de „iluminarea compartimentelor”. Dacă se face referire la „iluminarea compartimentelor”, având în vedere multitudinea de soluții tehnice posibile pentru această cerință, nu este relevant modul electronic prin care este îndeplinită. Orice soluție este acceptată de autoritatea contractantă, atât timp cât cerința este îndeplinită. Proiectul (schema electrică și componentele necesare) pentru instalația electrică suplimentară va fi realizat de fiecare producător, în funcție de soluția tehnică proprie aleasă. Aliniatul 5.2.7.5. Autoritatea contractantă consideră că, un producător/furnizor serios de astfel de autospeciale cunoaște faptul că la ofertare, la această cerință răspunde în mod automat cu fișa tehnică a autoșasiului, care oferă informații complete privitoare la numărul și capacitatea bateriilor de acumulatori, puterea alternatorului și alte informații relevante despre instalația electrică de bază a vehiculului. Îndeplinirea acestei cerințe va fi asumată în faza de ofertare și evaluare a ofertelor, iar îndeplinirea ei se poate verifica funcțional la recepția prototipului. Aliniatul 5.2.9.13. La acest punct, autoritatea contractantă arată că, nu poate avea o rotire independentă față de blocul de lumini este complet eronată și oricum tehnologia ce implică construcția și funcționarea acestor camere nu are nimic de a face cu ingineria construcției de autovehicule. Având în vedere multitudinea de soluții tehnice pentru această cerință, nu este relevant modul constructiv prin care este îndeplinită, dar camera are posibilitate de rotire independentă față de rotirea blocului lămpilor de iluminat. Contestatarul dovedește încă o dată, prin afirmația că „cerința privind montarea stâlpului de iluminat astfel încât, pe timpul intervenției, jetul de apă al tunului montat pe suprastructură, să nu întâlnească în rotirea sa de 360 grade stâlpul de iluminat”, că nu a citit specificația tehnică, această cerință nefiind formulată de autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă precizează că a încercat să explice contestatarului că poziționarea stâlpului de iluminat extensibil va fi stabilită de producătorul autospecialei în funcție de compartimentarea aleasă fără a influența rotirea tunului de apă, iar în caietul de sarcini s-a solicitat ca poziționarea stâlpului să nu influențeze operarea tunului de apă. Nu se regăsește în caietul de sarcini nici o cerință ca jetul de apă al tunului să nu întâlnească stâlpul de iluminat, pe o circumferință de 360 27

de grade, ci doar posibilitatea rotirii tunului la n x 360 grade în plan orizontal. Față de solicitarea contestatorului „să clarifice prin descrierea soluției tehnice cum un cui înfipt în discul unui ceas va fi evitat de limbile ceasului în timp ce acestea se rotesc”, autoritatea contractantă arată că soluțiile tehnice pentru această problemă de geometrie elementară sunt următoarele: înfigerea cuiului în interiorul discului ceasului la o distanță mai mare decât lungimea limbii secundarului (de obicei cea mai lungă) sau înfigerea cuiului astfel încât înălțimea părții ce rămâne peste nivelul discului ceasului să mie mai mică decât înălțimea la care se rotește limba care indică ora (de obicei cea mai de jos). Aliniatul 5.2.13. Referitor la această critică, autoritatea contractantă arată că, contestatarul nu realizează că pct. 5.2.13. „Sistem de degivrare / dezaburire parbriz special destinat folosirii când autospeciala este staționară” face parte din dotările suplimentare ale autoșasiului (și nu este un accesoriu din inventarul de complet al bagajului unei doamne când pleacă în concediu). Aliniatul 5.3.2.1. Autoritatea contractantă consideră că, contestatorul nu cunoaște metode și procedee specifice și precizează că panourile de aluminiu se pot dezlipi fără a fi distruse și pot fi recuperate uneori și în totalitate, chiar dacă acest lucru nu reprezintă un lucru pe care autoritatea contractantă l-a solicitat prin caietul de sarcini. Cu toate că autospeciala a fost omologată în configurația în care a fost achiziționată, nimic nu împiedică autoritatea contractantă să o reorganizeze ulterior și să o omologheze din nou, dacă acest lucru este necesar. Chiar dacă nu sunt necesare reparații capitale, în exploatare pot apărea evenimente tehnice ce duc la necesitatea efectuării unor intervenții de refacere a stării inițiale ce implică demontarea parțială sau totală a suprastructurii și înlocuirea unor elemente componente. În cazul deformării suprastructuri datorate unui accident, unele componente ale structurii autospecialei pot fi îndreptate. Există o multitudine de soluții tehnice ce împiedică slăbirea elementelor demontabile (șurub, piuliță) cum ar fi șaibe „grover” (antidesfiletare), paste speciale care se aplică pe filete, etc. Totodată autospeciala va respecta graficul de revizii, iar aceste slăbiri ale elementelor demontabile pot fi remediate, dacă este cazul. Autoritatea contractantă precizează că toți producătorii de autospeciale au posibilitatea tehnică de a construi acest tip de suprastructură, dar o parte dintre aceștia preferă alte moduri de îndeplinire a acestui punct, pe care autoritatea contractantă nu le acceptă (alte tipuri constructive de suprastructuri). 28

Cu privire la doleanța contestatorului de a „preciza clar și fără echivoc” diferite aspecte de natură tehnică, autoritatea contractantă consideră că a elaborat documentația de atribuire, inclusiv răspunsurile la solicitările de clarificări cu trimitere la aceasta, în conformitate cu art. 49 și art. 50 din Legea nr. 98/2016, acționând într-o manieră transparentă și proporțională, ce nu conduce la restrângerea artificială a concurenței, respectiv în conformitate cu art. 154 din Legea nr. 98/2016, realizând o informare completă, corectă și precisă. Referitor la solicitarea contestatorului în legătură cu obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației, autoritatea contractantă consideră că este nejustificată și solicită respingerea acesteia. Deoarece în cuprinsul contestației, SC În speță fiind aplicabile prevederile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 care dispune că „Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”. Față de aceste aspecte, Consiliul urmează să admită aceste critici și să oblige autoritatea contractantă să remediere specificațiile tehnice în discuție. SRL, solicită studierea dosarului achiziției, CNSC prin adresa nr. 43336/.........-........./13.10.........., îl invită în vederea studierii. În urma studierii dosarului achiziției publice SC ......... SRL, depune concluziile nr. 400/20.10.......... înregistrate la Consiliu sub nr. 44531/20.10........... Astfel, referitor la omisiunea/refuzul autorității contractante de a prevedea un mecanism de ajustare a prețului contractului în condițiile în care, din studierea referatului de necesitate nr. 84728/18.08.......... și a strategiei de contractare regăsite în dosar, rezultă că singurul considerent luat în considerare de autoritatea contractanta la stabilirea valorii estimate a acordului cadru a fost următorul: La calculul valorii estimate și a prețului unitar s-a avut în vedere valori de achiziție din anii anteriori pentru produse similar, achiziționate de IGSU și unități din subordinea Ministerul Afacerilor Interne, cataloage de profil cât și catalogul electronic (SEAP), Consiliul având la dispoziție dovada că autoritatea contractantă nu a respectat dispozițiile art. 8 alin. (2) din HG nr. 395/2016. Or, în condițiile în care omisiunea/refuzul autorității contractante de a prevedea un mecanism de ajustare a prețului contractului se subsumează tocmai unor astfel de elemente, apare că valoarea estimata a fost stabilită în mod arbitrar și nefundamentat, sens în care contestatorul aduce si următoarele argumente:  Luarea în considerare a unor valori de achiziție din anii anteriori este lipsită de orice relevanță în condițiile în care specificația tehnică solicitată prin caietul de sarcini este una complet diferită. 29

Doar prin simpla trecere de la norma de poluare Euro 5 aplicabilă pentru vehiculele livrate în anii anteriori, la norma de poluare Euro 6 și ulterior la norma Euro 6C aplicabilă în prezent pentru motorul vehiculului, presupune tehnologii diferite și prin urmare prețuri de achiziție majorate pentru fiecare astfel de tehnologie. Pe de alta parte, echiparea vehiculului solicitat prin caietul de sarcini este complet diferită de vehiculele livrate anterior, din estimarea contestatorului, costul suplimentar față de un vehicul echipat la nivelul anului 2015 fiind de minim 15% în plus, acest aspect esențial fiind complet omis de autoritatea contractanta. Contestatorul a identificat următoarele elementele în plus: -Capacitate rezervor minima impusa de 300 l; -Cutie viteze automată; -Sistem suplimentar de încetinire (retarder, intarder); -Formula de tracțiune cu posibilitatea decuplării/cuplării punții față în tracțiune (...); -Scaune cu suport pentru butelii; -Ventilator presiune pozitiva cu accesorii; -Pistoale de refulare automate sau cu caracteristici care cresc prețul față de standardul minim; -Pompa de 3.500 - 4.000 lpm; -Panou pompa digital si clasic; -Aparat pentru detecția curentului electric fără atingere; -Cameră înregistrare trafic, camera ptz, router gsm, imprimantă, stație de lucru rigidizată. Referirea la cataloage de profil sau catalogul SEAP este în mod evident una nesustenabilă în condițiile in care nu există astfel de cataloage pentru mașini de pompieri, respectiv mașinile de pompieri nu se vând prin intermediul catalogului electronic de produse din SEAP. Toate aceste elemente cumulate reprezintă din punctul de vedere al contestatorului piedici în calea manifestării liberei competiții în cadrul procedurii de atribuire, odată ce riscurile asociate lipsei mecanismului de ajustare a prețurilor și în special, modul impropriu de stabilire a prețului prin subevaluarea costului real al vehiculului conduce la avantajarea operatorilor economici care produc/comercializează vehicule inferioare din punct de vedere tehnic și cu o calitate îndoielnică în afara spațiului U.E., punând în pericol capacitatea operațională a structurilor de pompieri pentru următorii ani care, în situația finalizării acordului cadru vor fi puse în situația de a deține un parc auto nefuncțional deși vor fi cheltuite nu mai puțin de 2 mld. de lei. Astfel contestatorul, în baza dispozițiilor art. 1 alin. (2) din HG nr. 395/2016 solicită Consiliului să pronunțe o decizie de admitere a acestui capăt de cerere cu consecința obligării autorității contractante să insereze în documentația de atribuire o clauză de revizuire/ajustare a prețului contractului și totodată, să cuantifice la nivelul strategiei de 30

contractare, riscurile financiare care pot afecta acest contract și să revizuiască valoarea estimata a procedurii de atribuire in conformitate de regulile procedurale aplicabile. Cu privire la refuzul de a prezenta informații concrete cu privire la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente și caracterul artificial de stabilire a cantităților aferente celui mai mic/mare contract subsecvent în urma studierii referatului de necesitate nr. 84728/18.08.......... și a strategiei de contractare regăsite în dosarul achiziției, contestatorul a ajuns la concluzia că nu se regăsește nici o justificare sau logică a modului de stabilire a cantităților minime/maxime sau a calendarului de atribuire a contractelor subsecvente. Astfel contestatorul evidențiază că la nivelul ultimilor ani în Romania s-au comercializat în medie sub 100 de vehicule de pompieri, în timp ce la nivel european nivelul comenzilor atinge un maxim de 500 de autospeciale pe an, iar capacitățile maxime de producție ale celui mai mare producător european sunt inferioare cifrei de 500 de vehicule. Toate aceste cifre se impun a fi comparate cu posibilitatea livrării în următorii 4 ani a unui total de 1.500 de vehicule, astfel încât, dincolo de influentele speculative generate de o asemenea creștere a cererii care va conduce la scumpirea prețului produsului, punând în discuție posibilitatea reală de a produce aceste vehicule în condițiile în care intrarea în producție chiar și a numai 50 de vehicule presupune escaladarea unor numeroase dificultăți logistice. Datorită faptului că în caietul de sarcini s-a solicitat ca pentru anul 2018, livrările sa fie finalizate la începutul lunii decembrie, astfel încât în scenariul optimist al semnării contractului subsecvent nu mai devreme de martie 2018, termenul de livrare nu este în niciun caz cel de 12 luni despre care face vorbire autoritatea contractantă. Practic, contestatorul menționează că autoritatea contractantă era obligată să aibă în vedere toate riscurile asociate inițierii unei astfel de licitații și de asemenea, să indice în mod neechivoc toate informațiile necesare care să permită conturarea dimensiunii viitorului acord cadru. Prin urmare solicită Consiliului să constate că incidența dispozițiilor art. 107 alin. (2) din HG nr. 395/2016 și să oblige autoritatea contractantă să restabilească condiții de transparență care să permită accesul egal la procedura de atribuire a oricărui furnizor, prin punerea la dispoziție a numărului exact de contracte subsecvente ce vor fi încheiate, a calendarului estimativ de atribuire și a cantităților minime și maxime asociate fiecărui contract în parte. Cu privire la modul nelegal de formulare al cerinței de calificare de la pct. III 2.3.a) - Capacitatea tehnica si/sau profesionala, prin studierea referatului de necesitate nr. 84728/18.08.......... și a strategiei de contractare regăsite în dosar contestatorul evidențiază că: produsele ce se intenționează a se achiziționa sunt destinate asigurării continuității și 31

îndeplinirii misiunilor specific în situații de urgentă și anume stingerea incendiilor în mediul urban si rural. Stingerea incendiilor necesită tehnică cu caracteristici tehnico- tactice special ce implică viteză de deplasare ridicată, corelată cu necesitate a respectării timpilor de reacție și realizarea în cel mai scurt timp a dispozitivului de intervenție prin folosirea utilajelor /aparaturii special existente pe autospeciale. Astfel, contestatorul constată diferența dintre justificarea mai sus uzitată și obiectul cerinței de calificare care face referire și la alte categorii de vehicule de intervenție decât cele destinate stingerii incendiilor ceea ce conduce la concluzia că, în situația de față autoritatea contractantă nu a justificat prin strategia de contractare această cerință de calificare. Prin urmare, contestatorul solicită Consiliului să rețină că raportat la dispozițiile art. 29 alin. (1) din HG nr. 395/2016, criteriul de calificare uzitat de autoritatea contractantă nu reflectă posibilitatea concretă de îndeplinire a viitorului contract. Contestatorul mai solicită Consiliului să constate că autoritatea contractanta încalcă dispozițiile art. 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016, prin formularea „au produs/furnizat autovehicule”, autoritatea contractantă completând legea și extinzând limitele de aplicare a acesteia dincolo de intenția legiuitorului. Referitor la refuzul indicării/solicitării certificării ISO ca și cerință minimă de calificare cu consecința imposibilității de a uza o astfel de specificație tehnică, deși inițial poziția autoritatea contractantă că nu se va completa fișa de date cu mențiuni referitoare la certificarea ISO, prin punctul de vedere la contestație autoritatea contractanta susține că nu va respinge ofertanții care nu dețin certificare ISO. Prin urmare, în opinia contestatorului, autoritatea contractantă a încălcat principiului tratamentului egal prin imposibilitatea comparării unor oferte care respectă toate standardele de calitate minime și obligatorii pentru acest tip de vehicule și care incumbă o serie de cheltuieli ce se reflectă în prețul vehiculului în raport cu oferte care nu respectă nici un standard de calitate, autoritatea contractantă neînțelegând riscul contractării unor vehicule care sunt produse fără respectarea standardului ISO 9001, respectiv imposibilitatea omologării și mai departe a punerii în circulație a acestora, cu consecința neîndeplinirii însăși a scopului procedurii de atribuire. Astfel, procedura de omologare a vehiculului presupune transmiterea către R.A.R. a unei documentații care conține în mod obligatoriu o copie după certificatul de conformitate al sistemului calității și un chestionar de evaluare preliminară a calității procesului de producție cod F.PO-E200-SCIM-03. Ca dovada în acest sens, contestatorul depune modelul utilizabil pentru cererea de omologare națională de tip pentru circulația pe 32

drumurile publice din Romania, model ce poate fi consultat la adresa web http://www.rarom.ro/?page_id=756. În consecință contestatorul solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă să procedeze la completarea documentației de atribuire cu cerințele de calificare vizând standardul ISO 9001:2015 despre care se face vorbire in caietul de sarcini. Cu privire la lipsa de relevanță a factorilor de evaluare utilizați în cadrul procedurii de atribuire prin studierea referatului de necesitate nr. 84728/18.08.......... și a strategiei de contractare regăsite în dosar contestatorul evidențiază că, în fapt la nivelul acestor documente nu se regăsesc decât justificări formale și parțial eronate care nu argumentează ponderea stabilită și alocată pentru fiecare factor de evaluare. Autoritatea contractantă nu a analizat/justificat/cuantificat importanța caracteristicii tehnice/funcționale considerate a reprezenta un avantaj calitativ ce poate fi punctat precum și cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanții le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini, cu consecința ca în lipsa unor astfel de justificări, încălcarea legii este evidentă. Referitor la afirmația din punctul de vedere vizând omisiunea probării criticilor referitoare la înălțimea camionului Scania care este singurul apt să primească punctajul maxim, contestatorul atașează documentele edificatoare în acest sens, cu precizarea că CIV-ul SCANIA atașat la punctul de vedere este nerelevantă întrucât vizează un model dintr-o achiziție anterioara unde nu s-a punctat înălțimea iar înălțimea maximă este data de punctul cel mai înalt al autospecialei. Înălțimea maximă șasiu Scania conform specificației anexată 2800 mm (1880 mm + 920 mm). Punctul de plecare al factorului de evaluare a înălțimii vehiculului este în mod evident dimensiunea de sub 3.000 mm pentru care se acordă 15 puncte in timp ce pentru dimensiuni de peste 3.400 mm se acordă 0 puncte. În caietul de sarcini, la pct. 5 - Caracteristici tehnice, sub-punctul 5.1.3., se solicită că dimensiunile de gabarit lungime x lățime x înălțime să fie în limitele prevăzute in OUG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, indicându-se valorile de lungime maximă - 9.000 mm, lățime maximă – 2.500 mm înălțime maximă - 3.500 mm. În opinia contestatorului, aceste valori sunt stabilite în contradicție cu legislația deoarece in anexa nr. 2 din OUG nr. 43/1997 se precizează că Lungimea maximă este de 12.000 mm, Înălțimea maximă este de 4.000 mm iar Lățimea maximă este 2.550 mm, cu consecința că valorile de referință luate în considerare de autoritatea contractanta sunt aleatoriu alese. 33

Contestatorul confirmă corectitudinea calculelor referitoare la puterea specifică a autospecialei, diferența de doar 9,24 cp, respectiv 0,3% putere specifică suplimentară din puterea specifică minimă solicitată, reprezentând puterea specifică a unei cositoare, care în nici un caz nu influențează performanțele dinamice ale autospecialei. În consecință, solicită Consiliului să rețină încălcarea dispozițiilor art. 32 alin. (8) din HG nr. 395/2016, în sensul că atunci când stabilește factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv, cu solicitarea de a obliga autoritatea contractantă de a reveni în etapa de planificare a procedurii de atribuire. Prin adresa nr. 96426/26.10.........., înregistrată la CNSC cu nr. ……/26.10.........., autoritatea contractantă transmite un punct de vedere față de concluziile scrise ale SC În speță fiind aplicabile prevederile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 care dispune că „Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”. Față de aceste aspecte, Consiliul urmează să admită aceste critici și să oblige autoritatea contractantă să remediere specificațiile tehnice în discuție. SRL și arată că, referitor la susținerea acestuia că „Autoritatea contractantă nu a prevăzut un mecanism de ajustare a prețului contractului”, își menține punctul de vedere prin care nu consideră necesar un mecanism de ajustare a prețului, valoarea estimată fiind stabilită fundamentat, prin analiza achizițiilor din anii anteriori, coroborat cu studiul de piață pentru această categorie de produse și pentru echipamentele și accesoriile din inventar, dar și cu cantitățile estimate pentru acest acord cadru, simțitor mai mari decât cele avute în vedere în trecut. Autoritatea contractantă consideră că argumentele invocate de contestator privitoare la costuri cu minim 15% în plus pentru produsul în configurația solicitată prin caietul de sarcini este complet nefondată, deoarece elementele prezentate de contestatar, respectiv rezervor de 300 litri, cutie de viteze automată, sistem suplimentar de încetinire, tracțiune integrală, se regăsesc pe toate autoșasiurile de bază, fie ca dotare standard, fie ca opționale, foarte accesibile din punct de vedere financiar, fiind preferate la data curentă de utilizatorii de astfel de vehicule din mediul comercial (transportatori, constructori, etc.). Configurația solicitată prin caietul de sarcini nu este foarte diferită de cele folosite în anii anteriori, doar ușor modificată, pentru a răspunde mai bine necesităților operaționale ale instituției (aceleași ca în trecut), și nu pentru a crea dificultăți posibililor ofertanți. 34

Afirmația contestatorului că produsele ce urmează a fi achiziționate prin această procedură vor fi de o calitate îndoielnică și inferioară din punct de vedere tehnic, este tendențioasă, în opinia autorității contractante, deoarece a solicitat prin caietul de sarcini documente relevante care să ateste calitatea produselor, care vor fi atent analizate pe parcursul evaluării ofertelor. Totodată dovedirea calității se va certifica prin efectuarea probelor de încercare la faza de omologare a prototipului produsului. Referitor la afirmația contestatorului „refuzul indicării/solicitării certificării ISO ca și cerință minimă de calificare”, autoritatea contractantă arată că specificarea autorității contractante cu privire la necompletarea fișei de date a achiziției nu este emisă în contradicție cu susținerea din răspunsul la contestație, cu privire la faptul că nu va respinge ofertanții care nu dețin certificarea ISO, ci îl completează și îl întărește. Având în vedere cele menționate mai sus coroborat cu obligația prezentării certificatului de conformitate al Sistemului Calității la momentul solicitării obținerii omologării de tip RAR (ca și cerință a instituției Registrul Auto Român), operatorii economici nu sunt obligați să prezinte Certificarea ISO la momentul depunerii ofertelor. Cu privire la critica potrivit căreia factorii de evaluare utilizați în cadrul procedurii sunt lipsiți de relevanță, autoritatea contractantă arată că acuzația contestatorului referitoare la faptul că singurul producător de autoșasiuri compatibile cu acest tip de autospeciale, care fabrică un vehicul cu o înălțime de sub 3000 mm este SCANIA, nu este susținută de nici un element probatoriu, acesta prezentând comisiei doar o fișă tehnică, nesusținută de producătorul autoșasiului. În funcție de necesități, vehiculele de bază se pot configura în multe feluri, diferite lățimi și înălțimi ale cabinei, diferite lungimi și înălțimi ale cadrului de bază, ale suspensiei, formule de tracțiune, tipuri de sisteme de tracțiune, etc. (anexăm fișe tehnice de la alt producător). Afirmația contestatorului privitoare la faptul că cerințele privind dimensiunile de gabarit ale autospecialei sunt în contradicție cu legea, autoritatea contractantă arată că, acestea au plecat de la limitele prevăzute în standardul conform standardului armonizat cu Directiva Europeană 2006/42/CE: SR EN 1846-2:2013 - Vehicule pentru servicii de salvare și luptă împotriva incendiilor, care sunt în limitele OUG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare, lucru care este bine cunoscut de un furnizor sau constructor de astfel de produse destinate stingerii incendiilor, nicidecum transportului de mărfuri. De asemenea, în legătură cu mențiunile contestatorului referitoare la puterea motorului, în cai-putere sau kilowați, însoțite de calcule exemplificative, autoritatea contractantă menționează că cerința din specificația tehnică se referă la puterea specifică a autospecialei, în 35

kilowați/tonă, contestatorul neținând cont de faptul că, la aceeași putere a motorului, două autospeciale construite pe același șasiu, de mase totale diferite, obțin punctaje diferite, fiind implicate în ecuație două variabile: putere motor și masa totală. De exemplu, la 13,24 kW/t un vehicul de 25 t va și 344 kW va primi 0 puncte, dar unul cu 24 t și 334 kW va avea 14,34 kW/t, primind punctaj maxim, la o tonă diferență, care influențează dinamica autospecialei. Prin adresa înregistrată la Consiliul sub nr. 46695/03.11.......... SC ......... SRL formulează următoarele note scrise: 1) Referitor la prevederile fișei de date cu privire la : Capitolul II. 1.6) Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizițiile) „34144200-0 Vehicule pentru servicii de urgenta (Rev.2)” solicită autorității contractante atribuirea corectă a codului CPV care să descrie exact echipamentul a cărei specificație este cuprinsă în documentația de atribuire, respectiv: clasificare CPV: 34144213-4 - vehicule de stingere a incendiilor. Autoritatea contractantă motivează că potrivit Regulamentului (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului, codul CPV 34144200-0 - Vehicule pentru servicii de urgenta si codul CPV cu codul 34144213-4 - Vehicule de stingere a incendiilor se încadrează în aceeași categorie de CPV (identificata prin primele 5 (cinci) cifre ale codului si anume 34144. Activitățile specifice ale autorității contractante reies din însăși denumirea acesteia - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Astfel că serviciile oferite de autoritatea contractantă, prin unitățile subordonate, sunt servicii publice comunitare pe linia situațiilor de urgență. Având în vedere cele de mai sus considerăm că autoritatea contractantă a ales corect codul CPV și nu se impune schimbarea acestuia. Contestatorul solicită Consiliului să constate că respectivul cod CPV se referă la alte tipuri de echipamente, decât cele a căror specificații tehnice sunt descrise în documentația de atribuire. În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) din HG nr. 395/2016, la estimarea valorii achiziției și alegerea procedurii de achiziție, Autoritatea contractantă era obligată să asigure corespondența dintre obiectul achiziției și cod-ul CPV, iar ca referință legiuitorul stabilește „scopul principal”, ori, în acest caz, acesta nu poate fi nicicum probat. Practic, echipamentul tehnic sau produsul, conform descrierii din Caietul de sarcini și specificația tehnică, pentru care se organizează procedură de achiziție este o autospecială de stins incendii căreia îi corespunde codul CPV: 341442213-4 Vehicule de stins incendii. 36

Utilizarea unui cod CPV, altul decât cel corect/particular/dedicat, privează operatorii economici - producători autentici, tradiționali pentru acest tip de echipament/produs care ar putea fi interesați să participe la competiția de atribuire, întrucât la selecția (pe motorul de căutare, n.n.) anunțurilor de participare atât de pe SEAP cât și în JOUE, indicarea unui cod eronat echivalează cu o neindicare corecta, transparentă și obiectiv obiectul contractului. Contestatorul se consideră îndreptățit să invoce chiar și o prezumtivă suspiciune, rezonabilă în contextul dat, al unui act premeditat/deliberat al autorității contractante, în sensul în care pe seama unei publicități defectuoase/incomplete, se intenționează îndepărtează/ excluderea din start a adevăraților competitori (producători cu cele mai mari șanse de atribuire, n.n.) de a participa la procedura de atribuire, cu încălcarea principiilor „transparenței”, „nediscriminarea”, și „tratamentul egal”, reglementate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. 2) Referitor la prevederile Fișei de date cu privire la : Capitolul III.2.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională - Informații și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerințelor menționate „Operatorii economici vor demonstra ca au produs/furnizat autovehicule cu destinații pentru servicii de urgenta, cum ar fi, dar fără a se limita la: Vehicule de pompieri; Camioane de scară turnanta; Autopompe; Vehicule de stingere a incendiilor; Unități mobile de intervenție; Unități mobile de urgenta; Unități de intervenție in caz de accident chimic”. Prin raportare la prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016, organizatorul procedurii avea obligația legala să întocmească în mod clar documentația de atribuire, pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, transparență și corectă în legătură cu procedura de atribuire. Procesele de fabricație, în cazul autospecialelor ce fac obiectul prezentei proceduri, sunt unele exclusive și complet diferite de tehnologia de fabricație a unităților mobile de intervenție, unităților mobile de urgență, camioane cu scară turnantă, unități de intervenție în caz de accident chimic. În acest sens, solicită Consiliului să constate că autospeciala descrisă prin specificația tehnică, parte integrantă a documentației de atribuire, este un autovehicul cu o configurație specială și specifică, căruia îi corespunde un cod CPV unic, particular, respectiv 34144213-4 Vehicul de stingere a incendiilor. Contestatorul menționează faptul că societățile care construiesc astfel de autospeciale au o experiență îndelungată în acest domeniu, 37

mergând până la 150 de ani, investesc în cercetare, dezvoltare și tehnologii speciale sume apreciabile, totul pentru a furniza vehiculele de stins incendii de cea mai bună calitate și cu performanțe tehnice care să satisfacă necesitățile obiective (operative) ale utilizatorilor, subliniind că nici nu există clasificări CPV pentru aceste categorii menționate în fișa de date, respectiv unitate mobile de intervenție, unitate mobile de urgență și unitate de intervenție în caz de accident chimic. 3) Referitor la răspunsul transmis la notificarea prealabilă de Autoritatea Contractantă în care se motivează : În conformitate cu prevederile art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/ .........: „Nu se poate solicita demonstrarea experienței similare prin furnizarea de produse identica cu cele care fac obiectul acordului-cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiția, fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului”. Astfel, în definirea experienței similare s-au avut în vedere, dar fără a se limita la acestea, autovehicule care sa fie similare sau superioare celor prevăzute în obiectul acordului- cadru. Astfel toate tipurile de autovehicule stipulate sunt similare sau superioare din punct de vedere constructiv cu „Autopompa cisterna de capacitate mărită 5.000 litri”. În același timp sunt similare ca si întrebuințare „autovehicule cu destinații pentru servicii de urgentă”. Principiul de baza luat in considerare în stabilirea cerinței este „cine poate mai mult poate și mai puțin” astfel considerându-se că producătorii/ furnizorii de produse superioare din punct constructiv pot produce/fumiza si produsele ce fac obiectul acordului-cadru. Contestatorul consideră că mențiunea autorității, că nu există clasificare CPV pentru anumite categorii menționate în Fișa de date, nu are temei legal deoarece acestea se regăsesc în Vocabularul Comun privind achizițiile publice, după cum urmează: 34221100-3 - Unități mobile de intervenție; 34221200-4 - Unități mobile de urgență; 34221300-5 -Unități de intervenție în caz de accident chimic. În opinia contestatorului solicitările autorității de a elimina sintagma „fără a se limita la” și „Reduce lista privind definirea experienței similare doar la autopompe și vehicule de stingere a incendiilor” ar conduce la restrângerea concurentei, fapt interzis de legislația specifică achizițiilor publice. Astfel, contestatorul consideră că autoritatea contractanta încearcă să ducă în eroare Consiliul. Termenul „identice” se referă la faptul că descrierea ar fi fost „Autopompa cisternă capacitate mărită”, ca și experiență similară. În conformitate cu normativele tehnice proprii, elaborate de autoritatea contractantă (Obs: care în cazul nu reușește să facă diferențierea corectă), produsele de acest tip sunt clasificate (grupate) pe mai multe categorii, în funcție de diverse criterii de 38

ierarhizare, respectiv : capacități (mică, medie, mare) și destinații ori tipul agentului de stingere (apă, spumă, pulbere stingătoare, combinații între acestea). Toate aceste tipuri de produse (chiar) sunt bunuri similare. Precizăm că, la rândul lor, autospecialele de stins incendii cu diferite capacități (mică, medie, mărită), cuprind plaje lărgite ale rezervoarelor pentru transportul apei, spre exemplu doar AUTOSPECIALA MĂRITĂ, începe de la 5000 litri în sus (9.000, 10.000, (...) 20.000, etc.), ceea ce ar presupune o varietate de produse (numai pentru această categorie, cu șasiuri diverse și nivele diferite de echipare) și care sunt similare din perspectivă tehnică. Practic justificarea autorității contractante privind restrângerea a concurenței, în circumstanțele prezentate, chiar nu se poate susține. 4) Referitor la prevederile criteriilor de atribuire: 3. Capitolul IV. Criterii de atribuire Având în vedere faptul că criteriul tehnic numărul 1 este in contradicție cu criteriul tehnic numărul 3, respectiv lățimea autospecialei fiind permanent aceeași, restricționată de către legiuitor, scăderea lungimii autopompei, presupune automat creșterea înălțimii autopompei, ținând cont de cei doi parametri de dimensiune fixă, respectiv lățimea vehiculului și capacitatea volumetrica a rezervorului de apa. Contestatorul a cerut autorității contractante reanalizarea modalității de atribuire a punctelor aferente celor două criterii tehnice in scopul eliminării contradicției actuale. Autoritatea Contractanta a precizat că cele două criterii de atribuire nr. 1 și nr. 3 nu sunt în contradicție, ci accentuează necesitățile operaționale ale autorității, în funcție de soluția constructivă aleasă și de repartizarea cât mai eficientă a compartimentelor, putându-se realiza o autospecială cât mai compactă, de lungime și înălțime cât mai reduse, cu un centru de greutate cât mai coborât, potrivită regimului de exploatare specific autorității contractante. În opinia contestatorului, autoritatea contractantă demonstrează practic faptul că nu stăpânește nici coordonatele tehnice ale produsului de 5.000 litri, pe care să intenționează să îl achiziționeze. Aplicând același raționament, se poate constata că autospeciala este compusă din autoșasiu și suprastructura (caroserie). Autoșasiul este format din cabină dublă și șasiul pe care se montează suprastructura (caroseria). Cabina dublă are o lungime de - 2.150 mm. Cotele pentru care se acorda punctajul maxim sunt referitoare la autopompa ca vehicul complet carosat astfel: -Lungime autopompă - 7.750 mm -Înălțime autopompa - 3.000 mm -Lățime obligatorie autopompa - 2.500 mm 39

Cotele orientative pentru carosare sunt cca 5.600 mm lungime, 1.400 mm înălțime (Obs: include și tunul de refulare) și 2.500 mm lățime conform OG nr. 43/1997. Având în vedere faptul că lungimea cabinei duble este de 2.150 mm și că lungimea autopompei pentru care se acordă punctajul maxim este de 7.750 mm rezultă că pentru construcția caroseriei rămân 5.600 mm. Din această valoare este obligatoriu să se scadă 750 mm, spațiu dintre cabina dublă și suprastructura (caroseria), cotă tehnică necesară pentru rabatarea cabinei în vederea intervenției la motor. Se obține o lungime efectiv construibilă de 4.850 mm. Rezervorul de apă împreună cu rezervorul de spumă ocupă aproximativ 2.490 mm. Rezultă că lungimea de carosare rămasă este de 2.360 mm adică 1.180 mm pentru fiecare compartiment din cele două solicitate în documentația de atribuire. Pentru ca autospeciala să îndeplinească criteriul privind înălțimea punctată maxim de 3.000 mm (față de sol din care se scade înălțimea autoșasiului de 1.240 mm) este necesar ca înălțimea suprastructurii (caroseriei) să fie de maxim 1.760 mm, din care s-ar mai scade și înălțimea tunului de apa montat pe suprastructura de aproximativ 400 de mm, astfel încât rămân disponibili 1.360 mm. Aplicând criteriile de punctare maxime prevăzute în documentația de atribuire, dimensiunile suprastructurii obținute sunt 4.850 = lungime, 1.360 mm = înălțime si 2.500 mm =lățime, valori care ar fi în corespondență cu dimensiunile de gabarit ale autospecialei, respectiv L = 7.750 mm, H = 3.000 mm și l = 2.500 mm. Din sintetizarea datelor prezentate contestatorul precizează inaplicabilitatea factorilor de evaluare pentru factorii „Lungime autospecială” și „înălțime autospecială”, întrucât lățimea fiind (și) o constantă, atât prin cerințele autorității contractante cât și prin prevederile OG nr. 43/1997 (nu pot fi depășiți cei 2.500 mm), iar volumul nu poate fi modificat din considerentele enunțate, condiționat de configurația tehnică a produsului, după a demonstrat.  În raport cu prevederile art. 32 alin. (8) lit. b) din HG nr. 395/2016, cele două caracteristici dimensionale utilizate ca factori de evaluare, nu reflectă niciun avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorilor de evaluare respectivi. Contestatorul consideră că CNSC este în măsură să constate nerespectarea principiului proporționalități impus de legiuitor la art. 2 alin. (2) lit. (e) din Legea nr. 98/2016 și solicită Consiliului aplicarea prevederilor art. 212 alin. (2) lit. c), cu anularea procedurii de atribuire nr. SEAP ......... din ........., având în vedere faptul că modificarea factorilor de evaluare este nelegală. Analizând solicitările contestatorului, CONSILIUL reține următoarele: 40

........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de furnizare, având ca obiect: „Autopompă cisternă de capacitate mărită 5.000 litri” cod CPV: 34144200-0, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. ........./........., conform căruia, valoarea estimată a achiziției este de 514.705.882,35 lei. Potrivit cap. IV.2.1) din anunțul de participare, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preț”. Procedând la analiza contestațiilor Consiliul reține că ambele sunt formulate împotriva documentației de atribuire. Referitor la critica formulată de SC ......... SRL cu privire la faptul că autoritatea contractantă nu a prevăzut un mecanism de ajustare a prețului contractului, Consiliul reține următoarele: potrivit strategiei de contractare nr. 95779/05.09.......... (pag. 5 -19 din dosarul achiziției depus de autoritatea contractantă) autoritatea contractantă urmare a derulării prezentei proceduri de atribuire va încheia un acord cadru pe o perioadă de 48 de luni cu cinci operatori economici. cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (3) din HG nr. 395/2016 care dispun că „Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziției în legătură cu (...) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a acestora, stabilirea penalităților pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor contractuale”, autoritatea contractantă a identificat în cadrul strategiei de contractare la pct. 5.2.1 – Riscuri acord cadru printre altele și riscul „imposibilității promitenților furnizori de a furniza produsele în conformitate cu caietele de sarcini și ofertele tehnice depuse” iar la pct. 5.2.2 – Riscuri contracte subsecvente riscul „recepția unui produs care nu respectă caietul de sarcini” iar ca unică „măsură de gestionare a riscurilor apărute în desfășurarea contractului de achiziție publică, la nivelul autorității contractante se va numi un responsabil de achiziție și un responsabil de contract”. ca și condiție specifică, autoritatea contractantă, potrivit prevederilor art. 109 alin. (1) lit. c) din HG nr. 395/2016, trebuie să prevadă în acordul cadrul „pentru contractele subsecvente care urmează să fie atribuite, elementele/condițiile considerate esențiale, care se referă la (...) coeficienți de ajustare și formule de ajustare a prețurilor, după caz”. În raport de perioada de derulare a acordului cadrul, respectiv de 4 ani coroborat cu riscurile identificate de către autoritatea contractantă în cadrul strategiei de contractare ar fi trebuit ca în cadrul documentației achiziției să prevadă în mod clar, precis și fără echivoc clauze de revizuire/de indexare/de ajustare a prețului, clauze care ar oferi 41

posibilitatea autorității contractante, în temeiul art. 221 să modifice acordul cadrul fără organizarea unei noi proceduri de atribuire. Consiliul nu poate reține susținerile autorității contractante cu privire la neintroducerea unei astfel de clauze de revizuire a prețului motivat de faptul că „în anul 2016 autoritatea contractantă a achiziționat același produs cu un preț unitar de 967.500 lei fără TVA, valoarea estimată inclusă în procedura de achiziție supusă contestației este de 1.026.411,76 lei fără TVA, fapt ce implică o diferență de 61.911,76 lei (+6,0143%)”, având în vedere faptul că autoritatea contractantă în raport cu perioada de timp de derulare a acordului cadru și de natura și complexitatea acestuia identificat anumite riscuri, printre acestea regăsindu-se „imposibilității promitenților furnizori de a furniza produsele în conformitate cu caietele de sarcini și ofertele tehnice depuse” și „recepția unui produs care nu respectă caietul de sarcini” însă nu a stabilit nicio măsură de gestionare/de eliminare a acestora, în condițiile în care legiuitorul a oferit posibilitatea autorității contractante de a-și stabili ca și măsură de protecția a sa, clauze de revizuire/de indexare/de ajustare a prețului cu precizarea obiectului, limitelor și natura eventualelor modificări sau opțiuni, precum și condițiile în care se poate recurge la acestea fără însă a afecta caracterul general al acordului- cadru, potrivit prevederilor art. 221 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 109 alin. (1) lit. c) din HG nr. 395/2016. Mai mult, potrivit prevederilor art. 110 alin. (6) din HG nr. 395/2016 „în cazul în care a fost prevăzută posibilitatea de ajustare a prețului, îmbunătățirea acestui element se raportează la valoarea actualizată care se obține în urma aplicării coeficienților de ajustare”. Față de aceste aspecte, Consiliul urmează să admită această critică și pe cale de consecință să oblige autoritatea contractantă la stabilirea unei clauze de revizuire/de indexare/de ajustare a prețului, clauze, precise și fără echivoc, cu precizarea obiectului, limitelor și natura eventualelor modificări sau opțiuni, precum și condițiile în care se poate recurge la acestea fără însă a afecta caracterul general al acordului- cadru. Referitor la criticile formulate de SC ......... SRL cu privire la faptul că la nivelul documentației de atribuire nu se regăsesc informații concrete cu privire la calendarul de atribuire a contractelor subsecvente, iar modalitatea de stabilire a celui mai mic/mare contract subsecvent apare a fi artificial stabilită, Consiliul reține următoarele: potrivit prevederilor art. 20 alin. (8) din HG nr. 395/2016 în situația încheierii unui acord cadrul autoritatea contractantă are obligația de a introduce în cadrul fișei de date a achiziției „și un set minim de informații specifice referitoare la: a) numărul sau intervalul în care se va încadra numărul de operatori economici care vor fi parte a acordului-cadru ce urmează să fie încheiat; 42

b) opțiunea de a atribui contractele subsecvente încheierii acordului-cadru cu/fără reluarea competiției, în cazul în care acordul- cadru urmează să fie încheiat cu mai mulți operatori economici; c) opțiunea de a atribui contracte subsecvente prin reluarea competiției utilizând etapa finală de licitație electronică, în cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulți operatori economici; d) frecvența de atribuire a contractelor subsecvente; e) criteriul de atribuire și, după caz, factorii de evaluare care urmează să se aplice pentru atribuirea contractelor subsecvente, precum și orice alte reguli aferente, în cazul în care atribuirea contractelor respective urmează să se realizeze prin reluarea competiției sau parțial prin reluarea competiției; f) estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum și ale cantităților minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru; g) estimarea valorii celui mai mare contract subsecvent care urmează să fie atribuit pe durata acordului-cadru”.  în cadrul fișei de date a achiziției, la cap. II.1.4) – Informații privind acordul-cadrul autoritatea contractantă a menționat faptul că „Contractele subsecvente urmează să se atribuie prin reluarea competiției: DA. Cu reluarea competiției în SEAP: Da. Acord cadru cu maximum 5 operatori economici. Durata acordului cadru: 48 luni. Valoarea estimată fără TVA: 514.705.882,35 RON. Frecvența și valoarea contractelor ce urmează să fie atribuite: anual/semestrial/trimestrial, funcție de fondurile bugetare puse la dispoziție și nevoile autorității contractante. Nota: Contractele subsecvente vor fi atribuite cu reluarea competiției între operatorii economici semnatari ai acordului cadru prin Licitația electronică. După finalizarea licitației electronice, autoritatea contractanta, va recalcula punctajele tuturor promitenților furnizori semnatari ai acordului cadru folosind formula de calcul stabilita prin fișa de date a achiziției, cu luarea în calcul a noilor prețuri (...)” iar la II.2.1) Cantitatea totala sau domeniul a menționat „Cantități estimate acord cadru: max. 500 min. 25. Cantități estimate contract subsecvent: max. 50 min 5. Valoarea estimata fără TVA: 514.705.882,35 RON.” Față de aceste aspecte, Consiliul constată că autoritatea contractantă a oferit toate informațiile specifice în cazul încheierii unui acord cadru, impuse de legiuitor, astfel:  referitor la calendarul de atribuire, legiuitorul a impus ca autoritatea contractantă să menționeze frecvența atribuirii contractelor subsecvente și nu data/momentul exact al atribuirii contractelor subsecvente, astfel că în cadrul fișei este menționat 43

în

mod

expres

faptul

că

se

vor

atribui anual/semestrial/trimestrial în funcție de fondurile bugetare;  referitor la cantitățile minime și maxime care urmează a fi solicitate pe durata întregului acord cadrul, autoritatea contractantă a menționat în mod expres faptul că va putea solicita minim 25 buc. autopompe cisternă de capacitate mărită de 5.000 litri și maxim 500 buc. autopompe cisternă de capacitate mărită de 5.000 litri;  referitor la cantitățile minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuire pe durata acordului cadru, autoritatea contractantă a menționat în mod expres faptul că va putea solicita minim 5 buc. autopompe cisternă de capacitate mărită de 5.000 litri și maxim 50 buc. autopompe cisternă de capacitate mărită de 5.000 litri;  valoarea celui mai mare contract subsecvent este de 51.470.588,00 lei fără TVA, astfel cum rezultă din cadrul fișei de date a achiziției pct. III.2.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala - Informații și/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerințelor menționate. Consiliul nu va reține în soluționare calculele efectuate de către contestator cu privire la cantitățile minime și maxime, care nu au nicio legătură cu procedura contestată și nici invocarea dispozițiilor art. 175 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016 având în vedere faptul că, în speță sunt aplicabile prevederile art. 176 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 107 alin. (1) și alin. (2) lit. f) din HG nr. 395/2016 care dispune că: „Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența. (2) În sensul dispozițiilor alin. (1), autoritatea contractantă: (...) f) are obligația de a impune criterii minime de calificare care să se raporteze cel mult la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a fi atribuit pe durata acordului- cadru”. În speță, autoritatea contractantă alegând să impună cerința de calificare referitoare la cifra de afaceri prin raportare la valoarea estimată a celui mai mare contract, astfel cum rezultă și din cadrul strategiei de contractare. Așa cum s-a reținut anterior, autoritatea contractantă dorește să încheie un acord cadru, care, potrivit art. 3 lit. c) din Legea nr. 98/2016 reprezintă „acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități contractante și unul ori mai mulți operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere”. Rezultă astfel fără putință de tăgadă 44

faptul că, acordul cadru reprezintă o promisiune de a contracta, o etapă premergătoare atribuirii unor contracte printr-o nouă manifestare de voință. Mai mult, încheierea acordului – cadru nu instituie nicio obligație de plată în sarcina autorității contractante, aceasta intervenind ulterior numai în baza atribuirii contractului subsecvent conform acordului – cadru, acord care, în speță se va încheia cu maxim 5 operatori economici astfel cum rezultă din cadrul cap. II.1.4) din fișa de date a achiziției. Față de aceste aspecte criticile contestatorul urmează a fi respinse, autoritatea contractantă oferind operatorilor economici informațiile legale, complete, corecte și precise cu privire la cerințele achiziției, informații care se regăsesc și în cadrul strategiei de contractare aflată la dosarul cauzei. Referitor criticile cu privire la modul de formulare al cerinței de calificare de la pct. III.2.3.a) – Capacitatea tehnică și/sau profesională formulate de SC ......... SRL și SC ......... SRL, Consiliul reține următoarele: - în cadrul fișei de date a achiziției autoritatea contractantă la cap. III.2.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională „Lista principalelor livrări de produse în ultimii 3 ani, anteriori datei limită de depunere a ofertei, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați. Din lista principalelor livrări trebuie să rezulte ca au fost livrate produse similare celor prezentei proceduri cu o valoare cumulată de cel puțin: 51.470.588,00 lei fără TVA la nivelul a unu sau mai multe contracte, iar valoarea impusă este corespunzătoare celui mai mare contract subsecvent al acordului cadru. Dacă documentele sunt întocmite în alta moneda, pentru conversie se va lua în considerare cursul mediu anual lei/valuta comunicat de Banca Naționala a României / Banca Centrala Europeana pentru fiecare an în parte. Nu vor fi luate în considerare livrări de produse relevante cu mai multe de 3 ani anteriori datei limita de depunere a ofertelor. Numărul de ani aferenți experienței similare se calculează prin raportare la data limită de depunere a ofertelor stabilita de autoritatea contractanta în anunțul de participare. Operatorii economici vor demonstra ca au produs/furnizat autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență, cum ar fi, dar fără a se limita la: -Vehicule de pompieri; -Camioane cu scară turnanta; -Autopompe; -Vehicule de stingere a incendiilor; -Unități mobile de intervenție; 45

-Unități mobile de urgență; -Unități de intervenție în caz de accident chimic” În cadrul strategiei de contractare, autoritatea contractantă a justificat definiția experienței similare în sensul că „produsele ce se intenționează a se achiziționa sunt destinate asigurării continuității și îndeplinirii misiunilor specifice în situații de urgență și anume pentru stingerea incendiilor în mediul urban și rural. Stingerea incendiilor necesită tehnică cu caracteristici tehnico-tactice speciale care implică:  viteza de deplasare ridicată, corelată cu necesitatea respectării timpilor de reacție;  realizarea în cel mai scurt timp a dispozitivului de intervenție prin folosirea utilajelor/aparaturii special existente pe autospeciale;  utilizarea cu randament sporit a substanțelor de stingere, substanțe ce pot varia ca și compoziție în funcție de tipul incendiului;  independența autospecialei prin: o folosirea resurselor proprii de stingere; o posibilitatea tehnică de a utiliza și alte surse de alimentare; o posibilitatea de cooperare cu alte autospeciale deja existente în înzestrare”. Față de aceste aspecte, Consiliul constată că autoritatea contractantă a respectat prevederile art. 29 din HG nr. 395/2016 în sensul că, scopul criteriilor de calificare este de a demonstra potențialului tehnic, financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare și nu a restricționat participarea la procedură prin impunerea unor cerințe pe care doar anumiți operatori economici le-ar putea îndeplini. Rolul cerinței experienței similare este de a dovedi faptul că operatorii economici participanți au experiență în domeniul furnizărilor de produse similare (potrivit dicționarului explicativ al limbii române similar înseamnă „de aceeași natură, de același fel, asemănător, analog, apropiat”) și nu identic, (care înseamnă potrivit dicționarului explicativ al limbii române „care coincide întrutotul cu ceva”) cu ceea ce urmează a fi furnizat în urma încheierii acordului cadru care face obiectul acestei proceduri, că are cunoștințele / experiența și capacitatea necesară derulării unui astfel de contract și că a finalizat astfel de contracte. În mod evident, autoritatea contractantă trebuie, potrivit prevederilor art. 172 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 să solicite ca cerințele privind capacitatea să aibă legătură cu obiectul 46

contractului/acordului și să fie proporționale prin raportare la obiectul acestuia. Legiuitorul a definit: - la art. 3 lit. l) și n) din Legea nr. 98/2016 contractul de achiziție publică și contract de achiziție publică de produse astfel:  „contract de achiziție publică - contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una ori mai multe autorități contractante, care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii”  „contract de achiziție publică de produse - contractul de achiziție publică care are ca obiect achiziția de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opțiune de cumpărare ori prin orice alte modalități contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă dobândește sau nu proprietatea asupra acestora; contractul de achiziție publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări ori operațiuni de amplasare și de instalare”. - la art. 155 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 a definit obiectul achiziției astfel: o „Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției”. În speță, acordul cadrul are ca obiect furnizarea de produse, iar obiectul achiziției este furnizare autopompe cisternă de capacitate mărită având specificațiile expres detaliate în cadrul caietului de sarcini. - iar la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 a definit produsul similar în situația în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze produse similare, astfel: o „În sensul dispozițiilor alin. (1), prin produse similare se înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare; b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”. În soluționare Consiliul reține și prevederile art. 5 din Instrucțiunea nr. 2/......... „nu se poate solicita demonstrarea experienței similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuția de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului- cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiția, fiind necesar să fie permise și cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului. (2) Autoritatea/Entitatea contractantă va explicita similaritatea obiectului 47

contractului într-o manieră care să reflecte categoriile/tipurile de produse/servicii/lucrări de o complexitate comparabilă cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului- cadru ce urmează să fie atribuit, utilizând o descriere generală, raportată la sectorul/ domeniul în care se încadrează acesta. Se vor evita formulările de tipul „ofertantul a executat/prestat lucrări/servicii similare celor prevăzute în contract . . . . . . . . . .” sau „a furnizat produse care se încadrează în categoria/clasa CPV XXXXX”. Față de aceste aspecte coroborat cu faptul că autoritatea contractantă urmează să încheie un acord cadru pe o perioadă de 4 ani și cu prevederile art. 107 din HG nr. 395/2016 care dispun că aceasta „nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile- cadru astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența”, Consiliul reține faptul că cerința în discuție este una proporțională cu natura și obiectul contractului și nu are caracter restrictiv, fiind în concordanță cu principiile liberei concurențe, al tratamentului egal și al nediscriminării, consacrate de legislația națională și comunitară în materie. În speță, autoritatea contractantă a definit experiența similară prin raportare la sectorul / domeniul în care se încadrează obiectul achiziției, respectiv autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență și nu prin raportare strictă la vreo categorie sau clasă, oferind șansa tuturor operatorilor economici cu activitate constantă în sectorul respectiv, care furnizează/comercializează gama normală de produse destinate utilizării identice sau similare. Astfel, acceptarea oricărui tip de vehicul utilitar și trimiterea la domeniul generic de utilizare al autospecialelor așa cum dorește contestatorul SC ......... SRL ar putea avea ca efect participarea și a unor operatori economici care să nu aibă posibilitatea concretă de a îndeplini contractul și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia. Autoritatea contractantă prin folosirea sintagmei „dar fără a se limita la” nu înțelege să facă o enumerare exhaustivă, permițând operatorilor economici să participe la procedură dacă au produs/furnizat autovehicule cu destinații „servicii de urgență”. Referitor la susținerile SC ......... SRL cu privire la faptul că autoritatea contractantă prin formularea „au produs/furnizat autovehicule” a extins limitele de aplicare ale art. 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016, Consiliul urmează să le respingă ca nefondate având în vedere următoarele aspecte: - în cadrul fișei de date autoritatea contractantă a menționat în mod expres la cap. III.2.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională că solicită „Lista principalelor livrări de produse în ultimii 3 ani (...)”; - definirea experienței similare prin folosirea sintagmei „au produs/ furnizat autovehicule” autoritatea contractantă a impus condiții alternative și nu cumulative, permițând astfel ca în cadrul prezentei 48

procedurii să participe atât operatori economici care au produs autovehicule care ulterior au fost livrate/furnizate/vândute cât și operatori economici care doar au livrat/vândut autovehicule; - prin stabilirea acestei cerințe nu este afectat principiul tratamentului egal, având în vedere complexitatea autovehiculelor ce urmează a fi achiziționate, complexitate care este recunoscută de către însuși contestatorul în cadrul contestației sale, sens în care, a susținut că perioada de timp în care pot fi livrate de la lansarea comenzii și până la livrare este de cel puțin 9 luni; de unde rezultă în mod evident că un producător care a produs respectivele autospeciale le-a și vândut/livrat unui furnizor/distribuitor sau unui utilizator final. Referitor la criticile SC ......... SRL și SC ......... SRL cu privire la „corelarea cu obiectul contractului” și „permisivitatea exagerată pentru producători fără experiență în fabricarea echipamentelor ce se doresc a fi achiziționate” Consiliul urmează să le respingă ca nefondate având în vedere următoarele considerente: - acordul cadru este unul de furnizare de produse și nu unul de prestare de servicii de execuție la comandă a unui anumit tip de produs, astfel cum în mod eronat susține contestatorul; - definiția dată de contestator noțiunii de similar prin diferențierea produsului doar prin raportare la diverse capacități ale unei componente, în speță a rezervorului de apă al cisternei este în totală contradicție cu prevederile legale antemenționate, operatorul economic-contestator în speță dorind restricționarea concurenței și împiedicarea participării operatorilor economici să participe la procedură, încălcând astfel prevederile art. 107 din HG nr. 395/2016, cu atât mai mult cu cât acordul cadru se încheie pe o perioadă de 4 ani, autoritatea contractantă având în această perioadă de timp anumite limitări expres reglementate de lege, respectiv: o are dreptul de a încheia contracte subsecvente numai cu operatorul/operatorii economic/economici semnatar/semnatari al/ai acordului-cadru și numai pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în respectivul acord (art. 107 alin. (2) lit. d) HG nr. 395/2016), o are obligația de a nu încheia cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv; o are obligația de a atribui contracte operatorului/operatorilor economic/economici semnatar/semnatari, ori de câte ori intenționează să achiziționeze produsele/serviciile/lucrările care au făcut obiectul acordului-cadru respectiv, respectând condițiile esențiale stabilite la încheierea acestuia. - nu indică niciun articol pe care autoritatea contractantă l-ar fi încălcat prin impunerea acestei cerințe prin care permite atât producătorilor 49

cât și furnizorilor/distribuitorilor de autovehicule cu destinații pentru servicii de urgență să participe la procedură; calitatea produsului ofertat urmând a fi analizată de către membrii comisiei de evaluare în etapa de verificare a propunerii tehnice în raport de cerințele din cadrul fișei de date a achiziției și nu în raport de contractele de livrare încheiate, înscrisuri care au doar rolul de a demonstra capacitatea tehnică și profesională de a livra un produs, în speță un autovehicul cu destinație pentru servicii de urgență. - în susținerea faptului că obiectul contractului este de furnizare și nu unul de prestare de servicii de execuție la comandă a unui anumit tip de produs, la care pot participa doar producători cu experiență sunt și cerințele autorității contractante din cadrul caietului de sarcini care reprezintă necesitatea sa, respectiv „Mentenanța autospecialei (toate categoriile de revizii și reparații executate pentru autoșasiu, suprastructură, agregat de pompare, motoagregate, accesorii și echipamente din inventarul de complet) va fi asigurată de către furnizor prin unități service specializate de pe teritoriul României. Aceste unități service vor fi funcționale la data livrării. Lista acestor unități service, cu care furnizorul are încheiate înțelegeri va fi depusă odată cu propunerea tehnică. Furnizorul desemnat câștigător va prezenta la semnarea acordului-cadru copii ale înțelegerilor scrise încheiate cu unitățile service din lista mai sus menționată. Furnizorul este obligat să asigure repararea sau înlocuirea gratuită a produselor după expirarea termenului de garanție (...)” de unde rezultă că furnizorul nu va presta/executa efectiv operațiunea de mentenanță, reparare sau înlocuire a pieselor, acesta având doar obligația de a asigura/intermedia această operațiune prin prezentarea unor înțelegeri/acorduri/contracte cu unități de service; mai mult, nici producătorul nu va putea presta el însuși operațiunea de mentenanță, reparare sau înlocuire a pieselor pentru toate contractele aflate în derulare, regulile/practica comercială fiind în sensul externalizării acestora unor terțe unități service. Mai mult experiența similară solicitată de autoritatea contractantă se referă strict la contracte de livrări de produse similare nu și la serviciile accesorii/secundare de mentenanță, reparare, întreținere, instruire, componența acestora neafectând indicatorii de performanță și nivelul calitativ ce caracterizează obiectul sau scopul contractului astfel cum dispune art. 5 alin. (3) din Instrucțiunea nr. 2/......... „Experiența similară nu trebuie să fie solicitată și pentru activități secundare/accesorii, indiferent de ponderea valorică a acestora în obiectul contractului de achiziție publică/de achiziție sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, în condițiile în care acestea nu afectează indicatorii de performanță/nivelul calitativ ce caracterizează obiectul principal sau scopul respectivului contract”. 50

În acest context Consiliul apreciază că autoritatea contractantă este singura în măsură să stabilească necesitățile sale obiective, achizițiile pe care le va face în acest sens precum și asigurarea unei concurente reale și nediscriminatorii între operatorii economici prin stabilirea cerințelor de calificare pentru a obține cea mai bună ofertă din punct de vedere raport calitate preț. Față de aceste aspecte Consiliul urmează să respingă ca nefondate criticile formulate de ambii contestatori cu privire la cerința de calificare referitoare la experiența similară și a codului CPV ales de autoritatea contractantă, având în vedere scopul promovării concurenței între operatorii economici și principiul nediscriminării inițierii procedurilor de atribuire a contractelor/acordurilor cadru de achiziții publice. Referitor la solicitarea contestatorului SC ......... SRL de a obliga autoritatea contractantă să modifice codul CPV 34144200-0 – vehicule pentru servicii de urgență în codul CPV – 34144213-4 – vehicule de stingere a incendiilor, Consiliul urmează să o respingă ca nefondată având în vedere următoarele aspecte: - evaluările ofertelor de către membrii comisiei de evaluare nu se fac în funcție sau prin raportare la codurile CPV ci prin raportare la prevederile caietului de sarcini în cadrul căruia sunt detaliate specificațiile tehnice; - contestatorul nu a dovedit care este prejudiciul produs de autoritatea contractantă urmare a menționării codului CPV 34144200-0 – vehicule pentru servicii de urgență și nici nu a demonstrat care este paguba iminentă și care nu s-ar putea repara; interesul contestatorului trebuie să fie personal, născut și actual astfel cum prevede art. 33 cpc coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016. - în cadrul Regulamentului nr. 213/2008 al Comisiei există separat cod CPV și pentru Autopompe – 34144212-7; - obiectul achiziției se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact potrivit art. 16 alin. (2) din HG nr. 395/2016 însă doar pentru estimarea valorii achiziției publice conform cap. I secțiunea 4-a para. 3 din Legea nr. 98/2016, situație în care sunt aplicabile și prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 anterior citate aplicabile în situația achiziționării de produse similare, și nu pentru a stabili vreo cerință de calificare astfel cum eronat susține contestatorul; - în speță „Autopompă cisternă de capacitate mărită” poate fi încadrată și în codul CPV 34144200-0 – Vehicule pentru servicii de urgență și în codul CPV 34144212-7 – Autopompe și în codul CPV 34144213-4 – Vehicule de stingere a incendiilor, autoritatea contractantă alegând să facă trimite la codul aferent categoriei respectiv vehicule de stingere a incendiilor (primele 5 cifre ale codului). În speță Consiliul nu poate reține susținerile contestatorului cu privire la faptul că „utilizarea unui cod CPV altul decât cel corect/ 51

particular/dedicat, îi privează operatorii economici – producători autentici, tradiționali pentru acest tip de echipament/produs care au putea fi interesați să participe la competiția de atribuire, întrucât la selecția (pe motorul de căutare n.n.) anunțurile de participare (...), indicarea unui cod eronat echivalează cu o neindicare corectă, transparentă” având in vedere următoarele: - în soluționarea prezentei contestații Consiliul reține faptul că potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) Legea nr. 101/2016 „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi”. Față de aceste aspecte coroborat cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. f) din legea antemenționată rezultă „ipso facto” că persoana care formulează o contestație, deci care se consideră vătămată, trebuie să îndeplinească cumulativ două condiții și anume: are sau a avut un interes legitim în legătură cu procedura de atribuire și a suferit, suferă sau riscă să sufere vreun prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante. Astfel interesul este folosul practic, imediat pe care-l are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii de soluționare a contestației. Pentru a justifica contestația depusă la Consiliul, interesul contestatorului trebuie, la rândul său, să îndeplinească cumulativ anumite condiții. Astfel, el trebuie să fie legitim, să fie personal și direct, adică folosul practic urmărit prin declanșarea procedurii de soluționare a contestațiilor să aparțină celui care recurge la formularea contestației și să fie născut și actual, deci să existe în momentul în care este formulată contestația, deoarece rolul Consiliului este de a soluționa litigii deja născute. Astfel nu trebuie confundat interesul legitim al unei persoane vătămate, interes care este definit în cadrul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, interes care alături de voință, face parte din structura dreptului subiectiv civil, cu interesul procesual / judiciar, deoarece aceste două categorii de interese sunt determinate și valorificate pe planuri diferite, respectiv dreptul procesual și dreptul substanțial/ material. Rezultă fără putință de tăgadă faptul că prin declanșarea unei procedurii de soluționare a contestației nu este îngăduit unei persoane să apere interesul altei persoane și deci nici interesul colectiv, deoarece cerința ca interesul să fie personal celui care acționează reprezintă aspectul subiectiv al condițiilor de exercițiu ale acțiunii de a contesta. 52

Printr-un demers în justiție trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese, nu ale altuia sau salvgardarea legii în general. De asemenea, Consiliul reține faptul că în literatura de specialitate se precizează că interesul procesual este actual, în sensul că dacă cel interesat nu ar recurge la acțiune în momentul respectiv s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu. Astfel, rezultă că un interes eventual ca și un interes care a trecut, a fost depășit, nu poate fi luat în considerare. În speță, contestatorul nu a suferit niciun prejudiciu, prin indicarea codului CPV altul decât cel dorit de acesta, nu a fost împiedicat să afle despre inițierea acestei proceduri și nici să participe la aceasta prin depunerea unei oferte. Consiliul nu va reține nici susținerile contestatorului cu referire exclusivă la producătorii de autospeciale ce fac obiectul acestei proceduri și la experiența acestora având în vedere faptul că obiectul acordului cadrul este unul de furnizare și nu de servicii de producere la comandă a unei autospeciale. Față de aceste aspecte, Consiliul urmează să respingă ca nefondate aceste critici. Referitor la criticile formulate de SC ......... SRL și SC ......... SRL cu privire la certificarea ISO 9001 Consiliul reține următoarele: - autoritatea contractantă nu a dorit ca în cadrul documentației de atribuire să solicite operatorilor economici participanți la procedură să aibă implementat standardul ISO motiv pentru care nu a impus în cadrul fișei de date a achiziției o astfel de cerință de calificare. - Potrivit prevederilor art. 163 Legea nr. 98/2016 legiuitorul a reglementat dreptul autorității contractante de a aplica criterii de calificare și nu obligația acesteia, drept care este reținut și în cadrul art. 200 alin. (1) din același act normativ. Astfel, în momentul stabilirii cerințelor de calificare, autoritatea contractantă are doar obligația de a respecta principiul transparenței, să nu restricționeze participarea la procedură, respectivele cerințe să fie proporționale și să aibă legătură cu obiectul contractului. Rezultă astfel fără putință de tăgadă că solicitarea unei astfel de certificări cade exclusiv în sarcina exclusivă a autorității contractante. Față de aceste aspecte, Consiliul nu poate obliga autoritatea contractantă să introducă în cadrul cerințelor de calificare anumite cerințe pe motiv că un operator economic sau altul consideră că, în cazul derulării unei procedurii, este necesară respectiva cerință. - În cadrul caietului de sarcini, la cap. 3 – Asigurarea calității autoritatea contractantă a solicitat operatorilor economici participanți să prezinte „documente emise de organisme specializate în domeniu care să certifice că producătorul/producătorii autospecialei, autoșasiului (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei), agregatului de pompare și suprastructurii (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei sau a 53

autoșasiului) care intră în dotarea autospecialei au implementate sisteme de asigurare a calității conform standardului SR EN ISO 9001:2015 sau echivalent”. Analizând cerința din caietul de sarcini, rezultă faptul că autoritatea contractantă vrea să se asigure că autospeciala și anumite componente ale sale, respectiv autoșasiul, agregatul de pompare și a suprastructurii au fost produse de operatori economici în cadrul cărora s-a implementat standardul ISO 9001. Certificarea ISO 9001 reprezintă procedura prin care un organism de certificare dă o asigurare scrisă că un proces este conform cu condițiile specificate ale standardului respectiv. Astfel, certificarea se referă la un anume produs, proces sau serviciu, din procesul certificării reieșind o serie de drepturi și obligații. Urmărind cerințele ISO 9001, va exista un mod competitiv de administrare/gestionare a diverselor activități/procese, astfel încât organizația are competența necesară să ofere satisfacții celor interesați de rezultatele acesteia. Aceste certificate reprezintă aprecierii ale competenței organizaționale. Referitor la solicitarea autorității contractante cu privire la implementarea sistemului de asigurare a calității conform SR EN ISO 9001/2015, Consiliul reține următoarele: - Conform rezoluției IAF (International Accreditation Forum) 2013-15 perioada de tranziție la noua ediție a standardului ISO 9001:2015 este de 3 ani de la data publicării acestuia (toamna anului 2015). - Conform IAF ID 9:2015 la sfârșitul perioadei de tranziție, nu va mai exista nici un certificat valid pe baza ediției din 2008, astfel certificatele emise în perioada de tranziție, având ca referențial ISO 9001:2008, vor avea termenul de valabilitate cel târziu până la sfârșitul perioadei de tranziție. Față de aceste aspecte, Consiliul consideră restrictivă cerința autorității contractante cu privire la demonstrarea asigurării calității autospecialei, a autoșasiului, agregatului de pompare și a suprastructurii doar prin prezentarea unor înscrisuri prin care se demonstrează implementarea standardul ISO 9001:2015 în condițiile în care acest standard are o perioadă de tranziție de 3 ani, perioadă în care certificatele care atestă implementarea SR EN ISO 9001:2008 sunt valabile. Având în vedere aspectele de mai sus, Consiliul urmează să admită această critică și să oblige autoritatea contractantă la completarea specificațiilor tehnice în sensul acceptării ca asigurarea calității autospecialei, a autoșasiul, agregatului de pompare și a suprastructurii să se poată face și prin depunerea unor certificare ale producătorilor care au implementat sistemul de asigurare a calității conform standardului SR EN 9001:2008. Referitor la criticile formulate de SC ......... SRL și SC ......... SRL cu privire la factorii de evaluare, Consiliul reține următoarele aspecte: 54

- Contestatorii sunt nemulțumiți de faptul că autoritatea contractantă a ales să puncteze lungimea și înălțimea autospecialei - În cadrul fișei de date a achiziție, autoritatea contractantă a stabilit ca și criteriu de atribuire „Cel mai bun raport calitate-preț” având ca și factori de evaluare: o Prețul ofertei – pondere 40 % (...) o Criteriul tehnic nr. 1 – pondere 15% - descriere – Lungimea maximă a autospecialei (9.000 mm, conform pct. 5.1.3 din specificația tehnică nr. 84631/11.08..........), algoritm de calcul:  între 8749 – 8500mm – 3 puncte;  între 8499 – 8250mm – 6 puncte;  între 8249 – 8000mm – 9 puncte;  între 7999 – 7750mm – 12 puncte;  sub 7750 mm – 15 puncte. o Criteriul tehnic nr. 2 – pondere 15% - descriere - Performanțele agregatului de pompare (3500 l/min la 8 ÷ 10 bar conform pct. 5.3.1.4 din specificația tehnica nr. 84631/11.08..........) (...) o Criteriul tehnic nr. 3 – pondere 15% - descriere - Înălțimea maximă a autospecialei (3500 mm conform pct. 5.1.3 din specificația tehnica nr. 84631/11.08..........) Algoritm de calcul:  între 3500 – 3400 mm – 0 puncte;  între 3399 – 3300 mm – 3 puncte;  între 3299 – 3200 mm – 6 puncte;  între 3199 – 3100 mm – 9 puncte;  între 3099 – 3000 mm – 12 puncte;  sub 3000 mm – 15 puncte o criteriul tehnic nr. 4 – pondere 15% - descriere - Putere specifică a autospecialei (13,24 Kw/t conform pct. 5.1.4 din specificația tehnica nr. 84631/11.08..........) (...) - în cadrul strategiei de contractare, autoritatea contractantă a justificat alegerea factorilor în discuție astfel: o „lungimea, ca parametru constructiv al autospecialei, influențează manevrabilitatea acesteia. Cu cât autospeciala este mai scurtă, aceasta poate fi manevrată mai ușor atât în mediu urban cât și în cel rural, înlesnind accesul pe străzi înguste, accesul în curți interioare, prin reducerea razei de viraj. Astfel, o manevrabilitate crescută permite apropierea autospecialei de locul intervenției, eficientizând modul de desfășurare a misiunii”. o „înălțimea maximă influențează direct stabilitatea autospecialei și implicit comportamentul acesteia pe drumurile amenajate și neamenajate. O înălțime redusă a autospecialei determină o poziție mai joasă a centrului de greutate, fapt ce permite abordarea virajelor la viteze mai mari menținând o viteză constantă pe timpul deplasării la intervenție fără varietăți mari a regimului de funcționare. De asemenea acest parametru 55

influențează și posibilitatea garării autospecialei în diferite garaje (cu dimensiuni reduse) aflate în cadrul subunității pentru situații de urgență. Precizăm că spațiile de garare au fost proiectate pentru tehnica de intervenție de veche generație, fapt ce a condus la dimensionarea spațiilor potrivit dimensiunilor de gabarit autospecialelor de veche generație”. - În cadrul specificațiilor tehnice la pct. 5.1.3 – dimensiunile de gabarit L x l x h: în limitele prevăzute de OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor cu modificările și completările ulterioare: o Lungime maximă: 9.000 mm o Lățime maximă: 2.500 mm o Înălțime maximă: 3.500 mm coroborat cu pct. 5.3.1.12.2 Capacitate (rezervorului de apă): 5.000 ± 100 l Față de aceste specificații tehnice maxime cu privire la dimensiunea gabaritului autospecialei coroborat cu dimensiunea fixă a capacității rezervorului de apă, Consiliul constată faptul că factorii de evaluare în discuție încalcă prevederile art. 32 alin. (8) lit. b) din HG nr. 395/2016 în sensul că nu reflectă niciun avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea acestor factori de evaluare, autoritatea contractantă neputând obține urmare a aplicării acestora o mașină mai compactă și mai scurtă decât lungimea maximă și mai joasă decât înălțimea maximă în condițiile în care capacitatea rezervorului are o capacitate fixă iar lățimea are de asemenea o valoare maximă. Justificările autorității contractante din cadrul strategiei de contractare aferente acestor factori se combat/anulează reciproc. Față de aceste aspecte, Consiliul urmează să admită aceste critici obligând autoritatea contractantă fie să elimine acești factori de evaluare și pe cale de consecință să redistribuie ponderile factorilor de evaluare rămași fie să stabilească alți factori de evaluare cu respectare prevederilor legale. Cu privire criticile formulate de SC ......... SRL în legătură cu factorul de evaluare criteriul tehnic nr. 4 – pondere 15% - descriere - Putere specifică a autospecialei (13,24 Kw/t conform pct. 5.1.4 din specificația tehnica nr. 84631/11.08..........) Consiliul reține că în cadrul strategiei de contractare autoritatea contractantă a justificat acest factor în sensul „puterea specifică definită ca raportul dintre puterea maximă a motorului exprimată în Kw și Nm este un parametru funcțional al autospecialei ce influențează direct capacitatea acestuia de deplasare pe drumurile amenajate și neamenajate. O putere specifică mai mare permite abordarea pantelor mari. Totodată puterea specifică conduce și la alte caracteristici mărite cum am fi accelerația, capacitatea de tractare, viteza maximă, capacități ce pot diminua timpul de intervenție”. Pentru acest factor, autoritatea contractantă a stabilit următorul algoritm de acordare a punctajului: - între 13,24 – 13,34 kW/t – 0 puncte; 56

- între 13,35 – 13,44 kW/t – 3 puncte; - între 13,45 – 13,54 kW/t – 6 puncte; - între 13,55 – 13,64 kW/t – 9 puncte; - între 13,65 – 13,74 kW/t – 12 puncte; - peste 13,74 kW/t – 15 puncte, alegând să justifice în cadrul acestui document potrivit prevederilor art. 9 alin. (3) lit. f) HG nr. 395/2016 doar alegerea acestui factor de evaluare fără însă a justifica ponderea acordată acestui punctaj, sens în care a încălcat prevederile art. 32 alin. (9) care dispune în mod expres și imperativ în sarcina autorității contractante obligația de a stabili ponderi „care să reflecte în mod corect:  importanța caracteristicii tehnice/funcționale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu și/sau social ce poate fi punctat; sau  cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanții le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv”, aspect de astfel recunoscut de către autoritatea contractantă în cadrul punctului de vedere nr. 96171/11.10.......... „este foarte ușoară atingerea punctajului maxim pentru criteriul tehnic privind puterea specifică a autospeciale” Față de aceste aspecte, Consiliul urmează să admită această critică și să oblige autoritatea contractantă la justificarea punctajelor acordate acestui factor de evaluare conform prevederilor legale. Referitor la criticile formulate de SC ......... SRL cu privire la specificațiile: - Cap. 4 – Organizare generală, Componență – alin. 4.3.1.1.3 – agregat de pompare cu sistem automat de amorsare incorporat - Cap. 5 – Caracteristici tehnice: o alin. 5.1.7 – autospeciala complet echipată cu plinurile făcute și echipajul complet va trebui să-și mențină stabilitatea pentru deplasarea în condiții de siguranță pe terenuri accidentate cu declivități de min. 25 grade o alin. 5.2.2.2 – cutia de viteze o alin. 5.2.6.4 – sistem de asistență la pornirea în rampă o alin. 5.2.7.2 – instalație electrică suplimentară o alin. 5.2.9.13 – cameră video PTZ de exterior pentru supraveghere și înregistrare la locul intervenției o alin. 5.2.13 – sistemul de degivrare/dezaburire parbriz special destinat folosirii când autospeciala este staționată, Consiliul urmează să le respingă ca nefondate, având în vedere faptul că în cadrul răspunsului nr. 96004/27.09.......... la notificarea prealabilă autoritatea contractantă răspunde în mod expres următoarele: 57

- soluția tehnică adoptată pentru lanțul cinematic de antrenare nu este relevantă pentru autoritatea contractantă atâta timp cât îndeplinește cerințele din caietul de sarcini. De unde rezultă fără putință de tăgadă faptul că autoritatea contractantă acceptă orice soluție cu condiția respectării specificațiilor tehnice; - referitor la autospeciala complet echipată cu plinurile făcute și echipajul complet va trebui să-și mențină stabilitatea pentru deplasarea în condiții de siguranță pe terenuri accidentate cu declivități de min. 25 grade, autoritatea contractantă a răspuns în sensul că viteza maximă și distanța parcursă pe un teren accidentat nu prezintă relevanță atâta timp cât îndeplinește capacitatea de a depăși anumite porțiuni de traseu dificil pe drumuri neamenajate. - referitor la cutia de viteze, sistemul de asistență la pornire în rampă, instalația electrică suplimentară autoritatea contractantă a menționat în mod clar faptul că orice soluție este acceptată de autoritatea contractantă atâta timp cât respectă cerințele caietului de sarcini; - referitor la camera video PTZ și sistemul de degivrare/dezaburire autoritatea contractantă a menționat că nu are relevanță modul constructiv prin care este îndeplinită cerința, atâta timp cât camera are posibilitatea de rotire independentă față de rotirea blocului lămpilor de iluminat iar sistemul de degivrare/dezaburire își atinge scopul solicitat. În speță, contestatorul dorind să impună autorității contractante anumite specificații/soluții/procedee tehnice/constructive care, fiind caracteristice unui anumit producător, ar fi de natură restrictivă, încălcând astfel prevederile art. 155, art. 49 și art. 50 din Legea nr. 98/2016. Referitor la criticile formulate de SC ......... SRL cu privire la specificațiile: - Cap. 5 – Caracteristici tehnice: o Alin. 5.2.7.5 – bateriile de acumulatori și alternatorul trebuie să producă suficientă energie pentru a acoperii necesarul pentru tot echipamentul electric al autovehiculului și al dotărilor specifice suplimentare, Consiliul urmează să admită și să oblige autoritatea contractantă să remedieze neconcordanțele dintre prevederile caietului de sarcini de la cap. D – Condiții eliminatorii în cadrul căruia a menționat în mod expres că „nu se admite simpla asumare a îndeplinirii caietului de sarcini fără precizarea tipului și modelului echipamentului ofertat” și răspunsul al notificare în care a menționat faptul că „îndeplinirea aceste cerințe (n.n. referitor la alin. 5.2.7.5) va fi asumată în faza de ofertare și evaluarea ofertelor, iar îndeplinirea ei se va verifica funcțional la recepția prototipului” o Alin. 5.3.2.1 - Suprastructură modulară, cu prindere directă pe șasiu prin intermediul unui cadru metalic (șasiu intermediar) cu 58

elemente de preluare a șocurilor și torsionărilor. Suprastructura va fi confecționată din aliaje de aluminiu anodizat; scheletul din aliaj de aluminiu anodizat cu elemente de asamblare demontabile din același material acoperit cu tablă din aliaj de aluminiu anodizat aplicată prin lipire; sistem culisabil amplasat in compartimentul pentru accesorii si echipamente pentru depozitarea a minim 3 furtunuri tip B în panglică și amplasat în apropierea unei guri de refulare a apei si spumei tip B care sa permită conectarea rapidă la sistemul de pompare; suporții de fixare, rafturile, sertarele, panourile culisabile (dacă este cazul), etc. pe care sunt poziționate accesoriile să fie confecționate din aliaj de aluminiu anodizat și acoperite cu tablă din aliaj de aluminiu anodizat, Consiliul urmează să o admită, astfel încât operatorii economici participanți să poată oferi autorității contractante soluțiile de care dispun producătorii ale căror produse le vor oferta în cadrul prezentei ținând cont de faptul că întreaga procedură a fost organizată de către autoritatea contractantă tocmai pentru a permite cât mai multor operatori economici să depună ofertă, în scopul promovării concurenței și al respectării principiului nediscriminării, luând în considerare limitările legale anterior reținute în cazul încheierii unui acord cadru. În speță fiind aplicabile prevederile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 care dispune că „Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”. Față de aceste aspecte, Consiliul urmează să admită aceste critici și să oblige autoritatea contractantă să remediere specificațiile tehnice în discuție. Referitor la solicitarea SC ......... SRL privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de judecată, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Ori, întrucât contestatorul nu a depus documente doveditoare din care să rezulte cuantumul și detalierea cheltuielilor efectuate, Consiliul va respinge ca nedovedită solicitarea acestuia privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de judecată. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestațiile 59

formulate de către SC ......... SRL și SC ......... SRL în contradictoriu cu ........., respectiv criticile cu privire la mecanismul de ajustare a prețului, certificările ISO, factorii de evaluare și specificațiile tehnice aferente alin. 5.2.7.5 și alin. 5.3.2.1 și va obliga autoritatea contractantă la ......... cu respectarea prevederilor legale și a celor reținute în motivare în termen de 10 zile. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (1) și (6) va respinge ca nefondate celelalte criticile. Pentru aceste motive în baza legii și a documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DISPUNE: Admite în parte contestațiile formulate de către SC ......... SRL și SC ......... SRL în contradictoriu cu ........., respectiv criticile cu privire la mecanismul de ajustare a prețului, certificările ISO, factorii de evaluare și specificațiile tehnice aferente alin. 5.2.7.5 și alin. 5.3.2.1 și obligă autoritatea contractantă la ......... cu respectarea prevederilor legale și a celor reținute în motivare în termen de 10 zile. Respinge ca nefondate celelalte criticile. Obligatorie. Împotriva prezentei încheieri se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ......... Consilier de soluționare ......... Redactat în 5 (cinci) exemplare originale, conține 59 (cincișinouă) pagini. 60