Decizie CNSC BO2017_5423

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, cod poştal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 şi +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia nr. 166/13.10.2017, înregistrată la Consiliu cu nr. 43320/13.10.2017, înaintată de SC … SRL, cu sediul în …, având CUI …, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J…., formulată împotriva răspunsului la notificarea prealabilă, având nr. 8785/09.10.2017, emis de …, cu sediul în …, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect “elaborarea hărților de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren”, s-a solicitat: - obligarea autorității contractante la anularea unor răspunsuri din cadrul Răspunsului la notificarea prealabilă nr. 8785/09.10.2017 și aplicarea de măsuri de remediere, așa cum sunt solicitate prin prezenta contestație; - obligarea autorității contractante la revizuirea documentaţiei de atribuire și republicarea acesteia, ca urmare a implementării tuturor măsurilor de remediere solicitate; - prelungirea perioadei stabilite în anunţul de participare sau în documentele achiziţiei pentru primirea ofertelor, în conformitate cu prevederile art. 153 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și cu art. 55 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare

la

atribuirea

contractului

de

achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice din 02.06.2016. De asemenea, s-a solicitat suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei. Prin Încheierea nr. … din 17.10.2017, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de 1

suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei, pe care l-a respins, ca nefondat. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestaţia de faţă, prin care SC … SRL, operator economic interesat de participarea la procedură, critică răspunsurile date de autoritatea contractantă, prin adresa nr. 8785/09.10.2017, ca urmare a notificării prealabile înaintată de un alt potențial ofertant. În fapt, … a organizat procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de servicii „elaborarea harţilor de risc natural pentru cutremure si alunecari de teren”, publicând anunţul de participare cu nr. …/22.09.2017, în care a prevăzut data limită de depunere a ofertelor 24.10.2017, ora 16:00. La data de 09.10.2017, autoritatea a publicat în SEAP notificarea înaintată de un potențial ofertant în cadrul procedurii de achiziţie și răspunsul acesteia la notificarea respectivă. Notificarea este datată 02.10.2017 și este înregistrată la autoritatea contractantă cu nr. 8785/03.10.2017. În răspunsul la notificarea prealabilă, autoritatea invocă excepţia tardivității notificării prealabile, însă SC … SRL consideră că susținerea este nefondată, din moment ce chiar … confirmă primirea acesteia în termenul legal de 10 zile, prin mijloace electronice, conform prevederilor legale. Cu referire la măsurile de remediere dispuse sau nu de autoritatea contractantă prin răspunsul la notificarea prealabilă nr. 8785/09.10.2017, petenta învederează Consiliului următoarele: 1) În ceea ce priveşte măsura de remediere dispusă la punctul 2: Prin notificarea prealabilă s-a solicitat ca autoritatea contractantă să clarifice date/elemente pe care le va pune la dispoziţia eventualului prestator (ex: PUG-uri, ortofotoplanuri, planuri topografice, date seismice, date hidrologice, date privind populaţia, etc). Informaţiile solicitate sunt esenţiale în pregătirea unei oferte conforme și sunt, totodată, elemente obligatorii care trebuie să fie făcute cunoscute ofertanţilor (conform art. 3 din Legea nr. 98/2016), astfel încât în lipsa răspunsului clar și complet al autorității, ofertanţii sunt puși în situația de a elabora oferte fără a beneficia de informaţiile necesare și în situația de a-și asuma un risc necunoscând exact pe ce date se pot baza în derularea contractului. În răspunsul la punctul 2 furnizat de autoritatea contractantă, aceasta a menţionat că va pune la dispoziţia Prestatorului toate datele/elementele pe care le deţine și care vor fi solicitate. Însă, pentru pregatirea ofertei, ofertanţii nu cunosc care sunt datele și elementele deținute de autoritate, astfel încât, deși ofertantul le poate solicita prin 2

ofertă, în derularea contractului pot apărea situații în care autoritatea să declare că nu le deţine. Prin urmare, petenta solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 2 și emiterea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități cu privire la datele și documentele pe care le va pune la dispoziţia ofertantului câștigător cu care va încheia contractul. 2) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 7: Prin notificarea prealabilă s-a solicitat autorității contractante să clarifice procedura de recepţie a serviciilor care se vor presta în etapa I și în etapa II a contractului de servicii, prin eliminarea implicării terțelor părți care nu sunt parte în contractul care se va semna între autoritate și prestator, și asupra cărora niciuna dintre părți nu are control, prin respectarea termenului maxim de recepție a serviciilor impus de Legea nr. 72/2013, corelând prevederile privind recepţia serviciilor în cadrul documentelor incluse în documentaţia de atribuire, pentru eliminarea prevederilor contradictorii sau situații în care informaţiile lipsesc. În caietul de sarcini, capitolul G. Recepţie și modalități de plată, autoritatea a prevăzut următoarele: „Pentru etapa I și II, decontarea serviciului contractat se va face după semnarea Procesului verbal de recepţie fără obiectiuni, după obţinerea Avizului organelor de specialitate ale Consiliului Judeţean și după redactarea și predarea secţiunilor I și II, cu introducerea observațiilor/completărilor (dacă este cazul), pe bază de facturi emise de prestator, valoarea fiind de 70% din total contract.” În contractul de servicii din documentaţia de atribuire, autoritatea a prevăzut cu privire la procedura de recepţie următoarele articole: „10. Obligaţiile principale ale achizitorului. 10.1. - Achizitorul se obligă să recepţioneze, potrivit clauzei 15, toate documentele solicitate, în termenul convenit. 15. Recepţie şi verificări 15.1. - Achizitorul are dreptul de a verifica modul de prestare a serviciilor pentru a stabili conformitatea lor cu prevederile legale. 15.2. - Verificările vor fi efectuate în conformitate cu prevederile din prezentul contract. Achizitorul are obligaţia de a notifica, în scris, prestatorului identitatea reprezentanţilor săi împuterniciţi pentru acest scop.” Din articolele din contract reiese că autoritatea nu a prevăzut niciun termen pentru recepţia serviciilor, deși Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante prevede în mod clar un termen de maxim 30 zile de la prestarea serviciilor pentru efectuarea recepţiei. De asemenea, în modelul de contract inclus în documentaţia de atribuire, nu se face referire la vreun proces-verbal de recepţie fără obiecțiuni, așa cum se prevede în caietul de sarcini. 3

Din prevederile caietului de sarcini și ale contractului de servicii din documentaţia de atribuire, nu reiese o procedură clară privind recepţia serviciilor de către autoritatea contractantă, ca parte în contract, cu termene care să respecte prevederile legale în vigoare. Având în vedere cele menționate anterior, precum și prevederile Legii nr. 72/2013, petenta solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului de la punctul 7 și emiterea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități cu privire la: - clarificarea procedurii de recepţie a serviciilor care se vor presta în cadrul etapei I și a etapei II, cu respectarea termenului maxim impus prin legea menționată, respectiv maximum 30 zile de la data prestării serviciilor, - corelarea prevederilor privind recepţia serviciilor în cadrul tuturor documentelor incluse în documentaţia de atribuire, astfel încât să fie eliminate prevederi contradictorii sau lipsa informaţiilor; așa cum s-a solicitat prin notificarea prealabilă. 3) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 9: Prin notificarea prealabilă s-a solicitat eliminarea condiţiilor de plată care fac trimitere la avize/aprobări ale oricăror terți care nu sunt parte în contractul de servicii, la implementarea observațiilor/completărilor emise de terți care nu sunt parte în contractul de servicii și la clarificarea procedurii de recepţie a serviciilor din etapa III a contractului. În caietul de sarcini, capitolul G. Recepţie și modalități de plată, autoritatea a prevăzut următoarele: „Pentru etapa a III a documentaţiei decontarea se va face în două etape, astfel: - etapa I - 50% - după semnarea procesului-verbal de recepţie fără obiecțuni, pe baza de factură emisă de prestator; - etapa II - 50% după primirea la ... a anunţului transmis de ANPM/APM Galaţi, privind luarea deciziei de emitere a avizului de mediu și a tuturor avizelor solicitate organismelor centrale/teritoriale interesate și după predarea documentaţiei finale în care au fost introduse toate observațiile/completările (dacă este cazul) din avize, pe bază de facturi emise de prestator.” În contractul de servicii din documentaţia de atribuire, autoritatea a prevăzut, cu privire la procedura de recepţie, următoarele articole: „10. Obligaţiile principale ale achizitorului. 10.1. - Achizitorul se obligă să recepţioneze, potrivit clauzei 15, toate documentele solicitate, în termenul convenit. 15. Recepţie şi verificări - Achizitorul are dreptul de a verifica modul de prestare a serviciilor pentru a stabili conformitatea lor cu prevederile legale. - Verificările vor fi efectuate în conformitate cu prevederile din prezentul contract. Achizitorul are obligaţia de a notifica, în scris, prestatorului identitatea reprezentanţilor săi împuterniciţi pentru acest scop.” 4

Din articolele din contract reiese că autoritatea nu a prevăzut niciun termen pentru recepţia serviciilor, deși Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante prevede în mod clar un termen de maxim 30 zile de la prestarea serviciilor pentru efectuarea recepţiei. De asemenea, în modelul de contract nu se face referire la vreun proces-verbal de recepţie fără obiectiuni, așa cum se prevede în caietul de sarcini. Așa cum este specificat și în notificarea prealabilă, prin formularea actuală a recepţiei și plăţii aferente serviciilor din etapa III a contractului de servicii, autoritatea condiţionează efectuarea plăţii aferente acestei etape de implicarea unor terțe părți, care nu sunt parte în contractul de servicii, sunt în afara ariei de obligaţii ale autorității contractante și a prestatorului ca părți viitoare ale contractului de servicii, iar emiterea avizelor de către aceste terțe părți poate produce întârzieri în derularea contractului și în fluxul de plăţi la care ar fi îndreptățit prestatorul în urma prestării serviciilor, fără ca autoritatea contractantă sau prestatorul să aibă vreun control asupra acestor aprobări ale terțelor părți. Având în vedere cele menționate anterior, precum și prevederile Legii nr. 72/2013, petenta solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului de la punctul 9 și la emiterea de măsuri de remediere privind eliminarea condiţiilor de plată aferente serviciilor din etapa III care fac trimitere la avize/aprobări ale oricăror terți care nu sunt parte în contractul de servicii și eliminarea condiţiilor de plată serviciilor din etapa III care fac trimitere la implementarea observațiilor/completărilor emise de terți care nu sunt parte în contractul de servicii, precum și emiterea unui răspuns clar, complet și fără ambiguități cu privire la: - clarificarea procedurii de recepţie a serviciilor care se vor presta în cadrul etapei III, cu respectarea termenului maxim impus prin legea menționata, respectiv maxim 30 zile de la data prestării serviciilor, - corelarea prevederilor privind recepţia serviciilor în cadrul tuturor documentelor incluse în documentaţia de atribuire, astfel încât să fie eliminate prevederi contradictorii sau lipsa informaţiilor; așa cum s-a solicitat prin notificarea prealabilă. 4) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 10: În caietul de sarcini, capitolul G. Recepţie și modalități de plată, autoritatea a prevăzut următoarele: „Plata facturilor emise se va efectua astfel: - 50% în termen de 30 zile de la emitere (contribuția ...) - 50% în termen de 15 zile de la transferul fondurilor de la minister.” La caietul de sarcini este ataşat contractul de finanţare pentru Programul pentru elaborarea hărţilor de risc natural pentru cutremure și 5

alunecări de teren, din iunie 2017, care prevede alocarea unei sume către ... până la finele anului 2017, în limita alocaţiei aprobate prin Legea nr. 6/2017 de aprobare a bugetutui de stat pe anul 2017 pentru programul pentru elaborarea hărților de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren. Conform art. 7 Durata contractului din contractul de finanţare: „Contractul de finanţare intră în vigoare la data semnării de către ultima parte și are valabilitate până la 31.12.2017.” Conform art. 6 Modalități de transfer al fondurilor din contractul de finanţare: „Transferul fondurilor de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene către UAT ... se va face în conformitate cu prevederile H.G. nr. 932/2007 și pe baza documentetor justificative prevăzute de actul normativ menţionat (...)”. Urmare notificării prealabile, autoritatea contractantă a răspuns astfel: „10. Având în vedere că aceste hărţi se plătesc 50% de către Minister şi 50% de către ..., conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 72/2013 - Art. 7. Termenul contractual de plată - (1) Termenele de plată stabilite în contract pentru executarea obligaţiilor autorităților contractante nu pot fi mai mari decât termenele stabilite potrivit art. 6 alin. (1). În mod excepţional, părțile pot stipula un termen de plată de maximum 60 de zile calendaristice dacă acesta este stabilit expres în contract şi în documentaţia achiziţiei şi este obiectiv justificat, ţinând cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, sub rezerva că această clauză să nu fie abuzivă, în sensul art. 12.” Contestatoarea apreciază că Prestatorul din cadrul contractului de servicii nu poate fi condiționat la plată de cuantumul sumelor care sunt transferate de un finanțator al autorității, de condiționalitățile impuse de un asemenea finanţator printr-un contract de finanţare la care Prestatorul nu este parte, de îndeplinirea unor acțiuni de către autoritate, care îi revin prin prisma contractului de finanţare încheiat și altele asemenea. Așa cum reiese din contractul de finanţare ataşat la caietul de sarcini, durata contractului este până la 31.12.2017 și, în condiţiile în care s-a solicitat ca oferta să fie valabilă până la 21.02.2018, și perioada de prestare a serviciilor este de 8 luni de zile, rezultă că, în baza datelor furnizate de autoritate, ministerul cu care autoritatea a încheiat contractul de finanţare nu va transfera fonduri către autoritate și deci prestatorul nu va fi plătit. Conform Legii nr. 99/2016 și normelor de aplicare, autoritatea contractantă are obligaţia să își asigure resurselor financiare pentru contractul care face obiectul procedurii de achiziţie, deci pentru efectuarea plaţilor în cadrul contractului, conform prevederilor legislaţiei aplicabile în materia achiziţiilor publice. 6

Conform Legii nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, articolul 3 stabilește în mod clar că plata se realizează în termen de maxim 30 zile de la data primirii facturii sau recepţiei serviciilor. Prin răspunsul la notificarea prealabilă, autoritatea face referire la excepţia prevăzută de Legea nr. 72/2013, care statuează un termen de maxim 60 zile pentru plată în cazuri bine justificate și cu respectarea condiţiilor din lege. Astfel, de la un termen de 15 zile de la transferul fondurilor de la minister, dată a transferului care este total necunoscută și neopozabilă Prestatorului, menţionat în caietul de sarcini, autoritatea trece la un termen de 60 zile în răspunsul la notificarea prealabilă. Astfel, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului de la punctul 10 și la adoptarea următoarelor măsuri: - eliminarea prevederii privind efectuarea plăţii unei facturi în proporţie de 50% în 15 zile de la transferul fondurilor de la minister; - modificarea prevederilor privind plata serviciilor către Prestator prin stabilirea termenului de plată încadrat în termenul maximal prevăzut de legislaţia în vigoare, respectiv în maxim 30 zile de la recepţia serviciilor; - corelarea prevederilor privind plata serviciilor în cadrul tuturor documentelor incluse în documentaţia de atribuire, astfel încât să fie eliminate prevederi contradictorii sau lipsa informaţiilor; așa cum s-a solicitat prin notificarea prealabilă. 5) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 11: În cadrul caietului de sarcini se precizează: „Până la obţinerea avizelor, ofertantul declarat câştigător are obligaţia de a rectifica şi de a aduce completările solicitate de reprezentanţii organismelor centrale/teritoriale interesate în termen de 10 (zece) zile, fără a solicita costuri suplimentare faţă de valoarea ofertată a contractului, chiar dacă acestea se vor realiza în afara perioadei de realizare a contractului.” Așa cum se menționează în notificarea prealabilă, organismele centrale/teritoriale interesate cu privire la hărţi pot solicita autorității contractante să se realizeze completări care privesc aspecte în afara cadrului contractual încheiat între achizitor și Prestator. În plus, autoritatea nu poate impune Prestatorului să presteze servicii în afara duratei contractuale, cel mult se poate agrea între părţile la contract o prelungire a duratei contractului, însă petenta consideră că solicitarea autorității de forţare a Prestatorului să presteze servicii după terminarea perioadei contractului este abuzivă. 7

Astfel, aceasta solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului de la punctul 11 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în: - modificarea prevederilor din caietul de sarcini prin menţinerea obligaţiei Prestatorului de a efectua rectificări și completări doar în situația în care acestea se încadrează în cadrul contractual în sarcina sa și corelarea cu prevederile contractului, pentru a elimina discrepanțe și lipsa informaţiilor și obligarea Prestatorului la prestații și implicit suportarea de costuri fără compensaţie pentru activități care exced cadrului contractual, - eliminarea prevederii conform căreia Prestatorul va efectua rectificări și sau completări în afara perioadei de realizare a contractului, fiind o cerinţa abuzivă, - modificarea cerinţei de efectuare a completărilor în termenul de 10 zile, prin stabilirea unui termen care va fi agreat de comun acord la momentul respectiv în funcţie de solicitările de completare ale entităților respective, așa cum s-a solicitat prin notificarea prealabilă. Cu referire la măsurile de remediere dispuse sau nu, cu privire la prevederile modelului de contract, de autoritatea contractantă prin răspunsul la notificarea prealabilă (nr. 8785/09.10.2017), contestatoarea consideră că aceasta încalcă prevederile legale după cum urmează: 1) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 2: Așa cum este susținut și în notificarea prealabilă, art. 2 lit. l) din modelul de contract publicat de autoritatea contractantă aduce atingere ofertei, întrucât în cadrul procedurii de achiziţie nu se ofertează prestarea, pe cheltuiala prestatorului, a unor "operaţiuni preliminare și finale imprevizibile", operaţiuni care nu sunt incluse în preţul contractului și în durata de prestare a serviciilor. Contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului 2 și adoptarea de măsuri de remediere constând în eliminarea art. 2 lit. l), deoarece conținutul său poate constitui clauză abuzivă și neuzuală. Mai mult, Ghidul exprimă întocmai că trebuie evitate clauzele nerezonabile. În cazul de față se impun Prestatorului un risc și o eventuală răspundere disproporţionate față de practicile de piaţă, fapt contraindicat de Ghidul antemenționat. 2) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 4: Petenta consideră că este necesar ca autoritatea să aibă pevazut un termen pentru emiterea ordinului de începere în cadrul contractului de servicii. În caz contrar, Prestatorul poate fi pus în situația de a aştepta, pe o durată de timp nedefinită, începerea prestării serviciilor. În contract, articolul 2 Definiţii, prevede la punctul p) definiţia ordinului de începere care este documentul emis de Achizitor prin care se 8

stabilește data de începere a prestării serviciilor de către Prestator în cadrul contractului. În Fișa de date, capitol II.3) Durata contractului/acordului cadru/sad sau termenul pentru finalizare, perioada de prestare a serviciilor începe cu data emiterii ordinului de începere a serviciilor. Contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului de la punctul 4 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în: - revizuirea art. 6.1 din modelul de contract prin eliminarea referinţei la "data predării amplasamentului" și includerii referinţei de la "data începerii prestării serviciilor prevăzută în ordinul de începere emis de achizitor in conformitate cu art. XX din contract", - prevederea ca data începerii prestării serviciilor prevăzută în ordinul de începere emis de achizitor în conformitate cu art. XX din contract va fi fie următoarea zi lucrătoare de la data emiterii și transmiterii ordinului de începere de către achizitor, fie o dată lucrătoare ulterioară stabilită de achizitor, dar care nu poate fi mai târziu de 30 zile de la data momentului de referinţă față de care achizitorul are obligaţia de a emite respectivul ordin, - includerea în modelul de contract a unui articol distinct privind obligaţia achizitorului de a emite ordinul de începere a prestării serviciilor într-un termen de maxim XX zile de la data prezentării garanţiei de bună execuţie conform prevederilor legale, cu menţiunea că articolul XX reprezintă articolul în care achizitorul va specifica obligaţia sa și termenul în care se va emite ordinul de începere. 3) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 5: În contract, articolul 7.1 prevede: „7.1.- Executarea contractului începe după semnarea contractului de către părţi.” La punctul anterior petenta arătat că este necesar ca în contract să fie precizat un termen pentru emiterea ordinului de începere a prestării serviciilor, așa cum este deifnit acest document în articolul de definiţii și în fișa de date. Formularea curentă a articolului 7.1 contravine prevederilor anterioare din contract și din fișa de date. Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere cu privire la solicitarea de revizuire a articolului 7.1 din contract, așa cum s-a solicitat prin notificarea prealabilă. În consecinţă, petenta solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului de la punctul 5 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în revizuirea articolului 7.1 conform solicitării din notificarea prealabilă: „7.1. - Executarea contractului începe de la data de începere a prestării serviciilor specificată în ordinul de începere emis de achizitor în conformitate cu articolul XX din prezentul contract.”, urmând ca autoritatea să coreleze articolul 7.1 cu articolul 6.1 în care s-a 9

solicitat includerea prevederii unui termen de emitere a ordinului de începere a prestării de servicii. 4) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 6: Prin notificarea prealabilă, s-a solicitat ca în documentele contractului să se prevadă și clarificările pe care autoritatea contractantă le va emite până la depunerea ofertelor de către ofertanţi, întrucât în aceste clarificări va furniza ofertanţilor informaţii necesare pentru pregătirea ofertelor, derularea contractului etc. De altfel, și Normele de aplicare ale Legii 98/2016 (aprobate prin Hotararea de Guvern nr. 395/2016) prevăd la art. 147 includerea acestor clarificări. Contestatoarea solicită obligarea autorității la anularea răspunsului la punctul 6 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în revizuirea articolului 8, după cum urmează: "8. Documentele contractului a) clarificările şi/sau măsurile de remediere aduse până la depunerea ofertelor ce privesc aspectele tehnice şi financiare și caiet de sarcini". 5) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 8: Petenta susține că formularea curentă a articolului 9.4 din contract nu delimitează modificările care se pot solicita a se efectua de Prestator la cele care care țin de respectarea specificaţiilor din caietul de sarcini, astfel încât Prestatorul poate fi pus în situația de a efectua modificări care sunt în afara cadrului contractual, care reprezintă cerinţe suplimentare peste cerinţele caietului de sarcini, deci o prestație suplimentară cerinţelor contractului încheiat. Astfel, aceasta solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 8 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în revizuirea articolului 9.4: „9.4. În cazul în care, după verificarea documentelor, se constată că este necesară efectuarea unor modificări, modificări determinate de stricta respectare a prevederilor contractului, prestatorul le va efectua fără costuri suplimentare, în termen de maxim 10 zile de la notificarea de către achizitor.” 6) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 9: În notificarea prealabilă s-a solicitat: „Având în vedere următoarele prevederi din modelul de contract inclus în documentaţia de atribuire: 10.1 - Achizitorul se obligă să recepţioneze, potrivit clauzei 15, toate documentele solicitate, în termenul convenit. 10.2. - Plata facturii se va efectua în 30 zile de la primirea facturii. 15. Recepţie şi verificări 15.1 - Achizitorul are dreptul de a verifica modul de prestare a serviciilor pentru a stabili conformitatea lor cu prevederile legale. 15.2 - Verificările vor fi efectuate în conformitate cu prevederile din prezentul contract. Achizitorul are obligaţia de a notifica, în scris, prestatorului identitatea reprezentanţilor săi împuterniciţi pentru acest scop. 10

rezultă că în modelul de contract nu este prevăzut un termen pentru efectuarea recepţiei serviciilor de către achizitor, termen care să fie în concordanță cu prevederile din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante stabileste următoarele: A. Articolul 3 alin. (4) prevede că recepţia serviciilor se realizează de autorități într-un termen de maxim 30 zile calendaristice de la data prestării serviciilor. B. Articolul 3 alin. (3) prevede că plata serviciilor să se realizeze în termen de maxim 30 zile de la data recepţiei prestării serviciilor. În consecinţă, vă solicităm ca măsuri de remediere după cum urmează: - completarea contractului cu un articol în care să se prevadă obligaţia achizitorului de efectuare a recepţiei în termenul maxim prevăzut de legislaţie, respectiv în termen de maxim 30 zile calendaristice de la data prestării serviciilor. - revizuirea articolului 10.2 prin corelarea termenului de plată al serviciilor cu prevederile legale în vigoare menţionate, respectiv în termen de maxim 30 zile de la data recepţiei prestării serviciilor.” Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Petenta arată că Legea nr. 72/2013 este aplicabilă și în cazul contractului care face obiectul acestei proceduri de achiziţie și solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului de la punctul 9 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în: - completarea contractului cu un articol în care să se prevadă obligaţia achizitorului de efectuare a recepţiei în termenul maxim prevăzut de legislaţie, respectiv în termen de maxim 30 zile calendaristice de la data prestării serviciilor; - revizuirea articolului 10.2 prin corelarea termenului de plată al serviciilor cu prevederile legale în vigoare menţionate, respectiv în termen de maxim 30 zile de la data recepţiei prestării serviciilor. 7) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 10: În notificarea prealabilă s-a solicitat: „10) Prin raportare la art. 11.1, care prevede penalități imputabile achizitorului în valoare de "0,1%/zi întârziere din preţul facturii", penalitățile prevăzute în cuprinsul art. 11.2, imputabile prestatorului, sunt exagerate, încălcând principiul echității contractuale și destabilizând echilibrul contractual. Vă solicităm ca măsura de remediere înlocuirea 11

sintagmei "din prețul contractului" cu sintagma "din valoarea prestației neexecutate." Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Petenta apreciază că atât timp cât la articolul 11.1 se stabilește că penalitățile aplicabile autorității se raportează la valoarea facturii neplătite, trebuie menținut echilibrul contractual și aplicat principiul echității contractuale prin aplicarea procentului de penalități Prestatorului la valoarea prestației neexecutate, nu la preţul contractului, în cadrul articolului 11.2. Astfel, aceasta solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 10 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în înlocuirea sintagmei «din preţul contractului» cu sintagma «din valoarea prestatiei neexecutate». 8) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 11: În notificarea prealabilă s-a solicitat: „11) Referitor la art. 11.2, din raţiuni de echilibru contractual, prin raportare la termenui de plată aplicabil achizitorului, vă solicităm ca măsură de remediere înlocuirea termenului de plată aplicabil prestatorului cu cel de 30 de zile calendaristice”. Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Petenta consideră că trebuie menținut echilibrul contractual și aplicat principiul echității contractuale, astfel încât solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 11 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în înlocuirea termenului de plată aplicabil prestatorului cu cel de 30 de zile calendaristice. 9) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 12: În notificarea prealabilă s-a solicitat: „Ultimul paragraf al art. 11.2 intră în contradicţie cu art. 16.4. Din raţiuni de claritate a prevederilor contractuale, vă solicităm ca măsură de remediere eliminarea acestuia”. Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Petenta arată că prevederile clauzelor contractuale trebuie corelate pentru a evita eventuale neconcordanțe între clauzele contractuale care pot conduce la aplicarea discreţionară a unora din clauze de către autoritate pe perioada derulării contractului și solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 12 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în eliminarea articolului 16.4. 10) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 13: În notificarea prealabilă s-a solicitat: 13) Referitor la art. 11.3, din raţiuni de claritate și echitate a prevederilor contractuale, vă solicităm ca măsură de remediere modificarea articolului, prin adăugarea sintagmei „(...) și repetat, de 12

natură a afecta în mod semnificativ desfășurarea contractului", după cum urmează „Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părţi, în mod culpabil şi repetat, de natură a afecta în mod semnificativ desfășurarea contractului, dă dreptul părţii lezate de a cere rezilierea contractului şi de a pretinde plata de daune- înterese.” Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Petenta solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului de la punctul 13 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în revizuiarea art. 11.3, după cum urmează: „Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părţi, în mod culpabil și repetat, de natura a afecta în mod semnificativ desfasurarea contractului, dă dreptul părţii lezate de a cere rezilierea contractului şi de a pretinde plata de daune-interese.” 11) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 14: În contractul publicat de autoritatea contractantă este prevăzut la articolul 11.3: „11.3 Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părţi, în mod culpabil, dă dreptul părţii lezate de a considera contractul reziliat de drept / de a cere rezilierea contractului şi de a pretinde plata de daune-interese.” În notificarea prealabilă s-a solicitat: 14) De asemenea, ținând cont de prevederile legale cu privire la rezoluțiune, va solicităm ca măsură de remediere eliminarea sintagmei "de a considera contractul reziliat de drept". Calea normală de soluţionare a pretenţiilor, regula în dreptul comun, este ca instanța de judecată să hotărască asupra lor. Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Ținând cont că formularea actuală a articolului încalcă prevederile legale cu privire la rezoluțiune și instanța de judecată decide asupra pretenţiilor, ca regulă în dreptul comun, petenta solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 14 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în eliminarea sintagmei „de a considera contractul reziliat de drept” din articolul 11.3. 12) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctu 15: În contractul publicat de autoritatea contractantă este prevăzut la articolul 12.2: „12.2 - Achizitorul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, în limita prejudiciului creat, dacă prestatorul nu îşi execută, execută cu întârziere sau execută necorespunzător obligaţiile asumate prin prezentul contract. Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, achizitorul are obligaţia de a notifica acest lucru prestatorului, precizând totodată obligaţiile care nu au fost respectate.” În notificarea prealabilă s-a solicitat: 13

15) Referitor la art. 12.2 din modelul de contract inclus în documentaţia de atribuire, având în vedere prevederile HG nr. 395/2016 art. 41, vă solicităm ca măsură de remediere revizuirea articolului 12.2 din contract după cum urmează: „Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent, în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu îşi îndeplineşte din culpa să obligaţiile asumate prin contract. Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie autoritatea contractantă are obligaţia de a notifica pretenţia atât contractantului, cât şi emitentului instrumentului de garantare, precizând obligaţiile care nu au fost respectate, precum şi modul de calcul al prejudiciului.” Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 15 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în revizuiarea articolului 12.2 în conformitate cu prevederile legislaţiei apliabile în vigoare. 13) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 16: În notificarea prealabilă s-a solicitat: „16) Prin corelare cu solicitarea de clarificare formulată în cazul art. 10.2 vă solicităm ca măsură de remediere completarea art. 15. Recepţie și verificări cu un termen pentru efectuarea recepţiei serviciilor de către achizitor, termen care să fie în concordanță cu prevederile din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, respectiv maxim 30 zile calendaristice de la data prestării serviciilor”. Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Petenta solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 16 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în completarea art. 15 din contract «Recepţie și verificări» cu un termen pentru efectuarea recepţiei serviciilor de către autoritate în cadrul contractului, în conformitate cu termenul de maxim 30 zile calendaristice de la data prestării serviciilor, stabilit prin Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. 14) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 17: În contractul publicat de autoritatea contractantă este prevăzut: „16.1. - (1) Prestatorul are obligaţia de a începe prestarea serviciilor în conformitate cu art. 6”. În notificarea prealabilă s-a solicitat: „17) Prin corelare cu solicitarea de clarificare formulată în cazul art. 6, vă solicităm ca măsură 14

de remediere să precizaţi termenul XX, în care achizitorul are obligaţia de a emite ordinul de începere”. Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 17 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în precizarea termenului în care autoritatea are obligaţia de a emite ordinul de începere. 15) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 18: În contractul publicat de autoritatea contractantă este prevăzut: „16.1.- (2) în cazul în care prestatorul suferă întârzieri şi/sau suportă costuri suplimentare, datorate în exclusivitate achizitorului, părţile vor stabili de comun acord: a) prelungirea perioadei de prestare a serviciului; şi b) preţul contractului nu se modifică.» În notificarea prealabilă s-a solicitat: „18) Referitor la art. 16.1 alin. (2) lit. b), având în vedere posibilitatea legală de suplimentare a contractului în anumite condiţii, imposibilitatea de a prevedea în mod cert dacă se va impune sau nu o eventuală suplimentare, și faptul că textul articolului tratează cazurile în care prelungirea termenelor este cauzată de factori străini de prestator, vă solicităm ca măsură de remediere să acceptați modificarea art. 16.1 alin. (2) lit. b), după cum urmează: "Preţul contractului este ferm, neputându-se actualiza decât în condiţiile legii." Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 18 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în modificarea art. 16.1 alin. (2) lit. b), conform prevederilor legale în vigoare aplicabile: „Preţul contractului este ferm, neputându-se actualiza decât în condiţiile legii.” 16) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 20: În contractul publicat de autoritatea contractantă este prevăzut: „16.2. - (1) Serviciile prestate în baza contractului sau, dacă este cazul, oricare fază a acestora prevăzută a fi terminată într-o perioadă stabilită în termenul convenit de părţi, termen care se calculează de la data începerii prestării serviciilor. (2) în cazul în care: i) orice motive de întârziere, ce nu se datorează prestatorului; sau ii) alte circumstanţe neobişnuite, susceptibile de a surveni altfel decât prin încălcarea contractului de către prestator, îndreptăţesc prestatorul de a solicita prelungirea perioadei de prestare a serviciilor sau a oricărei faze a acestora, atunci părţile vor revizui, de comun acord, perioada de prestare şi vor semna un act adiţional.” În notificarea prealabilă s-a solicitat: 15

20) Cu privire la art 16.2 alin. (2), având în vedere că textul acestuia tratează cazurile în care prelungirea termenelor este cauzată de factori străini de prestator, măsura ce se impune ar fi cea a prelungirii proporţionale a termenelor cu perioada de întârziere. În prezent, deși se presupune că un factor extern afectează împlinirea contractului, art. 16.2 alin. (2) impune o procedură de prelungire a perioadei de prestare "de comun acord", deși nu părţile au cauzat întârzierea. Prin urmare, vă solicităm ca măsură de remediere modificarea corespunzătoare a textului art. 16.2 alin. (2), după cum urmează: "În cazul în care: i) orice motive de întârziere care nu se datorează prestatorului; sau ii) alte circumstanţe neobişnuite, susceptibile de a surveni altfel decât prin încălcarea clauzelor contractului de către prestator, îndreptăţesc prestatorul de a solicita prelungirea perioadei de prestare a serviciilor sau a oricărei faze a acestora, perioada de prestare a serviciilor se va proroga de drept cu perioada în care a acţionat factorul cauzator al întârzierii". Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Astfel, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 20 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în revizuirea textului art. 16.2 alin. (2): „în cazul în care: i) orice motive de întârziere care nu se datorează prestatorului; sau ii) alte circumstanţe neobişnuite, susceptibile de a surveni altfel decât prin încălcarea clauzelor contractului de către prestator, îndreptăţesc prestatorul de a solicita prelungirea perioadei de prestare a serviciilor sau a oricărei faze a acestora, perioada de prestare a serviciilor se va proroga de drept cu perioada în care a acționat factorul cauzator al întârzierii.” 17) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 22: În notificarea prealabilă s-a solicitat: 22) În modelul de contract inclus în documentaţia de atribuire nu există prevederi privind mecanismul de plată, respectiv cum se stabilește și care este valoarea plăţilor. Modul de stabilire a plaţilor și a valorii acestora reprezintă elemente esenţiale pentru definirea unei oferte, ca atare, solicităm ca măsură de remediere completarea contractului cu clauze specifice privind mecanismul plăţilor care să prevadă cel puţin modul de stabilire a plaţilor și a valorii fiecărei plăţi. Autoritatea contractantă a adoptat următoarea măsură de remediere: „22. În modelul de contract se va insera un nou articol respectiv: XX. MODALITĂŢI DE PLATĂ XX.1 Achizitorul nu va efectua, iar prestatorul nu va solicita, plăţi în avans. XX.2 Recepţia celor trei etape ale documentației se va executa după predarea în termen a fiecărei etape a documentaţiei ce face obiectul prezentului contract și va fi recepţie fără obiecțiuni (cantitativă). 16

Pentru etapa I și II, decontarea serviciului contractat se va face după semnarea Procesului verbal de recepţie, fără obiecțiuni, după obţinerea Avizului organelor de specialitate ale (Consiliului Judeţean si dupa redactarea și predarea secţiunilor I și II, cu introducerea observațiilor/completărilor (dacă este cazul), pe baza de factură emisă de prestator, valoarea fiind de 70% din total contract. Pentru etapa a III a documentaţiei decontarea se va face în două etape, astfel: - etapa I - 50% după semnarea Procesului verbal de recepţie/fără obiecțiuni, pe baza de factura emisa de prestator: - etapa II - 50% după primirea la ... a anunţului transmis de ANPM/APM Galaţi, privind luarea deciziei de emitere a avizului de mediu și a tuturor avizelor solicitate organismelor centrale/teritoriale interesate și după predarea documentaţiei finale în care au fost introduse toate observaţiile/completările (dacă este cazul) din avize, pe baza de facturi emise de prestator. Plata facturilor emise se va efectua, astfel: - 50% în termen de 30 zile de la emitere (contribuția ...) - 50% în termen de 15 zile de la transferul fondurilor de la minister. Până la obţinerea avizelor, ofertantul declarat câștigător are obligația de a rectifica și de a aduce completările solicitate de reprezentanţii organismelor centrale/teritoriale interesate în termen de 10 (zece) zile, fără a solicita costuri suplimentare față de valoarea ofertată a contractului, chiar dacă acestea se vor realiza în afara perioadei de realizare a contractului. XX.3 Facturile se comunică Achizitorului prin poștă cu confirmare de primire sau prin delegat direct la sediul menţionat la art. 1 din contract. Dovada comunicării facturilor către Achizitor o constituie, după caz, mandatul poștal sau ștampila aplicată de registratura Achizitorului pe document. XX.4. Prezentarea cu date eronate sau incomplete, față de prevederile legii și ale Contractului, a facturilor spre decontare, face să nu curgă termenul de plată, dacă Achizitorul sesizează Furnizorul despre neregulile constatate și returnează facturile în original, în termen de 15 zile de la primirea facturii. Un nou termen va curge de la confirmarea de către achizitor a noilor facturi prezentate de către Furnizor, completate cu date corecte, potrivit legii și contractului”. Autoritatea a preluat, astfel, prin măsura de remediere, prevederile caietului de sarcini cu privire la plăţi, care fac obiectul notificării prealabile și ale prezentei contestații. Prin urmare, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 22 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în: - includerea în contract a unei clauze privind mecanismul de plată în strictă conformitate cu măsurile de remediere pe care autoritatea 17

contractantă le va adopta cu privire la prevederile privind plăţile și recepţia din caietul de sarcini, așa cum este solicitat prin prezenta contestație; - corelarea prevederilor privind mecanismul de plată și recepţie în toate documentele care intră în componența documentaţiei de atribuire și a contractului de servicii. 18) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 23: În contractul publicat este prevăzut: „17.2. - Preţul contractului nu se ajustează.” În notificarea prealabilă s-a solicitat: 23) Referitor la art. 17.2 din modelul de contract inclus în documentaţia de atribuire: "17.2. - Preţul contractului nu se ajustează. Având în vedere posibilitatea legală de suplimentare a contractului în anumite condiţii și imposibilitatea de a prevedea în mod cert dacă se va impune sau nu o eventuală suplimentare, precum și faptul că Prestatorul se obligă prin preţul ofertat la prestarea serviciilor care fac obiectul contractului, și nu și la prestarea de servicii care exced acestuia, vă solicităm ca măsură de remediere modificarea articolului 17.2, după cum urmează: 17.2 Preţul prezentului contract fără TVA rămâne ferm pe toată perioada de derulare a contractului, pentru prestațiile contractate prin semnarea acestuia. Această prevedere nu afectează în niciun fel posibilitatea suplimentării preţului contractului în timpul executării acestuia, conform legislaţiei în vigoare. Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Astfel, petenta solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la anularea răspunsului la punctul 23 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în revizuirea articolului 17.2, după cum urmează: „Preţul prezentului contract fără TVA rămâne ferm pe toată perioada de derulare a contractului, pentru prestațiile contractate prin semnarea acestuia”. Aceasta prevedere nu afectează în niciun fel posibilitatea suplimentării preţului contractului în timpul executării acestuia, conform legislaţiei în vigoare. 19) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 24: În contractul publicat este prevăzut: „22.2. Prin reziliere de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere a prestatorului ori îndeplinirea vreunei formalităţi prealabile, şi, fără încuviinţarea vreunei instanţe judecătoreşti, partea lezată, având dreptul de a pretinde daune interese, în următoarele cazuri: 1) prestatorul cesionează drepturile sale izvorâte din prezentul contract, fară acceptul achizitorului; 2) prestatorul nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale, deşi a fost notificat de achizitor; 18

3) are loc orice modificare organizaţională care implică o schimbare cu privire la personalitatea juridică, natura sau controlul prestatorului, cu excepţia situaţiei în care asemenea modificări sunt înregistrate într-un act adiţional la prezentul contract de servicii. 4) una din părţi este declarată în stare de incapacitate de plăţi sau a fost declanşată procedura de lichidare sau îşi încetează activitatea ori apare orice altă incapacitate legală care împiedică executarea prezentului contract de servicii; 5) rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligaţiilor deja scadente între părţi. 6) prevederile prezentului articol nu înlătură răspunderea părţii care, în mod culpabil, a cauzat încetarea contractului.” Prin notificarea prealabilă s-a solicitat: 24) Ținând cont de prevederile legale cu privire la rezoluțiune, în cazul art. 22.2, vă solicităm ca măsură de remediere eliminarea sintagmei "Prin reziliere de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere a prestatorului ori îndeplinirea vreunei formalităţi prealabile şi fără încuviinţarea vreunei instanţe judecătoreşti". Calea normală de soluţionare a pretenţiilor, regula în dreptul comun, este ca instanța de judecată să hotărască asupra lor. Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Prin urmare, autoarea contestației solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 24 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în revizuirea/eliminarea sintagmei următoare din articolul menționat: „Prin reziliere de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere a prestatorului ori îndeplinirea vreunei formalităţi prealabile şi fară încuviinţarea vreunei instanţe judecătoreşti”. 20) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 25: În contractul publicat de autoritatea contractantă este prevăzut: „22.2. Prin reziliere de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere a prestatorului ori îndeplinirea vreunei formalităţi prealabile, şi, fără încuviinţarea vreunei instanţe judecătoreşti, partea lezată, având dreptul de a pretinde daune interese, în următoarele cazuri: 2) prestatorul nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale, deşi a fost notificat de achizitor”. Prin notificarea prealabilă s-a solicitat: 25) Referitor la art. 22.2 alin. (2), din raţiuni de claritate și echitate a prevederilor contractuale, vă solicităm ca măsură de remediere modificarea articolului, prin adăugarea sintagmei: "în mod culpabil și repetat, de natură a afecta în mod semnificativ desfășurarea contractului", după cum urmează: "2) prestatorul nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale în mod culpabil şi repetat, de natură a afecta în mod semnificattiv desfășurarea contractului, deşi a fost notificat de achizitor." 19

Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Prin urmare, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului de la punctul 25 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în revizuirea articolului menționat prin adăugarea sintagmei: „în mod culpabil și repetat, de natură a afecta în mod semnificativ desfășurarea contractului”, astfel: „22.2. Prin reziliere de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere a prestatorului ori îndeplinirea vreunei formalităţi prealabile, şi, fără încuviinţarea vreunei instanţe judecătoreşti, partea lezată, având dreptul de a pretinde daune interese, în următoarele cazuri: 2) prestatorul nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale în mod culpabil şi repetat, de natură a afecta în mod semnificativ desfășurarea contractului, deşi a fost notificat de achizitor.” 21) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 26: În contractul publicat de autoritatea contractantă este prevăzut: „22.2. Prin reziliere de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere a prestatorului ori îndeplinirea vreunei formalităţi prealabile, şi, fără încuviinţarea vreunei instanţe judecătoreşti, partea lezată, având dreptul de a pretinde daune interese, în următoarele cazuri: 3) are loc orice modificare organizaţională care implică o schimbare cu privire la personalitatea juridică, natura sau controlul prestatorului, cu excepţia situaţiei în care asemenea modificări sunt înregistrate într-un act adiţional la prezentul contract de servicii.” Prin notificarea prealabilă s-a solicitat: „26) În cadrul art. 22.2 alin. (3), având în vedere că activitatea economică impune o mare flexibilitate a profesioniştilor, inclusiv cu privire la organizarea și conducerea lor, vă solicităm ca măsură de remediere reformularea, după cum urmeaza: 3) are loc orice modificare organizaţională care implică o schimbare cu privire la personalitatea juridică, natura sau controlul prestatorului, schimbare care să creeze pericol semnificativ de neexecutare a contractului, cu excepţia situaţiei în care asemenea modificări sunt înregistrate într-un act adiţional la prezentul contract de servicii.” Autoritatea a decis să nu adopte măsuri de remediere. Astfel, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului la punctul 26 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în reformularea, după cum urmează: „22.2. Prin reziliere de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere a prestatorului ori îndeplinirea vreunei formalităţi prealabile, şi, fară încuviinţarea vreunei instanţe judecătoreşti, partea lezată, având dreptul de a pretinde daune interese, în următoarele cazuri: 3) are loc orice modificare organizaţională care implică o schimbare cu privire la personalitatea juridică, neexecutare a contractului, cu excepţia situaţiei în care asemenea modificări sunt înregistrate într-un act adiţional la prezentul contract de servicii.” 20

22) În ceea ce priveşte decizia de a nu dispune măsura de remediere pentru solicitarea de la punctul 27: În contractul publicat de autoritatea contractantă este prevăzut: „22.3. Prin denunţare unilaterală 1) Achizitorul poate denunţa unilateral contractul de servicii, printr- o notificare scrisă adresată prestatorului, în cel mult 30 de zile de la apariţia unor circumstanţe care nu au putut fi prevăzute de achizitor la data încheierii contractului şi care conduc la modificarea clauzelor contractuale, în aşa măsură încât îndeplinirea contractului respectiv ar fi contrară interesului public. 2) Achizitorul are dreptul de a denunţa unilateral prezentul contract şi în situaţia în care alocarea/repartizarea resurselor financiare a fost sistată/modificată. 3) În cazul prevăzut la art. 21.3. alin. (1) şi (2), prestatorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract îndeplinită până la data denunţării unilaterale a contractului.” În notificarea prealabilă s-a solicitat: „27) Vă solicităm ca măsură de remediere eliminarea art. 22.3, întrucât denunţarea unilaterală nu e compatibilă cu principiile din achiziţiile publice.” Autoritatea contractantă a decis să nu adopte măsuri de remediere. Astfel, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la anularea răspunsului de la punctul 26 și la adoptarea de măsuri de remediere constând în eliminarea art. 22.3, având în vedere argumenetele incluse în notificarea prealabilă. Prin adresa nr. ....16.10.2017, Consiliul a înştiinţat autoritatea contractantă despre depunerea contestaţiei de către SC ... SRL, solicitând punctul de vedere cu privire la contestaţie și copia dosarului achiziţiei publice. Autoritatea contractantă a transmis punctul său de vedere nr. 322/20.10.2017, înregistrat la Consiliu cu nr. 44561/20.10.2017, iar documentele necesare în soluționarea contestației au fost transmise atașat adresei nr. 9267/20.10.2017, fiind înregistrate la Consiliu cu nr. 44922/24.10.2017. Autoritatea contractantă solicită: - admiterea excepţiei inadmisibilității, raportat la dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; - admiterea excepţiei tardivității formulării contestației, raportat la dispoziţiile art. 6 alin. (1) coroborat cu dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; - în subsidiar, respingerea contestației ca nefondată. I. În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilității, ... invocă prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, precizând că petenta 21

a formulat contestație fără a parcurge etapa prealabilă a notificării autorității contractante. În opinia sa, contestatoare nu se poate prevala de Notificarea prealabilă formulată de un alt operator economic, în condiţiile în care art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Totodată, se arată că, prin contestație nu sunt invocate critici raportat la măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă, așa cum prevăd dispoziţiile legale anterior menționate, ci acest demers juridic vizează în fapt criticile formulate de SC ... S.R.L. împotriva documentaţiei de atribuire cu privire la care nu au fost dispuse măsuri de remediere. De altfel, sunt reluate efectiv toate criticile formulate de SC

...

S.R.L.

prin

Notificarea

prealabilă,

solicitându-se eliminarea/completarea unor cerinţe din documentaţia de atribuire. Mai mult, autoritatea contractantă menționează că în petitul contestației se arată, în mod explicit, care este obiectul demersului juridic, respectiv "obligarea autorității contractante la revizuirea documentaţiei de atribuire și republicarea acesteia ca urmare a implementării tutuor măsurilor de remediere solicitate". În concluzie, autoritatea apreciază că, având în vedere că ... S.R.L. nu a formulat în termen de 10 (zece) zile de la publicarea documentaţiei de atribuire Notificare prealabilă, în conformitate cu art. 6 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, demersul sau juridic este unul inadmisibil, astfel că solicită admiterea excepţiei inadmisibilității. II. În ceea ce priveşte excepţia tardivității, autoritatea invocă prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, precizând că documentaţia de atribuire a fost publicată la data de 22.09.2017. Raportat la textul de lege anterior menționat, termenul de 10 (zece) zile prevăzut de legiuitor, s-a împlinit la data de 02.10.2017, iar SC ... S.R.L. a formulat contestație împotriva documentaţiei de atribuire la data de 13.10.2017. Prin urmare, aceasta susține că, chiar dacă ar asimila contestația unei Notificări prealabile, termenul de 10 (zece) zile prevăzut de legiuitor a fost cu mult depăşit. În consecinţă, solicită admiterea excepţiei tardivității formulării contestației. III. În ceea ce privește fondul contestației, autoritatea contractantă solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente: 1. Referitor la criticile contestatoarei de la punctul 1, autoritatea susține că nu aduce niciun argument în susţinerea acestora, nefiind precizat în mod concret de ce documentele sunt esenţiale în etapa de elaborare a ofertei, sau ce informaţii lipsesc din documentaţia de atribuire necesare elaborării ofertei. Autoritatea contractantă consideră că a pus la dispoziţia ofertanţilor toate documentele necesare elaborarii ofertei. 2. Cu privire la susţinerile contestatoarei de la punctul 2, se arată că procedura de recepţie a serviciilor este clară și fără ambiguități. 22

Astfel, rezultă în mod explicit faptul că autoritatea contractantă va efectua recepţia serviciilor prestate după ce se verifică conținutul acestora și Prestatorul introduce observațiile/completările în documentaţie. În susținere, autoritatea invocă prevederile Capitolul III Contracte între profesionişti și autorități contractante, art. 6 Termenul legal de plată din Legea nr. 72/2013. Mai mult, aceasta învederează Consiliului că, în mod eronat, contestatoarea afirmă că vor fi implicate terțe părți, în condiţiile în care avizul urmează să fie obținut de la organele de specialitate din cadrul autorității contractante. 3. Cu privire la susţinerile contestatoarei de la punctul 3, autoritatea contractantă arată că va efectua recepţia serviciilor prestate după ce se verifică conținutul acestora și Prestatorul introduce observațiile/completarile în documentaţie. În susținere, autoritatea invocă prevederile Capitolul III Contracte între profesionişti și autorități contractante, art. 6 Termenul legal de plată din Legea nr. 72/2013. 4. Cu privire la susţinerile contestatoarei de la punctul 4, se arată modificările solicitate sunt nelegale, în condiţiile în care există un contract de finanţare cu Ministerul Dezvoltării Regionale, autoritatea contractantă neputând aloca fonduri din bugetul propriu, deoarece Curtea de Conturi i-ar imputa aceste sume. 5. Cu privire la susţinerile contestatoarei de la punctul 5, autoritatea precizează că Organismele centrale/teritoriale pot solicita să se realizeze completări care privesc aspecte doar din cadrul lucrării supuse avizării, lucrare care a făcut obiectul contractului încheiat între autoritatea contractantă și Prestator. Prestatorul are obligaţia contractuală de a rectifica și introduce modificările solicitate. În ceea ce priveşte clauzele contractuale, autoritatea contractantă precizează următoarele: 1. Criticile formulate de contestatoarea sunt vădit nefondate în condiţiile în care clauza din contract face trimitere în mod explicit la servicii aferente îndeplinirii contractului și nicidecum la alt tip de servicii ce nu fac parte din obiectul achiziţiei. Toate operaţiunile previzibile și imprevizibile vizează serviciile aferente obiectului procedurii de atribuire, așa cum acestea au fost menționate în documentaţia de atribuire și contract. 2. În ceea ce priveşte solicitarea de a elimina din cadrul documentaţiei de atribuire menţiunea privind „data predării amplasamentului”, aceasta este nefondată în condiţiile în care este imposibilă demararea prestării serviciilor fără predarea tuturor locaţiilor. În ceea ce priveşte solicitarea de a stabili un termen exact pentru emiterea ordinului de începere, autoritatea contractantă consideră că nu se impune menţionare unui termen în condiţiile în care emiterea ordinului de începere depinde și de data la care se va preda 23

amplasamentul, precum și de alți factori imprevizibili care pot apărea ulterior semnării contractului. 3. Criticile contestatoarei sunt nefondate în condiţiile în care executarea contractului, respectiv exercitarea drepturilor și obligaţiilor de către părți, începe după semnarea contractului de achiziţie. Durata prestării serviciilor este prevăzută distinct, într-o altă clauză. 4. Completarea contractului conform solicitării contestatoarei este redundantă, în condiţiile în care clarificările fac parte din documentaţia de atribuire, care face parte din documentele contractului. 5. Modificările la care face trimitere art. 9.4 vizează, în mod evident, modificări care se încadrează în obiectul procedurii de atribuire. 6. Recepţia serviciilor va avea loc conform clauzelor contractuale care sunt în deplină concordanță cu dispoziţiile legale, respectiv cu Legea nr. 72/2013, Capitolul III Contracte între profesionişti și autorități contractante, art. 6 Termenul legal de plată. 7. Autoritatea contractantă consideră că se impune menţinerea acestei clauze, în condiţiile în care în cuprinsul acesteia se arată în mod explicit că penalitățile sunt datorate în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către Prestator. În această situație trebuie avut în vedere interesul public, cu atât mai mult cu cât art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2006 prevede că „La soluţionarea litigiilor prevăzute la alin. (2) se are în vedere regula după care principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public”. 8. Autoritatea contractantă consideră că se impune menţinerea acestei clauze, în condiţiile în care în cuprinsul acesteia se arată în mod explicit că penalitățile sunt datorate în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către Prestator, iar termenul de plată este unul rezonabil. În această situație trebuie avut în vedere interesul public, cu atât mai mult cu cât art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2006 prevede faptul că „La soluţionarea litigiilor prevăzute la alin. (2) se are în vedere regula după care principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public”. 9. Între cele două clauze menționate de contestatoare nu este nicio contradicţie, ambele menţionând dreptul autorității contractante de a solicita penalități de întârziere Prestatorului în cazul prelungirii duratei contractului. De altfel, autoritatea apreciază că această critică nu este motivată, nefiind menționate motivele pentru care se invocă pretinsa neconcordanță dintre clauze. 10. Rezilierea contractului este o sancţiune legală care intervine din culpa unei părți, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale. Autoritatea arată că, în situația în care se constată o atitudine culpabilă din partea Prestatorului, prin neîndeplinirea obligaţiilor asumate, este îndreptățită la rezilierea contractului. 24

11. Potrivit art. 1550 din Codul Civil „(1) Rezoluțiunea poate fi dispusă de instanță, la cerere, sau, după caz, poate fi declarată unilateral de către partea îndreptățită". De asemenea, potrivit art. 1552 din Codul civil „(1) Rezoluțiunea sau rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisă a debitorului atunci când părţile au convenit astfel, când debitorul se află de drept în întârziere ori când acesta nu a executat obligaţia în termenul fixat prin punerea în întârziere". Prin urmare, în opinia autorității contractante, clauza prevăzută în contract respectă întrutotul dispoziţiile legale, care prevăd posibilitatea notificării rezilierii contractului. 12. Clauza 12.2 prevăzută în contract respectă dispoziţiile legale invocate de către contestatoare. Autoritatea învederează Consiliului că petenta nici nu menționează care ar fi motivele pentru care se solicită înlocuirea clauzei din contract. 13. Solicitarea contestatoarei este nefondată având în vedere explicaţiile deja menționate la punctul 6 din prezentul punct de vedere. 14. Solicitarea contestatoarei este nefondată avand în vedere explicaţiile deja menționate la punctul 2 din prezentul punct de vedere. 15. Autoritatea contractantă susține că nu are o obligaţie legală de a include în contract posibilitatea ajustării preţului. În aceste condiţii, clauza contractuală conform căreia „preţul contractului nu se modifică” este o clauză legală cu privire la care nu se impune adoptarea de măsuri de remediere în sensul solicitat de contestatoare. 16. Completarea solicitată de contestatoare este vădit nelegală, în condiţiile în care perioada de prestare a serviciilor nu se poate "proroga de drept". Orice modificare a contractului va avea loc prin acordul părților, concretizat prin încheierea unui act adiţional la contract. 17. Solicitarea contestatoarei este nefondată având în vedere explicaţiile deja menționate la punctul 6 din prezentul punct de vedere. 18. Solicitarea contestatoarei este nefondată având în vedere explicaţiile deja menționate la punctul 15 din prezentul punct de vedere. 19. Solicitarea contestatoarei este nefondată având în vedere explicaţiile deja menționate la punctul 11 din prezentul punct de vedere. 20. Solicitarea contestatoarei este nefondată având în vedere explicaţiile deja menționate la punctul 10 din prezentul punct de vedere. 21. Solicitarea contestatoarei este nefondată, în condiţiile în care, așa cum s-a reținut și de către Curtea Europeană de Justiție, prin Hotărârea din 8 mai 2014, Idrodinamica Spurgo Velox și alţii, C-161/13, EU:C:2014:307, autorizarea modificărilor referitoare la entitățile câștigătoare, implică o modificare în raport cu decizia de atribuire care poate fi considerată substanţială. Astfel, o modificare organizațională ar obliga autoritatea competentă să efectueze controale noi, acordând, totodată, un avantaj concurențial ofertantului, cu consecinţa denaturării concurenței corecte și efective între operatorii economici participanţi la o achiziţie publică. 25

22. Clauza 22.3 din contract respectă întrutotul dispoziţiile art. 1276 din Codul civil, denunţarea unilaterală fiind o instituție juridică reglementată în mod expres de legiuitor. Urmare punctului de vedere emis de autoritatea contractantă, contestatoarea a depus adresa nr. 174/27.10.2017, înregistrată la Consiliu cu nr. 45816/30.10.2017, prin care învederează Consiliului următoarele: I și II) Cu privire la inadmisibilitatea și tardivitatea invocată de Consiliul Judeţean Galaţi, petenta arată că Legea nr. 101/2016 permite ca orice persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă poate sesiza Consiliul în vederea obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, așa cum rezultă din art. 8 alin. (1). Autoritatea contractantă a publicat, în SEAP, în data de 03.10.2017, notificarea prealabilă nr. 8785/02.10.2017, iar răspunsul în data de 09.10.2017, având nr. de înregistrare 8785/09.10.2017. Din răspunsul autorității reiese că notificarea a fost transmisă în data de 02.10.2017, prin mijloace electronice. Conform Legii nr. 101/2016, termenul legal de notificare a autorității este de 10 zile începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. Legea nr. 98/2016 prevede la art. 7 alin. (1) lit. b) un prag de 600.129 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse şi de servicii. În fișa de date, valoarea estimată a contractului de achiziţie publică este de 1.344.537,81 lei, fără TVA. Anunţul de participare a fost publicat în data de 22.09.2017, astfel încât termenul de 10 zile, calculat în baza Legii nr. 101/2016, este 02.10.2017. Din coroborarea datelor extrase din documentele postate de autoritate, petenta concluzionează că termenul legal pentru notificare a fost respectat. Astfel, SC ... SRL, în calitate de ofertant interesat de participare la procedură, prin faptul că autoritatea contractantă nu a dorit să implementeze măsurile de remediere solicitate prin notificarea prealabilă, în special măsurile solicitate cu privire la condiţiile de plată și la contractul de servicii, consideră că a suferit un prejudiciu, întrucât prin decizia de nu a remedia problemele identificate în notificare, din care unele încalcă prevederile legale în vigoare, autoritatea a impus un cadru contractual net defavorabil Prestatorului care va fi afectat în decizia de participare și în execuţia contractului. 26

Prin acest răspuns, autoritatea contractantă a clarificat și a adoptat măsuri de remediere cu privire la întrebările nr. 1, 3, 5, 6, 12, referitoare la caietul de sarcini, și cu privire la întrebările 1, 4, 21. În concluzie, petenta solicită respingerea excepţiilor inadmisibilități și a tardivității, pe care le consideră nefondate, întrucât a acționat în strictă conformitate cu Legea nr. 101/2016. III) Referitor la solicitarea autorității contractante de respingere a contestaţiei ca nefondată, petenta precizează următoarele: 1. Cu privire la documentele pe care autoritatea le pune la dispoziţia ofertantului: Autoritatea a prevăzut în contract că va pune la dispoziţia prestatorului informaţiile și documentele pe care acesta le solicită. Pentru a evita situații în care prestatorul solicită și autoritatea răspunde că nu deţine datele sau documentele solicitate de prestator, petenta consideră că este important pentru ca ofertanţii să aibă aceste informaţii disponibile încă din faza de pregătire a ofertelor când trebuie să cunoască pe ce date și documente se pot baza în execuţia contractului. 2. Cu privire la procedura de recepţie a serviciilor din etapele I și II din contract - punctul 2 din contestație, petenta consideră că procedura de recepţie a serviciilor, așa cum este prezentată în caietul de sarcini și în contract, nu este clară și nu respectă Legea nr. 72/2013. În lipsa unui termen precizat clar în documentaţie și în special în contractul de servicii, autoritatea se poate prevala de această situație și poate amâna pe termen nedefinit efectuarea recepţiei serviciilor, situație pe care Legea nr. 72/2013 o vizează. În punctul de vedere transmis de autoritate, se face trimitere la termen de plată, care este diferit de termenul de efectuare a recepţiei serviciilor. 3. Cu privire la procedura de recepţie a serviciilor din etapa III de contract - punctul 3 din contestație, petenta consideră că procedura de recepţie a serviciilor, așa cum este prezentată în caietul de sarcini și în contract nu este clară și nu respectă Legea nr. 72/2013. Procedura de recepţie pentru serviciile din etapa III de contract este condiționată de emiterea unor avize de către terțe părți la contract, care parvin într-un termen necunoscut etc. 4. Cu privire la plata facturilor - punctul 4 din contestație, petenta consideră că autoritatea trebuie să își asigure resursele financiare pentru execuţia contractului. Contractul se încheie între două părți - autoritate contractantă și prestator, nu între trei părți - autoritate contractantă, minister și prestator. Autoritatea plăteşte prestatorul pentru serviciile recepţionate, conform prevederilor contractului încheiat între cele două părți. Modul în care autoritatea își asigură finanţarea plăţilor în cadrul contractului este obligaţia autorității, prestatorul nu poate "credita" autoritatea până la transferul unor sume de terțe părți la contract (transfer care nu se cunoaşte când se întâmplă, termenul nefiind definit, o altă încălcare a Legii nr 72/2013). În acest caz, contractul nu ar fi doar de servicii de 27

elaborare hărţi de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren, ci ar fi și un contract de împrumut. Mai mult, petenta arată că respectivul contract de finanţare este valabil pentru anul 2017, astfel încât execuția contractului va continua și în anul 2018. Prin urmare, nu se știe ce se întâmplă cu plata serviciilor recepţionate de autoritate. Pentru aceste situații, Legea nr. 72/2013 a fost elaborată pentru a evita situațiile în care autoritățile amâna plăţile către prestatori până la termene nedefinite. Contestatoarea apreciază că probabil în acest sens autoritatea a prevăzut în contract la art 22.3: Prin denunţare unilaterală 1) Achizitorul poate denunţa unilateral contractul de servicii, printr- o notificare scrisă adresată prestatorului, în cel mult 30 de zile de la apariţia unor circumstanţe care nu au putut fi prevăzute de achizitor la data încheierii contractului şi care conduc la modificarea clauzelor contractuale, în aşa măsură încât îndeplinirea contractului respectiv ar fi contrară interesului public. 2) Achizitorul are dreptul de a denunţa unilateral prezentul contract și în situaţia în care alocarea/repartizarea resurselor financiare a fost sistată/modificată. 3) În cazul prevăzut la art. 21.3. alin. (1) şi (2), prestatorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract îndeplinită până la data denunţării unilaterale a contractului.

În această situație, prestatorul se va afla în situația de a primi o sumă de bani la un termen nedefinit, în situația în care autoritatea acceptă că prestatorul a îndeplint o parte din contract. Însă pot apărea probleme la plată pentru servicii prestate care nu cumulează o etapă, așa cum este definită în contract, pentru că autoritatea a solicitat ofertarea doar a unui preț total și a stabilit plaţi sub formă procentuală, cumulat pentru etapa I + II și pentru etapa III. Astfel, petenta susține că atât timp cât autoritatea are obligaţia legală de a elabora hărţile care sunt incluse în contract și finanţarea de către minister este cu titlu de "se poate asigura în proporţie de până la 50% de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor" - HG nr. 932/2007, autoritatea are obligaţia să își asigure sumele necesare execuţiei contractului în totalitate, nu să transfere către prestator riscul de a nu beneficia de finanţarea ministerului. 5. Cu privire la punctul 4 din contestație, petenta consideră că prestatorul are obligaţia de a efectua rectificări doar în situația în care rectificările și completările se încadrează în dispozițiile contractului. 6. Cu privire la punctul 1 din contestatie - clauze contractuale, conform legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, contestatoarea arată că autoritatea trebuie să precizeze clar și complet în ce constau serviciile care se solicită, astfel încât prestatorul să ia, în primul rând, decizia de participare în cunoștință de cauză, să își întocmească oferta tehnică și financiară în baza acestor informaţii. 28

Din clauza redata, autoritatea solicită ca prestatorul să presteze și operaţiuni imprevizibile, ceea ce contravine legislaţiei amintite. Prestatorul se poate afla în situația în care să i se solicite servicii pe care autoritatea le încadrează în operaţiuni imprevizibile, dar pe care prestatorul nu le-a cunoscut la etapa de pregătire a ofertei, deci nu le-a estimat în preţul ofertat, care excede deci contractului. 7. Cu privire la punctul 2 din contestație - clauze contractuale, se arată că autoritatea a prevăzut la art. 2 lit. p) ordin de începere - document emis de achizitor și transmis de acesta prestatorului, în care se prevede data la care prestatorul are obligaţia de a începe prestarea serviciilor, precum și orice alte informaţii pe care achizitorul le comunică prestatorului referitoare la prezentul contract. Predarea amplasamentului este o acţiune specifică contractelor de lucrări, în care autoritatea indică pe teren constructorului zona în care se vor executa lucrările, aceasta fiind marcată cu borne topografice. Amplasamentul în discuţie este teritoriul administrativ al celor 20 de UAT-uri pentru care se vor elabora hărţile. Autoritatea nu specifică cum poate preda Consiliul Judeţean teritoriul administrativ al celor 20 de UAT. Petenta consideră că este necesar să existe un termen în care autoritatea emite ordinul de începere a prestării serviciilor, fiind îndreptațită să cunoască când va începe prestarea serviciilor, întrucat și acest termen este important în decizia de participare la licitație și de realizare a ofertei. 8. Cu privire la punctul 3 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată, întrucât execuţia contractului înseamnă îndeplinirea prestației datorate. 9. Cu privire la punctul 4 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată, având în vedere că inclusiv legislaţia aplicabilă prevede acest lucru - art. 147 din HG nr. 395/2016. 10. Cu privire la punctul 5 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată, având în vedere și aspectele prezentate la punctul 5 din prezentul răspuns. 11. Cu privire la punctul 6 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată, întrucat prima parte a solicitării sale se referă la termenul de recepționare a serviciilor, nu la termenele de plată, și partea solicitării referitoare la termenele de plată se referă la faptul că termenul precizat de autoritate nu este în conformitate cu Legea nr. 72/2013. 12. Cu privire la punctul 7 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată, întrucât solicită ca penalitatea să se aplice la valoarea prestației neexecutate, nu la valoarea întregului contract, în mod similar situației în care autoritatea plăteşte la valoarea facturii neachitate. 13. Cu privire la punctul 8 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată, în condiţiile în care și 29

autoritatea are termen legal de plată de maxim 30 zile, trimiterea la litigii nefiind aplicabilă în cazul de față. 14. Cu privire la punctul 9 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată. 15. Cu privire la punctul 10 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată. 16. Cu privire la punctul 11 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată. 17. Cu privire la punctul 12 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată, din formularea clauzei de către autoritate fiind omis un element important precizat de legislaţia invocată - culpa contractantului. 18. Cu privire la punctul 13 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată, inclusiv prin prisma aspectelor prezentate la punctul 11 privind punctul 6 din contestație - clauze contractuale. 19. Cu privire la punctul 14 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată, întrucât la art. 6 se face trimitere la data predării amplasamentului, iar în contract este prevăzut ordin de începere a prestării, și ținând cont de aspectele prezentate la punctul 7. 20. Cu privire la punctul 15 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată, întrucât în lipsa prevederii posibilităţii de ajustare a preţului, nici autoritatea nu poate solicita ca prestatorul să presteze pe în același preț mai multe servicii cauzate de achizitor, așa cum rezulta din clauza 16.1. 21. Cu privire la punctul 16 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată . 22. Cu privire la punctul 17 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată, având în vedere și aspectele prezentate la punctul de vedere al autorității cu privire la proceduri și termene de recepţie și termene de plată. 23. Cu privire la punctul 18 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată. 24. Cu privire la punctul 19 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată. 25. Cu privire la punctul 20 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată. 26. Cu privire la punctul 21 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată. Totuşi, autoritatea omite un element important specificat "modificare substanţiala". 27. Cu privire la punctul 22 din contestație - clauze contractuale, petenta consideră contestația fundamentată. Analizând contestaţia formulată de către SC ... SRL, prin luarea în considerare a susţinerilor părţilor, a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei 30

şi a dispoziţiilor legale aplicabile în materia achiziţiilor publice, Consiliul constată următoarea situaţie de fapt: În calitate de autoritate contractantă, ... a iniţiat o procedură de atribuire, prin licitație deschisă, a contractului de achiziție publică de servicii având ca obiect „Elaborarea hărților de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren”, cod CPV 71222100-1 Servicii de cartografiere a zonelor urbane (Rev.2), cod CPV 71222200-1 Servicii de cartografiere a zonelor rurale (Rev.2), sens în care a publicat în SEAP anunţul de participare nr. .... Valoarea estimată a contractului este de 1.344.537,81 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”. Împotriva documentației de atribuire un alt potențial ofertant a formulat notificare prealabilă. Împotriva acestui răspuns la clarificări, contestatoarea a formulat prezenta contestație, fără a formula notificare prealabilă. Procedând la soluţionarea contestaţiei, prin raportare la prevederile legale aplicabile în materia achiziţiilor publice, Consiliul are în vedere dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, conform cărora „Consiliul se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond, iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, motiv pentru care va proceda, mai întâi, la soluţionarea excepţiilor inadmisibilității și tardivității contestației, invocate de ..., raportat la prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Consiliul constată că SC ... SRL nu a formulat notificarea prealabilă, ci critică răspunsul la notificarea prealabilă formulată de un alt operator economic. Cu privire la parcurgerea procedurii de notificare prealabilă, art. 6 din Legea nr. 101/2016 prevede următoarele: „(1) Sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca inadmisibilă, care poate fi invocată şi din oficiu, înainte de a se adresa Consiliului sau instanţei de judecată competente, persoana care se consideră vătămată are obligaţia să notifice autoritatea contractantă cu privire la solicitarea de remediere, în tot sau în parte, a pretinsei încălcări a legislaţiei privind achiziţiile publice sau concesiunile, în termen de: a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii; b) 5 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică sau de concesiune este mai 31

mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. (10) Sesizarea Consiliului sau a instanţei, după caz, se poate face numai după îndeplinirea procedurii de notificare prealabilă. (11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (10), orice persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă potrivit alin. (5) poate depune contestaţie în faţa Consiliului sau instanţei fără îndeplinirea procedurii de notificare prealabilă.” De asemenea, la art. 8 din Legea nr. 101 se prevede: „(1) Persoana care se consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 6 alin. (4), precum şi oricare persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: a) 10 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică, achiziţie sectorială sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz; b) 5 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică, achiziţie sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz. Așadar, contestatoarea poate depune contestație fără parcurgerea procedurii de notificare prealabilă numai împotriva măsurilor de remediere adoptate de autoritatea contractantă. Consiliul reține că în urma notificării prealabile formulată de un alt operator economic, autoritatea contractantă a formulat răspunsul nr. 8785/09.10.2017, în conformitate cu care: «A. Cu privire la cerința de experiență similară În punctul de vedere transmis cu privire la documentatia de atribuire, ANAP a arătat următoarele: „Conform art. 5 alin. 2 din Instructiunea 2/2017, autoritatea contractantă va explicita similaritatea obiectului contractului într-o manieră care să reflecte categoriile/tipurile 32

de servicii de o complexitate comparabila cu cele care fac obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit, utilizand O descriere generală, raportată la sectorul/domeniul în care se încadrează acesta (ex: Servicii de elaborare studiu de fezabilitate)”. Prin urmare, sintagma servicii de elaborare „studiu de fezabilitate” are caracter general și se poate asimila cu studii de fezabilitate din orice domeniu. Cu privire la cerințele din Caietul de sarcini 1. Atestarea profesională a personalului se realizează prin prezentarea diplomelor sau a certificatelor de calificare; Se acceptă ca un specialist să aibă calificare în ecologie și protecția mediului sau specialist diferiți pentru ecologie și pentru protecția mediului. În caietul de sarcini nu s-a restricționat în niciun fel acest aspect. 2. ... va pune la dispoziția Prestatorului toate datele/elementele pe care le deține și care vor fi solicitate (după cum s-a precizat și în modelul de contract atașat în SEAP la punctul 14.1). 3. Se vor respecta cerințele Caietului de sarcini privind categoriile de specialiști. Se acceptă diminuarea la 5 ani a experienței generale față de 10 ani cum s-a specificat în caietul de sarcini. 4. La punctul G din caietul de sarcini se specifică - pentru faza I și II este necesar avizul organelor de specialitate ale ..., iar pentru faza III - avizul organismelor centrale interesate; Pentru avizarea Studiului privind hărțile de risc nu este necesar a se solicita Certificat de urbanism. Conform Legii 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții: Articolul 6 (1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile prevăzute la art. 4 și la art. 43 lit. a) fac cunoscute solicitantului informațiile privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii; b) stabilesc cerintele urbanistice care i^rmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului; c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare: în vederea autorizării; d) încunoștiințează investitorul/solicitantul cu privire la obligația de a contacta autoritatea competentă pentru protecția mediului, în scopul obținerii punctului de vedere și, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării. Nefiind vorba de construcții, nu este necesară autorizare. Necesitatea avizării la APM Hărțile de rise la alunecări de teren se includ în Planul de amenajare a teritoriului județean. În conformitate cu HG 1076/08.07.2004: art. 5 33

(1) Evaluarea de mediu se efectuează pentru planurile și programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului, conform prevederilor alin. (2) - (4). (2) Se supun evaluării de mediu toate planurile și programele care: a) se pregătesc pentru următoarele domenii: agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracție a resurselor minerale, transport, gestionarea deșeurilor, gospodărirea apelor, telecomunicații, turism, dezvoltare regională, amenajarea teritoriului și urbanism sau utilizarea terenurilor, și care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice. 5. Se remediază cerința din Caietul de sarcini, respectiv se acceptă subcontractanți de specialitate în orice procent de subcontractare. 6. Plata taxelor pentru avize/acorduri este în sarcina beneficiarului – autoritatea contractantă. 7. Nu se vor dispune măsuri de remediere. Mențiunile din documentația de atribuire sunt clare și nu vor fi modificate. 8. Nu se vor dispune măsuri de remediere. Mențiunile din documentația de atribuire sunt clare și nu vor fi modificate. Etapele I și II nu se plătesc separat. 9. Nu se vor dispune măsuri de remediere. Mențiunile din documentația de atribuire sunt clare și nu vor fi modificate. 10. Având în vedere că aceste hărți se plătesc 50% de către Minister și 50% de ăatre ..., conform art. (7) al. 1 din Legea 72/2013, - Art. 7; Termenul contractual de plată - (1) Termenele de plată stabilite în contract pentru executarea obligațiilor autorităților contractante nu pot fi mai mari decât termenele stabilite potrivit art. 6 alin. (1). În mod excepțional părțile pot stipula un termen de plată de maximum 60 de zile calendaristice, dacă acesta este stabilit expres în contract și în documentația achiziției și este obiectiv justificat, ținând cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, sub rezerva că această clauză să nu fie abuzivă, în sensul art. 12. 11. Nu se vor dispune măsuri de remediere. Mențiunile din documentația de atribuire sunt clare și nu vor fi modificate. 12. Se menține procentul de 10% menționat în Fișa de date a achiziției și se corectează corespunzator în Caietul de sarcini. C. Cu privire la modelul de contract 1. Clauza 2 lit. k) se modifică astfel: „durata contractului - intervalul de timp în care prezentul contract operează valabil între părți, potrivit legii, ofertei și documentației de atribuire, de la data intrării sale în vigoare și până la epuizarea convențională sau legală a oricărui efect pe care îl produce, inclusiv perioada de garanție”. 2. Nu se dispun măsuri de remediere. 3. Nu se dispun măsuri de remediere. 34

4. Clauza 6.1 se va modifica astfel: „Prestatorul va presta serviciile (va preda documentația in ... luni de la data emiterii ordinului de începere și vizitării amplasamentului conform clauzei 4.2”. 5. Nu se dispun măsuri de remediere. 6. Nu se dispun măsuri de remediere. 7. Nu se dispun măsuri de remediere. 8. Nu se dispun măsuri de remediere. 9. Nu se dispun măsuri de remediere. 10. Nu se dispun măsuri de remediere. 11. Nu se dispun măsuri de remediere. 12. Nu se dispun măsuri de remediere. 13. Nu se dispun măsuri de remediere. 14. Nu se dispun măsuri de remediere. 15. Nu se dispun măsuri de remediere. 16. Nu se dispun măsuri de remediere. 17. Nu se dispun măsuri de remediere. 18. Nu se dispun măsuri de remediere. 19. Se va elimina clauza art. 16.2 alin (1). 20. Nu se dispun măsuri de remediere. 21. Clauza 16.4 se va modifica astfel: „În afara cazului în care achizitorul este de acord cu o prelungire a termenului de execuție, orice întârziere în îndeplinirea contractului din culpa prestatorului, dă dreptul achizitoruhlui de a solicita penalități de întârziere prestatorului”. 22. În modelul de contract se va însera un nou articol respectiv: XX. Modalități de plată XX.1 Achizitorul nu va efectua, iar prestatorul nu va solicita, plăți în avans. XX.2 Recepția celor trei etape ale documentației se va executa după predarea în termen a fiecărei etape a documentației ce face obiectul prezentului contract și va fi recepție fără obiecțiuni (cantitativă). Pentru etapa I și II, decontarea serviciului contractat se va face după semnarea Procesului verbal de receptie /fără obiecțiuni, după obținerea Avizului organelor de specialitate ale Consiliului Județean și după redactarea și predarea secțiunilor I și II, cu introducerea observațiilor/completărilor (dacă este cazul), pe bază de factură emisă de prestator, valoarea fiind de 70% din total contract. Peritru etapa a III a documentației decontarea se va face în două etape, astfel; - etapa I - 50% după semnarea Procesului verbal de recepție /fără obiecțiuni, pe bază de factură emisă de prestator; - etapa II - 50% după primirea la ... a anunțului transmis de ANPM/APM ... privind luarea deciziei de emitere a avizului de mediu și a tuturor avizelor solicitate organismelor centrale/ teritoriale intereste și după predarea documentației finale în care au fost introduse toate observațiile/completările (dacă este cazul) din avize, pe bază de facturi emise de prestator. Plata facturi lor emise se va efectua astfel: 35

- 50% în termen de 30 zile de la emitere (contribuția Consiliului Județean Galați) - 50% în termen de 15 zile de la transferul fondurilor de la minister. Până la obținerea avizelor, ofertantul declarat câștigător are obligația de a rectifica și de a aduce completările solicitate de reprezentanții organismelor centrale/teritoriale interesate în termen de 10 (zece) zile, fără a solicita costuri suplimentare față de valoarea ofertată a contractului, chiar dacă acestea se vor realiza în afara perioadei de realizare a contractului. XX.3 Facturile se comunică Achizitorului prin poștă cu confirmare de primire sau prin delegat direct la sediul menționat la art. 1 din Contract. Dovada comunicării facturilor către Achizitor o constituie, după caz, mandatul poștal sau ștampila aplicată de registratura Achizitorului pe document. XX.4. Prezentarea cu date eronate sau incomplete, față de prevederile legii și ale Contractului, a facturilor spre decontare, face să nu curgă termenul de plată, dacă Achizitorul sesizează Furnizorul despre neregulile constatate și returnează facturile în original, în termen de 15 zile de la primirea facturii. Un nou termen de plată va curge de la confirmarea de catre Achizitor a noilor facturi prezentate de către Furnizor, completate cu date corecte, potrivit legii și Contractului. 23. Nu se dispun măsuri de remediere. 24. Nu se dispun măsuri de remediere. 25. Nu se dispun măsuri de remediere. 26. Nu se dispun măsuri de remediere. 27. Nu se dispun măsuri de remediere.» Consiliul are în vedere că prin contestația de față SC ... SRL a formulat critici față de un număr de 5 răspunsuri punctuale referitoare la caietul de sarcini și față de un număr de 22 de răspunsuri punctuale referitoare la modelul de contract, formulate de autoritatea contractantă ca răspuns la notificarea prealabilă depusă de un alt operator economic Consiliul reține că din contestația SC ... SRL reiese că pentru criticile de la punctele 2-5 privind caietul de sarcini și pentru toate criticile privind modelul de contract autoritatea contractantă nu a adoptat măsuri de remediere. Doar pentru 3 dintre aceste critici, autoritatea contractantă nu a formulat în cadrul răspunsului la notificarea prealabilă a altui operator economic răspunsuri de genul: „Nu se vor dispune măsuri de remediere. Mențiunile din documentația de atribuire sunt clare și nu vor fi modificate.” sau „Nu se dispun măsuri de remediere.” Pentru celelalte 3 critici, însăși contestatoarea recunoaște că autoritatea contractantă nu a luat măsuri de remediere. Având în vedere că toate aceste critici vizează răspunsuri ale autorității contractante prin care nu a fost modificate prevederile documentației de atribuire, în speță caietul de sarcini și modelul de contract, contestatoarea avea obligația de a depune notificarea 36

prealabilă, în termenul legal, calculat de la data publicării în SEAP a documentațieid e atribuire. Doar prima critică din contestație se circumscrie prevederilor art. 6 alin. (11) din Legea nr. 101/2016, respectiv este criticată o măsură de remediere dispusă de autoritatea contractantă, situație în care contestaţia se depune fără îndeplinirea procedurii de notificare prealabilă. Pentru aceste motive, în temeiul art. 6 alin. (1), (10) și (11), Consiliul va respinge excepția inadmisibilității întregii contestații, urmând să o admită cu privire la criticile 2-5 privind caietul de sarcini și a tuturor criticilor la modelul de contract, pe care le va respinge, ca inadmisibile. În ceea ce privește excepția tardivității contestației, invocată de autoritatea contractantă, Consiliul reține că această contestație a fost formulată „împotriva răspunsului autorității contractante nr. 8785/09.10.2017 la notificarea prealabilă”. Astfel, termenul de depunere a contestației se calculează la data luării la cunoștință de către contestatoare a actului atacat, respectiv data de 09.10.2017. Calculată în conformitate cu dispoziţiile art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, ultima zi pentru depunerea contestației a fost data de joi 19.10.2017. Având în vedere că SC ... SRL a depus contestația în data de 13.10.2017, atât la Consiliu, unde a fost înregistrată cu nr. 43320/13.10.2017, cât și la autoritatea contractantă, unde a fost înregistrată cu nr. 9209/13.10.2017, Consiliul va respinge excepția tardivității contestației, invocată de .... Pe fond, Consiliul va analiza doar prima critică din contestație, cea care vizează răspunsul 2 referitor la caietul de sarcini. respectiv: Astfel, Consiliul constată că, prin notificarea prealabilă, un potențial ofertant a solicitat: „Având în vedere că la elaborarea hărților de risc natural (cutremure și alunecări de teren), implicarea autorităților publice este esențială, iar autoritatea contractantă este ..., vă solicităm ca măsură de remediere să includeți în cadrul caietului de sarcini, acele date/elemente pe care AC le va pune la dispoziția eventualului prestator (ex.: PUG-uri, ortofotoplanuri, planuri topografice, date seismice, date hidrologice, date privind populația, etc.)”, iar răspunsul autorității contractante a fost: „2. ... va pune la dispoziția Prestatorului toate datele/elementele pe care le deține și care vor fi solicitate (după cum s-a precizat și în modelul de contract atașat în SEAP la punctul 14.1).” Prin contestație, SC ... SRL susține că nu va putea elabora oferta fără informațiile solicitate, precum și faptul că își va asuma riscuri prin necunoașterea datelor pe care pe care se va putea baza în derularea contractului. Preliminar, Consiliul constată că acest răspuns a fost formulat în urma unei notificări prealabile, și nu în urma unei solicitări de clarificări, motiv pentru care nu sunt incidente prevederile art. 160 alin. (2) din 37

legea nr. 98/2016, invocat de contestatoare, care se referă la răspunsul autorității contractante la solicitarea de clarificări a unui operator economic. Consiliul reține că, așa cum reiese din răspunsul autorității contractante, datele respective nu sunt necesare la elaborarea ofertei, ci vor fi necesare doar Prestatorului, deci ofertantului care va încheia contractul de achiziție publică. În soluționare, Consiliul are în vedere următoarele prevederile legale: -art. 20 din HG nr. 395/2016: „(2) Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.” -art. 211 din HG nr. 395/2016: „Procedura de atribuire se finalizează prin: a) încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru; sau b) anularea procedurii de atribuire.” Conform acestor prevederi legale, documentația de atribuire, din care face parte și caietul de sarcini, conține toate informațiile necesare potențialilor ofertanți cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire, iar procedura de atribuire se finalizează fie prin încheierea contractului, fie prin anularea procedurii de atribuire. Contestatoarea nu a fost în măsură să indice ce informații lipsesc din documentație Deci documentația de atribuire trebuie să conțină, obligatoriu, doar informațiile necesare întocmirii ofertei, urmând ca, în situația prezentă, celelate informații necesare executării contractului, respectiv PUG-uri, ortofotoplanuri, planuri topografice, date seismice, date hidrologice, date privind populația, etc. să fie furnizate de către autoritatea contractantă doar contractantului, așa cum s-a pecizat în răspunsul autorității contractante la notificare. Având în vedere toate acestea, Consiliul constată că răspunsul autorității contractante nu încalcă nicio prevedere legalăautoritatea contractantă a răspunsmotiv pentru care respinge, ca nefondată, această critică. În consecință, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată de către SC ...SRL în contradictoriu cu ... Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: 38

În temeiul dispoziţiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de către SC …SRL în contradictoriu cu …. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 alin. (1) din acelaşi act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, .. … … Redactată în 4 exemplare, conţine 39 (treizeci și nouă) pagini. 39