Decizie CNSC BO2017_5787

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, Bucureşti, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia nr. 256/20.11.2017, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 49498/20.11.2017, depusă de către SC ... SRL, cu sediul în ..., având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului ... şi Cod Unic de Înregistrare ... formulată împotriva actului administrativ nr. 139494/31.10.2017 reprezentînd comunicarea rezultatului evaluării propunerilor tehnice, emis de către ... cu sediul în Constanţa, bd Tomis nr. 51, judeţul Constanţa, în calitate de autoritate contractantă în procedura de licitaţie deschisă online privind atribuirea contractului de servicii având ca obiect „Elaborarea registrului local al spaţiilor verzi din municipiul Constanţa”, s-a solicitat: - constatarea netemeiniciei şi nelegalităţii deciziei autorităţii contractante de a declara oferta SC … SRL ca fiind neconformă, - anularea pe cale de consecinţă a decizie autorităţii contractante de a respinge oferta SC … SRL ca fiind neconformă, inclusiv a deciziilor de comunicare şi a oricăror alte acte subsecvente, - acceptarea ofertei depuse de SC … SRL ca fiind conformă, - continuarea procedurii, - în cazul în care nu se mai poate continua procedura, anularea acesteia. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestaţia nr. 256/20.11.2017, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 49498/20.11.2017, SC ... SRL, în calitate de operator economic participant la procedura de atribuire în cauză, critică decizia autorităţii contractante conform căreia oferta sa a 1

fost declarată neconformă, deoarece nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini şi din fişa de date a achiziţiei. În ceea ce priveşte motivele invocate de autoritatea contractantă privind declararea ofertei sale ca neconformă, respectiv „propunerea dvs. tehnică nu satisface în mod corespunzător cerinţa din caietul de sarcini specificată la cap. B.7.3 Aplicaţie desktop GIS şi anume: „- să permită editarea simultană a datelor în regim tranzacţional;", respectiv componenta SISV aplicaţie Desktop GIS ofertată de dvs, bazată pe produsul liber şi open - source desktop QGIS1, nu îndeplineşte cerinţele tehnice şi funcţionale specificate în caietul de sarcini, respectiv nu permite şi nu gestionează accesul concurent la date", contestatoarea menţionează că propunerea sa tehnică satisface în mod corespunzător cerinţa din caietul de sarcini specificată la cap. B.7.3 Aplicaţie desktop GIS. În oferta tehnică la pagina 87 a fost indicat în mod clar produsul ofertat: produsul desktop, liber şi open-source, QGIS. La pagina 95, conform cerinţei „Să permită editarea simultană a datelor în regim tranzacţional," contestatoarea a răspuns astfel: „Aplicaţia desktop GIS ofertată va asigura editarea simultană a datelor în regim tranzacţional. QGIS asigură editarea datelor spaţiale şi non-spaţiale stocate în baza de date PostgreSQL utilizata în acest sistem informatic, editare ce poate fi realizată simultan de mai mulţi utilizatori, în regim tranzacţional. Toţi utilizatorii cu drepturi de acces şi editare conferite se vor putea conecta la baza de date, încărca o anumita tabela în QGIS, efectua editări asupra datelor încărcate şi salvate apoi, la cerere, tranzacţional. Pentru exemplificare: QGIS-2.14-UserGuide-ro.pdf, pag. 79" Contestatoarea învederează că în caietul de sarcini nu se regăseşte cerinţa completată de autoritate în cadrul motivaţiei formulate în comunicare, respectiv „Să permită şi să gestioneze accesul concurent la date", dar chiar şi în acest caz sistemul ofertat îndeplineşte această cerinţă. Astfel, autoritatea contractantă face o gravă confuzie dând dovadă de necunoaşterea principiilor specifice, iar completarea cerinţelor caietului de sarcini cu expresia citată în cadrul comunicării, generează o totală contradicţie şi arată fără tăgadă modul subiectiv şi încălcarea principiilor legale prin care autoritatea contractantă a înţeles să interpreteze/să analizeze soluţia propusă în cadrul ofertei. În acest sens, se arată că solicitarea ca un utilizator, care încearcă să editeze o entitate, să fie notificat că un alt utilizator modifică acea entitate, nu se regăseşte în caietul de sarcini. Este o solicitare specifică sistemelor informatice care rezervă pentru editare o entitate pentru un anumit utilizator şi care, în acelaşi timp, blochează accesul altor utilizatori. Cu alte cuvinte, nu permite editarea simultană/concurentă a unei entităţi şi este contrară modului de lucru tranzacţional. Aşa cum se solicită în documentaţia de atribuire, respectiv să fie permisă editarea simultană a datelor în mod tranzacţional, înseamnă că aplicaţia livrată trebuie să asigure editarea datelor în mod simultan. Există două mecanisme care se folosesc pentru a face faţă accesului simultan: tranzacţiile din baza de date şi blocările distribuite (Lock). Acestea două nu sunt interschimbabile. Nu se poate utiliza o tranzacţie atunci când este 2

nevoie de o blocare. Nu se poate utiliza o blocare, atunci când se solicită o tranzacţie. Atunci când o entitate este blocată de un utilizator, nimeni nu mai poate modifica acea entitate şi nici entităţile asociate. Tranzacţiile sunt utilizate pentru a grupa editările cu toate atributele asociate. În acest mod, o tranzacţie se execută până la capăt, cu toate modificările asociate sau deloc prin revenire la starea iniţială, în cazul unor erori, fără a produce inconsistenţe în baza de date. Când se efectuează două sau mai multe tranzacţii care se desfăşoară simultan, fiecare va încerca să-şi producă efectele într-o singură operaţiune atomică. De exemplu: dacă mai multe tranzacţii încearcă să modifice numele unui parc, se vor executa toate tranzacţiile, iar numele parcului va fi stabilit de ultima tranzacţie executată din moment ce nu se poate garanta ordinea execuţiei. Documentaţia QGIS avertizează că nu implementează mecanisme de blocare în cazul editărilor şi astfel nu notifică utilizatorul că cineva modifică, în acelaşi timp cu utilizatorul curent, o entitate. Se asigură, însă, că este posibilă editarea simultană şi că ultima tranzacţie executată o să fie păstrată fără să genereze erori în baza de date. Astfel, se menţine mecanismul de editare simultană şi tranzacţională şi la versiunile mai noi ale programului. De asemenea, contestatoarea afirmă că autoritatea contractantă face o gravă confuzie, interpretând o solicitare de funcţionalitate nouă ca fiind "pe site-ul oficial de raportare probleme de funcţionare al produsului QGIS5, la care se face referire în cadrul paginii de pe site-ul produsului "Erori, funcţionalităţi şi probleme", această problemă a fost semnalată în anii trecuţi de către utilizatorii QGIS la cap. Issues, dar nu a fost nici până în prezent rezolvată de către dezvoltatorii QGIS, implicaţi în cadrul acestui proiect open-source bazat pe voluntariat." „Feature request #14717 Add locking abilities for concurrent project access”. În traducere: „Solicitare de funcţionalitate #14717 Adăugarea unui mecanism de blocare pentru accesul concurent la datele unui proiect." Faţă de această situaţie, autoritatea contractantă citează în mod voit intenţionat şi greşit o solicitare a unui utilizator pentru o funcţionalitate nouă ca fiind o problemă/defect în cadrul aplicaţiei. Este o situaţie bine cunoscută că majoritatea producătorilor de aplicaţii software comerciale sau open source păstrează legătura cu utilizatorii acestora prin liste de cereri de noi funcţionalităţi. Mai mult, nici un producător de soft (open source sau comercial) nu garantează ca aceste sugestii vor fi incluse sub formă de funcţionalităţi noi în versiunile ulterioare sau că în cazul erorilor de funcţionare (bug) acestea vor fi corectate în totalitate la noile versiuni. Pentru clarificarea cerinţei de funcţionalitate nouă: în acea solicitare citată nu se foloseşte noţiunea de tranzacţie, mecanismul de blocare nefiind specific modului de lucru tranzacţional. Faţă de situaţia expusă, autoritatea contractantă, din evidentă eroare şi neînţelegere a conceptului, evidenţiază un mecanism care nu a fost solicitat în caietul de sarcini dar insistă în mod repetat şi nelegal să 3

inducă ideea că acest proiect (QGIS) este opera unor comunităţi virtuale de programatori voluntari, apelând în acest sens la metoda de scoatere din context a unor citate. Contestatoarea subscrie afirmaţiei făcute de autoritatea contractantă conform căreia există mai multe mecanisme pentru gestionarea accesului concurent la date, dar în documentaţia de atribuire a fost solicitat un mecanism tranzacţional. Faţă de alegaţiile făcute de autoritatea contractantă cu privire la o eventuală garantare privitoare la o presupusă eroare apărută în aplicaţie, autoritatea contractantă ignoră cu desăvârşire faptul că QGIS este un proiect oficial şi protejat al Fundaţiei Surselor Geospaţiale Deschise (OSGeo), care este prezentă şi în Romania: https://wiki.osgeo.org/ wiki/Romanian. Privitor la afirmaţia privind lipsa de responsabilitate a dezvoltatorilor aplicaţiei software, contestatoarea apreciază că este total neavenită ca urmare a interpretărilor făcute subiectiv, nelegal şi fără calitate, o parte din experţii propuşi în cadrul ofertei sale tehnice activează atât la nivel internaţional cât şi în organizaţia locală în cadrul fundaţiei: http://www.geo-spatial.org/info http://www.geo-spatial.org/osgeo/osgeo-in-romania (Bogdan Grama, Iulian luga). Tehnologiile utilizate in acest proiect sunt proiecte oficiale şi protejate de către OSGeo: - QGIS - PostGIS - GeoServer În ceea ce priveşte afirmaţia "Licenţe de tip concurenţial pentru aplicaţia desktop GIS, aşa cum s-a solicitat în caietul de sarcini, înseamnă următoarele (...)" şi următoarele alegaţii, autoritatea contractantă combină într-un mod greşit două noţiuni diferite fără să existe o legătură directă între acestea: modul de licenţiere a unei aplicaţii software şi mecanismul de acces concurent la date care sunt două noţiuni absolut diferite. Licenţa se referă la modul în care un utilizator poate folosi aplicaţia în mod legal. Cerinţa formulată în cadrul caietului de sarcini şi citată în cadrul afirmaţiei "5 licenţe de tip concurenţial" reprezintă accesul legal pentru 5 utilizatori care pot utiliza simultan aplicaţia, fie că utilizează un set de date sau nu. În cadrul ofertei sale, luând în considerare răspunsul autorităţii contractante la sesiunea de clarificări nr. 170929/16.12.2017, contestatoarea a oferit funcţionalităţi superioare cerinţelor minime din caietul de sarcini, asigurând acces concurenţial sau simultan la date pentru mai mulţi utilizatori. Referitor la afirmaţia autorităţii contractante „Sistemul solicitat prin caietul de sarcini este un sistem de tip enterprise" (comunicare, pag. 5, alin. (4), contestatoarea susţine că nu a regăsit în cadrul caietului de sarcini solicitarea privitoare la livrarea unui sistem de tip „Enterprise". Deşi acest cuvânt nu se regăseşte în caietul de sarcini, aplicaţia oferită în cadrul ofertei sale se integrează frecvent în sisteme de tip enterprise. 4

În acest sens contestatoarea prezintă o listă cu implementări de succes la nivel internaţional: https://www.qgis.org/en/site/about/case studies/index.html. 2. În ceea ce priveşte motivul invocat de autoritate, respectiv "Nu aţi respectat termenii şi condiţiile de licenţiere ale aplicaţiilor libere open- source desktop GIS şi server GIS ofertate de dvs ca şi componente ale SISV." şi următoarele alegaţii, contestatoarea menţionează că acesta nu este adevărat şi nu este susţinut de argumentaţia prezentată. Mai mult, prin această afirmaţie, autoritatea contractantă neagă dreptul contestatoarei de a distribui aceste aplicaţii software, deşi propunerea tehnică respectă cerinţele din caietul de sarcini şi este în responsabilitatea sa livrarea şi licenţierea corespunzătoare a aplicaţiilor solicitate. Deşi şi alte componente ale sistemului SISV sunt licenţiate absolut similar, în acest sens fiind baza de date PostgreSQL şi extensia PostGIS, contestatoarea nu înţelege cum a considerat autoritatea contractantă că în aceste cazuri nu se încalcă termenii şi condiţiile de licenţiere. Contestatoarea afirmă că atât în oferta tehnică, cât şi în răspunsurile sale la sesiunile de clarificări solicitate, nu au fost făcute afirmaţii care să contravină termenilor şi condiţiilor de licenţiere ale aplicaţiilor, afirmaţiile autorităţii contractante nefiind susţinute în acest sens. Totodată, contestatoarea învederează grava eroare de înţelegere şi interpretare a autorităţii contractante: la momentul ofertării, nu se poate vorbi despre respectarea termenilor şi condiţiilor unei licenţe software fără să se fi produs livrarea/distribuirea efectivă a acesteia. Termenii şi condiţiile de licenţiere (date publice de altfel, puse la dispoziţia celor interesaţi) pe site-ul de specialitate citat de autoritate sunt opozabile şi aplicabile începând cu data livrării/distribuirii aplicaţiilor. În acest sens, analiza făcută de autoritatea contractantă asupra termenilor şi condiţiilor de licenţiere este greşită deoarece arată clar că prevederile exemplificate se referă la momentul distribuirii aplicaţiilor. Autoritatea contractantă afirmă în mod eronat: „[...]în plus, există pe piaţă aplicaţii informatice open-source care nu sunt nici gratuite, şi nici libere, în sensul că, deşi pun la dispoziţie codul sursă, nu permit distribuirea acestuia către terţi şi, în unele cazuri, nici modificarea acestuia", în acest sens contestatoarea solicitând autorităţii contractante prin notificarea prealabilă, explicaţia privitoare la afirmaţiile şi interpretările eronate formulate în comunicare, solicitând acesteia să specifice măcar o singură aplicaţie care este open source şi care, în acelaşi timp, nu este gratuită şi nici liberă. Efortul extrem depus de autoritate, în încercarea de a demonstra că o aplicaţie open source este, de fapt, restrictivă, este lipsit de substanţă, motivările subiective nefiind contrare prevederilor legale şi mai mult, comparativ cu o aplicaţie cu licenţă comercială nu există nicio restricţie sau aspect neclar. Diferenţa o face doar valoarea comercială a licenţei - în cazul aplicaţiei cu licenţă comercială. Contestatoarea învederează că distribuirea codului sursă alături de o aplicaţie nu înseamnă că o aplicaţie este implicit open source, aşa cum greşit apreciază autoritatea contractantă în abordările sale. 5

Cu privire la motivul invocat de către autoritatea contractantă respectiv "Propunerea dvs tehnică nu satisface în mod corespunzător cerinţa din caietul de sarcini specificată la cap. B.5 Garanţia sistemului informatic şi suportul tehnic în perioada de garanţie şi post-garanţie, şi anume: (...)" şi următoarele alegaţii, contestatoarea precizează că garanţia sistemului şi suportul tehnic sunt oferite şi asumate de către ofertant, şi nu de producătorul aplicaţiilor open source ofertate sau alţi furnizori de servicii comerciale, găsiţi de autoritate pe siteurile aplicaţiilor open source ofertate. Întrucât cerinţele din caietul de sarcini au fost asumate de către ofertant prin oferta tehnică depusă în cadrul procedurii, contestatoarea apreciază din comentariile şi alegaţiile făcute de autoritatea contractantă că aceasta nu înţelege exact principiul prezentat în cadrul alineatului precedent şi ca atare se prezintă o situaţie eronată despre modul în care este asigurată garanţia şi suportul tehnic, în sensul asigurării garanţiei, nu se regăseşte în cadrul documentaţiei de atribuire cerinţa de a prezenta un eventual acord prealabil cu producătorii aplicaţiilor oferite. Analizând raţionamentul făcut de autoritatea contractantă care afirmă: „în ceea ce priveşte componentele SISV tip server de baze de date - SGBD (în cazul în care se oferă alt tip de SGBD decât cel pus la dispoziţie de autoritatea contractantă), aplicaţie desktop GIS şi aplicaţie server GIS, având în vedere diversitatea de aplicaţii informatice de acest gen şi a modalităţilor de licenţiere a acestora existentă în prezent pe piaţa, şi ţinând cont de faptul că există atât aplicaţii tip „open-source", cât şi aplicaţii comerciale (COTS) protejate prin drepturi de autor, nu dorim să restricţionăm modalitatea de licenţiere a acestora doar la o anumită categorie", aceasta consideră să descalifice o ofertă tehnică ce propune aplicaţii „open-source" fără prezentarea unui contract ferm pentru suport tehnic, dealtfel nesolicitat în caietul de sarcini, prin următoarele afirmaţii: „Deoarece soluţia ofertată de dvs este de tip open-source, serviciile de suport tehnic permanent nu pot fi garantate (s.n), întrucât soluţia poate deveni oricând indisponibilă sau disponibilă într-o altă formă, comercială. De asemenea, baza de date cu cunoştinţe, portalul şi site-urile web ale produselor componente ale soluţiei ofertate, nu pot fi controlate de către dvs, in calitate de distribuitor al acestor produse, accesul la acestea putând fi oricând restricţionat. Produsele open-source libere şi gratuite nu vin implicit şi cu un suport tehnic garantat. Atunci când pe un astfel de sistem informatic, cum este sistemul GIS din cadrul unei primarii, se bazează numeroase decizii administrative urgente şi importante, unele cu efecte juridice deosebite, se emit avize/autorizaţii cu termene de răspuns etc, lipsa unui suport tehnic formal poate fi un risc major. Comunitatea de voluntari open- source este în general binevoitoare şi dornică să ajute. Dar, aceşti dezvoltatori de soft voluntari nu au nicio obligaţie să răspundă unei solicitări într-un anumit termen. Acesta este un risc atât pentru noi, ca beneficiari finali ai sistemului ofertat de dvs. cât şi pentru dvs. care v-aţi asumat în faţa beneficiarului garantarea unui suport tehnic adecvat, cu termene de răspuns şi de rezolvare a problemelor foarte precise, şi cu repercusiuni ce decurg din nerespectarea obligaţiilor contractuale. 6

Motivaţia introducerii cerinţei de a se asigura suport tehnic garantat este de a proteja autoritatea contractantă de riscurile reale, specifice domeniului tehnologiei software, de apariţie a situaţiei în care producătorul unui produs software (care, în cazul produselor open-source este reprezentat în general de o comunitate virtuală) nu mai oferă suportul tehnic pentru o tehnologie software achiziţionată de autoritatea contractantă, iar achiziţionarea unei soluţii bazate pe tehnologii open- source implică un risc semnificativ datorită faptului că pentru tehnologia software respectivă nu îşi asumă răspunderea un producător anume, identificabil, care comercializează un produs, fiind dezvoltată de programatori voluntari organizaţi în comunităţi virtuale, iar longevitatea proiectului respectiv este asigurată de sponsorizări. Autoritatea contractantă nu doreşte să-şi asume riscul ca la apariţia unei situaţii de nefuncţionare sau funcţionare incorectă a sistemului achiziţionat, având drept cauză funcţionarea incorectă a unei componente open-source, să ajungă în situaţia de a nu avea împotriva cui să se îndrepte pentru remedierea defecţiunii. Acest contract are drept scop tocmai a garanta suportul tehnic autorităţii contractante, care plăteşte/realizează o achiziţie pentru a fi sigură că beneficiază de acest suport." Autoritatea contractantă, încălcând prevederile legale din domeniul achiziţiilor publice, ignoră şi discreditează rău-voit conceptele „open- source" care prin deschiderea codului sursă previn tocmai riscurile enunţate de autoritatea contractantă. Aplicaţiile ofertate de contestatoare şi la care face referire autoritatea contractantă sunt proiecte oficiale şi protejate ale Fundaţiei Surselor Geospaţiale Deschise (OSGeo). Fundaţia OSGeo este prezentă şi în România iar o parte din experţii propuşi de contestatoare în cadrul ofertei activează atât la nivel internaţional cât şi în organizaţia locală în cadrul fundaţiei. Contestatoarea învederează că nu a regăsit în cadrul documentaţiei de atribuire solicitarea privitoare la modul în care se îndeplineşte / se garantează suportul tehnic (care să devină referinţa de raportare şi îndeplinire a cerinţei în raport cu oferta), nu a regăsit în cadrul documentaţiei de atribuire obligaţia prezentării unui contract de suport sau promisiunea garanţiei acordată de producător ori obligativitatea prezenţei vizibile pe siturile producătorilor. Situaţiile ipotetice, scenariile presupuse de autoritatea contractantă în încercarea demonstrării unui risc ipotetic sunt absolut posibile şi aplicabile şi în cazul unei aplicaţii cu licenţă comercială. Garantarea şi suportul tehnic asumate cu responsabilitatea cuvenită rezidă direct din experinţa similară şi nivelul experţilor propuşi în cadrul ofertei. Referitor la motivul invocat de autoritatea contractantă respectiv "propunerea dvs tehnică nu satisface în mod corespunzător cerinţa din fişa de date a achiziţiei de la cap. IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice, respectiv: (...)" şi alegaţiile următoare, contestatoarea precizeză că în oferta tehnică a răspuns complet şi corespunzător la cele 3 cerinţe distincte subliniate de către autoritatea contractantă. Aşa cum precizează autoritatea contractantă, deşi a identificat lista de echipamente şi fişele tehnice corespunzătoare care au fost descrise în 7

formularul DUAE în secţiunea „Următoarele instrumente, echipamente sau echipamente tehnice vor fi disponibile pentru îndeplinirea contractului" susţine că „nu reiese de nicăieri care şi câte dintre acestea vor fi disponibilizate pentru îndeplinirea prezentului contract şi care este modalitatea de deţinere (proprietate, închiriere etc)." Autoritatea contractantă confirmă identificarea informaţiilor solicitate în primă fază şi apoi revine ulterior cu solicitări noi, care nu se regăsesc în cadrul documentaţiei de atribuire. Astfel, în documentaţia de atribuire se solicită „descrierea aportului ferm în termeni de resurse materiale, tehnice, logistice şi informatice pe care se angajează să le pună la dispoziţie, în scopul susţinerii îndeplinirii contractului", solicitare la care contestatoarea a răspuns în cadrul ofertei sale aşa cum le-a prezentat şi în cadrul sesiunii de răspunsuri la clarificări nr. 100059/04.08.2017. Autoritatea contractantă consideră neîndeplinită o cerinţă neregăsită în cadrul documentaţiei de atribuire „aportul ferm în termeni de resurse materiale şi logistice pentru fiecare rol şi activitate componentă a planului detaliat de program şi al programului de execuţie (exemplu: câte calculatoare au fost alocate, câte staţii grafice, autoturisme, rulete etc, în funcţie de tipul fiecărei activităţi)". De asemenea, deşi în documentaţia de atribuire se solicită o „diagramă cu bare (Programul de execuţie) reflectând inclusiv intercondiţionalitatea activităţilor, precum şi detalierea activităţilor relevante, datele, alocarea de resurse de muncă şi a utilajelor, etc." cerinţă la care contestatoarea a răspuns corespunzător în cadrul ofertei sale (pag. 279- 281), autoritatea contractantă consideră neîndeplinită o cerinţă neregăsită în cadrul documentaţiei de atribuire „aportul ferm în termeni de resurse umane pentru fiecare rol şi activitate componentă a planului detaliat de program şi al programului de execuţie (exemplu: câte echipe de teren formate din câte persoane, din care câţi ingineri geodezi, câţi operatori culegere date, câţi silvicultori etc, în funcţie de tipul fiecărei activităţi)." Contestatoarea învederează că "Aportul ferm" este solicitat doar pentru „resurse materiale, tehnice, logistice şi informatice" şi doar în sensul „pe care se angajează să le pună la dispoziţie, în scopul susţinerii îndeplinirii contractului", solicitare la care a răspuns. Referitor la afirmaţia „Ţinând cont de cele prezentate mai sus, nu aţi răspuns corespunzător cerinţei autorităţii contractante din Fisa de date a achiziţiei privind prezentarea aportului ferm si alocarea de resurse de munca, utilaje în graficul de proiect", contestatoarea reiterează că autoritatea contractantă, nu a solicitat prezentarea aportului ferm în graficul de proiect. Referitor la motivaţia invocată de către autoritatea contractantă "Propunerea dvs tehnică nu satisface în mod corespunzător cerinţa din fişa de date a achiziţiei de la cap. IV.3.6) şi din caietul de sarcini la cap. E., respectiv: "[...] toată corespondenta va fi redactată în limba romană, la fel ca și întocmirea ofertei de către ofertant, precum şi toate documentele care au legătură cu oferta", contestatoarea afirmă că a depus oferta în limba română. 8

Contestatoarea afirmă că prezentarea Manualului de utilizare al produsului open-source QGIS User Guide în cadrul ofertei reprezintă copia martor de referinţă a documentaţiei oficiale, aşa cum este aceasta prezentată pe site-ul producătorului, la care a făcut referiri în cadrul aplicaţiei personalizate care satisface cerinţele formulate în cadrul documentaţiei de atribuire. Înţelegând cerinţele formulate de autoritate în cadrul caietului de sarcini (obligativitatea prezentării ulterioare a manualului de utilizare a tuturor aplicaţiilor componente SISV) contestatoarea a considerat că traducerile puse la dispoziţia autorităţii contractante sunt părţile relevante care se vor regăsi şi în documentaţia finală solicitată. Restul documentaţiei componente a Manualului nu are relevanţă iar concluzia autorităţii este eronată în ceea ce priveşte importanţa părţilor rămase netraduse. Relevanţa capitolelor traduse este dată de nivelul de specializare şi implicare, de faptul că User Guide-ul (Ghidul de Utilizare) este aferent aplicaţiei open source care urmează să fie dezvoltată corespunzător. Contestatoarea învederează că asumarea responsabilităţii asupra ofertei formulate în întregul său este un act conştient, care alături de modul în care s-a prezentat la sesiunea demonstrativă, demonstrează fără echivoc modul profesionist, expertiza, implicarea şi cunoştinţele specifice ale experţilor săi în domeniul de produse GIS open source. Autoritatea contractantă a transmis documentele necesare soluţionării contestaţiei cu adresa de înaintare nr. 151781/27.11.2017, înregistrată la Consiliu sub nr. 50865/28.11.2017, precum şi punctul său de vedere nr. 543/27.11.2017, înregistrat la Consiliu cu nr. 50872/28.11.2017, prin care solicită respingerea contestaţiei formulată de către SC ... SRL ca nefondată. În ceea ce priveşte capătul de cerere privind constatarea netemeiniciei şi nelegalităţii deciziei autorităţii contractante de a declara oferta SC ... SRL ca fiind neconformă, precum şi capătul de cerere privind anularea acesteia, autoritatea

contractantă

invocă excepţia inadmisibilităţii, întrucât respectivele capete de cerere nu au fost solicitate şi prin notificarea prealabilă. Notificarea prealabilă a fost reglementată spre a oferi posibilitatea persoanei vătămate de a rezolva într-un termen mai scurt sesizările sale, fără mijlocirea Consiliului sau a instanţei, întrucât autoritatea contractantă are posibilitatea de a revoca actul atacat şi de a dispune măsuri de remediere. Prin urmare, notificarea prealabilă reprezintă o încercare de soluţionare pe cale amiabilă a litigiului dintre părţi, motiv pentru care trebuie să existe identitate între criticile semnalate autorităţii contractante, prin notificarea, şi criticile semnalate prin contestaţia depusă în faţa Consiliului/Instanţei competente. Astfel, criticile care nu au fost formulate şi în cadrul notificării se impun a fi respinse ca inadmisibile. De asemenea, autoritatea contractantă invocă inadmisibilitatea capatului de cerere privind acceptarea ofertei depuse de SC ... SRL ca fiind conformă, pe considerentul că, potrivit dispoziţiilor legale incidente în 9

materia achiziţiilor publice, verificarea admisibilităţii unei oferte şi declararea acesteia ca fiind admisibilă/inacceptabilă/neconformă este atributul exclusiv al comisiei de evaluare. În susţinerea acestei afirmaţii sunt şi prevederile art. 26 alin.(2) şi dispoziţiile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, care reglementează soluţiile pe care le poate dispune Consiliul sau instanţa de judecată în situaţia în care admite contestaţia sau plângerea. Pe fondul contestaţiei, autoritatea contractantă solicită respingerea acesteia ca nefondată, având în vedere următoarele considerente: Potrivit art. 133 alin. (2) din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare a analizat fiecare ofertă în raport de prevederile legale din materie şi cele din documentaţia de atribuire, care a fost întocmită în baza necesităţilor concrete ale autorităţii contractante, şi ţinând cont de solicitările expres formulate ale Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională (CTE) - care prin adresa nr. 106549/28.07.2016 a transmis avizul pozitiv asupra caietului de sarcini, cât şi recomandările din Ghidul de achiziţii software pentru instituţiile publice, Versiunea 1.0, elaborat de o echipă formată din reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului (CPM), Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP) şi ai Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Referitor la exprimarea "luând în considerare (prin interpretarea greşită a datelor culese de pe diferite site-uri)", diferitele site-uri de pe care am cules .. date sunt chiar site-urile oficiale ale produselor ofertate, respectiv: - http://www.qgis.org, care este pagina oficială a produsului QGIS ofertat pentru componenta SISV Desktop GIS; - https://hub.qgis.org/issues (care redirectează acum către https://issues.qgis.org/issues), link specificat tot pe site-ul oficial al produsului QGIS, la cap. Erori, functionalităţi şi probleme, - http://docs.qgis.org, care este tot pagina oficială a produsului QGIS de unde se poate descărca documentaţia produsului; - http://blog.qgis.org, care este un blog oficial al produsului QGIS; - paginilehttp://old.geoserver.org/License.html, http://docs.geoserver.org/stable/ en/user/introduction/license.html http://geoserver.org/support/, care sunt pagini oficiale ale produsului Geoserver ofertat pentru componenta SISV server GIS; - https://www.postgresql.org/support/, care este pagina oficială de suport a produsului PostgreSQL ofertat pentru componenta SISV sistem de gestiune a bazelor de date - SGBD; - https://en.wikipedia.org/wiki/Software Freedom Law Center - care este o descriere a Software Freedom Law Center (SFLC) - o organizaţie care oferă reprezentări juridice pro bono şi servicii conexe către dezvoltatorii non-profit pentru software liber / software open source. Prin urmare, "diferitele site-uri" la care face trimitere autorittea contractantă în cadrul adresei de comunicare reprezintă site-urile oficiale ale produselor open-source ofertate de contestatoare, fapt pentru care este nefondată susţinerea anterior menţionată cu privire la evaluarea subiectivă a ofertei acesteia. 10

De asemenea, afirmaţia contestatoarei "selectate pe baza exclusivă a criteriilor dvs. de apreciere a relevanţei (citat din ultima pagină a comunicării 139494/31.10.2017)" este ruptă din context. Astfel în cadrul comunicării nr. 139494 din 31.10.2017, la punctul nr. 5 (pag. 21) se precizează: "[...] Pasajele de interes din cadrul documentaţiei pe care aţi ales să le traduceţi, au fost selectate pe baza exclusivă a criteriilor dvs. de apreciere a relevanţei. Pentru autoritatea contractantă de interes reprezintă întreaga dvs. ofertă tehnică, împreună cu toate anexele, la fel ca şi a celorlalţi ofertanţi." În acea frază autoritatea contractantă se referea la faptul că ofertantul a decis, pe baza propriilor considerente sau criterii de relevanţă, ce anume să traducă din limba engleză în limba română din cadrul propunerii sale tehnice şi ce nu. Referitor la afirmaţia "[…] Autoritatea contractantă a considerat să facă aprecieri neindrituite tocmai bazându-se exclusiv pe criteriile sale de apreciere a relevanţei care exced limitele sale de expertiză şi legalitate", autoritatea contractantă specifică faptul că, în conformitate cu prevederile art. 133 coroborat cu art. 134 din HG nr. 395/2016, prin membrii comisiei de evaluare, are obligaţia de a analiza ofertele depuse, în baza criteriilor stabilite prin documentatia de atribuire (şi asumate de către ofertant prin depunerea ofertei la prezenta procedură de achizitie), şi de a aprecia relevanţa răspunsurilor ofertanţilor raportat la solicitările din documentaţia de atribuire. De asemenea, este nefondată şi susţinerea potrivit căreia ”[…] Autoritatea contractantă s-a aplecat în detaliu încercând să demonteze conceptul de open - source, depăşindu-şi limitele legale şi de competenţă, procedând la analiza provenienţei şi la modul în care urmează să se facă licenţierea, cu aprecieri subiective aflate la limita legalităţii asupra aplicaţiilor şi produselor software care sunt open -source libere şi gratuite" În sustinerea acestei afirmaţii, autoritatea contractantă precizează că membrii comisiei de evaluare, "s-au aplecat în detaliu" în analizarea propunerilor tehnice ale tuturor ofertanţilor, indiferent de tipul produselor ofertate de către aceştia, aceasta fiind atribuţia şi obligaţia comisiei de evaluare, potrivit art. 127 alin.(1) lit.f) şi g) coroborat cu art. 133 din HG nr. 395/2016. Astfel, faptul că membrii comisiei au procedat la "analiza provenienţei şi la modul în care urmează să se facă licenţierea" nu constituie o "depăşire a limitelor legale şi de competenţă", aşa cum susţine contestatoarea, ci o obligaţie a acestora de a se asigura că sunt îndeplinite toate cerinţele din caietul de sarcini de la cap. B.3 Componenţele SISV; infrastructura hardware; schema logică a sistemului; modalitatea de licenţiere, dar şi toate prevederile legale în materie de licenţiere software. Totodată, autoritatea contractantă precizează că modalitatea şi condiţiile de licenţiere a componentelor SISV, respectiv furnizarea codului sursa şi a dreptului de a-l modifica, precum şi a dreptului de autor pentru componentele SISV care urmează să fie dezvoltate în baza cerinţelor particulare ale autorităţii contractante, a fost unul din subiectele principale 11

de discuţie şi cerinţa membrilor CTE, în scopul emiterii avizului pentru documentaţie. Membrii comisiei de evaluare au luat în considerare şi recomandările din Ghidul de achiziţii software pentru instituţiile publice, Versiunea 1.0, respectiv: "3.6.15 Legal si licentiere […] Componente dezvoltate de terti Un alt aspect important este legat de utilizarea de componente software dezvoltate de terti. Astfel de componente accelereaza procesul de dezvoltare și sunt uzual folosite de dezvoltatori. Este important ca furnizorul sa asigure licentierea corecta a acestor componente", cât şi prevederile caietul de sarcini care conţine capitolul B.3 Componentele SISV; infrastructura hardware; schema logică a sistemului; modalitatea de licenţiere, în care sunt exprimate foarte clar care sunt cerinţele referitoare la licenţierea componentelor SISV. Mai mult, prin răspunsul la solicitarea de clarificări, publicat pe SEAP cu nr. 761/04.01.2017, întrebarea nr. 5, sunt prezentate clarificări referitoare la modalitatea de licenţiere a componentelor SISV. Dacă contestatoarea avea nelămuriri asupra acestui aspect (modul în care să răspundă în propunerea sa tehnică cerinţelor formulate), sau dacă considera că prevederile sau cerinţele din caietul de sarcini privind modalitatea de licenţiere reprezintă o depăsire a limitelor legale şi de competenţă sau exced limitele de expertiză ale autorităţii contractante, atunci avea dreptul de a solicita clarificări sau de a contesta anumite prevederi din caietul de sarcini, ceea ce nu a făcut. Astfel, depunerea ofertei şi necontestarea/clarificarea documentaţiei de atribuire conduce la concluzia că ofertantul ... SRL a acceptat respectiva documentaţie astfel cum a fost publicată. În acest context, în raport de prevederile art. 123 din HG nr. 395/2016, potrivit cărora ”ofertantul trebuie să întocmească oferta potrivit dispoziţiilor din documentaţia de atribuire” contestatoarea era obligată să respecte respectiva documentaţie de atribuire. În concluzie, "analiza provenienţei şi a modului în care urmează să se facă licenţierea" nu constituie o "depăşire a limitelor legale şi de competenţă", cum greşit susţine contestatoarea. Referitor la afirmaţia contestatoarei, potrivit căreia "Autoritatea contractantă s-a aplecat în detaliu încercând să demonteze conceptul de open - source", se menţionează că membrii comisiei de evaluare s-au aplecat la acelaşi nivel de detaliu şi asupra propunerilor tehnice care nu ofertau produse open-source, ci produse comerciale sau COTS protejate de drepturi de autor, sau o mixtură de astfel de produse (open-source şi comerciale), singurul criteriu de apreciere/evaluare fiind modalitatea în care s-au respectat cerinţele din caietul de sarcini şi documentaţia de atribuire. Tipul produsului ofertat (open-source, COTS, alt tip) nu a constituit un criteriu în aprecierea conformităţii propunerilor tehnice, ci doar modalitatea în care s-au respectat cerintele din documentaţia de atribuire. Din punctul de vedere al autorităţii contractante, toate ofertele depuse reprezintă oferte comerciale, iar toate aplicaţiile SISV ofertate 12

reprezintă aplicaţii comerciale, indiferent de tipul produselor informatice pe care se bazează acestea sau pe care le utilizează ca şi componente. Dacă autoritatea contractantă şi-ar fi propus demontarea conceptului open-source, aşa cum susţine contestatoarea, atunci ar fi impus din start anumite restricţii prin cerinţele/prevederile din caietul de sarcini, astfel încât soluţiile bazate pe produse open-source să fie defavorizate sau chiar eliminate. Întrucât nu au fost sesizări în acest sens, referitor la documentaţia de atribuire, din partea niciunui operator economic, fiind depuse mai multe oferte bazate pe produse open-source, nu se poate sustine că autoritatea a avut ca scop principal "demontarea conceptului open-source", după ce a permis ofertarea de astfel de soluţii. Mai mult decât atât, pentru cele trei componente SISV specifice registrului local al spaţiilor verzi (portal web intern GIS, aplicaţie web mobilă de culegere şi gestionare a datelor din teren, portal web extern GIS pentru informarea cetăţenilor) a fost solicitat în mod obligatoriu codul sursă şi permisiunea de a-l modifica (modalitate de licenţiere specifică în principal aplicaţiilor open-source), iar pentru cele trei componente specifice sistemului IT tip GIS (server de baze de date – SGBD, aplicaţie desktop GIS si aplicatie server GIS) a fost specificat faptul că nu se impune, în mod expres, o anumită modalitate de licenţiere, fiind acceptate atât aplicaţii open-source cât şi produse COTS protejate prin drepturi de autor. Astfel, rezultă clar faptul că a fost permisă şi încurajată depunerea de propuneri tehnice bazate pe aplicaţii open-source pentru oricare dintre aplicaţiile componente SISV (atât portal web intern GIS, aplicaţie web mobilă de culegere şi gestionare a datelor din teren, portal web extern GIS pentru informarea cetăţenilor, cât şi server de baze de date – SGBD, aplicaţie desktop GIS şi aplicaţie server GIS). Autoritatea contractantă nu este de acord cu afirmaţia potrivit căreia membrii comisiei de evaluare au făcut "aprecieri subiective aflate la limita legalităţii asupra aplicaţiilor şi produselor software care sunt open- source libere şi gratuite" întrucât aceştia nu au făcut altceva decât să verifice site-urile oficiale ale produselor ofertate de contestatoare (din care au şi citat), referitoare la condiţiile de licenţiere ale acestor produse şi la suportul tehnic. Astfel, modalitatea în care au fost evaluate propunerile tehnice a fost una obiectivă şi a respectat prevederile legale. Referitor la sustinerea, potrivit căreia "Ar fi fost de dorit ca abordarea autorităţii contractante în ceea ce priveşte efortul depus în căutarea motivelor de demonstrare a neconformităţii aplicaţiilor open source oferite să fi fost la fel de detaliată, aplecată şi proporţională cu toate soluţiile propuse în cadrul procedurii, întrucât cea mai mare parte din alegaţii sunt specifice şi aplicaţiilor cu licenţă comercială", autoritatea contractantă precizează că membrii comisiei de evaluare, "s-au aplecat în detaliu" în analizarea propunerilor tehnice ale tuturor ofertanţilor, în mod egal şi nediscriminatoriu, indiferent de tipul produselor ofertate. Astfel, referitor la o anumită problematică s-au adresat aceleaşi întrebări de clarificare tuturor ofertanţilor la care se aplică problematica 13

respectivă (exemplu: detalierea, pentru fiecare aplicaţie componentă a SISV în parte, a numărului, tipului, descrierii licenţelor produselor ofertate, sau îndeplinirea cerinţei de a permite editarea simultană a datelor în regim tranzacţional de către componenta SISV Desktop GIS, sau dacă sistemul ofertat este scalabil în mod automat, fără costuri suplimentare pentru autoritatea contractantă, sau dacă se oferă codul sursă conform modalităţii de licenţiere a produsului ofertat etc). Fiecare ofertă tehnică a fost analizată în detaliu şi fiecare ofertant a primit solicitări de clarificare asupra tuturor aspectelor semnalate de membrii comisiei de evaluare, indiferent de tipul produselor ofertate (comerciale, COTS sau open-source), astfel cum rezultă din procesele verbale de verificare a propunerilor tehnice şi anexele la acesta. Este nefondată afirmaţia contestatoarei cu privire la nerespectarea principiului ”eficientei utilizări a fondurilor publice”, întrucât în cazul încheierii unor contracte de achizitie publică, respectarea principiilor consacrate de Legea nr. 98/2016, printre care şi eficienta utilizare a fondurilor publice, este preocuparea permanentă a autorităţilor contractante, împreună cu respectarea întregii legislaţii incidente în materia achizitiilor publice. Astfel, susţinerea contestatoarei potrivit căreia "Restricţionarea participării prin interpretarea disproportionată şi subiectivă a cerinţelor formulate în cadrul documentaţiei de atribuire, lezează interesele legitime ale operatorilor economici care au depus oferte conforme bazate pe aplicaţii personalizate dezvoltate plecând de la produse open - source libere şi gratuite care nu conduc ulterior la cheltuieli periodice de licenţiere, prejudiciu ireparabil care încalcă flagrant dispoziţiile legale în domeniu" este nefondată, întrucât în caietul de sarcini s-a cerut în mod explicit că licenţele ofertate, indiferent de tipul acestora, să fie perpetue (cap. B.3 Componentele SISV; infrastructura hardware; schema logică a sistemului; modalitatea de licenţiere). O licenţă perpetuă înseamnă faptul că autoritatea contractantă primeşte dreptul de a utiliza licenţa respectivă pe o perioadă nedefinită de timp. Atât timp cât licenţa ofertată, perpetuă, respectă cerinţele specificate în caietul de sarcini, cheltuielile periodice de licenţiere nu se justifică şi nu sunt necesare. Totodată, nimeni (niciun producator software, organizaţie sau comunitate virtuală de programatori) nu poate garanta faptul că un produs care în acest moment este open-source, gratuit şi liber nu va deveni, peste o perioadă nedeterminată de timp, comercial în totalitate sau parţial, pentru anumite versiuni. În concluzie, nici contestatoarea nu poate garanta 100% că, într-o perioadă de timp nedeterminată, produsele open-source libere şi gratuite ofertate astăzi de aceasta nu vor deveni parţial sau în totalitate comerciale. Mai mult decât atât, criteriul de atribuire specificat în fişa de date a achiziţiei este, conform cap. IV.2.1) Criterii de atribuire, cel mai bun raport calitate-preţ, şi nu preţul cel mai scăzut. Oferta depusă de contestatoare este una comercială, dar care are la bază anumite componente open-source. 14

A. În ceea ce priveşte primul motiv de neconformitate, potrivit căruia “Propunerea tehnică nu satisface în mod corespunzător cerinţa din caietul de sarcini specificată la cap. B.7.3 Aplicaţie desktop GIS, şi anume: Să permită editarea simultană a datelor în regim tranzacţional”, autoritatea contractantă solicită respingerea argumentelor contestatoarei ca nefondate, având în vedere următoarele considerente: Propunerea

tehnică

a

ofertantului/contestatoarei

pentru componenta SISV aplicaţie Desktop GIS nu satisface în mod corespunzător cerinţele din caietul de sarcini de a permite editarea simultană a datelor în regim tranzacţional, aşa cum a fost explicat în comunicarea nr. 139494 din 31.10.2017, punctul 1. Afirmaţia contestatoarei conform căreia "în caietul de sarcini nu se regăseşte cerinţa completată de autoritate în cadrul motivaţiei formulate în comunicare, respectiv <să permită şi să gestioneze accesul concurent la date>", este nefondată având în vedere că editarea simultană înseamnă editarea concurentă. Din punct de vedere informatic, sunt termeni sinonimi. În cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări a autorităţii contractante nr. 120954 /20.09.2017, întrebarea nr. 3, contestatoarea a confirmat faptul că aplicaţia Desktop GIS prezentată în cadrul ofertei sale tehnice "permite editarea simultană sau concurentă a datelor, de către mai mulţi utilizatori, astfel încât să nu apară erori care să ducă la inconsistenţa datelor". Astfel, a confirmat implicit, prin răspunsul formulat, faptul că termenul editare simultană este sinonim cu termenul editare concurentă. Atunci când mai multe programe/utilizatori operează simultan sau concurent pe aceleaşi date pot să apară situaţii în care conţinutul acestora devine inconsistent. În cazul accesului la aceleaşi date, se spune că execuţiile celor două programe sunt concurente sau că există un acces concurent/simultan la date. Afirmaţia contestatoarei conform căreia "sistemul ofertat îndeplinşte această cerinţă", respectiv să permită şi să gestioneze accesul concurent la date, este nefondată întrucât specificaţiile din manualul de utilizare al aplicaţiei QGIS ofertată, respectiv "QGIS User Guide, Release 2.14", parte integrantă din oferta sa tehnică, la pag. 163, prevăd contrariul a ceea ce a susţinut contestatoarea atât în propunerea tehnică cât şi în răspunsul la clarificări specificat mai sus: "12.6 Editarea Tip: Editări Concurente Această versiune de QGIS nu sesizează dacă altcineva editează o entitate în acelaşi timp cu dvs. Vor fi păstrate doar editările salvate de către ultima persoană". În propunerea tehnică, la indexul 293 pag 95, contestatoarea/ ofertantul specifică faptul că "[…] QGIS asigură editarea datelor spaţiale şi non-spaţiale stocate în baza de date PostgreSQL utilizată în acest sistem informatic, editare ce poate fi realizată simultan de mai mulţi utilizatori, în regim tranzacţional", referindu-se la capabilitatea componenţei SISV Desktop GIS, parte a sistemului IT tip GIS solicitat, de a se conecta şi de a utiliza datele stocate în sistemul de gestiune a bazelor de date ofertat, 15

respectiv PostgreSQL, care gestionează editarea simultană a datelor în regim tranzacţional prin mecanisme tranzacţionale implementate la nivelul bazei de date (SGBD). Ofertantul nu s-a referit la capabilitatea aplicaţiei Desktop GIS în sine de a gestiona editarea simultană sau concurentă a datelor în regim tranzacţional la modul general, ci doar a datelor stocate în SGBD ofertat (PostgreSQL). Cerinţa ca "aplicaţia Desktop GIS să permită conexiunea la baze de date pentru citirea, selectarea şi analiza datelor şi editarea simultană a datelor" a fost specificată însă separat şi distinct în caietul de sarcini, ca o funcţionalitate distinctă a aplicaţiei. În propunerea sa tehnică, la indexul 293 pag. 95, unde răspunde cerinţei formulată de autoritatea contractantă pentru aplicaţia Desktop GIS ("să permită editarea simultană a datelor în regim tranzacţional"), contestatoarea face trimitere la pag. 79 din QGIS User Guide, parte integrantă din propunerea sa tehnică (tradusă ulterior în limba română la solicitarea autorităţii contractante), dar din care nu reiese clar şi fără echivoc faptul că aplicaţia QGIS ofertată pentru componenta SISV Desktop GIS permite editarea simultană a datelor în regim tranzacţional. Această cerintă ("să permită editarea simultană a datelor în regim tranzacţional") nu trebuie să fie gestionată doar la nivel de bază de date, (prin tranzacţii executate la nivelul SGBD ofertat - PostgreSQL), aşa cum a prezentat contestatoarea/ofertantul în propunerea sa tehnică, ci trebuie să fie gestionată şi din aplicaţia informatică desktop GIS, prin mecanisme proprii ale acesteia, care trebuie să poată să acceseze şi alte tipuri de date, stocate în diverse alte medii, sau diferite fişiere partajate în reţea, şi nu doar date stocate în tipul de bază de date ofertat de contestatar (PostgreSQL). Precizarea că aplicaţia Desktop GIS, componentă a sistemului IT tip GIS solicitat în caietul de sarcini, să poată fi utilizată şi pentru alte tipuri de aplicaţii informatice, deci, în concluzie, şi pentru alte tipuri de date sau sisteme de gestiune a datelor specifice acelor aplicaţii, a fost specificată şi în răspunsul autorităţii contractante la solicitările de clarificări, publicat pe SEAP cu nr. 761 din 04.01.2017, şi anume: "[…] sistemul IT tip GIS care face obiectul prezentei achiziţii va fi utilizat (accesat) de utilizatori din mai multe departamente din cadrul instituţiei, şi pentru alte tipuri de aplicaţii informatice (exemplu: urbanism, poliţia locală, patrimoniu etc) [...] Rolurile acestora trebuie să fie configurabile de către utilizatorii cu rol de administrare a portalului, şi trebuie să fie de tipul: editori (cu drepturi de modificare a datelor), vizualizatori (fără drept de modificare a datelor) sau administratori (cu drepturi depline de modificare, configurare, administrare, vizualizare etc.)". Şi, de asemenea, în răspunsul autorităţii contractante la solicitarea de clarificări nr. 170929 din 16.12.2016, respectiv: „[…] Întrucât în prezent nu deţinem un sistem IT tip GIS, autoritatea contractantă doreşte achiziţionarea acestuia. Acesta nu trebuie să fie limitat ca funcţionalităţi/capabilităţi necesare doar pentru o aplicaţie 16

specifică pentru registrul spaţiilor verzi, deoarece va fi utilizat şi pentru alte aplicaţii (urbanism, parcări, inventarul domeniului public şi privat etc). Dorim să ne putem crea o gamă cât mai largă de tipuri de hărţi pe diferite teme (hărţi tematice), de către utilizatori din diferite departamente, cu pregătire şi cunoştinţe de natura diferită”. Este nefondată susţinerea contestatoarei potrivit căreia ”Solicitarea ca un utilizator, care încearcă să editeze o entitate, să fie notificat că un alt utilizator modifică acea entitate nu se regăseşte în caietul de sarcini”, întrucât această solicitare nu a fost prevăzută în documentaţie. Contestatoarea a făcut o confuzie legată de traducerea din limba engleză în limba română a unui termen (This version of QGIS does not track). Autoritatea contractantă susţine că a făcut trimitere la o specificaţie din manualul de utilizare al aplicaţiei QGIS ofertată, respectiv "QGIS User Guide, Release 2.14", parte integrantă din oferta tehnică a contestatoarei, unde, la pag. 163, se specifică în limba română: "Tip: Editari Concurente Aceasta versiune de QGIS nu sesizează dacă altcineva editează o entitate în acelaşi timp cu dvs. Vor fi păstrate doar editările salvate de către ultima persoană". Care este traducerea următoarei fraze din versiunea în limba engleză a manualului, descărcată de pe site-ul oficial al produsului (http://www.qgis.org/en/docs/index.html): "Tip: Concurrent Edits This version of QGIS does not track if somebody else is editing the same feature at the same time as you are. The last person to save its edits wins." Deci, exprimarea că "această versiune de QGIS nu sesizează dacă altcineva editează o entitate în acelaşi timp cu dvs." înseamnă faptul că "această versiune de QGIS nu urmăreşte dacă altcineva editează o entitate în acelaşi timp cu dvs.", şi nu presupune existenţa unui mecanism de notificare a utilizatorilor, aşa cum greşit a interpretat contestatoarea că ar fi solicitat autoritatea contractantă. Referitor la afirmaţiile contestatoarei: "Aşa cum se solicită în documentaţia de atribuire, respectiv să fie permisă editarea simultană a datelor în mod tranzacţional, înseamnă că aplicaţia livrată trebuie să asigure editarea datelor în mod simultan. Există două mecanisme care se folosesc pentru a face faţă accesului simultan: tranzacţiile din baza de date şi blocările distribuite (Lock). Acestea două nu sunt interschimbabile. Nu se poate utiliza o tranzacţie atunci când este nevoie de o blocare. Nu se poate utilizare o blocare atunci când se solicită o tranzacţie. Atunci când o entitate este blocată de un utilizator nimeni nu mai poate modifica acea entitate şi nici entităţile asociate. Tranzacţiile sunt utilizate pentru a grupa editările cu toate atribuitele asociate. În acest mod o tranzacţie se execută până la capăt, cu toate modificările asociate sau deloc prin revenire la starea iniţială în cazul unor erori, fără a produce inconsistenţe în baza de date. 17

Când se efectuează două sau mai multe tranzacţii care se desfăşoară simultan, fiecare va încerca să-şi producă efectele într-o sigură operaţiune atomică. De exemplu: dacă mai multe tranzacţii încearcă să modifice numele unui parc, se vor executa toate tranzacţiile iar numele parcului va fi stabilit de ultima tranzacţie executată din moment ce nu se poate garanta ordinea execuţiei. Documentaţia QGIS avertizeză că nu implementează mecanisme de blocare în cazul editărilor şi astfel nu notifică utilizatorul că cineva modifică în acelaşi timp cu utilizatorul curent o entitate. Asigură însă care este posibila editare simultană şi că ultima tranzacţie executată o să fie păstrată fără să genereze erori în baza de date", autoritatea contractantă face următoarele precizări: Aşa cum specifică şi contestatoarea, definiţia unui proces tranzacţional din punct de vedere informatic înseamnă că ori se produc toate operaţiunile/tranzacţiile care fac parte din procesul respectiv, ori niciuna (https://en.wikipedia.org/wiki/Transaction_processing). În acest context, editarea simultană în regim tranzacţional pentru aplicaţia desktop GIS înseamnă faptul că în cadrul sesiunii de editare este permisă editarea concurenţială a datelor spaţiale şi a atributelor asociate prin mecanisme de blocare a unei zone de lucru selectată de către utilizator. În acest sens, unui utilizator care încearcă să editeze obiecte spaţiale deja blocate în editare de către un alt utilizator, operaţia de editare nu îi va fi permisă decât după finalizarea operaţiei de către utilizatorul care se află deja în procesul de editare a datelor respective. În acest mod, prin mecanisme de blocare, se asigură faptul că nu se ajunge la o inconsistenţă a datelor. Solicitarea "în regim tranzacţional" se referă la capacitatea aplicaţiei de a gestiona editările concurente sau simultane în mod similar mecanismelor tranzacţionale. Este o modalitate asemănătoare, în anumite privinţe, cu modul de lucru al aplicaţiei MS Word: când un utilizator încearcă să deschidă, în scopul editării, un fişier deschis deja de către un alt utilizator, aplicaţia nu îi permite decât acces read-only, fără posibilitatea de modificare, adică nu îi permite editarea decât după ce primul utilizator care a deschis fişierul a finalizat operaţiunile de editare şi a închis fişierul. În susţinerea afirmaţiei sale, autoritatea contractantă prezintă mai jos o exemplificare a situaţiilor cele mai frecvente (conflictelor) care pot să apară în lipsa capabilităţii aplicaţiei informatice Desktop GIS de a gestiona corespunzător accesul concurent/simultan la date, în regim tranzacţional: - utilizatorul X citeşte un set de date în scopul editării/modificării acestuia; - utilizatorul Y citeşte acelaşi set de date în scopul editării/modificării acestuia; - utilizatorul Y efectuează modificările şi salvează datele, înaintea utilizatorului X; - utilizatorul X efectuează propriile lui modificări, fără a avea cunoştinţă de modificările salvate între timp de utilizatorul Y, şi salvează datele cu propriile modificări, după ce au fost salvate de utilizatorul Y; Ambii utilizatori (X şi Y) rămân cu convingerea falsă că au efectuat modificările necesare asupra datelor; 18

- toate modificările făcute de utilizatorul Y sunt pierdute, deoarece au fost suprascrise cu setul de date modificat de utilizatorul X. Utilizatorul Y nu are cunoştinţă despre acest lucru (şi nici utilizatorul X), decât atunci când va consulta setul de date şi va constata că nu au fost salvate modificările pe care le-a efectuat, şi că datele au fost modificate de altcineva. Astfel de situaţii pot duce, într-un mediu de acces concurenţial la date de către mai mulţi utilizatori, de pe mai multe staţii de lucru, aflaţi chiar în departamente diferite, şi care accesează în reţea simultan sau concurent acelaşi set de date, la numeroase probleme legate de consistenţa şi interpretarea datelor. De asemenea, documentaţia QGIS nu asigură, aşa cum susţine contestatoarea, că "este posibilă editarea simultană şi că ultima tranzacţie executată o să fie păstrată fără să genereze erori în baza de date". Documentaţia QGIS, citată mai sus, avertizează asupra faptului că nu sesizează dacă altcineva editează o entitate în acelaşi timp cu un alt utilizator, şi că vor fi pastrate doar editările salvate de către ultima persoană, într-un mod similar cu exemplul practic menţionat mai sus. Referitor la afirmaţiile contestatoarei conform cărora: "Există două mecanisme care se folosesc pentru a face faţă accesului simultan: tranzacţiile din baza de date şi blocările distribuite (Lock). Acestea două nu sunt interschimbabile. Nu putem utiliza o tranzacţie atunci când este nevoie de o blocare. Nu putem utiliza o blocare atunci când se solicită o tranzacţie" - "mecanismul de blocare nefiind specific modului de lucru tranzacţional", autoritatea contractantă specifică faptul că aceste afirmaţii sunt eronate. Tranzacţiile utilizează diferite mecanisme de izolare a datelor incluse într-o tranzacţie (denumite transaction isolation level), care presupun diferite niveluri de blocare (lock) a datelor. Aşa cum se specifică chiar pe site-ul produsului SGBD ofertat de contestatar, respectiv PostgreSQL, în cadrul PostgreSQL 9.1.24 Documentation,

Chapter

13.

Concurrency

Control

(https:// www.postgresql.org/docs/9.1/static/transaction-iso.html), subcap. 13.2. Transaction Isolation, blocarea (lock) a datelor în procesul unei tranzacţii este utilizată în funcţie de nivelul de izolare al tranzacţiei (există trei niveluri: 13.2.1. Read Committed Isolation Level, 13.2.2. Repeatable Read Isolation Level, 13.2.3. Serializable Isolation Level). Spre exemplu, în cazul nivelului de izolare a tranzacţiei 13.2.2. Repeatable Read Isolation Level, pe site-ul produsului se specifică foarte clar faptul că: "[…] Attempts to enforce business rules by transactions running at this isolation level are not likely to work correctly without careful use of explicit locks to block conflicting transactions", În traducere: "[…] Încercările de a aplica regulile de business prin tranzacţii care rulează la acest nivel de izolare nu vor funcţiona corect fără utilizarea atentă a blocărilor explicite pentru blocarea tranzacţiilor conflictuale", prin tranzacţie conflictuală înţelegându-se o tranzacţie concurentă sau simultană care acţionează asupra aceluiaşi set de date ca şi tranzacţia 19

curentă (adică, aplicat la cazul în discuţie, doi utilizatori diferiţi care accesează simultan sau concurent acelasi set de date). În concluzie, şi contrar celor susţinute de contestatoare, mecanismul de blocare a datelor este specific modului de lucru tranzacţional. Referitor la exemplul dat de autoritatea contractantă de pe site-ul oficial de raportare probleme de funcţionare al produsului QGIS, de la adresa https://hub.qgis.org/issues/14717, la care face referire contestatarul, autoritatea contractantă nu a dorit decât să atragă atenţia asupra faptului că au existat sesizări ale unor utilizatori referitoare la modalitatea în care produsul QGIS gestionează editările concurente sau simultane într-un mediu de lucru organizaţional, concurent, dar că aceste mecanisme nu sunt încă implementate în produsul QGIS (conform specificaţiilor din manualul produsului), autorul sesizării precizând faptul că: "We use QGIS in a production environment for several projects, and at any given time several people have several of these large (100+ layers) projects (.qgs files) open at any given time. Making changes is now a painful process because the person who wants to make changes has to ask everybody else to find out who else is busy making changes, before adding / rearranging layers and then saving the project without overwriting somebody else's. For operational reasons it's impractical limit editing to a single person, as is splitting the project into smaller components that can be edited separately. What QGIS needs is project level locking for change management". În traducere: "Utilizăm QGIS într-un mediu de producţie pentru mai multe proiecte şi, la un moment dat, mai multe persoane au mai multe dintre aceste proiecte mări (mai mult de 100 straturi) ( adică fişiere.qgs) deschise la un moment dat. Efectuarea de modificări este acum un proces dureros deoarece persoana care doreşte să facă schimbări trebuie să ceară tuturor celorlalţi să afle cine altcineva este ocupat să facă schimbări înainte de a adăuga / rearanja straturi şi apoi salva proiectul fără a suprascrie pe altcineva. Din motive operaţionale, este imposibil de stabilit limite pentru o singură persoană, aşa cum ar fi divizarea proiectului în componente mai mici care pot fi editate separat. Ceea ce are nevoie QGIS este blocarea la nivel

de

proiect

pentru

managementul

şi

gestionarea editarilor/modificărilor". Prin urmare, autorul sesizării nu face decât să remarce problema, de care s-a lovit în practică, şi să sugereze o modalitate de rezolvare a acesteia, prin implementarea mecanismelor de blocare. Aceste mecanisme de blocare sunt specifice proceselor tranzacţionale, din acest motiv autoritatea contractantă solicită ca aplicaţia desktop GIS să "permită editarea simultană a datelor în regim tranzacţional". Referitor la afirmaţia contestatoarei conform căreia "subscriem afirmaţiei făcute de autoritatea contractantă conform căreia există mai multe mecanisme pentru gestionarea accesului concurent la date dar […] în documentaţia de atribuire a fost solicitat un mecanism tranzacţional", 20

autoritatea contractantă face precizarea că nu contrazice sau nu contravine cu nimic din ceea ce a solicitat în documentaţia de atribuire şi ceea ce a explicat în detaliu mai sus: s-a solicitat pentru aplicaţia Desktop GIS un mecanism de editare simultană a datelor în regim tranzacţional. Dacă ar fi avut neclarităţi sau dacă ar fi considerat că este o solicitare incorectă sau nesusţinută din punct de vedere informatic, contestatoarea ar fi trebuit să solicite clarificări, sau, după caz, să solicite corectarea sau chiar eliminarea cerinţei din caietul de sarcini, ceea ce nu a făcut. Referitor la afirmatia "Privitor la lipsa de responsabilitate a dezvoltatorilor aplicaţiei software - afirmaţie total neavenită ca urmare a interpretărilor făcute subiectiv, nelegal şi fără calitate, ... o parte din experţii propuşi în cadrul ofertei noastre tehnice activează atât la nivel internaţional cât şi organizaţia locală […]", autoritatea contractantă precizează că nicăieri în răspunsurile sau întrebările de clarificare ale autorităţii contractante, sau în comunicările către ofertant, nu a făcut afirmaţia că dezvoltatorii aplicaţiilor software, experţii propuşi de contestatar pentru implementarea prezentului proiect, ar avea o "lipsă de responsabilitate". Referitor la afirmaţia "Modul de licenţiere a unei aplicaţii software şi mecanismul de acces concurent la date […] sunt două noţiuni absolut diferite. Licenţa se referă la modul în care un utilizator poate folosi aplicaţia în mod legal. Cerinţa formulată în cadrul caietului de sarcini […] reprezintă accesul legal pentru 5 utilizatori care pot utiliza simultan aplicaţia, fie că utilizează un set de date sau nu. […]", autoritatea contractantă face următoarele precizări: Cerinţa ca aplicaţia desktop GIS să permită şi să gestioneze accesul concurent la date se regăseşte prin cele două cerinţe formulate în caietul de sarcini, la cap B.7.3 Aplicaţie desktop GIS, care trebuie interpretate cumulativ, respectiv: 1. se vor furniza cel puţin 5 licenţe de tip concurenţial şi care să poată fi instalate pe mai multe calculatoare. 2. să permită editarea simultană a datelor în regim tranzacţional. Oferta depusă de contestatoare nu respectă cerinţa nr. 1, expres solicitată ( se vor furniza cel puţin 5 licenţe de tip concurenţial şi care să poată fi instalate pe mai multe calculatoare). Din această cerinţă, referitoare la modalitatea de licenţiere, rezultă foarte clar că numărul de utilizatori va fi mai mare decât numărul de licenţe (5), singura restricţie fiind legată de numărul de utilizatori care operează simultan sau concurent (în acelasi timp) în sistemul informatic. Dar, din moment ce aceste 5 licenţe se vor instala pe mai multe calculatoare, înseamnă că cel puţin doi utilizatori ar putea, la un moment dat, să acceseze în mod concurenţial (adică concurent sau simultan) acelaşi set de date. Modalitatea de licenţiere solicitată în caietul de sarcini spune că nu au dreptul decât la 5 utilizatori simultani, indiferent pe câte calculatoare este instalată licenţa. Modalitatea concretă de utilizare a acestor licenţe în practică spune faptul că aceşti 5 utilizatori pot să acceseze în acelasi timp (simultan sau concurent) acelaşi set de date pentru editare, deci cerinţa ca aplicaţia să 21

permită accesul simultan sau concurent la date există, chiar şi numai prin modalitatea de licenţiere solicitată. Membrii comisiei de evaluare au constatat faptul că în propunerea tehnică a contestatoarei, în matricea cerinţelor tehnice nu se specifică nicăieri faptul că se vor furniza cel puţin 5 licenţe de tip concurenţial şi care să poată fi instalate pe mai multe calculatoare, sens în care s-au solicitat clarificări prin adresa nr. 100059/04.08.2017, întrebarea nr. 3, la care contestatoarea a răspuns ataşând un extras din propunerea sa financiară (cu mascarea preţurilor), prin adresa înregistrată la Primăria Municipiului Constanţa sub nr. 103926 din 11.08.2017. În extrasul din propunerea financiară, ataşat de contestatoare la răspunsul la clarificările nr. 100059/04.08.2017, în tabelul de ofertă financiară detaliată pe componenţe SISV, la nr. crt. 4 aplicaţie desktop GIS - Quantum GIS (extins cf cerinţelor), se specifică un numar de 5 licenţe ofertate în coloana nr. buc, dar nici aici nu se specifică faptul că sunt de tip concurenţial şi că vor putea fi instalate pe mai multe calculatoare. Susţinerea contestatoarei potrivit căreia ”în cadrul ofertei noastre, luând în considerare răspunsul autorităţii contractante la sesiunea de clarificări nr. 170929/16.12.2017, am oferit funcţionalităţi superioare cerinţelor minime din caietul de sarcini, asigurând acces concurenţial sau simultan la date pentru mai multi utilizatori”, este nefondată întrucât nu a identificat în cadrul propunerii tehnice afirmaţiile care să susţină clar şi fără echivoc această susţinere. Referitor la susţinerea conform căreia "nu am regăsit în cadrul caietului de sarcini solicitarea privitoare la livrarea unui sistem de tip Enterprise. […] acest cuvânt nu se regăseşte în caietul de sarcini", autoritatea contractantă precizează că este o organizaţie de tip enterprise, expresia respectivă fiind utilizată tocmai pentru a exprima cât mai elocvent faptul că aplicaţiile informatice care fac obiectul prezentei proceduri de achiziţie vor fi utilizate în cadrul unei organizaţii de acest tip de către mai mulţi utilizatori care vor interacţiona concurent, şi nu de către utilizatori individuali, care lucrează izolat. B. În ceea ce priveşte cel de al doilea motiv de neconformitate, "Privitor la “Nu aţi respectat termenii şi condiţiile de licenţiere ale aplicaţiilor libere open-source desktop GIS şi server GIS ofertate de dvs. ca şi componente ale SISV”, autoritatea contractantă solicită respingerea argumentelor contestatoarei ca nefondate având în vedere următoarele considerente: Referitor la susţinerea contestatoarei "Autoritatea contractantă neagă dreptul nostru de a distribui aceste aplicaţii software deşi propunerea noastră tehnică respectă cerinţele din caietul de sarcini şi este în responsabilitatea noastra livrarea şi licenţierea corespunzătoare a aplicaţiilor solicitate", autoritatea menţionează că nimeni nu poate nega dreptul ofertantului de a distribui aceste aplicaţii software open-source precum cele ofertate, atât timp cât acesta respectă termenii şi condiţiile de licenţiere ale produselor pe care le distribuie. 22

Având în vedere zecile de tipuri de licenţiere a produselor software (GPL, LGPL, BSD etc), administrarea modalităţii de licenţiere poate fi confuză şi poate duce la greşeli cu efecte juridice nedorite. Aşa cum e specificat în comunicarea nr. 139494 din 31.10.2017, atunci când un operator economic decide dezvoltarea şi comercializarea unei soluţii software pe o platformă liberă, open-source, îşi asumă pe lângă beneficiul de a utiliza o aplicaţie gratuită, cu sursa deschisă, dezvoltată de voluntari din întreaga lume, şi obligaţiile ce îi revin în calitate de distribuitor al acelei soluţii libere, care derivă din condiţiile de licenţiere ale produsului software respectiv. Referitor la susţinerea contestatoarei "[…] propunerea noastră tehnică respectă cerinţele din caietul de sarcini […]", în propunerea tehnică a ofertantului, în matricea cerinţelor tehnice, la indexul 148, pag 41, referitor la cerinţa autorităţii contractante de la cap. B.3 Componentele SISV; infrastructura hardware; schema logică a sistemului; modalitatea de licenţiere: "[…] În ceea ce priveşte componentele SISV tip server de baze de date – SGBD (în cazul în care se oferă alt tip de SGBD decât cel pus la dispoziţie de autoritatea contractantă), aplicaţie desktop GIS şi aplicaţie server GIS, având în vedere diversitatea de aplicaţii informatice de acest gen şi a modalităţilor de licenţiere a acestora existentă în prezent pe piaţă, şi ţinând cont de faptul că există atât aplicaţii tip „open-source” cât şi aplicaţii comerciale (COTS) protejate prin drepturi de autor, nu dorim să restricţionăm modalitatea de licenţiere a acestora doar la o anumită categorie", contestatoarea a răspuns referindu-se doar la sistemul de gestiune a bazelor de date ofertat, respectiv PostgreSQL, şi nu şi la componentele SISV desktop GIS şi server GIS, după cum urmează: "În cadrul proiectului vor fi utilizate şi livrate mai multe componente de baze de date de tip server - SGBD, reprezentate prin servere PostgreSQL, sub licenţa open-source". Referitor la susţinerea contestatoarei "[…]este în responsabilitatea noastră livrarea şi licenţierea corespunzătoare aplicaţiilor solicitate", autoritatea contractantă susţine acelaşi lucru, şi anume faptul că era responsabilitatea ofertantului licenţierea corespunzătoare a aplicaţiilor ofertate, ceea ce contestatoarea nu a făcut. În ceea ce priveste afirmatia contestatarului "Deşi şi alte componente ale sistemului SISV sunt licenţiate absolut similar, în acest sens menţionăm baza de date PostgreSQL şi extensia PostGIS, autoritatea contractanta a considerat că în acel caz nu se încalcă termenii şi condiţiile de licenţiere", autoritatea contractantă specifică următoarele: Referitor la componenţa SISV SGBD ofertată, respectiv PostgreSQL, contestatoarea nu cunoaşte modalitatea de licenţiere a produsului pe care îl oferă, şi care nu este similară cu a produselor desktop GIS şi server GIS ofertate. Astfel, pe pagina produsului https://www.postgresql.org/about/ licence/ se specifică foarte clar faptul că aceasta nu este licenţiată GNU General Public License: "[…] Why not the GNU General Public License? 23

People often ask why PostgreSQL is not released under the GNU General Public License. The simple answer is because we like our license and do not want to change it.[…] " În traducere: "[…] De ce nu Licenţa publică generală GNU? Oamenii se întreabă adesea de ce PostgreSQL nu este lansat sub licenţa publică generală GNU. Răspunsul simplu este că ne place licenţa noastra şi nu vrem să o schimbăm […]". Prin urmare, din acest motiv autoritatea contractantă nu a considerat că în acest caz se încalcă termenii şi condiţiile de licenţiere specifice GNU General Public License (GPL). Referitor la componenta PostGIS, prezentată ca o extensie a PostgreSQL, se aplică aceaşi modalitate de licenţiere, şi din acest motiv nu a fost menţionată în comunicare în motivul de respingere a ofertei ca neconformă. Conform specificatiilor de pe site-ul produsului, http://postgis.net/, se constată că este, de asemenea, licenţiat GNU General Public License, deci ofertantul ar fi trebuit, într-adevăr, să respecte şi modalitatea de licenţiere a acestui produs, ceea ce însă nu a făcut, prin faptul că din propunerea sa tehnică nu reiese clar şi fără echivoc modalitatea în care a respectat condiţiile de licenţiere GNU General Public License (GPL): "De exemplu, dacă distribuiţi copii ale unui astfel de program, indiferent dacă o faceţi gratuit sau contra unei sume de bani, trebuie să cedaţi beneficiarilor toate drepturile pe care le aveţi dumneavoastră. Trebuie să vă asiguraţi că ei primesc, sau pot primi, codul sursă. În plus, trebuie să le arătaţi care sunt termenii în care primesc programul, pentru a şti care le sunt drepturile". Cu privire la afirmatia contestatorului că "Atât în oferta tehnică cât şi în răspunsurile noastre la sesiunile de clarificări solicitate nu au fost făcute afirmaţii care să contravină termenii şi conditiile de licenţiere ale aplicaţiilor, afirmaţiile autorităţii contractante nefiind susţinute în acest sens", autoritatea contractantă specifică faptul că nu a afirmat nicăieri că ofertantul ar fi făcut afirmaţii care să contravină termenilor şi condiţiilor de licenţiere ale aplicaţiilor, ci a susţinut faptul că nu a prezentat informaţii care să demonstreze faptul că a respectat termenii şi condiţiile de licenţiere ale aplicaţiilor ofertate pentru componentele SISV desktip GIS şi Server GIS. Referitor la afirmaţia privind ".... grava eroare de înţelegere şi interpretare a autorităţii contractante: la momentul ofertării, nu putem vorbi despre respectarea termenilor şi condiţiilor unei licenţe software fără să se fi produs livrarea/distribuirea efectivă a acesteia. Termenii şi condiţiile de licenţiere (date publice de altfel, puse la dispoziţia celor interesaţi), pe site-ul de specialitate citat de Autoritate sunt opozabile şi aplicabile începând cu data livrării/distribuirii aplicaţiilor. În acest sens, analiza făcută de autoritatea contractantă asupra termenilor şi condiţiilor de licenţiere este greşită deoarece arată clar că prevederile exemplificate se referă la momentul distribuirii aplicaţiilor", cât şi la cea conform căreia "[…] nu a fost materializată în documentaţia de atribuire printr-o cerinţă clară care să solicite prezentarea în oferta tehnică a tuturor drepturilor 24

legale precum şi a constrângerilor şi limitărilor legale pentru fiecare componentă software solicitată", autoritatea contractantă menţionează că la momentul ofertării, în propunerea tehnică, trebuiau specificaţi termenii şi condiţiile de licenţiere ale aplicaţiilor ofertate, conform cerinţelor din caietul de sarcini şi/sau conform obligaţiilor ce revin distribuitorului unei aplicaţii software, derivate din condiţiile de licenţiere ale acesteia, respectiv autoritatea contractantă trebuia informată asupra drepturilor pe care le are. Modalitatea de licenţiere GNU General Public License (GPL) specifică foarte clar ca obligatie a distribuitorului aplicaţiei respective către beneficiari, faptul că "trebuie să le arătaţi care sunt termenii în care primesc programul, pentru a şti care le sunt drepturile". Oferta primită din partea ofertantului este una comercială. Ofertantul se angajează, prin propunerea tehnică facută, că va dezvolta şi implementa niste aplicaţii software, bazate pe diferite tehnologii sau componente de aplicaţii open-source, pe care le va adapta cerinţelor particulare ale autorităţii contractante formulate în caietul de sarcini, rezultând astfel un produs propriu, pe care îl comercializează. De altfel, aşa cum specifică ofertantul în propunerea tehnică, în matricea cerinţelor tehnice la indexul 141 pag 38, sistemul informatic ofertat va include mai multe soluţii personalizate dezvoltate în cadrul acestui proiect, pe diverse tehnologii, pentru care vor fi dezvoltate suplimentar functionalităţi. Ceea ce ar putea să oprească o companie software să creeze propria versiune a unui produs bazat pe un produs open-source gratuit pe care l-a descărcat de pe internet, pe care apoi să îl comercializeze ca fiind propriul produs proprietar, o constituie prevederile din modalitatea de licenţiere a produselor open-source utilizate, care prevăd anumite obligaţii pentru compania respectivă. Contestatoarea nu a respectat aceste obligaţii, neinformând autoritatea contractantă despre termenii în care primeşte programul şi drepturile pe care le are, referitor la componentele SISV desktop GIS şi server GIS. În răspunsul ofertantului la solicitarea de clarificări nr. 100059/04.08.2017, înregistrat la Primaria Municipiului Constanţa sub nr. 103926 din 11.08.2017, la întrebarea nr 8, referitoare la prevederile din fişa de date pct.,IV.4.2., potrivit cărora ”...în cazul infrastructurii software ofertate se vor specifica numarul, tipul şi descrierea licenţelor software ofertate, ţinându-se cont de cerinţele specificate în caietul de sarcini.”, acesta a enumerat tehnologiile pe care le va utiliza în dezvoltarea şi implementarea produselor software ofertate, şi a specificat faptul că "produsele finale rezultate din integrarea tehnologiilor enumerate anterior […] beneficiază de aceleaşi drepturi", dar fără a le specifica. Nicăieri, în cadrul propunerii sale tehnice, precum nici în răspunsurile la întrebările de clarificare ale autorităţii contractante, ofertantul nu a informat autoritatea contractantă asupra drepturilor pe care le are şi nu a specificat clar, fără echivoc, faptul că va furniza codul sursă pentru componentele SISV desktop GIS şi server GIS, în conformitate cu obligaţiile pe care le avea, derivate din modalitatea de licenţiere a acestor produse. 25

Specificaţiile din propunerea tehnică reprezintă ceea ce oferă în fapt operatorul economic, acestea fiind analizate de autoritatea contractantă raportat la cerinţele din documentaţia de atribuire, dar şi la prevederi sau cerinţe legale în vigoare, şi pe baza acestora se decide dacă oferta este conformă sau nu cerinţelor. La momentul livrării, operatorul economic livrează ceea ce a ofertat, iar autoritatea contractantă primeşte, verifică, recepţionează şi plăteşte ceea ce a acceptat, conform propunerii tehnice a ofertantului. Din acest motiv, informarea de către ofertant a autorităţii contractante asupra acestui drept pe care aceasta îl are, derivat din cerinţele legale ale licenţierii, respectiv furnizarea codului sursă al componentelor SISV desktop GIS şi server GIS, trebuia făcută la momentul ofertării, şi nu la momentul livrării, ca o dovadă suplimentară a faptului că ofertantul a înţeles şi şi-a asumat respectarea modalităţii de licenţiere a produselor open-source ofertate. C. În ceea ce priveşte cel de al treilea motiv de neconformitate, "Privitor la ”Propunerea dvs. tehnică nu satisface în mod corespunzător cerinţa din caietul de sarcini specificată la cap. B.5. Garanţia sistemului informatic şi suportul tehnic în perioada de garanţie şi post garanţie, şi anume (…)” atoritatea contractantă solicită respingerea criticilor ca fiind nefondate, având în vedere următoarele considerente: Este nefondată afirmaţia contestatoarei potrivit căreia "În sensul asigurării garanţiei, nu am regăsit în cadrul documentaţiei de atribuire cerinţa de a prezenta un eventual acord prealabil cu producătorii aplicaţiilor oferite", întrucât autoritatea contractantă consideră că era sarcina ofertantului de a demonstra modalitatea în care poate să îndeplinească cerinţa privind garanţia sistemului informatic şi suportul tehnic garantat, prin orice mijloace de probă. Astfel, autoritatea contractantă precizează că: în cazul produselor comerciale sau COTS, acest suport tehnic garantat este oferit de fie de producător, fie în mod direct, fie prin intermediul distribuitorului autorizat, în timp ce în cazul produselor open-source, care nu au un producător anume, care să asigure un suport tehnic garantat al produselor respective, şi care să poarte o răspundere legală în acest sens, această cerinţă poate fi îndeplinită în mai multe moduri, în funcţie de cazul particular al fiecărui ofertant raportat la produsele pe care le oferă: - fie ofertantul declară că apelează la suportul comercial profesionist şi garantat, recomandat pe site-urile produselor respective; - fie ofertantul face parte din lista companiilor recomandate pentru suport tehnic profesionist si garantat, de pe site-urile produselor respective, pe baza experienţei sale şi a gradului de implicare în dezvoltarea şi îmbunătăţirea proiectelor open-source pe care acum le comercializează. Referitor la afirmaţia contestatoarei "garanţia sistemului şi suportul tehnic sunt oferite şi asumate de către ofertant şi nu de producătorul aplicaţiilor open source ofertate sau alţi furnizori de servicii comerciale găsiţi de autoritate pe site-urile aplicaţiilor open source ofertate", autoritatea contractantă face următoarele precizări: Garanţia unui produs, indiferent de natura acestuia, este oferită de producător şi nu de distribuitor. Furnizorii de servicii comerciale "găsiţi" de 26

autoritatea contractantă pe site-urile aplicaţiilor open source ofertate de contestatoare, sunt, conform precizărilor de pe site-urle respective, companii care s-au implicat în mod activ şi substanţial în dezvoltarea produselor respective. Astfel, pe site-ul produsului PostgreSQL ofertat pentru componenta SISV sistem de gestiune a bazelor de date, https://www.postgresql.org/ support/, se specifică faptul că "PostgreSQL has a wide variety of community and commercial support options available for users. The Community section of this website details the support options available to users from the PostgreSQL community, including mailing lists and IRC. And don't forget to read the FAQs and documentation. Commercial support is also available from one of the many companies providing professional services to the PostgreSQL community." Adică, în traducere "PostgreSQL dispune de o gamă largă de opţiuni comunitare şi comerciale disponibile pentru utilizatori. Secţiunea comunitară a acestui site detaliază opţiunile de asistenţă disponibile pentru utilizatorii din comunitatea PostgreSQL, inclusiv liste de discuţii şi IRC. Şi nu uitaţi să citiţi întrebările frecvente şi documentaţia. Sprijinul comercial este de asemenea disponibil de la una dintre numeroasele companii care oferă servicii profesionale comunităţii PostgreSQL". Pe site-ul produsului Geoserver ofertat de cotestatoare pentru componenta SISV sever GIS, http://geoserver.org/support/, se specifică în traducere: "Percepţia obişnuită despre misiunea software-ului open source este că răspunsurile din liste sunt tot ce puteţi obţine. Acest lucru este departe de a fi cazul, deoarece există o serie de companii care doresc să furnizeze sprijin comercial de calitate la costuri comerciale. Puteţi obţine un pachet de asistenţă care este la fel ca cel care vine cu orice software comercial, chiar să puteţi apela o persoană. O varietate de organizaţii pot asista direct la instalări, configuraţii, personalizări şi suport telefonic. Cei găsiţi pe această pagină au fost cei mai implicaţi în GeoServer, şi întrucât mai multe companii contribuie la GeoServer, reţeaua creşte. Acest model poate fi mult mai eficient decât un model comercial normal, deoarece plătiţi direct pentru ceea ce obtineţi, pe o piaţă deschisă. Principalii colaboratori sau contributori Organizaţiile listate aici sunt recunoscute ca fiind cele mai apropiate de dezvoltarea de bază a GeoServer-ului şi, ca atare, sunt de obicei cele mai bune pentru a va oferi suport tehnic. Ei sunt destul de aproape de codul de bază pentru a şti ce este posibil şi pentru a se asigura că orice îmbunătăţire care trebuie făcută pentru GeoServer se face în mod corect. Acest lucru va reduce la minimum riscul. Furnizori experimentaţi Furnizorii comerciali din această categorie nu au contribuit în mod direct la proiectul GeoServer, dar sunt de încredere ca organizaţii de încredere cu experienţa în jurul GeoServer. Aceştia sunt mai recomandaţi pentru cei care caută sprijin local şi pot deveni contribuabili principali. 27

Servicii adiţionale Oricine se poate adăuga aici ca pe cineva care oferă orice fel de serviciu legat de GeoServer. Odată ce sunt recunoscuţi ca membri valoroşi ai comunităţii, le vom actualiza la furnizori experimentaţi sau la colaboratori de bază." Pe site-ul produsului QGIS ofertat pentru componenta SISV Desktop GIS, http://www.qgis.org/ro/site/forusers/commercial_support.html, se specifică faptul că: "Aveţi de gând să folosiţi QGIS în compania sau organizaţia dumneavoastră, dar vă întrebaţi dacă este disponibil suportul tehnic comercial? Există o listă alfabetică, împărţită pe categorii, a contractorilor de sprijin. Notă: ne asumăm responsabilitatea pentru corectitudinea, siguranţa şi caracterul complet al informaţiilor furnizate numai pentru Colaboratorii principali." Dar contestatoarea nu se regăseşte în niciuna din listele de colaboratori/furnizori experimentaţi specificaţi şi recomandaţi pe site-urile produselor de mai sus, cum ar fi fost firesc să se regăsească, pe baza implicării, a contribuţiei proprii în dezvoltarea produselor respective, şi a experienţei şi nivelului de expertiză profesională pe care susţine că le deţine în privinţa produselor menţionate. Totodată, aşa cum în cazul aplicaţiilor comerciale garanţia şi suportul tehnic garantat se oferă contra-cost de către producătorul aplicaţiilor respective, în virtutea principiului tratamentului egal pentru toţi ofertanţii participanţi la prezenta procedură de achiziţie, această cerinţă trebuie să se aplice şi în cazul aplicaţiilor open-source, care, de asemenea oferă garanţie şi suport tehnic garantat comercial. Faptul că contestatoarea nu a apelat la aceste servicii comerciale garantate, profesionale, i-ar putea crea un avantaj comercial faţă de ceilalţi ofertanţi participanţi la prezenta procedură. Contestatoarea însă a afirmat faptul că va garanta suportul tehnic pentru sistemele open-source ofertate prin resurse proprii şi nu apelând la furnizori specializaţi pe platformele respective, recomandaţi pe site-urile produselor respective, care oferă condiţii ferme de garanţie şi suport şi care îşi asumă, conform obligaţiilor contractuale, implementarea şi mentenanţa acelor soluţii. În fişa de date a achiziţiei, la cap. III.2.3.a) Capacitatea tehnică şi/sau

profesională,

referitor

la

Cerinta

3: Programator/dezvoltator/arhitect de aplicaţii software în domeniul GIS/automatică/informatică pentru persoana/persoanele cu rol de programatori/dezvoltatori/arhitecţi de aplicaţii software tip GIS şi experţi IT în baze de date, la Modalitatea de îndeplinire se specifică faptul că "Ofertantul trebuie să declare în DUAE echipa de proiect care va lucra la dezvoltarea şi implementarea SISV; în acest sens va specifica numele şi rolul fiecărei persoane în cadrul proiectului". Referitor la susţinerea privind "nivelul de expertiză profesională şi capacitatea experţilor propuşi pentru implementare", autoritatea contractantă menţionează faptul că în DUAE depus de societatea ...., la cap. Diplome de studii şi calificări profesionale, se specifică membrii echipei

de

proiect,

dar

dl

...,

care

are

rolul

de 28

programator/dezvoltator/arhitect de aplicaţii software deţine numeroase calificări pe un cu totul alt tip de sistem IT tip GIS decât cel ofertat (respectiv, pe sistemul ESRI ArcGIS) iar din calificările prezentate pentru ceilalţi membrii ai echipei de implementare a proiectului nu reiese calificarea acestora şi expertiza profesională pe sistemele IT open-source ofertate în cadrul prezentei proceduri de achiziţie. Astfel, autoritatea contractantă a considerat faptul că ofertantul nu a oferit suficiente argumente care să susţină faptul că poate, prin resurse proprii, să ofere suport tehnic garantat pentru orice problemă de natură tehnică aparuta în funcţionarea produselor open-source ofertate, şi că va putea îndeplini fără echivoc toate cerinţele din caietul de sarcini de la cap. B.5 Garanţia sistemului informatic şi suportul tehnic în perioada de garanţie şi post-garanţie. D. Referitor la cel de al patrulea motiv de neconformitate, "Propunerea dvs. tehnică nu satisface în mod corespunzător cerinţa din fisa de date a achiziţiei de la cap. IV.4.1. Modul de prezentare a propunerii tehnice, respectiv: (…)” autoritatea contractantă solicită respingerea sustinerilor contestatoarei ca fiind nefondate, având în vedere următoarele considerente: Conform precizărilor din fişa de date de la cap. IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice, cerinţele au fost următoarele: "[…] Pentru utilajele şi echipamentele incluse în propunerea tehnică va prezenta fişele tehnice corespunzătoare, precum şi modalitatea de deţinere a echipamentelor respective (achiziţie, închiriere etc). Ofertanţii vor prezenta un rezumat al abordării propuse pentru execuţia contractului, cu prezentarea etapelor de derulare ale acestuia (se va urmări evidenţierea momentelor semnificative ale execuţiei proiectului în raport cu necesitatea atingerii rezultatelor). Ofertantii vor realiza descrierea aportului ferm în termeni de resurse materiale, tehnice, logistice şi informatice pe care se angajează să le pună la dispoziţie, în scopul susţinerii îndeplinirii contractului. Ofertanţii trebuie de asemenea să prezinte, ca parte a metodologiei, Graficul de execuţie al lucrărilor. Se va prezenta un plan detaliat de program pentru realizarea îndeplinirii obiectului contractului în conformitate cu metodologia de realizare a execuţiei lucrărilor şi timpul declarat de finalizare. Se va ataşa diagrama cu bare (Programul de execuţie) reflectând inclusiv intercondiţionalitatea activităţilor, precum şi detalierea activităţilor relevante, datele, alocarea de resurse de muncă şi utilaje, etc." În opinia autorităţii contractante este nefondată susţinerea, potrivit căreia aceasta a considerat neîndeplinită o cerinţă neregăsită în cadrul documentaţiei de atribuire, şi anume obligaţia ofertantului de a prezenta “aportul ferm în temeni de resurse umane pentru fiecare rol şi activitate componentă a planului detaliat de program al programului de execuţie (exemplu: câte echipe de teren formate din câte persoane, din câţi ingineri geodezi, câţi operatori culegere date, câţi silvicultori, etc., în funcţie de tipul fiecărei activităţi”. În susţinerea acestei afirmaţii autoritatea contractantă precizează că, din extrasul din fişa de date mai sus redat, rezultă că prin aceasta s-a 29

solicitat prezentarea unui plan detaliat de program şi a unui program de execuţie în care să se reflecte inclusiv intercondiţionalitatea activităţilor, precum şi detalierea activităţilor relevante, datele, alocarea de resurse de muncă şi utilaje, etc. Aceasta înseamnă că ofertantul trebuia să prezinte alocarea de resurse de muncă (sau resurse umane) şi de resurse materiale (adică echipamente, utilaje) în programul de execuţie, prin resurse de muncă (umane) înţelegându-se specificarea numărului de persoane (nenominalizate) care vor îndeplini un anumit rol în cadrul unei anumite activităţi, iar prin resurse materiale înţelegându-se specificarea numărului şi tipului de echipamente/utilaje utilizate în cadrul activităţii respective. În acest fel, era îndeplinită şi cerinţa din fişa de date de a prezenta aportul ferm de resurse pe care ofertantul se angajează să le pună la dispoziţie, în scopul susţinerii îndeplinirii contractului. Cerinţele din fişa de date trebuie interpretate în ansamblu şi nu singular, luate pe bucăţi. Faptul că într-o frază s-a solicitat prezentarea aportului ferm de resurse pe care se angajează să le pună la dispoziţie, în scopul susţinerii îndeplinirii contractului, iar în altă frază s-a solicitat alocarea de resurse pe tipuri de activităţi, nu înseamnă că ofertantul nu trebuia să prezinte care este aportul ferm de resurse pe care le-a planificat pentru activităţile componente ale planului detaliat de program şi ale programului de execuţie. Astfel, conform celor precizate şi prin comunicarea rezultatului, la cap. 3 Resurse folosite şi distribuirea lor pe activităţi din propunerea tehnică a contestatoarei, pag. 31, la cap. 3.1 Resurse umane, aceasta prezintă nişte denumiri de roluri (exemplu: Project Manager, Programator web, Programator GIS etc), iar pentru fiecare denumire de rol enumeră activităţile în care va participa acel rol, dar fără a specifica câte persoane va aloca efectiv pentru rolul respectiv, sau câte persoane vor fi implicate în activităţile enumerate. Apoi, la cap. 3.2 Echipamente, prezintă nişte denumiri de tipuri de echipamente (exemplu: PC/laptop, ruletă, dispozitiv mobil etc), iar pentru fiecare denumire de tip de echipament enumeră activităţile în care va participa acel tip de echipament, dar fără a specifica câte echipamente de acel tip va aloca efectiv, sau câte echipamente de acel tip vor fi utilizate în activităţile enumerate. Apoi, în Anexa 5 - Graficul Gantt, prezintă diagrama de bare a tipurilor de activităţi, fără a specifica alocarea de resurse. În ceea ce priveşte prezentarea fişelor tehnice corespunzătoare, precum şi modalitatea de deţinere a echipamentelor respective (achiziţie, închiriere etc), dar şi aportul ferm al acestora pe care se angajează să le pună la dispoziţie în scopul susţinerii îndeplinirii contractului, contestatoarea/ofertantul a specificat faptul că aceste informaţii au fost prezentate în DUAE, însă această afirmaţie nu este susţinută. Astfel, în DUAE prezentat de societatea ..., la cap Utilaje, instalaţii şi echipament

tehnic,

specifică

un

link http://tehnogis.ro/ index.php/ro/companie/echipament care duce la o pagină de internet unde sunt enumerate şi descrise o serie de echipamente, dar nu reiese de nicăieri care şi câte dintre acestea vor fi disponibilizate pentru îndeplinirea 30

prezentului contract şi care este modalitatea de deţinere (proprietate, închiriere etc). În DUAE prezentat de societatea ..., la cap Utilaje, instalaţii şi echipament tehnic prezintă o serie de instrumente de dezvoltare integrate de programe şi aplicaţii, un model de staţie de lucru şi monitor, dar fără a specifica numărul acestora. Astfel, contestatoarea nu specifică nicăieri în propunerea tehnică care este aportul ferm de resurse pe care se angajează ca le va pune la dispoziţie pentru îndeplinirea contractului. Nu reiese de nicăieri care este planul concret pe care şi l-a propus pentru îndeplinirea contractului (câte persoane şi de ce categorie sau rol, câte echipamente şi de ce tip, alocate în ce mod pe ce activităţi), plan care ar trebui să stea la baza fundamentării unui plan de execuţie a lucrărilor şi a unei oferte financiare realiste şi fezabile. În ceea ce priveşte afirmaţia "[…] autoritatea contractantă, nu a solicitat prezentarea aportului ferm în graficul de proiect", se specifică următoarele: La solicitarea de clarificări a autorităţii contractante nr. 100059/04.08.2017, respectiv: "6. Indicaţi şi clarificaţi unde anume în oferta dvs tehnică aţi răspuns cerinţei din fişa de date de la cap. IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice, respective, alocarea de resurse de muncă, utilaje în graficul de execuţie a lucrărilor şi modalitatea de deţinere a utilizajelor şi echipamentelor incluse în propunerea tehnică", Precum şi la solicitarea de clarificări a autorităţii contractante nr. 120954 /20.09.2017, respectiv: "4. Indicaţi şi clarificaţi unde anume în oferta dvs. tehnică aţi răspuns cerinţei din fişa de date de la cap. IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice, respectiv <[…] Ofertanţii vor realiza descrierea aportului ferm în termeni de resurse materiale, tehnice, logistice şi informatice pe care se angajează să le pună la dispozitie, în scopul susţinerii îndeplinirii contractului>". Ofertantul a răspuns, prin adresa nr. 103926 din 11.08.2017 şi, respectiv, prin adresa nr. 122925 din 26.09.2017 precizând faptul că "[…] din raţiuni de limitare fizică a spaţiului disponibil a fost aleasă această abordare, în graficul de execuţie fiind nominalizate activităţile definite în Metodologie şi întinderea acestora în timp, fiecărei activităţi nominalizate fiindu-i alocate corespondent resurse umane şi echipamente, asa cum au fost detaliate in cadrul Metodologiei prezentate". Prin urmare, a recunoscut această cerinţă întrucât nu a negat sau contestat solicitările autorităţii contractante de a prezenta aportul ferm şi alocarea de resurse de muncă, utilaje în graficul de proiect. E. În ceea ce priveşte cel de-al cincilea motiv de neconformitate "Propunerea dvs. tehnică nu satisface în mod corespunzător cerinţa din fişa de date a achizitiei de la cap. IV.3.6) şi din caietul de sarcini la cap. E., respectiv”: […] toată corespondenţa va fi redactată în limba română, la fel ca şi întocmirea ofertei de către ofertant, precum şi toate documentele care au legătură cu oferta”, autoritatea contractantă solicită înlăturarea 31

susţinerilor contestatoarei ca fiind nefondate, având în vedere următoarele considerente: Ofertantul avea obligaţia, potrivit art. 123 din HG nr. 395/2016, să respecte întocmai cerinţele din documentatia de atribuire. Cerinţa a fost foarte clar exprimată în fişa de date a achiziţiei de la cap. IV.3.6) şi din caietul de sarcini la cap. E., respectiv: "[…] toată corespondenţa va fi redactată în limba română, la fel ca şi întocmirea ofertei de către ofertant, precum şi toate documentele care au legătură cu oferta". Ofertantul a declarat că a luat la cunoştinţă de cerinţă, în propunerea tehnică, la indexul 487 din matricea cerinţelor tehnice, unde a specificat faptul că "Am luat la cunoştinţă de faptul că toată corespondenţa va fi redactată în limba română, la fel ca şi oferta, precum şi toate documentele care au legătură cu oferta". Totodată, la indexul 294 din matricea de conformitate, a specificat faptul că "o vedere de ansamblu asupra tuturor funcţionalităţilor oferite de QGis Desktop: QGis-2.14-UserGuide-ro.pdf", făcând trimitere la întreg manualul QGIS, parte integrantă din propunerea sa tehnică. Referitor la afirmaţia contestatoarei conform căreia "[…] am considerat că traducerile puse la dispoziţia autorităţii contractante sunt părţile relevante care se vor regăsi şi în documentatia finală solicitată. Restul documentaţiei componente a Manualului nu are relevanţă iar concluzia autorităţii este eronată în ceea ce priveşte importanţa părţilor rămase netraduse", se menţionează că a inclus, ca parte integrantă din propunerea tehnică, întreg manualul de QGIS - QGIS User Guide - de aprox. 422 de pagini, în limba engleză, pe care comisia de evaluare le-a listat şi le-a analizat în detaliu, conform atribuţiilor ce îi revin. În raport de prevederile din fişa de date cap. IV.3.6 şi de modalitatea în care contestatoarea a înţeles să întocmească oferta, autoritatea contractantă apreciază că, aceasta a depus oferta cu nerespectarea prevederilor art. 123 din HG nr. 395/2016. Prin adresa nr. 278/06.12.2017, înregistrată la Consiliu sub nr. 52290/07.12.2017, SC ... SRL formulează concluzii scrise în care solicită respingerea susţinerilor autorităţii contractante din cadrul punctului de vedere. 1. Privitor la invocarea inadmisibilităţii unor capete de cerere datorită necuprinderii acestora în cadrul notificării prealabile formulate, contestaorea învederează că momentul formulării notificării prealabile şi cel al formulării şi depunerii contestaţiei sunt diferite în timp, de la data notificării autorităţii contractante şi solicitarea remedierilor urmare a încălcărilor legislaţiei până la depunerea contestaţiei procesul de evaluare al ofertelor nu a fost suspendat. Constatarea netemeiniciei şi nelegalităţii deciziei emise de o autoritate contractantă se face de prima instanţă decidentă - în fapt de către Consiliu. Pe cale de consecinţă contestaţia atrage de la sine luarea în consideraţie a perioadei cuprinse între cele două acţiuni prevăzute în legislaţie şi separate, situate la perioade de timp diferite, în interiorul căreia procesul de evaluare a ofertelor nu se supendă. 32

Din contestaţie nu rezultă că s-ar fi atribuit competenţe de evaluare a ofertelor, completului. Analiza temeinică şi încadrarea legală a actului contestat şi pe cale de consecinţă decizia Consiliului de anulare a comunicării conduce la situaţia premisă de lege, încadrarea conformă a ofertei sale, repunerea în situaţia anterioară şi continuarea procedurii prin respectarea prevederilor legale incidente, adică acceptarea ofertei ca şi consecinţă logică la cele enunţate anterior. 2. Autoritatea contractantă înţelege să facă analiza susţinerilor contestatoarei procedând la scoaterea din context a unei părţi, eliminând astfel înţelesul complet al afirmaţiei. Astfel, autoritatea contractantă a ales să nu răspundă punctual la criticile formulate, încercând (din nou) să distragă atenţia de la problema semnalată în cadrul contestaţiei. 3. Privitor la recomadările făcute în documentul "Ghid de achiziţii software pentru instituţiile publice" (denumit în continuare Ghid), versiunea 1.0, disponibil pe https://www.anis.ro/programe/fihidachizitii/, prevederile şi recomandările formulate de grupul de specialişti emitenţi ai Ghidului nu contrazic cele susţinute şi arătate în contestaţie. Astfel, în capitolul referenţiat "3.6.15. Legal şi licenţiere" nu se regăseşte niciunde recomandarea/ formularea/solicitarea de a fi prezentată la data ofertării licenţa în întregul său. Contestatoarea arată că autoritatea nu a avut un mod unitar în cerinţele formulate arătând în explicaţiile funizate o logică contradictorie (se solicită când un mod general de abordare, când separat şi distinct, când cumulativ, când în ansamblu şi nu singular, luate pe bucăţi...). 4. Cu privire la argumentele invocate de către autoritatea contractantă cu privire la cerinţa „Să permită editarea simultană a datelor în regim tranzacţional" în continuare aceasta încearcă să argumenteze motivele invocate în raportul de evaluare prin noi afirmaţii contradictorii şi cerinţe care nu au fost solicitate în documentaţia de atribuire. Astfel autoritatea contractantă, în încercarea de a susţine argumentele iniţiale ce stau la baza respingerii ofertei tehnice, face afirmaţii care descalifică tehnic toate produsele Desktop GIS fie ele open source sau COTS (ex: ESRI ArcGIS Desktop inclusiv versiunea Pro): autoritatea contractantă afirmând: „Ofertantul nu s-a referit la capabilitatea aplicaţiei Desktop GIS în sine de a gestiona editarea simultană sau concurentă a datelor în regim tranzacţional la modul general, ci doar a datelor stocate în SGBD ofertat (PostgreSQL). Cerinţa ca „aplicaţia Desktop GIS să permită conexiunea la baze de date pentru citirea, selectarea şi analiza datelor şi editarea simultană a datelor" a fost specificată însă separat şi distinct în caietul de sarcini, ca o funcţionalitate distinctă a aplicaţiei." 5. Editarea simultană sau concurentă a datelor în regim tranzacţional la modul general, fără să fie în conjuncţie cu o baza de date şi cu referire strictă la datele şi utilizatorii din baza de date este o cerinţă imposibil de îndeplinit de către aplicaţiile soft Desktop GIS prin simplul fapt că datele de tip raster (exemplu imaginile satelitare sau aeriene), prin definiţie, nu pot fi editate simultan şi nici în regim tranzacţional. Mai mult, o gamă largă de formate de fişiere GIS nu pot fi editate simultan. Formatele de fişiere tip raster (exemplu: jpg, dxf, jpg, png, tif, bmp, shp), 33

altele decât cele de tip baza de date, nu conţin informaţii cu privire la utilizatori şi nu permit editarea simultană în mod tranzacţional aşa cum descrie autoritatea contractanta: " „[...] în acest context, editarea simultană în regim tranzacţional pentru aplicaţia desktop GIS înseamnă faptul că în cadrul sesiunii de editare este permisă editarea concurenţială a datelor spaţiale şi a atributelor asociate prin mecanisme de blocare a unei zone de lucru selectată de către utilizator. În acest sens, unui utilizator care încearcă să editeze obiecte spaţiale deja blocate în editare de către un alt utilizator, operaţia de editare nu îi va fi permisă decât după finalizarea operaţiei de către utilizatorul care se află deja în procesul de editare a datelor respective. În acest mod, prin mecanisme de blocare, se asigură faptul că nu se ajunge la o inconsistenţă a datelor." Autoritatea contractantă încearcă să inducă în eroare Consiliul motivând că în cazul unor modificări efectuate simultan asupra datelor, doar ultima rămâne în baza de date iar cealaltă se pierde, afirmaţie care contrazice cerinţa din caietul de sarcini, cerinţa "la modul general", "separat" si "distinct": „- Să permită vizualizarea istoricului tuturor modificărilor unei înregistrări, cu afişarea utilizatorului şi a datei modificării, şi să permită restaurarea unei înregistrări la una din versiunile anterioare." Atât în oferta tehnică cât şi în sesiunea demonstrativă autoritatea contractantă a considerat îndeplinită cerinţa respectivă prin care (pe scurt) s-a solicitat ca pentru fiecare modificare asupra datelor să se salveze în baza de date, „cine", „când" şi „ce" s-a modificat cu posibilitatea de a reveni la versiunea iniţială. Contestatoarea apreciază că este o încercare rău voită de a denatura precizările făcute în documentaţia tehnică a produsului ofertat, şi de altfel valabilă şi pentru restul produsele COTS de tip Desktop GIS (ex: ESRI ArcGIS Desktop inclusiv versiunea Pro), care precizează foarte clar că atunci când doi sau mai mulţi utilizatori salvează o modificare, în condiţiile în care nimeni nu poate garanta ordinea efectuării salvărilor, ultimul „are dreptate". Restul modificărilor fiind păstrate şi ele conform cerinţelor cu posibilitatea de a anula modificarea şi de a reveni la versiunea iniţială. Deşi, autoritatea contractantă respinge afirmaţiile contestatoarei, pe motiv că se referă la capabilităţile bazei de date în conjuncţie cu aplicaţia Desktop GIS, aceasta aduce un set de argumente citând chiar din literatura specifică bazelor de date. Autoritatea contractantă revine cu solicitări noi pentru aplicaţia Desktop GIS care nu au fost prezente în documentaţia de atribuire: „[...] trebuie să poată să acceseze şi alte tipuri de date, stocate în diverse alte medii, sau diferite fişiere partajate în reţea, [...]", „[...] În acest context, editarea simultană în regim tranzacţional pentru aplicaţia desktop GIS înseamnă faptul că în cadrul sesiunii de editare este permisă editarea concurenţială a datelor spaţiale şi a atributelor asociate prin mecanisme de blocare a unei zone de lucru selectată de către utilizator. În acest sens, unui utilizator care încearcă să editeze obiecte spaţiale deja blocate în editare de către un alt utilizator, operaţia de editare nu îi va fi permisă decât după finalizarea operaţiei de către 34

utilizatorul care se află deja în procesul de editare a datelor respective. În acest mod, prin mecanisme de blocare, se asigură faptul că nu se ajunge la o inconsistenţă a datelor." Se constată că afirmaţiile de mai sus nu pot face obiectul unui răspuns la o eventuală întrebare de clarificare care porneşte de la o simplă fraza, „Să permită editarea simultană a datelor în regim tranzacţional," precizată „la modul general", „separat" şi „distinct" şi prezintă un mecanism absolut nou, elaborat, care nu se regăseşte în caietul de sarcini. În cazul sistemelor informatice (geografice sau nu) nu poate fi vorba de o editare simultană şi concurentă a datelor în regim tranzacţional la modul general. Inclusiv în sursa citată de autoritatea contractantă (https://en.wikipedia.org/wiki/Transaction_processing) este specificat faptul că doar în anumite condiţii este posibilă procesarea tranzacţională a datelor: „Transaction processing is designed to maintain a system's Integrity (typically a database or some modern filesystems) in a known, consistent state, by ensuring that interdependent operations on the system are either all completed successfully or all canceled successfully." În traducere: „Procesarea tranzacţională are scopul de a menţine integritatea sistemului (de obicei o baza de date sau anumite sisteme de fişiere moderne) într-o stare de consistenţă, asigurând faptul că operaţiile independente din sistem sunt fie toate finalizate (executate) cu succes, fie toate revocate cu succes." (s.n.) Nu se poate astfel vorbi de mecanisme sau aplicaţii desktop care să asigure editarea simultană şi concurentă în regim tranzacţional în general, asupra oricărui tip de fişier utilizat. De asemenea nu este specificată în caietul de sarcini sau în solicitările ulterioare cerinţa că aplicaţia trebuie să blocheze o entitate în momentul editării de către un operator sau să genereze un mesaj care să avertizeze un alt operator asupra blocării unor entităţi, aceasta fiind o cale aleasă de anumite companii producătoare de software (ex: ESRI ArcGIS Desktop inclusiv versiunea Pro) pentru a reglementa opţional editarea simultană, nefiind în niciun caz un standard în materie de editare simultană a datelor, ci doar o metodă de a trata un caz particular. Deşi contestatoarea susţine că a ofertat un produs superior celui solicitat în caietul de sarcini, prin faptul că nu blochează utilizatorii să editeze simultan datele din baza de date, şi reţine toate modificările făcute de utilizatori, autoritatea contractantă deşi susţine că nu a solicitat un mecanism de blocare, revine şi cu alte exemple în acest sens: „Este o modalitate asemănătoare, în anumite privinţe, cu modul de lucru al aplicaţiei MS Word: când un utilizator încearcă să deschidă, în scopul editării, un fişier deschis deja de către un alt utilizator, aplicaţia nu îi permite decât acces read-only, fără posibilitatea de modificare, adică nu îi permite editarea decât după ce primul utilizator care a deschis fişierul a finalizat operaţiunile de editare şi a închis fişierul." Concluzia autorităţii contractante cum că „mecanismul de blocare a datelor este specific modului de lucru tranzacţional", prin exemplele şi 35

trimiterile făcute, demonstrează clar că se referă la mecanisme specifice bazelor de date. Autoritatea contractantă revine cu informaţii false, invocând o „sesizare" făcută de un utilizator, ocolind să răspundă obiecţiilor exprimate în contestaţie care la adresa web menţionată de autoritatea contractantă se specifică foarte clar că este vorba de o solicitare de funcţionalitate nouă: „Feature request #14717 Add locking abilities for concurrent project access" În traducere: „Solicitare de funcţionalitate#14717 Adăugarea unui mecanism de blocare pentru accesul concurent la datele unui proiect." Mai mult, aşa cum descrie situaţia acel utilizator: „Efectuarea de modificări este acum un proces dureros deoarece persoana care doreşte să făcă schimbări trebuie să ceară tuturor celorlalţi să afle cine altcineva este ocupat să facă schimbări înainte de a adăuga / rearanja straturi şi apoi salva proiectul fără a suprascrie altcineva." Este evident că utilizatorul vorbeşte clar şi fără echivoc de salvarea unui fişier de configurare al proiectului în care este salvată ordinea straturilor de hârta deschise şi în niciun caz de editarea datelor. Autoritatea contractantă denaturează într-o formă voit eronată traducerea sintagmei "change management" din afirmaţia „What QGIS needs is project level locking for change management" în „gestionarea editărilor/modificărilor" în loc de "gestiunea schimbărilor" cu privire la adăugarea sau rearanjarea straturilor de harta, ce pot proveni din diverse baze de date sau fişiere partajate în reţea şi în niciun caz la editarea datelor din acele straturi de hartă. Autoritatea contractantă reuşeşte să întărească afirmaţiile contestatoarei anterioare cu privire la prosusele ESRI: "dl Grama Bogdan Iile, care are rolul de programator/dezvoltator/arhitect de aplicaţii software deţine numeroase calificări pe un cu totul alt tip de sistem IT tip GIS decât cel ofertat (respectiv, pe sistemul ESRI ArcGIS. [...]" 6. Cu privire la critica autorităţii contractante potrivit căreia contestatoarea nu a respectat termenii şi condiţiile de licenţiere ale aplicaţiilor libere şi open source, desktop GIS şi server GIS, aceasta din urmă menţionează că autoritatea contractantă nu a răspuns punctual împotriva susţinerii privitoare la faptul că la data ofertării nu se poate vorbi de încărcarea termenilor şi condiţiilor de licenţiere pentru produse software ofertate şi nelivrate / nedistribuite. Toate exemplele de susţinere a afirmaţiilor autorităţii sunt referenţiate la momentul livrării distribuirii aplicaţiilor. 7. Cu privire la afirmaţiile autorităţii în legătură cu garanţia sistemului informatic şi suportul tehnic în perioada de garanţie şi post- garanţie, contestatoarea învederează că deşi a precizat că toate alegaţiile sunt specifice şi produselor COTS, autoritatea contractantă a ales să ignore criticile aduse. 36

În acest sens contestatoarea precizează că în documentul de licenţiere menţionat anterior la ARTICOLUL 3 GARANŢIILE LIMITATE ŞI EXONERĂRILE DE RĂSPUNDERE se menţionează "Compania Esri nu garantează că Produsele Esri sau operarea acestora de către Client va fi continuă, fără erori, tolerantă la greşeli sau în siguranţă în caz de avarie sau că toate neconformităţile pot fi, sau vor fi corectate"(QED) 8. Cu privire la afirmaţiile autorităţii în legătură cu modul de prezentare al propunerii tehnice, contestatoarea respinge afirmaţiile acesteia care pornesc de la indicaţia nematerializată în documentaţia de atribuire de a răspunde la cerinţele din fişa de date "Cerinţele din fişa de date trebuie interpretate în ansamblu şi nu singular, luate pe bucăţi.(...)" În final contestatoarea afirmă că urmare a accesului acordat de Consiliu în vederea studierii dosarului de achiziţie al procedurii, a constatat că criticile sale privitoare la modul subiectiv în care autoritatea contractantă a considerat să evalueze oferta sa au fost întru totul corecte şi reale. Deşi în cadrul "dosarului achiziţiei publice" a regăsit doar procese verbale de analiză a ofertelor tehnice depuse de ofertanţi în cadrul procedurii, a constatat că procedând la încălcarea prevederilor art. 2 din Legea nr. 98/2016, analiza ofertei admisibile s-a făcut cu nerespectarea cerinţelor formulate în fişa de date privitoare la elaborarea matricii cerinţelor tehnice şi modul de îndeplinire a cerinţelor. În acest sens, verificarea conformităţii unor cerinţe s-a făcut prin trimiteri la multiple pagini neconsecutive care ar indica faptul că nu s-a răspuns punctual la fiecare cerinţă aşa cum a fost solicitat sub formă de matrice/tabel. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 52524/08.12.2017, ..., în calitate de autoritate contractantă formulează concluzii scrise în care solicită respingerea contestaţiei depusă de SC ... SRL ca nefondată şi pe cale de consecinţă, menţinerea actelor emise de aceasta ca fiind temeinice şi legale, reiterând în susţinerea solicitărilor sale, cele precizate anterior în cadrul punctului de vedere. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitaţie deschisă online privind atribuirea contractului de servicii având ca obiect „Elaborarea registrului local al spaţiilor verzi din municipiul Constanţa”. În acest sens a elaborat documentaţia de atribuire aferentă şi a publicat în SEAP anunţul de participare nr. ..., valoarea estimată a procedurii fiind de 3.118.238 lei. Ca urmare a depunerii în SEAP a documentației de atribuire, s-au depus în SEAP oferte din partea a 11 operatori economici, iar în urma evaluării propunerilor tehnice, un singur operator a trecut în etapa evaluării propunerii financiare, oferta contestatoarei fiind respinsă ca neconformă, fapt care a determinat depunerea prezentei contestații. Autoritatea contractantă invocă excepția inadmisibilităţii contestației, sub 2 aspecte: -primul se referă la identitatea dintre capetele de cerere din notificarea prealabilă și cele din contestația depusă; 37

-cel de-al doilea vizează capătul de cerere privind acceptarea ofertei depuse de SC ... SRL ca fiind conformă, pe considerentul că, potrivit dispoziţiilor legale incidente în materia achiziţiilor publice, verificarea admisibilităţii unei oferte şi declararea acesteia ca fiind admisibilă/inacceptabilă/neconformă este atributul exclusiv al comisiei de evaluare. Consiliul va respinge excepția inadmisibilității contestației în legătură cu ambele aspecte formulate de autoritatea contractantă. Astfel, în legătură cu primul aspect invocat, chiar dacă aparent, capetele de cerere din notificarea prealabilă și din contestație sunt formulate diferit, în realitate, acestea vizeză același lucru, respectiv contestatoarea, nemulțumită de respingerea ofertei sale, solicită anularea măsurii dispuse de autoritatea contractantă și reevaluarea ofertei sale. În ceea ce privește cel de-al doilea aspect sub care este invocată inadmisibilitatea, Consiliul reține că nicăieri în conținutul contestației nu se solicită acceptarea ofertei depuse de SC ... SRL ca fiind conformă de către Consiliu, așa cum în mod greșit susține autoritatea contractantă, ci se solicită doar acceptarea acestei oferte, Consiliul urmând a interpreta solicitarea în sensul legii și în contextul întregii contestații, respectiv obligarea autorității contractante la stabilirea conformității ofertei sale. Pe fondul contestației, Consiliul reține că primul motiv de respingere ca neconformă a ofertei contestatoarei se referă la neîndeplinirea cerinței prevăzută la cap. B.7.3 Aplicație Desktop GIS, și anume ,,să permită editarea simultană a datelor în regim tranzacţional", respectiv componenta SISV aplicaţie Desktop GIS ofertată de contestatoare, bazată pe produsul liber şi open - source desktop QGIS1, nu îndeplineşte cerinţele tehnice şi funcţionale specificate în caietul de sarcini, respectiv nu permite şi nu gestionează accesul concurent la date". În legătură cu acest aspect, contestatoarea menţionează că propunerea sa tehnică satisface în mod corespunzător cerinţa din caietul de sarcini specificată la cap. B.7.3 Aplicaţie desktop GIS, în oferta sa tehnică, la pagina 87, a fost indicat în mod clar produsul ofertat: produsul desktop, liber şi open-source, QGIS, iar la pagina 95, conform cerinţei „Să permită editarea simultană a datelor în regim tranzacţional," contestatoarea a răspuns astfel: „Aplicaţia desktop GIS ofertată va asigura editarea simultană a datelor în regim tranzacţional. QGIS asigură editarea datelor spaţiale şi non-spaţiale stocate în baza de date PostgreSQL utilizată în acest sistem informatic, editare ce poate fi realizată simultan de mai mulţi utilizatori, în regim tranzacţional. Toţi utilizatorii cu drepturi de acces şi editare conferite se vor putea conecta la baza de date, încărca o anumită tabelă în QGIS, efectua editări asupra datelor încărcate şi salvate apoi, la cerere, tranzacţional. Pentru exemplificare: QGIS-2.14-UserGuide-ro.pdf, pag. 79" Verificând la pagina indicată de contestatoare în oferta sa, pag. 79 din QGIS-2.14-UserGuide-ro.pdf, Consiliul observă că, într-adevăr, la pagina respectivă nu se găsesc informațiile solicitate în documentația de atribuire. În urma solicitării de clarificări nr. 12094/20.09.2017, contestatoarea a depus această pagină tradusă, dar, așa cum a sesizat și autoritatea 38

contractantă, nu rezultă editarea simultană a datelor în regim tranzacțional. Autoritatea contractantă, încercând să lămurească acest aspect, a verificat în continuare respectiva cerință, prin compararea informațiilor din alte paragrafe ale QGIS USER GIDE, observând că la pagina 163 se menționează, la Editări concurente, că "această versiune de QGIS nu sesizează dacă altcineva editează o entitate în acelaşi timp cu dvs. Vor fi păstrate doar datele salvate de ultima persoană." Cum dovedirea îndeplinirii cerinței este o obligație a ofertanților, autoritatea contractantă solicitând clarificări pe acest aspect, iar ofertanta nu a fost în măsură să le furnizeze, Consiliul reține că acest motiv de respingere a fost stabilit în mod corect de autoritatea contractantă. Astfel, este complet irelevantă posibilitatea editării simultane a acelorași date în sistem, din moment ce editorii (cu drepturi de modificare a datelor) nu știu unul de altul, respectiv nu cunosc faptul că un alt editor operează asupra acelorași date pe care și el le modifică, fiind cert că, și în ipoteza în care, așa cum susține contestatoarea, nu ar exista o astfel de solicitare expresă în documentația de atribuire, această facilitate a fost oferită de contestatoare, ea însăși declarând că ,,Toţi utilizatorii cu drepturi de acces şi editare conferite se vor putea conecta la baza de date, încărca o anumita tabela în QGIS, efectua editări asupra datelor încărcate şi salvate apoi, la cerere, tranzacţional’’, pentru ca din documentele depuse în dovedirea cerinței, să nu rezulte posibilitatea tuturor operatorilor de a salva date, și mai mult, nici să nu cunoască faptul că un alt utilizator cu drepturi de acces şi editare face modificări asupra poziției la care el lucrează. Temerea autorității contractante referitoare la conflictele care pot să apară în lipsa capabilităţii aplicaţiei informatice Desktop GIS de a gestiona corespunzător accesul concurent/simultan la date, în regim tranzacţional este justificată, fiind, întradevăr, posibilă oricare dintre variantele expuse: ,,utilizatorul X citeşte un set de date în scopul editării/modificării acestuia; - utilizatorul Y citeşte acelaşi set de date în scopul editării/modificării acestuia; - utilizatorul Y efectuează modificările şi salvează datele, înaintea utilizatorului X; - utilizatorul X efectuează propriile lui modificări, fără a avea cunoştinţă de modificările salvate între timp de utilizatorul Y, şi salvează datele cu propriile modificări, după ce au fost salvate de utilizatorul Y; Ambii utilizatori (X şi Y) rămân cu convingerea falsă că au efectuat modificările necesare asupra datelor; - toate modificările făcute de utilizatorul Y sunt pierdute, deoarece au fost suprascrise cu setul de date modificat de utilizatorul X. Utilizatorul Y nu are cunoştinţă despre acest lucru (şi nici utilizatorul X), decât atunci când va consulta setul de date şi va constata că nu au fost salvate modificările pe care le-a efectuat, şi că datele au fost modificate de altcinevă’’. Prin urmare, susținerile contestatoarei la acest prim punct din contestația depusă contravin propriei oferte, fiind cert că nu se pot salva toate datele, din moment ce utilizatorii nu știu unul de altul, respectiv nu cunosc că datele pe care le modifică, sunt, în același timp, modificate, 39

existând o evidentă neconcordanță între cele declarate și cele dovedite. Prin urmare, Consiliul va respinge această primă critică formulată de contestatoare. În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de respingere a ofertei contestatoarei invocat de autoritate, respectiv "Nu aţi respectat termenii şi condiţiile de licenţiere ale aplicaţiilor libere open-source desktop GIS şi server GIS ofertate de dvs. ca şi componente ale SISV", contestatoarea arată că autoritatea contractantă neagă dreptul său de a distribui aceste aplicaţii software, deşi propunerea tehnică respectă cerinţele din caietul de sarcini şi este în responsabilitatea sa livrarea şi licenţierea corespunzătoare a aplicaţiilor solicitate și că "[…]este în responsabilitatea noastră livrarea şi licenţierea corespunzătoare aplicaţiilor solicitate". Autoritatea contractantă arată că societatea contestatoare, în oferta sa, nu s-ar fi referit la toate componentele sistemului, deci nu a declarat că oferă licențe pentru fiecare componentă. Contestatoarea susține că şi alte componente ale sistemului SISV sunt licenţiate absolut similar, în acest sens fiind baza de date PostgreSQL şi extensia PostGIS, și nu înţelege cum a considerat autoritatea contractantă că în aceste cazuri nu se încalcă termenii şi condiţiile de licenţiere. Consiliul constată că în propunerea tehnică a contestatoarei, în matricea cerinţelor tehnice, la indexul 148, pag 41, referitor la cerinţa autorităţii contractante de la cap. B.3 Componentele SISV; infrastructura hardware; schema logică a sistemului; modalitatea de licenţiere: "În ceea ce priveşte componentele SISV tip server de baze de date – SGBD (în cazul în care se oferă alt tip de SGBD decât cel pus la dispoziţie de autoritatea contractantă), aplicaţie desktop GIS şi aplicaţie server GIS, având în vedere diversitatea de aplicaţii informatice de acest gen şi a modalităţilor de licenţiere a acestora existentă în prezent pe piaţă, şi ţinând cont de faptul că există atât aplicaţii tip „open-source” cât şi aplicaţii comerciale (COTS) protejate prin drepturi de autor, nu dorim să restricţionăm modalitatea de licenţiere a acestora doar la o anumită categorie", contestatoarea a răspuns referindu-se doar la sistemul de gestiune a bazelor de date ofertat, respectiv PostgreSQL, şi nu şi la componentele SISV desktop GIS şi server GIS, după cum urmează: "În cadrul proiectului vor fi utilizate şi livrate mai multe componente de baze de date de tip server - SGBD, reprezentate prin servere PostgreSQL, sub licenţa open-source". Consiliul reține că și acest motiv de neconformitate a fost corect stabilit de autoritatea contractantă. Este culpa contestatoarei că nu s-a referit la licențierea tuturor componentelor sistemului, iar solicitarea de clarificări și permisiunea acordată operatorului de a-și completa propunerea tehnică cu modalitatea de licențiere a tuturor componentelor sistemului, ar echivala cu modificarea propunerii tehnice. Licențierea este un element de bază în orice procedură de astfel de servicii, prin urmare, chiar dacă lipsurile respective nu ar reprezenta o sumă semnificativă din valoarea ofertei, nu ar putea fi încadrat în categoria erorilor materiale sau abaterilor tehnice minore. Este cert că este în responsabilitatea operatorilor livrarea şi licenţierea corespunzătoare aplicaţiilor solicitate, 40

dar acest aspect nu poate fi lăsat la întâmplare, referirile la licențe fiind obligatorii în orice contract de acest gen. În condiţiile date, cercetarea de către Consiliu a celorlalte motive din contestație este de prisos, acestea neputând schimba situaţia ofertei contestatoarei, în sensul transformării acesteia în una admisibilă. Astfel cum s-a statuat irevocabil în decizia civilă nr. 2514 din 30 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, "nu are nicio relevanţă că autoritatea a declarat oferta petentei ca neconformă pentru şase motive şi doar unul dintre cele şase a fost reţinut de Consiliu sau de instanţă, deoarece şi un singur motiv, dacă este întemeiat, poate duce la constatarea ofertei ca neconformă." Similar, în decizia civilă nr. 1117 din 19 mai 2011, aceeaşi instanţă a reţinut că: „În mod judicios Consiliul a apreciat că, găsind întemeiat un singur motiv de respingere ca inacceptabilă a ofertei petentei, nu se mai impune analizarea şi a celorlalte, câtă vreme cel analizat este apt prin el însuşi a conduce la concluzia că oferta este inadmisibilă. Evident, în acest context, analizarea celorlalte motive ale contestaţiei se constituia într-un demers inutil soluţionării cauzei deduse judecăţii.” Totodată, în decizia civilă nr. 129 din 14 ianuarie 2013, instanţa a consemnat: „Atât timp cât oferta este declarată inacceptabilă pentru neîndeplinirea unei singure cerinţe de calificare, chiar dacă le îndeplineşte pe toate celelalte, ar fi fost inutil ca, Consiliul, să analizeze şi restul motivelor invocate în cuprinsul contestaţiei, vizând alte cerinţe de calificare cu privire la care autoritatea contractantă a reţinut că nu au fost îndeplinite, un asemenea demers nemaiprezentând niciun interes pentru contestatoare.” Mutatis mutandis, oferta fiind în mod corect stabilită neconformă pentru două specificații, este de prisos analiza și a celorlalte motive invoate de autoritatea contractantă. Potrivit art. 137 alin. (3) din HG nr. 395/2016, ,,În condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini’’ Prin urmare, Consiliul reține că autoritatea contractantă a stabilit în mod corect neconformitatea ofertei contestatoarei. În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestaţia formulată de SC ... SRL în contradictoriu cu ... Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestaţia formulată de SC ... SRL în contradictoriu cu .... Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. 41

PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... Redactată în 4 (patru) exemplare, conţine 41 (patruzeci și una) pagini. 42