Decizie CNSC BO2018_6276

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, București, cod poștal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 și +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ......... / ......... / ......... Data: ......... Prin contestația nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./ ........., depusă de SC ......... SA, cu sediul în ........., ........., ........., CUI ........., număr de înregistrare în registrul comerțului ........., reprezentată de domnul ......... - director general, privind procedura de licitație deschisă pentru încheierea unui acord-cadru de ........., cod CPV 50850000-8, cu data-limită de depunere a ofertelor 06.10..........,

organizată

de

.........,

cu

sediul în ........., ........., ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat anularea rezultatului procedurii de atribuire și reevaluarea ofertei desemnată câștigătoare. La

08.01.2018,

SC

.........

SRL,

cu

sediul în ........., ........., ........., ........., ........., ........., ........., CUI ........., număr de înregistrare în registrul comerțului ........., reprezentată legal de domnul ......... și convențional de doamna avocat …., cu adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură în ........., ........., ........., a înaintat Consiliului cererea de intervenție nr. ........./11.01.2018, prin care solicită respingerea contestației, ca neîntemeiată, și plata cheltuielilor de judecată. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: 1

Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul SC ......... SA reclamă decizia autorității contractante ......... de a desemna câștigătoare, în cadrul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, oferta depusă de SC ......... SRL, cu un tarif mediu ponderat de 16,44 lei, fără TVA, și o valoare totală de 2.835.100 lei, fără TVA, reprezentând 72,50% din valoarea estimată de autoritate. Invocând art. 210 alin. (1) din Legea 98/2016 și art. 136 alin. (1) și (2) din normele anexate Hotărârii Guvernului nr. ........./2016, contestatoarea susține că membrii comisiei de atribuire, deși au solicitat clarificări, s-au limitat la a consemna că oferta declarată câștigătoare „nu întrunește caracteristicile unui preț neobișnuit de scăzut”. Pe lângă tariful de 8,735 lei/oră pentru manoperă reieșit din Hotărârea Guvernului nr. 1/......... pentru stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată, în componența fiecărui tarif intră și alte cheltuieli care, în speță, nu pot fi rezultatul liberei concurențe pe piața de profil, deoarece: - salariul minim pe economie s-a majorat de cel puțin două ori față de prețurile luate ca etalon de autoritate; - în viitorul contract de „reparații” se utilizează în cea mai mare parte munca calificată (sudori, tâmplari, lăcătuși mecanici, vopsitori etc), al cărei preț este superior celui pentru munca necalificată; - prețul materialelor utilizate pentru reparații s-a majorat. Oferta SC ......... SRL este neconformă întrucât „are un preț/cost neobișnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/ prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini”, situație care necesită remediere, deoarece aduce atingere drepturilor SC ......... SA și este de natură a prejudicia interesul public căruia se adresează viitorul acord-cadru. Din cuprinsul raportului procedurii rezultă că ofertantul câștigător a ofertat, în realitate, un preț mai mare decât cel al SC ......... SA, respectiv 3.373.769 lei, față de 3.323.131 lei. SC ......... SA a criptat în SEAP valoarea cu TVA, în locul celei fără TVA, iar autoritatea i-a solicitat clarificări asupra prețului, ceea ce depășește cadrul legal, creându-i-se ofertantului în mod artificial posibilitatea de a modifica prețul criptat în SEAP. Potrivit art. 122 din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. ........./2016: (1) La momentul finalizării licitației electronice, sistemul informatic va pune la dispoziția autorității contractante clasamentul ......... ca urmare a derulării acestei faze, determinat prin luarea în considerare a ofertelor finale introduse de ofertanții participanți și pe baza criteriului de atribuire specificat în fișa de date a achiziției. 2

(2) Cu privire la prețul final ......... în urma licitației electronice nu se mai pot cere clarificări decât cu privire la justificarea prețului neobișnuit de scăzut ofertat, fără a se permite însă modificarea acestuia. Aceste reguli sunt aplicabile, din punct de vedere tehnic, oricărei proceduri desfășurate online. Evaluarea trebuia realizată în raport de prețurile care figurează în SEAP, art. 134 alin. (7) nefiind incident în speță. Este aplicabil art. 134 alin. (9) lit. c) din norme și nu se poate reține modificarea prețului criptat în SEAP drept viciu de formă sau omisiune/abatere. În punctul său de vedere nr. AR/245/04.01.2018 asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. 410/05.01.2018, autoritatea contractantă susține, în apărare, că a depus toate diligențele pentru evaluarea ofertelor. A solicitat clarificări ambilor ofertanți cu privire la constituirea tarifelor unitare ofertate pentru fiecare operațiune în parte. Analizând răspunsurile la solicitările de clarificări transmise de către SC ......... SA cu adresa nr. COM/Ead 865/30.10.......... și de către SC ......... SRL cu adresa nr. 110/27.10.........., comisia de evaluare a constatat că, în ceea ce privește modul de constituire/fundamentare a tarifelor unitare ofertate pentru fiecare operațiune în parte, ambii ofertanți au prezentat tarifele orare pentru manoperă cu respectarea tarifului de 8,735 lei/oră prevăzut pentru manoperă de Hotărârea Guvernului nr. 1/.......... De asemenea, ținând seama că tarifele unitare ofertate de către ambii operatori economici au fost constituite/fundamentate din următoarele elemente de cost: cheltuieli directe, respectiv materiale, manoperă, amortizare/obiecte de inventar/utilaj, transport, virament salarii, cheltuieli indirecte, cheltuieli generale, profit și TVA, precum și alte cheltuieli, respectiv CAS, șomaj, sănătate, fond accidente, fond garantare, fond unic de sănătate, comisia a constatat că ofertele nu întrunesc caracteristicile unui preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu serviciile ce urmează a fi prestate, apreciind că nu sunt incidente prevederile art. 210 din Legea nr. 98/2016, tarifele unitare fiind justificate în mod corespunzător de către ambii operatori economici. Comisia a constatat că SC ......... SRL a criptat în SEAP valoarea ofertei cu TVA inclus, respectiv 3.373.769 lei, în loc de valoarea fără TVA, respectiv 2.835.100 lei, cum a fost stabilită în documentele de fundamentare a prețului ofertat, respectiv a formularului de ofertă postat în SEAP. A cerut clarificări și a luat act de răspunsul cu privire la inadvertența sesizată, în sensul că este rezultatul unei erori umane și că a fost criptată valoarea ofertei financiare conform acordului-cadru, cu TVA inclus, respectiv suma de 3.373.769, iar „valoarea totală a ofertei financiare în lei, fără TVA, pentru cantitățile maxime prevăzute pentru acordul cadru este 3

de 2.835.100 lei, fără TVA, cum este prevăzută și în anexa nr. 1, iar oferta respectivă este menținută conform formularului de ofertă”. Pe cale de consecință, a decis să accepte prețul real și corect al ofertei, cum a fost prevăzut în documentele de fundamentare a propunerii financiare (formularul nr. 4 și anexele la acesta) depuse pe platforma SEAP. După aplicarea criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut”, constituit din tariful mediu ponderat cel mai scăzut, comisia a procedat la întocmirea clasamentului intermediar și la finalizarea evaluării prin raportul procedurii nr. 99094/06.12........... În cererea de intervenție înregistrată la Consiliu cu nr. ........./ 11.01.2018, SC ......... SRL arată că, în calitate de ofertant câștigător, justifică un interes legitim, născut și actual de a interveni în procedura administrativ-jurisdicțională. Motivele invocate de către SC ......... SA sunt fie interpretări trunchiate ale legislației în materie, fie critici nefondate aduse ofertei SC ......... SRL, cu ignorarea deficiențelor propriei oferte. Încadrarea prețului ca fiind neobișnuit de scăzut este atributul exclusiv al comisiei de evaluare, care a cerut, ambelor societăți, clarificări cu privire la prețul ofertat și, din analiza răspunsurilor primite, a ......... că ambele societăți au tarife care respectă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1/.......... Contrar susținerilor nedovedite ale contestatoarei, autoritatea a analizat și structura tarifului propus, respectiv elementele componente ale acestuia, costul fiecărei operațiuni, și a constatat că niciuna dintre oferte nu are preț neobișnuit de scăzut în raport cu serviciile ce fac obiectul acordului-cadru, nefiind incidente prevederile art. 210 din Legea nr. 98/2016. Prețul mai mare al SC ......... SRL este rezultatul faptului că s- a criptat, din eroare, în SEAP, valoarea cu TVA, în loc de valoarea fără TVA, aspect care rezultă, fără echivoc, din formularul de ofertă și toate anexele acestuia. Este, în mod evident, vorba despre o eroare umană, scuzabilă, dată fiind complexitatea ofertei și funcționarea greoaie a SEAP. Pentru a evita orice confuzie, comisia de evaluare a solicitat clarificarea neconcordanței între prețul din ofertă și anexe și prețul criptat în SEAP, explicându-i-se faptul că este vorba despre o eroare umană, scriptică. Autoritatea a luat în considerare prețul corect, iar nu pe cel ......... din eroarea evidentă de criptare a prețului. După studierea actelor aflate la dosarul cauzei, SC ......... SA a formulat concluziile scrise nr. COM/E54/23.01.2018, înregistrate la Consiliu cu nr. 3214/23.01.2018, în care menționează că, în raportul procedurii, comisia de evaluare nu a prezentat niciun argument tehnic sau legal față de prețul ofertat (comparații cu prețuri existente pe piață, preturi istorice etc). În anexa nr. 3 a notei 4

privind stabilirea valorii estimate a acordului-cadru se poate observa că, în unele cazuri, tarifele de referință sunt și de 3 ori mai mari decât cele din oferta SC ......... SRL. De exemplu: - tariful pentru operațiunea B1. Recondiționarea elementelor de beton degradate sau distruse în anexa nr. 3 a caietului de sarcini este 45 lei/oră, iar în oferta SC ......... SRL 12 lei/oră; - la B3, în anexă este 35 lei/mp, iar în oferta SC ......... SRL 20 lei/mp (57,14% din preț estimat); - la B5, în anexă este 38 lei/oră, iar în oferta SC ......... SRL 15 lei/oră (39,47% din tarif estimat); - la B6, în anexă este 24 lei/kg, iar în oferta SC ......... SRL 13 lei/kg (54,17% din tarif estimat); - la C1, în anexă este 24 lei/oră, iar în oferta SC ......... SRL 12 lei/oră (50% din tarif estimat). Comisia de atribuire nu a considerat necesară lămurirea modului de calcul al acestora. Avea obligația să facă aplicarea art. 136 din normele din Hotărârea Guvernului nr. ........./2016, respectiv să se raporteze în analiză la „prețurile pieței”, lucru care nu s-a întâmplat. Membrii comisiei s-au limitat la a aprecia că sunt respectate prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1/......... privind stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată de 8,735 lei/oră. Această concluzie este departe de a fi suficientă pentru demonstrarea sustenabilității și realității tarifului mediu ponderat ofertat de SC ......... SRL. Prețurile ofertate nu conțin numai manopera (materialele proprii sau de la furnizori, costurile implicate de utilajele și auto folosite în condițiile de calitate impuse de caietul de sarcini etc.), singurul element ce a fost cu adevărat analizat, ci și alte elemente de cost, care nu pot fi justificate nici măcar prin raportare la prețurile identificate de autoritate la întocmirea documentației de atribuire. Exemplu: Tarif B1 - recondiționarea elementelor din beton degradate sau distruse - 12 lei/oră. Plecând de la salariul minim de 8,735 lei/oră, la care se adaugă cotele aferente manoperei (CAS, șomaj, sănătate etc = 22,879%), se ajunge la un minim pentru manoperă de 10,734 lei/ oră. Daca scădem din tariful ofertat de 12 lei/oră, valoarea minimă a manoperei (pentru un muncitor necalificat) rămân 1,266 lei/oră, valoare insuficientă pentru acoperirea celorlalte cheltuieli obligatorii: minim de materiale (adeziv, ciment, apa, șmirghel etc), transport din sau în teren, echipament de lucru, materiale igienico-sanitare, cheltuieli indirecte și profit. Similar este cazul celorlalte articole menționate mai sus. Totodată, în evaluarea propunerii tehnice a SC ......... SRL, comisia a consemnat cerința privind deținerea unui punct de lucru ca îndeplinită prin prezentarea unui contract de închiriere la adresa 5

str. Dobrogei FN din comuna Sânpetru, deși cerința din caietul de sarcini era „punct de lucru pe raza Municipiului .........”. Mai mult, nu s-au solicitat niciun fel de lămuriri cu privire la reflectarea în tarif a costului suplimentar al transportului în afara municipiului ......... al elementelor de mobilier care necesită reparații. În această situație, tariful ofertat trebuie să cuprindă atât chiria spațiului, cât și consumul

de

combustibil

necesar

deplasării personalului/materialelor/pieselor de mobilier de la ......... la Sânpetru și înapoi. Pentru personalul specializat (sudori, lăcătuși mecanici, vopsitori, tâmplari) costurile de manoperă sunt superioare tarifului minim luat în calcul de comisia de evaluare (Hotărârea nr. 1/.........). Mai mult, ofertantul declară că „va dispune de personalul minim care va fi împărțit în cel puțin două echipe în teren, iar o echipă va fi compusă din cel puțin patru persoane”, costuri care nu se regăsesc în tarifele pe activitate propuse de SC ......... SRL. Nicio clarificare nu a fost necesară nici în această privință, în opinia comisiei de evaluare simpla declarație a ofertantului a fost suficientă, deși prețul ofertat pentru activitățile corespondente abia acoperă manopera pentru un singur muncitor, și acela necalificat. În ceea ce privește împiedicarea accesului său la informațiile financiare prezentate de ofertantul câștigător, situație ce încalcă prevederile art. 215 din Legea nr. 98/2016, contestatoarea precizează că operatorul economic are dreptul de a declara confidențiale doar anumite informații/părți din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare, cu justificarea caracterului confidențial. Nicăieri în cuprinsul declarației de confidențialitate a SC ......... SRL nu au fost expuse motivele pentru care informațiile au fost declarate confidențiale, nici dacă acestea sunt protejate în conformitate cu prevederile legislației aplicabile. În analiza îndeplinirii de către ofertantul declarant câștigător a cerinței minime privind dotarea cu personal calificat, comisia de evaluare a apreciat îndeplinită această cerință, în pofida faptului că, în loc de minimum doi tâmplari (nota justificativă, pag. 21) a fost prezentat unul singur, iar în loc de minimum doi zugravi/vopsitori (nota justificativa, pag. 21) a fost prezentat unul singur. În ceea ce privește cererea de intervenție depusă de ofertantul declarat câștigător, contestatoarea afirmă că toate aprecierile sunt circumstanțiale, lipsite de argumente juridice și fără vreo aplicare asupra conținutului contestației. Solicitarea SC ......... SRL de plată a unor cheltuieli de judecată depășește cadrul procesual, acestea nefiind justificate și nici dovedite. Nu a dovedit că a fost prejudiciată de utilizarea căii legale de atac împotriva unei decizii a comisiei de evaluare apreciată ca fiind abuzivă. 6

Din examinarea coroborată a materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, după verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., și după deliberare, Consiliul reține că, prin anunțul de participare nr. ........., publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP la ........., autoritatea contractantă ......... a inițiat o procedură de licitație deschisă online în vederea achiziționării de servicii de reparații și întreținere a mobilierului urban din municipiu, pentru o perioadă de patru ani, estimate valoric la 3.907.900 lei, fără TVA. Documentația de atribuire a fost postată în SEAP la ........., alături de anunțul de participare. La procedură s-au prezentat doi operatori economici, respectiv SC ......... SA și SC ......... SRL, câștigătoare fiind stabilită oferta acestuia din urmă, cu prețul de 2.835.100 lei, fără TVA, și un tarif mediu ponderat de 16,44 lei, fără TVA. Împotriva acestui ........., pentru motivele evocate mai sus, ulterior notificării prealabile a autorității și primirii unui răspuns din partea acesteia considerat nemulțumitor, SC ......... SA a învestit Consiliul, în termenul legal, cu soluționarea contestației ce formează obiectul prezentei cauze. Preliminar analizării aspectelor sesizate de reclamantă, este de remarcat că documentația de atribuire, alcătuită din fișa de date, caietul de sarcini, formularele necesare și modelul acordului-cadru și al contractului subsecvent de servicii, la care se adaugă clarificările postate în SEAP, nu a fost contestată de niciun operator economic, drept pentru care toate prevederile ei și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât mai ales pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire. La acest moment nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de prevederile documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016. În concluzie, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 – ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. ........./2016 – ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (relevantă în acest sens este decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal). Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași 7

valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. Depășind această introducere de subliniere a importanței respectării întru totul a regulilor impuse de autoritate în documentația de atribuire, asupra aspectelor sesizate de reclamantă, Consiliul ia act că rezultatul evaluării a fost stabilit de autoritate prin raportul procedurii de atribuire nr. 99094/ 06.12.........., ......... comunicat competitorilor în aceeași zi. La 15.12.........., SC ......... SA s-a plâns autorității de nelegalitatea rezultatului, prin notificarea prealabilă nr. COM/E698/15.12.........., iar ......... i-a răspuns cu adresa nr. AR/103558/ 18.12.........., în sensul că nu urmează să adopte măsuri de remediere a rezultatului achiziției. Primind acest răspuns, SC ......... SA a reacționat prin formularea contestației la Consiliu, la data de ........., în interiorul termenului legal de contestare. Plecând de la criticile reclamantei, axate pe nesustenabilitatea şi nejustificarea prețurilor ofertantei concurente, organul administrativ-jurisdicțional observă că achiziția a fost estimată valoric la 3.907.900 lei, iar SC ......... SA a propus prețul de 3.232.131 lei, reprezentând 82,71% din valoarea estimată, cu tariful mediu ponderat de 18,96 lei, și SC ......... SRL 2.835.100 lei, reprezentând 72,50%, cu tariful mediu ponderat de 16,44 lei. Privite comparativ cu estimarea maximală realizată de autoritate, niciuna dintre cele două oferte nu apar a fi anormal de scăzute, astfel încât să pună în pericol îndeplinirea viitorului acord contractual. Un preț de 72,50% sau de 82,71% din estimare nu este unul care să ridice suspiciuni legate de imposibilitatea îndeplinirii contractului. Legislația pe linie de achiziție publică nu interzice atribuirea contractului de achiziție publică [acordului] la o valoare de peste 70% din cea estimată și anunțată de autoritate, cum este prețul câștigătoarei sau cel al contestatoarei. Dimpotrivă, respectiva legislație promovează libera concurență între operatorii economici, ca premisă a cheltuirii cât mai economicoase a fondurilor publice, respectiv a obținerii obiectului supus competiției la costuri cât mai reduse. Așadar, nu este contrară legislației specifice atribuirea contractului la un preț de 2.835.100 lei, în contextul în care estimarea făcută de autoritate a fost de 3.907.900 lei. În baza art. 210 din Legea 98/2016: (1) În cazul unei oferte care are un preț sau cost aparent neobișnuit de scăzut în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are obligația de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la prețul sau costul propus. (2) Clarificările prevăzute la alin. (1) se pot referi în special la: a) fundamentarea economică a modului de formare a prețului, prin raportare la procesul de producție, serviciile furnizate sau metodele de construcție utilizate; 8

b) soluțiile tehnice adoptate și/sau orice condiții deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor; c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant; d) respectarea obligațiilor prevăzute la art. 51 alin. (1); e) respectarea obligațiilor prevăzute la art. 218; f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat. (3) Autoritatea contractantă evaluează informațiile și documentele furnizate de ofertantul a cărui ofertă are un preț aparent neobișnuit de scăzut și respinge respectiva ofertă numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, ținând seama de elementele menționate la alin. (2). Relevante sunt și următoarele dispoziții din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2016: Art. 127. - (1) Comisia de evaluare are următoare atribuții: [...] h) verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanți, inclusiv verificarea conformității cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv, precum și, dacă este cazul, verificarea încadrării acestora în situația prevăzută la art. 210 din Lege; Art. 136. - (1) În situația în care comisia de evaluare constată că elemente de preț ale unei oferte sunt aparent neobișnuit de scăzute, prin raportare la prețurile pieței, utilizându-se ca referința în acest sens informații cum ar fi buletine statistice, sau cotații ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicații cu privire la posibilitate îndeplinirii contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire. (2) Explicațiile aduse de ofertant conform prevederilor alin. (1) vor fi însoțite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 210 alin. (2) din Lege, precum și, după caz, documente privind prețurile ce pot fi obținute de la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru. (3) În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informațiile și/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată inacceptabilă. Art. 137. (2) În condițiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații: [...] g) în urma verificărilor prevăzute la art. 210 din Lege se constată că oferta are un preț/cost neobișnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. Aceste dispoziții, în contextul reținut, nu sunt incidente și, din această cauză, nici nu au fost invocate în solicitările de clarificări transmise de autoritate ambilor ofertanților. În mod judicios, pentru a avea certitudinea tarifelor propuse, specialiștii desemnați în comisie de conducerea Municipiului ......... au cerut SC ......... SRL și SC ......... SA „să clarifice modul de constituire a tarifelor unitare ofertate pentru fiecare operațiune în parte”. Art. 210 din Legea nr. 98/2016 urmărește să prevină situațiile în care autoritatea atribuie contractul unui ofertant ce nu este în măsură să îl execute în limitele pe care și le-a asumat prin ofertă, dispoziția legală fiind edictată în favoarea autorităților contractante, pentru protejarea lor (respectiv a bugetelor publice pe care le gestionează și a serviciilor publice pe care le prestează), iar nu ca 9

armă în mâna acelorași autorități sau a ofertanților concurenți de a exclude sau pretinde excluderea de la licitații a anumitor ofertanți. În sprijinul acestui raționament vine chiar norma de aplicare a legii de la art. 137 alin. (2) lit. g) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. ........./2016 – oferta este inacceptabilă dacă, în urma verificărilor, se constată că are un preț neobișnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. Cu alte cuvinte, chiar dacă o ofertă are costuri/tarife deosebit de scăzute, cum sunt și cele reclamate la modul general, nu concret, de către SC ......... SA pentru manoperă, ea nu poate fi respinsă decât dacă se probează dincolo de orice îndoială rezonabilă că, din cauza acelor prețuri, nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. În speța dezbătută, nici prin argumentele din punctul de vedere și nici prin mijloacele de probă depuse, societatea reclamantă nu a reușit să facă o asemenea dovadă în fața Consiliului. Este atât logic, cât și foarte probabil ca, la licitații, ofertanții să propună prețuri mai mari la unele articole și, eventual, în compensare, mai mici la altele, politica de prețuri ținând de fiecare ofertant în parte și de condițiile cererii și ofertei. Faptul că antreprenorul SC ......... SRL a înregistrat unele costuri/tarife pe care contestatoarea le găsește neacoperitoare ori insuficient descrise nu semnifică ipso facto că nu are capacitatea de a executa contractul în parametrii de calitate doriți. Tarifele scăzute pentru anumite operațiuni de executat pot fi justificate prin prețuri mai ridicate la alte componente ale ofertei. De pildă, SC ......... SRL a propus tarife mai mari decât cele ale contestatoarei la componentele A1, A2, A3, B2 și B7. Contestatoarea nu doar că nu a furnizat Consiliului nicio explicație concretă vizavi de prețurile pe care le apreciază nesustenabile, însă nici nu amintește că unele tarife din oferta SC ......... SRL sunt mai mari decât ale sale. Practic, din motivarea contestației, relativ la prețul ofertei câștigătoare, reiese că aceasta este construită pe simple speculaţii, fără nicio susţinere în concret. Consiliul apreciază că răspunsul punctual de justificare dat de SC ......... SRL cu nr. 110/27.10.......... a fost pe măsura solicitării autorității și, în același timp, în limitele exigențelor de legalitate și temeinicie pentru a fi considerat suficient și credibil. Explicațiile aduse se referă tocmai la întrebarea autorității și nu au nimic neconcludent, ofertantul detaliind și asumându-și costurile/ tarifele ofertate, analize detaliate de preț. A răspuns la fel de corespunzător solicitării autorității cum a răspuns însăși contestatoarea (cu defalcarea pe elemente de cost: materiale, manoperă, amortizare, 10

obiecte inventar, utilaj, transport, cheltuieli indirecte, cheltuieli generale, profit, CAS, șomaj, sănătate, fond accidente, fond garantare, fond unic). Nu există niciun indiciu care să susțină opinia că respectivele costuri/tarife ar afecta în vreun fel buna execuție a contractului, în cazul în care i-ar fi atribuit concurentei. Pe de altă parte, oferta nu poate fi neconformă nici prin prisma specificațiilor caietului de sarcini, deoarece acest caiet nu precizează nicăieri un anumit cost/tarif minimal pe care ofertanții să îl utilizeze. Atât SC ......... SRL, cât și SC ......... SA au propus un nivel de salarizare a resurselor umane egal sau peste cel din Hotărârea nr. 1/......... pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată (8,735 lei/oră). În cauză, niciunul dintre argumentele pe care își construiește societatea reclamantă cererea de respingere a concurentei sale nu este de natură să probeze în mod cert că aceasta nu ar putea presta serviciile licitate în tarifele și prețul pe care și le-a asumat prin ofertă în condițiile de calitate invocate de autoritate. Drept asigurare a bunei execuții a contractului, viitorul contractant este ținut să prezinte autorității o garanție de bună execuție (5% din valoarea contractului subsecvent ce urmează a fi executat, fără TVA), pe care cea din urmă o poate oricând executa, dacă apreciază că societatea contractantă nu își respectă obligațiile contractuale, inclusiv de executare a lucrărilor la prețurile și nivelul calitativ declarate. O hotărâre judecătorească elocventă în speță este și aceea nr. 4399/CA/2012-R din 6 decembrie 2012, în care Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în considerente a arătat că, calitatea lucrărilor executate nu depinde de prețul materialelor, dar depinde de calitatea materialelor utilizate și de modul de punere în operă, iar modul de control al calității este clar stipulat în normativele în vigoare. Deși prețul bitumului este sub limita valorilor aflate pe piață, acest lucru reprezintă un risc contractual, care poate fi reglementat prin prevederile contractului de achiziție publică și ține de decizia celor două părți să și-l asume sau nu. În plus, art. 136 alin. (2) lit. g) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. ........./2016 prevede că o ofertă este considerată inacceptabilă dacă se constată că are un preț neobișnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi executat, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. În speță, după cum s-a evocat, nimic din cele susținute de contestatoare nu conduce la concluzia că „nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini”, măsura dorită a respingerii ofertei fiind bazată pe simple speculații ale petentei. În consecință, prima critică a acesteia este nefondată. 11

SC ......... SA formulează obiecții și asupra raportării autorității achizitoare la prețul SC ......... SRL din centralizatorul anexat formularului de ofertă - 2.835.100 lei, iar nu la prețul criptat în SEAP - 3.373.769 lei. Din verificările efectuate, Consiliul determină că, într-adevăr, SC ......... SRL a tastat un preț eronat în SEAP, respectiv a introdus prețul care includea și TVA. Potrivit normelor metodologice anexate Hotărârii Guvernului nr. ........./2016: Art. 60. - (1) Operatorul economic are obligaţia de a transmite oferta şi DUAE în format electronic şi numai până la data şi ora-limită de depunere a ofertelor prevăzute în anunţul de participare. (2) Valoarea totală a propunerii financiare se criptează în SEAP. (3) Toate documentele de fundamentare a valorii prevăzute la alin. (2) se depun prin mijloace electronice, fiind încărcate într-o secţiune dedicată a portalului SEAP, iar conţinutul acestora este vizibil comisiei de evaluare după decriptarea propunerii financiare. (4) Documentele prevăzute la alin. (1) vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condiţiile legii şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic şi numai de către operatorii economici înregistraţi. Art. 141. - Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea contractului, compararea preţurilor prevăzute în propunerile financiare ale ofertanţilor se realizează la valoarea fără TVA. norme din care reiese că SC ......... SRL ar fi trebuit să cripteze, în SEAP, prețul fără TVA. Art. 122 alin. (2), precitat, nu poate fi reținut drept bază legală care să interzică autorităților contractante clarificarea cu ofertanții și remedierea eventualelor neconcordanțe de preț generate de erori de tastare sau calculele aritmetice. În altă ordine de idei, în speță, niciunul dintre cazurile de la art. 134 alin. (6) sau art. 137 din normele Hotărârii Guvernului nr. ........./2016 nu era incident ofertei contestatoarei, prin prisma abaterii semnalate. În concluzie, Consiliul nu poate reține drept temeinice motivele furnizate de contestatoare în sensul modificării propunerii financiare și excluderii ofertei câștigătoare. Este clar că ofertantul a săvârşit o eroare, mai precis un viciu de formă, care se datorează fie necunoaşterii dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. ........./2016, fie neatenției persoanei care a introdus datele. Indiferent de abordare, este limpede că oferta petentei a conținut un viciu de indicare a prețului corespunzător din ofertă (fără TVA), iar aprecierea reclamantei, în sens contrar, nu are niciun fundament. Nu există niciun argument care să susțină opinia că nu ar fi un simplu viciu, ci o inexactitate voită, cu scopul modificării prețului total. Relevante sunt și următoarele prevederi regăsite în anexa la hotărârea antemenționată: Art. 134. - (1) Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia. 12

[...] (6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozițiilor alin. (1) conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată neconformă. [...] (10) Prin excepție de la dispozițiile alin. (6), oferta nu va fi considerată neconformă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa financiară reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de prețul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente, pe baza datelor/informațiilor care sunt cunoscute de către toți participanții, deoarece sunt prevăzute în legislația aplicabilă, documentația de atribuire, şi/sau în alte documente prezentate de ofertant. (11) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea erorilor aritmetice oferta sa va fi considerată neconformă. Art. 135. - (1) În condițiile art. 209 din Lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia. (2) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea viciilor de formă, în condițiile prevăzute la alin. (1), oferta sa va fi considerată neconformă. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul şi de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. Prin aceste dispoziții, legiuitorul admite faptul că ofertele pot conține erori sau vicii, care pot fi corectate chiar de către autoritatea contractantă. Dacă legiuitorul ar fi vrut să elimine orice ofertă care conține erori sau vicii, textele legale menționate nu îşi mai găseau locul în hotărârea Guvernului evocată. SC ......... SA a ofertat electronic (în SEAP) prețul de 3.373.769 lei, care include deja TVA, față de 2.835.100 lei, plus TVA, ambele prețuri fiind cunoscute de autoritate, fiind cuprinse în centralizatorul anexat formularului de ofertă. Clarificările pe marginea corelării prețului licitat electronic și cel din centralizator nu sunt susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. În speță, autoritatea nu avea decât să clarifice cu ofertantul diferența și să aplice prețul corect în etapa de comparație a valorii ofertelor, cu acordul ofertantului. Principiul proporționalității impune ca actele instituțiilor să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite (Hotărârea Curții din 5 mai 1998, National Farmers’ Union şi alții, C-157/96, pct. 60). În speța soluționată prin decizia nr. 509 din 28 martie 2016, Curtea de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal, a admis că este posibilă corectarea erorilor aritmetice 13

provenite din criptarea în SEAP a unui preț diferit față de cel din formularul de ofertă: Problema care se ridică în cauză este generată de situația în care prețul criptat în SEAP al ofertei în cauză este 283,5 lei, iar cel care apare scris în formularul de ofertă postat în SEAP este de 283.500 lei, autoritatea petentă susținând în esență că decizia este nelegală, întrucât Consiliul a interpretat greșit dispozițiile art. 79 alin. (3) și art. 80 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006. În speță, cu toate că autoritatea contractantă reține împrejurarea potrivit căreia comisia de evaluare a sesizat că oferta de preț criptată în SEAP reprezintă un preț neobișnuit de scăzut și este diferită de cea indicată în formularul de ofertă, iar intimata a arătat prin adresa din 19.01.2016 că prețul ofertei sale este cel din formularul de ofertă și că prețul criptat se datorează unei erori de criptare, nu s-a ținut cont de acceptul ofertantului și nu s-a dispus corectarea acestei erori aritmetice. Drept urmare, în mod corect a apreciat Consiliul că petenta era ținută la remedierea situației, astfel cum stabilesc dispozițiile art. 80, cu atât mai mult cu cât, în această etapă a procedurii, nu ar fi fost afectată concurența, din moment ce prețurile încă nu erau vizibile pentru ceilalți ofertanți. Pe de altă parte, corect s-a stabilit în cauză că autoritatea contractantă ar fi trebuit să dea eficiență prevederilor art. 80 alin. (2) lit. b) în situația de față, având în vedere că prețul exprimat în litere și menționat în formularul de ofertă, respectiv 283.500 lei, este cel care primează. În raport de aceste considerente, nu poate fi primită nici susținerea autorității petente în sensul că nu poate fi vorba despre vreun viciu de formă, atât timp cât din informațiile deja existente în formularul de ofertă rezultă că prețul criptat în SEAP prezintă doar diferențe de caractere de punctuație, cifrele fiind aceleași. Prin urmare, soluția Consiliului de infirmare a dispoziției autorității contractante este una temeinică și legală. Elocventă este și decizia civilă nr. 1591 din 6 aprilie ......... a Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal: Toate aceste considerente vin în favoarea argumentelor potrivit cărora, în realitate, cu ocazia introducerii elementului „preț unitar” în SEAP, în locul prețului total (prețul unitar fiind, însă, susținut de restul documentației și susținând la rândul său prețul total din formularul de ofertă), au devenit incidente dispozițiile art. 135 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. ........./2016 privitoare la viciile de formă, care dădeau dreptul autorității contractante de a proceda la emiterea unei solicitări de clarificări potrivit textului menționat, însă nu și dreptul acesteia de a aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 134 din același act normativ. [...] Curtea va observa că este legală concluzia Consiliului cu privire la inaplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 134 alin. (5), text în baza căruia autoritatea a declarat oferta intimatei inacceptabilă, câtă vreme, pe de o parte, introducerea prețului unitar în locul prețului total a reprezentat un viciu de formă, în sensul art. 135 alin. (3), iar ofertantul a transmis toate clarificările solicitate, că este vorba despre o eroare materială ce poate fi corectată în sensul invocat de autoritate, iar pe de altă parte răspunsul la solicitarea de clarificări nu poate fi apreciat drept neconcludent. În aceste condiții, Curtea va constata nelegalitatea declarării ca inacceptabilă a ofertei, sancțiunea aplicată neavând la bază un temei de drept valid, astfel că în mod legal a fost anulată de Consiliu, cu consecința anulării în parte a raportului intermediar nr. 2 al procedurii și a actelor subsecvente acestuia. Referitor la susținerea petentei în sensul inaplicabilității dispozițiilor art. 135 din cauza imposibilității tehnice de punere în practică a acestor dispoziții legale, în practică neputând fi corectate eventualele vicii de formă după expirarea termenului limită de depunere a ofertelor, Curtea urmează a le respinge ca nefondate. În acest sens, Curtea va observa că dreptul ofertantului la aplicarea dispozițiilor art. 135 din Hotărârea Guvernului nr. ........./2016, respectiv dreptul la corectarea eventualelor vicii de formă, este un drept izvorând din lege, care nu poate fi înlăturat 14

prin invocarea unor inadvertențe de ordin tehnic, privind implementarea programului informatic de derulare a procedurii de achiziție publică. A îmbrățișa opinia autorității contractante, în sensul în care imposibilitatea tehnică a corectării eventualelor vicii de formă/erori materiale este de natură a atrage înlăturarea ofertantului din procedură, ar conduce la înlăturarea de la aplicare a unui text de lege de către instanța de judecată, respectiv a depășirii de către aceasta a limitelor puterii judecătorești. Aspectele de ordin practic, în legătură limitele impuse de sistemul SEAP în legătură cu implementarea în concret a dispozițiilor legii, deși reale, nu pot conduce în mod valid la inaplicabilitatea unor dispoziții legale, ele privind exclusiv modul de administrare a sistemului, rolul instanței limitându-se la aplicarea întocmai a legii. Pe cale de consecință, astfel cum corect a reținut și Consiliul, dat fiind momentul concret al procedurii de achiziție în care a intervenit prezenta hotărâre, cel al evaluării propunerilor financiare, Curtea va menține în sarcina autorității contractante ca, în urma anulării în parte a raportului intermediar nr. 2, să reevalueze oferta financiară depusă de intimată, cu luarea în considerare a faptului că introducerea în SEAP a „prețului unitar” în loc de „prețul total” reprezintă un viciu de formă, în sensul art. 135 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. ........./2016, pe care ofertatul și l-a însușit prin răspunsul la clarificări, arătând că este de acord cu rectificarea acestuia în sensul menționat. Pe de altă parte, după cum a consemnat ......... la pct. IV.4.2) - Modul de prezentare a propunerii financiare din fișa de date a achiziției: „Elementul principal al propunerii financiare este Formularul de oferta pe care ofertantii trebuie sa il prezinte, inclusiv anexa cu preturile unitare pentru fiecare articol care se oferteaza. Oferta financiara va fi exprimata in lei, fara TVA, are caracter ferm si obligatoriu, din punct de vedere al continutului ofertei, pe toata perioada de valabilitate a ofertei, sub sanctiunea respingerii acesteia. [...] Se va prezenta valoarea totala a ofertei financiare in lei, fara TVA, pentru cantitatile maxime prevazute pentru acordul cadru. Atentie! Aceasta este valoarea care trebuie trecuta in SEAP la sectiunea «propunere financiara».” Eroarea comisă de SC ......... SRL nu este de natură să conducă la excluderea ofertei, reperul principal în identificarea prețului ofertei fiind formularul de ofertă, asumat prin semnătură și ștampilă de către reprezentantul societății, iar nu cifrele tastate cu neatenție în SEAP. În concluzie, nici criticile vizând prețul luat în considerare de autoritate nu sunt întemeiate, autoritatea procedând în mod legal la clarificarea cu ofertanta a prețului propus, stabilit a fi cel fără TVA, de 2.835.100 lei, iar nu cel criptat în SEAP. În considerarea celor evocate, Consiliul determină că în mod legal autoritatea a admis și declarat câștigătoare oferta SC ......... SRL, cu prețul cel mai scăzut, neexistând motive pentru infirmarea acestei măsuri, pentru anularea raportului procedurii prin care a fost stabilit rezultatul procedurii și nici pentru obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor. Astfel fiind, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestația SC ......... SA nr. ........./ ........., în contradictoriu cu .......... 15

Analiza actului atacat al autorității contractante, din punctul de vedere al legalității și temeiniciei, s-a efectuat prin prisma motivelor invocate de SC ......... SA în propria contestație, în acord cu principiul disponibilității care guvernează și procedura administrativ- jurisdicțională în fața Consiliului [art. 9 alin. (2) C. proc. civ. - obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților]. Cu privire la aspectele care nu au format obiectul contestației, răspunderea juridică pentru declararea câștigătoare a unei anumite oferte revine autorității contractante, ținută de lege să verifice și să stabilească modul de îndeplinire de către ofertant/ ofertă a tuturor cerințelor de calificare și specificațiilor tehnice stabilite în documentația de atribuire. Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. ........./2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, deci și a regulilor de elaborare a proceselor-verbale și a rapoartelor comisiei de evaluare, inclusiv în ceea ce privește concluziile verificărilor de ordin tehnic și financiar. În legătură cu motivele de contestare noi (neregulile nou- invocate), pe care contestatoarea le formulează în concluziile scrise nr. COM/E54/23.01.2018, ele se vădesc a fi inadmisibile, nefiind supuse în prealabil discuției cu autoritatea contractantă prin intermediul notificării prealabile și al contestației. În același sens este și art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, care dispune expres că este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare și/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia. Relativ la cererea de intervenție voluntară aparținând SC ......... SRL, Consiliul ia act că această societate are calitatea de ofertantă declarată câștigătoare a procedurii de atribuire, are calitate și capacitate procesuală și a dovedit un interes legitim propriu în pricină prin promovarea cererii, în termenul legal de 10 zile de la postarea în SEAP (.........) a contestației SC ......... SA în cadrul secțiunii specifice a anunțului de participare nr. ........./........., motiv pentru care, în conformitate cu art. 65 alin. (1) C. proc. civ., Consiliul încuviințează în principiu cererea de intervenție. Cererea este accesorie, de intervenție în favoarea autorității contractante, și se circumscrie art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 – „Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire, pot formula, cu înștiințarea părților cauzei, cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu 16

modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a faptului că s-a formulat contestație.” Totodată, față de cele stabilite mai sus, Consiliul apreciază fondată respectiva cerere de intervenție, motiv pentru care o va admite și pe fond. Cu privire la capătul de cerere de suportare a cheltuielilor prilejuite de întocmirea şi susţinerea intervenției, el este supus dispoziţiilor art. 26 alin. (9) din lege – Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluţionarea contestaţiei. Cuantumul, detalierea şi documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare a contestaţiei – precum şi celor aplicabile în mod corespunzător din Codul de procedură civilă. Probatoriul cauzei a relevat că societatea contestatoare s-a aflat în culpă procesuală față de evaluarea ofertei câștigătoare, atacarea ei pe cale administrativ-jurisdicţională constituind un demers neîntemeiat. Prin urmare, existând o culpă procesuală din partea ei, se impune ca societatea contestatoare să suporte cheltuielile efectuate de intervenientă. În consecinţă, observând că există cheltuieli avansate de intervenientă în soluţionarea cererii sale, Consiliul consideră întemeiată şi va admite solicitarea de obligare a contestatoarei aflate în culpă la plata cheltuielilor efectuate de aceasta în cursul soluţionării intervenției. Cheltuielile solicitate sunt în sumă de 2.500 lei şi reprezintă onorariu avocaţial pentru Cabinetul de Avocat "Țolea Laura", achitat de societatea intervenientă prin chitanța seria ALT nr. 80/16.01.2018, potrivit actelor depuse la dosarul cauzei. Pornind de la dispoziţiile art. 26 alin. (9) precitate şi ale art. 453 alin. (1) C. proc. civ. – partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată –, raportat la constatarea culpei procesuale a contestatoarei, Consiliul urmează să o oblige la plata către intervenientă a sumei de 2.500 lei, cu titlu de cheltuieli de soluţionare a cererii de intervenție în procesul dintre SC ......... SA și ........., intervenție prin care SC ......... SRL urmărea să își prezerve poziția de câștigătoare. Așadar, raportat la dispoziţiile art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 şi la cele ale art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga SC ......... SA la plata către intervenientă a sumei de 2.500 lei, reprezentând cheltuieli efectuate de aceasta aferente cererii de intervenție în procedura contestaţiei. În sensul că au dreptul la plata cheltuielilor de judecată și intervenienții accesorii sunt, de pildă: - decizia civilă nr. 5772 din 3 iulie 2014, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; - decizia nr. 2202 din 5 martie 2013, Curtea de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal; 17

- decizia civilă nr. 5825 din 13 octombrie 2015 [în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., considerând că petenta a căzut în pretenții față de asocierea intervenientă accesorie în demersul judiciar de față, o va obliga pe petentă să plătească intervenientei cheltuieli de judecată de 8.329,08 lei, reprezentând onorariu de avocat achitat], Curtea de Apel Timișoara, Secția contencios administrativ și fiscal. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația SC ......... SA nr. COM/ E709/........., în contradictoriu cu .......... Încuviințează în principiu și admite cererea de intervenție voluntară accesorie nr. ........./11.01.2018, depusă de SC ......... SRL. Obligă SC ......... SA la plata către SC ......... SRL a sumei de 2.500 lei, reprezentând cheltuieli efectuate de aceasta din urmă aferente cererii de intervenție în favoarea autorității contractante. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere de către părțile cauzei, în termen de zece zile de la comunicare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... 18

Redactată în cinci exemplare, conține optsprezece pagini. 19