Decizie CNSC BO2018_6662

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, București, cod poștal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 și +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data.... Prin contestația nr. ..., înregistrată la Consiliu sub nr. ..., formulată de ..., cu sediul în ...., împotriva răspunsului la clarificări nr. ..., emisă de autoritatea contractantă, ..., cu sediul în .... în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii unui acord cadru de lucrări, divizat pe loturi, având ca obiect „...”, coduri ..., s-au solicitat Consiliului: „-anularea răspunsurilor din cuprinsul Clarificării nr. ...cu privire la care formulează critici prin prezenta contestație și clarificarea în acord cu prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016 a problemelor supuse atenției; -anularea procedurii sub incidența prevederilor art. 212 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și eventuala reluare a acesteia după remedierea nelegalităților pe care le va prezenta mai jos, având în vedere că la acest moment nu se mai pot dispune măsuri de remediere în considerarea termenului de depunere a ofertelor (28.02.2018)”. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... critică adresa nr. ..., reprezentând răspunsul autorității la solicitările de clarificări, deoarece prin aceste răspunsuri, ... restricționează accesul ofertanților la procedura de 1

atribuire sau chiar îl blochează, distorsionând concurența prin impunerea unor cerințe care nu-şi găsesc corespondentul în legislația în vigoare. De asemenea, contestatoarea apreciază că răspunsurile la clarificări nu sunt clare și precise fiind încălcate prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016. În preambul, autoarea contestației menționează că a transmis notificarea prealabilă nr. ...., la care autoritatea contractantă nu a formulat un răspuns. 1. Referitor la Clarificarea nr. ..., răspunsul la întrebarea: „Vă rugăm să precizați care este condiția admisibilă de planeitate care trebuie îndeplinită de stratul de uzură din şlam bituminos, ținând cont de planeitatea stratului suport. De asemenea solicităm ca la predarea amplasamentului Beneficiarul să facă dovada faptului că stratul-suport îndeplinește condițiile menționate la art.26 (1) din Normativul AND 523-2003 privind execuția straturilor bituminoase foarte subțiri”. Contestatoarea apreciază că autoritatea contractantă nu a răspuns la toate aspectele supuse atenție, respectiv nu a răspuns la următoarele mențiuni: „De asemenea solicităm ca la predarea amplasamentului Beneficiarul să facă dovada faptului că stratul- suport îndeplinește condițiile menționate la art.26 (1) din Normativul AND 523-2003 privind execuția straturilor bituminoase foarte subțiri”. Pe de altă parte, arată că, la întrebarea de mai sus, autoritatea contractantă a precizat, printre altele și următoarele: „Condiția admisibilă de planeitate în profil longitudinal (conf. tabel 6 din caietul de sarcini se face prin măsurare cu aparate electronice omologate, prin determinarea valorii IRI și încadrarea în valorile admise din tabelul 6, în funcție de clasa tehnică, menționând și denivelările în profil longitudinal sub dreptarul de 3 metri <conf. SREN 13036- 7:2004)”. În opinia contestatoarei, din răspunsul de mai sus, rezultă că autoritatea contractantă a dispus ca măsurarea planeității în profil longitudinal să se facă prin 2 metode, ceea ce contravine AND 523 și Notei 1 din caietul de sarcini, motiv pentru care apreciază răspunsul la clarificare ca fiind incomplet și incorect, în sensul art. 154 din Legea 98/2016. Față de acest aspect, consideră că se impune adoptarea unor măsuri de remediere în sensul menționării metodei de măsurare a planeității în profil longitudinal aleasă de către autoritate. 2. Referitor la Clarificarea nr. ..., răspunsul la întrebarea: “În Caietul de sarcini pentru șlamuri, La nota 2 din subsolul tabelului 6 se precizează că pentru verificarea planeității în profil transversal trebuie verificat apariția făgașelor, însă prin exprimarea condiției din tabel în <mm/m> înseamnă că se măsoară abaterea de la panta transversală a drumului, în niciun caz a adâncimii făgașului. Adâncimea făgașului 2

se măsoară conform standardului european SR EN 13036-7, precizat în acest tabel pentru verificarea planeității în profil longitudinal. Vă rugăm să clarificați care este metoda de verificare a planeității în profil transversal, valoarea ce trebuie îndeplinită și unitatea de măsură corespunzătoare”. Contestatoarea susține că răspunsul la clarificarea de mai sus, respectiv „Conform SREN 13036-7:2004 cap. 4 Metode de încercare, măsurătorile cu dreptarul se pot face longitudinal (paralel cu axa drumului). Măsurătorile (conf. art. 4.4.3) trebuie interpretate la valorile cele mai apropiate de 1mm conf. art. 2.2.2.2.1 Anexa B, rezultatele măsurătorilor trebuie rotunjite prin diminuare între 0,1- 0,5 mm și rotunjire prin adaos între 0,6-0,9 mm” este dat cu încălcarea prevederilor art. 154 din Legea nr. 98/2016 întrucât: - întrebarea formulată vizează subiectul metodei de verificare a planeității în profil transversal, iar autoritatea contractantă nu a răspuns la ce s-a cerut și anume nu a indicat metoda de verificare a planeității în profil transversal, ci face trimitere la măsurătorile profilurilor longitudinale; conform SR EN 13036-7, planeitatea în profil transversal se măsoară cu dreptarul de 3m și nu se exprimă în mm/m; - autoritatea contractantă nu a precizat condițiile de admisibilitate pentru planeitatea în profil transversal, în funcție de clasa drumului; - mențiunile autorității comportă interpretarea că s-a renunțat la verificarea planeității în profil transversal. Pe cale de consecință, ... consideră că se impun măsuri de remediere în sensul clarificării aspectelor supuse atenției prin formularea unor răspunsuri clare, precise și neinterpretabile. 3. Referitor la Clarificarea nr. ..., răspunsul la întrebarea: “În Caietul de sarcini pentru slamuri, în tabelul 5 sunt menționate sitele cu dimensiunile de 0,1 și de 0,63 mm care nu există în standardele europene nici de fabricare a agregatelor pentru amestecuri bituminoase și anume SR EN 13043 și nici în standardul de fabricare a mixturilor SR EN 13108. Aceste site trebuie înlocuite cu unele corespunzătoare în conformitate cu standardele europene. Vă rugăm să indicați aceste site”. La întrebarea de mai sus autoritatea contractantă a precizat următoarele: “Conform tabel 5 din caietul de sarcini se vor utiliza sitele 0,1 mm; 0,63 mm; 1; 2; 4; 8 mm”. Față de acest aspect, contestatoarea opinează că, potrivit mențiunilor din SREN 933-2 încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor, Partea 2: Analiza granulometrică Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor, sitele prezentate de către autoritatea contractantă în tabelul nr. 5 (0,1 mm și 0,63 mm) nu respectă dimensiunile sitelor sub 1mm, din standardul menționat anterior. 3

Prin urmare, subliniază că, pentru remedierea situației se impunea înlocuirea sitelor de 0,1 mm și 0,63 mm cu sitele de 0,125 mm și 0,5 mm, acestea din urmă fiind cele mai apropiate dimensiuni ale sitelor conform standardului European. Impunerea unor site de dimensiuni diferite faţă de cele menționate în standarde are drept consecință evaluarea materialului după alte criterii decât cele standardizate. Pe cale de consecință, precizează că, cerințele autorității contractante încalcă mențiunile din normativ, sens în care se impune adoptarea unor măsuri de remediere de natură a elimina abaterile de la prevederile legale incidente cu privire la dimensiunea sitelor. 4. Referitor la Clarificarea nr. ..., răspunsul la întrebarea: “Vă rugăm să ne precizați metoda de încercare pentru determinarea grosimii stratului așternut, deoarece la punctul 4.2.5. se precizează <pe parcursul execuției straturilor bituminoase foarte subțiri executate la rece se vor efectua următoarele verificări: ... grosimea stratului așternut>. În conformitate cu standardele europene în vigoare nu există nicio metodă de verificare a grosimii, prin urmare vă rugăm să clarificați situația. De asemenea, vă rugăm să precizați care este scopul verificări grosimii stratului așternut în condițiile în care aceasta verificare excedez prevederilor art.51 și 57 din Normativul AND 523-2003 privind execuția straturilor bituminoase foarte subțiri. Vă solicitam să eliminați verificarea grosimii stratului bituminos foarte subțire, executat la rece, ca fiind irelevantă și excesivă”, contestatoarea apreciază că, prin răspunsul la clarificări, autoritatea contractantă vine cu elemente noi faţă de cele menționate pe subiect în caietul de sarcini. În susținerea afirmației sale, ... evidențiază că pentru verificarea grosimii stratului de şlam bituminos nu există standardizată nicio metodă de încercare în acest sens. Prin urmare verificarea grosimii stratului de şlam bituminos nu se regăsește printre verificările impuse de caietul de sarcini, de Normativul AND 523 ”Straturi bituminoase foarte subțiri executate la rece (şlam bituminos)”. Totodată, subliniază că nu există niciun standard european armonizat referitor la verificarea grosimii pentru lucrările de şlam bituminos. De asemenea, învederează că, potrivit art. 57 din AND 523 – 2003 și caietului de sarcini, art. 4.4 și art. 2.2., verificarea grosimii nu se află printre cerințele normativului și ale caietului de sarcini. Prelevarea carotelor nu este o metoda corespunzătoare de determinare a grosimii straturilor bituminoase foarte subțiri executate la rece, deoarece metoda menționată de către autoritate este specifică mixturilor asfaltice executate la cald, astfel cum se observă din denumirea standardului de metodă SR EN 12697-36 ”Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimilor îmbrăcăminților asfaltice”. Lucrările care fac obiectul achiziției se bazează pe o tehnologie la rece 4

și anume: straturi bituminoase foarte subțiri executate la rece, iar această diferență de tehnologie schimbă fundamental metodele de verificare a calității lucrărilor. Autoarea contestației arată că, în caietul de sarcini se menționează ca pentru aceste tipuri de lucrări, grosimea este de regula între 8-16mm și evidențiază că, prin folosirea termenului „de regula” nu se creează o obligație, ci are ca scop precizarea unei valori orientative a grosimii SBFSR. Având în vedere cele precizate mai sus, contestatoarea apreciază că se impune adoptarea unor măsuri de remediere în sensul eliminării metodelor de verificare a grosimi indicate de către autoritate. 5. Referitor la Clarificarea nr. ..., la întrebarea: “Vă rugăm să specificați, în mod clar, densitatea materialului așternut pentru cele două straturi, în stare umedă”, răspunsul autorității contractante a fost „nu e cazul”. Față de acest aspect, contestatoarea opinează că, prin răspunsul formulat nu s-a oferit operatorilor economici informația necesară pentru stabilirea grosimii stratului, deoarece aceasta se poate afla prin determinarea densității pe materialul pus în operă. În lipsa acestor informații nu se va putea cunoaște ce anume se va deconta din punct de vedere al cantității de material, comportându-se interpretarea că decontarea se va efectua în funcție de niște criterii cunoscute doar de autoritate, fapt ce poate crea contextual unor abuzuri. Se poate ajunge, în etapa de execuție, ca respectarea cantității de material, impusă și nejustificată din punct de vedere tehnic de autoritatea contractanta, să conducă la abateri în ceea ce privește calitatea stratului executat. Față de cele de mai sus, ... consideră că este necesară precizarea densității materialului așternut gata executat pentru care autoritatea contractantă a stabilit cantitatea de material care trebuie așternut pe 1 mp. În considerarea art. 154 din Legea nr. 98/2016, contestatoarea apreciază că se impune clarificarea subiectului fie prin precizarea densității materialului așternut și acceptarea consumurilor proprii de materiale, fie prin permiterea executantului de a deconta lucrările la metru pătrat de SBFSR gata executat, conform mențiunilor din procedurile tehnice proprii și ofertei financiare fără a exista vreo cerință suplimentară din partea autorității legată de justificarea cantităților de materiale așternute comparativ cu cele orientative din documentația de atribuire. 6. Referitor la Clarificarea nr. ..., contestatoarea arată că: - la întrebarea „Având în vedere că, în Formularul 3 sunt folosite consumuri orientative care pot să varieze în timpul execuției în funcție de rețetă, performanțele utilajului, numărul de straturi, etc., vă rugăm să confirmați că ofertantul poate să utilizeze consumuri 5

proprii de materiale/manoperă/utilaje”, răspunsul autorității contractante a fost „Se vor putea folosi propriile consumuri la forța de muncă și utilaje, cu condiția să se respecte Normativele și Normele în vigoare privind calitatea lucrării. Pentru materiale cantitățile rămân neschimbate”; - la întrebarea “În cazul în care PU se exprimă în lei/mp acesta va rezulta din Formularul 3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări unde sunt folosite consumuri orientative care pot să varieze în timpul execuției în funcție de rețeta, performanțele utilajului, numărul de straturi, grosimea straturilor, starea tehnică a stratului suport, (planeitate și rugozitate), etc. În condițiile în care acest PU nu va fi schimbat pe perioada derulării contractului, el urmând sa fie folosit și în Formularul 1 aferent caietului de sarcini pentru întocmirea situațiilor de plată a lucrărilor efectuate, vă solicităm să confirmați faptul că plata nu va fi condiționată de respectarea consumurilor orientative din Formularul 3 - Lista cuprinzând cantitățile de lucrări”, răspunsul autorității contractante a fost „La întocmirea situațiilor de lucrări se vor cuprinde cantitățile real executate conform Formularului F3 din ofertă”. În opinia contestatoarei, se impune ofertarea unui consum prestabilit de material ca bază de comparație și justificare a cantității de lucrări executate. În acest sens, apreciază ca nelegală impunerea unui consum prestabilit, orientativ și estimativ de materiale ca baza de comparație și justificare a cantităților executate, în condițiile în care unitatea de măsură și plată este lei/mp. Totodată, subliniază că, consumul de materiale pe 1 mp este influențat de mai mulți factori variabili, cum ar fi: planeitatea şi rugozitatea stratului suport, starea tehnică a stratului suport, conținutul de apă din straturile bituminoase foarte subțiri ce se va evapora treptat (apa din emulsia bituminoasă și apa de preumezire a agregatelor în dozaj conform rețetă), acțiunea de cilindrare a stratului așternut, densitatea materialelor componente, granulometria agregatelor folosite în rețeta de șlam bituminos. În aceste condiții, ... solicită adoptarea unor măsuri de remediere în sensul acordării dreptului ca fiecare ofertant să aibă propriile consumuri de materiale, acestea fiind estimate pe baza unei rețete aprobată de către autoritatea contractantă și a unui sector de probă realizat, în conformitate cu cerințele articolului 2.5.6 din caietul de sarcini, înainte de începerea execuției. Având în vedere cele de mai sus, contestatoarea apreciază că, prin Clarificarea nr. ..., autoritatea contractantă a încălcat următoarele prevederi legale: art. 154 și art. 160 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, art. 91 alin. (1) și art. 103 alin. (2) din HG nr. 395/2016. 6

În susținere, contestatoarea invocă prevederile HG nr. 395/2016, Legii nr. 101/2016 și Legii nr. 98/2016. Prin adresa nr. ...., autoritatea contractantă transmite punct de vedere, prin care solicită respingerea contestației ca neîntemeiată, luând în considerare următoarele aspecte: 1. Cu privire la răspunsul la întrebarea: “Vă rugăm să precizați care este condiția admisibilă de planeitate (...)”, organizatoarea procedurii arată că, condițiile de admisibilitate pentru stratul suport sunt menționate în caietele de sarcini, pag. 7-8, Cap. 2.4 “Strat suport”, condiții care sunt identice cu Normativul AND 523/2003, Secțiunea 4. Metodele de verificare ale planeității în profil longitudinal cerute prin caietul de sarcini sunt identice cu Normativul AND 523/2003, secțiunea 5, articolele 51 și 53. Totodată, subliniază că investitorul, potrivit art. 22 alin. a din Legea nr. 10/1991, are obligația de a stabili nivelul calitativ ce trebuie realizat prin proiectare și execuție. Prin urmare, autoritatea apreciază că cele două metode de verificare a planeității în profil longitudinal nu contravin Legii nr. 98/2016. 2. Referitor la răspunsul la întrebarea: “În caietul de sarcini pentru slamuri, la nota 2 din subsolul tabelului 6 (...)”, autoritatea precizează că uniformitatea suprafeței în profil transversal se realizează conform Normativ AND 523/2003 cap. IV, secțiunea 5, art. 53-55 cu valoarea specificată în caietul de sarcini. Prin urmare, nu se încalcă normativele în vigoare. 3. Cu privire la răspunsul la întrebarea: “În caietul de sarcini pentru slamuri, în tabelul 5 sunt menționate sitele (...)”, se arată că sitele solicitate prin caietul de sarcini sunt conform Normativ AND 523/2003, cap. 2, secțiunea 5 tabel 3. Prin urmare, nu se încalcă normativele în vigoare. 4. În ceea ce privește răspunsul la întrebarea: “Vă rugăm să ne precizați metoda de încercare pentru determinarea grosimii stratului așternut (...)”, autoritatea menționează că verificarea grosimii stratului bituminos este necesară și nu este excesivă deoarece acest procedeu este prevăzut în Normativul AND 523/2003 la secțiunea 3 Verificarea procesului tehnologic de preparare și punere în operă (măsurarea grosimi); Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, în art. 15 alin. 6 prevede: “... Pe parcursul examinării construcției și a documentelor puse la dispoziție, membrii comisiei de recepție la terminarea lucrărilor pot solicita investitorului, justificat, prezentarea altor documente relevante, precum și realizarea de expertize tehnice, ridicări topografice, încercări suplimentare, probe, măsurători și alte teste”. Totodată, subliniază că metoda de verificare a grosimii este conform SR EN 12697-36, SR EN 12697-27, fiind vorba de un strat bituminos (sector de probă experimental și în cale curentă pe 7

sectoare executate), realizat din mixturi asfaltice turnate la rece; se respectă procedurile tehnice din Normativul AND 523/2003, secţiunea 2, art. 2 “grosime de 8-16mm”. Pe cale de consecință, autoritatea contractantă afirmă că nu încalcă normativele în vigoare. 5. Cu privire la răspunsul la întrebarea: “Vă rugăm să specificați în mod clar densitatea materialului așternut pentru cele două straturi, în stare umedă?”, organizatoarea procedurii învederează că densitatea materialului așternut în stare umedă este ¡relevantă, contestatoarea trebuie să aibă în vedere faptul că în caietul de sarcini, pag. 8, tabel 5 și în Normativul AND 523/2003 tabel 3, este prevăzută cantitatea de mixtură turnată în kg/mp, în funcție de dimensiunea maximă a granulei și de domeniul lor de utilizare. Compoziția mixturilor asfaltice turnate, în conformitate cu caietul de sarcini, punctul 2.5.5, se va stabili printr-un studiu preliminar de laborator. Mai mult, executantul este obligat să supună spre aprobare rețeta de fabricație a mixturilor asfaltice turnate, în baza unui sector de probă, unde se va verifica și gradul de așternere, conform SR EN 12274-6:2002 Straturi bituminoase turnate la rece. Grad de așternere. Prin urmare, autoritatea contractantă susține că respectă prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016. 6. Referitor la răspunsurile la întrebările: “Având în vedere că în Formularul 3 sunt folosite consumuri orientative care pot să varieze în timpul execuției (...)”, autoritatea menționează că prin răspunsul la clarificări “Se vor putea folosi propriile consumuri la forța de muncă și utilaje, cu condiția să se respecte Normativele și Normele în vigoare privind calitatea lucrării. Pentru materiale, cantitățile rămân neschimbate”, urmărește ofertarea și evaluarea, în mod unitar, a ofertelor și respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 98/2016. Prin ofertarea propriilor consumuri la materiale pe unitatea de măsură, autoritatea contractantă subliniază că nu ar putea verifica cantitățile și calitatea materialelor ofertate, în conformitate cu caietul de sarcini. Mai mult, precizează că operatorii economici nu pot obliga la modificarea acestei cerințe întrucât nu este excesivă, aceasta fiind în conformitate cu prevederile legale, fiind respectate prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016. În concluzie, autoritatea evidențiază faptul că ... a depus oferta pe .... Prin urmare, consideră că, contestatoarea a elaborat oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire prin prisma art. 123 teza 1 coroborat cu art. 124 alin. 1 din HG nr. 395/2016. În probațiune, s-au depus, în copie, documente aflate la dosarul achiziției publice. 8

Prin adresa nr. 518 din 20.03.2018, înregistrată la Consiliu sub nr. 11401/20.03.2018, ... formulează concluzii scrise ca urmare a punctului de vedere al autorității contractante precizând că își menține criticile formulate anterior și aducând argumente de natură a contrazice susținerile ...astfel: 1.În ceea ce privește alegațiile autorității potrivit cărora condițiile de admisibilitate ale stratului suport se regăsesc în caietul de sarcini la pag. 7-8, Cap. 2.4 ’’Strat suport”, condiții care sunt identice cu Normativul AND 523/2003, Secțiunea 4, subliniază faptul că aceasta tratează un subiect diferit de cel supus atenției prin clarificarea contestată. Totodată, susține că, din clarificarea criticată, rezultă în mod clar că societatea sa făcea referire la precizarea condițiilor de admisibilitate ale stratului de uzură și nu la condițiile de admisibilitate ale stratului suport la care face trimitere autoritatea contractantă în punctul de vedere. Mai arată că autoritatea contractantă nu a răspuns solicitării sale, ci a făcut trimitere doar la metodele de verificare a planeității. În privința metodelor de verificare a denivelărilor, contestatoarea menționează că autoritatea, nici prin punctul de vedere, nu a clarificat subiectul supus atenției, invocând doar obligația de a utiliza ambele metode, deși în Nota 1 aferentă Tabelului nr. 6 din Caietul de sarcini se menționează alegerea uneia dintre cele două metode și nu cumularea acestora. Contestatoarea susține că societatea sa nu a contestat legalitatea alegerii oricăreia din cele două metode de verificare a calității stratului suport, ci a solicitat ca beneficiarul să facă dovada că sectoarele unde se vor executa lucrări îndeplinesc condițiile de admisibilitate solicitate de autoritate prin caietul de sarcini. De asemenea, precizează că autoritatea afirmă în mod fals că metodele de verificare ale planității în profil longitudinal au fost preluate din AND 523. Chiar din mențiunile din caietul de sarcini (punctul 2.6, tabelul 6 din caietul de sarcini) rezultă o preluare a caracteristicilor stratului executat din normativul AND 605/2014, normativ care se referă la mixturile asfaltice, însă mixturile asfaltice presupun o altă tehnologie de fabricare și execuție. Se poate astfel observa inconsistența și caracterul contradictoriu al celor afirmate de către autoritate cu privire la cerințele din documentația de atribuire. În completarea mențiunilor din caietul de sarcini, unde se prevede alegerea uneia din cele două metode de verificare, autoritatea a precizat prin răspunsul la clarificări contestat că verificarea se va face prin ambele metode, ceea ce contravine prevederilor din Normativul AND și din caietul de sarcini. 2. Mențiunile autorității cu privire la verificarea uniformității în profil transversal conform AND 523/2003, cap IV, secțiunea 5, art. 53 - 55 sunt aduse la cunoștință pentru prima dată prin acest punct de vedere; ele nu se regăsesc nici în caietul de sarcini și nici în răspunsul 9

la clarificări contestat; metoda amintită de către autoritate prin punctul de vedere nu este una standardizată, sens în care nu poate fi considerată relevantă pentru stabilirea caracteristicilor din profilul transversal. 3. Autoritatea contractantă afirmă, în mod fals, că sitele solicitate prin caietul de sarcini sunt conform AND 523/2003; conform mențiunilor din caietul de sarcini de la punctul 2.3.1.6 chiar autoritatea contractantă face referire la standardul European SR EN 933-2, fapt ce dovedește odată în plus inconsistența și neclaritatea cerințelor din documentația de atribuire. 4. Standardele menționate de către autoritate ca metodă de verificare a grosimii se aplică mixturilor asfaltice executate la cald, mixturi ce au o grosime de minim 4 cm și nu straturilor bituminoase foarte subțiri executate la rece. Se încearcă crearea ideii că mixturile asfaltice executate la cald sunt aceleași cu straturile bituminoase foarte subțiri executate la rece prin prezentarea unor standarde care se aplică exclusiv mixturilor asfaltice executate la cald și care vizează, în mod evident, aplicarea criteriilor specifice acestui ultim tip de mixtură. 5. Trimiterile autorității la Tabelul nr. 5 din caietul de sarcini și la Tabelul nr. 3 din Normativul AND 523/2003 nu răspund la modul de justificare al cantității de material, ci se menționează doar niște cantități de material răspândit fără a se preciza cum s-a ajuns la aceste cantități. 6. Contrar celor afirmate de către autoritate, evaluarea unitară nu poate fi făcută doar dacă nu se permite ofertanților să modifice cantităților de material, ci și prin prezentarea normelor de consum proprii. Mergând pe raționamentul autorității contractante, evaluarea nu este oricum unitară din punct de vedere al consumurilor la forța de muncă și utilaje din moment ce s-a permis folosirea propriilor consumuri la forța de muncă și utilaje. Pe de altă parte, consumurile de materiale impuse nu sunt reale. În execuție se va respecta rețeta de fabricare și așternere a straturilor bituminoase foarte subțiri elaborate de un laborator specializat. În susținere, contestatoarea invocă prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr... a transmis concluzii scrise ca urmare a concluziilor scrise înainte de către ... nr. .... precizând următoarele: 1.Metodele de verificare ale planeității în profil longitudinal sunt în conformitate cu Normativul AND 523/2003. Normativul nu precizează obligativitatea folosirii uneia dintre aceste metode și, prin urmare, autoritatea contractantă, prin documentația de atribuire, poate solicita modul de îndeplinire a unei cerințe/caracteristici care să nu fie în contradicție cu normativele și stas-urile folosite. Prin urmare, apreciază criticile contestatoarei ca fiind ¡relevante și lipsite de interes. 10

2.În caietul de sarcini și în Răspunsul la clarificări, se specifică AND 523/2003 în conformitate cu care se execută Straturile rutiere foarte subțiri. Normativul menționat prin Răspunsul la clarificări nu este necunoscut contestatoarei, întrucât acesta trebuie să execute lucrările în conformitate cu tot conținutul Normativului. Standardului european SR EN 13036-7 la care se face referire prin răspunsul la clarificări nu este o noutate pentru contestatoare, deoarece acesta apare în lista Normativelor și Stas-urilor de la finalul caietului de sarcini, iar dacă o solicitare nu este standardizată nu înseamnă că nu se poate cere prin documentația de atribuire. Prin urmare, și criticile aduse cu privire la acest aspect sunt irelevante și lipsite de obiect și de interes. 3. Sitele solicitate prin caietul de sarcini respectă normativele în vigoare, iar clarificarea lor este clară și concludentă, ofertanții fiind în măsură să își întocmească ofertele tehnice. Prin urmare, și aceste criticile sunt irelevante și lipsite de obiect și de interes. 4. Verificarea grosimii stratului bituminos este necesară, acest procedeu este prevăzut în Normativul AND 523/2003 la secțiunea 3 Verificarea procesului tehnologic de preparare și punere în operă (măsurarea grosimii). Metoda de verificare a grosimii nu este prevăzută de Normativul sus menționat, fapt care dă posibilitatea autorității să prevadă metoda de verificare. Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, în art. 15 alin. 6 prevede: "... Pe parcursul examinării construcției și a documentelor puse la dispoziție, membrii comisiei de recepție la terminarea lucrărilor pot solicita investitorului, justificat, prezentarea altor documente relevante, precum și realizarea de expertize tehnice, ridicări topografice, încercări suplimentare, probe, măsurători și alte teste”. Metoda de verificare a grosimii este conform SR EN 12697-36, SR EN 12697-27, fiind vorba de un strat bituminos (sector de proba experimental și în cale curentă pe sectoare executate), realizat din mixturi asfaltice turnate la rece. Se respectă procedurile tehnice din Normativul AND 523/2003, secțiunea 2, art. 2 “grosime de 8-16mm”, având în vedere că lucrările constau în așternerea a două straturi rutiere de mixturi asfaltice turnate la rece în care se folosesc agregate naturale cu dimensiunea 0-4 mm și 4 - 8 mm, este firesc ca grosimea să fie de 8-16 mm. Având în vedere cele de mai sus, autoritatea subliniază că nu încalcă normativele în vigoare. 5. Au fost specificate, în mod clar și concludent, informațiile privind densitatea materialului așternut cu trimitere directă la caietul de sarcini și Normativul AND 523/2003. Prin modul de abordare al acestui subiect, contestatoarea dă dovadă de rea intenție sau de necunoașterea Normativelor în cauză. 6. Prin răspunsul la clarificări “Se vor putea folosi propriile consumuri la forța de muncă și utilaje, cu condiția să se respecte 11

Normativele și Normele în vigoare privind calitatea lucrării. Pentru materiale, cantitățile rămân neschimbate”, autoritatea contractantă apreciază că a respectat prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ... a inițiat procedura de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii unui acord cadru de lucrări, divizat pe loturi, având ca obiect „...”, coduri ..., prin publicarea, în SEAP, a anunțului de participare nr. ...., stabilind „termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare” la .... Analizând cuprinsul contestației formulată de ..., Consiliul reține că aceasta este îndreptată împotriva răspunsurilor la solicitările de clarificări, transmise prin adresa nr. ..., publicată în SEAP, în data de ..., în secțiunea dedicată „Documentație, clarificări, decizii” a anunțului de participare aferent procedurii de achiziție publică în cauză. La data de .... a transmis autorității contractante, notificarea prealabilă nr. 395/26.02.2018. În cadrul termenului stipulat de art. 6 alin. (4) din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă nu a răspuns acestei notificări prealabile. La data de .... „-anularea răspunsurilor din cuprinsul Clarificării nr. .... nr. 98/2016 a problemelor supuse atenției; -anularea procedurii sub incidența prevederilor art. 212 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și eventuala reluare a acesteia după remedierea nelegalităților pe care le va prezenta mai jos, având în vedere că la acest moment nu se mai pot dispune măsuri de remediere în considerarea termenului de depunere a ofertelor (28.02.2018)”. Relevante în soluționare sunt reținute dispozițiile art. 160 din cuprinsul Legii nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora: „(1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunțul de participare/simplificat/de concurs. (2) Autoritatea contractantă stabilește prin anunțul de participare/simplificat/de concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informațiilor suplimentare, conform prevederilor normelor metodologice la prezenta lege. (3) Autoritatea contractantă are obligația de a publica răspunsurile însoțite de întrebările aferente la adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziției, indicată potrivit dispozițiilor art. 150 alin. (2), luând măsuri pentru a nu dezvălui 12

identitatea operatorului economic care a solicitat clarificările sau informațiile suplimentare respective. (4) Dispozițiile art. 150 alin. (3) - (6) sunt aplicabile în mod corespunzător în ceea ce privește răspunsurile la solicitări de clarificări sau informații suplimentare”. Așa cum se observă din textele citate, raportat la conținutul documentației de atribuire, înainte de etapa depunerii ofertelor, orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informații suplimentare, legiuitorul stabilind în sarcina autorității contractante următoarele obligații la primirea unei astfel de solicitări: - să răspundă în mod clar şi complet, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunțul de participare/simplificat/de concurs; - să publice răspunsurile însoțite de întrebările aferente la adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziției; - să ia măsuri pentru a nu dezvălui identitatea operatorului economic care a solicitat clarificările sau informațiile suplimentare respective. Ca aspect preliminar analizării, pe fond, a criticilor din cuprinsul contestației, Consiliul remarcă faptul că, în Anexa 4 la caietul de sarcini, autoritatea contractantă a precizat referințele normative aplicabile în cauză, între acestea regăsindu-se, în cadrul tabelului 3, și următoarele normative: CD 155-2001 Normativ privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne; AND 523-2003 Normativ privind execuția straturilor bituminoase foarte subțiri la rece, AND 605-2014 Mixturi asfaltice executate la cald. Condiții tehnice privind proiectarea, prepararea și punerea în operă. Pe fond, analizând susținerile părților și documentele probatorii aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: 1. La întrebarea: „Vă rugăm să precizați care este condiția admisibilă de planeitate care trebuie îndeplinită de stratul de uzură din şlam bituminos, ținând cont de planeitatea stratului suport. De asemenea solicităm ca la predarea amplasamentului Beneficiarul să facă dovada faptului că stratul-suport îndeplinește condițiile menționate la art.26 (1) din Normativul AND 523-2003 privind execuția straturilor bituminoase foarte subțiri”. Răspunsul integral al autorității contractante a fost următorul: „Conform normativ CD 155-2001 - Capacitate portantă cel puțin bună (bună și foarte bună) - Stare de degradare cel puțin mediocră - Planeitate cel puțin bună (bună și foarte bună) - Rugozitate bună la rea (bună, mediocră, rea) - Stare tehnică bună 13

Stabilirea stării tehnice a lucrărilor obligatorii de întreținere periodică și reparații curente în cazul drumului cu structuri rutiere suple și semirigide. Deci planeitatea stratului suport definit prin valoarea indicelui de planeitate internațional IRI va fi bună și foarte bună, în funcție de categoria drumului (european, principal, secundar) și valorile IRI din tabelul 5. Condiția admisibilă de planeitate în profil longitudinal (conf.tabel 6 din C.S.) se face prin măsurare cu aparate electronice omologate, prin determinarea valorii IRI și încadrarea în valorile admise din tabelul 6, în funcție de clasa tehnică, menționând și denivelările în profil longitudinal sub dreptarul de 3 metri (conf. SREN 13036- 7:2004). Conform Domeniu de aplicare pentru măsurarea denivelărilor locale atribuite defectelor de calitate ale straturilor de rulare ale drumurilor. Aceste metode nu se aplică pentru informații referitoare la profil sau uniformitate (planeitate) în general. Conform anexa 1 denivelările măsurate acestui standard European este posibil să nu corespundă valorilor obținute prin alte metode”. Din cele de mai sus, Consiliul apreciază că, prin trimiterea la prescripțiile normativului CD 155-2001 Normativ privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne, autoritatea contractantă a furnizat elementele necesare pentru o informare corectă și completă a ofertanților, acest normativ reglementând metodologia de evaluare a stării tehnice pentru toate categoriile de drumuri publice moderne, cu îmbrăcăminți bituminoase și cu îmbrăcăminți din beton de ciment. În soluționare este reținut că nelegalitatea răspunsului autorității contractante semnalată de ..., prin notificare și contestație, se raportează la faptul că, prin intermediul acestuia, autoritatea a prevăzut ca planeitatea în profil longitudinal să fie măsurată prin cumularea a două metode, respectiv măsurarea indicelui IRI și măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3m, ceea ce, în opinia sa, „contravine AND 523 și Notei 1 din caietul de sarcini”. Contrar afirmațiilor contestatoarei, Consiliul constată că Normativul AND 523 prevede măsurarea denivelărilor în profil longitudinal sub dreptarul de 3m, însă nu interzice și o altă metodă de verificare a acestora. În acest context, precizarea și a unui alte metode de verificare, nu poate fi interpretată ca fiind contrară normativului amintit. În același sens, Consiliul observă, din susținerile contestatoarei, că aceasta reclamă doar impunerea dublei verificări, și nu nelegalitatea oricărei dintre cele două variante aleasă de autoritate în scopul măsurării planeității în profil longitudinal. Astfel, răspunsul autorității reclamat prin prezenta contestației, nu poate fi apreciat ca nelegal, atât timp cât cele două metode de verificare sunt prevăzute de normativele aplicabile în domeniu. De asemenea, caracterul nelegal al acestuia nu poate fi reținut nici prin 14

prisma faptului că acestea modifică informațiile regăsite la Nota 1 din caietul de sarcini, dat fiind că, prin publicarea răspunsului în cauză, toți operatorii economici au fost înștiințați cu privire la decizia autorității contractante. Cât privește răspunsul autorității vizavi de solicitarea din partea finală a întrebării în cauză, respectiv „De asemenea solicităm ca la predarea amplasamentului Beneficiarul să facă dovada faptului că stratul-suport îndeplinește condițiile menționate la art.26 (1) din Normativul AND 523-2003 privind execuția straturilor bituminoase foarte subțiri”, Consiliul constată că, în cadrul adresei nr. ..., de răspuns la clarificări, la o altă întrebare, respectiv „vă rugăm să ne confirmați că la momentul începerii lucrărilor se va pune la dispoziția constructorului informațiile referitoare la calitatea stratului suport, așa cum se prevede la punctul 2.4 Stratul suport din caietul de sarcini”, autoritatea contractantă a precizat „Informațiile privind calitatea stratului suport (capacitate portantă, planeitate IRI, denivelări locale, indice degradare IG) vor fi furnizate de beneficiar- investitor.” Prin urmare, se constată că autoritatea contractantă a adus la cunoștința potențialilor ofertanți faptul că va furniza informațiile solicitate, sens în care, lipsa dublării răspunsului și în ceea ce privește întrebarea contestatoarei, nu poate fi considerată ca echivalentă lipsei totale a răspunsului autorității. 2. La întrebarea: „În Caietul de sarcini pentru șlamuri, La nota 2 din subsolul tabelului 6 se precizează că pentru verificarea planeității în profil transversal trebuie verificat apariția făgașelor, însă prin exprimarea condiției din tabel în <mm/m> înseamnă că se măsoară abaterea de la panta transversală a drumului, în niciun caz a adâncimii făgașului. Adâncimea făgașului se măsoară conform standardului european SR EN 13036-7, precizat în acest tabel pentru verificarea planeității în profil longitudinal. Vă rugăm să clarificați care este metoda de verificare a planeității în profil transversal, valoarea ce trebuie îndeplinită și unitatea de măsură corespunzătoare” Răspunsul autorității contractante a fost: „Conform SREN 13036-7:2004 cap. 4 Metode de încercare, măsurătorile cu dreptarul se pot face longitudinal (paralel cu axa drumului). Măsurătorile (conf. art. 4.4.3) trebuie interpretate la valorile cele mai apropiate de 1mm conf. art. 2.2.2.2.1 Anexa B, rezultatele măsurătorilor trebuie rotunjite prin diminuare între 0,1- 0,5 mm și rotunjire prin adaos între 0,6-0,9 mm”. În soluționare, va fi reținută și cerința din caietul de sarcini, tabelul 6, conform căreia „3. Planeitate în profil transversal, mm/m; Condiții de admisibilitate +1,0; Metodă de încercare echipamente electronice omologate sau metoda șablonului”, precum și Nota 2 din cuprinsul acestuia „Planeitatea în profil transversal este cea prin care 15

se constată abateri de la profilul transversal, apariția făgașelor și se face cu echipamente electronice sau metoda șablonului (pasul de măsurare este de 25 m)”. Din textul întrebării adresate autorității contractante, se constată că însăși contestatoarea evidențiază faptul că „adâncimea făgașului se măsoară conform standardului european SR EN 13036- 7”, astfel că, răspunsul autorității vine, în completarea informațiilor din cuprinsul caietului de sarcini, să confirme aplicabilitatea acestui standard și în cazul planeității în profil transversal. De asemenea, se constată că Standardul SREN 13036-7:2004 prevede, la art. 4.4.3, faptul că măsurătorile trebuie înregistrate cât mai aproape de 1 mm, astfel că nici din acest punct de vedere nu se poate constata nelegalitatea condiției exprimată din tabelul 6 <mm/m>. Mai mult, metoda șablonului este reglementată de Normativul AND 523/2003: „art. 53 Uniformitatea suprafeţei în profil transversal se verifica cu un sablon având profilul prevăzut de proiect şi lungimea egala cu lăţimea imbracamintei; sablonul se aseaza pe doua suporturi puse pe marginea imbracamintei. Suportul de la capăt al sablonului are 4 cm grosime, iar celălalt are grosimea variabila în trepte, pentru a se asigura poziţia orizontala a sablonului. art. 54 (1) Pentru verificarea respectării profilului în sens transversal, se va folosi o până gradata având lungimea de 30 cm, grosimea de maximum 3 cm şi înălţimea la cele doua capete de 1,5 cm şi, respectiv 9 cm. Gradatiile vor fi corespunzătoare diferenţelor de înălţime de 1 mm. (2) Măsurarea se va face în axa drumului şi la distanţele de 1 m şi 2 m de la margine.” În concluzie, prin trimiterile la standardul SREN 13036-7:2004, autoritatea contractantă a răspuns solicitărilor primite, neputându-se interpreta, astfel cum susține contestatoarea, că, prin răspunsul transmis, s-ar fi renunțat la cerința privind verificarea în profil transversal. Cât privește critica din cuprinsul contestației vizavi de faptul că autoritatea contractantă „nu ar fi precizat condițiile de admisibilitate pentru planeitate în profil transversal, în funcție de clasa drumului”, Consiliul constată că întrebarea adresată autorității, astfel cum rezultă din textul acesteia citat mai sus, nu a vizat și acest aspect, drept care constată caracterul său netemeinic. Având în vedere cele anterior expuse, Consiliul nu poate reține încălcarea de către autoritatea contractantă a dispozițiilor art. 154 din Legea nr. 98/2016, prin prisma răspunsului oferit, potențialii ofertanți având suficiente informații pentru determinarea regulilor și condițiilor impuse de autoritatea contractantă. 3. La întrebarea: 16

„În Caietul de sarcini pentru slamuri, în tabelul 5 sunt menționate sitele cu dimensiunile de 0,1 și de 0,63 mm care nu există în standardele europene nici de fabricare a agregatelor pentru amestecuri bituminoase și anume SR EN 13043 și nici în standardul de fabricare a mixturilor SR EN 13108. Aceste site trebuie înlocuite cu unele corespunzătoare în conformitate cu standardele europene. Vă rugăm să indicați aceste site” Răspunsul autorității contractante a fost: “Conform tabel 5 din caietul de sarcini se vor utiliza sitele 0,1 mm; 0,63 mm; 1; 2; 4; 8 mm”. Analizând cerințele autorității contractante regăsite în cuprinsul Tabelului nr. 5, privind caracteristicile mixturii asfaltice turnate, Consiliul constată că informațiile din cadrul acestuia sunt identice celor regăsite în Tabelul nr. 3 din Normativul AND 523/2003, prin urmare și dimensiunea sitelor de 0,1 mm și 0,63 mm. 4. Cât privește criticile referitoare la răspunsul autorității vizavi de scopul verificării grosimii stratului așternut, prin prisma faptului că această verificare excede prevederilor art. 51 și 57 din Normativul AND 523/2003, Consiliul constată că specificația din caietul de sarcini de la pct. 4.2.5 face referire la verificările efectuate pe parcursul execuției lucrărilor, cerință concordantă dispozițiilor art. 49 din normativ, invocat de autoritate în răspunsul său, conform căruia: „Pe parcursul execuţiei straturilor bituminoase foarte subtiri se vor efectua următoarele verificări: (...) grosimea stratului asternut; (...)”. Așadar, verificarea în cauză nu se raportează la recepția efectuată de beneficiar la terminarea lucrărilor, ci pe parcursul execuției acestora, potrivit prescripțiilor normativului AND 523/2003, privind execuția straturilor bituminoase la rece. În ceea ce privește metoda de verificare impusă de autoritatea contractantă, se constată că, deși, normativul AND 523/2003 nu reglementează o anumită procedură, totuși acesta prevede obligativitatea verificării grosimii stratului așternut, drept care, nu poate fi reținut pretinsul caracter nelegal al metodei precizate de autoritatea contractantă în răspunsul său, atât timp cât scopul impunerii acestei metode este acela de constatare a respectării dimensiunilor prevăzute pentru grosimea stratului așternut. Pe de altă parte, contrar susținerilor contestatoarei, Consiliul constată că normativul mai sus amintit, prevede în mod clar faptul că grosimea straturilor bituminoase foarte subțiri este de 8-16 mm. În concluzie, se constată că răspunsul autorității contractante nu este contrar reglementărilor în domeniul lucrărilor care fac obiectul achiziției publice în cauză. 5. Cât privește răspunsul autorității contractante la întrebarea „Vă rugăm să specificați în mod clar densitatea materialului așternut pentru cele două straturi, în stare umedă”, respectiv „Nu este cazul”, Consiliul constată că prin specificațiile tehnice prezentate în cuprinsul 17

caietului de sarcini, inclusiv prin indicarea normativelor incidente, operatorii economici interesați au luat cunoștință de toate informațiile necesare pentru întocmirea unei oferte conforme necesității autorității contractante. Comun și următoarelor 2 critici din cuprinsul contestației, vizând obligativitatea respectării, pe parcursul ofertării, a cantităților stabilite de autoritatea contractantă în documentația de atribuire, Consiliul apreciază că, impunerea acestei cerințe nu contravine regulilor din domeniul achizițiilor publice, ceea ce autoritatea contractantă menționează în mod expres fiind doar necesitatea ofertării aceleiași cantități de materiale în scopul posibilității comparării ofertelor primite în cadrul procedurii. Cât privește decontările în etapa de execuție, acesta se vor raporta la cantitățile real executate, astfel cum în mod clar a precizat autoritatea contractantă în răspunsul său. Față de cele anterior expuse, Consiliul reține că nu au fost identificate aspecte contrare dispozițiilor regăsite în legislația achizițiilor publice și în cea specifică obiectului contractului care să conducă la necesitatea adoptării unor măsuri de remediere în sensul celor precizate de contestatoare. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului National de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul urmează să respingă, ca nefondată, contestația formulată de ... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația ..., în contradictoriu cu .... Prezenta decizie este obligatorie, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. .... 18