AchiziaBibliotecă
Instrumentele Achizia
Aspect

Buletin oficial · acces liber

Decizie CNSC BO2018_6751

BO2018_6751

Respinge
2018Fonduri: PropriiProcedura simplificata
ContestatorNespecificat
AutoritateNespecificată

CPV: 79713000-5
Critici: R2.1

Textul integral al documentului

PDF CNSC

Text extras automat; verificați forma originală în PDF.

Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.

Citește textul integral · 107.810 caractere
§ 1

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... I. Prin contestația nr. 256/16.02.2018, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 6486/16.02.2018, formulată de către ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CUI ..., împotriva adresei nr. 756/07.02.2018 de comunicare a rezultatului procedurii, emisă de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate – într-o singură etapă, aplicată integral prin utilizarea mijloacelor electronice, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii, având ca obiect „Achiziție de servicii de monitorizare/supraveghere/întreținere/mentenanță sisteme supraveghere video, sisteme de alarmare antiefracție și intervenție cu echipaj rapid, pază umană și transport valori casierii”, se solicită anularea adresei nr. 756/07.02.2018 de comunicare a rezultatului procedurii și a celorlalte acte subsecvente, ca netemeinice și nelegale, precum și continuarea evaluării ofertei sale, fiind singurul ofertant care a respectat integral toate prevederile legale și care are prețul cel mai scăzut. II. Prin contestația nr. 684/20.02.2018, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 7255/22.02.2018, formulată de către ..., în calitate de lider al asocierii ... – ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CUI RO ..., împotriva adresei nr. 754/07.02.2018 de comunicare a rezultatului procedurii, a raportului procedurii și a adresei nr. 1015/16.02.2018 de răspuns la notificarea prealabilă, emise de către aceeași autoritatea contractantă și în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, se solicită admiterea contestației, anularea adresei nr. 754/07.02.2018 de comunicare a rezultatului procedurii, a raportului procedurii și a tuturor actelor subsecvente, reevaluarea propunerii tehnice și financiare a asocierii ... – ..., în raport de cerințele caietului de sarcini și prevederile legale privind salarizarea personalului și contribuțiile angajatorilor către bugetul de stat, respingerea propunerilor financiare care nu pot justifica în mod legal, că prin prețurile ofertate pot îndeplini contractul de prestări servicii, respectând 1

§ 2

dispozițiile legale în ceea ce privește salarizarea personalului și plata contribuțiilor către bugetul de stat, precum și continuarea procedurii de atribuire. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, conform cărora contestațiile formulate în cadrul aceleiași etape a procedurii de atribuire vor fi conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, Consiliul urmează să facă aplicarea acestora, conexând dosarele nr. 499/2018 și nr. 582/2018, contestațiile înregistrate la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 6486/16.02.2018 și nr. 7255/22.02.2018, urmând a fi soluționate în cadrul dosarului nr. 499/2018. Prin adresa nr. 211/02.03.2018, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 8629/02.03.2018, ..., în calitate de lider al asocierii ... – ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ... și având CUI RO ..., a înaintat cerere de intervenție, prin care solicită admiterea acesteia și respingerea contestației ... Contestațiile și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... critică decizia autorității contractante de declarare a ofertei sale drept inacceptabilă. Contestatorul susține că autoritatea contractantă i-a transmis adresa nr. 756/07.02.2018 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, prin care a arătat că respectiva ofertă a fost declarată inacceptabilă, iar oferta câștigătoare a fost desemnată cea având o propunere financiară de 2.394.469,40 lei fără TVA, mai mare decât oferta sa cu peste 300.000 lei. Totodată, contestatorul precizează că, în cele peste 3 luni de analiză a ofertelor, autoritatea contractantă i-a solicitat mai multe clarificări și, răspunzând prin adresele nr. 1583/15.12.2017 și nr. 119/22.01.2018 (prin care a demonstrat legalitatea tarifului orar ofertat), a considerat că oferta sa s-a situat pe locul I în clasamentul intermediar. De exemplu, contestatorul susține că dacă pentru munca de noapte, legiuitorul a prevăzut la art. 126 lit. a) că salariatul beneficiază de program de lucru redus cu o oră față de durata normală, autoritatea contractantă evocă prevederile lit. b), care fac vorbire de un spor. Astfel, exemplul este valabil aproape pentru fiecare afirmație din adresa nr. 508/29.01.2018, prin care autoritatea contractantă încearcă să justifice eliminarea ofertei contestatorului, în favoarea celei declarate câștigătoare. În continuare, contestatorul menționează că justificarea autorității contractante pentru tarifele celor 2 posturi de 12 ore și 1 post de 16 ore, nu se susține, pentru că ele reprezintă, procentual, foarte puțin din oferta generală, fără semnificație logică. 2

§ 3

Referitor la afirmațiile autorității contractante de la punctul 2 al adresei nr. 756/07.02.2018 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, contestatorul apreciază că nu se face diferența între salariul de încadrare (minim de 1.450 lei brut pe lună, conform prevederilor legale ale anului 2017) și salariul brut realizat în mod efectiv de angajat și consideră că niciun argument al acesteia nu este valabil, pentru a-i considera oferta ca inacceptabilă. În aceste condiții, pentru a remedia, conform prevederilor Legii nr. 101/2016, erorile pe care autoritatea contractantă le-a comis, ... solicită C.N.S.C. anularea adresei nr. 756/07.02.2018 de comunicare a rezultatului procedurii și a celorlalte acte subsecvente, ca netemeinice și nelegale, precum și continuarea evaluării ofertei sale, întrucât este singurul ofertant care a respectat integral toate prevederile legale și are prețul cel mai scăzut. Prin punctul de vedere nr. 1186/23.02.2018, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. 7492/23.02.2018, ... solicită respingerea contestației ... ca inadmisibilă, iar pe fond, ca nefondată. Autoritatea contractantă arată că a transmis contestatorului, prin adresa nr. 508/29.01.2018, motivele pentru care oferta a fost declarată inacceptabilă, comunicare transmisă la adresa de mail ..., care a fost singura adresă la care s-au efectuat comunicările pe parcursul procedurii de atribuire, acesta fiind singurul e-mail pe care ofertantul precizează că l-a primit în data de 09.02.2018, dar, în acea dată, autoritatea contractantă a retransmis mail-ul din data de 29.01.2018 așa cum se poate observa din documentele atașate. În continuare, autoritatea contractantă precizează că ... a depus notificarea prealabilă în data de 12.02.2018, după expirarea termenului legal prevăzut la art. 6 din Legea nr. 101/2016, în cazul de față 5 zile. Astfel, notificarea prealabilă nu a fost înaintată în termen autorității contractante, contestația îndeplinind condițiile de a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 6 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pe fond, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, ca nefondată, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a comunicării nr. 756/07.02.2018, pentru motivele expuse în continuare: Autoritatea contractantă arată că, urmare a solicitării de clarificări nr. 260/18.01.2018, contestatorul nu a justificat neincluderea în costuri a drepturilor reglementate de prevederile Codului Muncii, respectiv sporul de noapte, sporul de week-end și sărbători legale și costurile generate de concediile de odihnă, deoarece tariful ofertat pentru un post 24 din 24 ore este de 96.360 lei fără TVA/post/an, calculat astfel: 8760 ore/an x 11 lei/oră = 96.360 lei fără TVA/post/an. Mai mult, contestatorul ofertează același tarif de 11 lei/oră, indiferent de tipul postului, respectiv pentru postul de pază 24h/24h zilnic/permanent, pentru postul de pază 12h/24h numai în zile lucrătoare (orele 07-19) și pentru postul de pază 16h/24h zilnic (orele 06-22). Totodată, autoritatea contractantă menționează că ... nu justifică o serie de drepturi de natură salariată, astfel: 3

§ 4

- pentru postul de pază 24h/24h zilnic/permanent - drepturi reglementate de prevederile Codului Muncii: sporul de noapte (art. 125, art. 126 și art. 127), sporul de week-end și sărbători legale (art. 139 și art. 142) și costurile generate de concediile de odihnă (art. 145 și art. 146 din Cap. III Concedii); - pentru postul de. pază 12h/24h numai în zile lucrătoare (orele 07- 19) - drepturi reglementate de prevederile Codului Muncii: costurile generate de concediile de odihnă (art. 145 și art. 146 din Cap. III Concedii); - pentru postul de pază 16h/24h zilnic (orele 06-22) - sporurile reglementate de prevederile Codului Muncii: costurile generate de concediile de odihnă (art. 145 și art. 146 din Cap. III Concedii), sporul de week-end și sărbători legale (art. 139 și art. 142). Referitor la aceste aspecte, autoritatea contractantă precizează că ... a menționat următoarele: - pentru acoperirea sporurilor prevăzute la art. 125 și art. 126 din Codul Muncii „dacă vom lucra așa cum s-a arătat cu 4,7-4,9 agenți/post permanent, este foarte probabil ca ei să nu se încadreze în prevederile art. 125 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 53/2003”, - „Munca în zilele de sâmbătă și duminică și sărbători legale se compensează conform prevederilor art. 139 alin. (2) din Codul Muncii prin zile libere, în care agenții sunt înlocuiți cu cei din rezerva imediată (adică din cei 4,7-4,9 agenți)”, - în ceea ce privește concediile de odihnă: „din îndelungata practică a subscrisei a rezultat că durata de rămânere în firma a agenților este de 4 - 7 luni, în funcție de anotimp, munci agricole sau sezoniere, munci în străinătate și altele. Din acest considerent ni se pare absolut necinstit să cerem ca beneficiarul să plătească eventuale cheltuieli cu concediile și, în plus, ar fi greu de comensurat (câte luni, ce sumă, de ce să calculăm dintr- un singur contract și nu din mai multe, etc.)”. Conform justificării transmise de către contestator, autoritatea contractantă susține că acesta arată că, pentru a respecta prevederile legale, se impune a se lucra cu 4,7 - 4,9 agenți pentru un post permanent (24 ore din 24), dar să existe și o rezervă operativă pentru situații neprevăzute (învoiri, concedii medicale, de odihnă, de situații, etc). De asemenea, cu privire la concediile de odihnă, contestatorul susține că nu le- a introdus în costuri, deoarece agenții nu rămân în firmă mai mult de 4-7 luni. Or indiferent de timpul lucrat în firmă, angajatorul este obligat să asigure concediile de odihnă. În aceste condiții, ținând cont de totalul general prezentat pentru un agent/lună, respectiv 1.848 lei, autoritatea contractantă consideră că calculul privind tariful pentru un post 24 din 24 ore este de: 1.848 lei fără TVA/agent/lună x 12 luni/an x 4,7 agenți/post = 104.227,20 lei fără TVA/post/an, iar în această situație, contestatorul nu justifică prețul de 96.360 lei fără TVA/post/an pentru un post permanent 24 ore din 24. De altfel, autoritatea contractantă evocă faptul că în contestație nu precizează nimic legat de tariful pentru un post de lucru permanent de 24 din 24 ore, posturi ce reprezintă majoritatea contractului și se critică doar 4

§ 5

cele 2 posturi de 12 ore și un post de 16 ore, posturi care reprezintă o pondere mică în totalul contractului. Autoritatea contractantă precizează că a ținut cont de afirmația contestatorului că pentru un post de lucru permanent va folosi 4,7-4,9 agenți/post, fără a acorda sporuri de noapte și sporul de week-end și, în aceste condiții, acesta nu justifică prețul de 96.360 lei fără TVA/post/an pentru un post permanent 24 ore din 24, deoarece, conform tarifului ofertat/agent/lună de 1.848 lei fără TVA, iar prețul pentru un post permanent 24 ore din 24/an va deveni: 1.848 lei fără TVA/agent/lună x 12 luni/an x 4,7 agenți/post = 104.227,20 lei fără TVA/post/an (calculele au fost realizate conform afirmațiilor contestatorului). Mai mult, autoritatea contractantă arată că ... nu face nicio precizare, în contestație, cu privire la sporul de week-end, sărbători legale și concediile de odihnă, legale conform Codului Muncii. 2. Contestatorul prezintă informații contradictorii cu privire la salariul de încadrare al agenților de pază. Autoritatea contractantă precizează că în justificarea de preț înregistrată la aceasta sub nr. 41/08.01.2018, pentru calcului valorii de 1.848 lei/agent/lună, respectiv 11 lei/oră, contestatorul a luat în considerare un salariu de 1.500 lei/agent/lună, la care a calculat toate contribuțiile și costurile datorate de angajator. În urma solicitărilor de clarificări a autorității contractante, contestatorul precizează că salariul brut pe lună este de 1.500 lei, cu 50 lei mai mult decât salariul minim lunar garantat în plată și precizează că „pentru situații cu totul neprevăzute totuși, când celelalte metode de protejare a angajaților nu se pot aplica se află în detaliere cei 50 lei/lună”. Astfel, autoritatea contractantă apreciază că în această situație există neconcordanțe între faptul că inițial se justifică tariful ofertat, ținând cont de un salariu brut pe lună de 1.500 lei/agent, iar ulterior, se susține că salariul brut pe lună pe agent este 1.450 lei, iar diferența de 50 lei până la 1.500 lei, reprezintă o rezervă pentru situații cu totul neprevăzute, când celelalte metode de protejare a angajaților nu se pot aplica. Autoritatea contractantă susține că a făcut diferența între salariul minim pe economie de 1.450 lei/lună și salariul de încadrare de 1.500 lei/lună menționat în justificarea prețului de către contestator, iar în urma solicitărilor de clarificări, ... a precizat că are o rezervă de 50 lei/lună, care reprezintă o „rezervă pentru situații cu totul neprevăzute când celelalte metode de protejare a angajaților nu se pot aplica”. Având în vedere cele evocate, autoritatea contractantă consideră că ... prezintă informații contradictorii cu privire la salariul de încadrare al agenților de pază, specificând o dată că este de 1.500 lei, iar în alt context, de 1.450 lei, la care se adaugă 50 lei rezervă. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă menționează că respectivul contestator nu a justificat tarifele ofertate pentru serviciile de monitorizare/mentenanță/service/supraveghere video, control acces, telefonie de urgență, sisteme alarmă antiefracție existente și intervenție cu echipaj rapid și, în aceste condiții, oferta sa a fost declarată inacceptabilă, în temeiul art. 136 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016. 5

§ 6

Concluzionând ... precizează că își menține decizia din adresa nr. 756/07.02.2018 de comunicare a rezultatului procedurii și solicită C.N.S.C. respingerea contestației ... ca nefondată, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 și menținerea ca temeinic și legal a rezultatului procedurii. Prin adresa nr. 7999/499/C7/27.02.2018, C.N.S.C. a solicitat ..., în considerarea prevederilor art. 15 alin. (1) și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să transmită punctul de vedere referitor la excepția inadmisibilității contestației, invocată de autoritatea contractantă prin adresa nr. 1186/23.02.2018 și înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 7492/23.02.2017, prin raportare la prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016. Până la data redactării deciziei, ... nu a formulat niciun răspuns. II. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ..., în calitate de lider al asocierii ... – ..., critică decizia autorității contractante de declarare a ofertei asocierii ... – ... drept câștigătoare, oferta sa clasându-se pe locul 2. Contestatorul arată că la data de 07.02.2018, a primit adresa autorității contractante nr. 754, de comunicare a rezultatului procedurii, prin care se preciza că oferta sa nu a fost declarată câștigătoare, deoarece prețul ofertat este superior celui declarat câștigător, iar la data de 12.02.2018, a transmis notificarea prealabilă nr. 525/12.02.2018. În continuare, contestatorul precizează că prin răspunsul nr. 1015/16.02.2018, formulat de către autoritatea contractantă la notificarea prealabilă, aceasta comunică că ofertantului declarat câștigător i s-au solicitat clarificări cu privire la modul de calcul al tarifelor ofertate și că acesta „a prezentat modul concret de calcul al valorilor din cadrul tarifelor ofertate, indicând procentele și formulele de calcul aplicate la salariul de încadrare agent/lună declarat de 1.450 lei, cu respectarea drepturilor reglementate de prevederile Codului Muncii, respectiv sporul de noapte, sporul de weekend și sărbători legale și costurile generate de concediile de odihnă, precum și celelalte contribuții datorate. În calculul tarifelor, asocierea ... – ... a inclus, în mod legal, cheltuielile directe, indirecte și cota de profit. De asemenea, a prezentat și modul de calcul al tarifului pentru monitorizare și intervenție rapidă și al tarifului pentru transport valori.” Astfel, contestatorul apreciază răspunsul autorității contractante ca fiind neconcludent, pentru considerentele expuse mai jos: I. Prețul cu care oferta asocierii ... – ... a fost declarată câștigătoare, a fost de 2.394.469,40 lei, însă acesta nu poate fi justificat, în sensul că nu are la bază respectarea legislației muncii cu privire la salarizare, iar la fundamentarea lui, nu s-a ținut cont de toate sporurile legale prevăzute de Codul Muncii și de obligațiile fiscale ale societăților comerciale (care nu au un caracter opțional în aplicare, ci unul obligatoriu). Neavând acces la tarifele exacte și detaliate, pe care asocierea ... – ... le-a ofertat (întrucât acestea au fost declarate confidențiale), contestatorul precizează că a făcut calcule amănunțite, din care reiese că prețul ofertat este imposibil de justificat. Astfel, contestatorul enumeră gama de servicii solicitate prin acest contract de achiziții și detaliate în caietul de sarcini: servicii de 6

§ 7

monitorizare/supraveghere/întreținere/mentenanță

§ 8

sisteme

§ 9

de supraveghere video, sisteme de alarmare antiefracție, intervenție cu echipaj rapid, pază umană și transport valori casierii și precizează că va detalia serviciul de pază umană, întrucât acesta implică cele mai mari costuri ale achiziției, ce trebuie a fi suportate de către prestator. ... arată că serviciile de pază umană solicitate pentru îndeplinirea acestui contract, se vor desfășura în 3 tipuri de posturi: 20 posturi de pază vor avea program permanent, zilnic 24 ore din 24 ore, 2 posturi de pază cu program de 12 ore doar pe timpul zilei în zilele lucrătoare și 1 post de pază cu program zilnic de 16 ore, doar pe timp de zi, inclusiv weekend și sărbători legale. Pentru fiecare dintre aceste posturi de pază, contestatorul prezintă calculul tarifului minim necesar numai pentru acoperirea cheltuielilor salariale și a contribuției pentru persoanele cu handicap, contribuție ce are la bază, în mod direct, numărul de agenți necesari pentru îndeplinirea contractului. a) Post de pază permanent 24 ore din 24 ore: Element de calcul Valoare Explicații 1 Salariu Brut 1.450,00 conform legislației în vigoare la data depunerii ofertei - H.G. nr. 1/2017 2 Norma legală de lucru (număr mediu de ore) 166,00 conform legislației în vigoare la data depunerii ofertei - H.G. nr. 1/2017 3 Salariul tarifar 8,73 Salariul Brut/ Normă lucru 4 Număr

§ 10

mediu

§ 11

Ore concediu/lună 13,33 20 zile CO/an x 8ore pe zi /12 luni 5 Număr mediu de ore lucrate/lună 152,67 = (2)-(4) 6 Total ore/post/lună 730,00 conform documentației de atribuire -24 ore x 365 zile/12 luni 7 Număr de agenți/post 4,78 = (6)/(5) 8 Număr

§ 12

mediu

§ 13

ore noapte/post/lună 243,33 365 zile x 8 ore de noapte pe zi/12 luni 9 Număr mediu de ore noapte/agent/lună 50,89 = (8) / (7) 10 Valoare

§ 14

medie

§ 15

spor noapte/agent/lună 111,13 25 % x (9) x (3) 11 Valoare

§ 16

medie

§ 17

spor weekend/agent/lună 1,00 legislația nu prevede o valoare minimă. S-a luat în considerare o valoare modică (0,07%) 12 Număr mediu de ore de sărbători legale/post/lună 28,00 14 sărbători x 24 ore/12 luni 13 Număr mediu de ore de sărbători legale/agent/lună 5,86 = (12)/(7) 14 Valoare medie spor ore sărbători legale/agent/lună 51,15 = (13) x (3) x 100% 15 Total câștig brut/lună 1613,28 = (1) + (10) + (11) + (14) 16 Valoare contribuții buget 368,07 Conform legislației în vigoare 7

§ 18

consolidat 22,815% 17 Contribuție fond persoane cu handicap 58,00 Legea 448/2006 art.78 alin. (2), Ordonanța 60/2017 pt. modif. Legii 448/2006 alin. (3) 4% x salariu minim brut/angajat 18 Total cheltuieli salariale 2039,35 = (15) +(16) +(17) 19 Tarif orar minim 13,36 = (18) / (5) b) posturi de pază cu program temporar 12 ore doar pe timpul zilei în zilele lucrătoare: Element de calcul Valoare Explicații 1 Salariu minim Brut 1.450,00 conform legislației în vigoare la data depunerii ofertei - H.G. nr. 1/2017 2 Norma legală de lucru (număr mediu de ore) 166,00 conform legislației în vigoare la data depunerii ofertei - H.G. nr. 1/2017 3 Salariul tarifar 8,73 Salariul Brut/ Normă lucru 4 Număr

§ 19

mediu

§ 20

Ore concediu/lună 13,33 20 zile CO/an 5 Număr mediu de ore lucrate/lună 152,67 = (2)-(4) 6 Total ore/post/lună 251,00 conform documentației de atribuire 7 Număr de agenți/post 1,64 = (6)/(5) 8 Număr

§ 21

mediu

§ 22

ore noapte/post/lună 0,00 program de zi 9 Număr mediu de ore noapte/agent/lună 0,00 program de zi 10 Valoare

§ 23

medie

§ 24

spor noapte/agent/lună 0,00 program de zi 11 Valoare spor weekend 0,00 program doar în zile lucrătoare 12 Număr mediu de ore de sărbători legale/post/lună 0,00 program doar în zile lucrătoare 13 Număr mediu de ore de sărbători legale/agent/lună 0,00 program doar în zile lucrătoare 14 Valoare medie spor ore sărbători legale/agent/lună 0,00 program doar în zile lucrătoare 15 Total câștig brut/lună 1.450,00 = (1) + (10) + (11) + (14) 16 Valoare contribuții buget consolidat 22,815% 331,05 Conform legislației în vigoare 17 Contribuție fond persoane cu handicap 58,00 Legea 448/2006 art.78 alin. (2), Ordonanța 60/2017 pt. modif. Legii 448/2006 alin. (3) 4% x salariu minim brut/angajat 18 Total cheltuieli salariale 1.839,05 = (15) +(16) +(17) 19 Tarif orar minim 12,05 = (18) / (5) 8

§ 25

c) post de pază cu program zilnic 16 ore, doar pe timp de zi, inclusiv weekend și sărbători legale: Element de calcul Valoare Explicații 1 Salariu minim Brut 1.450,00 conform legislației în vigoare la data depunerii ofertei - H.G. nr. 1/2017 2 Norma legală de lucru (număr mediu de ore) 166,00 conform legislației în vigoare la data depunerii ofertei - H.G. nr. 1/2017 3 Salariul tarifar 8,73 Salariul Brut/ Normă lucru 4 Număr

§ 26

mediu

§ 27

Ore concediu/lună 13,33 20 zile CO/an x 8 ore pe zi / 12 luni 5 Număr mediu de ore lucrate/lună 152,67 = (2)-(4) 6 Total ore/post/lună 486,67 conform documentației de atribuire 7 Număr de agenți/post 3,19 = (6)/(5) 8 Număr

§ 28

mediu

§ 29

ore noapte/post/lună 0,00 program de zi 9 Număr mediu de ore noapte/agent/lună 0,00 program de zi 10 Valoare

§ 30

medie

§ 31

spor noapte/agent/lună 0,00 program de zi 11 Valoare spor weekend 1,00 legislația nu prevede o valoare minimă. S-a luat în considerare o valoare modică (0,07%) 12 Număr mediu de ore de sărbători legale/post/lună 18,67 14 sărbători x 16 ore / 12 luni 13 Număr mediu de ore de sărbători legale/agent/lună 5,86 = (12) / (7) 14 Valoare medie spor ore sărbători legale/agent/lună 51,15 = (13) x (3) x 100% 15 Total câștig brut/lună 1.502,15 = (1) + (10) + (11) + (14) 16 Valoare contribuții buget consolidat 22,815% 342,72 Conform legislației în vigoare 17 Contribuție fond persoane cu handicap 58,00 18 Total cheltuieli salariale 1.902,87 = (15) +(16) +(17) 19 Tarif orar minim 12,46 = (18) / (5) Valoare minimă a propunerii financiare pentru prestarea serviciilor de pază: a) 20 posturi x 8.760 ore x 13,36 lei/oră = 2.340.672 lei; b) 2 posturi x 3.012 ore x 12,05 lei/oră = 72.589,20 lei c) 1 post x 5.840 ore x 12,46 lei/oră = 72.766,40 lei Total valoare cheltuieli salariale și a contribuției pentru persoanele cu handicap pentru prestarea serviciilor de pază: 2.486.027,60 lei. Prin urmare, contestatorul consideră că oferta asocierii ... – ..., în sumă de 2.394.469,40 lei, nu poate acoperi nici măcar cheltuielile salariale ale agenților de securitate și contribuția fond persoane cu handicap. La 9

§ 32

această sumă se adaugă și cheltuielile cu dotarea agenților de serviciu pentru agenții de securitate, cu însemnele de identificare a personalului, mijloace de intervenție și/sau imobilizare specifice activității de pază și protecție (baston de cauciuc, tomfă, spray pentru imobilizare, lanternă, dispozitive de comunicare și alte accesorii), cheltuielile indirecte, precum și profitul societăților comerciale care trebuiau, de asemenea, luate în calcul de ofertant. Referitor la calculele de mai sus, contestatorul face următoarele precizări: 1. Numărul de agenți de pază pe care i-a precizat în calcule, este numărul optim de agenți de securitate pe care prestatorul trebuie să îl folosească, astfel încât să aibă costuri minime generate de prestarea contractului. Nu se contestă dreptul celorlalți ofertanți de a stabili diverse programe de lucru ale agenților de securitate, însă acest lucru trebuie să se facă în conformitate cu prevederile legale. Astfel, dacă nu se utilizează numărul optim de agenți, pot interveni următoarele situații: - în cazul în care se utilizează un număr mai mic de agenți de securitate, aceștia vor trebui să presteze ore suplimentare pentru a îndeplini numărul de ore stabilite prin contract. Orele suplimentare se plătesc, în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) din Codul Muncii, cu un spor de minim 75 % din salariul de bază. Și în acest caz, contestatorul a prezentat varianta optimă, întrucât, în situația în care se optează pentru aplicarea art. 122 alin. (1) din Codul Muncii „Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia”, iar acest fapt ar conduce la dublarea valorii plătite pentru prestarea unei ore suplimentare (plata orei prestate + plata orei libere acordate în termen de 60 de zile). - în cazul în care se utilizează un număr mai mare de agenți de securitate, personalul suplimentar cu care ofertanții participă la procedura de atribuire, generează de asemenea, costuri suplimentare, prin faptul că și agenților de securitate angajați suplimentar trebuie să li se asigure salarizarea minimă conform H.G. nr. 1/2017. 2. Numărul de ore de pază umană solicitate prin contract este de 187.064 ore și fiind obligați să țină cont de faptul că, la data depunerii ofertelor, conform art. 1 din H.G. nr. 1/2017, norma legală de muncă era de 166 ore, contestatorul precizează că din împărțirea 187.064 ore/an la 12 luni și apoi la 166 ore lunar, cât poate presta legal fiecare agent, rezultă un număr minim de 93,90 agenți necesari lunar, pentru prestarea pazei umane. Prin art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, se impune ca „autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap, într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați”, iar prin Ordonanța nr. 60/2017, se modifica art. 78 alin. (3) din Legea nr. 448/2006, având următorul conținut: „Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în 10

§ 33

plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap”. Ținând cont de aceste prevederi, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă trebuia să solicite ofertantului documente din care să rezulte clar numărul total de angajați la data depunerii ofertei, numărul persoanelor cu handicap angajate, precum și acte din care să rezulte încadrarea acestora din urmă în categoria persoanelor cu dizabilități, având în vedere că, pentru derularea viitorului contract, ce face obiectul acestei proceduri de atribuire, ofertantul va imobiliza un număr de 93 de agenți de pază ce pot genera cheltuieli suplimentare, conform prevederilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006. Acesta este și un punct de vedere exprimat într-o speță similară în decizia C.N.S.C. nr. 367/C6/215/291 din 12.02.2018, unde unul dintre membrii asocierii, și anume ..., a omis, de asemenea și în mod identic, să ia în calcul această contribuție. Contestatorul deduce că, indiferent de numărul de persoane cu dizabilități pe care le avea încadrate la data depunerii ofertei, prin angajarea unui număr suplimentar de 93 de agenți, ofertantul va avea costuri suplimentare și costuri pe care trebuia să le includă în ofertă. În continuare, contestatorul exemplifică și modul de calcul al acestui cost, pentru a demonstra că prin neluarea în calcul a acestor prevederi legale, autoritatea contractantă nu a ținut cont de sume, care fac diferența între o propunere financiară legală și una nelegală. Această contribuție, după cum se poate observa, nu este o sumă de neglijat și, coroborată cu alte costuri care nu au fost incluse în ofertă, i-au conferit asocierii ... – ..., un avantaj, care a determinat autoritatea contractantă să îl declare câștigător. 93 angajați x 4 % = 3,72 salarii minime brute care trebuie plătite lunar de către angajator sub formă de contribuție pentru persoanele cu dizabilități. 3,72 x 1900 x 12 luni = 84.816 lei per contract. Aceste sume trebuie plătite, având în vedere faptul că activitatea de pază nu este compatibilă cu angajarea de persoane cu handicap. Chiar dacă ar angaja persoane cu dizabilități, acest lucru impune cel puțin aceleași costuri. ... menționează că a adus la cunoștința autorității contractante, prin notificarea prealabilă, faptul că toate aceste costuri trebuie incluse de către toți ofertanții, la fundamentarea propunerilor financiare și a subliniat faptul că niciuna dintre prevederile legale nu este mai puțin importantă, toate fiind obligatorii și, prin urmare, ofertanții nu pot alege ca pe unele să le plătească, iar pe altele nu. Contestatorul precizează că ofertantul declarat câștigător nu ar putea susține salarizarea minimă legală a personalului de pază și celelalte costuri ale prestației, respectiv cheltuielile echipajelor de intervenție rapidă, transportul de valori, service-ul și mentenanța sistemelor de securitate instalate în obiective, conform caietului de sarcini, care nu sunt de neglijat. Totodată, contestatorul arată și faptul că în caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat ca echipajele de intervenție să verifice minim o dată la 4 ore, toate obiectivele monitorizate, respectarea acestei cerințe generând costuri directe pentru deplasare - combustibil, uzură 11

§ 34

mașini, etc și, de asemenea, s-a mai solicitat, transportul de valori pentru casierii aflate în două puncte, precizându-se că vor fi minim 20 km/zi pentru fiecare locație (și această activitate generează costuri directe care nu pot fi neglijate). Contestatorul apreciază oportună menționarea unui punct de vedere exprimat de către C.N.S.C. în decizia nr. 367/C6/215/291 din 12.02.2018, într-o speță similară, în care se subliniază că „printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de verificare a propunerilor financiare prezentate de ofertanți, inclusiv verificarea conformității cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului sectorial de achiziție publică”. II. Referitor la nerespectarea cerințelor din caietul de sarcini, contestatorul menționează că a adus la cunoștința autorității contractante faptul că anumite cerințe înscrise și definite clar în acesta și solicitate în mod expres în fișa de date a achiziției, nu au fost respectate de către ofertantul declarat câștigător. Astfel, contestatorul arată că în cadrul fișei de date a achiziției, la cap. IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice, se solicită „avizul IGPR (inclusiv Anexa 1b la avizul dispeceratului) pentru funcționarea dispeceratelor unde se vor conecta sistemele de detecție la efracție, incendiu și inundație (după caz), conform prevederilor art. 33 din Legea nr. 333/2003, cu modificările și completările ulterioare”. De asemenea, prin caietul de sarcini, la pct. 2.1., se solicită intervenție rapidă cu echipaje specializate la toate obiectivele. ... precizează că a adus la cunoștința autorității contractante, faptul că niciunul dintre membrii asocierii ... – ... nu deținea, la data declarării ofertei ca fiind câștigătoare, respectiv 07.02.2018, echipaje de intervenție pe raza Municipiului .... Or, în lipsa acestei avizări, contestatorul subliniază faptul că, ofertantul declarant câștigător, nu poate să înceapă prestarea serviciilor solicitate prin caietul de sarcini și, prin urmare, oferta sa trebuia declarată neconformă. În acest caz, autoritatea contractantă avea, în primul rând, interesul și obligația de a verifica că ofertantul declarat câștigător are posibilitatea de a presta serviciile, precum și posibilitatea de a efectua respectivele verificări, datele respective fiind deținute de către IPJ ...- Serviciul de ordine publică, putând fi solicitate de la această instituție de către autoritatea contractantă. Referitor la această nemulțumire, contestatorul precizează că autoritatea contractantă a detaliat următoarele: „În urma analizei documentelor depuse de către ofertantul asocierea ... – ... s-a constatat că acesta a depus aviz IGPR nr. ... eliberat de IGPR pentru ..., inclusiv Anexa 1B. În Anexa 1B este menționată societatea licențiată care realizează intervenția, respectiv ... Din Anexa 1B reies localitățile în care se realizează intervenții, printre care și orașele ..., Caracal și Severin. Ofertantul asocierea ... – ... a depus certificate de înmatriculare și contracte de comodat pentru toate mașinile de intervenție din Anexa 1B.” Faptul că, prin adresa cu care autoritatea contractantă răspunde notificării prealabile a contestatorului, comunică depunerea de către asociatul ... a Avizului IGPR nr. ... însoțit de Anexa 1B, în care este menționat și orașul ..., evidențiază posibilitatea ca documentul depus de 12

§ 35

către ofertantul declarat câștigător să nu fie conform cu realitatea. Astfel, era absolut necesar ca autoritatea contractantă să verifice faptul că Anexa 1B are confirmarea Inspectoratului General al Poliției Române, respectiv aplicarea ștampilei acestei instituții, iar, în cazul în care existau suspiciuni, să se solicite prezentarea documentului în original. III. Tot prin notificarea prealabilă, contestatorul arată că a cerut lămuriri autorității contractante cu privire la mijloacele destinate transportului de valori aparținând ofertantului declarat câștigător, cu precizarea că în cadrul fișei de date a achiziției se solicita, la cap. IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice „Lista cu dotarea tehnică necesară realizării serviciului de securitate a obiectivelor și transport valori - autovehicule dedicate acestui scop conform legislației în vigoare aferentă domeniului”. De asemenea, s-a supus atenției autorității contractante faptul că, prin caietul de sarcini, la pct. 2.1. se solicită „Transport valori cu mijloace auto proprii prestatorului și dotate/amenajate conform legislației în vigoare”. În continuare, ... susține că, prin notificarea prealabilă, a arătat autorității contractante faptul că niciunul dintre membrii asocierii ... – ... nu deținea, la data declarării ofertei ca fiind câștigătoare, respectiv 07.02.2018, mijloace auto proprii prestatorului și dotate/amenajate conform legislației în vigoare. Or, în lipsa acestor dotări, ofertantul declarat câștigător nu poate să înceapă prestarea serviciilor solicitate prin caietul de sarcini și, prin urmare, oferta sa trebuia declarată neconformă. Contestatorul face precizarea că, și în acest caz, autoritatea contractantă avea obligația de a verifica faptul că ofertantul declarat câștigător are posibilitatea de a presta serviciile, precum și posibilitatea de a efectua respectivele verificări, datele respective fiind deținute de către IPJ ...- Serviciul de ordine publică, putând fi solicitate de la această instituție de către autoritatea contractantă. Drept justificare, autoritatea contractantă precizează că: „În urma analizei documentelor depuse de ofertantul asocierea ... – ..., s-a constatat că acesta a depus Lista cu dotarea tehnică - transport valori - autovehicule destinate acestui scop conform legislației în vigoare.” Cu privire la acest aspect, contestatorul consideră nesatisfăcător și acest răspuns, întrucât, în această etapă, autoritatea contractantă nu trebuia să se limiteze la simpla verificare a unei liste depuse de către ofertant, ci să verifice cu minuțiozitate documentele care atestă dreptul de proprietate asupra unor astfel de autovehicule, așa cum se solicită în caietul de sarcini. Având în vedere cele prezentate mai sus, contestatorul apreciază oferta declarată câștigătoare ca fiind nelegală, întrucât nu respectă în totalitate cerințele caietului de sarcini, iar prețul ofertat este unul nereal, care nu a fost fundamentat cu respectarea tuturor normelor legale privind obligațiile angajatorilor privind salarizarea personalului și contribuțiile obligatorii către bugetul de stat. În continuare, contestatorul menționează că a solicitat autorității contractante, prin adresa nr. 580/15.02.2018, accesul la informațiile și documentele din dosarul achiziției publice, la care, aceasta a răspuns prin adresa nr. 991/16.02.2018, comunicând că propunerea tehnică și financiară 13

§ 36

a asocierii ... – ... a fost declarată confidențială și, prin urmare, nu se poate vizualiza. Cu privire la acest aspect, contestatorul citează prevederile art. 123 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, precum și răspunsul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, cu privire la acest subiect și care poate fi găsit la adresa web: http://anap.gov.ro/web/confidenţialitate/: „... ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informații din propunerea tehnică și/sau din propunerea financiară sunt confidențiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislației aplicabile. Astfel, din prevederile sus-citate se desprind următoarele concluzii: operatorul economic are dreptul de a declara confidențiale doar anumite informații/părți din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare, dar are obligația de a justifica caracterul confidențial al acestora. Totodată, precizăm că, în conformitate cu art. 70 alin. (1) din Legea 99/2016, fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, aceasta are obligația de a nu dezvălui informațiile transmise de operatorii economici indicate de aceștia ca fiind confidențiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale și elementele confidențiale ale ofertelor. Pe cale de consecință, în măsura în care ofertantul în cauză poate arată fie modul în care dezvăluirea informațiilor cuprinse în documentele pe care le-a precizat ca fiind confidențiale este de natură a îi prejudicia interesele legitime, fie faptul că respectivele informații sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală sau de secretul comercial, autoritatea contractantă are obligația de a garanta confidențialitatea respectivelor informații față de terți. În vederea formulării și motivării contestației, accesul persoanelor la dosarul achiziției publice se realizează potrivit art. 231 alin. (5) și (6) din Legea nr. 99/2016. De asemenea, art. 19 alin. (1)-(3) din Legea nr. 101/2016 reglementează accesul la dosarul constituit la Consiliu în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată, «cu excepția documentelor confidențiale declarate ca atare de ofertanți, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală»”. Contestatorul consideră că din răspunsul ANAP rezultă că nu pot fi declarate confidențiale ofertele tehnice și financiare în integralitatea lor, ci doar anumite informații din acestea, și acelea în mod motivat, nu discreționar sau chiar arbitrar/abuziv. Confidențialitatea invocată de către ofertantul câștigător, nu este decât un pretext al acestuia pentru a nu se identifica eventualele nereguli din cadrul ofertei sale, în special cele privind propunerea tehnică și cele privind propunerea financiară, sens în care autoritatea contractantă avea obligația să-i solicite să precizeze care parte a propunerii tehnice și financiare sunt confidențiale și să comunice mijloacele de probă în dovedirea caracterului confidențial al propunerii tehnice și financiare. 14

§ 37

Prin urmare, în situația în care asocierea ... – ... nu a furnizat o motivare susținută cu mijloace de probă pentru declararea propunerii tehnice și financiare ca fiind confidențiale, contestatorul solicită C.N.S.C. să constate faptul că invocarea prevederilor art. 123 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 este neîntemeiată, fiind făcută fără a se respecta prevederile legale, motiv pentru care solicită punerea la dispoziție a documentelor prezentate de către ofertantul declarat câștigător în cadrul acestei proceduri de atribuire. Având în vedere considerentele expuse mai sus, ... solicită C.N.S.C. admiterea contestației, anularea adresei nr. 754/07.02.2018 de comunicare a rezultatului procedurii, a raportului procedurii și a tuturor actelor subsecvente, reevaluarea propunerii tehnice și financiare a asocierii ... – ..., în raport de cerințele caietului de sarcini și prevederile legale privind salarizarea personalului și contribuțiile angajatorilor către bugetul de stat, respingerea propunerilor financiare care nu pot justifica în mod legal, că prin prețurile ofertate pot îndeplini contractul de prestări servicii, respectând dispozițiile legale în ceea ce privește salarizarea personalului și plata contribuțiilor către bugetul de stat, precum și continuarea procedurii de atribuire. În drept, ... arată că își întemeiază contestația pe prevederile Legii nr. 101/2016, Legii nr. 98/2016, H.G. nr. 395/2016, precum și pe prevederile incidente din Codul Muncii, iar ca mijloace de probă, depune o serie de documente justificative. Prin punctul de vedere nr. 1235/26.02.2018, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. 7823/26.02.2018, ... solicită respingerea contestației ... ca nefondată, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a comunicării nr. 754/07.02.2018, pentru motivele expuse în continuare: Autoritatea contractantă arată că ... consideră că răspunsul la notificarea prealabilă este neconcludent, pentru considerentele următoare: I. Prețul cu care asocierea ... – ... a fost declarată câștigătoare, a fost de 2.394.469.40 lei, însă acest preț nu poate fi justificat, în sensul că nu are la bază respectarea legislației muncii cu privire la salarizare, iar la fundamentarea lui, nu s-a ținut cont de toate sporurile legale prevăzute de Codul Muncii și de obligațiile fiscale ale societăților comerciale. Totodată, contestatorul prezintă o analiză proprie a tarifelor pentru serviciile solicitate și detaliate în caietul de sarcini și consideră că prețul ofertat de asocierea declarată câștigătoare este imposibil de justificat. Referitor la acest aspect, autoritatea contractantă precizează că a solicitat asocierii ... – ... clarificări cu privire la modul de calcul al tarifelor ofertate, respectiv 12,69 lei pentru un post de pază permanent, 11,32 lei pentru un post 12 din 24 și 11,80 lei pentru un post 16 din 24. Acesta a prezentat modul concret de calcul al valorilor din cadrul tarifelor ofertate, indicând procentele și formulele de calcul aplicate la salariul de încadrare agent/lună declarat de 1.450 lei, cu respectarea drepturilor reglementate de prevederile Codului Muncii, respectiv sporul de noapte, sporul de week- end și sărbători legale, precum și costurile generate de concediile de odihnă. În calculul tarifelor, asocierea ... – ... a inclus, în mod legal, cheltuielile directe, indirecte și cota de profit. De asemenea, a prezentat și modul de 15

§ 38

calcul al tarifului pentru monitorizare și intervenție rapidă și al tarifului pentru transport valori. În continuare, autoritatea contractantă citează din răspunsul asocierii ... – ... aspectele cu privire la calculul concediului de odihnă și la fondul de handicap. Concluzionând, ... arată că aprecierile contestatorului privind modul de calcul al tarifului ofertat, sunt nefondate. II. Referitor la critica contestatorului privind nerespectarea solicitărilor din caietul de sarcini și fișa de date cu privire la avizul IGPR, autoritatea contractantă precizează că în fișa de date, cap. IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice, s-a solicitat „avizul IGP (inclusiv Anexa 1b la avizul dispeceratului) pentru funcționarea dispeceratelor unde se vor conecta sistemele de detecție la efracție, incendiu și inundație (după caz), conform prevederilor art. 33 din Legea nr. 333/2003, cu modificările și completările ulterioare”. De asemenea, prin caietul de sarcini, la pct. 2.1 pct. 9 s-a precizat că „Dispeceratul este avizat de M.A.I. - I.G.P.R. în conformitate cu prevederile Legii 333/2003, pentru zonele vizate”. Referitor la acest aspect, autoritatea contractantă menționează faptul că, în urma analizei documentelor depuse de asocierea ... – ..., a constatat, pe de o parte, că aceasta a depus Avizul IGPR nr. ... eliberat de IGPR pentru ..., inclusiv Anexa 1b), iar pe de altă parte, conform solicitărilor din caietul de sarcini și fișa de date a achiziției, Avizul IGPR a fost solicitat doar pentru a demonstra că dispeceratul este avizat de M.A.I. - I.G.P.R. în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003. Având în vedere că dispeceratul beneficiarului este unul singur, situat în localitatea ..., autoritatea contractantă a apreciat că asocierea ... – ... a respectat prevederile din caietul de sarcini. În concluzie, autoritatea contractantă consideră că aprecierile contestatorului privind avizul IGPR, sunt nefondate. III. Referitor la critica contestatorului privind nerespectarea solicitărilor din caietul de sarcini și fișa de date a achiziției cu privire la „Lista cu dotarea tehnică necesară realizării serviciului de securitate a obiectivelor și transport valori - autovehicule dedicate acestui scop conf. legislației în vigoare aferentă domeniului”, autoritatea contractantă precizează faptul că, în urma analizei documentelor depuse de asocierea ... – ..., a constatat că aceasta a depus „Lista cu dotarea tehnică - transport valori - autovehicule dedicate acestui scop conf. legislației în vigoare”. Autoritatea contractantă arată că a solicitat doar lista cu dotarea tehnică - transport valori - autovehicule dedicate acestui scop conf. legislației în vigoare, listă pe care asocierea declarată câștigătoare a depus- o și consideră că aprecierile contestatorului privind „Lista cu dotarea tehnică necesară realizării serviciului de securitate a obiectivelor și transport valori - autovehicule dedicate acestui scop conf. legislației în vigoare aferentă domeniului”, sunt nefondate. Concluzionând, ... solicită C.N.S.C. respingerea contestației ... ca nefondată, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 și menținerea ca temeinic și legal a rezultatului procedurii de atribuire. Prin adresa nr. 1142/28.03.2018, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 12699/28.03.2018, ... transmite concluzii scrise, ca urmare a studierii 16

§ 39

dosarului achiziției publice la sediul Consiliului în data de 26.03.2018, prin care solicită admiterea contestației sale și respingerea cererii de intervenție formulată de către ... Contestatorul arată că nu a avut acces la documentele depuse în cadrul propunerii tehnice și financiare de către ..., ca urmare a declarării ca fiind confidențiale. Prin contestația depusă, ... arată că a demonstrat concret, furnizând calcule exacte, faptul că propunerea financiară depusă de către ... nu poate fi susținută în condițiile respectării legislației în vigoare. De asemenea, contestatorul susține că este neîntemeiată și lipsită de seriozitate afirmația că acesta ar intenționa, ca în licitațiile ulterioare, să oferteze tarife bazându-se pe modul în care le calculează ..., având în vedere faptul că exista un număr considerabil de proceduri de atribuire în cadrul cărora oferta acestui operator economic a fost declarată neconformă în urma contestațiilor depuse de către ..., motivul neconformității fiind tocmai modul de calcul eronat al tarifelor. Astfel, contestatorul precizează că motivele pentru care acest ofertant s-a prevalat de respectivul drept acordat de legislația în vigoare, nu sunt cele expuse de către acesta în adresa nr. 253/21.03.2018. Acesta a uzat de un drept prevăzut de lege pentru a evita ca oferta pe care a prezentat-o în cadrul procedurii de atribuire, să fie analizată de către o persoană care cunoaște în amănunt modul de întocmire a propunerilor tehnice și financiare pentru serviciile de pază. Prin urmare, contestatorul face următoarele precizări: I. Prezentarea Anexei 1b) la Regulamentul de Organizare și Funcționare a Dispeceratului. Contestatorul susține că ... s-a bazat pe posibilitatea ca autoritatea contractantă să nu aibă cunoștință despre formatul și modul de prezentare a avizelor necesare pentru desfășurarea activităților de protecție și pază și solicită C.N.S.C. să verifice existența Anexei nr. 1b) la Avizul I.G.P.R. nr. ..., din care să rezulte că se realizează intervenții, printre care și în orașele ..., Caracal și Severin, după cum a comunicat autoritatea contractantă, precum și existența ștampilei I.G.P.R. II. Cu privire la sporurile legale pe care angajatorii trebuie să le acorde angajaților pentru sărbători legale - 100%, ore prestate pe timpul nopții - 25% și ore suplimentare - 75 %. Având în vedere că, în cererea de intervenție, ... a afirmat faptul că valoarea acestor sporuri nu este inferioară celei calculate de către contestator, acesta consideră că există semne de întrebare cu privire la modul în care a fost realizat calculul. În situația în care ... a precizat faptul că acordarea acestor sporuri este compensată prin ore libere plătite, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, contestatorul solicită C.N.S.C. verificarea acestei situații în calculul prezentat de ... sau, dimpotrivă, s-a pretins că se reduce timpul de lucru al angajaților cărora li- se datorează aceste sporuri. În cazul în care tarifele au fost obținute prin împărțirea valorii totale a cheltuielilor la 166,666 ore, acest rezultat este eronat, în aprecierea contestatorului, întrucât valoarea tarifului orar trebuie să fie obținută prin împărțirea la un număr de ore obținut prin scăderea din norma legală de 17

§ 40

lucru a orelor libere plătite, ceea ce conduce, evident, la o valoare superioară, deoarece aceeași sumă se împarte la un număr mai mic de ore. Prin urmare, contestatorul consideră că ... nu își poate justifica tariful. Concluzionând, ... arată că își menține și celelalte argumente prezentate, atât în contestația formulată, cât și în punctul de vedere nr. 919/09.03.2018. Prin adresa nr. 211/02.03.2018, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 8629/02.03.2018, ..., în calitate de lider al asocierii ... – ..., a înaintat cerere de intervenție, prin care solicită admiterea acesteia și respingerea contestației ..., întrucât criticile formulate de contestator, cu privire la oferta sa, sunt netemeinice și nelegale. Cu privire la cererea de intervenție, ... solicită admiterea ei în principiu, având în vedere criticile formulate de contestator cu privire la oferta sa, cât și interesul său, având calitatea de ofertant declarat câștigător. Pe fond, intervenientul solicită C.N.S.C. respingerea contestației formulate de ... ca nefondată și menținerea deciziei autorității contractante, prin care oferta sa a fost declarată câștigătoare, ca fiind temeinică și legală. Cu privire la critica contestatarului conform căreia intervenientul nu ar fi în măsură să duca la bun sfârșit și în condiții de legalitate acest contract de prestări servicii, doar dacă s-a presta înregistrând pierderi, ceea ce este o practică de concurență neloială interzisă de lege, intervenientul face următoarele precizări: a) cu privire la serviciile de pază umană ofertate pentru postul de 24 ore/24 ore, intervenientul a respectat la calculul tariful ofertat toate prevederile legale în vigoare și invocate de contestator, prețul fiind justificabil și întrunește toate elementele obligatorii legale, așa cum reiese atât din detalierea tarifului de pază, transmisă prin adresa nr. 0889/15.12.2017, cât și din prezentarea modului de calcul al sporurilor, prezentat prin adresa nr. 0059/22.01.2018, după cum urmează: - sporul de noapte: conform art. 125 – „(1) Munca prestată între orele 22.00 – 6.00 este considerată muncă de noapte”, iar conform art. 126 „Salariații de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră față de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puțin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.” Astfel, intervenientul precizează că așa reiese și din justificarea tarifului prezentată, în ofertă fiind cuprins și acest spor, calculul acestuia respectă prevederile legale în vigoare, iar valoarea nu este inferioară celei calculate de contestator (111,13 lei/lună). - sporul de weekend: conform art. 137 – „(1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. (2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situația prevăzută la alin. (2) salariații vor 18

§ 41

beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă.” Astfel, așa reiese și din justificarea tarifului prezentată, intervenientul arată că a cuprins în ofertă acest spor, calculul acestuia respectă prevederile legale în vigoare, iar valoarea nu este inferioară celei calculate de contestator (cuantumul sporului de weekend din oferta sa este peste valoarea de 1 leu prezentată de contestator). - sporul de zile libere: conform art. 142 – „(1) Salariaților care lucrează în unitățile prevăzute la art. 140, precum și la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. (2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.” Astfel, intervenientul consideră că așa reiese și din justificarea tarifului prezentată, în oferta sa fiind inclus și acest spor, calculul acestuia respectând prevederile legale în vigoare, iar valoarea ofertei nu este inferioara celei calculate de contestator (după cum se observă în detalierea tarifului de pază depusă, cuantumul sporului de zile libere din ofertă este peste valoarea de 51,15 lei prezentată de contestator). Așa cum se poate observa din detalierea tarifului de pază pentru postul de 24 ore/24 ore, intervenientul precizează că valoarea totală a cheltuielilor salariale directe, cuprinse în ofertă, este superioară celei înscrise de contestator în calculul tarifului minim necesar pentru acoperirea cheltuielilor salariale, ... incluzând în ofertă toate sporurile impuse de legislația în vigoare. Referitor la postul de pază cu program temporar de 12 ore pe zi, doar în timpul zilei în zilele lucrătoare, respectiv 16 ore pe zi, doar pe timp de zi inclusiv weekend și sărbători legale, intervenientul precizează că și în aceste cazuri, a respectat legislația în vigoare, valorile ofertate nefiind inferioare față de cele ale contestatorului. Referitor la criticile contestatorului cu privire la fondul de handicap, intervenientul evocă faptul că, potrivit anexei la Ordinul nr. 1826/2003 emis de Ministerul Finanțelor Publice, punctul 2.3., pentru calculul costurilor bunurilor, lucrărilor, serviciilor și al costurilor perioadei, cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară după natura lor, se grupează în contabilitatea de gestiune astfel: cheltuieli directe, indirecte, de desfacere și generale de administrație. Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit obiect de calculație (produs, serviciu, lucrare, comandă, fază, activitate, funcție, centru etc.) încă din momentul efectuării lor și ca atare se includ direct în costul obiectelor respective. Cheltuielile directe cuprind costul de achiziție al materiilor prime și materialelor directe consumate, energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă (salarii, asigurări și protecția socială etc.), alte cheltuieli directe. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica și atribui direct pe un anumit obiect de calculație, ci privesc întreaga producție a unei secții sau a persoanei juridice în ansamblul ei. 19

§ 42

Intervenientul face precizarea că persoanele cu grad de handicap angajate în cadrul societății sale, nu vor fi folosite ca agenți de pază în cadrul acestui contract, aceștia fiind încadrați cu funcții în aparatul TESA. Astfel, în raport de prevederea legală menționată mai sus și faptul că persoanele cu handicap nu vor presta servicii de pază în cadrul prezentului contract, ele făcând parte din aparatul TESA al societății, intervenientul afirmă că activitatea lor se reflectă pe întreaga activitate a firmei, vor genera o cheltuială indirectă, implicit, costurile cu salariile persoanelor cu handicap angajate se vor repartiza pe toate lucrările aflate în derulare. Deci, persoanele cu handicap fac parte doar din TESA, iar costurile generate cu acestea se reflectă la nivelul întregii societăți și nu la nivelul contractului în speță. Cu privire la susținerea contestatorului prin care arată că cheltuiala cu fondul de handicap este o cheltuială directă în raport de numărul suplimentar de angajați generat de viitorul contract, intervenientul subliniază faptul că aceasta este neîntemeiată, considerând că este o cheltuială indirectă a societății. Având în vedere faptul că, în cadrul societății intervenientului, persoanele cu dizabilități angajate în prezent, cât și cele ce se vor angaja pentru toate contractele viitoare, sunt încadrate în funcții ale aparatului TESA, cheltuiala generată de personalul TESA, așa cum rezultă și din Ordinul nr. 1826/2003, este o cheltuială indirectă, ce se va repartiza pe toate contractele și pe toată activitatea societății respective. Referitor la motivul invocat de contestator, conform căruia intervenientul nu deține echipaje de intervenție pe raza Municipiului ..., acesta precizează că sunt simple supoziții, fără un suport și dovezi în acest sens. Mai mult decât atât, în caietul de sarcini se precizează faptul că prestarea serviciilor solicitate va cuprinde intervenție rapidă cu echipaje specializate (toate obiectivele), însă, atât în fișa de date a achiziției, cât și în caietul de sarcini, se solicită „Dovada deținerii de sub diverse forme de proprietate/utilizare de autovehicule de intervenție, dotate conform prevederilor legale, care să acționeze pe raza municipiului ..., disponibile pentru deservirea obiectivelor beneficiarului. Acest lucru va fi confirmat de către organele abilitate.” Cu privire la contestarea îndeplinirii cerinței privind transportul de valori, anume, cerința din fișa de date a achiziției „Lista cu dotarea tehnică necesară realizării serviciului de securitate a obiectivelor și transport valori - autovehicule dedicate acestui scop conf. legislației în vigoare aferentă domeniului”, intervenientul precizează că acestea sunt simple supoziții, fără un suport și dovezi în acest sens. În raport de prevederile legale în vigoare, cerința autorității contractante este raportată doar la lit. b) alin. (2) aferentă art. 55 din anexa la H.G. nr. 301/2012, care prevede că: „Transportul bunurilor și valorilor, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, bijuterii, metale și pietre prețioase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate. (2) Prin mijloace de transport anume destinate se înțelege: a) autovehicule blindate și semiblindate care, prin construcție, dotare și exploatare, au rolul de a asigura rezistența la acțiunea armelor de foc pentru protecția personalului însoțitor și rezistența la efracție a compartimentului de valori; b) autovehicule special amenajate 20

§ 43

având compartimentul de valori rezistent la efracție, fixat de caroserie și prevăzut cu încuietori acționate din panoul de control al conducătorului auto.” Intervenientul susține că deține un astfel de autovehicul, așa cum a declarat și în oferta depusă și, astfel, îndeplinește condițiile impuse. Concluzionând, ... solicită C.N.S.C. admiterea cererii de intervenție, cu consecința respingerii contestației formulate de ..., întrucât criticile formulate de acesta sunt neîntemeiate. Prin adresa nr. 919/09.03.2018, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 9699/09.03.2018, ... transmite răspunsul său cu privire la susținerile autorității contractante din punctul de vedere exprimat prin adresa nr. 1236/26.02.2018 și la cererea de intervenție nr. 211/02.03.2018, în care demonstrează punctual că autoritatea contractantă a efectuat eronat calculele, precum și faptul că aceasta a solicitat prin caietul de sarcini și fișa de date a achiziției anumite cerințe cu privire la care, ulterior, când urmează să desemneze un câștigător, renunță, considerându-le nesemnificative, ignorând astfel propriile cerințe din documentația de atribuire și propriile necesități în derularea viitorului contract de achiziție publică. 1. Autoritatea contractantă susține că ... a prezentat modul concret de calcul al valorilor din cadrul tarifelor ofertate, indicând procente și formule de calcul aplicate la salariul de încadrare agent/lună declarat de 1.450 lei, cu respectarea drepturilor reglementate de Codul muncii, respectiv sporul de noapte, sporul de week-end și sărbătorile legale și costurile generate de concediile de odihnă. În calculul tarifelor, asocierea ... – ... susține că a inclus, în mod legal, cheltuielile directe, indirecte și cota de profit. ... argumentează că, în condițiile în care, prin contestație și notificarea prealabilă, s-a demonstrat faptul că prețul prezentat de ofertantul declarat câștigător nu acoperă toate cheltuielile generate de prestarea contractului, autoritatea contractantă a oferit un răspuns succint și nemotivat. Astfel, aceasta invocă faptul că „... a prezentat modul concret de calcul al valorilor din cadrul tarifelor ofertate ...”, fără a preciza modul în care s-a ajuns la un rezultat diferit de cel prezentat de contestator, în condițiile în care calculul transmis în cuprinsul contestației a fost făcut luând în considerare valorile minime posibile. În cazul diferențelor dintre calculele prezentate de către contestator și ..., acesta susține că dacă autoritatea contractantă considera că cel prezentat de către ofertantul câștigător este cel corect, trebuia să evidențieze unde se află presupusa eroare pe care ar fi putut-o face. Prin urmare, contestatorul consideră că autoritatea contractantă s-a mulțumit să își însușească modul de calcul prezentat de către ..., fără a efectua o analiză riguroasă și argumentată a acestuia. În continuare, contestatorul redă cele trei tabeluri ce cuprind calculele făcute de acesta în privința tarifului minim necesar a fi ofertat în cadrul acestei proceduri de atribuire, prezentate și anterior în cadrul contestației, cu privire la postul de pază permanent, posturile de pază cu program temporar 12 ore doar pe timpul zilei în zilele lucrătoare și postul de pază cu program zilnic 16 ore doar pe timp de zi, inclusiv weekend și sărbători legale. 21

§ 44

2. Cu privire la fondul de handicap, atât autoritatea contractantă, cât și asocierea desemnată câștigătoare, menționează că ... are angajat în cadrul societății personal cu dizabilități, începând cu 01.09.2017, conform prevederilor O.U.G. nr. 60/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 și mai menționează că aceste persoane cu dizabilități ar fi încadrate la personalul TESA. Contestatorul prezintă următoarele argumente: - prin art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, se impune ca autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați; - prin Ordonanța nr. 60/2017 se modifica art. 78 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 și are următorul conținut: „Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap”. - se admite că valoarea contribuției lunare pentru persoanele cu handicap este diferită de la o societate comercială la alta, însă, prin contestația formulată, s-a susținut doar faptul că, indiferent de numărul de persoane cu dizabilități pe care ofertanții îl au la momentul depunerii ofertelor, prin angajarea unui număr suplimentar de agenți necesari pentru derularea viitorului contract de pază, toți ofertanții trebuie, fie să suplimenteze acest număr cu 3,72 angajați cu dizabilități (caz în care le plătește salariul), fie să plătească mai mult cu 3,72 salarii minime brute garantate în plată la contribuția pentru persoanele cu handicap către Bugetul de Stat. Din calcul, reiese o sumă anuală de 84.816 lei (3,72 salarii x 1.900 salariul minim x 12 luni), acesta fiind un cost minim obligatoriu pentru toți ofertanții. Cu privire la acest aspect, contestatorul evocă decizia C.N.S.C. nr. 367/C6/215/291/12.02.2018, prin care se arată că autoritatea contractantă trebuia să solicite documente din care să rezulte clar numărul total de angajați la data depunerii ofertei, numărul persoanelor angajate la departamentul TESA, precum și acte din care să rezulte încadrarea acestora din urmă în categoria persoanelor cu dizabilități, având în vedere că, pentru derularea viitorului contract, ce face obiectul acestei proceduri de achiziție, se va imobiliza un număr minim de 77 agenți de securitate, care pot genera cheltuieli suplimentare, conform art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006. Contestatorul apreciază că autoritatea contractantă avea obligația, în acest caz, de a solicita ofertanților să își dovedească afirmațiile, fapt care se putea face simplu, prin prezentarea Declarațiilor 100, înregistrate la organul fiscal. De asemenea, autoritatea contractantă trebuia să solicite ofertantului declarat câștigător, dovada faptului că pentru personalul cu dizabilități, care se presupune că va fi angajat suplimentar (minim 3,72 persoane), exista în momentul de față locuri de muncă vacante. În caz contrar, costurile generate de angajarea acestora, dacă se va face doar pentru a se evita plata contribuției pentru persoanele cu dizabilități, trebuie considerate ca fiind costuri directe asociate acestui contract. 22

§ 45

Se face precizarea de către contestator, că pentru derularea viitorului contract de achiziție publică, sunt necesari 93 de agenți de securitate. Acesta este numărul minim de agenți de securitate care trebuie să fie utilizați, astfel încât aceștia să nu presteze ore suplimentare. Nici autoritatea contractantă și nici ofertantul declarat câștigător nu au precizat că ar fi fost luate în calcul ore suplimentare, prin urmare, pentru prestarea contractului, acesta va trebui să angajeze un număr minim de 93 de agenți de securitate, ceea ce implică angajarea unui anumit număr de persoane cu dizabilități. Astfel, contestatorul precizează că din calcul, reiese o sumă pentru prestarea contractului de 84.816 lei (3,72 salarii x 1.900 salariul minim x 12 luni), acesta fiind un cost minim obligatoriu pentru toți ofertanții. 3. Autoritatea contractantă și asocierea desemnată câștigătoare afirmă că sporul de week-end are o valoare superioară celei calculate de contestator. ... argumentează aceasta, arătând că în privința acestui spor, prin decizia C.N.S.C. nr. 367/C6/215/291/12.02.2018 (pag. 25), s-a reținut, pe baza documentelor prezentate de ... că „la nivelul unității noastre există norma internă nr. 0899/19.12.2017, prin care s-a stabilit, în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Codul muncii, faptul că acesta este într- un cuantum lunar de 1 leu”. Or, în cazul acestei proceduri de atribuire, acest ofertant susține că sporul de week-end este chiar mai mare de 1 leu și, în această situație, se impune a se prezenta documente suport (care trebuiau solicitate de comisia de evaluare), din care să rezulte cele susținute, conform art. 133 din H.G. nr. 395/2016. Prin urmare, contestatorul precizează că există diferențe între declarațiile făcute de către ofertantul câștigător cu privire la acest spor, în două proceduri de achiziție distincte, ceea ce demonstrează că acesta nu-și bazează declarațiile pe situații reale, ci în funcție de interesul de moment. Astfel, ofertantul câștigător nu ia în calcul situația existentă în firmă, pentru a-și stabili tariful, ci ofertează tarife pe care ulterior încearcă să le justifice, modificându-și declarațiile în ceea ce privește cheltuielile pe care le are. 4. Autoritatea contractantă a comunicat prin punctul de vedere, faptul că „Asocierea ... – ..., în răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 259/18.01.2018, precizează că: pentru calculul concediului de odihnă, societatea a luat în considerare faptul că pentru anul 2018 se vor acorda doar 14 zile de concediu, urmând ca restul de 7 zile să fie acordate în anul 2019, prevederi stabilite la nivelul procesului-verbal de negociere cu salariații nr. 0151/27.01.2017”. Cu privire la acest aspect, contestatorul precizează că, indiferent de momentul în care se acordă concediul de odihnă, plata acestuia este obligatorie conform legii și reprezintă o cheltuială directă, generată de prestarea contractului și, prin urmare, trebuie luată în considerare la calculul tarifului. De altfel, având în vedere faptul că perioada contractuală este de 12 luni, contractul care urmează a fi încheiat, va avea valabilitate inclusiv în anul 2019, iar susținerile ofertantului nu sunt justificate nici din acest punct de vedere. La acestea, contestatorul adaugă și faptul că, în situația în care condițiile de odihnă se vor acorda în anul 2019, acestea vor fi plătite la 23

§ 46

nivelul salariului din 2019, care se preconizează a fi mai mare decât cel în vigoare în momentul actual și, prin urmare, și cheltuielile ofertantului vor fi mai mari. În continuare, contestatorul arată că ... a utilizat procesul-verbal de negociere cu salariații nr. 0151/27.01.2017 și în anul 2017, precizând faptul că, în baza respectivului proces-verbal, reprezentanții angajaților au fost de acord cu prestarea concediului de odihnă în anul anterior (pag. 9 din decizia C.N.S.C. nr. 1867/C6/2198/2245/24.07.2017). Prin urmare, în anul 2018 se vor efectua concediile de odihnă pentru anul 2017 (20 de zile), la care se adaugă cele 14 zile la care face referire ofertantul. Deci, totalul de ore de concediu pentru anul 2018 este de 34. Având în vedere cele de mai sus, contestatorul concluzionează că ofertantul declarat câștigător a încercat să inducă în eroare autoritatea contractantă, prevalându-se de faptul că aceasta nu avea cunoștință de modul în care documentul prezentat a fost utilizat anterior. 5. Cu privire la prezentarea Anexei 1b) la Regulamentul de Organizare și Funcționare a Dispeceratului, autoritatea contractantă a susținut, în punctul de vedere la notificare prealabilă, că există Aviz IGPR nr. ... eliberat de IGPR pentru ..., iar în Anexa 1b) rezulta că se „realizează intervenții printre care și orașele ..., Caracal și Severin. ... susține, prin cererea de intervenție, că atât prin caietul de sarcini, cât și prin fișa de date a achiziției, s-ar fi cerut „dovada deținerii de autovehicule de intervenție, care să acționeze pe raza Municipiului ...”. Însă, în punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă renunță la a susține faptul că anexa 1b) la avizul IGPR nr. ... eliberat de IGPR pentru ... acoperă și orașele Caracal și ..., așa cum a fost de altfel solicitat în documentația de atribuire și doar precizează faptul că „dispeceratul beneficiarului (de fapt al prestatorului), este unul singur situat în localitatea .... Asocierea ... – ... a respectat prevederile din caietul de sarcini”. Referitor la aceste aspecte, contestatorul menționează că în cadrul fișei de date a achiziției, la cap. IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice, se solicită „avizul IGPR (inclusiv Anexa 1b la avizul dispeceratului) pentru funcționarea dispeceratelor unde se vor conecta sistemele de detecție la efracție, incendiu și inundație (după caz), conform prevederilor art. 33 din Legea nr. 333/2003, cu modificările și completările ulterioare”, iar prin caietul de sarcini, la pct. 2.1. se solicită intervenție rapidă cu echipaje specializate la toate obiectivele din cele trei anexe. Contestatorul menționează că niciunul dintre membrii asocierii ... – ... nu deținea, la data declarării ofertei sale ca fiind câștigătoare, respectiv 07.02.2018, echipaje de intervenție pe raza Municipiului .... Or, în lipsa acestei avizări, ofertantul declarat câștigător nu poate să înceapă prestarea serviciilor solicitate prin caietul de sarcini și, prin urmare, oferta sa trebuia declarată neconformă. Autoritatea contractantă avea obligația de a verifica faptul că respectivul ofertant are posibilitatea de a presta serviciile, precum și posibilitatea de a efectua respectivele verificări, datele respective fiind deținute de către IGPR sau IPJ ...- Serviciul de ordine publică, putând fi solicitate de la această instituție de către autoritatea contractantă. Cu privire la acest aspect, contestatorul solicită C.N.S.C. să verifice existența Anexei 1b), anexă solicitată prin documentația de atribuire, 24

§ 47

precum și mențiunile cuprinse în aceasta cu privire la existența autoturismului de intervenție la ..., iar în situația în care nu se va edifica pe deplin, să solicite, în temeiul art. 20 din Legea nr. 101/2016, datele necesare de la Inspectoratul General al Poliției Române. 6. ..., prin cererea de intervenție, susține că, în privința transportului de valori, contestatorul face simple supoziții, fără suport și dovezi, iar autoritatea contractantă, în legătură cu acest aspect, susține că a solicitat doar lista cu dotarea tehnică - transport valori - autovehicule dedicate acestui scop, conform legislației în vigoare. Contestatorul argumentează că, în cadrul fișei de date a achiziției se solicită, la cap. IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice „Lista cu dotarea tehnică necesară realizării serviciului de securitate a obiectivelor și transport valori - autovehicule dedicate acestui scop conf. legislației în vigoare aferentă domeniului”, iar prin caietul de sarcini, la pct. 2.1. se solicită „Transport valori cu mijloace auto proprii prestatorului și dotate/amenajate conform legislației în vigoare” și, deși a semnalat faptul că ofertantul desemnat câștigător nu deține astfel de autovehicule (încă din faza notificării prealabile), autoritatea contractantă nu a solicitat minime documente conform legislației în vigoare, invocate chiar de aceasta, cu privire la existența acestor autospeciale destinate transportului de valori. Au fost încălcate principiile tratamentului egal și cel al proporționalității, prevăzute de art. 2 din Legea nr. 98/2016. ... menționează că proba în acest caz trebuie făcută de către ofertantul cu privire la care a fost semnalată problema, iar autoritatea contractantă, pe baza principiilor menționate mai sus, dar și pentru a se asigura că derularea viitorului contract nu va avea de suferit, trebuia să solicite documente suplimentare cu privire la existența acestor autospeciale și nu să primească o listă de autovehicule care nu demonstrează nimic, aceasta dacă ne raportăm la modul cum trebuie efectuat serviciul de transport valori și la exigențele impuse acestuia de către H.G. nr. 301/2012. Practic, contestatorul arată că trebuiau să fie solicitate documente cu privire la această problemă ridicată de contestator, iar ofertantul desemnat câștigător, ar fi trebuit să furnizeze cel puțin unul din următoarele documente: - în cazul autovehiculelor blindate, certificat emis de un organism abilitat și acreditat în acest sens, în care se menționează clasele de rezistență la acțiunea armelor de foc, având cel puțin FB3 pentru blindaj, respectiv BR3 pentru geamuri, iar clasa de rezistență la efracție a compartimentului de valori de cel puțin clasă de rezistență RC3, conform standardelor europene aplicabile – potrivit art. 56 alin. (1) din H.G. nr. 301/2012; - în cazul autovehiculelor semiblindate, certificat emis de un organism abilitat și acreditat cu privire la clasa de protecție prin blindaj pentru compartimentele destinate personalului, având clasele de rezistență sub clasele prevăzute la alin. (1) - potrivit art. 56 alin. (2) din H.G. nr. 301/2012; - în cazul autovehiculelor special amenajate având compartimentul de valori rezistent la efracție, trebuia prezentate certificate/documente cu 25

§ 48

privire la existența acestor dotări - potrivit art. 55 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 301/2012; - proces-verbal de control/verificare autovehicul destinat transport valori. Totodată, contestatorul face precizarea că, în toate cazurile de mai sus, existența și dotările aferente unui asemenea autovehicul sunt verificate la fața locului de către un lucrător de politie din cadrul inspectoratului județean local, în cazul nostru, IPJ ..., care încheie un proces-verbal în acest sens. Or, autoritatea contractantă nu a solicitat nici acest proces-verbal. Conform art. 57 din H.G. nr. 301/2012, transportul de valori se face cu unul din autovehiculele prezentate mai sus, în funcție de valoarea care se transportă. Deși autoritatea contractantă nu precizează care este cuantumul sumelor care urmează să se transporte sau care este tipul de autovehicul (blindată, semiblindată sau autovehicul special amenajat) ce urmează a fi folosit, contestatorul menționează că ... susține că s-a solicitat doar categoria de autovehicul special amenajat, fără să prezinte un document în acest sens, cum că ar deține un astfel de autovehicul. Simpla prezentare a unei liste cu autovehicule, nu poate face dovada deținerii de autovehicule destinate transportului de valori, conform dispozițiilor Legii nr. 301/2012. Concluzionând cu privire la acest aspect și având în vedere cele menționate la pct. 4, contestatorul consideră că autoritatea contractantă, prin nemenționarea unei categorii de autovehicul din cele trei, a dorit ca ofertanții să dețină și cel puțin un autovehicul blindat destinat pentru transporturi cu sume între 150 000 euro și 500 000 euro și peste 500 000 euro. ..., în calitate de lider al asocierii ... – ..., solicită C.N.S.C. respingerea cererii de intervenție formulată de către ... și admiterea contestației sale. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de entitate contractantă, ... a inițiat o procedură simplificată – într-o singură etapă, aplicată integral prin utilizarea mijloacelor electronice, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii, având ca obiect

§ 49

„Achiziție

§ 50

de

§ 51

servicii

§ 52

de monitorizare/supraveghere/întreținere/mentenanță sisteme supraveghere video, sisteme de alarmare antiefracție și intervenție cu echipaj rapid, pază umană și transport valori casierii”, cod CPV 79713000-5 Servicii de pază (Rev.2), prin publicarea în S.E.A.P. a anunțului de participare simplificat nr. ... Conform anunțului de participare simplificat și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”, iar valoarea estimată a contractului de servicii este de 2.865.660 lei, fără TVA. Prin procesul-verbal de analiză nr. 9268/07.11.2017, s-a consemnat faptul că 5 operatori economici au depus oferte, dintre aceștia fiind ... și ..., contestatorii din prezenta cauză. În raportul procedurii nr. 378/16.01.2018, s-a consemnat că oferta depusă de către asocierea ... – ... a fost declarată câștigătoare, cu o propunere financiară de 2.394.469,40 lei, fără TVA. 26

§ 53

Prin adresa nr. 756/07.02.2018 și nr. 754/07.02.2018, autoritatea contractantă transmite ... și ... comunicările privind rezultatul procedurii de atribuire. În conformitate cu prevederile Legii nr. 101/2016, ... și ..., au transmis autorității contractante notificările prealabile nr. 205/09.02.2018 și nr. 525/12.02.2018, la care aceasta a răspuns prin adresele nr. 938/14.02.2018 și nr. 1015/16.02.2018, precizând că nu adoptă măsuri de remediere. Cercetând cu întâietate excepția inadmisibilității contestației invocată de autoritatea contractantă ..., în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, modificată, potrivit cărora „Consiliul se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond, iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, Consiliul constată temeinicia acesteia, având în vedere argumentele ce vor fi detaliate în cele ce urmează: În aprecierea acestei finalități au fost avute în vedere prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi. De asemenea, Consiliul reține că, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) și (10) din Legea nr. 101/2016, „(1) Sub sancțiunea respingerii contestației ca inadmisibilă, care poate fi invocată și din oficiu, înainte de a se adresa Consiliului sau instanței de judecată competente, persoana care se consideră vătămată are obligația să notifice autoritatea contractantă cu privire la solicitarea de remediere, în tot sau în parte, a pretinsei încălcări a legislației privind achizițiile publice sau concesiunile, în termen de: (...) b) 5 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare, potrivit legislației privind achizițiile publice, legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii; (...) (10) Sesizarea Consiliului sau instanței, după caz, se poate face numai după îndeplinirea procedurii de notificare prealabilă.” Potrivit art. 8 alin. (1) și alin. (2) din același act normativ: „(1) Persoana care se consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 6 alin. (4), precum și oricare persoană care se consideră vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de 27

§ 54

remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: (...) b) 5 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică, achiziție sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare, potrivit legislației privind achizițiile publice, legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, după caz.” În conformitate cu prevederile mai sus invocate, se reține că persoana care se consideră vătămată de un act al autorității contractante, în acest caz comunicarea privind respingerea, ca inacceptabilă, a ofertei sale, trebuie să înainteze autorității contractante o notificare prealabilă în referire la actul față de care este nemulțumită și în situația în care se consideră vătămată de răspunsul primit sau nu primește răspuns în termen se poate adresa Consiliului printr-o contestație. Procedura notificării prealabile instituie o obligație subiectului vătămat de a se adresa autorității care i-a produs vătămarea și să solicite acesteia remedierea pretinsei încălcări în materie, într-un anumit termen. În prezenta cauză, Consiliul constată că adresa de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire nr. 756/07.02.2018, care constituie „actul atacat” prin prezenta contestație, a fost transmis de autoritatea contractantă către ..., prin e-mail, la adresa ..., în data de 07.02.2018 ora 11.23, prin care contestatorul a fost informat că oferta sa „a fost declarată inacceptabilă, în temeiul art. 136 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, așa cum vi s-a comunicat prin adresa nr. 508/29.01.2018”. Totodată, Consiliul constată și faptul că autoritatea contractantă a transmis ..., prin e-mail, la adresa ..., în data de 29.01.2018 ora 09.44, adresa nr. 508/29.01.2018 de „comunicare propunere financiară”, prin care se preciza contestatorului faptul că „oferta dumneavoastră a fost declarată inacceptabilă în temeiul art. 136 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, deoarece: (...)”. În aceste condiții, formularea de către ... a unei notificări prealabile către autoritatea contractantă în vederea luării unor măsuri de remediere, conform Legii nr. 101/2016, împotriva adresei de comunicare prin care acesta era informat de respingerea ofertei sale, ca inacceptabilă, raportat la data la care contestatorului i-a fost transmis acest rezultat, trebuia efectuată până la data de 05.02.2018, inclusiv. Or, din verificarea documentelor aflate la dosarul cauzei, astfel cum s- a menționat anterior în motivare și raportat la prevederile art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul constată că ... a formulat Notificarea prealabilă nr. 205/09.02.2018, pe care a înaintat-o autorității contractante, nefiind respectat termenul legal amintit privind formularea notificării prealabile, raportat la respingerea ofertei sale ca inacceptabilă. Transmiterea notificării prealabile în afara termenului legal constituie în fapt neîndeplinirea procedurii prealabile, care este obligatorie. În prezenta cauză, autoarea contestației nu a făcut dovada înaintării notificării către autoritate în termenul legal prevăzut la art. 6 alin. (1) din 28

§ 55

Legea nr. 101/2016, astfel cum rezultă din documentele aflate la dosarul cauzei. Nici ca urmare a solicitării exprese a Consiliului, societatea contestatoare nu a făcut dovada îndeplinirii obligației prevăzută la art. 6 antecitat. În aceste condiții, reținând că până la data emiterii prezentei decizii, ... nu a depus la dosarul cauzei documente din care să reiasă îndeplinirea procedurii de notificare prealabilă, respectiv dovada transmiterii notificării către autoritatea contractantă în termen de 5 zile, Consiliul constată că, în cauză, sunt incidente prevederile art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, conform cărora „(1) Sub sancțiunea respingerii contestației ca inadmisibilă, care poate fi invocată și din oficiu, înainte de a se adresa Consiliului sau instanței de judecată competente, persoana care se consideră vătămată are obligația să notifice autoritatea contractantă cu privire la solicitarea de remediere, în tot sau în parte, a pretinsei încălcări a legislației privind achizițiile publice sau concesiunile, în termen de: b) 5 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziție publică sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor de participare, potrivit legislației privind achizițiile publice, legislației privind achizițiile sectoriale sau legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. (...)”, motiv pentru care face aplicarea acestora și respinge contestația formulată de către ..., ca inadmisibilă. Cele de mai sus conduc la concluzia că autoarea contestației nu a respectat normele art. 6 alin. (1) și (10) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, contestația nefiind formulată în condițiile stabilite de legea în vigoare, ceea ce atrage sancțiunea respingerii acesteia ca inadmisibilă. În temeiul art. 6 alin. (1) coroborat cu art. 26 alin. (1) și (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge ca inadmisibilă contestația formulată de ..., în contradictoriu cu ..., fără pronunțare pe fondul contestației. II. În ceea ce privește contestația formulată de ..., în calitate de lider al asocierii ... – ..., Consiliul are în vedere că ofertantul în cauză a transmis către autoritatea contractantă adresa nr. 525/12.02.2018, înregistrată la aceasta cu nr. 896/13.02.2018, intitulată „Notificare prealabilă a contestației”, îndeplinind astfel procedura obligatorie prevăzută la art. 6 din Legea nr. 101/2016, modificată, la care ... a răspuns prin adresa nr. 1015/16.02.2018, în cuprinsul căreia a precizat că își menține decizia comunicată prin adresa nr. 754/07.02.2018. Se reține că nemulțumită fiind de răspunsul formulat de către autoritatea contractantă la notificarea prealabilă, asocierea ... – ... a formulat contestația în analiză. Preliminar, Consiliul are în vedere că după depunerea contestației de către asocierea ... – ..., a formulat cerere de intervenție ..., în calitate de 29

§ 56

lider al asocierii ... – ... prin care a solicitat admiterea acesteia și respingerea contestației formulate de ... Cu privire la admiterea în principiu a cererii de intervenție formulată de ..., în calitate de lider al asocierii ... – ..., având în vedere faptul că interesul acestui ofertant, în calitate de câștigător al procedurii, este evident, Consiliul o va admite în principiu și, în condițiile în care intervenția vizează modul în care au fost evaluate ofertele de către ..., o califică drept cerere de intervenție în interesul autorității contractante, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (3) di Codul de Procedură Civilă. Procedând la soluționarea contestației formulate de ..., în calitate de lider al asocierii ... – ..., Consiliul constată că aceasta vizează rezultatul procedurii de achiziție publică, fiind formulate critici cu privire la oferta desemnată câștigătoare a respectivei proceduri de atribuire, prezentată de asocierea ... – ..., referitoare la următoarele aspecte: 1. Prețul ofertat de Asocierea ... – ..., declarată câștigătoare a procedurii, în valoare de 2.394.469,40 lei, nu poate fi justificat; 2. niciunul dintre membrii asocierii ... – ... nu deținea, la data declarării ofertei drept câștigătoare, respectiv 07.02.2018, echipaje de intervenție pe raza Municipiului ...; 3. niciunul dintre membrii Asocierii ... – ... nu deținea, la data declarării ofertei ca fiind câștigătoare, respectiv 07.02.2018, mijloace auto PROPRII prestatorului și dotate/amenajate conform legislației în vigoare cu privire la mijloacele destinate transportului de valori. Procedând la analiza criticilor formulate de ..., prin raportare la prevederile legislației aplicabile în materia achizițiilor publice, la prevederile documentației de atribuire și la susținerile părților, precum și cu luarea în considerare a atribuțiilor comisiei de evaluare, Consiliul constată caracterul nefondat al respectivelor critici, pentru următoarele considerente: 1. În ceea ce privește criticile referitoare la prețul ofertat de asocierea declarată câștigătoare a procedurii de atribuire, de 2.394.469,40 lei, respectiv că acesta nu poate fi justificat, în sensul că nu are la bază respectarea legislației muncii cu privire la salarizare, iar la fundamentarea lui nu s-a ținut cont de toate sporurile legale prevăzute de Codul Muncii și de obligațiile fiscale ale societăților comerciale, Consiliul are în vedere că la punctul IV.4.2) „Modul de prezentare a propunerii financiare”, din fișa de date a achiziției este prevăzut că „Prețul ofertat va include toate costurile prestatorului, directe si indirecte, legate de încheierea și executarea contractului”. Se reține că autoritatea contractantă a analizat propunerea financiară prezentată de asocierea ... – ... atât în ceea ce privește încadrarea în valoarea estimată a procedurii de atribuire, cât și în ceea ce privește respectarea prevederilor legale incidente în domeniul salarizării, după cum urmează: - în cadrul ședinței de evaluare din data de 12.12.2017, au fost analizate propunerile financiare prezentate de operatorii economici participanți la procedura de atribuire, sub aspectul corecțiilor admise de lege, al încadrării în valoarea estimată a contractului, al prețului aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi prestat, în cuprinsul procesului verbal nr. 10251/12.12.2017, încheiat cu această ocazie fiind consemnat că propunerea financiară a asocierii ... – ... reprezintă 83,56 % 30

§ 57

din valoarea estimată și nu reprezintă un preț aparent neobișnuit de scăzut din valoarea estimată; - prin adresa nr. 10.253/12.12.2017, în temeiul art. 209 din Legea 98/2016 și art. 134 din HG 395/2016, comisia de evaluare a solicitat clarificări asocierii ... – ... cu privire la modul de calcul al ofertei, respectiv detalierea tarifelor ofertate, iar prin răspunsul formulat prin adresa înregistrată la autoritatea contractantă cu nr. 10333/18.12.2017, ofertantul în cauză a prezentat, în detaliu, modul de calcul al tarifelor ofertate, atât pentru posturile de pază permanente (24 ore/24), cât și pentru posturile de pază cu program de prestare de 12 ore din 24 și de 16 ore din 24, evidențiind salariul de încadrare de 1.450 lei (salariul minim brut garantat în plată aplicabil la data depunerii ofertelor, stabilit prin O.U.G. nr. 1/2017), valoarea sporurilor acordate, precum și procentele corespunzătoare contribuțiilor la CAS (15,8%), CASS (5,2%), ajutor șomaj (0,5%), fond de risc și accidente (0,205%), contribuții concedii medicale (0,85%), fond garantare salarii (0,25%). De asemenea, se indică faptul că ... are angajat personal cu dizabilități începând cu 01.09.2017, astfel că nu sunt aplicabile prevederile OUG nr. 60/2017, prin care se modifică art. 78 alin. (3) din Legea 448/2006, respectiv nu se impun a fi plătite sume suplimentare către bugetul de stat. În același timp se reține că au fost indicate cheltuielile indirecte, și valoarea profitului de 0,01%, rezultând valori ale tarifelor pentru cele trei categorii de servicii de pază ce urmează a fi prestate de 12,69 lei/oră/agent pentru posturile de pază permanente (24 ore/24), 11,32 lei/oră/agent pentru serviciul de pază de 12 ore/24 și 11,80 lei/oră/agent pentru serviciul de pază de 16 ore/24. Totodată, prin răspunsul formulat, asocierea ... – ... a prezentat modul de calcul al tarifului pentru monitorizare și intervenție rapidă (60 lei/lună), precum și tariful pentru transportul de valori (320 lei/lună). - Comisia de evaluare a analizat răspunsul formulat de asocierea ... – ... în cadrul ședinței de evaluare din data de 18.01.2018, în cuprinsul procesului verbal nr. 258/18.01.2018, încheiat cu această ocazie, au fost indicat că au fost detaliate prețurile ofertate, totodată fiind consemnat că „din analiza răspunsului prezentat s-a constatat că s-au prezentat valori absolute pentru sporul de noapte, sporul de week-end, sporul de zile libere declarate oficial și concediul de odihnă, fără a se detalia modul concret de calcul al acestor valori”, astfel că s-a stabilit necesitatea solicitării unor clarificări suplimentare sub acest aspect. - Astfel, prin adresa nr. 259/18.01.2018, comisia de evaluare a solicita ofertantului în cauză detalierea modului concret de calcul al valorilor absolute din cadrul tarifului ofertat (procentele și formulele de calcul aplicate la salariul de încadrare agent/lună declarat de 1.450 lei), iar asocierea în cauză a răspuns indicând că sporul de noapte se va acorda în procent de 25%, sporul de week-end va fi în valoare de 12,57 lei/lună (conform normelor interne), sporul de zile libere este de 100%, iar în ceea ce privește concediile de odihnă, s-a precizat că „a luat în considerare faptul că pentru anul 2018 se vor acorda doar 14 zile de concediu, urmând ca restul de 7 zile să fie acordat în anul 2019, prevederi stabilite la nivelul procesului verbal de negociere cu salariații nr. 0151/27.01.2017”. 31

§ 58

- în cadrul procesului verbal de analiză nr. 506/29.01.2018 s-a consemnat că „În urma analizei propunerii financiare și a răspunsului la clarificările solicitate, comisia de evaluare hotărăște: oferta asocierii ... – ... se încadrează în prevederile legale și corespunde cerințelor autorității contractante”. Prin urmare, Consiliul constată că, în mod contrar celor susținute de contestator, autoritatea contractantă a verificat, în mod detaliat, propunerea financiară prezentată de asocierea declarată câștigătoare, respectarea de către acest ofertant a legislației aplicabile în domeniul muncii și salarizării, fiind verificate, în mod concret, atât procentele aplicate pentru sporurile legale ce urmează a fi acordate, cât și modul de stingere a obligațiilor fiscale ale acestui operator economic referitoare la contribuțiile la CAS, CASS, ajutor șomaj, fond de risc și accidente, contribuții concedii medicale și fond garantare salarii. Astfel Consiliul constată îndeplinirea, în mod corespunzător, de către comisia de evaluare, a atribuției prevăzute pentru aceasta la art. 127 alin. (1) lit. h) din H.G. nr. 395/2016, de verificare a propunerilor financiare prezentate de ofertanți, inclusiv verificarea conformității cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv, precum și, de verificare a încadrării acestora în situația prevăzută la art. 210 din Lege, și, în virtutea principiului asumării răspunderii consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016 a stabilit că oferta prezentată de asocierea ... – ... este admisibilă. 2. Referitor la criticile ce vizează faptul că niciunul dintre membrii asocierii ... – ... nu deținea, la data declarării ofertei sale ca fiind câștigătoare, respectiv 07.02.2018, echipaje de intervenție pe raza Municipiului ..., Consiliul reține că în fișa de date a achiziției, la punctul IV.4.1) „Modul de prezentare a propunerii tehnice”, se precizează că „(...) În cadrul propunerii tehnice se vor prezenta: (...) - avizul IGP (inclusiv Anexa 1b la avizul dispeceratului) pentru funcționarea dispeceratelor unde se vor conecta sistemele de detecție la efracție, incendiu și inundație (după caz), conform prevederilor art. 33 din Legea nr. 333/2003, cu modificările și completările ulterioare”. De asemenea, se reține că în cuprinsul caietului de sarcini este menționat că „Serviciile ce vor face obiectul contractului ce urmează a se atribui

§ 59

vor

§ 60

consta

§ 61

și

§ 62

în

§ 63

servicii

§ 64

de monitorizare/mentenanță/service/supraveghere video, control acces, telefonie de urgență, sisteme alarmă antiefracție existente și intervenție cu echipaj rapid pentru următoarele obiective: (...) 13. Casierie Sediul Central, str. ...nr. 277A – ...”, precum și faptul că „Prestarea serviciilor va cuprinde: [...] intervenție rapidă cu echipaje specializate la toate obiectivele. [...]”. Raportat la prevederile documentației de atribuire anterior indicate, Consiliul constată că în propunerea tehnică depusă de ..., (pag. 221, vol. 2 D.A.P.) se regăsește Avizul nr. ... din 26.04.2017, emis de I.G.P.R. – 32

§ 65

Direcția de Ordine Publică, având Anexa nr. 1b (pag. 222, vol. 2 D.A.P.), în care sunt precizate localitățile în care se realizează intervenția, printre care și ..., Severin și Caracal. Totodată, din documentele aflate la dosarul cauzei, se constată și faptul că în propunerea tehnică depusă de ..., se regăsesc certificatele de înmatriculare și contractele de comodat aferente (pag. 220 verso – pag. 210 verso, vol. 2 D.A.P.), pentru toate cele 12 mașini de intervenție precizate în Anexa 1b la Avizul nr. ... din 26.04.2017, emis de I.G.P.R. – Direcția de Ordine Publică. Prin urmare, Consiliul constată că asocierea declarată câștigătoare a prezentat documentele solicitate prin documentația de atribuire, din care rezultă că deține echipaje de intervenție rapidă în ..., Dr. Tr. Severin și Caracal, motiv pentru care respinge criticile formulate sub acest aspect. 3. În ceea ce privește criticile referitoare la faptul că niciunul dintre membrii Asocierii ... – ... nu deținea, la data declarării ofertei sale ca fiind câștigătoare, respectiv 07.02.2018, mijloace auto PROPRII prestatorului și dotate/amenajate conform legislației în vigoare cu privire la mijloacele destinate transportului de valori, Consiliul are în vedere că, în conformitate cu prevederile de la punctul IV.4.1) „Modul de prezentare a propunerii tehnice” din fișa de date a achiziției este prevăzut că „În cadrul propunerii tehnice se vor prezenta: (...) 6. Lista cu dotarea tehnică necesară realizării serviciului de securitate a obiectivelor și transport valori - autovehicule dedicate acestui scop conf. legislației în vigoare aferentă domeniului.” De asemenea, la punctul 2.1. „Caracteristici generale” din caietul de sarcini, este prevăzut că „Prestarea serviciilor va cuprinde: [...] – Transport valori cu mijloace auto proprii prestatorului și dotate/amenajate conform legislației aferente domeniului [...]”. Astfel, Consiliul reține ca fiind incidente în soluționare prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, republicată: „(1) Mijloacele auto destinate transportului bunurilor și valorilor sau celui cu caracter special, prevăzute la art. 24, se dotează cu dispozitive tehnice de pază, alarmare, monitorizare, localizare și supraveghere, destinate să asigure securitatea persoanelor însoțitoare, a bunurilor, a valorilor și produselor speciale transportate, și se echipează cu tehnică de comunicații radio pe frecvențele aprobate conform legii.” Analizând propunerea tehnică prezentată de asocierea ... – ..., prin raportare la prevederile legale menționate, Consiliul constată că în cuprinsul acesteia (pag. 223 verso, vol. 2 D.A.P.) se regăsește „Listă Dotare Tehnică Transport Valori – autovehicule dedicate acestui scop conf. legislației în vigoare, respectiv: - dispozitive tehnice de pază; - cutie valori cu două încuietori și sistem alarmă; - închidere centralizată; - GPS; - monitorizare, localizare și supraveghere continuă; - tehnică de comunicație radio pe frecvențele aprobate conform legii; 33

§ 66

- spray iritant lacrimogen; - bastoane tip tomfă; - cască protecție; - stații radio de emisie recepție portabile; - telefoane mobile; - pistol cu gaze sau bilă de cauciuc”. Prin urmare, Consiliul constată că din cuprinsul documentelor prezentate de ofertantul declarat câștigător rezultă îndeplinirea de către acesta a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, republicată, respectiv ... a făcut dovada că deține mijloace de transport dotate corespunzător în vederea transportului de valori, motiv pentru care respinge, ca nefondate, criticile formulate de contestator sub acest aspect. Acestea fiind, în contextul de fapt și de drept anterior expus, constatând că aspectele criticate de contestator s-au dovedit a fi neîntemeiate, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, modificată, Consiliul respinge, ca nefondată, contestația formulată de ..., în calitate de lider al asocierii ... – ..., în contradictoriu cu .... Pe cale de consecință, dată fiind soluția pe fondul cauzei, Consiliul admite cererea de intervenție formulată de ..., în calitate de lider al asocierii ... – ... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite excepția inadmisibilității formulării contestației de către ..., invocată de autoritatea contractantă .... Respinge ca inadmisibilă contestația formulată de către ..., cu sediul în ..., în contradictoriu cu ..., cu sediul în ..., ... .... Respinge contestația formulată de către ..., în calitate de lider al asocierii ... – ..., cu sediul în ...,..., în contradictoriu cu ..., cu sediul în ...,..., ca nefondată. Admite cererea de intervenție formulată de către ..., în calitate de lider al asocierii ... – ..., cu sediul în ...,.... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare.

§ 67

PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Redactat în 6 (șase) exemplare originale, conține 36 (treizecişişase) pagini. 34