BO2018_6898
RespingeCPV: 71328000-3
Critici: R2
Buletin oficial · acces liber
CPV: 71328000-3
Critici: R2
Text extras automat; verificați forma originală în PDF.
Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.
CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6 Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642, +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ........./........./......... Data: ......... Prin contestația nr. ........./......... înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 12800/29.03.........., formulată de SC ......... SRL cu sediul în loc. ........., .., jud. ........., înregistrată la ORC ......... cu numărul .., având CUI RO ........., reprezentată legal de administrator .., împotriva comunicării rezultatului procedurii și a răspunsului la notificarea prealabilă, emisă de către ........., cu sediul în Loc. ........., .., jud. ........., în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având drept obiect: „.........” cod CPV: 71328000-3, s-a solicitat anularea adresei de comunicare a rezultatului procedurii, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere, implementarea efectivă a acestora, continuarea procedurii de atribuire și declararea ofertei contestatorului ca fiind câștigătoare. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Contestatorul precizează că, în data de 02.03.........., prin adresa SC2018-4953, autoritatea contractantă i-a solicitat clarificări cu privire la mențiunea „verificatorii de proiect trebuie să fie independenți față de proiectant”, de la pagina 5 din caietul de sarcini, la care a răspuns prin publicarea răspunsului în SEAP în data de 06.03..........: „...transmitem faptul că verificatorii de proiect nominalizați vor fi independenți de proiectant. Personalul nominalizat în cadrul propunerii tehnice nu are încheiat cu SC ......... SRL contract individual de muncă și nu vor contribui la realizarea proiectului, ci doar ia verificarea acestuia, iar SC ......... SRL va încheia cu aceștia contracte de colaborare”. Mai mult, arată contestatorul, motivele de incompatibilitate invocate în anularea 1
procedurii ar fi trebuit cuprinse în fișa de date a achiziției, iar persoanele incompatibile să fie nominalizate în lista deja inclusă în fișă. Nicio persoană din colectivul de proiectare nu se află nominalizată în respectiva listă și nici nu se află în stare de incompatibilitate conform preverderilor legale. Singurele motive pentru care se pot lua măsuri de anulare sau descalifare a unui ofertat sunt strict cele prevăzute de legea achizițiilor. Având în vedere că, în comunicarea AP2018-83/19.03.......... însăși autoritatea contractantă recunoaște că „din documentele depuse pentru verificatorii de proiect rezultă doar că sunt persoane diferite față de cele care realizează efectiv proiectul”, și că „situația creată poate fi interpretată ca un conflict de interese. Autoritatea contractantă a încheiat un contract cu dvs. ca operator economic pentru servicii de proiectare și nu poate încheia tot cu dvs. un alt contract pentru verificatori proiecte pentru același obiectiv, chiar dacă persoanele responsabile pentru proiectare sunt diferite de cele pentru verificatori proiect, întrucât au o relație contractuală cu dvs, ceea ce crează clar un conflict de interese”, este improprie, în opinia contestatorului, iar legea nu poate fi interpretată după bunul plac, situațiile nu „pot să fie interpretate”, Mai mult, arată contestatorul, este o societate care lucrează preponderent cu autoritățile publice iar în majoritatea situațiilor a efectuat și verificările de proiect pentru contractele de proiectare, în cadrul aceluiași contract. Această afirmație poate să fie demonstrată cu acte. Mai mult, în SEAP majoritatea serviciilor de proiectare se contractează cu serviciul de verificare inclus, fapt de asemenea ce se poate verifica. Contestatorul susține că, în susținerea contestației a solicitat un punct de vedere de la Inspectoratul Regional de Construcții Vest, Inspectoratul Județean de Construcții ........., singura autoritate autorizată să emită puncte de vedere cu privire la calitatea în construcții iar aceasta a confirmat că într-adevăr „un verificator atestat are calitatea să verifice și proiecte elaborate de firma din care face parte, cu condiția să nu fi participat la elaborarea lor”. Contestatorul consideră că, autoritatea contractantă, prin decizia luată, încalcă Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică. Contestatorul consideră că autoritatea contractantă a confundat legea privind achizițiile publice cu legislația privind calitatea în construcții. Contestatorul subliniază că Legea nr. 10 face referire la specialiști care în accepțiunea termenului face referire strict la persoane fizice. O societate comercială nu poate să fie „specialist”. Deoarece personalul 2
nominalizat în propunerea tehnică aferentă procedurii este distinct de personalul de realizare al proiectului tehnic în sine, confuzia și interpretarea gravă a legislației prin care autoritatea contractantă a considerat societatea comercială ca fiind specialist și că nu ar avea dreptul să verifice proiecte realizate de aceasta este inacceptabilă. Mai mult, autorizarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a verificatorilor de proiect se face exclusiv pentru persoane fizice, Legea nr. 10 face referire în mod exclusiv la persoane fizice atestate de către minister pentru a îndeplini funcția de verificator de proiect. Contestatorul reiterează că procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică nu sunt guvernate de Legea 10/1995, pe care o respectă, ci de Legea nr. 98/2016 a achizițiilor publice și de normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru ale Legii nr. 98/2016. Persoanele ce nu sunt compatibile sunt înscrise în fișa de date, iar în acest caz nu este niciunul dintre verificatorii propuși de contestator. Contestatorul consideră că, având în vedere prevederile art. 59 și 60 din Legea nr. 98/2016 sunt definite situațiile ce pot reprezenta conflict de interese, iar el nu se află în nicio situație din cele menționate la respectivele articole, așa cum a declarat și în cadrul declarație depuse privind neincadrarea în prevederile art 60 din Legea 98/2016. Mai mult, în conformitate cu art. 30 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice: alin. (4) Criteriile de calificare și criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă sunt incluse în fișa de date a achiziției, precum și în anunțul de participare și alin. (6) Criteriile de calificare și criteriile de selecție precizate de autoritatea contractantă în caietul de sarcini ori în documentația descriptivă și care nu sunt prevăzute în fișa de date a achiziției/anunțul de participare sunt considerate clauze nescrise. În consecință toate criteriile din caietul de sarcini care nu se regăsesc în Fișa de date achiziției (indusiv cel legat de verificatorii de proiect care trebuie să fie independenți față de proiectant) sunt ¡relevante, nule. Lipsa totală sau parțială a acestora nu poate fi considerată ca neîndeplinire a condițiilor de calificare. Contestatorul invocă jurisprudența care demonstrează validitatea motivării iar în acest scop atașează decizii ale CNSC care au dat câștig de cauză în baza art. 30 din Normele metodologice. În vederea soluționării contestației în cauză, prin adresa nr. 12269/.........-........./26.03..........,
Consiliul
solicită
autorității contractante, potrivit dispozițiilor art. 18 și 20 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei sub sancțiunea reglementată de art. 20 alin. (5) din actul normativ antemenționat, dosarul achiziției publice și oferta tehnică a contestatorului; dovada respectării prevederilor art. 16 alin. 3
(2) și art. 6 alin. (4) din Legea nr. 101/2016. În situația în care a adoptat vreo măsură de remediere după primirea contestației trimiterea dovezii respectării prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. AP2018-90/27.03.........., înregistrată la CNSC cu nr. 13117/02.04.........., autoritatea contractantă transmite un punct de vedere față de contestația depusă și actele solicitate, precizând că, procedura a fost publicată în SEAP prin anunțul de participare nr. ........./.......... Documentația de atribuire nr. 309710/........., a fost pusă la dispoziția operatorilor economici la adresa de internet www.e-licitatie.ro, atașată anunțului de participare la secțiunea: „Documentație clarificări și decizii”. La inventarierea ofertelor depuse, conform procesului verbal nr. SC2018- 4611/26.02.........., s-a constatat că până la expirarea termenului-limită de depunere a ofertelor, respectiv 26.02.......... ora 16:00, au fost postate în SEAP 5 (cinci) oferte. După evaluarea DUAE s-a trecut la evaluarea ofertei tehnice a contestatorului în data de 02.03.........., tot atunci prin intermediul SEAP, comisia de evaluare a solicitat clarificări privitoare la faptul că, în caietul de sarcini la pagina 5 este impusă următoarea cerință: „Verificatorii de proiect trebuie să fie independenți față de proiectant”, în condițiile în care contestatorul are și calitatea de proiectant care va realiza documentația tehnică. . Ofertantul a răspuns în termen prin intermediul SEAP, astfel: „Ca urmare a solicitării de clarificări nr. 4953/02.03.2017 în legătură cu procedura [.........] Servicii de VERIFICARE a proiectului pentru obiectivul - SF+PT Complex Sportiv zona Lipovei (bazin de înot acoperit, bazin de înot în aer liber, terenuri de tenis, teren multifuncțional, alte amenajări interioare și exterioare) str. Verde, Silistra - zona Lipovei, prin care dorim să vă transmitem faptul că verificatorii de proiect nominalizați vor fi independenți de proiectant. Personalul nominalizat în cadrul propunerii tehnice nu are încheiat cu SC ......... SRL contract individual de muncă și nu vor contribui la realizarea proiectului, ci doar la verificarea acestuia, iar SC ......... SRL va încheia cu aceștia contracte de colaborare”. Având în vedere răspunsul la clarificări prezentat, arată autoritatea contractantă, în data de 06.03.......... a solicitat opinia de specialitate ANAP-ului prin intermediul Helpdesk, la care acesta a răspuns în data de 13.03.........., invocând prevederile art. 58 din Legea nr. 98/2016 Având în vedere răspunsul ANAP, specificația din caietul de sarcini „Verificatorii de proiect trebuie să fie independenți față de proiectant” și prevederile art. 58 din Legea 98/2016, pentru evitarea apariției unui 4
conflict de interese, autoritatea contractantă a respins oferta ca fiind neconformă, în temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016. Autoritatea contractantă, stabilind existența conflictului de interese, nu s-a limitat la situațiile prevăzute exemplificativ de Legea nr. 98/2016, care stabilesc incompatibilități doar în ceea ce privește membrii comisiei de evaluare, persoanele care realizează documentația de atribuire sau persoane cu funcții de conducere la nivelul autorității contractante, ci a avut în vedere incompatibilități speciale, în procesul de realizare a serviciilor, respectiv prevederile art. 13 din HG nr. 925/1995, care interzic ca verificatorul tehnic atestat să ștampileze/să verifice întocmite de el, sau la a căror elaborare a participat. Este evident că scopul atribuirii contractului este chiar prestarea de servicii de verificare a proiectelor, proiecte care sunt elaborate tot de el. Prin urmare, în măsura în care verificatorul nu poate presta obiectiv serviciul, având a verifica tocmai proiectul întocmit de angajatorul/colaboratorul sau prin intermediul altor specialiști, este obligatoriu ca acesta să fie eliminat din procedură. Este evident, în opinia autorității contractante, că niciodată persoanele fizice propuse, în calitate de colaboratori ai ofertantului, nu vor fi imparțiali în verificarea proiectelor provenind de la colaborator/ angajator, împrejurare de natura să genereze un conflict de interese. Legislația nu sancționează doar favorizarea unei anumite persoane să își exercite defectuos îndatoririle de serviciu, cum ar fi, în cazul de față, vizarea unui proiect neconform, ci și participarea la activitatea de verificare, în situația în care ar exista pericolul potențial ca verificatorul să fie subiectiv sau interesat sau chiar intimat de angajatorul său/colaboratorul său. Rațiunea pentru care legiuitorul a prevăzut ca proiectantul să fie diferit de verificator este simplă, fiind enunțată în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, art. 3 și art. 24. Întrucât în cadrul procedurii de atribuire a acestui contract a depus ofertă doar contestatorul, iar serviciile de proiectare aferente acestui obiectiv de investiții sunt realizate tot de el conform contract 179/07.12.2017, autoritatea contractantă consideră că, deși din documentele depuse pentru verificatorii de proiect rezultă clar că sunt persoane diferite față de cele care realizează efectiv proiectul, situația creată poate genera un conflict de interese. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având drept obiect: „.........” cod CPV: 71328000-3, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare nr. ........./........., conform căruia valoarea estimată a procedurii este 6.300,00 lei fără TVA. Conform cap. IV.2.1) din anunț, criteriul de atribuire al contractului este: „prețul cel mai scăzut”. 5
Analizând obiectul contestației nr. ........./......... înregistrată la CNSC sub nr. 12800/29.03.........., se constată că acesta îl constituie adresa de comunicare ......... procedură nr. SC2018- 6046/14.03.......... prin care oferta contestatorului SC ......... SRL a fost respinsă ca neconformă, fiind invocate ca temei legal prevederile art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, deoarece nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini referitoare la „verificatorii de proiect”, Consiliul va analiza în cele ce urmează aspectele menționate de autoritatea contractantă prin raportare atât la cerințele documentației de atribuire cât și legislația specifică aplicabilă. Astfel, potrivit caietului de sarcini (pag.5), autoritatea contractantă a impus verificatorilor de proiecte să îndeplinească anumite cerințe și condiții, relevante în acest sens fiind următoarele: -„verificatorii de proiecte vor asigura atingerea obiectivelor contractului în termenele prevăzute de acesta. Aceștia trebuie să fie testați MLPAT ( Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului); - verificatorii de proiect trebuie să fie independenți față de proiectant; - verificatorii de proiect vor informa proiectantul și beneficiarul cu privire la orice aspect de neconformitate cu prevederile legale în vigoare a documentației supuse analizei sale”. Din interpretarea cerinței documentației de atribuire mai sus menționată, rezultă că ofertanții care asigură verificarea proiectelor nu pot fi și proiectanții proiectelor supuse verificării și atestării, determinante fiind în acest sens și dispozițiile art. 13 și 14 din HG nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, care stipulează în mod expres următoarele: „Art. 13. - Verificatorul tehnic atestat nu poate ștampila (verifica) proiectele întocmite de el sau la a căror elaborare a participat. Art. 14. - Eventualele litigii dintre verificatorul tehnic atestat și proiectant pot fi rezolvate de către un expert tehnic de calitate, angajat de investitor. Decizia expertului este obligatorie pentru ambele părți, iar răspunderea revine acestuia”. Din interpretarea textului legal mai sus reiterat, rezultă în mod evident că un operator economic nu poate prin specialiștii verificatori de proiecte de care dispune (indiferent de natura relațiilor de muncă, contract individual sau acord de colaborare) să verifice și să avizeze proiectele pe care tot el le-a executat, obiectivismul și imparțialitatea verificatorului fiind esențiale în buna desfășurare a activității acestuia. Necesitatea sau oportunitatea achiziționării unui serviciu care să îndeplinească anumite cerințe minime obligatorii și de calitate, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de 6
necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante. Rezultă fără putință de tăgadă faptul că autoritatea contractantă dorește achiziționarea unui serviciu de „verificare a proiectului pentru obiectivul - SF+PT Complex Sportiv zona Lipovei (bazin de înot acoperit, bazin de înot in aer liber, terenuri de tenis, teren multifuncțional, alte amenajări interioare și exterioare) str. Verde, Silistra – zona Lipovei” care să fie asigurată în mod obiectiv și imparțial de verificatori de proiecte atestați și independenți de proiectantul proiectului ce urmează a se verifica tocmai pentru a se evita orice fel de conflict de interese, această interdicție având un rol fundamental în buna executare a contractului în cauză. Mai mult, chiar și în ipoteza în care caietul de sarcini nu stabilea în mod expres că verificatorii de proiecte trebuie să fie independenți de proiectant, ofertanții aveau obligația de a respecta legislația aplicabilă respectiv HG nr. 925/1995, astfel cum a fost menționată în caietul de sarcini. Conținutul documentației de atribuire, așa cum aceasta este întocmită de autoritatea contractantă, este obligatoriu atât pentru operatorii economici participanți la procedură care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca în desfășurarea procedurii de achiziție publică să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. Riscul, ca în cadrul procedurii să participe și chiar să câștige procedura un operator economic care nu poate executa în bune condiții contractul, datorită faptului că în cadrul documentației de atribuire (fișa de date și caietul de sarcini) nu au fost impuse participanților anumite cerințe tehnice, aparține autorității contractante. Modul de elaborare a propunerii tehnice nu a fost contestat de participanții la procedură, iar prin depunerea ofertelor pentru procedura în cauză, operatorii economici au acceptat condițiile impuse de autoritatea contractantă. Nemodificată anterior datei limită de depunere a ofertelor, documentația de atribuire (inclusiv caietul de sarcini) devine obligatorie atât pentru autoritate, cât și pentru ofertanți care trebuie să o respecte întocmai. Prin depunerea ofertei SC ......... SRL și-a însușit conținutul întregii documentații de atribuire, deci implicit și cerințele expres detaliate în cadrul caietului de sarcini iar riscul întocmirii ofertelor cade în sarcina operatorului economic el neputând să își invoce propria culpă ca motiv al întocmirii neconforme a ofertei potrivit principiului „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, fiind incidente prevederile art. 133 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, conform cărora propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini; oferta care nu satisface cerințele caietului de sarcini este 7
considerată o ofertă neconformă, iar comisia de evaluare are obligația de a respinge ofertele neconforme (art. 137 alin. (1) din hotărâre). Consiliul reține faptul că operatorii economici, în elaborarea ofertei tehnice trebuie să țină cont de toate cerințele exprese ale documentației de atribuire, astfel încât nu pot propune efectuarea unor servicii care nu respectă întocmai cerințele impuse atât în cadrul documentației de atribuire cât și legislația specifică, doar în baza unei simple decizii comerciale în încercarea de fi declarată ca și câștigătoare a ofertei sale prin vicierea rezultatului. Față de cele mai sus menționate, Consiliul apreciază că sunt incidente prevederile art. 134 alin. (5) și alin. (6) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „(5) În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispozițiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozițiilor alin. (1) conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată neconformă”. Tocmai acesta era rolul clarificărilor solicitate de autoritatea contractantă prin adresa nr.4953/02.03.......... publicată în SEAP, respectiv de a explicita modalitatea de îndeplinire a cerinței în cauză, la care contestatorul avea obligația de a se conforma și să le trateze cu maximă
competență
și
diligență
în
sensul
transmiterii explicațiilor/documentelor de conformitate din care să rezulte independența verificatorului de proiect față de proiectant. Or, din răspunsul transmis de contestator prin adresa fără număr, rezultă fără echivoc că acesta nu îndeplinește cerința impusă în caietul de sarcini, relevant fiind mențiunea: „Personalul nominalizat în cadrul propunerii tehnice nu are încheiat cu SC ......... SRL contract individual de muncă și nu vor contribui la realizarea proiectului, ci doar la verificarea acestuia, iar SC ......... SRL va încheia cu aceștia contracte de colaborare”. Este adevărat că procedura de achiziție publică este reglementată de norma din domeniul dreptului public care se desfășoară sub autoritatea principiului priorității interesului public, însă în etapa de evaluare autoritatea contractantă nu poate să respecte doar acest principiu și să încalce celelalte principii expres reglementate de prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în special principiul nediscriminării, tratamentului egal și transparenței. 8
Mai mult, contestatorul a ales, prin propria manifestare de voință să răspundă în termen la aceste solicitări de clarificări, ceea ce implică o acceptare a lor și oferind astfel posibilitatea autorității contractante de a verifica concludența răspunsurilor. Pasivitatea contestatorului în așteptarea rezultatului procedurii, care în fapt echivalează cu atitudinea culpabilă a acestuia, nu poate justifica inițierea la acest moment a unui demers judiciar întemeiat pentru eliminarea/modificarea aspectelor reclamate. Nu este permis ca ofertantul să rămână în expectativă pe durata intervalului cuprins între data solicitării clarificării și data comunicării rezultatului procedurii, sperând că va fi declarat câștigător și ulterior va încheia contractul de achiziție publică, iar după aflarea rezultatului să reclame solicitările autorității contractante considerate necesare pentru evaluarea ofertei. Astfel, nu poate fi acceptată nici formularea unei noi solicitări de clarificări din partea autorității contractante deoarece un astfel de demers ar fi de natură a crea un avantaj evident în favoarea contestatorului, aducând atingeri dispozițiilor art. 209 alin. (2) din Legea nr.98/2016 conform cărora „autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat”. Prin urmare, în acord atât cu dispozițiile legale amintite, cât și cu cele ale documentației de atribuire, autoritatea contractantă trebuia să analizeze conformitatea tuturor ofertelor prezentate, cu respectarea principiului tratamentului egal consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți operatorii economici participanți la procedura în cauză. Raportat la cele evocate și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de verificare a conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini, așa cum este prevăzut la art. 127 alin. (1) lit. f) din HG nr. 395/2016, Consiliul constată că această verificare s-a făcut, în cazul ofertei contestatorului, cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu și, pe cale de consecință, criticile acestuia privind nelegalitatea evaluării propriei sale oferte sunt nefondate, urmând să fie respinse. Având în vedere dispozițiile art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va respinge ca nefondată contestația depusă de SC ......... SRL în contradictoriu cu ......... . Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:
9
Respinge ca nefondată contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu .......... Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ......... Consilier de soluționare ......... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 9 (nouă) pagini. 10