Decizie CNSC BO2018_6940

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, București, cod poștal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 și +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ........./ ......... / ......... Data: ......... Prin contestația nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de ......... SRL, cu sediul în ........., ........., județul ........., CUI ........., număr de înregistrare în registrul comerțului ........., reprezentată legal prin directorul general ......... și convențional de ........., cu adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură în ........., privind ......... pentru încheierea unui acord- cadru de servicii de colectare, transport și eliminare de deșeuri spitalicești, coduri CPV 90524400-0, 19640000-4 și 34928480-6, cu data limită de depunere a ofertelor 10.04.........., organizată de ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat următoarele: - admiterea contestației, astfel cum este formulată; - obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere care se impun, în sensul modificării, în parte, a documentației de atribuire; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei contestații. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul ......... SRL reclamă unele 1

prevederi ale documentației de atribuire, în cadrul procedurii simplificate menționată în partea introductivă, învederând în motivare că, în urma analizării documentelor publicate în SEAP, a transmis, în 20.03.........., notificarea prealabilă prin care a solicitat autorității contractante adoptarea de măsuri de remediere privind modificarea și completarea documentației procedurii. La data de 23.03.........., autoritatea contractantă a comunicat adresa nr. 8218, prin care a răspuns notificării prealabile în sensul că „este de acord să adopte o corecție a conținutului caietului de sarcini, prin suplimentarea termenului de prezentare a formularelor aferente transporturilor, cerute de HG nr. 1061/2008 cu un termen suficient, calculat în raport de termenul maxim de răspuns al APM...” însă, la celelalte cereri de la pct. 1-7 din notificarea prealabilă, nu poate da curs solicitărilor de remediere a conținutului caietului de sarcini. Față de acest răspuns al autorității contractante, contestatoarea precizează următoarele: 1. În caietul de sarcini la Capitolul I, pct. 1.2 (fila 4) autoritatea contractantă redă, în tabelul 4, cantitatea lunară estimată a ambalajelor pe care ofertantul declarat câștigător va fi obligat să o pună la dispoziția sa pentru colectarea și transportul deșeurilor. Dar, în același tabel, la pct. 4 – 7, sunt enumerate categoriile de cutii pentru deșeurile medicale, iar la pct. 8-11, tipurile de saci galbeni. La Nota 2, aflată la aceeași filă, se menționează că sacii galbeni trebuie să fie compatibili cu cutiile de deșeuri medicale și trebuie să poată fi utilizați împreună cu cutiile de deșeuri medicale aferente. Cu privire la modul de prezentare a ambalajelor, contestatoarea arată că Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale prevede că „sacii de culoare galbenă se folosesc în pubele, portsac cu capac sau cutii de carton, după caz, cutii din plastic rigid cu capac pentru colectarea deșeurilor periculoase codificate 18 01 02,18 01 03*”. Același act normativ prevede: „pentru deșeurile infecțioase care nu sunt obiecte ascuțite identificate prin codul 18 01 03*, conform art. 8, se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcați cu galben” și „pentru deșeurile infecțioase de laborator se folosesc cutii din carton rigid prevăzute în interior cu sac galben de polietilenă”. Din aceste dispoziții legale citate, cu incidență în speța de față, rezultă faptul că, pentru deșeurile medicale, cutiile sunt prevăzute, 2

în mod obligatoriu, cu saci galbeni. Făcând aplicarea acestor prevederi legale și văzând și Nota 2 din caietul de sarcini de la fila 4, s-ar putea deduce că sacii galbeni prevăzuți în tabelul 4 la pozițiile 8-11 sunt aferenți și, deci, vor fi folosiți numai împreună cu cutiile prevăzute la pozițiile 4-7. Confuzia vine din aceea că numărul lunar de saci galbeni estimați a fi achiziționați de către autoritatea contractantă depășește numărul lunar al cutiilor pentru deșeuri medicale, fiind superior acestora. Față de cele menționate, există contradicții între aceste mențiuni ale Caietului de sarcini. Pe de o parte, se prevăd cantități diferite de cutii și de saci galbeni iar, pe de altă parte, se menționează că sacii galbeni trebuie să fie compatibili și utilizați împreună cu cutiile de deșeuri medicale aferente. Prevederea în tabelul 4, atât a cutiilor cât și a sacilor, atâta timp cât dispozițiile legale precizate impun folosirea cutiilor de deșeuri numai împreună cu sacii galbeni, naște posibilitatea pentru autoritatea contractantă de a solicita o cantitate dublă de saci. Comandând cutiile de carton în cantitățile lunare prevăzute în tabel, autoritatea contractantă are posibilitatea de a comanda, separat, aceeași cantitate și de saci galbeni și chiar o cantitate mai mare, întrucât cutiile de deșeuri medicale nu pot exista altfel decât având în interior saci galbeni. Nici răspunsul autorității contractante, comunicat prin adresa nr. 8218/23.03.........., nu aliniază aceste mențiuni din caietul de sarcini cu dispozițiile OMS nr. 1226/2012. Faptul că autoritatea contractantă nu a precizat, în mod explicit, că în cutiile de la pozițiile 4-7 se regăsesc și sacii galbeni aferenți, nu este de natură să înlăture aplicabilitatea, în domeniul în care se desfășoară achiziția publică, a dispozițiilor OMS nr. 1226/2012. Autoritatea contractantă nici nu trebuia să prevadă faptul că în cutii se regăsesc și sacii galbeni aferenți, întrucât cutiile nu pot exista altfel, iar operatorii economici nu pot opta cu privire la forma de prezentare a cutiilor de deșeuri medicale, întrucât norma legală este imperativă. Ceea ce trebuia să facă autoritatea contractantă, în acord cu toate dispozițiile legale citate, era să elimine, din tabelul 4, pozițiile 8-11. Luând în considerare motivele prezentate în răspunsul autorității, în sensul că, din practica curentă spitalului, a reieșit necesitatea unor saci galbeni suplimentari, ce se vor folosi în mod individual (fără cutie), în situații ocazionale/excepționale (manevre, transferuri etc), tabelul 4 trebuia să cuprindă, cel mult, cantitatea estimată a acestor saci galbeni suplimentari. Din modul de redactare al caietului de sarcini, autoritatea contractantă poate solicita atât o cantitate de cutii de deșeuri medicale care conțin saci galbeni, cât și sacii galbeni în aceeași cantitate cu cea a cutiilor, și chiar mai mare decât aceasta. Contestatoarea afirmă că acesta este motivul pentru care a susținut 3

că autoritatea contractantă dublează cantitatea de saci galbeni și tocmai din această cauză și, pe baza unei experiențe practice pe care a dobândit-o în domeniul deșeurilor medicale, solicită eliminarea din tabelul 4 prevăzut în Caietul de sarcini a punctelor 8- 11 sau adaptarea/redimensionarea cantității lunare de saci galbeni care vor fi folosiți, conform legislației în domeniu, deci doar sacii galbeni ce vor fi folosiți în cazuri ocazionale/excepționale, fără cutii. Motivarea autorității contractante, conform căreia „dacă operatorii economici optează pentru livrarea cutiilor galbene separat sau împreună cu saci galbeni aferenți, acest lucru nu este de natură să încalce dispozițiile caietului de sarcini”, denotă două aspecte: - necunoașterea de către autoritatea contractantă a legislației în domeniul ambalajelor pentru deșeuri medicale, legislație care impune și deci nu creează posibilități pentru operatorii economici; - ceea ce se întâmplă în forma actuală a caietului de sarcini este tocmai că prevederile acestuia (tabel 4, pozițiile 8-11) încalcă dispozițiile legale imperative invocate. Pentru asigurarea respectării legislației în domeniu, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la eliminarea din tabelul 4 prevăzut în Caietul de sarcini la fila 4 punctele 8-11 sau la adaptarea/redimensionarea cantităților lunare de saci galbeni în sensul celor prezentate mai sus. 2. Autoritatea contractantă a prevăzut, în tabelul 4, pe lângă tipul de ambalaj/recipient, și cantitatea lunară estimată de recipiente și ambalaje. Pe piața de profil, lunar, cantitățile de deșeuri cu codurile 18.01.02.18.01.03 și 18.01.08 sunt de aproximativ 3.500 kg (restul constând în deșeuri având codul 18.01.01, care se ambalează în cutii de material plastic - recipient PVC înțepătoare). În acest sens, cantitățile maxime de deșeuri ce pot fi ambalate, pentru fiecare tip de ambalaj (cutie), sunt următoarele: - în cutiile de carton de 40 l se pot depozita până la 10 kg deșeuri; - în cutiile de carton de 20 l se pot depozita până la 5 kg deșeuri; - în cutiile de carton de 10 l se pot depozita până la 2,5 Kg deșeuri; - în cutiile de carton de 7,5 l se pot depozita până la 2 kg deșeuri. Cum gradul de umplere al ambalajului/recipientului nu trebuie să depășească trei pătrimi din volumul său, așa cum este prevăzut în OMS nr. 1226/2012, rezultă că numărul de cutii solicitate depășește cu mult cantitatea de deșeuri medicale estimată. Întrucât valoarea din tabelul 4 este una estimată și, pentru a-și fundamenta susținerea conform căreia volumul de ambalaje corespunde nevoilor obiective, această estimare trebuia făcută pe baza unor criterii concrete și nu aleatorii și arbitrare. 4

Pentru a oferi un criteriu clar și precis în funcție de care participanții la procedură să poată să își stabilească oferta financiară și în concordanță cu principiul proporționalității, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la redimensionarea, în funcție de această cantitate de deșeuri, a numărului de ambalaje de colectare a acestora. 3. Conform obiectului acordului-cadru, autoritatea contractantă va achiziționa atât servicii de colectare, transport și eliminare deșeuri medicale periculoase cât și bunuri, și anume: containere și ambalaje de unică folosință. Având în vedere dispozițiile OMS nr. 1226/2012, s-a solicitat autorității contractante includerea în Caietul de sarcini, la Capitolul III, pct. 3.1, printre documentele care compun oferta tehnică și pe care trebuie să le prezinte orice ofertant, certificate de agreare ADR în limba română pentru fiecare tip de ambalaj prevăzut în Tabelul 4 din Caietul de sarcini. Această cerință este necesară pentru dovedirea capacității tehnice a ofertantului și pentru a asigura îndeplinirea contractului în concordanță cu cerințele legale imperative. Prezentarea, în cadrul ofertei tehnice, a acestui certificat și, deci, menționarea lui printre documentele procedurii de achiziție publică demonstrează calificarea agentului economic pentru derularea obiectului acordului-cadru, iar calificarea, din punct de vedere al autorizațiilor/permiselor/avizelor/certificatelor aferente furnizării serviciilor de colectare, transport și eliminare de deșeuri medicale periculoase trebuie să fie analizată de către autoritatea contractantă la momentul evaluării ofertelor. Prin urmare, acest certificat trebuie să se regăsească printre criteriile de calificare a participanților la procedură, în enumerarea din Fișa de date la pct. IV.4.1, fila 5 și în caietul de sarcini la Capitolul III, pct. 3.1. Alegația autorității contractante din răspunsul la notificarea prealabilă, conform căreia ambalajele de unică folosință sunt produse accesorii aferente serviciilor ce fac obiectul viitorului acord cadru/contracte subsecvente nu este de natură să înlăture dispozițiile legale citate mai sus și, prin urmare, nici obligativitatea ca operatorii economici să prezinte, în cadrul ofertei lor, certificatul de agreare ADR pentru fiecare tip de ambalaj ce formează obiectul viitoarei achiziții. Este greșită aprecierea ca prematură a prezentării certificatului în cadrul ofertelor, întrucât ofertanții trebuie să-și dovedească aptitudinea și capacitatea de îndeplinire a obiectului contractului la momentul redactării ofertelor și nu la momentul încheierii contractului. Raționamentul autorității contractante contravine legislației achizițiilor publice, care prevede printre condițiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească o ofertă pentru a fi declarată câștigătoare pe aceea a îndeplinirii criteriilor privind 5

capacitatea. În speța de față, cum nu există posibilitatea analizării existenței capacității operatorului economic de a îndeplini contractul, nu există nici posibilitatea declarării vreunei oferte câștigătoare, practic, fiind în imposibilitatea realizării scopului procedurii achiziției publice. Prin urmare, se observă că, prin neincluderea în cadrul ofertei tehnice a certificatului de agreare ADR pentru ambalajele ce vor fi achiziționate, autoritatea contractantă eludează dispozițiile art. 173 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Pentru motivele invocate, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante de a completa, cu titlu de măsură de remediere, documentele procedurii de achiziție publică cu obligativitatea prezentării de către operatorii economici a certificatului de agreare ADR în limba română pentru flecare tip de ambalaj prevăzut în tabelul 4 din caietul de sarcini, respectiv Fișa de date la pct. IV.4.1 și Caietul de sarcini la Capitolul III, pct. 3.1. 4. La Capitolul II, pct. 2.2 din caietul de sarcini sunt prevăzute activitățile ce fac obiectul viitorului acord cadru, iar la lit. a) sunt prevăzute specificări cu privire la modul de desfășurare a activității de colectare și a celei de preluare a deșeurilor periculoase. Astfel, la Cap. II, pct. 2.2, lit. a), pct. iv) se prevede că „cel puțin o dată pe lună, SMU ......... va comanda prestatorului ambalajele de unică folosință...”. Solicitarea din notificarea prealabilă a fost ca autoritatea contractantă să înlocuiască sintagma „cel puțin o dată pe lună” cu sintagma „o dată pe lună”, solicitare care are în vedere respectarea principiului transparenței și al liberei concurențe. Din modul de redactare a acestei clauze rezultă intenția autorității contractante de a-și crea posibilitatea de a solicita, oricând pe parcursul unei luni, orice cantitate de ambalaje de unică folosință. Această situație conduce la imposibilitatea oricărui profesionist serios și diligent („bonus pater familias”) de a construi, și astfel de a prezenta, un preț exact care să conțină toate cheltuielile ocazionate de îndeplinirea contractului, și aceasta cu atât mai mult cu cât ofertanții trebuie să prezinte un preț unitar, exprimat în lei/kg de deșeu colectat, transportat și eliminat. Atât timp cât prin răspunsul la notificarea prealabilă, autoritatea contractantă recunoaște că nu poate estima corect nici cantitatea de deșeuri și nici cantitatea de ambalaje, devine imposibilă construcția unui preț sustenabil pentru o perioadă de 24 luni. În răspunsul său, autoritatea contractantă nu oferă nicio cauză, indiciu care să o determine să își rezerve dreptul de a solicita prestatorului să-i pună la dispoziție ambalaje suficiente care să corespundă volumului de 6

deșeuri suplimentare în raport cu cantitățile prognozate. Prin urmare, se încalcă principiile transparenței, proporționalității, precum și pe cel al asumării răspunderii, prin eliminarea oricărui criteriu de natură tehnică care să ofere agenților economici o componentă sigură, funcție de care să poată construi prețul. Exprimări cum sunt „în mod excepțional”, „când situația o impune”, denotă eliminarea oricărei răspunderi din partea autorității contractante, cu privire la modalitatea de îndeplinire a obiectului acordului cadru și pentru faptul că asemenea situații sunt în afara oricărei posibilități din partea ofertanților de a verifica existența lor. Pentru o cât mai bună și clară previzionare a prețului ofertat și pentru a reduce cât mai mult gradul de ambiguitate al elementelor care compun prețul final al ofertei, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la adoptarea măsurii de remediere constând în înlocuirea sintagmei „cel puțin o dată pe lună” cu sintagma „o dată pe lună”. 5. La Capitolul II, pct. 2.2, lit. a), ultimul paragraf este prevăzută, cu titlu de excepție, colectarea zilnică sau chiar de două ori pe zi a deșeurilor. În aceste cazuri, în care colectarea suplimentară se va realiza într-un interval de maxim 2 ore de la primirea comenzii telefonice, autoritatea contractantă încalcă dispozițiile OMS nr. 1226/2012 care prevăd: „Art. 33 alin. (1) Spațiul central destinat stocării temporare a deșeurilor periculoase trebuie să permită stocarea temporară a cantității de deșeuri periculoase acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora”. Încă o dată, autoritatea contractantă introduce arbitrarul, nu numai în derularea contractelor subsecvente, dar și în formularea prețului ofertat, întrucât prețul trebuie să ia în considerare și cheltuielile aferente transportului, și anume cele pentru combustibilul, personalul implicat în efectuarea lui, fără ca această enumerare să fie exhaustivă. Lipsa răspunderii autorității contractante este evidentă și în ceea ce privește obligativitatea asigurării de către aceasta a unui spațiu de depozitare care să permită stocarea deșeurilor în intervalul dintre două colectări succesive, conform dispozițiilor precizate. Motivarea autorității contractante, conform căreia lipsesc argumentele care ar putea justifica o eventuală modificare a prețului unitar, arată tocmai refuzul acesteia de a respecta legislația achizițiilor publice care prevede: „Contractele de achiziție publică/Acordurile- cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, în următoarele situații: a) atunci când modificările, indiferent dacă sunt sau nu sunt evaluabile în bani și indiferent de valoarea acestora, au fost prevăzute în documentele achiziției inițiale sub forma unor clauze de 7

revizuire clare, precise si fără echivoc, care pot include clauze de revizuire a prețului sau orice alte opțiuni” și „Pentru a se respecta principiul transparenței, posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens”. Contestatoarea solicită obligarea autorități contractante la adoptarea măsurii de remediere, constând în eliminarea din caietul de sarcini a clauzei „în cazurile excepționale comunicate prestatorului, colectarea deșeurilor se va efectua zilnic sau de două ori pe zi. În aceste cazuri, colectarea suplimentară se va realiza într-un interval de maxim 2 ore de la primirea comenzii telefonice” sau completarea ei după cum urmează: „în cazuri excepționale comunicate prestatorului, colectarea deșeurilor se va efectua zilnic sau de două ori pe zi. În aceste cazuri, colectarea suplimentară se va realiza într-un interval de maxim 2 ore de la primirea comenzii telefonice la un tarif ce va fi agreat de către cele două părți, printr-un act adițional la contractul subsecvent.” 6. În caietul de sarcini, autoritatea contractantă folosește noțiunea de „prestator”. Cum calitatea de prestator o are persoana juridică a cărei ofertă a fost declarată câștigătoare și care încheie cu autoritatea contractantă acordul-cadru de prestări servicii, iar documentele achiziției publice, inclusiv caietul de sarcini, se adresează și vizează participanții la procedură, s-a solicitat autorității contractante înlocuirea noțiunii de „prestator” cu cea de „ofertant” în toate documentele procedurii de achiziție publică. În răspunsul la notificarea prealabilă, autoritatea contractantă recunoaște faptul că a folosit ambii termeni: cel de ofertant și pe cel de prestator, deși în caietul de sarcini se prevede că acesta constituie ansamblul cerințelor pe baza cărora se elaborează de către fiecare ofertant propunerea tehnică. De aici se desprinde ideea că documentele de atribuire, inclusiv caietul de sarcini, se adresează ofertanților și nu operatorului economic cu care autoritatea contractantă va încheia acordul-cadru. Astfel, se poate observa contradicția între cele menționate de autoritatea contractantă în răspunsul său la notificarea prealabilă și cele precizate în documentele de atribuire. Termenii folosiți de lege atunci când definește participanții la procedura de achiziție publică sunt: operator economic, ofertant, candidat, unde ofertant înseamnă orice operator economic care a depus o ofertă în cadrul unei proceduri de atribuire, iar operator economic orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de 8

drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe piață executarea de lucrări și/sau a unei construcții, furnizarea de produse, ori prestarea de servicii. Printre aceștia nu se regăsește și termenul de „prestator”. Pentru respectarea dispozițiilor imperative ale legislației achizițiilor publice, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la modificarea documentației aferente procedurii de achiziție publică, respectiv Fișa de date și Caietul de sarcini în sensul înlocuirii sintagmei „prestator” cu cea de „ofertant sau „operator economic.” 7. În Caietul de sarcini - Capitolul II, pct. 2.2 lit. b) sunt prezentate condițiile în care se desfășoară activitatea de transport al deșeurilor medicale. La alin. 3 se prevede că prestatorul va suporta toate taxele aferente pentru obținerea aprobării efectuării transportului. Conform HG nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase

și

nepericuloase

pe

teritoriul

României, expeditorului/generatorului de deșeuri îi revin anumite sarcini în activitatea de transport; dispozițiile art. 4 alin. (2) și (4) prevăd că expeditorul completează un formular pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase iar, în continuare, destinatarul deșeurilor periculoase, la primirea formularului pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase, poate accepta efectuarea transportului sau poate solicita informații suplimentare din partea expeditorului. Totodată, conform OMS nr. 1226/2012, producătorul de deșeuri medicale este răspunzător pentru gestionarea deșeurilor medicale rezultate din activitatea sa, care include și serviciul de transport al deșeurilor medicale. Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2), coroborate cu dispozițiile art. 7 pct. (p) din Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale, aprobate prin OMS nr. 1226/2012, responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor medicale, respectiv colectarea, transportul și eliminarea acestora, revine producătorului de deșeuri medicale. În condițiile în care taxele aferente acestei activități au o natură administrativă, făcându-se venit la bugetul local sau fiind un mijloc de finanțare a autorității care percepe taxa respectivă, aceste taxe nu pot fi cuprinse în prețul ofertat, astfel că ele cad în sarcina autorității contractante - expeditorul. Atât timp cât generatorul deșeurilor este cel căruia îi incumbă această taxă administrativă, acesta nu o poate transfera către un alt operator economic pe baza voinței sale exclusive. De altfel, în răspunsul său, autoritatea contractantă nu indică prevederile legale care stabilesc obligația plății taxei în sarcina altcuiva decât a producătorului deșeurilor. 9

După cum se cunoaște, și în legislația românească este consacrat principiul „poluatorul plătește”. Mai mult, nici dispozițiile legale invocate de autoritatea contractantă în răspunsul la notificarea prealabilă nu prevăd că taxa aferentă transportului trebuie să fie plătită de altcineva decât de producătorul deșeurilor. Prin urmare, concluzia autorității contractante, conform căreia taxa aferentă obținerii aprobării efectuării transportului este un cost asociat exclusiv activității de transport și, din această cauză, aceasta nu poate avea un regim separat de costul de transport ce se regăsește în tariful serviciilor ce urmează a fi prestate, nu are la bază niciun temei legal. Pentru aceste considerente, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la eliminarea următoarei prevederi din Caietul de sarcini: „Prestatorul va suporta toate taxele aferente pentru obținerea aprobării efectuării transportului deșeurilor periculoase, așa cum sunt acestea prevăzute în HG nr. 1061/2008”. 8. În caietul de sarcini la cap. II, pct. 2.3, fila 10 este prevăzut termenul maxim în care ofertantul ar trebui să obțină de la ISU ......... autorizarea aferentă, și anume maxim 5 zile de la data semnării primului contract subsecvent. S-a solicitat autorității contractante eliminarea termenului maxim de 5 zile și reformularea acestei cerințe astfel: „Să efectueze diligențele necesare pentru stabilirea rutei de transport și să obțină de la ISU ......... autorizarea aferentă (conf. art. 4 alin. (9) din HG nr. 1061/2008), în termenul legal”. Solicitarea a fost motivată de faptul că procedura de efectuare a activității de transport și de eliberare a documentelor necesare acesteia este reglementată de HG nr. 1061/2008, deci modalitatea și durata acesteia nu este lăsată la aprecierea niciunei părți. Autoritatea contractantă a fost de acord să adopte o corecție în ceea ce privește termenul de prezentare a formularelor aferente transporturilor, și anume: „în termen de maxim 12 zile lucrătoare de la finalizarea fiecărui transport, să transmită formularele menționate la pct. c), avizate de către destinatar și toate instituțiile abilitate, conform HG nr. 1061/2008.” Anexa 1 a acestei hotărâri de Guvern se eliberează într-un termen care nu poate fi stabilit de autoritatea contractantă. În acest act normativ se prevede, printre altele, că formularul pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase trebuie să fie semnat și ștampilat, mai întâi, de către destinatar, iar acest formular, astfel semnat, se transmite la Agenția județeană pentru protecția mediului, pentru a se obține aprobarea de efectuare a transportului deșeurilor periculoase, termenul maxim de răspuns fiind de 7 zile 10

lucrătoare de la primirea tuturor informațiilor solicitate. Deci, procedura administrativă de aprobare a transportului implică și alte persoane juridice, de drept public sau privat, altele decât semnatarii acordului-cadru și ale contractelor subsecvente. Aceste termene ies de sub controlul prestatorului activității de transport și al autorității contractante și, prin urmare, nu poate fi stabilit de către niciunul dintre aceștia iar clauza contractuală prin care ofertantul și-ar asuma un termen de prezentare a respectivelor formulare este o clauză abuzivă. Pentru aceste considerente, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la reformularea clauzei din caietul de sarcini, Cap. II, pct. 2.3, lit. a) după cum urmează: „Să efectueze diligențele necesare pentru stabilirea rutei de transport și să obțină de la ISU ......... autorizarea aferentă (conf. art. 4 alin (9) din HG nr. 1061/2008), în termenul legal.” Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 12765/........., SC ......... SRL a solicitat studierea dosarului achiziției și fotocopierea unor documente relevante. În punctul său de vedere nr. 9717/05.04.......... asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. 14210/10.04.........., autoritatea contractantă, raportat la conținutul contestației, prezintă în detaliu modul în care au fost fundamentate deciziile sale: 1. Cu privire la corelarea cantităților de saci galbeni cu cantitățile de cutii de deșeuri medicale, în tabelul 4 din caietul de sarcini este prezentat necesarul estimat de consumabile aferente activității de colectare, preluare, transport și eliminare a deșeurilor medicale periculoase, rezultate la nivelul SMU .......... Necesarul de consumabile a fost stabilit în funcție de consumurile curente identificate la nivelul SMU ......... din ultima perioadă analizată. Așa cum a fost precizat și în răspunsul la notificarea prealabilă, sacii solicitați la liniile 8-11 din tabel sunt cei care se vor folosi împreună cu cutiile solicitate la liniile 4-7, explicându-se, în mod clar, faptul că nu se va considera o dublare a cantităților de saci galbeni. Faptul că numărul de saci galbeni solicitat de autoritatea contractantă este mai mare decât numărul de cutii este datorat de faptul că în practica curentă se utilizează, pentru anumite activități, și saci fără cutii, fapt ce a fost explicat în mod clar în cadrul răspunsului la notificarea prealabilă. Prin urmare, modul în care s-a întocmit tabelul nr. 4 din caietul de sarcini, nu contravine niciunui act normativ în vigoare, ci doar prezintă în mod detaliat nevoia obiectivă a autorității contractante. 2. Cu privire la volumul ambalajelor și gradul de încărcare a acestora, în tabelul 4 din caietul de sarcini este prezentat necesarul estimat de ambalaje pentru activitatea de colectare, preluare, 11

transport și eliminare a deșeurilor medicale periculoase, rezultate la nivelul SMU .......... Numărul de cutii solicitat prin caietul de sarcini, din fiecare categorie, a fost dimensionat în raport cu consumul istoric înregistrat efectiv (și nu calculat teoretic) la nivelul SMU ......... corelat cu volumul/cantitatea de deșeuri medicale colectate. Calculul numărului de recipiente are la bază ipoteza în care toate ambalajele se vor folosi prin încărcarea acestora la capacitatea maximă permisă de cadrul legal aplicabil în materie (% din volumul maxim al recipientului). Conform cerințelor cadrului legal aplicabil, un recipient de unică folosință utilizat pentru colectarea deșeurilor medicale infecțioase poate fi utilizat doar pe o perioadă de maxim 48 de ore, fapt ce impune închiderea și pregătirea acestuia pentru preluare, transport și eliminare, chiar dacă deșeurile colectate în acest recipient nu au atins capacitatea maximă specificată de cadrul legal aplicabil în materie (75% din volumul acestuia). Necesarul estimat de ambalaje solicitat, corelat cu volumul estimat de deșeuri medicale, indică faptul că viitoarele recipiente vor avea un grad mediu de umplere de cca 52% față de 75%, adică cu cca 23% sub pragul maxim admis de norme. Acest volum de recipiente de unică folosință stabilit în baza nevoilor obiective (și nu în baza unor calcule ipotetice) are la bază consumul istoric înregistrat la nivelul SMU ......... în raport cu modalitatea concretă în care se desfășoară actele medicale la nivelul unității sanitare. Prin urmare, nu se pot accepta opiniile contestatoarei referitor la faptul că volumul de recipiente de unică folosință a fost determinat pe criterii „arbitrare” sau că prin această abordare se face „risipă”, atât timp cât volumul de recipiente a fost dimensionat pe baza consumurilor istorice reale înregistrate la nivelul unității. Mai mult decât atât, faptul că s-a stabilit volumul de recipiente solicitat prin caietul de sarcini, în mod realist, într-un cuantum mai mare decât cel ipotetic calculat de constatatoare, acest demers: - nu poate avea capacitatea de a vătăma într-un fel vreun drept sau interes legitim al SC ......... SRL; - nu încalcă prevederile cadrului legal aplicabil în domeniul achizițiilor publice; - nu poate restricționa sau îngreuna accesul vreunui operator economic la această procedură, cât timp acest volum de consumabile urmează a fi cuprins în calculația de cost a fiecărui ofertant, costul acestora fiind recuperat prin încasarea prețului serviciilor de către prestator. În concluzie, solicitarea contestatoarei cu privire la „obligarea autorității contractante la redimensionarea în funcție de această 12

cantitate de deșeuri a numărului de ambalaje de colectare a acestora” nu are obiect, atât timp cât numărul de ambalaje din fiecare tip este deja indicat în cadrul caietului de sarcini (tabel 4). 3. Cu privire la solicitarea prezentării în cadrul ofertei a certificatelor de agreare ADR a ambalajelor prevăzute în tabelul 4 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă afirmă că ......... SRL face o mare confuzie între cerințele de calificare ce trebuie îndeplinite de către ofertant și specificațiile tehnice ce trebuie îndeplinite de către serviciile și produsele accesorii acestora. Legat de acest aspect, autoritatea precizează următoarele: - în cadrul caietului de sarcini, la cap. 2.2., lit. a) pct. iv) s-a solicitat: „Ambalajele de unică folosință trebuie să îndeplinească cerințele de calitate și funcționalitate, respectiv să fie identificate și marcate, conform prevederilor OMS nr. 1226/2012”; - ambalajele de unică folosință solicitate prin caietul de sarcini nu sunt, de regulă, produse de către prestatorii de servicii ce activează în mod constant în această piață (servicii de colectare transport si eliminare de deșeuri periculoase), acestea urmând a fi procurate și puse la dispoziție, după momentul angajării contractelor de servicii, fiind obligatorie personalizarea acestora cu datele de identificare ale beneficiarului. - introducerea acestei cerințe, încă de la momentul ofertării, poate fi considerată ca fiind restrictivă, favorizând doar pe acei ofertanți ce sunt și producători ai acestor ambalaje sau au deja, la momentul ofertării, angajate relații contractuale de achiziție a acestor ambalaje. Cerința caietului de sarcini este suficientă pentru acest moment al derulării procesului de achiziție publică, orice condiție suplimentară de prezentare, la momentul ofertării, a unor certificate de agreere a unor produse ce încă nu au fost fabricate, respectiv achiziționate, fiind considerată prematură. Cu privire la solicitarea contestatorului de a introduce cerințe cu privire la prezentarea acestor certificate de agreere ADR aferente ambalajelor, în cadrul criteriilor de calificare aferente procedurii se precizează următoarele: - certificatul de agreere ADR este un document ce se emite pentru un ambalaj de unică folosință și care atestă faptul că acesta a fost produs în acord cu anumite standarde și norme tehnice impuse de cadrul normativ aplicabil în vigoare. Acest document trebuie pus la dispoziția cumpărătorului, însoțind ambalajul până la utilizatorul final; - criteriile de calificare privind capacitatea ce pot fi prevăzute în cadrul fișei de date sunt prevăzute de art. 179 din Legea nr. 98/2016 și se rezumă doar la aspecte ce țin de capacitatea 13

ofertantului și nu de aspecte ce țin de conformitatea produselor utilizate în prestarea serviciilor. Cerința cu privire prezentarea certificatelor de agreere ADR aferente ambalajelor nu poate fi adoptată drept criteriu privind capacitatea ofertantului, în baza art. 179 din Legea nr. 98/2016, dispozițiile art. 172 alin. (5) fiind inaplicabile în această situație. Modul în care a fost formulat caietul de sarcini, ținând cont și de răspunsul la notificarea prealabilă: - nu poate avea capacitatea de a vătăma într-un fel vreun drept sau interes legitim al ......... SRL; - nu încalcă prevederile cadrului legal aplicabil în domeniul achizițiilor publice și nici principiul transparenței; - nu poate restricționa sau îngreuna accesul vreunui operator economic la această procedură și nici nu poate înlătura concurența, cât timp s-a precizat că, la momentul recepționării ambalajelor, se va verifica îndeplinirea cerințelor art. 28 alin. (1) din OMS nr. 1226/2016. 4. Cu privire la modalitatea de comandare și livrare a ambalajelor de unică folosință, volumul și cantitatea de deșeuri medicale ce se poate acumula la nivelul SMU ........., într-un interval de o lună nu pot fi aproximate cu exactitate. În acest sens, în cadrul caietului de sarcini s-a prevăzut o cantitate ce urmează a fi preluată, precum și o cantitate estimativă de ambalaje necesare pentru colectarea și stocarea acestor deșeuri. În situații excepționale, cauzate de o depășire ocazională a volumului de deșeuri medicale periculoase produse de SMU ......... față de volumul estimat la nivelul caietului de sarcini, poate apărea un necesar suplimentar de ambalaje pentru a face față nevoii de colectare a surplusurilor de deșeuri. În aceste situații, autoritatea va fi constrânsă de cadrul legal aplicabil privind colectarea și stocarea temporară a acestor deșeuri medicale periculoase să solicite suplimentar o cantitate de ambalaje suficientă pentru a acoperi nevoia cu caracter ocazional. Prin urmare, la nivelul caietului de sarcini, așa cum a fost detaliat în răspunsul la notificarea prealabilă, s-a prevăzut: „cel puțin odată pe lună, SMU ......... va comanda prestatorului ambalajele de unică folosință, acestea urmând a fi livrate cel târziu la momentul următoarei preluări programate de deșeuri.” Altfel spus, SMU ......... va comanda în mod normal cantitatea estimată de ambalaje indicată în cadrul caietului de sarcini a fi necesară pentru un interval de o lună, urmând ca doar în cazurile excepționale motivate anterior, să solicite o nouă livrare de ambalaje suplimentare, în cadrul aceluiași interval lunar. 14

Această opțiune a de a suplimenta livrarea de ambalaje poate afecta interesele contestatoarei atât timp cât: - prețul serviciilor ce urmează a fi plătit se raportează la cantitatea efectivă a deșeurilor ce urmează a fi preluate, ce include și prețul ambalajelor suplimentar comandate; - procesele logistice întreprinse de prestator, conform graficului de preluare impus, presupun un număr de cel puțin 16 preluări/lună (conform grafic din caietul de sarcini), ocazie cu care acesta poate livra cu ușurință și ambalajele solicitate suplimentar. 5. Cu privire la regimul de colectare a deșeurilor (punctul 5 din contestație) Așa cum a precizat și contestatoarea, conform prevederilor OMS nr. 1226/2012, SMU ......... dispune de un spațiu ce are momentan capacitatea de a permite stocarea temporară a cantității de deșeuri acumulate între două îndepărtări succesive ale acestora (maxim 2 zile - conform graficului din caietul de sarcini). Dar, pentru cazuri excepționale, ce pot apărea datorită acumulării de deșeuri medicale periculoase peste capacitatea normală de stocare, SMU ......... este constrânsă să apeleze la prestatorul de servicii de colectare, transport și eliminare a acestor deșeuri, în afara graficului prevăzut în contract. Pentru aceste situații excepționale s-a prevăzut în cadrul caietului de sarcini posibilitatea prin care „colectarea deșeurilor se va efectua zilnic sau de două ori pe zi. În aceste cazuri, colectarea suplimentara se va realiza într-un interval de maxim 2 ore de la primirea comenzii telefonice”, cerință formulată în contextul constrângerilor la care este supusă autoritatea de cadrul legal aplicabil în materia stocării deșeurilor medicale periculoase. De asemenea, având în vedere că nu se identifică nicio diferență între un transport de preluare a deșeurilor medicale periculoase realizat în cadrul graficului normal prevăzut în caietul de sarcini și un transport de preluare a deșeurilor medicale periculoase realizat ca urmare a unei comenzi excepționale (în afara graficului prevăzut în contract), nu se poate lua în discuție stabilirea unui tarif excepțional aferent transportului suplimentar, diferit de cel aferent contractului atribuit. Din acest argument nu se poate accepta opinia contestatoarei cu privire la încheierea de acte adiționale la contractele subsecvente pentru efectuarea de transporturi de preluare a deșeurilor medicale periculoase în afara graficului impus prin caietul de sarcini. În eventualitatea unui transport suplimentar (față de graficul de prestare), contestatorul nu este afectat din punct de vedere economic, atât timp cât plata serviciilor se va face în baza cantității de deșeuri preluate (atât prin transporturile organizate în baza graficului cât și în baza comenzilor suplimentare) și nu pe bază de plată paușală/abonament sau similar. 15

6. Cu privire la utilizarea termenilor de „ofertant” și „prestator”, în caietului de sarcini se regăsesc informații ce privesc atât procesul de ofertare, cât și cerințe cu privire la modul de prestarea a serviciilor ce fac obiectul viitoarei relații contractuale. Astfel, la nivelul conținutului caietului de sarcini este utilizat: - termenul de Ofertant - atunci când se face referire la aspecte privind procesul de întocmire și prezentare a ofertei (specifice etapei de organizare a procedurii și atribuire a acordului-cadru - prevăzută de art. 8 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016); - termenul de Prestator - atunci când se face referire la aspecte privind procesul de derulare a execuției contractului (specifice etapei de implementare a acordului-cadru - prevăzută de art. 8 alin. (2) lit. c) din HG nr. 395/2016). Modul în care s-a ales folosirea acestor termeni nu contravine prevederilor art. 155 și 156 din Legea nr. 98/2016, utilizarea termenului de prestator nefiind de natură să ridice un obstacol nejustificat care să nu permită accesul tuturor operatorilor economici interesați la această procedură. De asemenea, nu se identifică la nivelul legislației privind achizițiile publice o „dispoziție imperativă” cu privire la utilizarea exclusivă a termenului de „ofertant” sau de interzicere a utilizării termenul de „furnizor” sau „prestator” în cadrul caietelor de sarcini. 7. Cu privire la plata taxelor aferente obținerii aprobărilor efectuării transportului deșeurilor periculoase preluate, în mod distinct de prețul acordului cadru/contractelor subsecvente (punctul 7 din contestație), conform caietului de sarcini, toate costurile cu privire la asigurarea prestării serviciilor de colectare, transport și eliminare a deșeurilor medicale periculoase sunt în sarcina viitorului prestator, aceste element de cost regăsindu-se în prețul unitar ofertat în cadrul procedurii. Prin urmare, și eventualele costuri cu aprobarea efectuării transportului deșeurilor periculoase preluate cad tot în sarcina prestatorului. Conform art. 38 alin. (1) din OMS nr. 1226/2012, se impune ca deșeurile medicale periculoase să fie predate „pe bază de contract, unor operatori economici autorizați, conform legislației în vigoare”, dar nu cum susține contestatoarea, în mod eronat, printr-o interpretare proprie a termenului de „gestionare”. Conform alineatului (2) al aceluiași articol, se impune ca transportul deșeurilor medicale periculoase să se realizeze „pe bază de contract cu operatori economici autorizați pentru desfășurarea acestei activități”, adică de către prestatori de servicii de preluare, transport și eliminare de deșeuri periculoase, cărora li se adresează această procedură de atribuire. 16

Drept urmare nu se poate accepta faptul că, printr-o interpretare „fragilă”, din acest act normativ reiese situația în care responsabilitatea transportului deșeurilor îi revine producătorului deșeurilor medicale Mai mult decât atât, conform art. 40 din OMS nr. 1126/2012 se stabilește în mod clar că „Transportul deșeurilor medicale periculoase în afara unității sanitare în care au fost produse se face prin intermediul unui operator economic autorizat potrivit legii și care se conformează prevederilor” mai multor acte normative, inclusiv prevederilor HG nr. 1061/2008 ce prevede în mod clar și explicit următoarele: - transportul deșeurilor se realizează numai către operatorii economici care dețin autorizație de mediu conform legislației în vigoare pentru activitățile de colectare/stocare temporară/tratare/ valorificare/eliminare - art. 1 alin. (3); - transportă deșeurile periculoase pe ruta aprobată în formularul de aprobare a transportului deșeurilor periculoase și le predă destinatarului - art. 9 alin. (2). Prin urmare, indiferent de interpretarea dată de contestator, costurile ocazionate de transportul deșeurilor medicale periculoase, indiferent de natura lor, inclusiv cele privind aprobarea efectuării transportului, cad în sarcina exclusivă a prestatorului, aceste elemente de cost fiind asociate activităților ce trebuie îndeplinite de către prestator, făcând parte din calculația ce stă la baza formării prețului (fiind incluse în prețul ofertat). Astfel, nu se poate accepta faptul că, datorită „naturii administrative” a acestui cost, ce se constituie „venit la bugetul local”, acesta ar trebui decontat și suportat distinct de către achizitor. În aceeași ordine de idei, dacă s-ar accepta opinia contestatoarei cu privire la faptul că o „taxă administrativă [...] nu se poate transfera către un alt operator economic”, atunci ar trebui ca toate autoritățile contractante să deconteze, distinct de prețul produselor, serviciilor sau al lucrărilor ce fac obiectul contractelor de achiziții publice, toate taxele administrative ce sunt suportate de furnizori, prestatori sau constructori în relație cu realizarea activităților ce fac obiectul relațiilor contractuale, cum ar fi taxele de salubritate, taxele și impozitele plătite pentru mijloacele fixe și autoturismele utilizate, sau alte taxe similare, sfidând în acest mod toate principiile și reglementările legale cu privire la calculația de cost și modul de formare a prețurilor contractelor (ex. Ordin MLPTL nr. 1586/2002). 8. Cu privire la termenul stabilit de autoritatea contractantă pentru transmiterea formularelor prevăzute de HG nr. 1061/2008, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, se conturează obligația 17

ca un exemplar al formularelor de transport aferente deșeurilor medicale periculoase predate (formular 1 și formular 2 - conform Anexei 1 din HG nr. 1061/2016) să fie transmise către expeditor, pentru a putea fi prezentate organelor de control abilitate (art. 15 alin. (3) din HG nr. 1061/2008). Conform art. 24 alin. (4) din HG nr. 1061/2008, transportatorul trebuie să respecte prevederile art. 1-17 din același act normativ, gestionând documentele care atestă transportul deșeurilor preluate. Mai mult decât atât, conform art. 20 alin. (2) și (3), după semnarea formularelor de transport de către destinatar acesta are obligația de a le „transmite expeditorului prin fax sau prin poștă, cu confirmare de primire”. Prin urmare, în conformitate cu cadrul legal aplicabil, stă în sarcina transportatorului să efectueze diligențele de întocmire și transmitere către expeditor a formularelor aferente fiecărui transport, așa cum sunt acestea definite de HG nr. 1061/2008. În același timp, atât timp cât legiuitorul nu a prevăzut un termen limită pentru transmiterea acestor documente către expeditor, nu există niciun impediment în a stabili, pe linie contractuală, un termen maxim în care transportatorul trebuie să își îndeplinească această obligație. Cerința contestatoarei de a prevedea în caietul de sarcini obligativitatea ca transportatorul „să efectueze diligențele necesare pentru stabilirea rutei de transport și să obțină de la ISU ......... autorizarea aferentă” nu este necesară atât timp cât această obligație rezidă din prevederile art. 4 alin (9) din HG nr. 1061/2008, respectarea prevederilor actului normativ fiind impusă prin conținutul caietului de sarcini. În concluzie, autoritatea contractantă consideră contestația depusă de ......... SRL ca fiind nefondată. Prin adresa nr. 4578/16.04.........., înregistrată la Consiliu cu nr. 15193/16.04.2108, ......... SRL a depus concluzii scrise referitoare la punctul de vedere al autorității contractante, în care reiterează, în mare parte, aspectele prezentate în contestație. Din examinarea coroborată a materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, după verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., și după deliberare, Consiliul reține că, prin anunțul de participare simplificat nr. 4278710, publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP la ........., autoritatea contractantă ......... a inițiat o ......... în vederea încheierii unui acord-cadru de servicii de colectare, transport și eliminare de deșeuri spitalicești, coduri 18

CPV 90524400-0, 19640000-4 și 34928480-6, cu data limită de depunere a ofertelor 10.04........... Valoarea estimată a acordului-cadru este cuprinsă între 212.500 lei și 510.000 lei, criteriul de atribuire fiind „prețul cel mai scăzut”. Nemulțumită de prevederile documentației de atribuire, ......... SRL, ulterior formulării notificării prealabile, a depus contestația nr. ........./........., prin care a solicitat și suspendarea procedurii de atribuire în cauză, până la soluționarea pe fond a contestației sale. Cererea sa a fost respinsă, ca rămasă fără obiect, prin Încheierea nr. 193/........./......... din 30.03.........., întrucât unitatea spitalicească a suspendat procedura de încheiere a acordului-cadru, în 30.03........... Referitor la prima critică, privind cantitatea lunară estimată a ambalajelor, respectiv necorelarea numărului cutiilor cu cel al sacilor galbeni, Consiliul reține că, în caietul de sarcini, la pct. 1.2. Obiectul contractului de servicii/tabelul 4, sunt stabilite următoarele: - Volumul serviciilor ce urmează a face obiectul viitorului acord cadru (tabelul 1): Nr crt Denumire serviciu UM PU lei Cantitate minimă Acord Cadru Valoare minimă Acord Cadru Cantitate maxima Acord cadru Valoare maximă Acord cadru 1 Servicii de colectare, transport si eliminare a deșeurilor medicale periculoase kg 4,25 lei/kg 50.000 kg 212.500 lei 120.000 kg 510.000 lei - cantitatea de ambalaje și recipiente de unică folosință, necesară pentru colectarea și transportul deșeurilor (tabelul 4): Nr. crt. Tip Ambalaj/Recipient UM Cantitate lunară estimată 1. Recipient PVC înțepătoare 1,5L (+/- 0,5L) Buc 250 buc 2. Recipient PVC înțepătoare 3 L (+/- 0,5L) Buc 120 buc 3. Recipient PVC înțepătoare 5 L (+/- 0,5 L) Buc 90 buc 4. Cutii deșeuri medicale 7,5 L (+/- 1 L) Buc 350 buc 5. Cutii deșeuri medicale 10,5 L (+/- 1 L) Buc 390 buc 6. Cutii deșeuri medicale 20 L (+/- 2L) Buc 450 buc 7. Cutii deșeuri medicale 27 L (+/- 2 L) Buc 720 buc 8. Saci galbeni 7,5 L (+/- 1 L) Buc 400 buc 9. Saci galbeni 10,5 L (+/- 1 L) Buc 450 buc 10. Saci galbeni 20 L (+/- 2L) Buc 500 buc 11. Saci galbeni 27 L (+/- 2 L) Buc 750 buc Nota 1: Toate ambalajele și recipientele mai sus precizate trebuie să respecte prevederile OMS nr. 1226/2012-actualizat Nota 2: Sacii galbeni de la pct. 8,9,10 și 11 trebuie să fie compatibili cu cutiile de deșeuri medicale de la punctele 4,5,6 și 7. Astfel sacii galbeni trebuie să poată fi utilizați împreună cu cutiile de 19

deșeuri medicale aferente, cu respectarea indicațiilor de aplicare și utilizare impuse de cadrul legal aplicabil în materie. Contestatorul reclamă faptul că: […] din modul de redactare a Caietului de sarcini, autoritatea contractantă poate solicita atât o cantitate de cutii de deșeuri medicale care conțin saci galbeni, cât și sacii galbeni în aceeași cantitate cu cea a cutiilor, și chiar mai mare decât aceasta. Acesta este motivul pentru care am susținut că autoritatea contractantă dublează cantitatea de saci galbeni și tocmai din această cauză și, pe baza unei experiențe practice pe care societatea noastră a dobândit-o în domeniul deșeurilor medicale, solicităm eliminarea din Tabelul 4 prevăzut în Caietul de sarcini a punctelor 8-11 sau adaptarea/redimensionarea cantității lunare de saci galbeni care vor fi folosiți de către autoritatea contractantă, conform legislației în domeniu, deci doar sacii galbeni ce vor fi folosiți în cazuri ocazionale/excepționale, fără cutii. De asemenea, critică necorelarea cantităților pentru saci cu cele pentru cutii, deși la Nota 2 aferentă acestui tabel se menționează: Sacii galbeni de la pct. 8,9,10 și 11 trebuie să fie compatibili cu cutiile de deșeuri medicale de la punctele 4, 5, 6 și 7. Astfel, sacii galbeni trebuie să poată fi utilizați împreună cu cutiile de deșeuri medicale aferente, cu respectarea indicațiilor de aplicare și utilizare impuse de cadrul legal aplicabil în materie. Relevante în soluționarea acestei critici sunt următoarele dispoziții ale Ordinul nr. 1226/2012 al Ministerul Sănătății pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale: - art. 16 din Anexa nr. 1 - Norma tehnică privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale din 03.12.2012: Pentru deșeurile infecțioase care nu sunt obiecte ascuțite identificate prin codul 18 01 03*, conform art. 8, se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcați cu galben. […] - pct 2 din Anexa nr. 3 - Condiții de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deșeurilor rezultate din activități medicale/ pct. 2: Sacii de culoare galbenă se folosesc în pubele, portsac cu capac sau cutii de carton, după caz, cutii din plastic rigid cu capac pentru colectarea deșeurilor periculoase codificate 18 01 02, 18 01 03* în art. 8 din anexa nr. 1 la ordin. 20

Având în vedere documentele aflate la dosarul cauzei precum și legislația aplicabilă, Consiliul constată ca neîntemeiată prima critică din contestație, pentru următoarele considerente: În tabelul 4 este stabilită, în mod explicit, cantitatea de ambalaje și recipiente de unică folosință, necesară pentru colectarea și transportul deșeurilor. Din informațiile înscrise în acest tabel, petentul deduce că se dublează cantitatea de saci, deoarece “cutiile de deșeuri medicale nu pot exista altfel decât având în interior saci galbeni”, așa cum prevede art. 16 antemenționat. În fapt, contestatorul critică o presupusă utilizare incorectă a ambalajelor și nu cantitatea solicitată, invocând dispozițiile OMS nr. 1226/2012, act normativ care se referă la gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale. Însă, nici prin acest ordin și nici prin altul, nu se interzice achiziționarea de saci fără cutii și pentru alte activități ale unităților spitalicești. Mai mult, nici contestatorul nu invocă vreun act normativ care ar interzice o achiziție separată a sacilor. Astfel, având în vedere că informațiile din tabelul 4 se referă strict la cantitățile necesare de ambalaje și recipiente aferente acestui contract, Consiliul apreciază că nu se impun măsuri de modificare a datelor din acest tabel, în sensul dat de contestator. Î

Consiliul constată că petentul reclama di a r am a l aje. Consiliul ia act că, în strategia de contractare întocmită pentru prezenta procedură de atribuire, la pct. 5 Justificarea valorii estimate a contractului care rezultă din această procedură și, respectiv, a achiziției, a menționat, la rubrica Sursele utilizate și raționamentul utilizat în stabilirea valorii estimate, următoarele: Obiectul viitorului acord cadru îl reprezintă servicii cu caracter de regularitate, ce sunt impuse de cadrul legal aplicabil în materie a fi realizate la nivelul unei unități spitalicești. Prin urmare, atât din cadrul datelor istorice existente la nivelul SMU ......... cât și din analiza altor contracte derulate de alte unități spitalicești s-au obținut valori de referință pentru estimarea prețului unitar al viitoarelor servicii (lei/kg). 21

În anunțul de participare simplificat/ fișa de date a achiziției, la subpct. II.1.5) Descrierea succinta a contractului sau a achiziției/achizițiilor, sunt precizate următoarele cantități de deșeuri: Cantitatea minima a acordului cadru = 50.000 kg; Cantitatea maxima a acordului cadru = 120.000 kg; Cantitatea minima a unui contract subsecvent=3.800 kg; Cantitatea maxima a unui contract subsecvent=60.000 kg. Pentru aceste cantități de deșeuri, în caietul de sarcini a fost stabilit necesarul de recipiente și ambalaje. Petentul își susține critica pe baza experienței pe care a acumulat-o “pe piața de profil din domeniul deșeurilor medicale, precum și din cea acumulată în derularea contractelor de achiziții publice încheiate cu diverse autorități contractante din România din domeniul medical, având ca obiect servicii de colectare, transport și eliminare deșeuri medicale, învederăm faptul că, lunar, cantitățile de deșeuri”, afirmând că, lunar, s-ar produce 3.500 kg deșeuri cu codurile 18.01.02.18.01.03 și 18.01.08 (restul constând în deșeuri având codul 18.01.01, care se ambalează în cutii de material plastic - recipient PVC înțepătoare). Consiliul observă că petentul face doar presupuneri de stabilire incorectă a cantităților de recipiente și ambalaje, lipsite de calcule concrete, în fapt, solicitând o modificare a necesității unității spitalicești. Or, autoritatea contractantă este singura în măsură să determine volumul achiziției, având în vedere activitățile pe care le desfășoare. Pe de altă parte, cantitatea redată de contestator (3.500 kg) este apropiată de cea stabilită de autoritate (3.800), față de care petentul nu a formulat nicio critică. Pentru aceste argumente, Consiliul va respinge, ca neîntemeiată, critica privind cantitățile lunare estimată de recipiente și ambalaje. P

s a rc Relevante în soluționarea acestei critici sunt dispozițiile art. 16. alin. (5) din Anexa nr. 1 a OMS nr. 1226/2012: Cutiile din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau sacii din polietilenă galbeni (sau marcați cu galben) trebuie să fie supuse procedurilor de testare specifică a rezistenței materialului la acțiuni mecanice, în conformitate cu standardele europene specifice pentru astfel de recipiente. Testele de încercare trebuie să fie realizate de către laboratoare acreditate. 22

Testarea ambalajelor și emiterea certificatelor de agreare ADR pentru ambalaje se realizează de către organisme specializate, în conformitate cu prevederile Ordinul Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri nr. 1421/2016 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului economiei nr. 971/2014 pentru aprobarea listei organismelor desemnate să realizeze emiterea certificatelor de agreare și a certificatelor de conformitate cu prototipul conform Acordului european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR), precum și inspecția pentru certificarea menținerii conformității în exploatare a suprastructurilor specializate montate pe vehiculele rutiere destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase și a ambalajelor destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase. Conform celor de mai sus, certificatele de agreare ADR pentru ambalaje se emit după testarea ambalajelor, ca urmare a respectării reglementărilor impuse de acordul ADR și nu pentru activitatea de colectare a deșeurilor. Așadar, un astfel de document se emite la solicitarea producătorului de ambalaje. În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5) din Anexa nr. 1 a OMS nr. 1226/2012, este obligatoriu ca aceste cutii să fie testate, deci să se facă dovada emiterii certificatului ADR pentru acest ambalaj. În momentul ofertării, operatorii economici nu dețin ambalajele solicitate prin caietul de sarcini, implicit nu pot face dovada deținerii acestor certificate, întrucât ele sunt furnizate în procesul cumpărării de la producătorii/vânzătorii unor astfel de produse. În ofertare, pot fi prezentate certificare de agreare ADR pentru ambalaje doar dacă operatorul economic: - le deține din alte contracte de vânzare-cumpărare a ambalajelor; - are calitatea de producător/vânzător de ambalaje; - a obținut o copie a certificatului de la producători/vânzători de ambalaje. Prezentarea certificatelor constituie o cerință ce poate fi îndeplinită, în mod corect, doar de ofertantul câștigător, care va furniza ambalajele. În eventualitatea în care, pe parcursul îndeplinirii acordului- cadru, prestatorul nu prezintă certificatele de agreare ADR solicitate, autoritatea contractantă are obligația să constate că acesta nu a respectat clauza 13.1 din contract [13.1 Contractantul are obligația de a presta serviciile, respectând cerințele caietului de sarcini precum și a cadrului legal aplicabil activităților ce se supun obiectului contractului, valabil la data prestării serviciilor.], iar pentru sancționarea operatorului poate invoca art. 19.1 din contract, 23

referitoare la rezilierea contractului și, după caz, stabilirea prejudiciilor. O conduită preventivă a autorității contractante, împotriva unei eventuale executări incorecte a contractului, ar fi de solicitare, prin caietul de sarcini, ca, la încheierea acordului-cadru să fie prezentate aceste certificate. Pe de altă parte, Consiliul constată că ......... SRL, prin această critică, nu a prezentat vătămarea ce i se produce. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 “Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi”. Deci, pentru a formula o contestație la Consiliu, este necesar ca cel ce o inițiază să justifice un interes. Din moment ce nu este restricționată participarea contestatoarei la prezenta procedură, prin lipsa unor astfel de certificări, aceasta nu se poate plânge și nu poate solicita introducerea lor. Mai mult, deși a afirmat că neincluderea acestor certificate din documentația de atribuire conduce la înlăturarea concurenței, această motivare nu poate fi reținută ca pertinentă, din moment ce propunerea contestatorului constituie tocmai o limitare la participarea în procedură a operatorii care, la momentul ofertării, nu ar deține documentele reclamate. Faptul că cerința, așa cum a fost formulată, atrage mai mulți competitori, deci asigură o concurență mai mare, nu reprezintă, în sine, o vătămare pentru contestatoare, ci reprezintă chiar o transpunere a scopului legislației în domeniul achizițiilor, respectiv promovarea concurenței. Deci, rolul Consiliului nu este acela de a agrava documentația de atribuire, prin solicitarea îndeplinirii unor specificații mai drastice, ci acesta trebuie să dispună măsuri de remediere, în sensul înlăturării dispozițiilor de natură a restricționa participarea ofertanților la procedură. Chiar dacă, potrivit unor reglementări speciale, sunt anumite autorizări pentru activitatea respectivă, care nu sunt solicitate în ........., acest lucru nu înseamnă că activitatea respectivă se va desfășura în afara legii, ci doar că ofertanții trebuie să le aibă în vedere în momentul prestării serviciilor respective, etapă în care trebuie prezentate toate autorizațiile aferente. 24

Având în vedere cele de mai sus, Consiliul va respinge, ca neîntemeiată, solicitarea de includere în caietul de sarcini a certificatelor de agreare ADR pentru fiecare tip de ambalaj prevăzut în tabelul. 4. Prin critica nr. 4, petentul solicită înlocuirea la cap. II, pct. 2.2 lit. a) pct. iv), sintagmei „cel puțin o dată pe lună" cu sintagma „o dată pe lună". Consiliul reține că, în caietul de sarcini, la capitolul ante- menționat, sunt stabilite următoarele: iv. Pentru colectarea deșeurilor medicale la nivelul SMU ........., prestatorul va pune la dispoziție ambalajele de unică folosință prevăzute la cap. 1.2, în cantitățile aproximative indicate în tabelul 4. Astfel, cel puțin odată pe lună, SMU ......... va comanda prestatorului ambalajele de unică folosință, acestea urmând a fi livrate cel târziu la momentul următoarei preluări programate de deșeuri. Ambalajele de unică folosință trebuie să îndeplinească cerințele de calitate și funcționalitate respectiv să fie identificate și marcate, conform prevederilor Ordinului MS nr. 1226/2012. Livrarea și utilizarea de către SMU a acestor ambalaje de unică folosință nu va face obiectul unor decontări distincte de prețul serviciului ce stă la baza atribuirii contractului de achiziție publice. Consiliul reține că, atât în strategia de contractare (pct.8- la rubrica Justificarea deciziei de încheiere a acordului cadru) cât și în punctul de vedere, autoritatea contractantă a menționat că volumul și cantitatea de deșeuri medicale ce se poate acumula la nivelul SMU ........., într-un interval de o lună nu poate fi aproximată cu exactitate. În conformitate cu definiția de la art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, acord-cadru reprezintă acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități contractante și unul ori mai mulți operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. În acest sens, așa cum impun prevederile de la art. 20 alin. 8, din HG nr. 395/2016, în fișa de date a achiziției trebuie incluse și următoarele informații: […] d) frecvența de atribuire a contractelor subsecvente; f) estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum și ale cantităților minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru; g) estimarea valorii celui mai mare contract subsecvent care urmează să fie atribuit pe durata acordului-cadru. […] 25

Astfel, specificul acordului-cadru este dat de existența unor valori minime și maxime, cauzată, în speța supusă soluționării, de imposibilitatea determinării unor cantități exacte de deșeuri, a numărului concret de contracte subsecvente, a calendarului exact de atribuire a acestor contracte. În acest sens, autoritatea contractantă a stabilit necesarul de deșeuri între 50.000-120.000 kg, iar frecvența de atribuire a contractelor subsecvente ca fiind lunară sau trimestrială (subcap II.1.4) Informatii privind acordul-cadru, din fișa de date). Însă, toate contractele subsecvente, inclusiv solicitările de servicii suplimentare în afara graficului (așa cum a menționat autoritatea în punctul de vedere), nu trebuie să depășească cantitatea maximă impusă prin caietul de sarcini, dar nici valoarea maximă, în lei, din acordul-cadru. În acest sens, Consiliul nu va reține ca pertinentă justificarea autorității, formulată în punctul de vedere: în situații excepționale, cauzate de o depășire ocazională a volumului de deșeuri medicale periculoase produse de SMU ......... față de volumul estimat la nivelul caietului de sarcini, poate apărea un necesar suplimentar de ambalaje pentru a face față nevoii de colectare a surplusurilor de deșeuri. În aceste situații, autoritatea contractantă este constrânsă de cadrul legal aplicabil privind colectarea și stocarea temporară a acestor deșeuri medicale periculoase să solicite suplimentar o cantitate de ambalaje suficientă pentru a acoperi nevoia cu caracter ocazional. O asemenea depășire a volumului de deșeuri precizat în caietul de sarcini conduce, în fapt, la o modificare a valorii estimate a acordului-cadru, cu o încălcare a art. 14 din Legea nr. 98/2016. În consecință, unitatea achizitoare poate solicita prestarea serviciilor „cel puțin o dată pe lună", dar fără depășirea cantităților și valorilor maxime stabilite în documentația de atribuire. O eventuală suplimentare a acordului-cadru/contractului subsecvent se poate realiza doar dacă ar fi incidente situațiile de modificare instituite de art. 221 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Pentru cele de mai sus, Consiliu va respinge, ca neîntemeiată, critica privind înlocuirea sintagmei „cel puțin o dată pe lună" cu sintagma „o dată pe lună". Prin critica nr. 5, petentul solicită eliminarea din Caietul de sarcini a clauzei „în cazurile excepționale comunicate prestatorului, colectarea deșeurilor se va efectua zilnic sau de două ori pe zi. În aceste cazuri, colectarea suplimentară se va realiza într-un interval de maxim 2 ore de la primirea comenzii telefonice" sau completarea ei după cum urmează: „în cazuri excepționale 26

comunicate prestatorului, colectarea deșeurilor se va efectua zilnic sau de două ori pe zi. În aceste cazuri, colectarea suplimentară se va realiza într-un interval de maxim 2 ore de la primirea comenzii telefonice la un tarif ce va fi agreat de către cele două părți, printr- un act adițional la contractul subsecvent." Petentul își justifică solicitarea astfel: Autoritatea contractantă este singura care apreciază o situație ca fiind excepțională, iar dacă aceasta ar fi prezentat cantități de deșeuri medicale estimate corect, atunci și ofertanții ar putea să își dimensioneze capacitățile de transport în mod corespunzător. Consiliul reține că, la cap. II, pct. 2.2 lit. a) din caietul de sarcini, sunt stabilite următoarele: ii. Preluarea deșeurilor va fi efectuată din spațiile de depozitare temporară, cu vehicule de transport dotate cu sistem de preluare și echipate conform HG nr. 1061/2008-actualizată. Mijloacele de transport, ce vor fi utilizate de către prestator, trebuie să dispună de o capacitate de transport suficientă, astfel încât să permită transportul simultan a tuturor europubelelor indicate de către reprezentanții SMU ......... a fi necesare să fie încărcate la o preluare. Volumul de deșeuri ce urmează a fi încărcat la o preluare, conform graficului de mai jos, va fi estimat în raport cu informațiile precizate în tabelele de la cap. 1.2. din prezentul caiet de sarcini […] Prestatorul va avea obligația de a prelua deșeurile conform următorului calendar săptămânal: Ziua de preluare a deșeurilor de către prestator Intervalul orar în care se va face preluarea deșeurilor de către prestator Luni 10:30-13:30 Miercuri 10:30-13:30 Vineri 10:30-13:30 Sâmbătă 10:30-13:30 Autoritatea, în punctul de vedere, afirmă că: […] dispune de un spațiu ce are momentan capacitatea de a permite stocarea temporară a cantității de deșeuri acumulate între două îndepărtări succesive ale acestora (maxim 2 zile- conform graficului din caietul de sarcini). Dar, pentru cazuri excepționale, ce pot apărea datorită acumulării de deșeuri medicale periculoase peste capacitatea normală de stocare, SMU ......... este constrânsă să apeleze la prestatorul de servicii de colectare, transport și eliminare a acestor deșeuri, în afara graficului prevăzut în contract. Petentul reclamă faptul că necunoașterea acestor situații de excepții nu-i permite stabilirea unei capacități de transport corespunzătoare. Din cele de mai sus, Consiliul constată că situațiile de excepție ar interveni doar dacă, între două preluări succesive (la un interval de maxim 2 zile), se depășește capacitatea de stocare a deșeurilor 27

la unitatea spitalicească. O asemenea situație presupune o încărcare, la nivelul maxim, a depozitului achizitorului, între după preluări succesive. Având în vedere că unitatea spitalicească a stabilit atât cantitățile de deșeuri cât și graficul de preluare, pe baza datelor istorice existente la nivelul SMU ........., o preluare în afara graficului trebuie să se încadreze în maximul de cantități stabilit în acordul- cadru. Dacă, însă, se impune o modificare a acordului- cadru/contractului-subsecvent, aceasta trebuie să se încadreze în dispozițiile art. 221 din Legea nr. 98/2016, menționate și de autoritate în modelul de acord-cadru, la art. 11. Modificarea acordului cadru și în modelul de contract-subsecvent la art. 15. Revizuirea și modificarea contractului și dispoziții conexe. A elimina din caietul de sarcini situațiile de excepție, echivalează cu ignorarea circumstanțelor neprevăzute pe care autoritatea, cu toată diligența, nu avea cum să le prevadă la momentul încheierii acordului-cadru. În ce privește solicitarea alternativă, de completare a clauzei cu stabilirea unui alt tarif pentru cantitățile aferente situației excepționale, Consiliul constată că aceasta excede cadrul legislativ aplicabil procedurii simplificate și a regulilor de încheiere a acordului –cadru, întrucât prețul din contractul-subsecvent este cel stabilit în acordul-cadru, așa cum se specifică la art. 117 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu un singur operator economic, acordul-cadru trebuie să prevadă cel puțin: a) obligațiile principale pe care operatorul economic și le-a asumat prin ofertă; b) prețul unitar pe care operatorul economic l-a prevăzut în ofertă și pe baza căruia se va determina prețul fiecărui contract atribuit ulterior. O modificare a prețului contractului/acordului-cadru se poate face doar în condițiile de la art. 221 din Legea nr. 98/2016. În consecință, Consiliul va respinge, ca neîntemeiată, critica nr. 5, privind modificarea clauzei privind preluarea deșeurilor în cazurile excepționale. În soluționarea criticii nr. 6, de înlocuirea, în caietul de sarcini, a noțiunii de “prestator” cu cea de “ofertant”, Consiliul reține că, în acest document, cei doi termeni sunt utilizați în diverse prevederi, cum ar fi: - la pag. 4: Pentru prestarea serviciilor de colectare, transport și eliminare finala a deșeurilor medicale, prestatorul va pune la 28

dispoziția SMU ......... ambalaje și recipiente de unică folosință pentru colectarea și transportul deșeurilor […]; - la pag. 6: Prestatorul de servicii va trebui sa asigure autorității contractante, pentru prestarea Serviciilor de colectare, transport si eliminare finala a deșeurilor medicale periculoase următoarele activități; - la pag. 8: Prestatorul trebuie să facă dovada că îndeplinește următoarele condiții etc. În argumentare, petentul menționează că documentele publicate de Autoritatea contractuală în SEAP constituie faza precontractuală, astfel încât nu pot să vizeze contractantul. Consiliul va respinge, ca neîntemeiată, această critică pentru următoarele argumente: Prin cele reclamate contestatorul nu determină vătămarea produsă prin utilizarea termenului “prestator”, mai cu seamă că semnificația este cunoscută și poate fi ușor dedusă din contextul exprimării autorității contractante. Pe de altă parte, unele prevederi ale caietului de sarcini se referă la modul în care trebuie îndeplinit contractul, cum ar fi cele de la cap 2.2. Activitățile ce fac obiectul viitorului acord cadru respectiv a viitoarelor contracte subsecvente aferente: Prestatorul de servicii va trebui să asigure autorității contractante, pentru prestarea serviciilor de colectare, transport și eliminare finală a deșeurilor medicale periculoase următoarele activități. O înlocuire, în acest text, a cuvântului prestator cu ofertant ar conduce la modificarea logicii/sensului cap. 2.2, și ar deveni: Ofertantul va trebui sa asigure autorității contractante, pentru prestarea serviciilor de colectare, transport si eliminare finala a deșeurilor medicale periculoase următoarele activități. Însă textul se referă la acțiuni ce trebuie îndeplinite după semnarea contractului și nu în etapa de ofertare, respectiv doar de ofertantul câștigător (care devine prestator prin semnarea acordului-cadru) și nu de toți ofertanții. Contestatorul, deși invocă dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016 [operator economic - orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe piață executarea de lucrări și/sau a unei construcții, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entități], apreciază că prestatorul nu se regăsește în această definiție. O astfel de interpretare Consiliul nu o va reține ca pertinentă, deoarece operatorul care prestează servicii este, în fapt, un prestator. 29

Mai mult, așa cum recunoaște si petentul, însuși legiuitorul folosește termenul de ofertant sau de operator economic în actele normative din domeniul achizițiilor publice, cum ar fi la art. 123 din HG nr. 395/2016: (1) Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informații din propunerea tehnică și/sau din propunerea financiară sunt confidențiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislației aplicabile. (2) Operatorul economic depune oferta, DUAE, documentele de calificare, răspunsurile la solicitările de clarificări numai prin mijloace electronice atunci când participă la o procedură de atribuire care se desfășoară prin intermediul SEAP. Referitor la critica nr. 7, privind taxa aferentă transportului de deșeuri, Consiliul reține că, în caietul de sarcini, la cap. II, pct. 2.2 lit. b) s-a stabilit: Prestatorul va suporta toate taxele aferente pentru obținerea aprobării efectuării transportului deșeurilor periculoase, așa cum sunt acestea prevăzute de HG nr. 1061/2008. Față de această prevedere, petentul a solicitat eliminarea ei din caietul de sarcini, întrucât: Atâta timp cât generatorul deșeurilor este cel căruia îi incumbă această taxă administrativă, acesta nu o poate transfera către un alt operator economic pe baza voinței sale exclusive. Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 2, coroborate cu dispozițiile art. 7 pct. (p) din Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale, aprobate prin Ordinul nr. 1226/2012 al Ministrului Sănătății, responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor medicale, respectiv colectarea, transportul și eliminarea acestora, revine producătorului de deșeuri medicale. Relevante în soluționarea cauzei sunt următoarele prevederi legale: - art. 1 alin. (1) din HG nr 1061/2008: Transportul deșeurilor se realizează numai către operatorii economici care dețin autorizație de mediu conform legislației în vigoare pentru activitățile de colectare/stocare temporară/tratare/valorificare/ eliminare. - art. 12 alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului: Desfășurarea activităților existente precum și începerea activităților noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizației/autorizației integrate de mediu. (2) Procedura de emitere a autorizației de mediu și lista activităților supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al 30

conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului. Având în vedere cele de mai sus, Consiliul constată că transportul deșeurilor poate fi realizat numai de un operator care deține autorizație de mediu (art. 1 alin. (1) din HG nr. 1061/2008). Această autorizație se eliberează titularului activității (conform OUG nr. 195/2005), respectiv operatorului care realizează transportul deșeurilor și care achită taxa aferentă, stabilită prin Ordinul nr. 865/2014 privind modificarea unor acte normative care stabilesc taxe și tarife în domeniul protecției mediului. Așadar, achitarea taxei pentru obținerea autorizației de mediu (specificată în HG nr. 1061/2008) este o sarcină a operatorului economic, ca titular de activitate de transport și nu a autorității contractante. În consecință, Consiliul va respinge, ca neîntemeiată, solicitarea contestatorului de eliminare din caietul de sarcini a cerinței referitoare la taxa aferentă transportului de deșeuri. Referitor la critica nr. 8, privind termenul de obținere a autorizației ISU, Consiliul ia act de faptul că, prin caietul de sarcini, la cap. II, pct. 2.3 s-a stabilit: Pe parcursul prestării serviciilor, prestatorul trebuie să îndeplinească următoarele obligații: a) Să efectueze toate diligențele necesare pentru stabilirea rutei de transport și să obțină de la ISU ......... autorizarea aferentă (conf. art. 4 alin. (9) din HG nr. 1061/2008), în termen de maxim 5 zile de la data semnării primului contract subsecvent. [...] c) La momentul preluării deșeurilor să întocmească formularele cerute de HG nr. 1061/2008 (Formular 1 sau Formular 2- după caz, în funcție de categoriile și cantitatea anuală de deșeuri colectată), să le supună avizării expeditorului și să efectueze toate diligențele necesare pentru ca acestea să fie transmise Destinatarului și ulterior să primească avizele/aprobările din partea APM, ISU, conform cerințelor aceluiași act normativ. d) În termen de maxim 5 zile de la finalizarea fiecărui transport, să transmită formularele menționate la pct. b), avizate de către Destinatar și toate instituțiile abilitate, conform HG 1061/2008. ......... SRL a solicitat prin notificarea prealabilă: […] eliminarea termenului maxim de 5 zile prevăzut în caietul de sarcini, cap. II, pct. 2.3 lit. a) și reformularea acestei cerințe astfel: Să efectueze diligențele necesare pentru stabilirea rutei de transport și să obțină de la ISU ......... autorizarea aferentă (conf. art. 4 alin (9) din HG nr. 1061/2008), în termenul legal." În răspunsul la notificarea prealabilă (publicat în SEAP, în 23.03..........), autoritatea a menționat că este de acord să adopte o corecție a caietului de sarcini, astfel: 31

d) în termen de maxim 12 zile lucrătoare de la finalizarea fiecărui transport, să transmită formularele menționate la pct. c), avizate de către Destinatar și toate instituțiile abilitate, conform HG nr. 1061/2008." Nemulțumită de această măsură de remediere, ......... SRL a solicitat, prin contestație: […] obligarea autorității contractante să reformuleze clauza din Caietul de sarcini, Cap. II, pct. 2.3, lit. a) după cum urmează: „Să efectueze diligențele necesare pentru stabilirea rutei de transport și să obțină de la ISU ......... autorizarea aferentă (conf. art. 4 alin (9) din HG nr. 1061/2008), în termenul legal." Relevante în soluționarea acestei critici sunt dispozițiile art. 4 alin. (5) și (9) din HG nr. 1061/2008: (5) Formularul pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase, semnat și ștampilat de către destinatar, se transmite la agenția județeană pentru protecția mediului în a cărei rază teritorială se află instalația de tratare/valorificare/ eliminare, pentru a se obține din partea acesteia aprobarea pentru efectuarea transportului deșeurilor periculoase, termenul maxim de răspuns fiind de 7 zile lucrătoare de la primirea tuturor informațiilor solicitate. […] (7) Agenția județeană pentru protecția mediului în a cărei rază teritorială se află instalația de tratare/valorificare/eliminare are următoarele atribuții: a) de a semna și ștampila formularul pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase, numai după ce verifică și analizează informațiile furnizate, dacă este de acord cu operațiile de tratare, valorificare sau eliminare aplicate deșeurilor periculoase de către destinatar; b) de a solicita informații suplimentare de la expeditorul deșeurilor periculoase, de la operatorul instalației de tratare/valorificare/eliminare sau de la Garda Națională de Mediu, după caz; c) de a verifica dacă transportul deșeurilor periculoase respectă regimul ariilor naturale protejate și a Siturilor Natura 2000. (8) Formularul pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase, semnat și ștampilat potrivit prevederilor alin. (7) lit. a), este transmis astfel: a) expeditorului deșeurilor periculoase și agenției județene pentru protecția mediului în a cărei rază teritorială se află acesta, de către agenția județeană pentru protecția mediului în a cărei rază teritorială se află instalația de tratare/valorificare/eliminare; 32

b) inspectoratului pentru situații de urgență al județului în a cărui rază teritorială se află expeditorul pentru autorizarea rutei transportului deșeurilor periculoase, de către expeditor. (9) Ruta de transport al deșeurilor periculoase se stabilește de către expeditor și transportator, avându-se în vedere pe cât posibil ocolirea orașelor, și se autorizează de către inspectoratul pentru situații de urgență al județului în a cărui rază teritorială se află expeditorul, înscriindu-se în documentele de însoțire ale transportului deșeurilor periculoase. Analizând documentele aferente acestei critici, Consiliul constată că petentul și-a îndreptat critica împotriva lit. a) de la pct. 2.3, iar autoritatea contractantă a modificat o cerința de la lit. d). Așadar, față de cerința de la lit. a) nu a fost adoptată nicio remediere. Consiliul apreciază ca întemeiată motivarea petentului: […] procedura administrativă de aprobare a transportului implică și alte persoane juridice, de drept public sau privat, altele decât semnatarii acordului cadru și ale contractelor subsecvente. Aceste termene ies de sub controlul prestatorului activității de transport și al autorității contractante și, prin urmare, nu poate fi stabilit de către niciunul dintre aceștia, iar clauza contractuală prin care ofertantul și-ar asuma un termen de prezentare a respectivelor formulare este o clauză abuzivă. Consiliul constată că, pentru îndeplinirea formalităților de la pct. 2.3, lit. a), prestatorul trebuie să țină cont de termenul de 7 zile lucrătoare stabilit de art. 4 alin. (5) din HG nr. 1061/2008. La acest termen trebuie să adauge timpul necesar pentru autorizarea rutei de către ISU (conform alin. (5) de la același articol). Astfel, întrucât aceste acțiuni de avizare/semnare nu sunt proprii nici SMU ......... și nici de operatorul economic, perioada necesară pentru obținerea autorizației nu poate fi determinată de niciunul dintre aceștia. Pe de altă parte, autoritatea contractantă, prin acest acord- cadru, este interesată ca serviciile să fie prestate în condiții de legalitate. Pentru realizarea serviciilor fără respectarea normelor din domeniu obiectului acordului-cadru, respectiv lipsa autorizației ISU, sau obținerea acesteia cu întârziere din vina prestatorului, unitatea spitalicească poate apela la sancționarea acestui operator, așa cum s-a stipulat în contract. În consecință, Consiliul va admite această critică și va obliga autoritatea contractantă să modifice cerința din caietul de sarcini, de la, cap. II, pct. 2.3, astfel: Să efectueze diligențele necesare pentru stabilirea rutei de transport și să obțină de la ISU ......... autorizarea aferentă (conf. art. 4 alin (9) din HG nr. 1061/2008), în termenul legal. 33

Pentru toate argumentele de mai sus, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 98/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația și va obliga să modifice prevederile caietului de sarcini, în ceea ce privește cerința de la cap. II, pct. 2.3 lit. a), referitoare la stabilirea rutei de transport și obținerea autorizației ISU, conform celor de mai sus. Cu privire la cererea contestatorului de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de asistență și reprezentare juridică pentru contestația aferentă dosarului nr. ........./........., ea este supusă dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, precum și celor aplicabile în mod corespunzător din Codul de procedură civilă. Probatoriul cauzei a relevat că organizatoarea procedurii de atribuire, ......... s-a aflat în culpă procesuală, pentru anumite critici formulate de contestator, întrucât nu a întocmit documentația de atribuire în rigorile stabilite de legislația aplicabilă procedurii în cauză. Prin urmare, existând o culpă procesuală din partea ei, se impune ca achizitoarea să suporte cheltuielile efectuate de reclamantă, raportat la criticile admise. Astfel, având în vedere că a fost admisă o singură critică și luând în considerare documentele depuse cu ocazia contestației, Consiliul, în baza art. 68 din Legea nr. 101/2016 și art. 451 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă, reduce cheltuielile solicitate de la 3.641,40 lei la 500 de lei. Pentru justificarea cheltuielilor de judecată, Societatea Civilă de Avocați Mircea și Asociații a depus la dosarul cauzei factura nr. SCA 3301/09.04.......... și ordinul de plată din 10.04.........., emis de ......... SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația ......... SRL, pentru critica nr. 8, contestație formulată în contradictoriu cu .......... Respinge contestația cu privire la celelalte critici. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 20 de zile de primirea prezentei decizii, să modifice prevederile caietului de sarcini, conform celor din motivare, în ceea ce privește cerința de la cap. II, pct. 2.3 lit. a), referitoare la stabilirea rutei de transport și obținerea autorizației ISU. Obligă autoritatea contractantă la plata către ......... SRL a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli efectuate de aceasta pentru formularea contestației nr. ........./.......... 34

Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere de către părțile cauzei, în termen de zece zile de la comunicare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... Redactată în patru exemplare, conține treizeci și patru de pagini. 35