CPV: 90530000-1 - Exploatarea rampelor de gunoi (Rev.2); 79930000-2 - Servicii de proiectare specializata (Rev.2); 90500000-2 - Servicii privind deseurile menajere si deseurile (Rev.2); 90531000-8 - Servicii de gestionare a rampelor de gunoi (Rev.2) Critici: DA
CONSILIUL NAȚIONAL DE
SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR
C. N. S. C.
Str. Stavropoleos nr.6 Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980
Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642, +4 021 8900745 www.cnsc.ro
În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr.
101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de
atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor
sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune
de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea
Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul
adoptă următoarea:
DECIZIE
Nr. ....
Data: ....
Prin contestaţia nr. 1064/13.04.2018, înregistrată la Consiliul
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 15329/17.04.2018,
formulată de SC ...SA, cu sediul social în ..., înregistrată la Oficiul
Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. ..., CUI
RO ..., reprezentată legal de ... – președintele Consiliului de
Administrație și convențional de Societatea Civilă de Avocați „...”, cu
sediul procesual ales pentru comunicarea actelor din procedură în ...,
împotriva măsurii de remediere nr. 2 la documentația de atribuire, emisă
ca urmare a Deciziei CNSC nr. ..., prin clarificarea nr. 9, publicată în
SEAP în data de 22.03.2018 de către ..., cu sediul în ..., în calitate de
autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație
deschisă, a contractului de concesiune având ca obiect „Delegarea
operării Depozitului de deșeuri nepericuloase ..., ...”, anunț de
concesionare nr. 2955, publicat în SEAP la data de 21.12.2017, s-a
solicitat:
1. anularea răspunsului nr. 6684/03.04.2018 la notificarea
prealabilă nr. 903/02.04.2018;
2. în principal, obligarea autorității contractante la adoptarea
măsurilor de remediere solicitate prin notificarea prealabilă;
- Calcularea corectă a costurilor de exploatare aferente
fiecărui an;
1
- Recalcularea valorii estimate, astfel încât să fie inclusă și
taxa de depozitare ori prin asumarea, de către autoritatea
contractantă, a plății taxei de depozitare;
- Prin modificarea riscurilor, astfel încât intrarea în vigoare a
taxei de depozitare să permită operatorului viitor delegat
formularea unei cereri de majorare a tarifelor de depozitare pentru
acest considerent, indiferent dacă intrarea în vigoare a taxei este
anterioară sau nu primelor 12 luni de operare.
3. în subsidiar, anularea procedurii de atribuire.
CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR,
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor
art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestaţia
formulată de către ...SA, cu privire la documentația de atribuire aferentă
procedurii de atribuire a contractului de concesiune antemenționat, strict
în ceea ce privește măsura de remediere nr. 2, adoptată ca urmare a
emiterii Deciziei CNSC nr. .../02.03.2018, măsură de remediere publicată
în SEAP la data de 22.03.2018, în cadrul Clarificării nr. 9.
Prin această contestație, ...SA a solicitat: anularea răspunsului
autorității contractante nr. 6684/03.04.2018, la notificarea prealabilă nr.
903/02.04.2018; în principal, obligarea autorității contractante la
adoptarea măsurilor de remediere solicitate prin notificarea prealabilă,
iar în subsidiar, în măsura în care nu este posibilă adoptarea măsurilor
de remediere, anularea procedurii de atribuire potrivit art. 89 alin. (1) lit.
c) teza I din Legea nr. 100/2016.
Contestatoarea precizează că odată cu publicarea în SEAP, la data
de 22.03.2018, a măsurilor de remediere adoptate în urma Deciziei
CNSC nr. ..., a fost comunicat operatorilor economici, cu respectarea
regulii de transparență impusă de art. 13 alin. (1) din Legea nr.
100/2016, modul de calcul a valorii estimate a contractului de
concesiune ce face obiectul prezentei proceduri de atribuire.
Astfel, sub un prim aspect, se învederează că în considerentele
Deciziei CNSC, cu privire la modalitatea de calcul a valorii estimate a
contractului, Consiliul a reținut că în strategia de contractare, autoritatea
contractantă a calculat valoarea estimată a contractului ținând seama de
prevederile lit. a) - g) ale art. 13 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, fără,
însă, a publica în cadrul documentației de atribuire altceva decât
valoarea estimată a contractului, de 236.436.049 lei, fără TVA.
Petenta apreciază că, în decizia sa, Consiliul s-a rezumat la a
menționa că la determinarea valorii estimate a contractului au fost luate
în considerare cheltuieli de tipul celor menționate în art. 13 alin. (1) din
Legea nr. 100/2016, pronunțându-se exclusiv cu privire la modalitatea în
care a fost calculată valoarea estimată și nu cu privire la determinarea și
2
justificarea acesteia, așa cum susține autoritatea contractantă în
răspunsul la notificarea prealabilă. În opinia contestatoarei, faptul că
acest mod de calcul a făcut obiectul analizei ANAP ori a instituțiilor
abilitate să verifice Analiza Cost-Beneficiu nu exclude dreptul operatorilor
de a contesta aceste aspect, în baza Legii nr. 101/2016, fie în față CNSC,
fie a instanțelor de judecată competente.
În contestație se prezintă măsura de remediere nr. 2, prin care
autoritatea contractantă a făcut aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1)
din Legea nr. 100/2016 și a publicat în documentația de atribuire metoda
obiectivă utilizată la calcularea valorii estimate a concesiunii, măsură
dispusă prin Decizia CNSC nr. ...:
„Se modifică documentația de atribuire în sensul aplicării
prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, privind concesiunile
de lucrări și concesiunile de servicii și a specificării metodei obiective
utilizate la calcularea valorii estimate a concesiunii, după cum urmează:
Determinarea, justificarea și modul de calcul a valorii estimate a
contractului de concesiune au fost prezentate pe larg de către
autoritatea contractantă în Strategia de contractare, document care a
făcut obiectul verificării ANAP.
În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr.
100/2016, «Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de
servicii se estimează de către autoritatea contractantă înainte de
inițierea procedurii de atribuire și este valabilă la momentul începerii
procedurii de atribuire prin transmiterea spre publicare a anunțului de
concesionare».
În acest sens, anterior inițierii procedurii de atribuire, autoritatea
contractantă a estimat valoarea contractului de concesiune la suma de
235.436.049 lei, fără TVA, conform referatului de necesitate nr.
20857/31.10.2017, elaborat de către Unitatea de Implementare a
Proiectelor din cadrul Direcției Proiecte și Programe de Dezvoltare
Județeană a Consiliului Județean ....
Pentru a estima valoarea unui contract de concesiune, autoritatea
contractantă trebuie să aibă o viziune de ansamblu asupra costurilor ce
implică derularea contractului respectiv.
Valoarea estimată a contractului de concesiune, a fost calculată
prin însumarea valorii cheltuielilor de exploatare/administrare a
depozitului ..., cu valoarea cheltuielilor de investiții necesare pentru
dezvoltarea capacității de depozitare, autoritatea contractantă ținând
seama de prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 100/2016.
Potrivit datelor prezentate la pagina 191 din Analiza Cost -
Beneficiu din cadrul Aplicației de finanțare a proiectului «Sistem de
Management Integral al Deșeurilor în ...», cheltuielile anuale de
exploatare/administrare a depozitului ... sunt de 1,6 mil. euro (inclusiv
profit), iar durata de exploatare a depozitului este de minim 21 ani. Prin
urmare, cheltuielile de exploatare/administrare a depozitului ... se ridică
la 33.177.695 euro, ceea ce înseamnă o valoare estimată de circa
3
152.531.135 lei (curs valutar BNR comunicat la data de 30.10.2017 1
euro = 4,5974 lei).
An de operare
Total costuri
exploatare (euro/an)
An de operare
Total costuri exploatare
(euro/an)
anul 1
1.589.794
Anul 12
1.541.366
anul 2
1.571.186
anul 13
1.552.643
anul 3
1.604.723
anul 14
1.563.599
anul 4
1.616.755
anul 15
1.573.503
anul 5
1.629.382
anul 16
1.586.822
anul 6
1.642.777
Anul 17
1.602.311
anul 7
1.489.254
anul 18
1.617.070
anul 8
1.496.160
anul 19
1.632.178
anul 9
1.507.457
anul 20
1.647.623
anul 10
1.518.799
anul 21
1.663.269
anul 11
1.530.023
-
-
TOTAL costuri exploatare (21 ani) = 33.177.695 euro
Conform execuției financiare a contractului «Construirea depozitului
județean de deșeuri din ... și închiderea celor trei depozite neconforme
de la ... ..., ..., România», costurile de construire a celulei 1 a depozitului
județean ... cu o capacitate de 980.000 mc s-au ridicat la o valoare de
21.480.600 lei (doar valoarea lucrărilor de construcții) adică 4.707.870
euro, din care valoarea efectivă a celulei a fost de aproximativ
10.803.633 lei (adică 2.367.816 euro).
În cadrul Aplicației de finanțare a fost estimat și un Plan de
recuperare a investițiilor, care se întinde pe o perioadă de 21 ani, în
raport cu care a fost dimensionat proiectul și au fost avute în vedere
următoarele frecvențe cu care sunt înlocuite bunurile din proiect:
- Clădiri și construcții (lucrări civile cu excepția celulelor de
depozitare) - durata economică de viață de 40 ani;
- Celule depozitare (only landfill) - durata economică de viață 21
ani;
- Echipamente și instalații - durata economică de viață 12 ani;
- Autovehicule și camioane - durata economică de viață 8 ani.
În proiecția fluxurilor financiare din Analiză Cost-Beneficiu, costurile
de recuperare a investițiilor au fost considerare costuri de operare și
întreținere.
Pentru dezvoltarea capacității de depozitare până la 4.000.000 mc.,
închiderea depozitului ... după epuizarea tuturor celor 3 celule și
înlocuirea vehiculelor și instalațiilor a căror durată de viață s-a epuizat pe
parcursul contractului de concesiune, așa cum rezultă din datele
prezentate în Studiul de fezabilitate al proiectului, vor fi necesare
investiții în valoare totală de 18.033.000 Euro (respectiv 82.904.914 lei),
valoare care constă în următoarele componente:
4
- dezvoltarea celulelor 2 și 3 = 5,6 mil. euro (programați în anul 5
și anul 15 de contract);
- înlocuire echipamente la depozit = 1,396 mil. Euro (programați în
anul 12 de contract);
- înlocuire vehicule la depozit = 1,365 mil. euro (programați în anul
8 și anul 16 de contract);
- închidere/acoperire celule = 7,200 mil. euro (programați în anul
6, anul 15 și anul 21 de contract);
- proiectare/studii/dezvoltare de capacități = 2,09 mil. Euro
(eșalonați pe toată durata contractului);
- cote, taxe legale = 0,382 mil. euro (eșalonate pe toată durata
contractului).
În concluzie, prin totalizarea costului total de exploatare cu
valoarea investițiilor obligatorii necesare a fi realizate de către Delegat,
se obține valoarea totală estimată a contractului, astfel: 152.531.135 lei
+ 82.904.914 lei = 235.436.049 lei (1 Euro = 4,5974 lei la data de
30.10.2017).”
În contestație se învederează că, deși autoritatea contractantă a
apreciat că rata de amortizare aferentă înlocuirii echipamentelor și
vehiculelor va fi introdusă în tarife cu respectarea dispozițiilor art. 11 din
Legea nr. 15/1994 (cum rezultă din răspunsul nr. 15 din Clarificarea nr.
12, publicată în SEAP la data de 02.04.2018), adică începând cu luna
următoare punerii în funcțiune (în anii 8, 12 și 16), conducând astfel la o
creștere a cheltuielilor de operare (în condițiile în care amortizarea este
inclusă, potrivit Anexei 2 la Ordinul ANRSC nr. 109/2007, în cheltuielile
materiale aferente prestării unui serviciu de salubrizare), totuși
cheltuielile de exploatare în anii 8, 12 și 16 sunt mai mici decât în primul
an de operare.
Față de această situație, contestatoarea susține că respectivele
costuri de exploatare calculate prin Analiza Cost-Beneficiu sunt eronate,
valoarea estimată a concesiunii fiind greșit stabilită. Necesitatea
remedierii, prin calcularea corectă a costurilor de exploatare aferente
fiecărui an, se impune cu atât mai mult cu cât, potrivit Anexei la
Formularul de ofertă, coroborat cu cerințele impuse prin Fișa de date,
ofertanții au obligația:
- de a fundamenta tariful de depozitare pentru acceptarea
deșeurilor municipale și asimilate la Depozitul ... pentru primele 12 luni
de serviciu, conform Ordinului ANRSC nr. 109/2007 (prevederile pct.
IV.4.2 din Fișa de date, precum și Clarificarea nr. 16, publicată în SEAP
la data de 13.04.2018);
- de a cuprinde, în tariful de depozitare ofertat, ca cheltuieli
materiale aferente echipamentelor pe care le va achiziționa în scopul
executării contractului, astfel cum trebuie menționate în Anexa la
Formularul 8.4, doar pe cele care sunt utilizabile în primele 12 luni de
operare; precizarea este aceeași și în cazul utilajelor închiriate, astfel
fiind, nu sunt incluse în tariful supus evaluării, acest tip de cheltuieli
5
materiale, ce urmează a fi efectuate de către operator după primul an de
activitate;
- În Anexa la Formularul 8.4 urmează a fi incluse, potrivit
mențiunilor din Anexa la Formularul de ofertă, coroborată cu fișa de date
și cu clarificarea nr. 16, doar echipamentele ce urmează a fi utilizate în
primul an de activitate.
În plus, față de cele arătate mai sus, remedierea se impune în
condițiile în care:
a) Modificarea tarifelor ofertate se poate realiza exclusiv în cazurile
reglementate prin Ordinul ANRSC nr. 109/2007 (sau al unei reglementări
ulterioare ce vor deveni aplicabile pe parcursul derulării contractului în
legătură cu stabilirea, ajustarea și/sau modificarea tarifelor de
salubrizare);
b) Criteriul de atribuire referitor la prețul ofertei se raportează, în
exclusivitate, la tariful de depozitare pentru acceptarea deșeurilor
municipale și asimilate la depozitul ... aferent primului an de contract.
În opinia contestatoarei, este foarte posibil ca un ofertant să oferteze un
tarif de depozitare extrem de mic pentru primul an de operare
(invocând, spre exemplu, utilizarea unui echipament pe care îl deține în
proprietate și a cărui amortizare s-a încheiat), iar în anii imediat
următori să formuleze cerere de majorare a tarifului, invocând
achiziționarea/închirierea unor utilaje/echipamente noi.
Sub cel de-al treilea aspect, se învederează că autoritatea
contractantă recunoaște explicit că în calculul tarifului de depozitare nu a
fost avută în vedere taxa de depozitare, care va intra în vigoare la data
de 1 ianuarie 2019, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a art.
9 lit. c) din Legea nr. 384/2013, privind aprobarea OG nr. 31/2013
pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005, privind Fondul de
Mediu, cu prevederile art. II din OUG nr. 48/2017. Cuantumul acestei
taxe este de 80 lei/tonă în anul 2019 și de 120 lei/tonă începând cu anul
2020, ceea ce excede tarifului de depozitare.
Faptul că această taxă nu a fost avută în vedere la stabilirii valorii
estimate, rezultă și din analiza comparativă a costurilor totale de
exploatare în primii 3 ani, mai mic în primul an decât în cel de-al doilea
și, sensibil mai mare, în cel de-al treilea. Astfel, indiferent de care ar fi
considerat primul an de exploatare (2018/2019), este evident că
diferența de 40 lei/tonă, aferentă taxei de depozitare, nu poate fi inclusă
în diferența foarte mică între valoarea costurilor de operare din anului 1
față de anul 3.
Așadar, cantitatea programată de deșeuri municipale și asimilate
acestora, menționată în Anexa la Formularul de ofertă, este de 106.768
tone deșeuri în primul an.
Cu titlu de exemplu se arată că aferent acestei cantități îi
corespunde o taxă de depozitare în valoare de:
a) 8.541.440 lei = 1.857.884,89 euro (la cursul valutar de 4,5974
lei menționat în Analiza Cost-Beneficiu), mai mare decât suma de
6
1.589.794 euro menționată în același document pentru primul an de
operare ca reprezentând costurile de exploatare - calculul fiind valabil
pentru taxa de depozitare în cuantum de 80 lei/tonă;
b) 12.812.160 lei = 2.786.827 euro (la același curs valutar) -
calculul este valabil pentru taxa de depozitare în cuantum de 120
lei/tonă;
c) 4.270.720 lei = 928.942,44 euro (la același curs valutar) -
calculul corespunde pentru diferența de taxă de 40 lei/tonă între taxa
aplicabilă în anul 2019 și cea de 120 lei/tonă aplicabilă în anii următori;
astfel fiind, această sumă este mai mare decât orice diferență între
costul de exploatare din anul 1 (1.589.794 euro) și oricare dintre
costurile de exploatare din anii următori.
În contestație se susține că taxa de depozitare poate fi anticipată la
data depunerii ofertelor, fiind prevăzută prin acte normative existente la
această dată, care vor fi din nou aplicate începând cu 1 ianuarie 2019,
astfel încât operatorii nu ar putea solicita o majorare a tarifului de
depozitare începând cu data aplicării acestei taxe.
În acest context, contestatoarea, precizează că anterior adoptării
OUG nr. 48/2017, taxa de depozitare s-a aplicat efectiv, operatorii de
depozite datorând această taxă. Astfel, potrivit art. 9 lit. c) din OUG nr.
196/2005, veniturile Fondului pentru mediu se constitute din „taxele
încasate de la proprietarii sau, după caz, administratorii de depozite
pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în
vederea eliminării finale prin depozitare, în cuantumul prevăzut în anexa
nr. 2, cuantumul acestei taxe, în urma modificărilor legislative succesive,
va fi de 80 lei/tonă în anul 2019, respectiv 120 lei/tonă începând cu anul
2020.
Această taxă legală și obligatorie, trebuie acoperită prin tariful de
depozitare perceput de operatorul depozitului ecologic de deșeuri de la
persoanele fizice sau juridice care transportă deșeuri, în vederea
eliminării la depozitul ecologic. În acest sens, sunt învederate dispozițiile
art. 10 din HG nr. 349/2005, dispozițiile Directivei 1999/31/CE privind
depozitele de deșeuri și jurisprudența CJUE în materie, inclusiv, cu titlu
exemplificativ, practica CNSC prin Decizia nr. .../14.03.2017.
Sintetizând cele reținute de CJUE prin Hotărârea din 25 februarie,
pronunțată în Cauza C-172/08, rezultă că o taxă de depozitare identică
cu cea impusă în România începând cu anul 2017 (urmând a fi reluată în
anul 2019 după suspendare), a fost instituită și în Italia, fiind considerată
de către Curte ca reprezentând cost al depozitării care trebuie suportat
de deținătorul care a depozitat deșeuri. Prin „deținător", potrivit
articolului 2 din Directiva 1999/31, trebuie înțeles „producătorul
deșeurilor sau persoanele fizice sau juridice care sunt în posesia
deșeurilor".
Mai mult, în „costul de instalare și exploatare a unui depozit de
deșeuri" ce trebuie recuperat integral de către operatorul acestui
depozit, potrivit articolului 10 din Directiva 1999/31, trebuie inclusă nu
7
doar taxa de depozitare (împreună cu celelalte costuri de instalare și
exploatare a depozitului), ci și penalizările de întârziere datorate de
operatorul depozitului pentru plata cu întârziere a taxei de depozitare, în
situația în care această întârziere are drept cauză întârzierea
deținătorului deșeurilor la plata sumelor datorate în temeiul acestei taxe.
Contestatoarea susține că taxa de depozitare și eventualele
penalități de întârziere, suportate de operatorul depozitului în condițiile
menționate mai sus, trebuie suportate în final de către deținătorul
deșeurilor, potrivit principiului poluatorul plătește (în prezent
"beneficiarul plătește"), ele nefiind incluse în tariful de depozitare
estimat prin documentația de atribuire.
În ceea ce privește susținerile autorității contractante în sensul în
care viitorul delegat poate formula o cerere de majorare a tarifelor de
depozitare la intrarea în vigoare a taxei de depozitare, astfel cum am
menționat și în notificarea prealabilă, o astfel de solicitare este posibilă
numai în contextul modificării riscurilor prevăzute exclusiv în sarcina
viitorului delegat și în conformitate cu care riscul creșterii costurilor de
operare prin includerea taxei de depozitare urmează a fi suportat numai
de către acesta.
În acest sens, sunt menționate riscurile prevăzute de pct. 26.3 din
caietul de sarcini, suportate exclusiv de viitorul delegat:
- Riscul 13: Controlul Costului - Un control inadecvat al costurilor duce
la necesitatea unor resurse suplimentare;
- Riscul 17: Inflația - Costurile de operare cresc mai mult decât se
previziona și mai mult decât este permis în formula de variație a tarifului
prevăzută în acordul contractual;
- Riscul 19: Sustenabilitatea Financiară - Încasările sunt insuficiente
pentru a acoperi toate costurile Delegatului.
De asemenea, petenta consideră că este discutabilă încadrarea
ipotezei analizate în cazurile de modificare a tarifului, prevăzute de art.
15 alin. (1) din Ordinul ANRSC nr. 109/2007, la care face trimitere
răspunsul autorității contractante la notificarea prealabilă, respectiv că
tarifele pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare pot fi
modificate în următoarele situații:
a) la modificarea majoră a costurilor, determinată de punerea în
funcțiune a unor utilaje pentru îmbunătățirea calitativă a serviciilor
publice de salubrizare și numai după intrarea în exploatare a acestora;
b) pentru cazurile care conduc la modificarea structurală a
costurilor sau a cantităților ori la modificarea condițiilor de prestare a
activității, care determină modificarea costurilor cu o influență mai mare
de 5%, pe o perioadă de 3 luni consecutiv;
c) la modificările determinate de prevederile legislative care conduc
la creșterea cheltuielilor de protecție a mediului, de securitate și sănătate
în muncă.
Pentru aceste motive, se solicită admiterea contestației, cu
consecința:
8
a) în principal, a obligării autorității contractante la adoptarea
măsurilor de remediere solicitate prin notificarea prealabilă:
- Calcularea corectă a costurilor de exploatare aferente fiecărui an;
- Recalcularea valorii estimate, astfel încât să fie inclusă și taxa de
depozitare ori prin asumarea, de către autoritatea contractantă, a plății
taxei de depozitare;
- Prin modificarea riscurilor, astfel încât intrarea în vigoare a taxei
de depozitare să permită operatorului viitor delegat formularea unei
cereri de majorare a tarifelor de depozitare pentru acest considerent,
indiferent dacă intrarea în vigoare a taxei este anterioară sau nu
primelor 12 luni de operare.
b) în subsidiar, anularea procedurii de atribuire potrivit art. 89 alin.
(1) lit. c) teza I din Legea nr. 100/2016.
Prin adresa nr. 7402/19.04.2018, înregistrată la CNSC sub nr.
15973/20.04.2018, CONSILIUL JUDEȚEAN ... a transmis punctul său de
vedere față de contestația depusă de SC ...SA, solicitând respingerea
acesteia, ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, respingerea tuturor
cererilor formulate, ca fiind neîntemeiate și nefondate.
În fapt, ... arată că împotriva documentației de atribuire și a unor
măsuri de remediere au formulat contestații doi operatori, contestații
care au fost admise, în parte, prin Decizia CNSC nr. ... din 02.03.2018,
în urma căreia autoritatea contractantă a implementat, prin clarificarea
nr. 9, publicată în S.E.A.P. la data de 22.03.2018, trei măsuri de
remediere, care nu au fost contestate de către cele două contestatoare,
astfel că aceste măsuri de remediere au fost acceptate ca fiind corecte
și legale.
Prin notificarea prealabilă nr. 903/02.04.2018, SC ...SA a solicitat
autorității contractante luarea unor măsuri de remediere a documentației
de atribuire, în urma măsurilor adoptate în ceea ce privește stabilirea
valorii estimate a contractului ce face obiectul procedurii mai sus-
menționate, conform Deciziei CNSC nr. ... din 02.03.2018, iar în
subsidiar anularea, respectiv suspendarea procedurii până la
soluționarea notificării.
În punctul de vedere transmis se menționează că autoritatea
contractantă a răspuns la Notificarea prealabilă prin adresa nr.
6684/03.04.2018, respectiv că în raport de solicitarea formulată, nu sunt
motive de adoptare a unor măsuri de remediere a documentației de
atribuire, precum anularea sau suspendarea procedurii până la
soluționarea notificării.
Autoritatea apreciază că SC ...SA avea posibilitatea exercitării căii
legale de atac, în termenul procedural, împotriva Deciziei CNSC nr. ...
din 02.03.2018, pentru motive de nelegalitate sau netemeinicie, dacă se
considera nemulțumită de aceasta, în conformitate cu prevederile art. 29
și următoarele din Legea nr. 101/2016, astfel că din acest punct de
vedere, consideră contestația împotriva deciziei CNSC, ca fiind tardivă și
greșit adresată.
9
În opinia autorității contractante, invocarea pur teoretică a unor
lacune ale documentației de atribuire este lipsita de fundament și nu este
suficientă în lipsa unor dovezi concrete, întrucât verificările
documentației de atribuire efectuată de către ANAP și alte instituții
abilitate constituie o garanție în plus în ceea ce privește respectarea
legislației.
Referitor la afirmația contestatoarei precum că practic, Consiliul s-a
rezumat la a menționa în valoarea estimată a contractului, că au fost
luate în calcul doar cheltuieli de tipul celor menționate în art. 13 alin. (1)
din Legea nr. 100/2016, pronunțându-se exclusiv cu privire la
modalitatea de calcul a valorii estimate și nu cu privire la „determinarea
și justificarea” acesteia, autoritatea contractantă consideră ca această
critică este nefondată, întrucât contestatoarea nu precizează textul legal
care obligă autoritatea contractantă la determinarea și justificarea valorii
estimate, în condițiile în care art. 13 alin. (1) din legea mai sus-
menționată o obligă doar la specificarea metodei obiective în
documentația de atribuire și nici nu precizează ce înțelege concret prin
această determinare/justificare.
În punctul de vedere se prezintă măsura de remediere nr. 2 din
clarificarea nr. 9, publicată în S.E.A.P. la data de 22.03.2018, care a fost
prezentată și de contestatoare (pag 2-4 din prezenta decizie).
Referitor la afirmația contestatoarei privitoare la costurile de
exploatare calculate prin Analiza Cost-Beneficiu, respectiv că acestea ar
fi eronate și în consecință și valoarea estimată a concesiunii este greșit
stabilită, autoritatea apreciază că SC ...SA nu arată și de ce sunt
eronate, sau care părți/argumente ale calculului sunt greșite.
Autoritatea contractantă consideră că este normal ca valoarea
cheltuielilor de exploatare în perioadele anuale să fie relativ apropiate
(pe durata de exploatare a depozitului de minim 21 ani), anul în care se
face investiția nu este și anul în care ea se recuperează. Investiția se
amortizează treptat, anual, „până la recuperarea integrală a valorii de
intrare, conform duratelor normale de funcționare”, potrivit art. 11 din
Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active
corporale și necorporale.
În acest sens, spre exemplificare, autoritatea contractantă arată că
investițiile efectuate în anul 5 și anul 15, respectiv dezvoltarea celulelor
2 și 3, se recuperează imediat punerii în funcțiune, în anii 6-15, respectiv
16-21; pentru anul 12: înlocuire echipamente, investiția se recuperează
în anii 13-21; pentru anul 8 și anul 16: înlocuire vehicule la depozit,
investiția se recuperează în anii 9-16/17-21; închidere/acoperire celule,
anii 6/15/21, se recuperează în avans, conform prevederilor legale,
respectiv art. 10 alin. (2) și (6) din HG nr. 349/2005, deci în anii 1-5/6-
14/15-21;proiectare/studii/dezvoltare capacități, în anii 1-21; cote-taxe
legale, în anii 1-21.
Autoritatea contractantă subliniază că amortizarea unei investiții nu
se face într-un anume an, ci pe perioade de timp ce se întind pe mai
10
mulți ani față de durata amortizării. Un alt exemplu este dat față de
susținerile contestatoarei, conform cărora în anul 8 cheltuielile estimate
sunt mai mici cu 6% față de anul 1, dar acestea cresc progresiv în
perioada de amortizare a lor (anii 9-16), ajungând ca în anul 16 să fie
doar cu 0,02% mai mici ca în anul 1. Contrar celor susținute de
contestatoare și în perioadele de timp, respectiv de la începutul
contractului, anii 1-5 sau 1-8, sunt amortizate cheltuielile investiției
inițiate, conform prevederilor legale. Astfel, autoritatea contractantă este
de părere că este normal ca valoarea estimată a cheltuielilor să fie
relativ egală în perioada anilor 1-21, acestea necrescând mult în anii în
care se efectuează investiția.
În punctul de vedere se concluzionează că investiția se recuperează
gradual, din anul 1, până în anul 21. Per a contrario, se apreciază că
dacă toate investițiile ar fi amortizate în anul efectuării, ar rezulta în anul
8, 12 sau 16, un tarif de exploatare mult mai mare față de ceilalți ani (cu
obligația recuperării investițiilor prin tarif), fapt care nu este nici fezabil
economic și nici legal din punct de vedere al fundamentării tarifului sau a
cerințelor contabile din țară noastră.
Solicitarea contestatoarei privind necesitatea remedierii, prin
calcularea corectă a costurilor de exploatare aferente fiecărui an,
datorită obligației ofertanților potrivit Anexei la formularul de ofertă,
coroborat cu cerințele impuse prin Fișa de date, de a fundamenta tariful
de depozitare pentru primele 12 luni, conform Ordinului A.N.R.SC nr.
109/2007 (pct. IV.4.2 din Fișa de date), respectiv de a cuprinde în tariful
de depozitare ofertat ca cheltuieli materiale aferente echipamentelor
achiziționate sau închiriate în scopul executării contractului, utilizabile
pentru primele 12 luni de operare, este considerată ca fiind nejustificată
și lipsită de suport legal.
În acest sens, se invocă prevederile art. 11 alin. (3) din Ordinul
A.N.R.SC nr. 109/2007: „Fundamentarea cheltuielilor aferente fiecărei
activități în parte se face pe baza consumurilor normate de combustibil,
lubrifianți, materii prime și materiale, utilități, respectiv energie, apă
și/sau gaze în scop tehnologic și a prețurilor acestora în vigoare, a
cheltuielilor cu munca vie, precum și a celorlalte elemente de cheltuieli
necesare prestării activității respective". Structura pe elemente de
cheltuieli din Fișa de fundamentare- Anexa 1 la Ordinul mai sus-
menționat, este realizată pe o durată de un an, fiind orientativă, urmând
a fi adaptată corespunzător. În plus, această valoarea estimată a
contractului de concesiune este calculată prin însumarea valorii
cheltuielilor de exploatare/administrare a depozitului și a cheltuielilor de
investiții necesare pentru dezvoltarea capacității de depozitare și nu prin
raportare la tariful de depozitare.
În ceea ce privește obligația ofertanților de a cuprinde în tariful
ofertat, echipamentele achiziționate sau închiriate în scopul executării
contractului, utilizabile după primele 12 luni de contract, vor face
obiectul unor fundamentări de tarife ulterioare.
11
Referitor la modificarea tarifelor, se apreciază că acestea nu impun
măsuri de remediere, întrucât Contractul de delegare menționează la art.
6 alin (1) lit. j), că Delegatarul are dreptul „să aprobe structura și
ajustarea/modificarea tarifelor la propunerea Delegatului, conform
prevederilor legale în vigoare”, iar art. 14 alin. (5) din același document
menționează că „Tariful poate fi ajustat, respectiv modificat la cererea
Delegatului, cu aprobarea Delegatarului, în condițiile prevăzute de
legislația în vigoare și, în mod special, de Metodologia de stabilire,
ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului
de salubrizare a localităților aprobată prin Ordinul A.N.R.S.C. nr.
109/2007”.
Referitor la solicitarea includerii în valoarea estimată a contractului
a taxei de mediu de 80 lei/tonă la nivelul anului 2019 și de 120 lei/tonă
la nivelul anului 2020, se menționează că prin O.U.G. nr. 48/2017 pentru
modificarea și completarea O.U.G. nr. 196/2015, privind Fondul pentru
mediu (publicată în M. Of. nr. 506 din 30 iunie, intrată în vigoare de la
data de 1 iulie 2017), s-a dispus suspendarea aplicării taxei de
depozitare de 80 lei/tonă (introdusă de la 1 ianuarie 2017) până la data
de 1 ianuarie 2019. Taxa de mediu va fi luată în considerare după
intrarea în vigoare efectivă a legii.
Privitor la invocarea, de către contestatoare, a Deciziei CNSC nr. ...
din 14.03.2017, în ceea ce privește recalcularea valorii estimate, care să
includă și taxa de depozitare, se apreciază că nu are relevanță în
prezenta cauză, întrucât la data pronunțării deciziei mai sus-menționate
era încă în vigoare taxa de depozitare de 80 lei/tonă. Introducerea
acestei taxe, care nu este în vigoare la momentul actual, în valoarea
estimată a contractului nu schimbă cu nimic, din punct de vedere
economic derularea contractului. Această taxă, similar T.V.A. se aplică la
fiecare tonă facturată și se virează în întregime la A.F.M., nefacând
obiectul unor deduceri sau altor operațiuni financiare.
Referitor la solicitarea contestatoarei privitor la modificarea unor
riscuri prevăzute de pct. 26.3 din Caietul de sarcini, suportate exclusiv
de viitorul delegat (Riscul 13: Controlul costului; Riscul 17: Inflația;
Riscul 19: Sustenabilitatea financiară), se precizează că este lipsită de
temei legal și, totodată, tardivă. Conform prevederilor art. 6 alin. (1) din
Legea nr. 100/2016, atribuirea unei concesiuni de lucrări sau de servicii
implică întotdeauna transferul către concesionar a unei părți
semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu
exploatarea lucrărilor și/sau a serviciilor respective. În acest sens,
autoritatea este de părere că încercarea contestatoarei de a limita
preluarea anumitor riscuri este nefondată și lipsită de suport legal și, mai
mult, solicitarea în cauză ar duce la încălcarea prevederilor legii mai sus
menționate.
Referitor la solicitarea contestatoarei de anulare a procedurii de
atribuire, se apreciază că și acest capăt de cerere este nefondat, întrucât
contestatoarea nu probează în mod temeinic nevoia legală și faptică a
12
cererii de anulare a procedurii de atribuire, nu produce dovezi și
argumente concrete în justificare și anume de ce autoritatea
contractantă ar trebui să procedeze la luarea unei asemenea măsuri
extreme, respectiv care sunt, în opinia sa, acele erori sau omisiuni
constatate pe parcursul procedurii, pe care autoritatea contractantă ar fi
fost în imposibilitatea de a le remedia, în condițiile în care exista
posibilitatea legală a remedierii documentației.
În acest sens, se precizează că ulterior publicării în SEAP a
anunțului de concesiune nr. 2955/21.12.2017, autoritatea contractantă a
înregistrat un număr de 23 de solicitări de clarificări, notificări și
contestații în cadrul procedurii de atribuire a contractului de concesiune,
inclusiv din partea contestatoarei, procedând la furnizarea informațiilor și
a documentațiilor solicitate, la luarea unor măsuri de remediere a
documentației de atribuire, precum și la suspendarea, în două rândur,i a
procedurii.
În punctul de vedere transmis se menționează că, în raport de
prevederile art. 51 alin (5) și (6), art. 72 alin. (1) din Legea nr.
100/2016 și art. 77 alin. (1) din H.G. nr. 867/2016, este atributul
exclusiv al autorității contractante în calitate de proprietar al bunurilor
concesionate, de a defini obiectul concesiunii, caracteristicile solicitate
pentru lucrările sau serviciile care urmează a fi concesionate, stabilirea
criteriilor de atribuire, a modului de repartizare a riscurilor, a cerințelor
minime pe care ofertele trebuie să le îndeplinească, forma contractelor.
În concluzie, se solicită respingerea contestației formulate, pentru
motivele de fapt și de drept expuse în cuprinsul punctului de vedere și
menținerea, în totalitate, a actelor și a documentației contestate și, pe
cale de consecință, respingerea oricăror cereri și pretenții, de orice
natură ale contestatoarei.
Din analiza susţinerilor părţilor şi a documentelor existente la
dosarul cauzei, Consiliul reţine cele ce urmează:
În calitate de autoritate contractantă, ... a iniţiat o procedură de
atribuire, prin licitație deschisă, a contractului de concesiune având ca
obiect „Delegarea operării Depozitului de deșeuri nepericuloase ..., ...”,
prin publicarea în SEAP a anunţului de concesionare nr.
2955/21.12.2017.
Conform anunţului de concesionare şi a documentaţiei de atribuire
valoarea estimată a contractului este de 235.436.049 lei fără TVA.
Împotriva documentației de atribuire, operatorii economici SC ...
SRL și SC ... SA au formulat contestații, soluționate de către Consiliu prin
Decizia nr. ... din 03.02.2018, potrivit căreia:
„În temeiul art. 26 alin. (8) din Legea nr. 101/2016, ia act de
renunţarea la soluționarea contestaţiei fără număr și nedatată la
emitent, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
cu nr. 1893/15.01.2018, formulată de SC ... SRL în contradictoriu cu ....
13
În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite,
în parte, contestaţia fără număr și nedatată la emitent, înregistrată la
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr.
2364/17.01.2018, formulată de SC ... SRL în contradictoriu cu ....
Obligă autoritatea contractantă să modifice prevederile art. 19 alin.
(5) din modelul de contract «Asigurarea de răspundere civilă va include o
clauză prin care asiguratorul acceptă că termenii asigurării se aplică
Delegatarului și Delegatului, angajaților, agenților, funcționarilor
acestora ca în cazul în care o asigurare separată ar fi fost încheiată
pentru fiecare dintre ei», în sensul precizării angajaților Delegatarului
care beneficiază de această clauză.
În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite,
în parte, contestația formulată de SC ... SA în contradictoriu cu ....
Obligă autoritatea contractantă să facă aplicarea
prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 100/2016 și să
specifice în documentaţia de atribuire metoda obiectivă utilizată
la calcularea valorii estimate a concesiunii.
Obligă autoritatea contractantă să modifice conținutului notei
privind fundamentarea tarifului din secțiunea formulare, în sensul
înlocuirii procentului de 15% cu procentul ofertat de respectivul operator
economic și care trebuie să fie de minimum 15%.
Modificările documentației de atribuire se vor duce la îndeplinire în
termen de 15 zile de la primire.
Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în
conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi
poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 alin. (1) din acelaşi act
normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.”
Punând în aplicare această decizie, autoritatea contractantă a emis
documentul „Măsuri de remediere conform Deciziei C.N.S.C. nr. ... din
03.02.2018” nr. 4788/22.03.2018, publicat în SEAP sub denumirea
„Clarificare SEAP 9 - Măsuri remediere” în data de 22.03.2018.
Împotriva pct. 2 din aceste măsuri de remediere, referitoare la
aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 100/2016 și
specificarea în documentaţia de atribuire a metodei obiective utilizată la
calcularea valorii estimate a concesiunii, SC ...SA a formulat notificare
prealabilă și, ulterior, contestația de față.
Preliminar Consiliul constată că autoritatea contractantă a aplicat în
mod corect măsurile de remediere dispuse de Consiliu prin Decizia nr. ...
din 03.02.2018, precizând, pe calea clarificărilor, metoda obiectivă
utilizată la calcularea valorii estimate a concesiunii. Cu privire la această
metodă de calcul a valorii estimate, Consiliul s-a pronunțat în cadrul
deciziei susmenționate (pag. 73 din Decizia nr. ... din 03.02.2018):
„Consiliul reține că în strategia de contractare, autoritatea
contractantă a calculat valoarea estimată a contractului, ținând seama
de prevederile lit. a)-g) de mai sus (nota Consiliului - prevederile art. 13
alin. (1) din Legea nr. 100/2016), fără, însă, a publica în cadrul
14
documentației de atribuire altceva decât valoarea estimată a
contractului, de 236.436.049 lei fără TVA”.
Așadar, în cadrul Deciziei nr. ... din 03.02.2018, Consiliul a
constatat că, în cadrul strategiei de contractare, autoritatea contractantă
a calculat valoarea estimată a contractului în conformitate cu prevederile
legale, respectiv art. 13 alin. (1) lit. a)-g) din Legea nr. 100/2016, însă
nu a făcut publică acest mod de calcul, în cadrul documentației de
atribuire, motiv pentru care singura măsură dispusă de Consiliu a fost
aceea de a obliga autoritatea contractantă să publice în SEAP
modalitatea de calcul a valorii estimate, ceea ce autoritatea contractantă
a și făcut.
În situația în care contestatoarea era nemulțumită de măsurile
dispuse de Consiliu prin Decizia nr. ... din 03.02.2018, avea posibilitatea
de a formula plângere, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din
legea nr. 101/2016, potrivit cărora: „Deciziile Consiliului privind
soluţionarea contestaţiei pot fi atacate de către autoritatea
contractantă şi/sau de către orice persoană vătămată, în sensul art.
3 alin. (1) lit. f), cu plângere la instanţa de judecată competentă, atât
pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de 10
zile de la comunicare”.
Prin contestația de față, SC ...SA critică, în principal, estimarea
valorii contractului de către autoritatea contractantă, susținând că la
calculul acestei valori autoritatea contractantă nu a ținut seama de
prevederile O.U.G. nr. 196/2005, conform cărora taxa de depozitare
deșeuri va fi de 80 lei/tona începând din 01.01.2019 și de 120 lei/tona
începând din anul 2020.
Cu privire la aceste critici, Consiliul reține susținerile autorității
contractante, potrivit cărora valoarea taxei de depozitare nu are
relevanță la calcularea valorii estimate a contractului, având în vedere că
această taxă este similară TVA, fiind colectată de la furnizorii de servicii
de colectare deșeuri în al căror preț se regăsește și este virată în
întregime la Administrația Fondului de Mediu,
În această operațiune, delegatarul are doar rolul de intermediar.
Consiliul mai reține că SC ...SA nu a precizat în contestație
vătămările pe care i le produce neluarea în considerare a taxei de mediu
la calculul valorii estimate.
Mai mult, în legislația privind concesiunile (Legea nr. 100/2016 și
H.G. nr. 867/2016) nu s-a mai prevăzut respingerea ofertelor care
depășesc valoarea estimată, ca în cazul legislației privind achizițiile
publice sau sectoriale.
În acest sens, sunt relevante prevederile art. 12 din Legea nr.
100/2016, în conformitate cu care:
„(1) Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de
servicii este cifra totală de afaceri a concesionarului generată pe durata
contractului, fără TVA, în schimbul lucrărilor şi serviciilor care fac obiectul
concesiunii, precum şi pentru bunurile accesorii acestor lucrări şi servicii.
15
(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), în cazul în care valoarea
concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii în momentul atribuirii
contractului de concesiune este mai mare cu peste 20% decât valoarea
sa estimată la momentul iniţierii procedurii de atribuire, se va considera
că estimarea valabilă este cea rezultată la momentul atribuirii
contractului de concesiune.”
Mai mult, în conformitate cu prevederile art. 89 alin. (1) din Legea
nr. 100/2016:
„(1) Entitatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de
atribuire a contractului de concesiune în următoarele cazuri:
g) valoarea concesiunii de lucrări sau a concesiunii de
servicii la momentul atribuirii contractului depăşeşte cu mai mult
de 20% valoarea estimată la momentul iniţierii concesiunii, fapt
ce ar atrage necesitatea organizării unei proceduri de atribuire potrivit
prevederilor prezentei legi.”
Consiliul mai reține că la punctul IV.4.2) Modul de prezentare a
propunerii financiare din fișa de date a achiziției se prevede:
„Propunerea financiară va prezenta următoarele documente:
A. Formularul de ofertă (Formularul 3 din Secțiunea III -
Formulare). În acest formular se va include oferta de preț (tariful unitar
pe tonă pentru deșeurile municipale și asimilate acestora Tdm, tariful
unitar pe tonă pentru alte deșeuri nepericuloase admise la depozitare
Tadn și procentul aferent redevenței). Propunerea financiară va fi
exprimată în lei, fără TVA;
B. Formularul 4 - Anexa la Formularul de ofertă din Secțiunea III –
Formulare, în care se prezintă modul de calcul al tarifului Tdm pe baza
Fișei de fundamentare a tarifului, însoțită de un Memoriu tehnico-
economic, aferent fișei de fundamentare, întocmit conform Ordinului
ANRSC nr. 109 din 2007. Ofertantul va include și o fișă de fundamentare
distinctă pentru celelalte categorii de deșeuri nepericuloase acceptate la
depozitare, întocmită cu respectarea Ordinului ANRSC nr. 109/2007. La
fundamentarea tarifelor, ofertanții vor lua în calcul toate
cheltuielile necesare. În cazul in care o ofertă nu va lua în calcul toate
cheltuielile specifice, atunci ea va fi considerată neconformă, în condițiile
art. 93 alin. (3) din Legea nr. 100/2016.”
De asemenea, Consiliul reține că la stabilirea tarifelor trebuie
avute în vedere prevederile art. 13 alin. (4) din Ordinului ANRSC nr.
109/2007:
„La stabilirea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de
salubrizare se au în vedere următoarele criterii:
f) cheltuielile pentru protecţia mediului se vor lua în calcul la nivelul
prevăzut de legislaţia în vigoare”.
-art. 13 alin. (4) din Ordinului ANRSC nr. 109/2007:
„(4) Ajustarea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de
salubrizare se realizează avându-se în vedere următoarele criterii:
16
d) cheltuielile pentru protecţia mediului se vor lua în calcul la
nivelul prevăzut de legislaţia în vigoare;
-art. 15 din Ordinului ANRSC nr. 109/2007:
„(1) Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare
pot fi modificate în următoarele situaţii:
a) la modificarea majoră a costurilor, determinată de punerea în
funcţiune a unor utilaje pentru îmbunătăţirea calitativă a serviciilor
publice de salubrizare şi numai după intrarea în exploatare a acestora;
b) pentru cazurile care conduc la modificarea structurală a
costurilor sau a cantităţilor ori la modificarea condiţiilor de prestare a
activităţii, care determină modificarea costurilor cu o influenţă mai mare
de 5%, pe o perioadă de 3 luni consecutiv;
c) la modificările determinate de prevederile legislative care conduc
la creşterea cheltuielilor de protecţie a mediului şi de securitate şi
sănătate în muncă.
(3) Modificarea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de
salubrizare se determină avându-se în vedere următoarele criterii:
e) cheltuielile pentru protecţia mediului se vor lua în calcul la
nivelul prevăzut de legislaţia în vigoare”.
Așadar conform acestor prevederi legale, taxa de mediu, prevăzută
de O.U.G. nr. 196/2005, trebuie considerate la nivelul legislației în
vigoare la data întocmirii ofertei, ori această taxă era suspendată în anul
2018, în care urmează să fie depuse ofertele.
Mai mult, atât în modelul de contract (art. 6 alin. (1) lit. j), art. 7
alin. (2) și (3) din contract), cât și la art. 15 din Ordinului ANRSC nr.
109/2007, există prevederi care permit ajustarea prețului contractului.
Având în vedere toate cele de mai sus, Consiliul reține că, chiar și
în situația în care autoritatea contractantă nu a calculat valoarea
estimată a contractului în care să țină seama de toate cheltuielile care
pot avea loc pe parcursul derulării acestuia, aceasta situație nu îi
produce contestatoarei nicio vătămare, nici la momentul depunerii
ofertelor și nici pe parcursul derulării contractului.
În consecință, în temeiul prevederilor art. 26 alin (6) din Legea nr.
101/2016, Consiliul respinge, ca nefondată, critica din contestație
referitoare la calculul valorii estimate a contractului de concesiune.
În ceea ce privește criticile privind repartizarea anuală a
cheltuielilor cu amortizarea echipamentelor și vehiculelor, Consiliul reține
susținerile autorității contractante conform cărora recuperarea investiției
nu se face în același an, ci aceasta se recuperează treptat, anual, potrivit
prevederilor art. 11 din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat în active corporale şi necorporale, respectiv:
„Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna
următoare punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a
valorii de intrare, conform duratelor normale de funcţionare.
17
Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau date în
locaţie de gestiune se calculează de către agentul economic care le are în
proprietate.
Amortizarea investiţiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate,
închiriate sau luate în locaţie de gestiune se recuperează de agentul
economic care a efectuat investiţia, pe perioada contractului.”
În consecință, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr.
101/2016, Consiliul respinge, ca nefondată, și această critică.
În ceea ce privește criticile privind riscurile 13 - controlul costului,
15 - inflația și 19 - sustenabilitatea financiară, Consiliul reține, pe de o
parte, că este caracteristic contractelor de concesiune ca o parte
însemnată a riscurilor să fie preluată de concesionar, altfel contractul ar
fi fost de achiziții publice sau sectorial, după caz.
Pe de altă parte, cu privire la riscuri, la modul general, Consiliul s-a
pronunțat prin Decizia nr. ... din 03.02.2018, respingând criticile privind
repartizarea riscurilor.
Mai mult, prin măsurile de remediere dispuse de autoritatea
contractantă în urma Deciziei nr. ... din 03.02.2018, nu s-a făcut vreo
referire cu privire la modificarea matricei de alocare a riscurilor, astfel
că, la acest moment al procedurii aceste critici sunt tardive. Critici cu
privire la modul de alocare a riscurilor se puteau formula, prin
intermediul notificării prealabile, în termen de 10 zile de la publicarea în
SEAP a documentației de atribuire, respectiv până miercuri 03.01.2018.
Pentru toate aceste, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr.
101/2016, Consiliul respinge, ca nefondată, contestația formulată de
către SC ...SA în contradictoriu au autoritatea contractantă ....
Pentru aceste motive,
în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar,
CONSILIUL DECIDE:
În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, respinge,
ca nefondată, contestaţia formulată de SC ...SA în contradictoriu cu ....
Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în
conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi
poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 alin. (1) din acelaşi act
normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.
Redactată în 4 (patru) exemplare, conţine 18 (optsprezece ) pagini.
18