Decizie CNSC BO2018_8244

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, București, cod poștal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 și +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ......... / ......... / ......... Data: ......... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de SC ......... SRL, cu sediul în ........., județul ........., CUI ........., număr de înregistrare în registrul comerțului ........., reprezentată legal de domnul ......... - administrator și convențional de domnul avocat ........., privind procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului: „.........”, coduri CPV 90513000-6 și altele, cu data-limită de depunere a ofertelor 12.09.2017, organizată de ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat .......... CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul SC ......... SRL reclamă decizia autorității contractante de respingere ca neconformă și inacceptabilă a ofertei sale în cadrul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, învederând în motivare că respingerea i-a fost comunicată prin adresa nr. 18151/31.07/........., deoarece oferta nu satisface fără modificări substanțiale necesitățile și cerințele indicate în documentele concesiunii și nu respectă specificațiile tehnice impuse. Însă, oferta nu putea să fie declarată neconformă și inacceptabilă în același timp. În condițiile în care 1

criteriile de calificare au fost considerate îndeplinite, oferta nu putea fi declarată că fiind inacceptabilă, în accepțiunea art. 93 alin. (2) din Legea nr. 100/2016. În adresa amintită nu sunt precizate motivele pentru care oferta a fost declarată inacceptabilă. Referitor la neconformitate, în adresă nu sunt precizate necesitățile și cerințele din documentele concesiunii care nu au fost satisfăcute și nici specificațiile tehnice și/sau condițiile financiare care nu sunt respectate. Adresa contravine art. 92 alin. (2) din Legea nr. 100/2016, fiind, practic, un act nemotivat. Se impune refacerea actului, în sensul de a se preciza care prevederi ale documentației au fost încălcate. Nu se explică de ce nu sunt concludente răspunsurile formulate la solicitările de clarificări ale autorității contractante și care dispoziții din caietul de sarcini au fost încălcate. S-a răspuns pe larg și profesionist solicitării de clarificări nr. 11230/14.05........... Nicăieri, în documentația de atribuire, nu a fost prevăzut un număr maxim sau minim de angajați pentru desfășurarea activităților de salubrizare care fac obiectul contractului. În documentație nu se specifică că în propunerea tehnică ofertantul trebuie să prezinte calculul stabilirii necesarului de personal pentru desfășurarea activităților din cadrul „CMTD” Moara și nu se interzice utilizarea unui număr de personal subunitar sau un număr de personal cu valoare supraunitară, dar cu virgulă. Utilizarea numerelor de tip fracții (cu zecimale) este consecința logică a faptului că fiecare activitate de salubrizare sau componentă a activității necesită un anumit număr de ore, iar numărul de angajați utilizați se calculează în funcție de numărul de ore lucrate, fiind inacceptabil să pretinzi că pentru o activitate trebuie câte un salariat cu normă întreagă, astfel încât să nu există fracții în ceea ce privește numărul de salariați. Entitatea contractantă nu poate impune ca numărul de personal să nu fie subunitar sau supraunitar cu virgulă, având în vedere că SC ......... SRL desfășoară multiple activități în zona municipiului ......... (comunei Moara) și diferențele de personal până la valori întregi se vor acoperi prin desfășurarea programului de lucru pentru alte activității desfășurate de societate. Explicațiile privind efectuarea calculului necesarului de personal constituie, în cel mai rău caz, erori aritmetice, care datorită numărului de personal suplimentar stabilit nu au condus la modificarea numărului de personal pe fiecare categorie. Calculele au fost efectuate cu respectarea legislației muncii. Propunerea financiară poate fi declarată neconformă dacă nu există corelații între fișa de fundamentare și memoriile tehnico- economice, dar comisia de evaluare nu a determinat neconcordanțe între documente. 2

Tarifele ofertate au fost fundamentate conform Ordinului nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților. Autoritatea contractantă nu a indicat normele de muncă în vigoare care au fost încălcate în ceea ce privește personalul angrenat în activitatea de salubrizare. În evaluarea ofertei, a dat dovadă de formalism excesiv, încălcând principiul proporționalității. În anul 2016, numărul mediu de zile lucrătoare este 254 : 12 luni = 21,17 zile x 8 ore = 169,33 ore/lună, iar 2017 este 249 : 12 luni = 20,75 zile x 8 ore = 166 ore/lună. Conform Ordinului nr. 109/2007, stabilirea tarifului se realizează pentru un an calendaristic, iar oferta a fost depusă la data de 12.09.2017, ceea ce presupune că oferta a fost întocmită pentru 12 luni înainte de data de 12.09.2017 (01.08.2016 - 31.07.2017), respectiv 106 zile în 2016 și 145 zile în 2017, rezultând un număr de 254 zile : 12 luni = 21,17 x 8 ore = 169,33 ore/lună, sau pentru 12 luni după data de 12.09.2017 (01.07.2017 – 31.07..........), respectiv 104 zile în 2017 și 145 zile în ........., rezultând un număr de 249 zile : 12 luni = 20,75 zile x 8 ore = 166 ore/lună. Art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 privind creșterea salariului minim brut la 1.900 lei de la 01.01.......... prevede că salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul ........., reprezentând 11,40 lei/oră. În ofertă și în răspunsurile la clarificări s-au prezentat explicații care arată că numărul de salariați stabiliți în oferta financiară pentru desfășurarea activităților din cadrul „CMID” Moara este suficient și respectă prevederile legale. Într-un an calendaristic (luând în calcul norma de lucru de 166 ore/lună) avem un număr de zile lucrătoare de 249, la care se adaugă un schimb în zilele de sâmbătă și duminică. Diferența dintre numărul de ore pentru un program complet de lucru, 166 ore/lună, și programul care a fost trecut în clarificări de 168,67 ore/lună este 1,61%. Această diferență poate fi considerată în cel mai rău caz eroare aritmetică și este acoperită prin numărul mai mare stabilit pentru fiecare categorie de personal din ofertă. Sunt aduse explicații detaliate referitoare la calculul necesarului de muncitori necalificați (3,42 persoane), operatori descărcători (3,48 persoane), deservenți utilaje, inclusiv încărcător frontal, platformă cântărire, motostivuitor și miniîncărcător (2,55 + 1,24 + 2,77 + 2,41 + 1,93 + 1,93 persoane), paznici (2,52 persoane), muncitori sortatori (22,58 persoane) și conducători auto 3

(0,87 persoane). Detalii sunt furnizate și pentru personalul responsabil cu deșeurile, dispeceri și personalul responsabil cu utilajele și mașinile. Comisia de evaluare consideră că explicațiile privind personalul responsabil cu deșeurile, utilajele și mașinile nu respectă răspunsul 3 din clarificarea nr. 13785 postată în SEAP. Personalul nu face parte din categoria TESA și/sau din cheltuielile comune. Influențele cheltuielilor cu munca vie, aferente acestui personal, ar reprezenta cel mult erori aritmetice, astfel: a) pentru personalul responsabil cu deșeurile a fost stabilită o cheltuială cu munca vie de 4.330,87 lei/an în tariful de depozitare și de 4.330,87 lei/an în tariful de sortare. Rezultă o cheltuiala totală de 8.661,74 lei/an (aplicând și contribuțiile la bugetul consolidat al statului). Dacă s-ar repartiza conform procentelor 81%-19% (deci s- ar considera că această cheltuială ar face parte din cheltuielile comune - TESA), ar rezulta în tariful de depozitare o cheltuială cu muncă vie de 7.016,11 lei/an pentru asigurarea salariului personalului responsabil cu deșeurile, respectiv o creștere a cheltuielilor cu muncă vie de 2.685,2 lei/an. În tariful de sortare ar trebui redusă cheltuiala cu 2.685,2 lei/an, rezultând în tariful de sortare o cheltuială de 1.645,79 lei/an pentru asigurarea salariului personalului responsabil cu deșeurile; b) pentru personalul responsabil cu utilajele și mașinile a fost stabilită o cheltuială cu munca vie de 4.821,28 lei/an în tariful de depozitare și de 4.821,28 lei/an în tariful de sortare. Rezultă o cheltuială cu munca vie de 9.642,56 lei/an (aplicând și contribuțiile la bugetul consolidat al statului). Dacă s-ar repartiza conform procentelor 81%-19% (deci s-ar considera că această cheltuială ar face parte din cheltuielile comune - TESA), ar rezulta în tariful de depozitare o cheltuială de 7.834,56 lei/an pentru asigurarea salariului personalului responsabil cu deșeurile, respectiv o creștere a cheltuielilor de 3.013,30 lei/an, iar în tariful de sortare ar trebui redusă cheltuiala valoarea de 3.013,30 lei/an, rezultând în tariful de sortare o cheltuială de 1.807,98 lei/an pentru asigurarea salariului personalului responsabil cu utilajele si mașinile. În tariful de depozitare, această creștere, 2.685,2 lei/an + 3.013,3 lei/an = 5.698,50 lei/an, față de cheltuielile totale stabilite la fundamentarea tarifului de depozitare de 6.029.299,25 lei/an, reprezintă 0,09%, și poate fi acoperită prin reducerea corespunzătoare a profitului, care a fost stabilit în ofertă la o valoare de 108.655,91 lei/an. Deci, profitul ar avea valoarea, după îndreptarea acestei erori aritmetice, de 102.851,48 lei/an. Îndreptarea nu modifică tariful de depozitare ofertat, de 43,69 lei/tonă, fără TVA. 4

În tariful de sortare, aceste scăderi, 2.685,2 lei/an + 3.013,3 lei/an = 5.698,50 lei/an, față de cheltuielile totale stabilite la fundamentarea tarifului de depozitare de 3.411.775,72 lei/an, reprezintă 0,17% și pot fi acoperite prin creșterea corespunzătoare a profitului care a fost stabilit în ofertă la o valoare de 251.442,66 lei/an. Deci profitul ar avea valoarea, după modificare, de 257.271,43 lei/an. Îndreptarea nu modifică tariful de sortare ofertat, de 0,00 lei/tonă, fără TVA. „În solicitările de clarificări ale entității contractante au fost cerute acceptul ofertantului de îndreptarea erorilor aritmetice, respectiv corectarea diferitelor cheltuieli propuse, astfel încât se poate considera că și această eroare se încadrează în aceeași categorie.” Comisia a apreciat că nu s-a respectat art. 1 din hotărârea Guvernului privind salariul minim și că, la orele suplimentare care au fost luate în calcul, diferența între norma de lucru utilizată de 168,67 ore/lună și 166 ore/lună nu este corect determinată. Însă, numărul de personal pe fiecare categorie nu este subdimensionat, ci există o rezervă („în plus care va asigura perioadele cu îmbolnăvire sau alte necesități, având în vedere lipsa de forță de muncă”). Comisia nu a înțeles că personalul în plus care va asigura perioadele cu îmbolnăvire sau alte necesități, având în vedere lipsa de forță de muncă, este chiar personal în plus față de calculul necesarului de personal pentru asigurarea activităților din cadrul „CMID” Moara. De asemenea, comisia nu a luat în considerare prevederile anexei nr. 4 la caietul de sarcini. Norma de 166 ore/lună nu este același lucru cu numărul de zile lucrătoare conform prevederilor legale. În concluzie, în urma explicațiilor prezentate, utilizându-se norma de timp de 166 ore/lună, prevederile documentației de licitație, faptul că programul este de luni până vineri în două schimburi (cu excepția sărbătorilor legale), sâmbăta și duminica un singur schimb, și legislația muncii, se asigură necesarul de personal pentru desfășurarea activităților în „CMID” Moara conform documentației de licitație. Referitor la calculul necesarului de muncitori necalificați: cele 3,42 persoane din propunerea financiară sunt compuse din 2,62 persoane, la care se adaugă 0,8 persoane (în plus față de calculul efectuat). Situația se repetă pentru necesarul de operatori descărcători, deservenți utilaje, deservenți încărcător frontal, deservenți platformă cântărire, paznici, sortatori, conducători auto, deservenți motostivuitor, deservenți miniîncărcător. Pentru aceste categorii de personal s-a prevăzut un număr de 3,67 persoane în plus față de calculele efectuate cu respectarea normei de lucru de 166 ore/lună, documentației de licitație și prevederilor legale: 0,8 5

muncitori necalificați + 0,86 operatori descărcători + 0,1 deservent utilaje + 0,02 deservent încărcător frontal + 0,8 personal platforma cântărire + 0,08 paznici + 0,96 muncitori sortatori + 0,05 deservent încărcător frontal (stația de sortare) = 3,67 persoane. Autoritatea a decis, prin adresa nr. 18151/31.07.........., să rețină neconcludența răspunsului de calculare a personalului și respingerea ofertei, măsură excesivă, luată cu nerespectarea dispozițiilor art. 87 alin. (10) din normele anexate Hotărârii Guvernului nr. 867/2016, care arată că în cazul unor erori aritmetice minore oferta se poate corecta. În punctul său de vedere nr. 19216/13.08.......... asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. 33217/14.08.........., autoritatea contractantă susține în apărare că, pe parcursul evaluării ofertelor, prin adresa nr. 3975/14.02.........., i-au fost solicitate contestatoarei clarificări cu privire la modul de întocmire a propunerii tehnice, clarificări la care contestatoarea a răspuns cu adresa nr. 4776/26.02........... Întrucât răspunsurile furnizate nu au fost concludente, prin adresa nr. 11230/14.05.......... au fost solicitate noi clarificări, la care contestatoarea a răspuns prin adresa nr. 12235/23.05........... Comisia a constatat că răspunsurile nu sunt concludente și că oferta se încadrează în prevederile art. 93 alin. (3) din Legea nr. 100/2016 și ale art. 87 alin. (5) din normele anexate Hotărârii Guvernului nr. 867/2016. Aceste constatări au fost transmise contestatoarei prin adresa nr. 18151/31.07.........., a cărei anulare se solicită prin contestație. Oferta nu „satisface în mod evident, fără modificări substanțiale, necesitățile și cerințele entității contractante indicate în documentele concesiunii și nu respectă specificațiile tehnice”, aspect ce determină declararea ofertei ca neconformă, și răspunsurile furnizate nu sunt concludente, ceea ce determină declararea ofertei ca inacceptabilă. Deși contestatoarea argumentează că în adresa nr. 18151/31.07.2015 nu au fost indicate specificațiile tehnice și/sau condițiile financiare care nu au fost respectate, adresa respectă toate condițiile prevăzute de art. 92 alin. (2) din Legea nr 100/2016. Sunt prezentate detaliat motivele pentru care oferta a fost declarată neconformă și inacceptabilă. În esență, prin răspunsurile la clarificări, ofertantul nu a justificat în pertinent modul în care a calculat personalul alocat prestării serviciului ce va fi delegat prin concesiune, iar rezultatele nu respectă specificațiile tehnice impuse prin caietul de sarcini. În clarificarea nr. 13785, răspunsul 4, se precizează: „În documentația de atribuire în cadrul Anexei 3 - Manual de operare, este prezentat numărul de posturi necesar desfășurării activității, acesta reprezentând un minim de operare. Ofertanții, prin 6

propunerea tehnică, pot completa organigrama și stabili responsabilitățile în conformitate cu metodologia proprie, experiența ofertantului și necesitățile identificate.” Autoritatea nu a dorit să impună un anumit număr de angajați, permițând ofertanților să-și calculeze necesarul de personal în funcție de modul în care văd să-și organizeze desfășurarea operațiunilor, astfel încât să fie acoperite toate cerințele caietului de sarcini. S-a solicitat ofertantului, nu o dată, ci în două rânduri (adresele nr. 3975/14.02.......... și nr. 11230/14.05..........) clarificarea aspectelor legate de dimensionarea numărului de personal. Contestatoarea menționează că, potrivit cerințelor caietului de sarcini (anexa nr. 4), în propunerea tehnică trebuiau incluse următoarele informații cu caracter minimal: organigrama, fișele de post, diagrama cuprinzând repartizarea tuturor activităților ce urmează a fi desfășurate pe amplasament, alocarea resurselor pentru fiecare categorie de deșeuri. Contestatoarea specifică că a făcut acest lucru în propunerea tehnică începând de la pag. 2, în care prezintă personalul specific alocat pentru fiecare activitate din cadrul „CMID” Moara, dând în continuare un extras din oferta tehnică cu privire la personalul propus pentru activitatea de depozitare (care include atât personalul specific, cât și personalul din centrul public de colectare, dar și personalul comun celorlalte activități). Omite să exemplifice și personalul alocat pentru activitatea de sortare, pentru simplul fapt că nici în propunerea tehnică nu a prezentat personalul alocat pentru această activitate. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care i s-a solicitat nu numai modul de calcul pentru valorile sub/supraunitare, dar și clarificarea distribuției personalului pe cele două activități, de depozitare, respectiv de sortare. În răspunsul său, contestatoarea a menționat că, în cadrul ofertei financiare, s-a realizat calculul numărului de personal, precum și alocarea personalului (respectiv a timpului lor de lucru) pentru cele două activități, în cadrul acestui răspuns fiind, pentru prima dată, menționat numărul de personal alocat pentru activitatea de sortare. Analizându-se informațiile prezentate în ofertă cu privire la cerința „alocarea personalului pentru fiecare categorie de deșeuri” s- a constatat că ofertantul nu a respectat cerința. S-au solicitat clarificări, care au dus, practic, prin răspunsul ofertantului, la completarea ofertei tehnice cu alocarea personalului pentru activitatea de sortare. Nu s-a prevăzut nicăieri în documentația de atribuire o cerință prin care se interzice utilizarea unui număr de personal cu valoare subunitară sau supraunitară și nici nu s-a pretins ca pentru o activitate trebuie să fie folosit câte un salariat cu normă întreagă, cum susține contestatoarea; s-a făcut mențiunea că numărul 68,94 nu se poate referi la persoane angajate. De 7

asemenea, trebuie precizat că răspunsul dat la întrebarea 1 din clarificarea nr. 11230/14.05.......... nu a fost considerat neconcludent din acest punct de vedere ci: „Având în vedere că s-a solicitat clar în clarificare respectarea procentelor de 81% și 19%, și ofertantul nu a respectat această cerință în totalitate, considerăm că se aplică art. 87 alin. (9) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 867/2016, prin urmare considerăm răspunsul neconcludent.” Clarificarea la care se face referire este aceea cu nr. 13785 (din etapa de ofertare), răspunsul 3: „Pentru o abordare unitară, cheltuielile comune (cheltuielile salariale ale personalului TESA, taxe/licențe/acreditări/certificări ai autorizării care se referă tot la CMID, iluminatul exterior, utilitățile în clădirea administrativă, cheltuielile instalației de spălare roți și ale cantorului platforma, etc.) vor fi ponderate 81% la tariful de depozitare și 19% la tariful de sortare.” Ofertantul trebuia să demonstreze că aceste cheltuieli comune, implicit și alocarea timpului de muncă al personalului pentru activitățile comune, respectau procentele, ceea ce nu s-a întâmplat. Potrivit explicațiilor ofertantului în răspunsul său la clarificare, pentru responsabilul cu deșeurile cu statut special și responsabilul utilaje și mașini distribuția timpului de muncă alocat pentru „CMID” a fost de 50% - 50% pentru cele două activități, iar pentru operatorul platformă electronică procentele au fost 72,29% și 27,1%. Contestatoarea nu a prezentat în oferta financiară calculul numărului de personal pe fiecare categorie, ci doar valorile propuse pentru personal. De asemenea, în răspunsurile la cele două rânduri de solicitări, cu privire la numărul de personal, ofertantul a dat informații contradictorii pentru anumite categorii de posturi (a se vedea explicațiile din comunicarea 18151/31.07.........., pag. 2-5). Afirmația că a efectuat calculele cu respectarea legislației muncii este nereală, deoarece a folosit o normă de lucru (ore/lună) diferită față de aceea din legislația în vigoare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 23/2013 (în care este aprobată valoarea normei de lucru de 168,67 ore/lună), față de prevederea legală în vigoare - Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 (în care valoarea normei lunare de lucru este de 166 ore/luna). În comunicarea menționată anterior s-a precizat că respectarea legislației în vigoare ar fi condus la alte rezultate. Contestatoarea a avut ocazia, în răspunsurile la a doua serie de clarificări, să îndrepte eroarea matematică de care face vorbire, dar a ales să folosească aceeași valoare a normei de lucru, de 168,67 ore/lună, care nu mai era valabilă. Mai mult decât atât, ofertantul admite că norma de lucru luată în considerare a fost de 168,67 ore/lună, calculând apoi ca ore suplimentare diferența dintre 8

această normă și aceea în vigoare la data elaborării ofertei (adresa de răspuns nr. 788/23.05.........., pct. 4). Faptul că s-a folosit de informații preluate din prevederi legislative abrogate sau că menționează în contestație prevederi legislative care nu intraseră în vigoare la data depunerii ofertei (respectiv Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 privind creșterea salariului minim brut la 1.900 lei de la 01.01..........) nu conduce decât la concluzia că ofertantul nu a respectat fișa de date punctul IV.4.1. - Modul de prezentare a propunerii tehnice: „Ofertantul/ asociatul/subcontractanții vor prezenta o declarație (Formular 20) privind faptul că la elaborarea ofertei au ținut cont de obligațiile referitoare la condițiile de mediu, sociale și de muncă, care sunt la nivel european și național .... Informații detaliate privind reglementările care sunt în vigoare la nivel național care se referă la condițiile de mediu, sociale și de muncă, se pot obține de la ....” În formularul 20 (pag. 329 din propunerea tehnică), ofertantul declară că la elaborarea ofertei s-a ținut cont de obligațiile relevante din domeniile mediului, social și al relațiilor de muncă, în conformitate cu prevederile art. 38 al Legii nr. 100/2016. Art. 38 din menționata lege face referire la respectarea „obligațiilor aplicabile” în aceste domenii, deci cele care sunt în vigoare. Contestatoarea prezintă o serie de calcule folosind aceleași premise din răspunsul la solicitarea nr. 11230/14.05.......... (adresa nr. 788/23.05..........), respectiv norma de lucru de 168,67 ore/lună, și valori pe care nu le poate justifica (de exemplu, cele 2,67 persoane, numărul de 0,77 persoane în plus pentru cazuri de îmbolnăvire). În continuare, contestatoarea face precizarea că numărul propus de personal (3,42) este mai mare decât cel real necesar (2,62 persoane). Se putea accepta varianta de calcul, bazată pe premise legale (norma de lucru de 166 ore/lună), dacă ofertantul ar fi prezentat-o în răspunsul la a doua solicitare de clarificări. Contestatoarea dorește să sublinieze că, oricum ar face calculele, și cu cele din oferta tehnică și cu cele prezentate în argumentație, oferta sa trebuia luată în considerare, pentru că este peste necesarul real de care are nevoie. Prezentarea acestui calcul ar fi dus la modificarea calculelor de costuri din oferta financiară, lucru de care ofertantul era conștient și pe care probabil nu a dorit să-l realizeze, deoarece ar fi implicat modificări substanțiale, acesta fiind motivul pentru care a dat răspunsuri neconcludente tehnic. Deși i s-a cerut corectarea unor erori matematice referitoare la calculul costurilor cu salariile și în prima solicitare de clarificare pe oferta financiară, a folosit tot norma de lucru de 168,67 ore/lună (nevalabilă). 9

Referitor la calculul necesarului de operatori descărcători pentru activitatea de depozitare (3,48 persoane), contestatoarea prezintă iarăși o serie de calcule, folosind aceleași premise din răspunsul său la solicitarea nr. 11230/14.05.......... (adresa nr. 788/ 23.05..........), respectiv norma de lucru de 168,67 ore/lună și valori pe care nu le poate justifica (de exemplu, cele 2,67 persoane, numărul de 0,83 persoane în plus pentru cazuri de îmbolnăvire). În cea de a doua clarificare (adresa nr. 786/23.05..........), ofertantul precizează (pag. 2): „c) deservent utilaj (buldozer, compactor) - 2,55 persoane 1,54 + 0,96 + 0,04 = 2,54 + 0,01 (0,01 persoane stabilire pentru cazuri de 'îmbolnăvire sau alte necesități)”, iar la (pag. 2-3): „pentru Buldozer 1,27 + 0,11 + 0,15 + 0,01 = 1,54 deservenți este stabilit la fundamentarea cheltuielilor cu carburanți și lubrifianți că va funcționa 5 ore/schimb (pag. 7 și 8 din oferta financiară), având în vedere că există 2 schimburi rezultă un număr total estimat de 2.570 ore de funcționare/an. Din calcul rezultă că vom avea un necesar de 2.570 ore/an : 12 luni = 214,17 : 168,67 ore/lună = 1,27 deservenți/an. Pentru asigurarea concediilor de odihnă luăm în calcul încă o lună deci mai trebuie 0,11 persoane (1,27 : 12). Pentru sâmbătă și duminică lucrează un deservent utilaj 3 ore/schimb rezultă un număr total estimat de 313,08 ore de funcționare/an = 52,18 săpt. x 2 zile x 3 ore. 313,08 ore/an : 12 luni = 26,09 : 168,67 ore/lună = 0,15 deservenți/an pentru asigurarea concediilor de odihnă luam în calcul încă o lună deci mai trebuie 0,01 persoane (0,15 :12).” Potrivit acestor premise, rezultă că buldozerul va funcționa 5 ore/schimb x 2 schimburi x 5 zile/săpt. x 52,18 săpt. = 2609 ore/an (și nu 2570 ore/an câte a precizat ofertantul). Urmând același calcul al ofertantului, dar cu norma de lucru corectă (166 ore/lună) : 2609 ore/an : 12 luni= 217,41 : 166 ore/lună = 1,31 deservenți/an (în loc de 1,27). Pentru asigurarea concediilor de odihnă se ia în calcul încă o lună, deci mai trebuie 0,11 persoane (1,31 : 12). Pentru sâmbătă și duminică lucrează un deservent utilaj 3 ore/schimb - rezultă un număr total estimat de 313,08 ore de funcționare/an= 52,18 săpt. x 2 zile x 3 ore. 313,08 ore/an: 12 luni = 26.09 : 166 ore/lună = 0,16 deservenți/an; pentru asigurarea concediilor de odihnă se ia în calcul încă o lună, deci mai trebuie 0,01 persoane (0,16 :12). Așadar, un total de 1,31 + 0,11 + 0,16 + 0,01 = 1,59 deservenți (în loc de 1,54). 10

De asemenea, tot în cea de a doua clarificare (pag. 3) ofertantul precizează: „pentru compactor 0.89 + 0.07 = 0.96 salariați Este stabilit la fundamentarea cheltuielilor cu carburanți și lubrifianți că va fi 3,5 ore/schimb (pag. 7 din oferta financiară); având în vedere că există 2 schimburi rezultă un număr total estimat de 1799 ore de funcționare/an. Din calcul rezulta ca vom avea necesar de 1799 ore/an : 12 luni = 149,92 : 168,67 ore/lună = 0,89 deservenți/an. Pentru asigurarea concediilor de odihnă luăm în calcul încă o lună deci mai trebuie 0,07 persoane (0.89 : 12).” Potrivit acestor premise, rezultă că compactorul va funcționa 1826,3 ore/an = 3,5 ore x 2 schimburi x 5 zile/săpt. x 52,18 săpt. (și nu 1.799 ore/an, câte a precizat ofertantul). Urmând același calcul al ofertantului, dar cu norma de lucru corectă (166 ore/lună): 1826,3 ore/an : 12 luni = 151,19 : 166 ore/lună = 0,91 deservenți/an (în loc de 0.89). Pentru asigurarea concediilor de odihnă se ia în calcul încă o lună deci mai trebuie 0,08 persoane (0,91 : 12). Rezultă un total de 0,91 +0,08 = 0,99 salariați (în loc de 0,96). Făcând calculul total pentru postul de deservent utilaje, în loc de 1,54 + 0,96 + 0,04 = 2,54 + 0.01 (0,01 persoane stabilite pentru cazuri de îmbolnăvire sau alte necesitați) = 2,55 persoane, rezultă calculat 1,59 + 0,99 + 0,04 = 2,62 + 0,01 (0,01 persoane stabilite pentru cazuri de îmbolnăvire sau alte necesități) = 2,63 persoane, și aceste persoane sunt aferente doar pentru depozitare, deoarece, după cum precizează contestatoarea, calculul numărului de personal pentru activitatea centrului public de colectare și acoperirea cu pământ (activități care sunt parte din activitatea de depozitare) fiind precizate la alt punct din răspunsurile la solicitarea 11230 (respectiv la punctul 1) b), pag. 10). Contestatoarea precizează că autoritatea contractantă nu a luat în considerare prevederile din anexa nr. 4 (privitoare la programul de funcționare al „CMID” Moara, exclusiv sărbătorile legale), din calculele prezentate rezultând un număr de 2.490 ore de funcționare/an pentru buldozer, nu cum a precizat prin calcule entitatea contractantă, dar nici cum a precizat în calcule ofertantul în răspunsul la solicitare, prin acest argument practic invalidându-și răspunsul. De asemenea, cu privire la orele de funcționare ale compactorului, folosind aceleași argument (sărbătorile legale) ar rezulta un număr de 1.743 ore/an funcționare, față de 1.799 ore, cât a precizat chiar ofertantul în răspunsul la solicitare, invalidându- și iarăși răspunsul. În continuare, contestatoarea argumentează o altă variantă de calcul (neprezentată până acum în nicio clarificare) care duce la 11

același ......... ca în ofertă, și anume că numărul de personal este mai mare decât cel necesar, folosind norma de lucru în vigoare de 166 ore/lună, dar totuși, folosind numărul de ore de funcționare din răspunsul la clarificare (pe care, potrivit argumentației de mai înainte, tocmai l-a invalidat). Se putea accepta această variantă de calcul, bazată pe premise legale (norma de lucru de 166 ore/lună) și pe numărul corect de zile lucrătoare, dacă ofertantul ar fi prezentat- o în răspunsul său la solicitarea a doua de clarificare. Prezentarea acestui calcul însă în răspunsul la clarificare ar fi dus la necesitatea modificării calculelor de costuri din oferta financiară legate de consumurile de carburanți și lubrifianți (care sunt legate de numărul de ore de funcționare, pag. 7 și 8 din oferta financiară), ceea ce implică modificări substanțiale atât în oferta tehnică, cât si în oferta financiară, lucru de care ofertantul este conștient. Acesta este motivul pentru care a ales să nu prezinte răspunsuri concludente nici la a doua solicitare de clarificări. Situația se repetă și la calculul necesarului de deservenți încărcător frontal pentru activitatea de depozitare. Referitor la calculul necesarului de personal pentru platforma de cântărire, contestatoarea argumentează că oricum ar face calculele, și cu cele din oferta tehnică și cu cele prezentate în contestație, oferta sa trebuia luată în considerare, pentru că este peste necesarul real de care are nevoie. Se putea accepta această variantă de calcul, bazată pe premise legale (norma de lucru de 166 ore/lună) și pe numărul corect de zile lucrătoare, dacă ofertantul ar fi prezentat-o în răspunsul său la a doua solicitare de clarificare. Referitor la calculul necesarului pentru personalul responsabil cu deșeurile, contestatoarea își păstrează argumentația folosită în răspunsul la cea de-a doua solicitare de clarificare, deși justificarea vine în contradicție cu cele precizate în prima clarificare: „Pentru o abordare unitară, cheltuielile comune (cheltuielile salariale ale personalului TESA, taxe/licențe/acreditari/certificări ai autorizării care se referă tot la CMID, iluminatul exterior, utilitățile în clădirea administrativă, cheltuielile instalației de spălare roți și ale cântarului platformă etc.) vor fi ponderate 81% la tariful de depozitare și 19% la tariful de sortare.” Clarificarea a fost făcută cu scopul precis de a avea o abordare unitară în evaluarea ofertelor, nelăsându-se să se înțeleagă că ofertanții pot schimba ponderarea cheltuielilor comune în funcție de experiența proprie. Clarificarea devine parte a contractului de concesiune și trebuia respectată și este valabilă inclusiv pentru responsabilul cu utilaje și mașini. Autoritatea nu a respins oferta pe motivul că nu dorește un număr de personal mai mare decât cel ......... din calcule, ci a solicitat ca ofertanții să ofere o justificare argumentată prin calcul a tuturor valorilor pe care le propun în ofertelor lor, iar aceste valori 12

să poată fi menținute în toate răspunsurile la solicitările de clarificare. Contestatoarea nu a înțeles că s-au solicitat clarificări nu cu scopul de a demonta oferta tehnică, ci de a înțelege modul de calcul după care ofertantul a ajuns la valorile din ofertă, iar faptul că a răspuns prin informații contradictorii la întrebări legate de același aspect (în speță calculul numărului de personal) nu adus o clarificare deplină. Mai mult, numărul de personal prezentat în ofertă este cel care urmează a fi utilizat pentru prestarea serviciului concesionat și are impact atât asupra calității serviciului concesionat, cât și a tarifului ofertat. Explicația contestatoarei referitoare la calculul necesarului de dispeceri, și anume că sâmbăta și duminica acest post este asigurat de responsabilul de contract și de responsabilul adjunct, pentru că aceste două funcții sunt nenormate, nu a fost prezentată în cadrul răspunsului la clarificare. Aceste funcții de conducere sunt, de regulă, considerate funcții TESA, iar in conformitate cu clarificarea 13785, răspunsul 7: „Programul de lucru este cel specificat în caietul de sarcini respectiv: Pe amplasamentul CMID Moara - de luni până vineri, în 2 schimburi (cu excepția sărbătorilor legale) de la 7 am până la 23 pm, sâmbăta si duminica, un singur schimb de la 7 am la 15 pm. Cu precizarea că în stația de sortare, de luni până vineri în cele 2 schimburi se vor recepționa și sorta deșeuri, iar sâmbăta si duminica, într-un singur schimb, doar se vor recepționa deșeuri. Programul de lucru al TESA este de luni până vineri de la 8 am la 16.30 pm. Pentru o abordare unitară, la estimarea costurilor ofertanții vor ține cont de programul de lucru precizat.” Rezultă că ofertantul nu a ținut cont de acest aspect, iar personalul respectiv (cu funcții de conducere) va avea atribuții de dispeceri, sâmbăta și duminica, aspect pe care autoritatea contractantă nu avea cum să-l presupună, nefiind precizat în ofertă. Referitor la modul de calcul utilizat de comisie pentru necesarul personalului de sortare, contestatoarea argumentează că el este eronat și furnizează un calcul alternativ, însă pornește de la premisa că sunt 10 angajați/schimb care nu pot lucra decât 166 ore/lună, respectiv 166 x 12 = 19.920 ore/an, calculul contestatoarei continuând practic în sens invers. Calculul trebuia să pornească de la numărul de posturi – 10, pe care trebuie să se acopere 8 ore/schimb, 5 zile/săptămână, 52,18 săptămâni. Pentru numărul de conducători auto la activitatea de sortare, comisia a efectuat calculele pe baza celor menționate în oferta financiară la orele de funcționare a vehiculului, presupunând că orele de funcționare acoperă atât perioadele de parcurs kilometri, cât și perioadele când mașina realizează operațiuni de încărcare/descărcare, deci când consumă combustibil. Cele 1.542 de ore de funcționare/an au fost calculate înmulțind numărul de curse 13

(514) cu numărul de ore/cursă (3). Nu rezultă nicăieri în oferta financiară valoarea de 30 km/h folosită în calculul orelor de funcționare pe traseu; singura dată când a fost specificată această valoare este în răspunsul la a doua solicitare de clarificare și, prin urmare, comisia nu putea să considere acest răspuns clarificator. În plus, calculele de dimensionare a necesarului de personal iau în considerare norma de 168,67 ore/lună, în loc de 166, diferența constituindu-se în ore suplimentare, pe care ofertantul nu le pune la dimensionarea numărului de personal, ci le plătește ca spor salarial, deci automat personalul conducător auto va face ore suplimentare. Totodată, pentru calculul de necesar pentru acest post, contestatoarea consideră de cuviință că nu mai trebuie să respecte programul de lucru de 249 de zile lucrătoare, stabilind un număr de 257 de zile de lucru, fără a justifica de ce în cazul acestei categorii de personal a hotărât că nu mai trebuie respectată anexa nr. 4 din caietul de sarcini. Pentru deservent încărcător frontal la stația de sortare, contestatoarea, pe de o parte, argumentează că calculele comisiei din decizie nu iau în considerare sărbătorile legale (deci ar fi trebuit să se folosească 249 de zile lucrătoare), dar a prezentat un calcul presupus corect (pe baza căruia a argumentat orele de funcționare precizate în răspunsul la solicitare – 3.598 ore/an - pe care comisia le-a contestat), dar ia în calcul un număr de 257 zile lucrătoare, considerând de cuviință că nu mai trebuie să respecte programul de lucru de 249 de zile lucrătoare, fără a justifica de ce în cazul acestei categorii de personal a hotărât că nu mai trebuie respectată anexa nr. 4 din caietul de sarcini. În plus, calculele de dimensionare a necesarului de personal iau în considerare norma de 168,67 ore/lună, în loc de 166, diferența constituindu-se în ore suplimentare, pe care ofertantul le adună de data aceasta la dimensionarea numărului de personal. La fel se întâmplă și pentru deserventul motostivuitor la stația de sortare și deserventul miniîncărcător frontal la stația de sortare. Cu privire la personalul responsabil cu deșeurile și responsabilul cu utilajele și mașinile, ofertantul argumentează că nu fac parte din categoria de personal TESA și, prin urmare, nu se justifica respectarea ponderii de 81%-19% pentru cheltuielile de personal între cele două activități. Conform propunerii financiare, la pag. 13 și 43, aceste categorii de personal sunt introduse în tabelul cu TESA + auxiliari, ceea ce înseamnă că, prin contestație, ofertanta își contrazice propria ofertă. Calculele de corectare a erorilor aritmetice, așa cum le consideră contestatoarea, și pe care le-a prezentat în continuare, puteau face obiectul răspunsului la solicitarea de clarificare pe această speță. Nimic nu l-a împiedicat pe ofertant, la momentul 14

transmiterii fie a răspunsului la solicitările pe tehnic, fie a răspunsului pe financiar, să remedieze aceste erori. Argumentația generală a contestatoarei cu privire la calculele de dimensionare a numărului de personal pe baza normei de lucru de 168,67 ore/lună, și apoi justificarea unor ore suplimentare (ca diferență între valoarea folosită și valoarea reală) este cel puțin ciudată, pentru toate categoriile de personal ofertate rezultând că va acorda ore suplimentare pe care le plătește ca spor sau acordă zile libere. În plus, la acest punct, menționează altceva, și anume „numărul de personal nu este dimensionat, ci există o rezervă pe care noi am denumit-o în plus care va asigura perioadele cu îmbolnăvire sau alte necesități. Având în vedere lipsa de forță de muncă”, lucru care nu este real, majoritatea calculelor de dimensionare prezintând cifre diferite pentru necesarul provenit din orele suplimentare și cel adăugat aleatoriu pentru situațiile de îmbolnăviri. Această abordare de calcul este neclară și ilegală (având în vedere că avea la dispoziție o valoare stabilită prin lege prin care să normeze personalul), îngreunând foarte mult evaluarea ofertei, inducând comisiei impresia că este o acțiune premeditată, cu scopul de a crea confuzie. În plus de aceasta, fără a argumenta în niciun fel de ce face acest lucru, stabilește aleatoriu la care categorii de personal acordă zile libere (deci ia în calcul orele suplimentare la dimensionarea personalului) și la care acordă sporuri salariale. Mai mult decât atât, în oferta financiară, la pag. 21 și 53, în legătură cu acest aspect, ofertantul precizează: „La salariile tarifare nu acordăm sporuri, iar zilele de sâmbăta sunt compensate prin asigurarea de zile libere.” Prin urmare, toate precizările cu privire la acordarea de sporuri salariale pentru unele categorii de personal contravin celor precizate în oferta financiară. Argumentația generală a contestatoarei cu privire la calculele realizate de comisia de evaluare, nu exclude ca, pe perioada sărbătorilor legale, operatorul să fie nevoit să funcționeze, având în vedere cerința din aceeași anexă: „Delegatul va consulta Operatorii serviciilor de colectare și transport al deșeurilor pentru a se asigura că programul de funcționare este compatibil cu obligațiile contractuale pe care aceștia le au.” Or, se cunoaște că serviciul de salubrizare (de colectare și transport al deșeurilor), fiind un serviciu de utilitate publică, trebuie asigurat continuu, inclusiv pe perioada sărbătorilor legale. De altfel, și în cadrul argumentărilor sale cu privire la numărul zilelor lucrătoare, contestatoarea stabilește aleatoriu, pentru unele categorii de personal, că trebuie luate în calcul 249 de zile lucrătoare, iar pentru altele 257 de zile. Totodată, comisia de evaluare a constatat că prin răspunsurile la clarificări ofertantul a încercat să rectifice erorile făcute la 15

întocmirea ofertei, însă acest lucru ar fi determinat modificarea ofertei, iar acceptarea răspunsurilor ar fi determinat încălcarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016, motiv pentru care a ales să furnizeze răspunsuri neconcludente. De altfel, chiar contestatoarea recunoaște explicit aceste erori, însă consideră că ar trebuit încadrate la erori aritmetice. Contestatoarea afirmă că autoritatea nu a respectat principiul proporționalității atunci când a decis declararea ofertei neconformă și inacceptabilă în loc să îi solicite corectarea erorilor aritmetice, însă face abstracție de faptul că, prin solicitările de clarificări anterioare, i s-a cerut corectarea erorilor pe care comisia de evaluare le-a încadrat ca fiind erori aritmetice și despre care a considerat că ar putea fi corectate fără încălcarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016, fiind transmisă o a doua solicitare de clarificări, însă contestatoarea a ales să nu le opereze. În concluzie, având în vedere argumentele prezentate mai sus, deoarece SC ......... SRL: - nu a prezentat în oferta tehnică și nici în clarificări personalul alocat pentru activitatea de sortare, nerespectând cerința de a prezenta în oferta tehnică „alocarea personalului pentru fiecare categorie de deșeuri”, autoritatea contractantă fiind îndreptățită să declare oferta neconformă; - nu a respectat alocarea pe cele două activități a personalului comun conform procentelor de 81% și 19% și cerințelor entității contractante din documentația de atribuire; - nu a respectat prevederile legislației muncii în vigoare, conform cărora norma de lucru este de 166 ore/lună, la calculele efectuate pentru personalul alocat activităților; - nu a răspuns solicitării autorității contractante de a corela/ corecta valorile prezentate în oferta tehnică, cu atât mai mult cu cât recunoaște existența erorilor, datorită faptului că a fost conștient că acest lucru implică modificări substanțiale atât în oferta tehnică cât și oferta financiară, autoritatea solicită respingerea, ca neîntemeiată, a contestației și continuarea procedurii de atribuire. Văzând că respectiva contestație nu este însoțită de dovada constituirii cauțiunii potrivit art. 61 ind. 1 din Legea nr. 101/2016, în acord cu Hotărârea plenului Consiliului din 5 iunie ......... „referitoare la aplicarea dispozițiilor O.U.G. nr. 45/.........” (disponibilă

la

adresa

www.cnsc.ro/wp- content/uploads/........./06/..........06.Cautiune.pdf), Consiliul a solicitat SC ......... SRL respectiva dovadă, iar reclamanta a răspuns prin transmiterea originalului recipisei de consemnare nr. 204816200/1/13.08..........,

emisă

de

CEC

Bank

SA, Sucursala ........., pentru suma de 220.000 lei, pe seama și la 16

dispoziția Consiliului, cu detalierea „CV CAUTIUNE DOSAR nr. ........./.........”. În consecință, cauțiunea a fost constituită la începerea soluționării cauzei, în cuantumul legal. De asemenea, întrucât contestația este formulată în contradictoriu cu ......... și cu Județul ........., Consiliul național a cerut reclamantei să precizeze cu cine înțelege să se judece sau dacă ambele structuri reclamate au calitate de autoritate contractantă la procedura de concesionare. SC ......... SRL, în partea introductivă a răspunsului nr. 1142/13.08.........., arată că autoritate contractantă este Județul ........., prin .......... Consideră că se judecă „și cu ......... și cu Județul .........”. La rândul său, în urma interpelării de către organul administrativ-jurisdicțional, organizatoarea licitației explică în răspunsul nr. 19337/14.08.........., înregistrat la Consiliu cu nr. 33500/20.08.........., că respectiva contestație urmează a se judeca în contradictoriu atât cu Județul ........., în calitate de deținător al patrimoniului, cât și cu ........., în lumina art. 91 alin. (1) lit. c) și alin. (4) lit. a) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001: (1) Consiliul județean îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții: c) atribuții privind gestionarea patrimoniului județului; (4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), consiliul județean: a) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a județului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes județean, în condițiile legii. ......... nu are patrimoniu și buget propriu. Doar unitățile administrativ-teritoriale au patrimoniu propriu, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 (Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.). Aptitudinea de a fi titulare de drepturi și obligații derivate din diverse raporturi juridice este recunoscută de lege unităților administrativ-teritoriale, acestea fiind persoane juridice de drept public, în contrast cu autoritățile administrației publice locale (precum consiliul local), care sunt lipsite de personalitate juridică și, deci, aparent de capacitate juridică civilă sau procesuală. 17

Acest aspect a fost tranșat în mod constant în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, prin Decizia nr. 1956/2012, a hotărât că, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, doar unitatea administrativ-teritorială are calitate procesuală, având personalitate juridică, și nu consiliul local sau primăria, care nu sunt entități cu personalitate juridică, ci organ deliberativ, respectiv structură executivă a unității administrativ- teritoriale. Analiza Înaltei Curți de Casație și Justiție vizează în mod exclusiv autoritățile publice locale (consilii locale, primar și primăriile localităților), nu cele județene (unde consiliul județean este atât autoritatea publică deliberativă, compusă din consilieri județeni, cât și instituția publică, cu întreg aparatul de specialitate corespunzător). Mai mult, dacă primarul unei localități reprezintă doar unitatea administrativ-teritorială sau primăria, și nu consiliul local, în situația consiliilor județene situația stă diferit, președintele consiliului județean fiind reprezentantul legal al județului, al consiliului județean, atât din perspectivă deliberativă, cât și executivă. Din reglementarea legislativă citată rezultă natura deliberativă și administrativă a consiliului județean, care are atribuții de administrare a patrimoniului unității administrativ-teritoriale, județul, precum și a activităților serviciilor publice de interes județean, astfel încât calitatea de autoritate contractantă la procedura de concesionare o are ........., dar pentru respectarea principiului contradictorialității, contestația ar trebui analizată în contradictoriu cu ambele entități juridice. Rolul Consiliului Județean ......... trebuie interpretat în lumina dispozițiilor legale specifice, respectiv de exercitare a atribuțiilor legale privind gestionarea patrimoniului Județului ......... și a activităților serviciilor publice de interes județean, drepturile și obligațiile izvorâte din actele administrative de autoritate adoptate urmând a se naște în patrimoniul Județului .......... Contractul de finanțare nr. 131825/11.04.2011, încheiat în baza Deciziei de aprobare C(2011)2035 din data de 30.03.2011 a Comisiei Europene și a Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 1220/2011, a fost încheiat între Ministerul Mediului și Pădurilor și .......... Obiectul acestui contract îl constituie reglementarea termenilor și a condițiilor de acordare a finanțării nerambursabile pentru implementarea proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul .........”, din care procedura de licitație deschisă supusă contestației este parte componentă. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 33842/21.08.........., SC ......... SRL a formulat o replică la punctul de vedere al autorității contractante asupra contestației, iar prin adresa nr. 19791/24.08.........., autoritatea a combătut poziția contestatoarei 18

din acea replică, iar în duplică reclamanta a transmis adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 35191/.......... Din examinarea coroborată a materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, după verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., și după deliberare, Consiliul reține că, prin anunțul de concesionare nr. ........., publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP la ........., ........., declarat în anunț autoritate contractantă, a inițiat o procedură de licitație deschisă în vederea delegării prin concesiune a gestiunii activității de administrare a depozitului de deșeuri, respectiv a stației de sortare și a centrului public de colectare din cadrul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Moara, componentă a serviciului de salubrizare al județului ........., pe o durată de 120 de luni, contract estimat valoric la 90.216.225,92 lei, fără TVA. Documentația de atribuire a fost postată în SEAP la ........., alături de anunțul de invitare la competiție. La procedură au fost depuse șase oferte, între care și aceea a SC ......... SRL, care a fost respinsă de autoritate ca neconformă și inacceptabilă. Împotriva acestui ........., pentru motivele evocate mai sus, societatea a învestit Consiliul, în interiorul termenului legal, cu soluționarea contestației ce formează obiectul prezentei cauze. Preliminar analizării aspectelor sesizate de reclamantă, în contextul în care determinarea cadrului procesual este esențială, se impune lichidarea controversei legată de structura care deține calitate de autoritatea contractantă în speță. La modul cum este construită Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac specifice, litigiul în fața Consiliului nu se poate purta decât împotriva unei singure autorități contractante, cu excepția cazului unei asocieri contractante, quod non. În consecință, legitimare procesuală pasivă în litigiu nu pot avea atât ........., cât și Județul ........., ci doar una dintre aceste structuri. În sensul amintitei legi, autoritate contractantă este oricare dintre următoarele: „(i) autoritatea contractantă, astfel cum este definită în legislația privind achizițiile publice; (ii) autoritatea contractantă sau entitatea contractantă, astfel cum este definită în legislația privind achizițiile sectoriale; (iii) autoritatea contractantă sau entitatea contractantă, astfel cum este definită în legislația privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii;”. Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii nu „definește” conceptele de autoritate sau entitate contractantă, însă prevede: Art. 9. - Au calitatea de autorități contractante, în sensul prezentei legi: a) autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale; 19

b) organismele de drept public; c) asocierile care cuprind cel puțin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute la lit. a) sau b). Art. 10. - (1) Au calitatea de entități contractante, în sensul prezentei legi, următoarele entități, cu condiția să exercite una dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 2 și să atribuie un contract de concesiune pentru exercitarea uneia dintre activitățile respective: a) autoritățile contractante; b) întreprinderile publice; c) oricare subiecte de drept, altele decât cele prevăzute la lit. a) și b), care funcționează pe baza unor drepturi exclusive sau speciale acordate pentru exercitarea uneia dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 2. (2) Prin excepție, nu constituie drepturi exclusive sau speciale, în sensul art. 5 alin. (1) lit. o) și p), drepturile acordate prin proceduri în care s-a asigurat o publicitate adecvată și în care acordarea drepturilor respective s-a bazat pe criterii obiective, cum ar fi: a) proceduri de atribuire cu publicarea unui anunț de participare/unei invitații prealabile la o procedură concurențială de ofertare, prevăzute în legea privind achizițiile publice, legea privind achizițiile sectoriale sau în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012, sau în prezenta lege; b) proceduri prin care se asigură un nivel adecvat de transparență prealabilă pentru acordarea de autorizații pe baza unor criterii obiective, prevăzute de Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 187/2013, Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, sau Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului; c) orice alte proceduri organizate pe baza unor criterii obiective prin care se asigură un nivel adecvat de transparență prealabilă și pentru care s-a asigurat publicitatea corespunzătoare. Legea nr. 100/2016 definește, în schimb, organismele de drept public – „orice entități, altele decât cele prevăzute la art. 9 lit. a), care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: sunt înființate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial, indiferent de forma de constituire sau organizare, au personalitate juridică și sunt finanțate, în majoritate, de către autoritățile prevăzute la art. 9 lit. a) sau de către alte organisme de drept public ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul unei autorități prevăzute la art. 9 lit. a) sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de jumătate dintre membrii consiliului de administrație sau ai organului de conducere ori de supraveghere sunt numiți de către o autoritate prevăzută la art. 9 lit. a) sau de către un alt organism de drept public” – și întreprinderile publice – „persoana juridică ce desfășoară activități economice și asupra căreia se exercită direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participațiilor financiare sau a regulilor specifice prevăzute în actul de înființare a întreprinderii respective, influența dominantă a unei autorități contractante în sensul art. 9; prezumția de exercitare a influenței 20

dominante se aplică în orice situație în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorități contractante în sensul art. 9 se află, direct ori indirect, în cel puțin unul dintre următoarele cazuri: dețin majoritatea capitalului subscris, dețin controlul majorității voturilor asociate acțiunilor emise de întreprindere sau pot numi în componența consiliului de administrație, a organului de conducere sau de supraveghere mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia”. În anunțul de concesiune și în fișa de date a achiziției, autoritate contractantă este menționat ........., cu precizarea că nu acționează în numele altor autorități contractante. Este cert că respectivul Consiliu Județean ......... nu poate fi considerat nici organism de drept public și nici întreprindere publică, neavând personalitate juridică, după cum el însuși recunoaște. Pentru același considerent, el nu intră nici în rândul autorităților contractante „autorități și instituții publice centrale sau locale”. Instituții publice locale, conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, sunt „comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora”. În consecință și în pofida asumării calității de autoritate contractantă, ......... nu deține această calitate, ci Județul ........., cu mențiunea că acesta poate fi reprezentat de către primul, mai precis de către președintele consiliului județean: Potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001: Art. 21. - (1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ- teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. (2) În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean. (2 ind. 1) Pentru apărarea intereselor unităților administrativ-teritoriale, primarul, respectiv președintele consiliului județean, stă în judecată ca reprezentant legal și nu în nume personal. (3) Primarul, respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție. (4) Unitatea administrativ-teritorială are dreptul să beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecată stabilite în baza hotărârii instanței de judecată, inclusiv în situația în care reprezentarea în justiție este asigurată de un consilier juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean. (5) Despăgubirile primite de unitățile administrativ-teritoriale în urma hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată se constituie în venituri la bugetele locale. Despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma 21

hotărârilor pronunțate de instanța de judecată și rămase definitive sunt asigurate de la bugetul local. Art. 102. - (1) Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție. (2) Președintele consiliului județean răspunde în fața consiliului județean de buna funcționare a administrației publice județene. (3) Aparatul de specialitate al consiliului județean este subordonat președintelui acestuia. Funcționarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean se bucură de stabilitate în funcție, în condițiile legii. În baza art. 191 C. civ.: (1) Persoanele juridice de drept public se înființează prin lege. (2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), în cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înființa prin acte ale autorităților administrației publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege. După cum judicios a sesizat și reclamanta, în modelul contractului de delegare, delegatar figurează Județul ........., prin ........., iar nu acesta din urmă, în nume propriu. Unitățile administrativ-teritoriale au calitatea de deținătoare legale ale deșeurilor municipale și ale deșeurilor similare, depozitate în recipientele amplasate în aria lor teritorială, iar autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului București au competențe exclusive în ceea ce privește înființarea, organizarea, gestionarea, coordonarea și atribuirea serviciului de salubrizare a localităților (Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006). Determinând că Județul ......... este deținătorul calității de autoritate contractantă, organul administrativ-jurisdicțional va soluționa contestația SC ......... SRL în contradictoriu cu acesta și, corelativ, o va respinge față de ........., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, nefiind autoritate contractantă, ci reprezentant al acesteia. În răspunsul său nr. 1142/13.08.........., partea introductivă, SC ......... SRL identifică drept autoritate contractantă Județul ........., prin .......... Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății (art. 36 C. proc. civ.), iar în cazul lipsei calității procesuale, instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate [art. 40 alin. (1) C. proc. civ.]. Contractul se încheie de către Județul ......... (cum apare în modelul de contract), iar în patrimoniul acestuia se vor naște drepturile și obligațiile pe care le presupune contractul de delegare a gestiunii (titularul contractului și al raporturilor juridice contractuale). Potrivit definiției legale, contractul de concesiune de servicii este contractul cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris, prin care una sau mai multe entități contractante încredințează prestarea și gestionarea de servicii [...] 22

unuia sau mai multor operatori economici, în care contraprestația pentru servicii este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoțit de o plată. Normele de aplicare a legii prescriu că entitatea contractantă, în nume propriu, are obligația de a încheia contractul de concesiune (indiferent de cine a fost organizatoarea licitației). În speță, cum s-a reținut din modelul de contract, entitatea care încredințează prestarea și gestionarea serviciilor este Județul .......... Într-adevăr, în cadrul aceleiași proceduri de concesionare, Consiliul a mai fost confruntat cu o contestație, pe care a soluționat- o prin decizia nr. 1890/C9/2049,2050,2082/26.07.2017, în contradictoriu cu „.........”, însă decizia nu poate fi valorificată cu autoritate sau putere de lucru judecat pe tema deținătorului calității de autoritate contractantă, nefiind dezbătută această temă în cuprinsul deciziei. Organul jurisdicțional are cunoștință și de abordarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul competent să judece recursul în interesul legii, din Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pct. 52, conform căreia, în materia contenciosului administrativ, nu este relevantă personalitatea juridică a autorității publice, ci capacitatea ei administrativă, constând în aptitudinea prevăzută de lege de a realiza prerogative de putere publică asigurând organizarea executării și executarea în concret a legii. Însă, aptitudinea Consiliului Județean ......... de a realiza prerogative concrete de putere publică nu poate conduce la concluzia că această structură fără personalitate juridică, prin președintele său, are capacitate procesuală pasivă în fața Consiliului național, în nume propriu, deoarece relevanță are, din perspectiva Legii nr. 101/2016, citită împreună cu Legea nr. 100/2016, calitatea de autoritate contractantă, nu capacitatea administrativă. Este veridic și faptul că Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice recunoaște calitatea de autoritate contractantă și structurilor din componența autorităților și instituțiilor publice centrale sau locale care au delegată calitatea de ordonator de credite și care au stabilite competențe în domeniul achizițiilor publice, însă nu intră în competența Consiliului corelarea legislației. Revenind la cauza aflată pe rol, este de remarcat că documentația de atribuire, alcătuită din fișa de date, caietul de sarcini, studiul de oportunitate, manualele și formularele necesare și modelul contractului de concesiune, la care se adaugă numeroasele clarificări postate în SEAP, și-a consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire, inclusiv pentru SC ......... SRL. La acest moment, nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de 23

prevederile documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016. Art. 72 din Legea nr. 100/2016: (1) Contractele de concesiune se atribuie pe baza criteriilor de atribuire stabilite de entitatea contractantă potrivit prevederilor art. 86, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) oferta respectă cerințele minime stabilite prin documentația de atribuire de entitatea contractantă; b) ofertantul respectă criteriile de calificare și selecție prevăzute la art. 75; c) ofertantul nu este exclus de la participarea la procedura de atribuire, potrivit prevederilor art. 79-81 și sub rezerva celor prevăzute la art. 84. (2) Cerințele minime prevăzute la alin. (1) lit. a) cuprind condiții și caracteristici, în special, tehnice, fizice, funcționale și juridice, pe care orice ofertă trebuie să le îndeplinească sau pe care ofertantul trebuie să le dețină. Documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 77 alin. (1) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 – ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (relevantă în acest sens este decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal). Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. În aceeași direcție, Curtea de Apel Iași, Secția de contencios administrativ și fiscal, a reținut în decizia nr. 2204 din 21 septembrie 2012 că cerințele riguroase în materie de achiziții publice presupun întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, cunoscut fiind faptul că garantarea corectitudinii procedurii achizițiilor publice poate justifica respingerea ofertei pentru orice fel de încălcare a dispozițiilor legale în materie, care ar putea fi considerată de ofertant mai puțin importantă. Raportat la obiectivul general constând în prevenirea și sancționarea încălcării dispozițiilor legale în materia procedurilor de achiziție publică, nu i se poate reproșa entității contractante că a analizat ofertele participanților la procedură în raport de cerințele minime de participare necontestate, sancționând neîndeplinirea acestora. Depășind această introducere de subliniere a importanței respectării întru totul a regulilor impuse de autoritate în documentația de atribuire, asupra aspectelor sesizate de reclamantă, Consiliul ia act că rezultatul evaluării ofertei reclamantei a fost stabilit de autoritate prin raportul intermediar nr. 2 privind finalizarea verificării propunerilor tehnice (raportul nr. 18150/ 24

31.07..........), ......... comunicat competitorilor în ziua stabilirii. La 07.08.........., SC ......... SRL a reacționat prin formularea contestației la Consiliu, în interiorul termenului legal de contestare. Motivele respingerii ofertei sale sunt expuse în comunicarea nr. 18151/31.07..........: Ca urmare a finalizării etapei de verificare a propunerii tehnice depuse de dumneavoastră în cadrul ofertei la procedura de achiziție mai sus menționată, prin prezenta, în conformitate cu prevederile art. 58 alin.(3) teza finală din Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, vă aducem la cunoştință că, oferta dumneavoastră a fost respinsă şi declarată neconformă şi inacceptabilă în sensul prevăzut de art. 93 alin. (3) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, deoarece nu satisface în mod evident, fară modificări substanțiale, necesitățile şi cerințele entității contractante indicate în documentele concesiunii şi nu respectă specificațiile tehnice impuse, coroborat cu prevederile art. 87 alin. (5) teza întâi din Hotărârea Guvernului nr. 867/2016. Luarea acestei decizii a fost motivată de următoarele: Oferta tehnică prezintă un stat de funcții cu o listă de personal cu valori subunitare (de ex: responsabil cu deşeurile cu statut special - 0,20; responsabil utilaje şi maşini - 0,15 etc) şi altele supraunitare, dar cu virgulă (ex: paznic - 2,52). Fata de modul de întocmire a propunerii tehnice, cu adresa nr. 3975/ 14.02.........., la clarificarea 1 pe tehnic, vi s-a solicitat să clarificați unde este prezentat in oferta modul de calcul pentru valorile subunitare si cele supraunitare cu virgula pentru personal? Şi vi s-a solicitat să clarificați unde este prezentat în oferta numărul total de personal angajat, distributia lor pe cele doua activitati: depozitare si sortare, inclusiv distributia procentuala a timpului alocat pentru cele doua activitati pentru personalul care este prevăzut pentru ambele activitati. Dumneavoastră ați răspuns cu adresa înregistrată la noi cu nr. 4776 din 26.02........... Din analiza răspunsului comisia de evaluare a constatat că nu ați prezentat calculele care au dus la alegerea numărului de personal (excepție pentru postul de paznic), specificând ca aceste calcule au fost prezentate în oferta financiară. In propunerea financiară nu s-a regăsit calculul prin care s-a ajuns la numărul de personal propus pentru fiecare post, ci doar o propunere de nişte valori şi distribuția personalului pe cele două activități (sortare şi depozitare). Cu adresa nr. 11230/14.05.........., la clarificarea 1 pe tehnic, vi s-au solicitat noi clarificări. Dumneavoastră ați răspuns cu adresa nr. 12235 din 23.05........... Ați prezentat un mod de calcul, astfel: Pentru activitatea de depozitare La calculul pentru muncitor necalificat (un total de 3,42 persoane) a fost luat in calcul un număr de 168.67 ore/luna pentru numărul de persoane care lucreaza sambata si duminica, în loc de 166 de ore/luna cate mentioneaza legea. Prin urmare au reieşit 2,67 ore/luna ore suplimentare pentru care s-a mai calculat un necesar de personal, desi nu se justifica aceste ore suplimentare. Pentru calculul numărului de persoane care acopera orele suplimentare s-a inmultit numărul de ore suplimentare (2.67) cu 2,67 persoane (fara sa se justifice aceasta cifra), folosind apoi numărul corect de 166 ore/luna. S-au propus 0,77 persoane in plus pentru cazurile de îmbolnăvire si alte nececesitati, fara sa se justifice prin calcul cum s-a ajuns la aceasta cifra. La calculul pentru muncitor descarcator (un total de 3.48 persoane) s-a luat in calcul un număr de 168.67 ore/luna pentru numărul de persoane care lucreaza sambata si duminica, în loc de 166 de ore/luna cate mentioneaza legea. Prin urmare au ieşit 2,67 ore/luna ore suplimentare pentru care s-a mai calculat un necesar de personal, desi nu se justifica aceste ore suplimentare. 25

Pentru calculul numărul de persoane care acopera orele suplimentare s-a inmultit numărul de ore suplimentare (2.67) cu 2,67 persoane (fara sa se justifice aceasta cifra), folosind apoi numărul corect de 166 ore/luna. S-au propus 0,83 persoane in plus pentru cazurile de îmbolnăvire si alte nececesitati, fara sa se justifice prin calcul cum s-a ajuns la aceasta cifra. La calculul pentru deservent utilaj (2,55 persoane = 1,54 ptr buldozer + 0,96 ptr compactor + 0,04 ore suplimentare + 0,01 ptr îmbolnăviri) s-a luat in calcul un număr de 168.67 ore/luna pentru numărul de persoane necesare, în loc de 166 de ore/luna cate mentioneaza legea. Prin urmare au reieşit 2,67 ore/luna ore suplimentare pentru care s-a mai calculat un necesar de personal, desi nu se justifica aceste ore suplimentare. Pentru calculul numărului de persoane care acopera orele suplimentare (0,04 persoane) s-a inmultit numărul de ore suplimentare (2.67) cu 2,52 persoane (fara sa se justifice aceast număr), folosind apoi numărul de 166 ore/luna. La numărul de ore de calcul pentru buldozer au reieşit un număr de 2570 ore de functionare/an, desi cifra corecta, pe baza premiselor ofertantului, este 2609 ore/an= 5 ore x 2 schimburi x 5 zile/sapt x 52,18 sapt. Rezultă un număr de 1,54 persoane (1,27 + 0,11 + 0,15 + 0,01). Facem mențiunea că în cadrul acestor clarificări, cifrele ptr deserventul la buldozer sunt diferite față de cele precizate în răspunsul la clarificarea pe financiar (pag. 15), respectiv : 1,27 + 0,11 + 0,15 + 0,02 + 0,21 = 1.76 persoane. La numărul de ore de calcul pentru compactor au ieşit un număr de 1799 ore de functionare/an, desi cifra corecta, pe baza premiselor ofertantului, este 1826,3 ore/an= 3,5 ore x 2 schimburi x 5 zile/sapt x 52,18 sapt. Nu s-au mai luat in calcul pentru compactor ore de lucru sambata si duminica. S-au propus 0,01 persoane in plus pentru cazurile de imbolnavire si alte nececesitati, fara sa se justifice prin calcul cum s-a ajuns la aceast număr. La aceasta categorie de personal, în prima clarificare pe tehnic ați precizat ca sunt alocate 2 ,63 persoane (calcul corect daca se iau in considerare premisele acestuia, expuse mai sus, pe baza carora comisia a făcut verificarea) iar la prezenta clarificare au ieşit 2,55 persoane. La calculul pentru deservent incarcator frontal (un total de 1.24 persoane) ați luat in calcul un număr de 168.67 ore/luna pentru numărul de persoane necesare, în loc de 166 de ore/luna cate mentioneaza legea. Prin urmare au reieşit 2,67 ore/luna ore suplimentare pentru care s-a mai calculat un necesar de personal, desi nu se justifica aceste ore suplimentare. Pentru calculul numărului de persoane care acopera orele suplimentare s-a inmultit numărul de ore suplimentare (2.67) cu 1,22 persoane (fara sa se justifice aceasta cifra), folosind apoi numărul de 166 ore/luna. La numărul de ore de calcul pentru incarcator frontal au ieşit un număr de 2056 ore de functionare/an, desi cifra corecta, pe baza premiselor ofertantului, este 2087,2 ore/an= 4 ore x 2 schimburi x 5 zile/sapt x 52,18 sapt. La aceasta categorie de personal, în prima clarificare pe tehnic ați precizat ca sunt alocate 1,77 persoane, afirmând că este distribuit între depozit şi Centrul Public de colectare, iar la prezenta clarificare au ieşit 1,24 persoane. La calculul pentru persoana platformă cântărire nu s-au mai prezentat toate calculele. Conform premisei dumneavoastră, rezulta un necesar de 2,09 muncitori nu 2 persoane (lucru de 2 schimburi x 8 ore/schimb x 5 zile/sapt x 52,18 sapt = 4174,4 ore/an : 12= 347,86 ore/luna : 166 ore/luna/angajat = 2,09 muncitori). La aceştia se mai adauga inca 0,42 muncitori pentru sambata/duminica (1 schimb x 8 ore x 2 zile x 52,18 sapt = 834.88 ore/an : 121uni = 69,5 ore /luna : 166 = 0,42 muncitori). Un total de = 2,09 + 0,42 = 2,51 muncitori. La care se mai adauga un necesar pentru acoperirea concediilor de 2,51 :12 = 0,21 muncitori. Total de 2,51 +0,21 = 2,72 muncitori. Daca se adauga cei 0,81 muncitori in caz de îmbolnăviri si alte necesitati rezulta un total de 2,72+0,81 = 3,53, care este mai mult decât 3,42. In prima clarificare cu privire la acest post ați menționat ca persoanele care ocupă acest post vor acoperi si pe cel de operator SCADA, menționând ca nu va fi distribuit conform procentelor stabilite in documentație 81-19%. Totuşi, in calculele de justificare a numărului de personal pentru platforma de cantarire din actuala clarificare, se folosesc aceste procente (2,77 persoane pentru depozit :0.81 = 3,42 persoane), 26

precum şi pentru stația de sortare (0,65 : 0,19 = 3,42 persoane, răspuns B.x), pag. 8 din răspuns). La calculul pentru personalul « responsabil cu deşeuri » se menționeaza că nu s-a aplicat distributia de 81%-19% pentru ca din experiența, acesta va lucra 16,6 ore/luna la depozitare si la fel pentru sortare. Justificarea vine in contradicție cu cele precizate din clarificarea 13785, R5: "Pentru o abordare unitara, cheltuielile comune (cheltuielile salariale ale personalului TESA, taxe/ licențe/ acreditari/certificări şi autorizari care se refera latotCMID, iluminatul exterior, utilitatile in cladirea administrativa, cheltuielile instalatiei de spalare roti si ale cantarului platforma etc) vor fi ponderate 81% la tariful de depozitare si 19% la tariful de sortare". La calculul pentru paznic 2,52 persoane din care pentru depozitare 2,04 persoane, s-au luat in calcul un număr de 168.67 ore/luna pentru numărul de persoane necesare, în loc de 166 de ore/luna cate mentioneaza legea. Prin urmare au ieşit 2,67 ore/luna ore suplimentare pentru care s- a mai calculat un necesar de personal, desi nu se justifica aceste ore suplimentare. Pentru calculul numărului de persoane care acopera orele suplimentare s-a inmultit numărul de ore suplimentare (2.67) cu 2,39 persoane (fara sa se justifice aceasta cifra), folosind apoi numărul de 166 ore/luna. Conform premiselor dumneavoastră, timpul de paza este de 5 zile/saptamana doar schimbul de noapte (8 ore), si sambata si duminica in restul timpului cand nu se lucreaza (adica 16 ore zilnic, din care 8 de noapte) rezultând un număr de personal necesar de: In timpul saptamanii - 5 zile x 8 ore/schimb x 52,18 = 2087,2 ore/an: 12 luni= 173,93: 166 ore/luna = 1,05 persoane Sambata si duminica - 2 zile x 16 ore x 52,18 = 1669,76 ore/an : 12 = 136,15 : 166 ore/luna = 0,82 persoane Pentru sporul de noapte - 7 zile x 8 ore x 52,18 x 25% = 730,52 ore/an : 12 = 60,88 : 166 ore/luna = 0,37 persoane Un total de 1,05 + 0,82 + 0,37 = 2,24 persoane, la care se aplica un surplus pentru concediu de odihna 2,24 : 12 = 0.19 persoane, totalizand 2,24 + 0.19 = 2,43 persoane, din care 2,43 x 81 % = 1,97 persoane ptr depozitare si pentru sortare 0,46. Ați propus un număr de 2,04 persoane pentru depozitare si prin diferența 0,48 pentru sortare. Ați propus 0,09 persoane in plus pentru cazurile de imbolnavire si alte nececesitati, fara sa se justifice prin calcul cum ati ajuns la aceast număr. Nu s-a justificat prin calcule numărul de personal pentru asigurarea zilelor de sambata si duminica prin rotatie, desi s-a calculat anterior numărul de personal pentru sambata si duminica. Pentru calcului necesarului de dispeceri nu s-a justificat calculul, precizând ca s-a stabilit un necesar de 2 persoane + 0,17 care sa acopere concediile, necalculand un necesar ptr sambata si duminica, precizând ca acestea vor fi acoperite de responsabilul de contract si de adjunct, desi ptr aceştia a fost luată în considerare cate o singura persoana. La calculul pentru responsabilul cu utilaje si maşini se menționeaza că nu s-a aplicat distributia de 81%-19% pentru ca din experiența ofertantului, acesta va lucra 13,28 ore/una la depozitare si la fel pentru sortare. Justificarea vine in contradicție cu cele precizate din clarificarea 13785, R5: "Pentru o abrodare unitara, cheltuielile comune (cheltuielile salariale ale personalului TESA, taxe/ licențe/ acreditari/ certificări ai autorizari care se refera la tot CMID, iluminatul exterior, utilitatile in cladirea administrativa, cheltuielile instalatiei de spalare roti si ale cantarului platforma etc) vor fi ponderate 81% la tariful de depozitare si 19% la tariful de sortare". Pentru activitatea de sortare Calculul pentru muncitorii sortatori, 10 sortatori pe schimb nu asigură respectarea cerinței din HG 1/2017 de asigurare a 166 de ore/luna. Astfel, pentru 10 posturi de sortare, 10x5 zile/sapt x 8 ore x 52,18 sapt = 20872 ore/an :12 = 1739,33 ore/luna : 166 = 10,48 persoane necesare. Calculul pentru conducător auto nu este clar: se menționează un total de 1542 ore de functionare/an pentru conducătorul auto (deşi conform calculului bazat pe 27

premisele afirmate de ofertant: 5 ore/schimb x 2 schimburi x 5 zile x 52,18 sapt = 2609 ore) la care se mai adauga inca 85,67 ore de funcționare, care ar reprezenta timpul necesar parcurgerii a 2570 km/an. Cele 1542 ore/an (desi nu este justificat cum s-a ajuns la acest număr), conform ofertei financiare (p. 38) acopera cei 2570 km, deci nu se justifica un plus de 85,67 ore. A fost folosită norma de 168,67 ore/lună deşi numărul legal este de 166 ore/lună. Calculul pentru deservent încărcător frontal nu este clar: se menționează un total de 3598 ore de functionare/an pentru deservent (deşi conform calculului bazat pe premisele afirmate de ofertant : 7 ore/schimb x 2 schimburi x 5 zile x 52,18 sapt + 7 ore/schimb x 2 zile x 52,18 sapt = 4383,12 ore, care acopera toate zilele luni-vineri 2 schimburi si sam/dum cate un schimb). A fost folosită norma de 168,67 ore/lună deşi numărul legal este de 166 ore/lună. Calculul pentru deservent motostivuitor nu este clar: se menționează un total de 3598 ore de functionare/an pentru deservent (deşi conform calculului bazat pe premisele afirmate de ofertant: 7 ore/schimb x 2 schimburi x 5 zile x 52,18 sapt = 3652,6 ore, care acopera toate zilele luni-vineri 2 schimburi). A fost folosită norma de 168,67 ore/lună deşi numărul legal este de 166 ore/lună. Calculul pentru deservent miniincărcător nu este clar: se menționează un total de 3598 ore de functionare/an pentru deservent (deşi conform calculului bazat pe premisele afirmate de ofertant : 7 ore/schimb x 2 schimburi x 5 zile x 52,18 sapt = 3652,6 ore, care acopera toate zilele luni-vineri 2 schimburi). A fost folosită norma de 168,67 ore/lună deşi numărul legal este de 166 ore/lună. Comisia de evaluare a constatat că prin acest răspuns există modificări față de cele precizate în răspunsurile anterioare cu privire la anumite categorii de personal (furnizate în primele clarificări pe tehnic şi financiar), realizate astfel încât numărul de personal calculat să fie acelaşi cu cel pe baza căruia s-au calculat valorile la linia de cheltuieli cu munca vie, atât pentru tariful de depozitare cât şi cel de sortare. In răspunsul la această clarificare s-a constatat că nu au fost respectate in totalitate cerințele din clarificarea nr. 13785 din SEAP, Răspunsul 5 cu privire la distributia cheltuielilor cu personalul TESA pe tarifele de depozitare, respectiv sortare. Conform răspunsului dumneavoastră prin care afirmați că au fost respectate la calcule Codul muncii şi HG 1/2017, valoarea normei lunare de lucru, de 166 ore/luna precizată în acest normativ nu a fost luată în considerare, alegând să folosiți norma de 168,67 ore/luna, valabila la nivelul anului 2013 (HG 23/2013), calculând apoi un necesar pentru acoperirea unor ore suplimentare care constituie diferența intre norma de lucru utilizata si cea legala la data intocmirii ofertei. Daca s-ar fi respectat legislația mai sus menționata, nu se putea propune cate o persoana pe un post, pentru ca, conform calculelor, la 8 ore /zi lucrate, 5 zile pe saptamana, necesarul de personal pentru un post este 8 x 5 x 52,18 = 2087,2 ore/an : 12 = 173,93 ore/luna : 166 = 1,05 persoane, in loc de 1 persoană. Prin realizarea calculelor cu respectarea intocmai a legislației la data intocmirii ofertei, s-ar fi obținut alte rezultate. De asemenea, s-a constatat că, în justificarea privind numărul de personal ofertat, ați plecat de la nişte premise referitoare la numărul de ore/schimb, număr de schimburi/zi, număr de zile lucratoare, de care însă nu ați mai ținut seama când ați determinat numărul de ore acoperite de un anumit post (a se vedea în mod special calculele pentru conducător autor, deservent încărcător frontal, deservent motostivuitor, deservent miniîncarcător, toate în stația de sortare). Cu privire la utilizarea unei norme de ore/lună de 168,67 ore față de limita legală la data întocmirii ofertelor (HG 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată) de 166 ore, prin răspunsul dat, ați admis că norma de lucru luată în considerare a fost de 168,67 ore/lună, luând în calcul apoi ca ore suplimentare diferența dintre această normă şi cea în vigoare la data elaborării ofertei. Ați admis faptul că numărul de zile lucrătoare este diferit de la an la an, invocând perioada septembrie 2016 - august 2017 pentru ajustifica acest lucru. Răspunsul a fost considerat de asemenea neconcludent, având în vedere că la nivelul anului 2017 era o altă normă de lucru în vigoare, bazată pe numărul de zile libere stabilite în Codul muncii cu toate modificările, pe care trebuia să o ia în considerare pentru calculul necesarului de personal. 28

Având în vedere cele de mai sus, din punctul de vedere al conformității ofertei tehnice, răspunsul dumneavoastră a fost considerat neconcludent, având în vedere că în calculele de determinare a numărului de ore de funcționare, ați menționat nişte premise, de care insă nu v-ați folosit în justificarea calculului şi nu ați respectat prevederile legale în vigoare la data ofertării cu privire la norma de lucru lunară. Acest fapt a determinat declararea ofertei dumneavoastră ca fiind neconformă. Deoarece răspunsul la clarificările privind modul de întocmire al propunerii tehnice au fost considerate neconcludente de către comisia de evaluare, s-au aplicat şi prevederile art. 87 alin.(5) teza întâi din Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, conform căruia: „In cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei/solicitării de participare, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa este considerată inacceptabilă.” Din parcurgerea conținutului reprodus reiese, concordant opiniei reclamantei, că respingerea ofertei sale a fost motivată în detaliu doar sub aspect factual și izolat de clauzele concrete ale documentației de atribuire, rămase neidentificate de către autoritatea achizitoare, ceea ce reflectă o abatere de la principiul transparenței derulării procedurii de concesionare. ......... pretinde, în comunicarea citată, că oferta SC ......... SRL „nu satisface în mod evident, fără modificări substanțiale, necesitățile şi cerințele entității contractante indicate în documentele concesiunii și nu respectă specificațiile tehnice impuse”, însă autoritatea nu a indicat petentei care cerință concretă din caietul de sarcini/documentele concesiunii, identificată exact (cerința x de la pagina y), nu a fost respectată de ofertantă. A respins oferta ca neconformă fără a argumenta, însă, care anume necesități şi cerințe ale entității contractante, precum și specificații tehnice precise din caietul de sarcini/documentele concesiunii au fost nesocotite de ofertant, nici măcar în raportul intermediar nr. 18150/31.07.......... (paginile 38-59). Insuficiența și nelegalitatea actualei motivări este vădită în contextul în care autoritatea nu indică niciun reper precis din documentația de concesiune care se presupune că a fost încălcată de ofertă. Nu se consemnează acea cerință din documentația avută în vedere de cei șapte membri semnatari din comisia de evaluare la luarea deciziei de respingere a ofertei petentei. Caietul de sarcini (numeroasele documente tehnice) aferent procedurii include n cerințe, în paginile sale, fiind obligatoriu a se arăta care sunt acele cerințe de la care s-a abătut ofertantul, localizate exact de către membrii comisiei de evaluare. Nici măcar în punctul de vedere semnat de reprezentantul legal al Consiliului Județean ......... nu se arată care anume cerințe din documentația de concesiune au fost nesocotite de către SC ......... SRL. Mai mult, în același punct de vedere, însăși 29

autoritatea declară că „nu a dorit să impună un anumit număr de angajați, permițând ofertanților să-și calculeze necesarul de personal în funcție de modul în care văd să-și organizeze desfășurarea operațiunilor, astfel încât să fie acoperite toate cerințele caietului de sarcini”. Pentru a răspunde exigențelor de legalitate, respingerea ofertei în temeiul art. 93 alin. (3) din Legea nr. 100/2016 („Oferta este considerată neconformă dacă este lipsită de relevanță față de obiectul contractului de concesiune, neputând satisface în mod evident, fără modificări substanțiale, necesitățile şi cerințele entității contractante indicate în documentele concesiunii, inclusiv în situația în care oferta nu respectă specificațiile tehnice şi/sau condițiile financiare.”) trebuie să releve situațiile premisă, etalonul de raportare, mai cu seamă că textul reglementează mai multe ipoteze (necesitățile şi cerințele entității contractante/specificațiile tehnice şi/sau condițiile financiare). Textul normativ presupune, fără excepție, identificarea și expunerea acelor necesități/cerințe din documentație de la care s-a abătut ofertantul, însoțite de o minimă argumentare care să probeze neconformitatea ofertei cu respectivele necesități/cerințe. Nu se precizează unde anume a prevăzut autoritatea cerința numărului necesar-limită de persoane sau de ore alocate pe categorii de personal (mai cu seamă în contextul recunoașterii că nu a dorit să impună o asemenea cerință), respectiv care anume prevederi din caiet nu au fost respectate. Autoritatea era obligată să precizeze în cuprinsul raportului motivele concrete care au stat la baza respingerii ofertei contestatoarei. Este adevărat că, prin prisma legislației interne şi europene, conformitatea elementelor propunerii tehnice cu cerințele din caietul de sarcini reprezintă etalonul în funcție de care sunt demarcate ofertele conforme de cele neconforme, însă acest etalon înseamnă nu numai enumerarea neconcordanțelor descoperite, ci şi a cerinței de referință din caietul de sarcini considerată nesocotită de ofertante. Altminteri, activitatea de evaluare a ofertelor devine una conjuncturală, subiectivă şi arbitrară, comisia de evaluare putând să invoce orice fel de neconcordanță, chiar dacă ea nu îşi are vreun corespondent în caietul de sarcini. Mai trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante a instanței de la Luxemburg, obligația de motivare depinde de natura actului în cauză şi de contextul în care acesta a fost adoptat. Motivarea trebuie să evidențieze în mod clar şi neechivoc raționamentul instituției, astfel încât, pe de o parte, să permită persoanelor interesate să cunoască justificările măsurii adoptate pentru a putea să îşi apere drepturile şi să verifice dacă decizia este sau nu temeinică şi, pe de altă parte, să permită instanței să 30

exercite controlul de legalitate (Hotărârea Curții din 14 februarie 1990, Delacre şi alții/Comisia, C-350/88, Rec., p. I-395, punctele 15 şi 16, şi hotărârea Tribunalului din 9 aprilie 2003, Forum des migrants/Comisia, T-217/01, Rec., p. II-1563, punctul 68). În sfârşit, obligația de motivare constituie o normă fundamentală de procedură, care trebuie distinsă de problema temeiniciei motivării, aceasta din urmă fiind o componentă a legalității pe fond a actului în litigiu (Hotărârea Curții din 22 martie 2001, Franța/Comisia, C-17/99, Rec., p. I-2481, punctul 35, şi Hotărârea Tribunalului din 12 noiembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T-406/06, punctul 47). Potrivit unei jurisprudențe statornice, motivarea unui act cauzator de prejudicii trebuie să permită instanței să exercite controlul legalității şi să ofere persoanei interesate informațiile necesare pentru a aprecia dacă actul este întemeiat. Prin urmare, o lipsă sau o insuficiență a motivării, care împiedică acest control judecătoresc, constituie motive de ordine publică ce pot, şi chiar trebuie, să fie invocate din oficiu de instanță (Hotărârea Curții din 20 februarie 1997, Comisia/Daffix, C-166/95 P, Rec., p. I-983, punctele 23 şi 24, şi Hotărârea Tribunalului din 10 septembrie 2008, Evropaïki Dynamiki/Curtea de Justiție, T-272/06, punctele 27 şi 28 şi jurisprudența acolo citată). Mai mult, faptul că autoritatea contractantă prezintă motivele acestui act în cursul procesului, prin intermediul punctului de vedere, nu compensează insuficiența motivării inițiale a actului atacat. Astfel, potrivit unei practici stabile, motivarea nu poate fi formulată pentru prima dată şi a posteriori în fața instanței, cu excepția unor circumstanțe excepționale care, în lipsa vreunei urgențe, nu există în cauză (în acest sens Hotărârea Tribunalului din 2 iulie 1992, Dansk Pelsdyravlerforening/Comisia, T-61/89, Rec., p. II-1931, punctul 131, şi Hotărârea Tribunalului din 24 septembrie 2008, DC-Hadler Networks/Comisia, T-264/06, punctul 34). Cerința motivării trebuie apreciată în funcție de împrejurările cauzei, în special de conținutul actului, de natura motivelor invocate și de interesul de a primi explicații propriu destinatarului sau altor persoane vizate în mod direct și individual de acest act (Hotărârea Curții din 2 aprilie 1998, Comisia/Sytraval și Brink’s France, C 367/95 P, Rec., p. I 1719, punctul 63 și jurisprudența acolo citată). În speța de față, ........., prin funcționarii săi care au elaborat raportul intermediar nr. 18150/31.07.......... şi adresa de comunicare a rezultatului nr. 18151/31.07.........., a omis să menționeze sau măcar să identifice acele cerințe concrete din caietul de sarcini/documentație care au stat la fundamentarea deciziei de respingere ca neconformă a ofertei contestatoarei. Aşadar, nici în comunicarea atacată şi nici în raportul amintit nu se evidențiază 31

[suficient de clar şi de neechivoc] raționamentul comisiei de evaluare, ceea ce înseamnă că informațiile transmise nu permit, pe de o parte, reclamantei să ia cunoştință despre justificările deciziei luate pentru a putea să îşi apere drepturile şi să verifice dacă decizia atacată este sau nu este întemeiată şi, pe de altă parte, Consiliului să îşi exercite controlul privind legalitatea deciziei menționate, prin prisma elementelor caietului de sarcini/ documentației. Bunăoară, nici preconizatele „modificări substanțiale” ale ofertei nu au fost conturate. Considerentele de mai sus vizează, în exclusivitate, aprecierea și hotărârea autorității contractante de respingere a ofertei reclamantei ca neconformă, sub pretextul că „nu satisface în mod evident, fără modificări substanțiale, necesitățile şi cerințele entității contractante indicate în documentele concesiunii și nu respectă specificațiile tehnice impuse”. Prin concluziile scrise din 24.08.........., autoritatea insistă că oferta este neconformă, fără a spune care cerință de ordin tehnic a fost nesocotită („în raport de precizările depuse de contestatoare prin răspunsul la punctul de vedere, completăm apărările noastre inițiale cu aspectele învederate în continuare, care justifică motivele principale care au dus la considerarea ofertei tehnice ca neconformă”). Nelegalitatea modalității de redactare a comunicării este conjunctă celei care atinge raportul intermediar, ambele acte fiind iremediabil viciate. Relativ la obiecția contestatoarei față de respingerea ofertei atât ca neconformă, cât și ca inacceptabilă, Consiliul o găsește a fi neîntemeiată, legislația în vigoare permițând (neinterzicând) încadrarea ofertei în mai multe cauze de respingere, reglementate de texte normative diferite. Cu alte cuvinte, calificarea ofertei atât ca neconformă, cât și ca inacceptabilă nu contravine dispozițiilor în vigoare, care permit cumularea motivelor de respingere identificate de autoritate. Pe de altă parte, tipul respingerii este lipsit de relevanță în speță, determinantă fiind temeinicia motivului sau a motivelor reținute de autoritate. În continuare, Consiliul observă și notează că fondul divergenței din prezenta cauză este dat, în esență, de justificarea distribuției personalului implicat în executarea viitorului contract. Mai precis, nu există dispută asupra caracterului insuficient sau insuficient al personalului alocat, ci asupra fundamentării matematice a alocării. Autoritatea concedentă, prin lunga pledoarie a sa, nu a demonstrat că oferta în discuție nu poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. Chiar dacă în justificarea construcției ofertei se înregistrează unele neconcordanțe, cum sunt cele din prezenta 32

speță asupra numărului de angajați angrenați, imputate SC ......... SRL, oferta nu poate fi respinsă ca neconformă decât dacă se probează dincolo de orice îndoială rezonabilă că, din cauza acelor neconcordanțe, nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. Oferta nu poate fi respinsă nici ca inacceptabilă, pentru neconcludența răspunsurilor de justificare, dacă aceste răspunsuri sunt unele plauzibile și corectabile. Nici prin argumentele din punctul de vedere și nici prin mijloacele de probă depuse, autoritatea reclamată nu a reușit să facă, în fața Consiliului, dovada neconformității ofertei sau a imposibilității de remediere a justificărilor. Dimpotrivă, în ultimul rând de concluzii scrise (nr. 19791/24.08..........), autoritatea admite că nu a fost influențată de prezentarea „numărului de personal cu virgulă” și lasă să se înțeleagă că ar fi acceptat justificările contestatoarei dacă erau refăcute calculele: „Considerăm că în cadrul răspunsurilor la clarificări, având în vedere că Autoritatea Contractantă a atras atenția ca se foloseşte o normă de lucru nelegală, contestatoarea trebuia să refacă calculele şi să prezinte un calcul corect şi o ofertă corectă, prevalându-se de mențiunea «eroare aritmetică», care ar fi fost astfel acceptată de Autoritatea Contractantă.” Principiul proporționalității impune ca actele instituțiilor să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite (Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 5 mai 1998, National Farmers’ Union şi alții, C-157/96, pct. 60). Impactul necorelărilor expuse de autoritate în îndeplinirea viitorului contract nu a fost determinat de autoritate, putând fi nul sau insignifiant, iar diferențele valorice din tabelul comparativ sunt atât de mici încât nu pot determina respingerea ofertei (mai cu seamă că nu s-a dovedit că numărul de persoane implicate este insuficient). Argumentele autorității nu aveau forța necesară pentru a conduce la respingerea unei oferte de o asemenea complexitate, necorelările fiind ușor de depășit de autoritate prin solicitarea unei noi clarificări, în care să explice abaterile sesizate (norma de timp greșită, repartizarea incorectă șamd). Consiliul găsește a fi minore și remediabile neconcordanțele din tabelul comparativ întocmit de autoritate: Conform listei de personal Conform primei clarificări Conform celei de a doua clarificări Responsabil contract 1 1 0.81 + 0.19 = 1 Responsabil adjunct 1 1 0.81 + 0.19 = 1 33

contract Personal relații cu publicul 1.08 1.08 0.88 + 0.21 = 0.99 Dispecer 2.17 2.17 1.76 + 0.41 = 2.17 Contabil 1.08 1.08 0.33 + 0.66 = 0.99 Paznic 2.52 2.52 2.04 + 0.48 = 2.52 Operator descărcător 3.48 3.48 3.48 Operator platformă electronică cântărire auto și sistem SCADA 3.8 3.8 2.77 + 0.65 = 3.42 Responsabil cu deșeurile cu statut special 0.2 0.2 0.1 + 0.1 = 0.2 Responsabil autorizat pe deșeuri 1 1 0.81 + 0.19 = 1 Responsabil utilaje și mașini 0.15 0.15 0.08 + 0.08 = 0.16 Șef echipă stație sortare 2 2 2 Mecanic pentru buldozer/compactor 2.63 2.63 2.55 + 0.08 = 2.63 șofer hooklift 0.87 0.87 0.87 Mecanic încărcător frontal 1.77 1.77 1.24 + 0.07 + 0.46 = 1.77 Elecromecanic 3 3 0.81 + 2 + 0.19 = 3 Mecanic 3.92 3.92 0.81 + 2.92 + 0.19 = 3.92 Mecanic linie tehnologică 2 2 2 Mecanic încărcător frontal și miniîncărcător stație de sortare 4.34 4.34 2.41 +1.93 =4.34 Mecanic motostivuitor 1.93 1.93 1.93 Sortator manual 22.58 22.58 22.58 Personal necalificat depozit 5.42 5.42 3.42 + 2 = 5.42 Laborant 1 1 1 Posibilitatea autorității de a cere clarificări ofertanților urmărește să permită evaluarea temeinică a acestora și să prevină situațiile în care autoritatea atribuie contractul unui ofertant ce nu este în măsură să îl execute în limitele pe care și le-a asumat prin ofertă. În Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 se prevede, între altele: Art. 87. - (1) Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia. (2) Comisia de evaluare, înainte de a lua o decizie de respingere a candidaturii/ ofertei în baza art. 89 alin. (2) lit. e), solicită clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate inițial de candidat/ofertant/subcontractant/terț susținător cu privire la neîncadrarea în prevederile art. 44 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege. (3) Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcție de volumul şi complexitatea clarificărilor şi completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte. Termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 3 zile lucrătoare. (4) Comunicarea prevăzută la alin. (1) transmisă către candidat/ofertant trebuie să fie clară şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare. 34

(5) În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei/solicitării de participare, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa este considerată inacceptabilă. (6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozițiilor alin. (1) conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa este considerată neconformă. (7) Prin excepție de la dispozițiile alin. (4), oferta nu este considerată neconformă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una dintre categoriile de mai jos: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire. (8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care au la bază erori materiale evidente şi care pot fi completate/corectate într- un mod care nu conduce în realitate la depunerea unei noi oferte. (9) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei inițiale în următoarele situații: a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligații ale entității contractante în raport cu anumite praguri valorice; b) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanților; c) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparație cu oferta inițială; d) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentația de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanții să se abată de la cerințele exacte ale respectivei documentații, iar oferta inițială nu a fost în conformitate cu aceste cerințe. (10) Prin excepție de la dispozițiile alin. (4), oferta nu este considerată neconformă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa financiară reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de prețul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente, pe baza datelor/informațiilor care sunt cunoscute de către toți participanții, deoarece sunt prevăzute în legislația aplicabilă, documentația de atribuire şi/sau în alte documente prezentate de ofertant. (11) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea erorilor aritmetice, oferta sa este considerată neconformă. Art. 88. - (1) Comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia. (2) În cazul în care ofertantul nu este de acord cu corectarea viciilor de formă, oferta sa este considerată neconformă. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul şi de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. Prin aceste dispoziții, legiuitorul admite faptul că ofertele pot conține erori, abateri sau vicii ce pot fi corectate la inițiativa autorității contractante. Dacă legiuitorul ar fi vrut să elimine orice ofertă care conține erori, abateri sau vicii, textele legale menționate nu îşi mai găseau locul în hotărârea Guvernului evocată. Atinge domeniul ridicolului respingerea ofertei sub pretextul că există o diferență între alocarea a 1,08 contabili și revenirea de 35

0,99, sau între alocarea a 3,8 operatori SCADA și revenirea de 3,42, de exemplu, care calculată financiar înseamnă, cel mai probabil, sub 0,001% din prețul ofertei. O respingere a ofertei pentru o abatere atât de nesemnificativă este disproporționată în raport cu cauza pe care se sprijină. Se cuvine punctat şi faptul că ar fi anormal ca forma aplicabilă speței a normelor legale precitate, care reglementează acceptarea de abateri tehnice minore de până la 1% din prețul ofertei, care se pot concretiza în absența unor articole de lucrări din ofertă ce pot fi costisitoare, să nu permită corectarea unor erori insignifiante de genul celor discutate. În ceea ce priveşte oferta imprecisă sau neconformă cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini, este de reținut de către autoritate şi interpretarea dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea din 29 martie 2012, cauza C-599/10, SAG ELV Slovensko as, FELA Management AG, ASCOM AG, Asseco Central Europe as, TESLA Stropokov as, Autostrade per l'Italia SpA, EFKON AG, Stalexport Autostrady SA/Urad, care la pct. 40 a statuat că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca, în mod excepțional, datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente, cu condiția ca această modificare să nu determine propunerea, în realitate, a unei noi oferte. Utilizarea altui program de lucru decât cel din Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, pe care îl invocă organizatoarea licitației, reprezintă, dacă nu o eroare materială evidentă, ce trebuia notificată ofertantului și corectată de autoritate, atunci o abatere tehnică minoră, de asemenea corectabilă ulterior discutării cu ofertantul. Pe de altă parte, oferta nu poate fi neconformă nici prin prisma specificațiilor caietului de sarcini, deoarece acest caiet nu precizează nicăieri un anumit număr minimal de personal implicat pe care ofertanții să îl utilizeze în propunerea tehnică sau la închiderile de deviz. Dacă specialiştii evaluatori nu sunt de acord cu remedierea amintitei erori materiale flagrante, nimic nu îi opreşte să accepte oferta în forma actuală, care nu încalcă cu nimic specificațiile tehnice din caietul de sarcini, cât timp erorile nu impactează buna execuție a contractului şi decontarea serviciilor licitate. Desigur, riscul elaborării ofertei și a clarificărilor pe marginea acesteia cade în sarcina exclusivă a ofertantului, dar erorile, abaterile și viciile ofertelor sunt inerente participării la proceduri complexe, pentru obținerea de contracte de zeci de milioane care se întind pe zeci de ani, în care volumul de date cerute este uriaș. În 36

acest context, ar trebui să fie cu atât mai necesar sprijinul autorității pentru surmontarea respectivelor erori, abateri sau vicii ale ofertelor, chiar dacă acest sprijin presupune o oarecare insistență repetată în lămurirea deficiențelor identificate. Totuși, sarcina stabilirii dacă abaterile sunt sau nu unele minore aparține autorității contractante, care evaluează ofertele. În speță, niciunde, autoritatea contractantă nu explică de ce neconcordanțele reieșite din clarificările ofertei contestatoarei nu ar putea fi încadrate în categoria abaterilor minore sau a viciilor de formă corectabile, respectiv că sunt atât de grave încât să atragă sancționarea ofertantei cu respingerea ofertei sale. În decizia sa nr. 2573 din 18 iunie ......... (invocată de reclamantă și disponibilă la http://www.rolii.ro/hotarari/ 5b36e865e49009540c0000d6), Curtea de Apel ........., Secția de contencios administrativ și fiscal, a reținut: Consiliul a făcut o apreciere corectă atunci când a reținut incidența în cauză a principiului proporționalității și necesitatea ca, mai înainte de a se dispune sancționarea ofertei cu respingerea, entitatea contractantă să stabilească dacă scăpările minore pot fi încadrate în norma instituită la art. 86 alin. 10 din HG nr. 867/2016. Curtea apreciază că aplicarea principiului proporționalității nu poate fi limitată exclusiv unei etape sau alta, așa cum susține petenta, ci, dimpotrivă, potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 100/2016, este un principiu de natură a se aplica pe întreg parcursul procedurii de atribuire. De altfel, acest aspect a fost afirmat și în Hotărârea Tribunalului T–211/2002 în cauza Tideland Signal vs. Comisia unde raționamentul tribunalului a avut în vedere obligația autorității de a solicita clarificări atunci când procedează la analiza conținutului unei oferte, când din termenii și circumstanțele cauzei se conturează că este probabil ca ambiguitatea sau neclaritatea să aibă o explicație simplă și există posibilitatea a fi surmontate într-o manieră facilă, că în cazul în care este posibilă alegerea între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționale în raport cu scopurile. Astfel că, subsumat celor arătate anterior, față de cele constatate și expuse pe larg de către Consiliu – respectiv redevența anuală calculată cu 2 zecimale fiind practic de 3,xxxxxxxxxx %, cu doar 15,86 lei/an mai puțin, respectiv cu 190,32 lei/12 ani contractuali, și că aceasta pornește de la o valoare totală a contractului mai mică doar cu 396,5 lei/an față de valoarea avută în vedere de autoritate, toate deosebirile fiind generate de un calcul cu mai multe zecimale (față de care procentele se confirmă), în acord cu Consiliu, autorității contractante îi revenea sarcina nu de a respinge automat oferta _______ neconformă, ci de a aprecia incidența principiului proporționalității. O atare necesitate este una rezonabilă, în acord cu scopurile procedurii de achiziție, cu principiul proporționalității și impusă tocmai de acesta, și nu poate fi interpretată în contextul dat ca fiind contrară celorlalte principii privind egalitatea și tratamentul egal, așa cum susține petenta. Apreciază curtea că în același context trebuie interpretate și dispozițiile art. 87 alin. 10 din HG nr. 867/2016 privind erorile aritmetice, redevența chiar privită ca o sumă fixă, fiind verificată pe baza unor calcule (4% din valoarea anuală), ceea ce permite aplicarea acestui text și în cauză. Pentru situația de față, pornind de la cele constatate de către comisia evaluatorie, o revenire cu întrebări corespunzătoare se impunea, deoarece răspunsurile primite apar a fi necorelate, mai cu seamă că autoritatea are obligația să asigure ofertanților toate condițiile pentru ca aceștia să își poată justifica și proba conformitatea ofertei. Solicitarea comisiei de evaluare trebuie să fie 37

clară, precisă și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă fundamentarea consumurilor cu personalul din ofertă, rezultând că autoritatea trebuia să ceară expres informații și documente precis identificate, pentru lămurirea distribuției și consumurilor care o interesau. Prin urmare, în speță, în măsura în care aprecia că există un risc privind situația faptică, pe care nu dorea să și-l asume, în baza art. 87 alin. (1) din normele metodologice precitate, Județul ........., prin comisia de evaluare desemnată, avea obligația legală să reclarifice aceste aspecte anterior considerării admisibilității sau inadmisibilității ofertei. După cum s-a arătat mai sus, autoritatea are obligația să asigure ofertanților toate condițiile pentru ca aceștia să își poată justifica și proba calificarea și conformitatea ofertei. Solicitările autorității trebuie să răspundă și dispozițiilor imperative ale art. 87 alin. (4) – „Comunicarea prevăzută la alin. (1) transmisă către candidat/ofertant trebuie să fie clară şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.”, rezultând că autoritatea trebuie să ceară expres explicații legate de necorelările cu forța de muncă, inclusiv norma de timp aplicabilă, cu îndrumările necesare și posibilitatea îndreptării erorilor materiale sau aritmetice. Noua clarificare este necesară pentru ca autoritatea să nu fie nevoită să deducă ea însăși elementele ofertei, pe baza unor informații insuficiente, nerelevante sau contradictorii. Evident, accentul trebuie pus nu pe respingerea ofertei cu orice preț, pentru a exclude din competiție ofertantul, ci pe clarificarea ei în sensul dorit și necesar evaluării corespunzătoare a ofertei. Răspunsurile SC ......... SRL nr. 788/23.05.......... și nr. 874/11.06.......... sunt substanțiale, ca volum de informații, și complexe, iar necorelările de ordin cifric sunt inerente în asemenea situații și nu trebuie tratate exagerat, în special atunci când impactul lor este doar teoretic. Jurisprudența Consiliului este constantă în sensul că orice decizie a autorității privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a acesteia, sub toate aspectele acesteia, și pe probe concludente, iar nu pe elemente deduse din context de autoritate, care ar defavoriza un ofertant cum este cel în cauză, căruia trebuia să i se acorde dreptul de a își demonstra cu claritate conformitatea ofertei cu care a participat la procedură. Cu alte cuvinte, în absența clarificărilor relevante, asumate în cunoștință de cauză de către SC ......... SRL, cele raționate de autoritate în raportul intermediar și în punctul său de vedere nu pot fi reținute de Consiliu. 38

Pentru a putea fi respinsă o ofertă în virtutea art. 87 alin. (5) din norme, legiuitorul impune condiția ca răspunsurile date de ofertant să fie inutilizabile, respectiv să nu prezinte nicio relevanță, să nu fie concludente în nicio privință. În cazul concret, nu se poate afirma că cele două răspunsuri date de ofertant sunt inutilizabile sau neconcludente. Ele sunt atât utilizabile, cât și concludente, prin prisma solicitării transmise de autoritate, însă necorelate. În plus, chiar și admițând că răspunsul ultim nu ar fi integral acoperitor, acest fapt nu înseamnă că el este complet neconcludent, ci doar parțial neconcludent, ocazie cu care autoritatea contractantă trebuie să manifeste rol activ și să ceară ofertantului informațiile care să îi confirme versiunea finală și asumată a justificărilor, iar nu să îi respingă oferta. Revenirea autorității nu are ca scop avantajarea în vreun fel a ofertantului, ci dobândirea acelor informații ce nu au putut fi extrase din documentele depuse inițial. Stabilirea caracterului (in-)acceptabil și/sau (ne-)conform al ofertei reclamantei urmează a se determina ulterior primirii și examinării clarificărilor relevante din partea acesteia, iar nu la acest moment. Față de ansamblul considerentelor expuse în paginile de mai sus, se constată că evaluarea ofertei SC ......... SRL s-a bazat pe informații divergente și o interpretare formalistă și exagerată a comisiei, ceea ce conduce la nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, situație în care critica societății contestatoare privind nelegalitatea respingerii ofertei sale apare a fi fondată. În consecință, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația SC ......... SRL nr. ........./ ......... (parțial), în contradictoriu cu Județul ........., va anula actul de respingere a ofertei și comunicarea nr. 18151/31.07.......... și va obliga autoritatea contractantă la reclarificarea și reevaluarea ofertei, precum și la emiterea unui nou act de evaluare, cu respectarea celor ce preced, a legislației privind concesiunile și a cerințelor din documentația de atribuire (clarificată pe parcurs). În baza aceluiași temei legal, va obliga autoritatea să comunice contestatoarei rezultatul reevaluării ofertei sale, cu respectarea legislației aplicabile. Cu privire la cererea contestatoarei de suportare a cheltuielilor prilejuite de întocmirea şi susținerea contestației, ea este supusă dispozițiilor art. 26 alin. (9) din lege – Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea şi documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației – precum şi celor aplicabile în mod corespunzător din Codul de procedură civilă, art. 452 – partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței şi 39

întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. SC ......... SRL, deşi a solicitat Consiliului - prin contestație - să oblige autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de judecată, nu le-a indicat şi nici nu a anexat la contestație vreo dovadă a întinderii şi efectuării lor. În consecință, capătul de cerere de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de soluționare a contestației se impune a fi respins. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite în parte contestația SC ......... SRL nr. ........./ ........., în contradictoriu cu Județul ........., și anulează raportul intermediar nr. 2 privind finalizarea verificării propunerilor tehnice (raportul nr. 18150/31.07..........), în partea privind oferta contestatoarei, precum și adresa autorității contractante de comunicare către contestatoare a măsurii respingerii ofertei sale. Obligă autoritatea la reclarificarea și reevaluarea acestei oferte și la emiterea unui nou raport de evaluare, cu respectarea întocmai a celor consemnate mai sus, a documentației de atribuire și a legislației aplicabile privind concesiunile, în termen de cel mult treizeci de zile de la data primirii prezentei decizii. După reevaluarea ofertei și întocmirea noului raport, autoritatea va comunica societății rezultatul reevaluării, potrivit legislației achizițiilor publice. Respinge, ca nefondat, capătul de cerere de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată solicitate de contestatoare. Respinge contestația SC ......... SRL împotriva Consiliului Județean ........., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile lucrătoare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... 40

Redactată în patru exemplare, conține patruzeci de pagini. 41