Decizie CNSC BO2019_10018

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia nr. 106/15.05.2019, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 18317/17.05.2019, depusă de către SC ... SRL, cu sediul în ... având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului ... şi Cod Unic de Înregistrare ..., formulată împotriva procedurii proprii privind atribuirea contractului de servicii de pază pentru terenul şi clădirile aflate în administrarea Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” (incintă birouri şi anexe, săli spectacole şi anexe, parcare etc), organizată de către ... cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - reevaluarea ofertei SC ... SRL în conformitate cu prevederile legale, - anularea deciziei autorităţii contractante de desemnare a ofertei câştigătoare, - reevaluarea ofertei tehnice şi financiare a SC ... SRL, - în subsidiar, anularea procedurii de achiziţie publică, - anularea rapoartelor intermediare de evaluare, anularea deciziei autorităţii contractante de desemnare a ofertei SC ... SRL ca neconformă şi a tuturor actelor subsecvente, - obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor privind consultanţa necesară întocmirii contestaţiei în sumă de 5.000 lei, la care se adaugă TVA. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 19044/23.05.2019, SC ... SRL cu sediul în ..., având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului ... şi Cod Unic de Înregistrare ..., în calitate de câştigătoare a procedurii de atribuire precizată anterior, formulează cerere de intervenţie în favoarea autorităţii contractante, prin care solicită: - admiterea în principiu a cererii de intervenţie, 1

- admiterea excepţiei tardivităţii contestaţiei SC ... SRL, - pe fond, respingerea contestaţiei SC .... SRL ca nefondată. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestaţia nr. 106/15.05.2019, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 18317/17.05.2019, SC ... SRL, în calitate de operator economic participant la procedura de atribuire în cauză, critică decizia autorităţii contractante conform căreia oferta sa a fost declarată inacceptabilă, câştigătoare fiind oferta depusă de către SC ... SRL. Contestatoarea apreciază că decizia autorităţii contractante de declarare a ofertei sale ca fiind inacceptabilă, este nelegală, netemeinică şi abuzivă şi solicită obligarea autorităţii contractante să ia măsuri de remediere în sensul reevaluării ofertei sale conform prevederilor legale raportat la cele consemnate în comunicarea rezultatului, respectiv: - privitor la subcontractanţii declaraţi, comisia a constatat următoarele: - ... SRL: - Certificatul fiscal depus, nr. 1118710 eliberat în data de 29.03.2019 privind obligaţiile la bugetul consolidat prezintă situaţia datoriilor la 28.02.2019 şi nu la 31.03.2019, aşa cum s-a solicitat la Cerinţa nr. 1 din anunţ. - în CV-ul depus, dna ... are experienţă în muncă de 3 ani (2016- 2019) în firmă, dar în Revisal apare angajată abia din 20.04.2017. În plus, atestatul este emis în data de 07.03.2018 (perioadă desfăşurare curs 15.06-20.08.2017). - Comisia a constatat că semnăturile personalului propus nu sunt asemănătoare pe CV, atestat şi contractul individual de muncă, fapt care ridică dubii privitor la autenticitatea semnăturilor. - SC ... SRL: - Certificatul fiscal depus, nr. 6511253 eliberat în data de 29,03.2019 privind obligaţiile la bugetul consolidat prezintă situaţia datoriilor la 28.02.2019 şi nu la 31.03.2019, aşa cum s-a solicitat la Cerinţa nr. 1 din anunţ. - Nu a depus documentele justificative privind îndeplinirea Cerinţei nr. 13 din anunţ, respectiv ultimul act adiţional la contractul individual de muncă şi/sau decizie colectivă de majorare salariu minim angajaţi, cu anexă semnături, ci doar o minută de informare. - Comisia a constatat că semnăturile personalului propus nu sunt asemănătoare pe minută, CV, atestat şi contractul individual de muncă, fapt care ridică dubii privitor la autenticitatea semnăturilor. - În documentaţia de atribuire s-a solicitat certificat de atestare fiscală din care să rezulte situaţia obligaţiilor scadente către bugetul consolidat în luna anterioară celei în care este prevăzută data limită de depunere a ofertelor. Ofertele au avut termen limită de depunere data de 15 aprilie 2019, deci trebuia prezentată situaţia obligaţiilor fiscale/bugetare la 31.03.2019. 2

- La Cerinţa nr. 8 din anunţ, la Notă se specifică: încadrarea subcontractanţilor în situaţiile prevăzute la art. 164,165 şi 167 din Legea nr. 98/2016 atrage excluderea ofertantului din procedura aplicată pentru atribuirea contractului. Subcontractanţii propuşi trebuie să respecte aceleaşi obligaţii ca şi ofertanţii, în domeniul mediului, social şi al relaţiilor de muncă. - Deşi dvs. aţi depus certificatul fiscal cu situaţia datoriilor la 31.03.2019 (aşa cum s-a solicitat), subcontractanţii dvs. nu au făcut dovada lipsei datoriilor la data respectivă. - Dvs. nu aţi făcut dovada existenţei contractului similar de prestări servicii de pază în valoare de minim 500.000 lei fără TVA/contract, aşa cum s-a solicitat la Cerinţa nr. 7 din anunţ. În Formularul nr. 9 aţi declarat ca experienţă similară un contract de servicii de pază (nr. 811/13.04.2017 (încheiat cu RA - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, în calitate de contractant asociat (procent îndeplinit 100%), în valoare de 984.120,58 lei fără TVA, dar aţi depus ca documente justificative doar o recomandare de la RA-APPS. Nu aţi făcut dovada prin depunerea contractului. Nu aţi depus nici acordul de asociere din care să reiasă procentul de îndeplinire de 100% şi durata asocierii. - Următoarele atestate, depuse de dvs. pentru personalul propus, nu sunt semnate de titulari: ... Contestatoarea consideră că oferta sa respectă toate prevederile documentaţiei de atribuire: - Certificatele fiscale depuse de toate firmele sunt în termenul de valabilitate, ANAF nu eliberează certificate noi înainte de expirarea celor eliberate deja şi de asemenea, autoritatea contractantă avea posibilitatea de a solicita clarificarea acestui aspect dacă dorea să aibă o concurenţă reală; - A depus în ofertă documente privind modificarea salariului minim conform prevederilor legale; - Doamna ... are experienţa de 1 an, în funcţia de agent de pază, aşa cum reiese şi din atestat aşa cum s-a solicitat prin documentaţia de atribuire; faptul că aceasta are o experienţa de 3 ani în domeniu, nu are relevanţă pentru autoritatea contractantă, aceasta putând lucra şi fără a deţine atestatul respectiv; - În ofertă există documente doveditoare pentru experienţa similară solicitată conform documentaţiei de atribuire; - În ceea ce priveşte asemănarea sau nu a semnăturilor, contestatoarea consideră că aspect putea fi clarificat oricând chiar prin prezentarea titularilor. O astfel de susţinere este mai mult decât aberantă cu atât mai mult cu cât societăţile ce au depus împreună ofertă au împreună peste 2000 de angajaţi, iar oferta câştigătoare aproximativ 150 angajaţi. - În ceea ce priveşte motivul privind semnarea atestatelor de către titular, este tot o aberaţie a autorităţii contractante, ce nu este prevăzută şi nu s-a solicitat niciunde. Atestatele se eliberează de către Inspectoratele de Poliţie, iar titularii nu au niciun fel de aport sau implicare în acest aspect, neputând impune ofertantul Inspectoratelor Judeţene de Poliție cum să elibereze atestatele. 3

Autoritatea contractantă avea obligaţia de a solicita clarificări, pentru că interesul acesteia este de a asigura o concurenţă cât mai mare şi nu de a încerca să elimine ofertanţi pe motive puerile şi nelegale. Rolul comisiei de evaluare este de a clarifica ofertele şi de a asigura o concurenţă cât mai mare pentru a alege cea mai bună ofertă. Contestatoarea susţine că respingerea ofertei sale ca neconformă în baza art. 65 alin. (3) şi (4) din HG nr. 395/2016 şi ale art. 215 alin. (1) şi (2) este în mod evident nelegală şi abuzivă, printre elementele de respingere a ofertei sale neregăsindu-se niciunul care să demonstreze că oferta tehnică nu respectă prevederile caietului de sarcini. În acord cu normele art. 136 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, este suficient pentru respingerea ofertei ca să existe un singur criteriu/cerinta neîndeplinită, dar este obligatoriu ca şi pentru acest unic motiv autoritatea să identifice cerinţa din documentaţia de atribuire neîndeplinită, pentru a se determina că, într-adevăr, există o asemenea cerinţă. Şi în practica instanţei europene de la Luxemburg s-a accentuat importanţa conformităţii ofertei cu cerinţele documentaţiei de atribuire, criteriul conformităţii ofertei fiind considerat drept unul absolut, cu consecinţa obligativităţii respingerii ofertelor neconforme. Relevante în acest sens sunt hotărârile Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene din cauzele T-183/00 (25 februarie 2003, Strabag Benelux NV împotriva Consiliului Uniunii Europene, pct, 78 - The Court considers that the criterion concerning the conformity of the tender is absolute. If the tender does not comply with the contract documents, it must be rejected") şi T-4/01 (25 februarie 2003, Renco SpA împotriva Consiliului Uniunii Europene, pct. 69 - "Since the criterion concerning the conformity of the tender is absolute, a tender must be rejected if it does not conform with the contract documents"). Legiuitorul a prevăzut în mod expres faptul că autoritatea contractantă trebuie să solicite clarificări cu privire la neclarităţile pe care le are cu privire la o anumită ofertă şi nu să diminueze concurenţa în cadrul procedurilor de achiziţie în mod nejustificat. Jurisprudenţa Consiliului este constantă în sensul că orice decizie a autorităţii privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a ofertei, sub toate aspectele acesteia, şi pe probe concludente, iar nu pe elemente deduse din context de autoritate, care ar defavoriza un ofertant cum este cel în cauză, căruia trebuia să i se acorde dreptul de a îşi demonstra cu claritate conformitatea ofertei cu care a participat la procedură. Cu alte cuvinte, în absenţa clarificărilor relevante, cele raţionate de autoritate în raportul procedurii de atribuire şi în punctul său de vedere nu pot fi reţinute. Proporţionalitatea reprezintă un criteriu adesea decisiv în evaluarea legalităţii actelor şi acţiunilor instituţiilor statului, inclusiv a celor aparţinând autorităţilor contractante în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Astfel, reprezintă o atitudine total abuzivă declararea unei oferte ca fiind inacceptabilă pentru anumite aspecte evident minore raportat la complexitatea de ansamblu a ofertei şi la multitudinea de date pretinse de aceasta. Prin prisma interesului public care trebuie satisfăcut prin 4

utilizarea fondurilor europene, solicitarea de lămuriri suplimentare se impune cu forţa evidenţei, fiind preferabilă unei soluţii de declarare a tuturor ofertelor ca neconforme sau inacceptabile. Oferta trebuie analizată în ansamblul ei, nefiind normal să se respingă pentru anumite deficienţe minore ce pot fi foarte uşor clarificate. Mai mult, principiul proporţionalităţii impune ca actele instituţiilor să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, întelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puţin constrângătoare, iar inconvenienţele cauzate nu trebuie să fie disproporţionate în raport cu scopurile urmărite (Hotărârea Curţii Europene din 5 mai 1998, National Farmers' Union şi alţii, C-157/96, pct. 60). Autoritatea nu poate solicita în mod discriminatoriu clarificări ofertanţilor, după cum în mod judicios s-a pronunţat şi Curtea de Apel Piteşti, Secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în decizia nr. 1692 din 29 iunie 2012: "Posibilitatea autorităţii contractante, respectiv a comisiei de evaluare, de a solicita clarificări trebuie exercitată nediscriminatoriu. Autoritatea contractantă a trecut la evaluarea ofertelor fără a asigura un tratament echitabil tuturor participanţilor la procedură, fără a solicita clarificări tuturor celor aflaţi într-o situaţie similară şi fără verificarea informaţiilor şi documentelor necesare demonstrării conformităţii ofertei cu cerinţele autorităţii contractante”. Şi în jurisprudenţa Curţii de la Luxemburg s-a reţinut constant care sunt obligaţiile autorităţii contractante, în ipoteza solicitării de clarificări: „în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune autoritatea contractantă revine acesteia din urmă sarcina de a trata diferiţii candidaţi în mod egal şi loial, astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecţie a ofertelor şi în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidaţii care au făcut obiectul acestei solicitări". Totodată, "exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor reprezintă un exces de putere" [art. 2 lit. m) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004]. Mai mult decât atât, contestatoarea menţionează că autoritatea contractantă nu a evaluat ofertele în mod corect şi unitar, deficienţele constatate în oferta sa regăsindu-se şi în oferta .... SRL, pe care o consideră inacceptabilă şi neconformă din următoarele motive: - Ofertantul nu a prezentat CV în format European semnat de titular; semnăturile de pe documentele angajaţilor sunt diferite, acestea ridicând suspiciuni, - Deşi posturile sunt permanente, oferta financiară nu a prevăzut sporul de weekend şi sporul pentru sărbători legale -15 zile/an - pentru agenţii de pază şi şefii de tură, - Deşi societatea are peste 50 de angajaţi, oferta financiară a ... SRL nu a prevăzut sporul pentru fondul de handicap conform prevederilor legale. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 19044/23.05.2019, SC ... SRL în calitate de câştigătoare a procedurii de atribuire precizată anterior, 5

formulează cerere de intervenţie în favoarea autorităţii contractante, prin care solicită: - admiterea în principiu a cererii de intervenţie, - admiterea excepţiei tardivităţii contestaţiei SC ... SRL, - pe fond, respingerea contestaţiei SC .... SRL ca nefondată. În susţinerea excepţiei tardivităţii contestaţiei, intervenienta menţionează că potrivit susţinerilor contestatoarei, în data de 10.05.2019 a recepţionat de la autoritatea contractantă adresa de comunicare nr. 3031/ 10.05.2019 prin care aceasta este informată cu privire la declararea ca inacceptabilă a ofertei. Potrivit dispoziţiilor art. 8 lit. b) termenul de formulare a oricărei contestaţii împotriva actelor autorităţii contractante este de 5 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. Necontestarea actului emis de către autoritatea contractantă, în termenul legal prevăzut de lege, reprezintă o acceptare a acestuia. Astfel, urmează ca în temeiul dispoziţiilor legale, Consiliul să admită excepţia, cu consecinţa respingerii contestaţiei ca fiind tardivă. Pe fond intervenienta susţine că potrivit celor constatate de către autoritatea contractantă, oferta formulată de către SC ..., cu subcontractanţi declaraţi, prezintă o serie importantă de nereguli, susceptibile de a dovedi incapacitatea contestatoarei şi a subcontractanţilor săi de a derula contractul de pază rezultat ca urmare a prezentei proceduri. Dintre elementele relevante şi importante pentru executarea contractului, intervenienta aminteşte: (1) În cadrul documentaţiei de atribuire, la secţiunea "Criterii de calificare", Cerinţa 1, se specifică fără echivoc, faptul că ofertanţii sunt obligaţi să facă dovada celor declarate prin depunerea unui certificat de atestare fiscală care să confirme lipsa datoriilor societăţii ofertante către bugetul de stat (impozite/ taxe/ contribuţii), document valabil pentru „luna anterioară celei în care este prevăzuta data limită de depunere a ofertelor”. Astfel contestatoarea avea obligaţia de a prezenta, inclusiv pentru subcontractanţii declaraţi ... S.R.L şi ... S.R.L. câte un certificat de atestare fiscală care să reflecte situaţia datoriilor până la data de 31.03.2019 şi nu până la data de 28.02.2019. Or, potrivit înscrisurilor depuse în cadrul procedurii, aşa cum reiese din susţinerile autorităţii contractante criticate de către contestatoare, aceasta a depus pentru subcontractanţii declaraţi certificate de atestare fiscală care relevă situaţia datoriilor la data de 28.02.2019. În acest context, ofertantul în cauză nu a depus certificatul potrivit documentaţiei de atribuire, situaţie care impune, fără de tăgadă, respingerea ofertei ca fiind inaceptabilă. 6

(2) În aceeaşi ordine de idei, ofertantul în cauză nu a făcut dovada îndeplinirii criteriului 7 prin prezentarea unui contract similar de prestări - servicii pază în valoare de minimum 500.000 lei fără TVA. Într-adevăr, în ofertă s-a făcut menţiune despre un contract de pază încheiat cu Regia Autonomă - Administraţia Patrimoniului protocolului de Stat, în calitate de asociat în cadrul unei asocieri, dar contestatoarea nu a depus documente justificative care să confirme existenţa şi elementele de interes ale raportului juridic contractual. De asemenea, nu s-au depus înscrisuri din care să rezulte procentul de îndeplinire de 100% a obligaţiilor şi duratei asocierii. Or, aceste criterii sunt de esenţa raportului juridic, în contextul în care acestea probează capacitatea ofertanţilor de a-şi îndeplini întocmai obligaţiile contractuale raportate la anvergura prezentului contract de pază. Raţiunea pentru care legiuitorul atribuie autorităţii contractante dreptul de a solicita ofertanţilor anumite criterii obligatorii şi de calificare, este, acela de a proteja interesele acesteia în privinţa iminenţei neexecutării contractului de către operatorul economic desemnat câştigător sau a asumării de către acesta a unor obligaţii contractuale dincolo de capacitatea sa tehnică şi operaţională. Or, în procedura de faţă, autoritatea contractantă a solicitat criterii pentru care a indicat în mod expres, fără loc de interpretare, modalitatea în care operatorul economic este obligat să facă dovada celor susţinute prin ofertă. Este evident că autoarea contestaţiei nu a putut face dovada experienţei similare prin prezentarea unui contract similar, aceasta nefiind o scăpare ori o interpretare diferită a documentaţiei de atribuire. Operatorul economic, în măsura în care avea neclarităţi cu privire la conţinutul documentaţiei de atribuire ori a criteriilor solicitate, avea posibilitatea de a contesta documentaţia în termenul legal de 5 (cinci) zile ori de a solicita clarificări. Documentaţia de atribuire prevede în mod clar că ofertele care nu îndeplinesc criteriile minime solicitate vor fi considerate inacceptabile. Este evident că operatorul economic în cauză a formulat contestaţia doar pentru a împiedica semnarea contractului de achiziţie publică. În privinţa susţinerilor formulate de către contestatoare cu privire la conţinutul ofertei SC ... SRL, aceasta din urmă susţine că acestea sunt nefondate şi neverosimile, oferta formulată respectând întrutotul dispoziţiile documentaţiei de atribuire. Autoritatea contractantă a transmis punctul de vedere nr. 3388/24.05.2019, înregistrat la Consiliu sub nr. 19331/24.05.2019 cu privire la contestaţia formulată de către SC .... SRL, la care a ataşat, în copie, o parte din documentele ce fac parte din dosarul achiziţiei. Autoritatea contractantă consideră contestaţia nefondată pentru următoarele considerente: 1. Cu privire la certificatele de atestare fiscală: În documentaţia de atribuire, la Cerinţa nr. 1 - Neîncadrarea în situaţiile prevăzute la art. 164, 165 şi 167 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă a solicitat: „Ofertanţii/membrii asocierii/ subcontractanţii/ terţii susţinători nu trebuie să se regăsească în situaţiile prevăzute la 164, 165 şi 167 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile 7

publice, cu modificările şi completările ulterioare. Modalitatea prin care poate fi demonstrată îndeplinirea cerinţei: se vor completa Formularele nr. 4, 5 şi 6. Se vor depune documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea formularelor; valabile la data limită de depunere a ofertelor. Acestea sunt următoarele: a) certificate care atestă lipsa datoriilor restante cu privire la plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat (buget local, buget de stat, etc.), respectiv documente echivalente pentru operatorii economici străini. NOTĂ: Certificatele de atestare fiscală se depun în original, copie legalizată sau copie lizibilă cu menţiunea „conform cu originalul" certificată cu numele în clar şi semnătura reprezentantului legal/împuternicitul ofertantului şi trebuie să prezinte situaţia obligaţiilor scadente la plată în luna anterioară celei în care este prevăzută data limită de depunere a ofertelor. Certificatele trebuie să fie valabile la data limită de depunere a ofertei”. Conform celor specificate la Cerinţa nr. 8 - Informaţii privind subcontractanţi din documentaţia de atribuire, în situatia în care ofertantul intenţionează să subcontracteze o parte din contract, aceleaşi condiţii, sub sancţiunea excluderii ofertantului, trebuie să fie îndeplinite şi de către subcontractanţii acestuia. Cum aceste prevederi ale documentaţiei de atribuire nu au fost contestate de către ofertanţi în termenul legal avut la dispoziţie, rezultă că aceştia şi le-au asumat şi astfel, acestea şi-au dobândit forţa obligatorie atât pentru ofertanţi, care aveau obligaţia de a prezenta documentele de calificare în conformitate cu cerinţele stabilite în documentaţia de atribuire, cât şi pentru autoritatea contractantă, care avea obligaţia de a verifica conformitatea ofertelor prin raportare la cerinţele expres stabilite în documentaţia de atribuire. Termenul limită pentru primirea ofertelor a fost 15.04.2019, ora 10:00, menţiune prevăzută în anunţul nr. 2097/01.04.2019. Aşadar, în condiţiile în care termenul limită pentru primirea ofertelor a fost 15.04.2019, ora 10:00 (luna de referinţă fiind aprilie 2019), ofertanţii trebuiau să probeze modul de îndeplinire a obligaţiilor de plată a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri exigibile la sfârşitul lunii anterioare lunii de referinţă, adică la data de 31.03.2019. Analizând documentele prezentate, comisia a constatat că .....SRL a îndeplinit cerinţa privind obligaţiile scadente la bugetul general consolidat, aşa cum a fost ea formulată de autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire - „la data limită de depunere a ofertelor", depunând certificatul de atestare fiscală privind plata contribuţiilor la bugetul de stat general consolidat nr. 8502, eliberat în data de 12.04.2019, care se referă la obligaţiile restante la 31.03.2019. Dar, spre deosebire de ofertant, cei doi subcontractanţi declaraţi ai săi, atât .... SRL, cât şi .... SRL, nu au respectat Cerinţa nr. 1: „certificatele (...) trebuie să prezinte situaţia obligaţiilor scadente la plată în luna anterioară celei în care este prevăzută data limită de depunere a ofertelor” respectiv nu au depus certificatele care atestă lipsa datoriilor 8

restante la data de 31.03.2019 cu privire la plata contribuţiilor la bugetul general consolidat. Subcontractantul .... SRL a depus certificatul de atestare fiscală privind plata contribuţiilor la bugetul de stat general consolidat nr. 1118710, eliberat în data de 29.03.2019, care se referă la obligaţiile restante la 28.02.2019. Subcontractantul .... SRL a depus certificatul de atestare fiscală privind plata contribuţiilor la bugetul de stat general consolidat nr. 6511253, eliberat în data de 29.03.2019, care se referă la obligaţiile restante la 28.02.2019. Deşi cele două certificate fiscale prezentate de subcontractanţi sunt valabile la data depunerii ofertelor, respectiv 15.04.2019, ele nu fac dovada inexistenţei datoriilor restante în luna martie, aşa cum s-a solicitat în mod clar în documentaţia de atribuire. Or, deoarece ofertantul şi-au asumat, prin necontestarea documentaţiei de atribuire, că atât el cât şi eventualii săi subcontractanţi urmează să depună certificate de atestare fiscale, care să probeze lipsa datoriilor restante la data de 31.03.2019 cu privire la plata contribuţiilor la bugetul general consolidat, atunci şi-a asumat şi faptul că nedepunerea acestora poate duce la considerarea ofertei depuse ca inacceptabilă. Potrivit art. 158 alin. 1, 2, 3 şi 5 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare: „ (1) Certificatul de atestare fiscală se emite de organul fiscal central competent la solicitarea contribuabilului/plătitorului. Certificatul se emite şi din oficiu sau la solicitarea altor autorităţi publice, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare, precum şi la solicitarea oricărei persoane care deţine titluri de participare la o societate. (2) Certificatul de atestare fiscală se eliberează pe baza datelor cuprinse în evidenţa creanţelor fiscale a organului fiscal central competent şi cuprinde obligaţiile fiscale restante existente în sold în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii şi nestinse până la data eliberării acestuia, precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării. (3) În certificatul de atestare fiscală se înscriu orice alte menţiuni cu privire la situaţia fiscală a contribuabilului/plătitorului, prevăzute prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. (...) (5) Certificatul de atestare fiscală se emite în maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii şi poate fi utilizat de persoana interesată, pe o perioadă de până la 30 de zile de la data eliberării. (...).". Aşadar, afirmaţia cu privire la faptul că ,”ANAF nu eliberează certificate noi înainte de expirarea celor eliberate deja", nu este susţinută de prevederi legale şi nu corespunde realităţii practice, deoarece conform legislaţiei fiscale în vigoare, ANAF eliberează certificate fiscale ori de câte ori este solicitat. De altfel, ANAF pune la dispoziţia contribuabililor platforma numită Spaţiul virtual privat pentru ca atât cererea de eliberare a certificatului de atestare fiscală, cât şi eliberarea actului să poată fi realizată online, în timp util; ofertantul şi/sau subcontractanţii acestuia 9

având astfel posibilitatea să solicite online certificate fiscale ori de câte ori se doreşte. În consecinţă, autoritatea contractantă a respins oferta ....SRL, întrucât nu a prezentat, în cadrul ofertei, certificatele fiscale ale subcontractanţilor care să ateste lipsa datoriilor la data de 31.03.2019, aşa cum au fost ele solicitate de autoritatea contractantă, ci doar două certificate fiscale emise pe data de 29.03.2019, care atestă lipsa datoriilor la 28.02.2019. Prin urmare, contestatoarea avea obligaţia de a-şi elabora oferta cu respectarea cerinţelor de calificare astfel cum au fost solicitate în documentaţia de atribuire, ca atare trebuia să prezinte şi pentru subcontractanţi certificatele cerute, în caz contrar asumându-şi riscul respingerii ofertei ca inacceptabilă. Or, modul de a acţiona a societăţii .... S.R.L. cu privire la acest aspect, reprezintă, fie o dovadă de neglijenţă, fie de nepăsare pentru care nu poate fi acuzată autoritatea contractantă. 2. Referitor la documentele depuse privind modificarea salariului minim conform prevederilor legale, în documentaţia de atribuire, la Cerinţa nr. 13 se arată că: „Ofertantul va face dovada că întreg personalul ce va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit este angajat cu contract de muncă. Dovada se va face cu documentele prevăzute de legislaţia în vigoare: (...) - contract individual de muncă şi ultimul act adiţional la contractul individual de muncă şi/sau decizie colectivă de majorare salariu minim angajaţi, cu anexă semnături, în copie lizibilă cu menţiunea „conform cu originalul" certificată cu numele în clar şi semnătura reprezentantului legal/împuternicitul ofertantului." Subcontractantul .... SRL a depus o minută de informare privind majorarea salariului de bază lunar brut în care face referire la Decizia colectivă nr. 1163 din data de 28.12.2018. Autoritatea contractantă a solicitat depunerea deciziei colective de majorare a salariului minim pentru angajaţi, cu semnăturile angajaţilor sau a ultimului act adiţional la contractul individual de muncă. Potrivit prevederilor art. 164, alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: „(4) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este adus la cunoştinţa salariaţilor prin grija angajatorului”. Prin urmare, raportat şi la prevederile art. 17 din acelaşi act normativ, dovada majorării salariului angajaţilor ofertantului şi/sau subcontractanţilor acestuia, prin raportare la salariul minim pe economie, se face fie printr-o decizie colectivă, adusă la cunoştinţa angajaţilor sub semnătură, fie prin încheierea unui act adiţional la contractul individual de muncă al acestora. Conform celor precizate mai sus, prin prezentarea minutei de informare, subcontractantul .... SRL şi-a exprimat intenţia de majorare a salariului, dar nu a făcut dovada majorării efective a acestuia prin prezentarea actului adiţional la contractul individual de muncă sau 10

prezentarea deciziei colective de majorare salariu minim, cu anexă semnături. 3. Referitor la experienţa în muncă a dnei ..., persoană propusă pentru executarea contractului de către subcontractantul .... SRL, În documentaţia de atribuire, la Cerinţa nr. 11 - Declaraţie privind asigurarea cu personal de specialitate, numărul şi pregătirea acestora, autoritatea contractantă a solicitat: „(...) se va adăuga, obligatoriu, CV- urile pentru personalul ce va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, în original, vor fi datate şi contrasemnate atât de persoana propusă, cât şi de reprezentantul legal/împuternicitul ofertantului. CV-urile vor fi prezentate în format european, conform HG nr. 1021/2004 şi vor conţine date despre experienţa în domeniul serviciilor de pază, respectiv să se facă dovada că au lucrat cel puţin 1 an ca agent de pază." Cu privire la dna ...., autoritatea contractantă nu a contestat existenţa experienţei acesteia în muncă de 1 an ca agent de pază, ci a constatat existenţa unor neconcordanţe între documentele depuse ca dovadă în numele subcontractantului ... SRL. Astfel, din CV-ul depus reiese că dna ... a fost angajată în perioada 2016 - 2019 ca agent de securitate la ... SRL. Această afirmaţie este contrazisă atât de contractul individual de muncă depus, cât şi de înregistrarea din REVISAL care se referă la contractul individual de muncă nr. 1269/19.04.2017, care precizează ca aceasta a fost angajată la .... SRL începând cu 20.04.2017. În plus, atestatul seria TR nr. 11189 s-a emis în data de 07.03.2018, având perioada de desfăşurare a cursului 15.06 - 20.08.2017. Autoritatea contractantă menţionează că experienţa în muncă de cel puţin 1 an ca agent de pază nu se dovedeşte cu atestatul, aşa cum afirmă contestatarul, acesta arată doar că persoana a efectuat un curs de calificare, nu şi faptul că are experienţă în domeniul pentru care a făcut cursul (art. 38 alin. (2) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată: „Atestatul eliberat potrivit alin. (1) acordă dreptul persoanei deţinătoare de a practica ocupaţia de bază în domeniul reglementat de prezenta lege”). Experienţa în muncă se dovedeşte numai cu CV, care trebuie să conţină date conforme cu contractul individual de muncă, înregistrat în REVISAL. Mai mult, afirmaţia contestatarului că persoana putea „lucra şi fără a deţine atestatul respectiv" este contrazisă de Legea nr. 333/2003 care prevede în mod expres următoarele: „ART. 37 (1) Angajarea personalului cu atribuţii de pază sau gardă de corp se face pe baza atestatului eliberat în condiţiile prevăzute la art. 38 şi a certificatului de cazier judiciar. (3) Conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) pot angaja pe durată determinată persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 36 lit. a) - c), dar nu mai mult de 3 luni şi doar la prima angajare, cu scopul de a asigura perioada necesară pentru finalizarea procedurilor de angajare şi de obţinere a atestatului profesional." 11

În concluzie, deşi dna .... îndeplineşte condiţia de a avea experienţa de 1 an ca agent de pază, autoritatea contractantă a semnalat încercarea ofertantului de a prezenta, foarte posibil cu reacredinţă, documente care conţin date neconforme cu realitatea. 4. Referitor la experienţa similară SC .... SRL În documentaţia de atribuire, la Cerinţa nr. 7 - Declaraţie privind lista principalelor prestări de servicii efectuate în ultimii 3 ani, prin raportare la data limită de depunere a ofertelor, autoritatea contractantă a solicitat: „Pentru îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară, ofertantul va preciza următoarele informaţii: numărul şi data contractului invocat drept experienţă similară, beneficiarul contractului, tipul serviciilor prestate, perioada în care s-a realizat contractul, valoarea contractului, data şi numărul documentului de recepţie pentru dovedirea faptului că serviciile au fost recepţionate în cadrul perioadei de 3 ani, precum şi ponderea şi/sau activităţile pentru care a fost responsabil. Din documente va rezulta clar valoarea de contract în sarcina ofertantului. În situaţia în care ofertantul a avut calitatea de subcontractant/asociat se vor prezenta documente relevante din care să reiasă calitatea de subcontractant/asociat cu indicarea părţii îndeplinită de acesta şi a valorii aferente fără TVA. Ofertantul va anexa documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate: contracte, recomandări, procese verbale de recepţie, certificate constatatoare sau orice alte documente relevante în susţinerea cerinţei, datate, semnate şi parafate de către beneficiar-o autoritate contractantă sau un beneficiar privat." Ofertantul SC .... SRL a declarat ca experienţă similară contractul de servicii de pază nr. 811/13.04.2017, în valoare de 984.120,58 lei fără TVA, încheiat cu RA - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, în care a avut calitatea de contractant asociat, cu un procent îndeplinit de 100%. A depus ca documente justificative pentru probarea celor declarate doar o recomandare de la RA-APPS şi o declaraţie pe propria răspundere. Contestatorul nu a depus nici contractul de prestări servicii, nu a depus nici contractul/acordul de asociere sau alte documente, din care să facă dovada părţii îndeplinita de contestator şi a valorii aferente acestei părţi fără TVA şi durata asocierii şi nici înscrisuri care să dovedească faptul că serviciile respective au fost recepţionate în cadrul perioadei de 3 ani. Autoritatea contractantă subliniază că prezentarea acestor documente este esenţială pentru stabilirea aportului pe care contestatorul a avut-o la îndeplinirea contractului respectiv (în special a tipului de servicii prestate de acesta în realizarea contractului), precum şi a stabili dacă valoarea serviciilor prestate de acesta potrivit contractului/acordului de asociere este egală cu cea cerută prin documentaţia de atribuire (minimum 500.000 lei, fără TVA). Se are în vedere calitatea de asociat pe care contestatorul a avut-o în contractul la care face referire în declaraţia depusă şi faptul că valoarea totală a acestui contract este de 984.120,58 fără TVA. Comisia a verificat în SEAP datele contractului invocat (anunţ de atribuire nr. 6177143/21.04.2017 - Servicii de pază la imobilele S.A.I.F.I. - 2016/2018) şi a constatat că acest contract a fost încheiat de fapt cu .... 12

SRL. Din sumarul licitaţiei deschise reiese că ... SRL s-a înscris ca participant la licitaţie, dar oferta sa nu a fost evaluată. Aşa cum recunoaşte şi .... SRL în cuprinsul contestaţie, atât legislaţia internă cât şi jurisprudenţa instanţei europene de la Luxemburg, accentuează „...importanţa conformităţii ofertei cu cerinţele documentaţiei de atribuire, criteriul conformităţii ofertei fiind considerat drept unul absolut, cu consecinţa obligativităţii respingerii ofertelor neconforme...". Or din acest punct de vedere, cerinţele din documentaţia de atribuire erau clare şi detaliate. Faptul că .... SRL a înţeles să nu le respecte arată culpa acesteia reprezentând, fie o dovadă de neglijenţă, fie de nepăsare, iar această culpă nu poate fi transferată autorităţii contractante, după cum încearcă să arate această societate. Solicitarea de clarificări la care se referă contestatoarea poate viza doar aspecte formale, minore care se referă la documente deja depuse în conformitate cu documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă nu poate prin aceste clarificări să determine un ofertant să depună toate documentele cerute prin documentaţia de atribuire, pentru ca astfel oferta acestuia să fie conformă, pentru că asta ar însemna favorizarea acelui ofertant. Prin urmare, autoritatea contractantă apreciază că atitudinea sa a fost corectă şi în acest caz. 5. Referitor la semnăturile personalului propus pentru executarea contractantului Analizând documentele depuse, comisia a constatat că semnăturile personalului propus pentru executarea contractantului de către cei doi subcontractanţi declaraţi de .... SRL nu sunt asemănătoare pe CV, atestat, contractul individual de muncă şi minută (în cazul lui .... SRL), fapt care a ridicat dubii privitor la corectitudinea declaraţiei din Formularul nr. 14, existând suspiciunea că documentele respective nu au fost semnate de persoanele al căror nume se regăsesc pe acestea. Această situaţie nu este ”.. o aberaţie a autorităţii contractante..." după cum susţine contestatorul, întrucât, dacă această situaţie ar fi adevărată, ar exista suspiciunea întrunirii condiţiilor infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. În ceea ce-l priveşte pe subcontractantul .... SRL, autoritatea contractantă îşi bazează această afirmaţie şi pe faptul că acesta a participat şi anul trecut la procedura de achiziţie de servicii de pază, unde au existat aceleaşi suspiciuni, respectiv pentru două dintre persoanele propuse pentru executarea contractului, atât pentru anul acesta cât şi pentru anul trecut - Arapu Ionel şi Albuleţ Petre, la care se vede clar că pagina a treia a contractului individual de muncă a fost modificată de la un an la altul în aceea ce priveşte semnăturile angajatorului şi a angajatului, Analizând documentele prezentate de subcontractantul .... SRL, comisia a constatat că pe documentele prezentate apar două tipuri de ştampilă şi semnături ale firmei - una în original (de ex. pag. 432-434) şi una printată din calculator (de pag. 439-440). 6. Referitor la atestatele personalului propriu declarat de contestatar pentru executarea contractului şi nesemnate de titulari 13

Autoritatea contractantă nu a solicitat semnarea atestatelor de către titulari deoarece a considerat că nu este necesar, atestatul fiind un formular tipizat, eliberat titularului de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau, după caz, de inspectoratul de poliţie judeţean în raza căruia persoana îşi are domiciliul sau reşedinţa, după absolvirea cursurilor de calificare profesională de bază şi promovarea examenului. Pentru eliberarea atestatului, persoana care doreşte să devină agent de pază trebuie să se prezinte personal la DGPMB sau inspectoratul de poliţie judeţean pentru ridicarea acestuia, în urma depunerii unui dosar cu documentele necesare. Pe formularul tipizat sunt trecute: seria şi numărul atestatului, semnăturile emitentului şi ale titularului, data eliberării şi numărul de înregistrare. Afirmaţia contestatarului că „titularii nu au nici un fel de aport sau implicare" în eliberarea atestatului se dovedeşte eronată, deoarece acestea sunt documente cu un regim special. În ceea ce priveşte obligarea la plata cheltuielilor privind consultanţa necesară notificării/întocmirii contestaţiei, autoritatea contractantă solicită respingerea aceastei solicitări, întrucât valoarea acestor aşa zise cheltuieli este mai mult decât exagerată, nefiind justificată nici de complexitatea cauzei, nici de conţinutul contestatiei. În final, autoritatea contractantă apreciază că .... SRL, a depăşit limitele contestaţiei depuse făcând aprecieri nefondate cu privire la documentele depuse de alt ofertant şi la oferta financiară a acestuia, în condiţiile în care nu a avut vreodată acces la documentele şi la oferta depuse de acesta. Cu adresa de înaintare nr. 3522/30.05.2019, înegistrată la Consiliu sub nr. 20168/30.05.2019, autoritatea contractantă a depus un set de documente, în completarea celor transmise iniţial, necesare soluţionării contestaaţiei SC ... SRL. Prin adresa nr. 124/10.06.2019, înregistrată la Consiliu sub nr. 21680/10.06.2019, SC ... SRL formulează concluzii scrise ca urmare a studierii dosarului cauzei în care menţionează că în opis-ul prezentat de ofertantul declarat câştigător, la punctul 214, se regăseşte "Anexa cu privire la luarea la cunoştinţă a deciziei colective de mărire salariu de bază minim". În dosarul transmis la CNSC de către autoritatea contractanta, acest document nu se regaseste, decizia colectivă de mărire salariu de bază minim neavând semnăturile anexate (pag. 44-45). Deşi oferta nu este numerotată de ... SRL conform cerinţei din documentaţia de atribuire, documentele numerotate de autoritatea contractantă şi transmise la Consiliu nu conţin anexa cu privire la luarea la cunoştinţă a deciziei colective de mărire salariu de bază minim, aceasta nefiind inclusă în dosarul achiziţiei, acesta fiind considerat motiv de excludere pentru alţi ofertanţi. De asemenea, în cazul documentelor prezentate pentru dl, ... (pg. 116-121), semnătura de pe CV este diferită faţă de cea de pe contractul de muncă şi de pe atestat, ridicând suspiciuni, acesta fiind considerat motiv de excludere pentru alti ofertanţi. Şi în cazul documentelor 14

prezentate pentru dl. Dinca Leonard (pg. 302-307), semnăturile sunt diferite, acestea ridicând suspiciuni. Contestatoarea consideră că autoritatea contractantă a analizat superficial oferta ... SRL, aceasta prezentând multiple neconformităţi pentru care alţi ofertanţi au fost descalificaţi, şi nu a nerespectat principiul tratamentului egal. Deşi .... SRL a ofertat cel mai mare tarif, cu 2 bani sub tariful estimat, oferta acesteia a fost singura ofertă care a fost declarată admisibilă. Autoritatea contractantă ar fi trebuit să trateze toate ofertele în mod egal şi să nu favorizeze un anumit ofertant. Oferta prezentată de ... SRL nu a prevăzut sporul pentru fondul de handicap conform prevederilor legale. Oferta financiară prezentată de .... SRL nu respectă legislaţia muncii în ceea ce priveşte: - Sporul pentru sărbători legale - Fondul de handicap Contribuţia la fondul de handicap în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 60/2017 de modificare şi completare la Legea nr. 448/2006: ART. 78 (1) Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti. (2) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. (3) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii: a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 100% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; (30,73 agenţi x 4% x 2080 lei/salariu mmim)/41.160 ore = 0,50 lei/ora/post - nu se regăseşte în oferta financiară depusă de German Proteet Sistems SRL 0,50 lei/ora/post x 41.160 ore = 20.991,6 lei total contribuţie la fondul de handicap ce trebuia inclusă în oferta financiară pentru a fi plătită la fondul de handicap Compensarea în bani a sărbătorilor legale este de asemenea obligatorie având în vedere că posturile de pază din contract sunt zilnice, fără nicio zi de pauză, deci aceste zile vor fi acoperite cu agenţi de paza: „Art. 142. [compensarea muncii în zilele de sarbatoare] (1) Salariaţilor care lucrează în unităţile prevăzute la art. 140, precum şi la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoareie 30 de zile. (2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, 15

de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru". 15 sărbători legale anuale x 24 h x 12,43 lei/ora x 7 posturi = 31.323,60 lei 31.232,60 lei: 7 posturi:24h:365 zile/an = 0,51 lei/ora 0,51 lei/ora/post x 41.160 ore = 21.025,43 lei contribuţie ce trebuia calculată şi inclusă în oferta financiară. Toate elementele enumerate mai sus privind oferta prezentată .... SRL nu demonstrează decât slaba calitate profesională, lipsa de cunoaştere şi de interes în cunoaşterea legislaţiei, precum şi neseriozitate faţă de autoritate prin modul de elaborare al ofertei. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ...., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată proprie privind atribuirea contractului de servicii de pază pentru terenul şi clădirile aflate în administrarea Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” (incintă birouri şi anexe, săli spectacole şi anexe, parcare etc), prin publicarea anunțului pe site-ul propriu și prin publicarea în SEAP a anunțului publicitar nr. .... valoarea estimată a procedurii pentru perioada mai 2019 -aprilie 2020 fiind de 1.361.905,92 lei la care se adaugă TVA și de 911.856 lei, la care se adaugă TVA, pentru perioada mai-decembrie 2019. Potrivit procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor nr. 2466/15.04.2019, în cadrul procedurii au fost depuse 11 oferte, iar potrivit raportului procedurii nr. 3136/15.05.2019, o singură ofertă a fost declarată admisibilă, respectiv cea depusă de ... SRL, care a fost declarată câștigătoare, oferta depusă de SC .... SRL a fost respinsă ca inacceptabilă. Împotriva acestui rezultat a formulat contestație SC ... SRL, solicitând reevaluarea ofertei sale, dar și reevaluarea ofertei câștigătoare și plata cheltuielilor pentru consultanța aferentă întocmirii contestației. În subsidiar, solicită anularea procedurii de atribuire. După depunerea contestației, la solicitarea Consiliului, SC ... SRL a transmis dovada constituirii cauțiunii prevăzută la art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 45/2018, în cuantum de 17.646,64 lei, prin consemnarea la CEC BANK, Sucursala Timpuri Noi, a sumei respective, conform recipisei nr. 205467684/1/21.05.2019, suma fiind consemnată la dispoziția Consiliului pentru contestaţia aferentă dosarului în cauză. Cauţiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5) și (6) din Legea nr. 101/2016. De asemenea, în termen legal a depus cerere de intervenție în favoarea autorității contractante German Protect Sistems SRL, cerere care va fi admisă în principiu, în temeiul art. 63 și 64 din codul de procedură civilă, având în vedere interesul acestei societăți în menținerea actelor autorității contractante prin care a fost desemnată câștigătoare a procedurii. 16

În ceea ce privește excepția tardivității contestației invocată de intervenientă, Consiliul o va respinge ca nefondată. Astfel, Consiliul reține că adresa de comunicare a rezultatului procedurii a fost emisă și transmisă în data de 10.05.2019, fiind înregistrată la emitent cu nr. 3031/10.05.2019. totodată, contestația a fost transmisă la Consiliu prin poștă, cu scrisoarea recomandată nr. AR 09385421911/15.05.2019. Potrivit art. 16 alin. (1) din legea nr. 101/2016, ,,Sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului, cât şi autorităţii contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare’’. Potrivit art. 183 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ,,Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen’’. Prin urmare, contestația fiind depusă în termen la oficiul poștal, este lipsit de relevanță că aceasta a fost înregistrat la consiliu în data de 17 mai 2019. Pe fondul contestației depuse, Consiliul constată că motivele invocate de autoritatea contractantă în adresa de comunicare a rezultatului procedurii, pentru justificarea respingerii ofertei contestatoarei, sunt următoarele: ,,Privitor la subcontractanţii declaraţi, comisia a constatat următoarele: - SC .... SRL: - Certificatul fiscal depus, nr. 1118710 eliberat în data de 29.03.2019 privind obligaţiile la bugetul consolidat prezintă situaţia datoriilor la 28.02.2019 şi nu la 31.03.2019, aşa cum s-a solicitat la Cerinţa nr. 1 din anunţ. - în CV-ul depus, dna ... are experienţă în muncă de 3 ani (2016- 2019) în firmă, dar în Revisal apare angajată abia din 20.04.2017. În plus, atestatul este emis în data de 07.03.2018 (perioadă desfăşurare curs 15.06-20.08.2017). - Comisia a constatat că semnăturile personalului propus nu sunt asemănătoare pe CV, atestat şi contractul individual de muncă, fapt care ridică dubii privitor la autenticitatea semnăturilor. - SC ... SRL: - Certificatul fiscal depus, nr. 6511253 eliberat în data de 29.03.2019 privind obligaţiile la bugetul consolidat prezintă situaţia datoriilor la 28.02.2019 şi nu la 31.03.2019, aşa cum s-a solicitat la Cerinţa nr. 1 din anunţ. - Nu a depus documentele justificative privind îndeplinirea Cerinţei nr. 13 din anunţ, respectiv ultimul act adiţional la contractul individual de muncă şi/sau decizie colectivă de majorare salariu minim angajaţi, cu anexă semnături, ci doar o minută de informare. - Comisia a constatat că semnăturile personalului propus nu sunt asemănătoare pe minută, CV, atestat şi contractul individual de muncă, fapt care ridică dubii privitor la autenticitatea semnăturilor. 17

- În documentaţia de atribuire s-a solicitat certificat de atestare fiscală din care să rezulte situaţia obligaţiilor scadente către bugetul consolidat în luna anterioară celei în care este prevăzută data limită de depunere a ofertelor. Ofertele au avut termen limită de depunere data de 15 aprilie 2019, deci trebuia prezentată situaţia obligaţiilor fiscale/bugetare la 31.03.2019. - La Cerinţa nr. 8 din anunţ, la Notă se specifică: încadrarea subcontractanţilor în situaţiile prevăzute la art. 164, 165 şi 167 din Legea nr. 98/2016 atrage excluderea ofertantului din procedura aplicată pentru atribuirea contractului. Subcontractanţii propuşi trebuie să respecte aceleaşi obligaţii ca şi ofertanţii, în domeniul mediului, social şi al relaţiilor de muncă. - Deşi dvs. aţi depus certificatul fiscal cu situaţia datoriilor la 31.03.2019 (aşa cum s-a solicitat), subcontractanţii dvs. nu au făcut dovada lipsei datoriilor la data respectivă. - Dvs. nu aţi făcut dovada existenţei contractului similar de prestări servicii de pază în valoare de minim 500.000 lei fără TVA/contract, aşa cum s-a solicitat la Cerinţa nr. 7 din anunţ. În Formularul nr. 9 aţi declarat ca experienţă similară un contract de servicii de pază (nr. 811/13.04.2017 (încheiat cu RA - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, în calitate de contractant asociat (procent îndeplinit 100%), în valoare de 984.120,58 lei fără TVA, dar aţi depus ca documente justificative doar o recomandare de la RA-APPS. Nu aţi făcut dovada prin depunerea contractului. Nu aţi depus nici acordul de asociere din care să reiasă procentul de îndeplinire de 100% şi durata asocierii. - Următoarele atestate, depuse de dvs. pentru personalul propus, nu sunt semnate de titulari: .... Verificând pe rând motivele invocate de autoritatea contractantă, Consiliul reține următoarele: Primul motiv se referă la data emiterii celor două certificate fiscale pentru subcontractanții propuși și data situației fiscale, respectiv Certificatul fiscal nr. 1118710 eliberat în data de 29.03.2019 privind obligaţiile la bugetul consolidat prezintă situaţia datoriilor la 28.02.2019 şi nu la 31.03.2019, emis pentru subcontractantul SC ... SRL și Certificatul fiscal nr. 6511253 eliberat în data de 29.03.2019 privind obligaţiile la bugetul consolidat prezintă situaţia datoriilor la 28.02.2019 şi nu la 31.03.2019, emis pentru SC ... SRL. Autoritatea contractantă invocă prevederile documentației de atribuire, respectiv Cerinţa nr. 1 - Neîncadrarea în situaţiile prevăzute la art. 164, 165 şi 167 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă

a

solicitat: „Ofertanţii/membrii

asocierii/ subcontractanţii/ terţii susţinători nu trebuie să se regăsească în situaţiile prevăzute la 164, 165 şi 167 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare. Modalitatea prin care poate fi demonstrată îndeplinirea cerinţei: se vor completa Formularele nr. 4, 5 şi 6. Se vor depune documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea formularelor, valabile la data limită de depunere a ofertelor. Acestea sunt următoarele: a) certificate care 18

atestă lipsa datoriilor restante cu privire la plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat (buget local, buget de stat, etc.), respectiv documente echivalente pentru operatorii economici străini. NOTĂ: Certificatele de atestare fiscală se depun în original, copie legalizată sau copie lizibilă cu menţiunea „conform cu originalul" certificată cu numele în clar şi semnătura reprezentantului legal/împuternicitul ofertantului şi trebuie să prezinte situaţia obligaţiilor scadente la plată în luna anterioară celei în care este prevăzută data limită de depunere a ofertelor. Certificatele trebuie să fie valabile la data limită de depunere a ofertei”. Verificând respectivele certificate fiscale, Consiliul nu reține că operatorii în cauză s-ar afla în situațiile prevăzute la art. 164, 165 şi 167 din Legea nr. 98/2016. În ceea ce privește existența datoriilor către bugetul general consolodat, Consiliul are în vedere dispozițiile art. 165 din Legea nr. 98/2016, ,,(1) Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire orice operator economic despre care are cunoştinţă că şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat, iar acest lucru a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă având caracter definitiv şi obligatoriu în conformitate cu legea statului în care respectivul operator economic este înfiinţat. (2) Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire un operator economic în cazul în care poate demonstra prin orice mijloace adecvate că respectivul operator economic şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat. (3) Operatorul economic NU ESTE EXCLUS DIN PROCEDURA de atribuire dacă, anterior deciziei de excludere, îşi îndeplineşte obligaţiile prin plata impozitelor, taxelor sau contribuţiilor la bugetul general consolidat datorate ori prin alte modalităţi de stingere a acestora sau beneficiază, în condiţiile legii, de eşalonarea acestora ori de alte facilităţi în vederea plăţii acestora, inclusiv, după caz, a eventualelor dobânzi ori penalităţi de întârziere acumulate sau a amenzilor’’. De altfel, chiar și în anunțul de participare se face referire la prevederile art. 164, 165 şi 167 din Legea nr. 98/2016, or lipsa unui certificat care să ateste situaţia obligaţiilor scadente la plată în luna anterioară celei în care este prevăzută data limită de depunere a ofertelor nu echivalează cu încadrarea operatorului în această categorie, neexistând nicio dovadă care să ateste existența datoriilor restante. De altfel, certificatele prezentate ambele emise în data de 29.03.2019 nu puteau prezenta situația fiscală la 31.03.2019, fiind imposibil să reflecte o situație de fapt ulterioară. Ceea ce este relevant este faptul că cele două certificate se aflau în termenul de valabilitate la data depunerii ofertelor, potrivit dispozițiilor art. 158 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia ,,Certificatul de atestare fiscală se emite în maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii și poate fi utilizat de persoana 19

interesată pe o perioadă de până la 30 de zile de la data eliberării. (...). Pe perioada de utilizare, certificatul poate fi prezentat de contribuabil/plătitor, în original sau în copie legalizată, oricărui solicitant’’. Prin urmare, dispozițiile legale aplicabile în materie fiscală dau forță probantă certificatului fiscal pe toată perioada sa de valabilitate, fiind cert că, în situația în care s-a emis și s-a prezentat un certificat valabil, care atestă inexistența datoriilor restante, titularul certificatului nu va putea fi respins dintr-o procedură, pe motiv că nu reflectă situația fiscală la o anumită dată. Cel mult, având în vedere nota cuprinsă în cadrul cerinței nr. 1, autoritatea putea să solicite o clarificare în acest sens, respectiv un certificat la momentul respectiv din care să rezulte inexistența datoriilor la 31.03.2019, având în vedere că ofertele s-au depus în data de 15.04.2019. Pornind de la situația concretă a celor doi operatori, respectiv data de 29.03.2019 în care au fost emise certificatele fiscale, aceștia puteau solicita un nou certificat cel mai devreme în data de 02.05.2019, în condițiile în care data de 29.04.2019 și următoarele au fost zile nelucrătoare, situația fiscală fiind aceea de la sfârșitul lunii aprilie, și nu martie. În orice situație, dispozițiile legale aplicabile sancționează încadrarea operatorului în prevederile art. 164, 165 şi 167 din Legea nr. 98/2016, și nu emiterea certificatului pentru o anumită dată, mai cu seamă că reglementarea legală astfel cum este ea stabilită la art. 165 din Legea nr. 98/2016 este extrem de permisivă, fiind favorabilă operatorilor economici, aceștia având posibilitatea să își achite obligațiile până la adoptarea deciziei de excludere din procedură. Astfel cum este formulat textul citat, simpla existență a datoriilor către buget nu reprezintă motiv de excludere. Alin. (1) și (2) menționează expres că excluderea operează dacă respectivul operator economic şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat, respectiv dacă are obligații restante, neachitate în termenul legal de plată. Deci, dacă, de pildă, scadența obligațiilor este în data de 30 a lunii în curs, iar termenul până la care se poate face plata este până în 30 luna următoare, nu se poate considera că operatorul economic și-a încălcat obligația de plată până la data expirării ultimei zile în care poate face plata. Textul nu vorbește de existența oricărei obligații fiscale, ci de încălcarea obligațiilor privind plata impozitelor, încălcare inexistentă în situația neexpirării termenului de plată. De altfel, și prevederea din Cerința 1 citată mai sus se referă la inexistența datoriilor restante, și nu a oricăror datorii. Mai mult, prevederile art. 165 alin. (3) merg mai departe, și stabilesc imperativ că operatorul economic NU ESTE EXCLUS DIN PROCEDURA de atribuire dacă, anterior deciziei de excludere, îşi îndeplineşte obligaţiile prin plata impozitelor, taxelor sau contribuţiilor la bugetul general consolidat datorate ori prin alte modalităţi de stingere a acestora sau beneficiază, în condiţiile legii, de eşalonarea acestora ori de alte facilităţi în vederea plăţii acestora, inclusiv, după caz, a eventualelor dobânzi ori penalităţi de întârziere acumulate sau a amenzilor. Cum art. 165 din Legea nr. 98/2016 instituie un termen de prezentare a dovezii în favoarea ofertantului, data deciziei de excludere, autoritatea contractantă trebuie să îi comunice care va fi aceasta, 20

respectiv data întrunirii comisiei de evaluare pentru verificarea documentelor referitoare la existența obligațiilor restante. Prin urmare, Consiliul reține că respingerea ofertei contestatoarei pentru încadrarea în situațiile prevăzute la art. 164, 165 şi 167 din Legea nr. 98/2016 este eronată, realizată fără urmărirea dispozițiilor legale care stabilesc chiar posibilitatea operatorului de a achita obligațiile fiscale restante, situația operatorilor respectivi nefiind de natură a atrage respingerea lor din procedură. În acest sens, art. 157 din Codul de procedură fiscală stabilește următoarele: ,,Obligații fiscale restante (1) Prin obligaţii fiscale restante se înţelege: a) obligaţii fiscale pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată; b) diferenţele de obligaţii fiscale principale şi accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1)’’. Schimbarea legislativă intervenită odată cu Legea nr. 98/2016 este una esențială în materia criteriilor de calificare referitoare la achitarea obligațiilor bugetare, legiuitorul înțelegând să contribuie și prin pârghia achizițiilor publice la o mai bună colectare a creanțelor bugetare. Ceea ce a dorit legiuitorul este a oferi operatorilor posibilitatea achitării obligațiilor fiscale până la momentul deciziei de excludere, deci la încheierea raportului procedurii. Prin urmare, chiar și în situația în care există restanțe la plată, autoritatea nu mai poate exclude, în mod rigid, de la o procedură un operator economic pe motiv că la data x figurează cu datorii, ci trebuie să solicite lămuriri dacă acele datorii reprezintă restanțe (respectiv încălcarea obligațiilor privind plata impozitelor), iar operatorul nu trebuie exclus din procedură dacă până la data încheierii raportului procedurii își achită obligațiile principale și accesorii. Totodată, Consiliul reține că Nota din cadrul cerinței 1 nu contravine și nici nu poate contraveni dispozițiilor legale aplicabile, nicăieri în cuprinsul său neexistând vreo mențiune care să prevadă că neprecizarea situației fiscale la o anumită dată conduce la excluderea ofertantului. Este cert că dispozițiile legale mai favorabile operatorilor economici trebuie aplicate de autoritatea contractantă, mai cu seamă că ele sunt unele imperative, aceasta neavând posibilitatea de a alege dacă le aplică sau nu. Prin urmare, din moment ce există certificate fiscale valabile la data depunerii ofertelor, care atestă inexistența datoriilor restante, operatorul economic nu poate fi respins. În același timp, Consiliul reține că afirmaţia cu privire la faptul că ”ANAF nu eliberează certificate noi înainte de expirarea celor eliberate deja", contrar susținerilor autorității, este cât se poate de reală. Având în vedere că aceste documente se emit gratuit și presupun un efort administrativ, autoritatea publică îndrituită cu această atribuție nu emite alt certificat pe perioada de valabilitate a altui certificat. Astfel, dispozițiile art. 158 alin. (5) din Codul de procedură fiscală ultima teză stabilește expres că pe perioada lui de valabilitate poate fi prezentat oricărui solicitant, fiind un temei suficient care să permită autorității publice competente refuzul eliberării altui act. 21

În ceea ce privește motivul al doilea de excludere a ofertei, respectiv lipsa experienței similare, autoritatea arată că ,,Dvs. nu aţi făcut dovada existenţei contractului similar de prestări servicii de pază în valoare de minim 500.000 lei fără TVA/contract, aşa cum s-a solicitat la Cerinţa nr. 7 din anunţ. În Formularul nr. 9 aţi declarat ca experienţă similară un contract de servicii de pază (nr. 811/13.04.2017 (încheiat cu RA - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, în calitate de contractant asociat (procent îndeplinit 100%), în valoare de 984.120,58 lei fără TVA, dar aţi depus ca documente justificative doar o recomandare de la RA-APPS. Nu aţi făcut dovada prin depunerea contractului. Nu aţi depus nici acordul de asociere din care să reiasă procentul de îndeplinire de 100% şi durata asocierii. În Anunțul publicat pe site-ul propriu se menționează, la Cerinţa nr. 7, următoarele: - Declaraţie privind lista principalelor prestări de servicii efectuate în ultimii 3 ani, prin raportare la data limită de depunere a ofertelor, autoritatea contractantă a solicitat: „Pentru îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară, ofertantul va preciza următoarele informaţii: numărul şi data contractului invocat drept experienţă similară, beneficiarul contractului, tipul serviciilor prestate, perioada în care s-a realizat contractul, valoarea contractului, data şi numărul documentului de recepţie pentru dovedirea faptului că serviciile au fost recepţionate în cadrul perioadei de 3 ani, precum şi ponderea şi/sau activităţile pentru care a fost responsabil. Din documente va rezulta clar valoarea de contract în sarcina ofertantului. În situaţia în care ofertantul a avut calitatea de subcontractant/asociat se vor prezenta documente relevante din care să reiasă calitatea de subcontractant/asociat cu indicarea părţii îndeplinită de acesta şi a valorii aferente fără TVA. Ofertantul va anexa documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate: contracte, recomandări, procese verbale de recepţie, certificate constatatoare sau orice alte documente relevante în susţinerea cerinţei, datate, semnate şi parafate de către beneficiar-o autoritate contractantă sau un beneficiar privat." Consiliul reține că modul în care este formulată cerința conduce la concluzia că relevantă este Declaraţia privind lista principalelor prestări de servicii efectuate în ultimii 3 ani, care trebuie să cuprindă anumite informații, documentele justificative solicitate fiind cu caracter alternativ, respectiv ,,contracte, recomandări, procese verbale de recepţie, certificate constatatoare sau (notă-conjuncție cu funcție disjunctivă) orice alte documente relevante în susţinerea cerinţei’’, recomandarea depusă acoperind informațiile solicitate. De altfel, nimic nu o oprea pe autoritate să solicite clarificări operatorului, dacă dorea contractul sau acordul de asociere. Este adevărat că depunerea contractului de asociere, în situația în care operatorul declară că a realizat activitățile 100% este un nonsens, dar în conținutul declarației se menționează calitatea operatorului de ofertant asociat, o clarificare fiind de natură să lămurească această neclaritate. Potrivit art. 134 din HG nr. 395/2016, ,,(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de 22

participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia. (2) Comisia de evaluare, înainte de a lua o decizie de respingere a candidaturii/ofertei în baza art. 137 alin. (2) lit. h), solicită clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate iniţial de candidat/ofertant/subcontractant/terţ susţinător cu privire la neîncadrarea în prevederile art. 60 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege. (3) Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcţie de volumul şi complexitatea clarificărilor şi completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte. Termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 1 zile lucrătoare. (4) Comunicarea transmisă în sensul alin. (1) către candidat/ofertant trebuie să fie clară şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare’’. În situația de față, fiind vorba de informații prezentate inițial în ofertă, ne aflăm, în mod indubitabil, în situația unor clarificări şi completări formale sau de confirmare, autoritatea contractantă fiind obligată să solicite clarificări, dispozițiile legale fiind unele imperative, expresii de genul ,,Comisia de evaluare are obligaţia’’, ,,Comisia de evaluare (...) solicită clarificări’’ , ,,Comisia de evaluare va stabili’’, ,,comunicarea (...) trebuie să fie clară şi să definească’’ conducând la concluzia obligativității solicitării clarificărilor respective. Ultimele motive vizează anumite suspiciuni sau vicii formale, enumerate de autoritate după cum urmează: - în CV-ul depus, dna ... are experienţă în muncă de 3 ani (2016- 2019) în firmă, dar în Revisal apare angajată abia din 20.04.2017. În plus, atestatul este emis în data de 07.03.2018 (perioadă desfăşurare curs 15.06-20.08.2017). - Comisia a constatat că semnăturile personalului propus nu sunt asemănătoare pe CV, atestat şi contractul individual de muncă, fapt care ridică dubii privitor la autenticitatea semnăturilor. -Următoarele atestate, depuse de dvs. pentru personalul propus, nu sunt semnate de titulari: .... - Nu a depus documentele justificative privind îndeplinirea Cerinţei nr. 13 din anunţ, respectiv ultimul act adiţional la contractul individual de muncă şi/sau decizie colectivă de majorare salariu minim angajaţi, cu anexă semnături, ci doar o minută de informare. - Comisia a constatat că semnăturile personalului propus nu sunt asemănătoare pe minută, CV, atestat şi contractul individual de muncă, fapt care ridică dubii privitor la autenticitatea semnăturilor. Consiliul reține că niciunul dintre argumentele autorității contractante nu poate conduce la concluzia neconformității ofertei. În ceea ce o oprivește pe dna ..., chiar autoritatea contractantă arată în punctul de vedere că aceasta îndeplineşte condiţia de a avea experienţa de 1 an ca agent de pază, dar arată că a semnalat încercarea ofertantului de a prezenta, foarte posibil cu reacredinţă, documente care conţin 23

date neconforme cu realitatea. Pentru a fi considerate informații false, prezentate cu rea-credință, ele trebuie să îi aducă un profit beneficiarului lor, respectiv să acopere o serie de lipsuri ale documentelor prezentate. Potrivit art. 14 alin. (2) din Codul civil, ,,Buna-credinţă se prezumă până la proba contrară’’. Din moment ce persoana respectivă îndeplinește cerința de a avea experienţa de 1 an ca agent de pază, dovedit de operator și recunoscut de autoritate, neconformitatea menționării unei experiențe de 3 ani în CV este una lipsită de relevanță. De asemenea, tot autoritatea menționează că potrivit contractului individual de muncă depus, cât şi REVISAL care se referă la contractul individual de muncă nr. 1269/19.04.2017, aceasta a fost angajată .... SRL începând cu 20.04.2017. Prin urmare, din aceste documente rezultă o experiență de 2 ani. În ceea ce privește atestat seria TR nr. 11189, emis în data de 07.03.2018, având perioada de desfăşurare a cursului 15.06 - 20.08.2017, este notoriu că atestatele/diplomele nu se emit întotdeauna la terminarea cursului. Astfel, este lipsit de relevanță când a fost emis acest atestat, din moment ce există experiență de agent de pază cu atestat de cel puțin 1 an. Toate afirmațiile autorității sunt unele absolut nerelevante, din moment ce este îndeplinită cerința referitoare la experiența de 1 an. În ceea ce privește motivul ,,Nu a depus documentele justificative privind îndeplinirea Cerinţei nr. 13 din anunţ, respectiv ultimul act adiţional la contractul individual de muncă şi/sau decizie colectivă de majorare salariu minim angajaţi, cu anexă semnături, ci doar o minută de informare’’, Consiliul nu observă în ce constă nelegalitatea respectivei practici a operatorului economic. Din moment ce majorările salariale sunt operate în REVISAL, respectându-se prevederile legale, este lipsit de relevanță dacă a prezentat sau nu contractele actele adiționale la contractele individuale de muncă sau contractul s-a majorat pe baza unei decizii a directorului general De altfel, și în cadrul cerinței nr. 13, autoritatea menționează ,,act adițional la contractul individual de muncă și/sau decizie colectivă de majorare a salariului minim angajați’’, existând, astfel, posibilitatea depunerii doar a deciziei colective de majorare. În ceea ce privește motivul ,,Următoarele atestate, depuse de dvs. pentru personalul propus, nu sunt semnate de titulari: ...’, nici acest motiv nu poate fi reținut ca fiind unul întemeiat. Din moment ce există semnătura emitentului, respectiv Inspectoratul de Poliție al Județului Giurgiu, semnătura titularului poate fi complinită oricând, din moment ce este originalul lui. Este absurd a se considera că orice înscris de studii nesemnat de titular este lipsit de valoare, nefiind valabil, relevanță prezentând semnăturile și sigiliile emitentului. Este culpa funcționarului emitent că nu a solicitat semnătură pe înscris la momentul eliberării lui, acest fapt neconducând la nulitatea înscrisului. În ceea ce privește ultimul motiv invocat, respectiv constatarea comisiei că ,,semnăturile personalului propus nu sunt asemănătoare pe minută, CV, atestat şi contractul individual de muncă, fapt care ridică dubii privitor la autenticitatea semnăturilor’’, acest motiv este unul imposibil de dovedit de către Comisia de evaluare fără existența unui raport grafologic 24

întocmit de un expert de specialitate. Comisia trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte, respectiv că semnătura poate evolua de-a lungul timpului, că, dată fiind profesia, nu sunt persoane care semnează uzual, zeci de documente, pentru a exista un specimen, că personalul respectiv nu posedă birou, nesemnând, de fiecare dată, în aceeași poziție etc, existând multe motive pentru care semnăturile să nu fie identice, dar să fie asemănătoare. În același timp, nu există niciun motiv pentru care autoritatea contractantă ar pune în discuție semnătura de pe contractul individual de muncă, din moment ce angajatul nu o pune în discuție, prestând activitatea sa și ridicând salariul lună de lună. Pornind de la susținerile autorității contractante, Consiliul a verificat semnăturile personalului declarat și nu poate susține, cu certitudine, nici că sunt identice, nici că nu sunt. În același timp, o expertiză grafologică ar excede cu mult competențelor unei comisii de evaluare, o astfel de practică fiind proprie doar situațiilor în care se neagă existența semnăturii pe un document, a expertizelor în materie penală etc. Astfel, Consiliul constată că motivul invocat de comisia de evaluare este unul ieșit din comun, excesiv, fără a avea o bază reală său fără a exista suspiciuni de fals. de altfel, nimic nu o oprea pe autoritatea contractantă, în situația în care avea suspiciuni referitoare la utilizarea unor documente false, să sesizeze organele competente ale statului. În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, contestaţia formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu ...și va dispune reevaluarea ofertei depusă de respectivul operator economic. În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de intervenientă, potrivit art. 26 alin. (9) din legea nr. 101/2016, ,,Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluţionarea contestaţiei. Cuantumul, detalierea şi documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare a contestaţiei’’. Potrivit art. 451 din codul de procedură civilă, ,,(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului’’. Consiliul observă că la dosar nu au fost depuse dovezi referitoare la existența cheltuielilor de judecată. De asemenea, din conținutul cererii rezultă că societatea contestatoare ar solicita cheltuieli pentru consultanță, deci nu onorariu de avocat, așa cum se menționează în textul citat mai sus. Având în vedere că societatea contestatoare nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată și nici în ce constau aceste cheltuieli, solicitarea în cauză va fi respinsă. În ceea ce privește cererea de intervenție accesorie formulată de SC ... SRL, văzând soluția pronunțată pe fondul contestației, în temeiul art. 67 din codul de procedură civilă, Consiliul o va respinge ca nefondată. 25

Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, admite contestaţia formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu ...și va dispune reevaluarea ofertei depusă de respectivul operator economic. În temeiul art. 26 alin. (9) din legea nr. 101/2016, respinge solicitarea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. În temeiul art. 67 din codul de procedură civilă, respinge ca nefondată cererea de intervenţie formulată de către SC .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ..... Redactată în 5 (cinci) exemplare, conţine 26 (douăzeci și șase) pagini. 26