Decizie CNSC BO2019_10095

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația fără număr de înregistrare, datată 13.06.2019, transmisă prin mijloace electronice (e-mail) și prin poșta rapidă, înregistrată la Consiliu sub nr. ... și respectiv sub nr. ..., ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF RO ..., reprezentată legal prin director general, ..., a contestat documentația de atribuire întocmită în cadrul procedurii de atribuire prin „licitație deschisă”, online, fără etapă finală de licitație electronică, a contractului de achiziție publică, având ca obiect „Sistem integrat imagistică CT și RMN (inclusiv amenajarea spațiu), RMN minim 1,5 T Echipament de imagistică medicală prin rezonanță magnetică nucleară – 1 buc, Computer Tomograf 128 slice – 1 buc”, cod CPV 33111000-1 (Rev.2) inițiată de ..., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ... și a solicitat următoarele: În principal: - obligarea autorității contractante la suspendarea procedurii de atribuire pe parcursul soluționării contestației; - împărțirea procedurii pe loturi distincte, astfel încât fiecare echipament să reprezinte un lot, după cum urmează:  lot 1 - Echipamentul de informatică de tip RIS (Radiology Information System);  lot 2 - Echipamentul de RMN minim 1,5T - Echipament de imagistică prin rezonanță magnetică nucleară;  lot 3 - Computer tomograf 128 slice;  lot 4 - Echipament de monitorizare compatibil RM și 1/25

 lot 5 - Echipament de ventilație. În subsidiar: - anularea procedurii de atribuire, în măsură în care nu este posibilă adoptarea măsurilor de remediere, constând în modificarea documentației de atribuire. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: În susținerea contestației, autoarea acesteia arată că, în caietul de sarcini al procedurii, vizând în aparență atribuirea de sisteme de radiologie, sunt cuprinse, în realitate, prin specificațiile minime solicitate, cinci echipamente distincte (dintre care unul din domeniul IT) care au destinații complet diferite, fiind independente unul de altul și care nu pot fi considerate, ca făcând parte dintr-un singur sistem, astfel: 1. RIS – Radiology Information System – Un sistem de informații privind radiologia (RIS) este un sistem software în rețea pentru gestionarea imaginilor medicale și a datelor asociate. Un RIS are câteva funcții de bază: gestionarea pacienților (RIS-ul poate urmări întreg fluxul de lucru al pacientului în cadrul departamentului de radiologie), programare (RIS permite personalului din recepție să efectueze programări pentru pacienți, în funcție de trimitere – programări la CT, RM, etc -, raportarea rezultatelor – poate organiza și alătura investigațiile efectuate și rezultatul imagistic). Astfel cum reiese din denumire, acesta este un sistem din domeniul IT, care este compatibil cu orice sistem, indiferent de producător. Deci, RIS-ul nu trebuie să se conecteze cu un anumit tip de sistem de la un anumit producător să funcționeze. Sistemul de computer tomografie sau cel de rezonanță magnetică poate fi conectat la RIS, indiferent cine sunt producătorii acestor echipamente. Mai mult, în condițiile în care autoritatea contractantă solicită, prin caietul de sarcini, ca RIS-ul să poată fi integrat cu PACS-ul (Picture Archiving System) deja prezent în locație, cu atât mai mult se impune o achiziție separată pentru acest sistem care este apanajul producătorilor de IT. 2. RMN minim 1,5T – Echipament de imagistică medicală prin rezonanță magnetică nucleară – sistemul de diagnostic de înaltă performanță în domeniul diagnosticului pe bază de câmp magnetic, aferent laboratorului de imagistică medicală, fiind util, atât în diagnosticarea primară a diferitelor tipuri de patologii aferente corpului uman, cât și caracterizarea superioară a unor leziuni decelate deja cu ajutorul investigații radiologice. Sistemul permite achiziția de numeroase „felii” submilimetrice sau cel mult de ordinul a câțiva milimetri din corpul uman, obținându-se imagini ponderate, în funcție de timpul de relaxare (imagini 2/25

ponderate T1, T2) sau în funcție de densitatea de protoni de la nivelul unei organ (proton density). Echipamentul de rezonanță magnetică este un sistem de înaltă performanță, care permite diferențierea a două structuri aproape identice, făcând posibil diagnosticul unor leziuni milimetrice sau chiar submilimetrice. Sistemul de rezonanță magnetică funcționează independent de toate celelalte echipamente și nu necesită nicio conectare cu un alt aparat. Acest sistem este un echipament de diagnostic de sine stătător utilizat numai de către medici radiologici cu competență în rezonanță magnetică. 3. Aparat de tip computer tomograf cu 128 slice-uri – sistemul de diagnostic de înaltă performanță în domeniul diagnosticului cu radiație X, aferent laboratorului de imagistică medicală, fiind util, atât în diagnosticarea primară a diferitelor tipuri de patologii aferente corpului uman, cât și în urmărirea în timp a evoluției bolilor în patologiile cronice, deja stabilite. Sistemul permite achiziția de numeroase „felii” submilimetrice sau cel mult de ordinul a câțiva milimetri din corpul uman, modul de absorbție al radiației X de fiecare organ sau țesut, făcând diferența între aceste formațiuni. Sistemul de computer tomografie este unul complex care oferă imagini digitale sub formă de felii a diferitelor anatomii ale corpului și care nu este interconectat cu niciun alt aparat din cele prevăzute în cadrul procedurii. El funcționează independent de toate celelalte echipamente și nu necesită nicio conectare cu un alt aparat. Acest sistem este un echipament de diagnostic de sine stătător utilizat numai de către medici radiologici cu competență în tomografie. 4. Monitor funcții vitale compatibil RM – este un echipament care monitorizează funcțiile vitale ale unui pacient care este supus unei investigații de rezonanță magnetică, dar care se află sub anestezie. Sunt necesare investigații cu anestezie pentru copii care nu pot sta nemișcați pentru o perioadă mai lungă de timp (investigațiile RM, în funcție de patologie și organul examinat, pot dura și peste 30 de minute) sau pentru pacienții claustrofobi cărora le-a fost recomandată o astfel de investigație dar nu o pot efectua. Sistemul de monitorizare al funcțiilor vitale trebuie să poată fi utilizat în câmp magnetic. De aceea el este necesar să fie compatibil RM, nu compatibil cu un anumit RM de la un anumit producător, ci doar compatibil cu câmpul magnetic al sistemului de rezonanță magnetică (adică trebuie să fie fabricat din componente care nu sunt atrase de câmpul magnetic puternic de minim 1,5T). ... susține că monitorul de funcții vitale, care este solicitat ca accesoriu al echipamentului de rezonanță magnetică, nu trebuie să conțină un număr atât de mare de caracteristici tehnice prin care autoritatea contractantă poate dirija achiziția către un anumit producător. Astfel, chiar și 3/25

în cazul în care un producător ar îndeplini toate specificațiile tehnice ale echipamentului de rezonanță magnetică, acesta ar fi blocat să participe la procedură, fiindcă nu ar putea să îndeplinească cerințele pentru monitorul de funcții vitale. În cazul în care autoritatea contractantă ar dori să achiziționeze un astfel de monitor, ca accesoriu al aparatului de rezonanță magnetică, în condițiile în care funcția sa este clară și anume aceea de a monitoriza un pacient aflat sub anestezie, ar fi putut doar să menționeze „monitor funcții vitale compatibil RM”. În cazul în care ar fi dorit ca acest monitor de funcții vitale să aibă anumite caracteristici tehnice, pentru a evita o eventuală deturnare a achiziției echipamentului de rezonanță magnetică, atunci ar fi trebuit ca achiziția să se facă dintr-un lot separat. 5. Ventilator de asistență pentru situații critice – este un echipament care este utilizat la ventilarea pacienților anesteziați a căror condiție medicală impune acest lucru. Contestatoarea subliniază că ventilatorul de asistență pentru situații critice este un accesoriu al echipamentului de rezonanță magnetică, dar numeroasele caracteristici tehnice care sunt solicitate cu referire la acest echipament poate ajuta autoritatea contractantă să dirijeze achiziția către un anumit producător. Așadar, ventilatorul de asistență pentru situații critice este un sistem complet independent de echipamentul de rezonanță magnetică și nu există nicio explicație pentru care acesta este solicitat ca accesoriu sistemului de imagistică prin rezonanță magnetică, cu un număr mare de specificații tehnice, care ar putea conduce către un anumit producător. În cazul în care autoritatea contractantă ar dori să achiziționeze un astfel de echipament ca accesoriu al aparatului de rezonanță magnetică, în condițiile în care funcția sa este clară, și anume aceea de a ventila pacienții aflați sub anestezie, ar fi putut doar să menționeze „Ventilator de asistență pentru situații critice”. În cazul în care autoritatea contractantă ar fi dorit ca acest echipament să aibă anumite caracteristici tehnice minime, pentru a evita o potențială deturnare a achiziției echipamentului de rezonanță magnetică, atunci ar fi trebuit ca achiziția să se facă într-un lot separat sau să facă obiectul unei alte achiziții. În aceeași ordine de idei, ... menționează că fiecare sistem: a) este de sine stătător; b) poate funcționa independent; c) este dedicat anumitor studii sau patologii; d) nu există niciun motiv pentru care acestea ar trebui să fie achiziționate într-un singur lot; e) poate fi livrat de către orice producător, fără să existe nicio necesitate de a se interconecta și răspunde la fel de bine 4/25

nevoilor autorității contractante, indiferent de numele ofertantului; f) are un rol diferit, fiind o piață de profil diferită, acestea nefiind în situația de a se interconecta în vederea funcționării. Mai mult, contestatoarea opinează că autoritatea contractantă nu putea să facă confuzia să considere interconectate echipamente de computer tomografie, cu cele de rezonanță magnetică (împreună cu accesoriile sale) și cele de IT. Din simpla enumerare se observă că sunt echipamente care acoperă nevoi clinice și de diagnostic diferite. Astfel, ... reiterează că fiecare echipament, prin rolul și funcționalitatea sa în domeniul imagisticii, nu poate face parte dintr-un sistem interconectat, neconstituindu-se drept un subansamblu unic funcțional, drept urmare, aceste echipamente de imagistică nu pot fi incluse în același lot ca un sistem complex interconectat. Contestatoarea mai arată că potrivit art. 141 din Legea nr. 98/2016, împărțirea pe loturi a contractelor de achiziție publică devine regulă pentru autorități contractante, astfel facilitându-se participarea întreprinderilor mici și mijlocii la procedura de atribuire și de a încuraja astfel concurența între operatorii economici care pot participa la respectivă procedură, având în vedere natura produselor care fac obiectul acesteia. Potrivit acelorași reglementări, în cazul în care autoritatea contractantă nu recurge la împărțirea pe loturi a contractului de achiziție publică, aceasta are obligația de a justifica temeinic o astfel de decizie, după cum rezultă din prevederile art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. În acest sens, ... mai invocă considerentul (78) din Directiva 2014/24/UE, subliniind că regula împărțirii pe loturi a contractului și obligația corelativă a autorității contractante de a motiva decizia de a nu lotiza o procedură de atribuire sunt prevăzute în art. 46 alin. (2) Directiva 2014/24/UE. Totodată, ... face trimitere și la documentul de lucru al serviciilor Comisiei Europene denumit „Codul celor mai bune practici pentru facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la achizițiile publice (SEC(2008)2193)”. În plus, contestatoarea precizează că prezenta procedură putea și trebuia să fie împărțită în mai multe loturi, pentru a permite unui număr mai mare de operatori economici să participe cu șanse egale la aceasta. În realitate, prin stabilirea unui singur lot pentru atribuirea contractului, prin considerarea în mod artificial a unor echipamente separate și care nu sunt interdependente ca fiind un sistem, precum și prin cerințele de participare impuse, autoritatea contractantă a limitat participarea la această procedură la un singur operator economic. Astfel, ... susține că în prezent, doar un singur operator economic este capabil să oferteze toată gama de produse ce face obiectul procedurii, în speță ..., împreună cu ... pentru echipamentul IT. 5/25

În altă ordine de idei, ... arată că prin stabilirea unui singur lot pentru atribuirea contractului, prin considerarea, în mod artificial a unor echipamente separate și care nu sunt interdependente ca fiind un sistem, precum și prin cerințele de participare impuse, autoritatea contractantă a limitat participarea la aceasta procedură la un singur mod de participare și anume, prin asociere. În condițiile în care în piața de profil operează diverși producători de echipamente, iar mai mulți operatori economici pot depune oferte conforme, în acord cu specificațiile tehnice ale caietului de sarcini, impunând constrângerea de realizare a achiziției printr-o singură procedură de atribuire și printr-un singur contract de achiziție publică, autoritatea contractantă încalcă flagrant dispozițiile art. 50 din Legea nr. 98/2016, organizând procedura în scopul restrângerii artificiale a concurenței. Contestatoarea opinează că autoritatea contractantă aduce, în mod vădit, atingere principiilor nediscriminării, tratamentului egal și al proporționalității, care guvernează atribuirea oricărui contract de achiziție publică. Cu toate că, atribuirea unei proceduri de atribuire pe loturi este un drept, nu o obligație a autorității contractante, este de subliniat faptul că principiile evocate anterior prevalează în respectare, indiferent dacă sunt raportate la drepturi ale autorității contractante. Așadar, exercitarea de către autoritatea contractantă a drepturilor sale nu trebuie să conducă la înfrângerea principiilor legale. Prin urmare, ... arată că în cazul în care gruparea echipamentelor/sistemelor într-un singur lot determină anumite îngrădiri pentru operatori economici interesați să participe la procedură, ea devine abuzivă și contrară principiilor de la art. 2 din Legea nr. 98/2016. Un alt aspect subliniat de contestatoare este că prin interdicția ofertării pe loturi separate a echipamentelor/sistemelor descrise anterior, se restrânge semnificativ numărul posibililor ofertanți doar la aceia care au în portofoliul comercial toate tipurile de echipamente dorite de autoritatea contractantă. Preocuparea autorității contractante ar trebui să fie asigurarea unei concurențe cât mai mari, respectiv obținerea cât mai multor oferte, astfel încât să se asigure o bază numeroasă de selecție a contractanților, la prețuri cât mai avantajoase. Necesitatea deschiderii pieței, prin redivizarea achiziției este cu atât mai justificată cu cât nu trebuie să prezinte relevanță pentru autoritatea contractantă numărul de contracte pe care le încheie, atâta vreme cât obiectivul final al procedurii îl constituie achiziționarea produselor solicitate, și nu acela de a încheia un singur contract, cu un singur agent economic pentru o valoare considerabilă. Pe de altă parte, ... consideră că actuala structură a procedurii de atribuire este în dezavantajul autorității contractante, care riscă să respingă o ofertă conformă, pentru unul dintre echipamente/sisteme, doar pentru că celelalte nu respectă cerințele sale tehnice. Rămânând grupate, este posibil ca autoritatea contractante să nu achiziționeze niciun echipament/sistem, deoarece o simplă neconformitate la oricare 6/25

dintre echipamentele/sistemele respective, duce la respingerea cu totul a ofertei. În altă ordine de idei, dacă ar rediviza procedura, șansele autorității contractante de a atribui contractul pentru fiecare echipament/sistem în parte, ar crește. ... subliniază că echipamentele solicitate în cadrul acestui lot singular, nu fac parte din aceeași categorie, având coduri CPV diferite, însă, cu toate acestea autoritatea contractantă publică în SICAP un singur cod CPV, respectiv 33111000-1 – Aparate de radiologie (Rev.2). În acest sens, contestatoarea precizează că echipamentele solicitate în cadrul acestui lot singular, nu fac parte din aceeași categorie, toate echipamentele având coduri CPV distincte, fiind destinate unor utilizări care nu justifică gruparea într-un singur lot. În susținerea afirmației sale, contestatoarea prezintă sub formă tabelară echipamentele solicitate prin caietul de sarcini, denumirile generale CPV și codurile CPV aferente fiecărui echipament, menționând că echipamentele de radiologie, în baza codului CPV utilizat de către autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire, nu pot fi calificate drept echipamente similare, fiind diferite din punct de vedere al utilizării fiecăruia și nu pot fi calificate drept echipamente componente ale unuia și aceluiași sistem, aceste echipamente nefiind interdependente. Drept urmare, ... opinează că fiecare sistem ar putea fi solicitat de către autoritatea contractantă, în loturi distincte, pentru a permite accesul la procedură oricărui operator economic interesat. Mai mult decât atât, contestatoarea arată că producătorii de echipamente de computer tomografie și rezonanță magnetică nu au în portofoliu echipamente IT de tip RIS (Radiology Information Systems), la fel de bine cum și producătorii de echipamente IT nu au în respectivul portofoliu computer tomografe sau echipamente de rezonanță magnetică. În plus, fiindcă monitorul de funcții vitale este compatibil cu orice sistem de rezonanță magnetică, indiferent de producător, includerea acestui sistem în accesoriile sistemului de rezonanță magnetică are rolul de a limita concurența. Aceeași explicație se aplică și sistemului de ventilare în situații critice. În cazul împărțirii pe loturi, operatorii economici care au astfel de dispozitive în portofoliu ar putea participa la procedură. La fel s-ar deschide competiția pentru operatorii de IT sau cei care răspund caietului de sarcini numai cu sistemul de rezonanță magnetică sau numai cu sistemul de computer tomografie. Prin urmare, ... susține că livrările ar urma să fie efectuate de firme diferite, care, conform legii, ar trebui să concureze independent pe piața de profil pe care este axată ca producție și comercializare. Astfel, prin împărțirea pe loturi, autoritatea contractantă ar permite accesul producătorilor tuturor tipurilor de echipamente să participe la procedură, în condiții de egalitate și concurență reală, putând avea astfel acces la oferte mult mai competitive, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar, pentru fiecare tip de produs în parte. 7/25

Contestatoarea mai specifică că pentru a fi interdependente, produsele unite în cadrul unui singur lot în vederea achiziționării ar trebui să formeze un ansamblu funcțional, pentru ca din punct de vedere tehnic și economic acestea să nu poată fi separate pentru o bună funcționare și utilizare. Ori, este clar că echipamentele grupate abuziv într-un singur lot pot funcționa foarte bine și independent unele față de celelalte. ... specifică că art. 50 din Legea nr. 98/2016 interzice autorităților contractante expressis verbis restrângerea artificială a concurenței prin modul de structurare a achizițiilor sau a unor elemente a acestora, prin favorizarea ori dezavantajarea, în mod nejustificat a anumitor operatori economici. Totodată, contestatoarea arată că operatorii economici interesați de participarea la procedură este posibil să nu dețină în portofoliu decât unul dintre echipamentele care fac obiectul întregii proceduri, participarea astfel cu o ofertă conformă fiind imposibilă. De asemenea, operatorii economici care dețin în portofoliu fie numai sistemul RIS sau care respectă specificațiile tehnice solicitate numai pentru sistemul de computer tomografie sau numai pentru cel de rezonanță magnetică, nu vor putea participa la procedură, fiind redusă concurența în mod artificial. În acest context, modul în care s-a construit caietul de sarcini a creat premisa încălcării principiului tratamentului egal, așa cum este definit la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, prin aceea că este imposibilă participarea la procedură a operatorilor economici care dețin în portofoliu doar unul din sistemele ce alcătuiesc lotul aferent prezentei proceduri. Un alt aspect subliniat de ... este că din modalitatea în care autoritatea contractantă a organizat procedura, orice operator economic interesat să participe, ar trebui să prezinte oferta conformă pentru sistemul RIS, pentru computer tomograf și pentru sistemul de imagistică prin rezonanță magnetică, inclusiv pentru accesoriile care sunt constituite din aparatul de monitorizare funcții vitale și cel de ventilare pentru situații critice. Acest lucru înseamnă că participanții care nu pot oferta întreaga gamă, fie pentru că nu o au în portofoliu sau pentru că nu sunt conformi pentru anumite echipamente, inclusiv așa zisele accesorii, ar fi excluși, prin respingerea ofertelor ca neconforme. În acest fel, autoritatea contractantă aduce atingere principiilor legale al nediscriminării, tratamentului egal și al proporționalității, care guvernează atribuirea oricărui contract de achiziții publice. Contestatoarea evidențiază faptul că, în urma parcurgerii caietului de sarcini, se observă că furnizarea fiecărui tip de echipament este independentă de furnizarea celuilalt. Ori, nicăieri nu se arată că aceste echipamente trebuie să fie livrate doar împreună și doar de un singur operator economic, mai ales că nu se achiziționează un ansamblu unitar de produse medicale interconectate, ci produse separate. ... arată că actuala structură în care este organizat caietul de sarcini este în dezavantajul autorității contractante, care riscă să 8/25

respingă o ofertă conformă pentru unul din echipamente, fiindcă respectivul operator economic nu poate oferta și celelalte echipamente. Prin împărțirea în mai multe loturi distincte a obiectului actualului contract de achiziție și accesul unui număr cât mai mare de operatori economici specializați la procedură, deci a unei cât mai largi concurențe, autoritatea contractantă ar crea premisele pentru obținerea unor prețuri de achiziție mai reduse, în acord cu principiul eficientei utilizări a fondurilor publice. Anexat contestației transmisă în original, înregistrată la Consiliu sub nr. ..., ... a comunicat, între altele, în original recipisa de consemnare nr. ... din 11.06.2019, emisă de CEC Bank – Sucursala ..., în valoare de 220.000 lei. Prin adresa nr. ..., Consiliul a solicitat înaintarea dosarului achiziției publice, precum și dovada transmiterii punctului de vedere către contestatoare. Prin adresa de înaintare nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., autoritatea contractantă a înaintat Consiliului punctul de vedere nr. ..., însoțit de dosarul achiziției publice. În cadrul punctului de vedere nr. ..., referitor la susținerea contestatoarei privind împărțirea pe loturi, autoritatea contractantă menționează că toți operatorii economici din piața de profil furnizează toată gama de echipamente și accesorii imagistice, amenajează spații și efectuează montajul tuturor echipamentelor corespunzătoare solicitărilor din documentația de atribuire. Referitor la descrierea tehnică a componenței RMN, ... arată că a solicitat ca și accesorii, monitor compatibil RMN și ventilator compatibil RMN, și nu ca și componente separate, aceste două accesorii având o descriere tehnică generală căreia îi corespund produsele mai multor producători, nefiind astfel îngrădită participarea unui număr cât mai mare de operatori economici. De asemenea, autoritatea contractantă subliniază că obiectul furnizării îl reprezintă livrarea de echipamente medicale imagistică și a unui pachet software de uz medical imagistică, constituite sub forma unui sistem integrat imagistică (produsele sunt identice/asemănătoare cu o destinație comună, instalându-se într-un spațiu comun al aceluiași departament) ce trebuie să fie compatibil și conectat cu sistemul PACS deja existent în cadrul laboratorului de radiologie și imagistică al autorității contractante, conform cerințelor documentației de atribuire, în vederea eficientizării activității medicale. În aceeași ordine de idei, ... precizează că există două tipuri de interfețe de comunicare între PACS și RIS care se fac prin interfețe proprietare dezvoltate de către producătorul aplicației PACS și respectiv RIS. Prima interfață se referă la transmiterea informațiilor referitoare la pacienții și rezultate de la RIS spre PACS. Prin intermediul acestor mesaje RIS-ul informează PACS că urmează să primească imagini de la un anume echipament CT/RX/RMN/etc. despre un anume pacient. Tot 9/25

prin intermediul acestei interfețe de comunicație se trimit rezultatele semnate în RIS de către medicul radiolog direct în PACS. Această interfață este proprietară și este dezvoltată de societatea care a dezvoltat aplicațiile PACS și RIS. A doua interfață specifică PACS-ului și RIS-ului se referă la popularea automată a listei de lucru pentru medicii radiologi din RIS prin interogarea automată printr-o interfață proprietară a PACS-ului de către aplicația RIS. Prin această interfață se ușurează munca personalului din departamentul de imagistică și vine în ajutorul fluxului de lucru din spital. Practic, pacienții se introduc în RIS, în mod automat din PACS, fără a fi nevoie de personal pentru recepția pacienților. Această interfață este proprietară și este dezvoltată de societatea care a dezvoltat aplicațiile PACS și RIS. În concluzie, autoritatea contractantă arată că pentru o integrare 100% între aplicațiile PACS și RIS și pentru a beneficia de toate facilitățile aplicațiilor PACS/RIS și integrarea acestora este nevoie de achiziționarea ambelor aplicații de la producători cu interfețe proprietare compatibile, potrivit susținerilor producătorului PACS-ului existent în cadrul .... Totodată, autoritatea contractantă menționează că potrivit proiectului tehnic, lucrările de amenajare și consolidare sunt analizate ca realizându-se în același timp pe întreaga suprafață destinată funcționării sistemului integrat imagistică, o defazare a lucrărilor pe loturi, cu date diferite de implementare și cu operatori economici diferiți, ținând cont că echipamentele au greutăți de peste 4 tone fiecare, nu poate fi asumată de către ..., riscând să pună în pericol structura și stabilitatea întregii clădiri. În același timp, autoritatea contractantă opinează că solicitarea lotizării duce la imposibilitatea implementării contractului, dat fiind faptul că produsele care urmează a fi contractate vor fi instalate în urma reabilitării și amenajării spațiilor în conformitate cu normele în vigoare. ... mai arată că această solicitare la nivelul documentației de atribuire este cu titlu accesoriu, întrucât echipamentele ce urmează a fi contractate necesită condiții speciale de instalare și punere în funcțiune, respectiv greutate, dimensiuni, rețea electrică, baritare, un număr de circuite inseparabile, interconectate electric și structural, impunând astfel amenajarea spațiilor, furnizarea și instalarea echipamentelor în același timp, așa cum rezultă din proiectul tehnic: „Prin adoptarea acestor soluții, se va îndeplini exigența esențială de rezistență și stabilitate, în conformitate cu prevederile legii 10/1995, privind calitatea în construcții și nu se vor aduce prejudicii construcției” – așa cum evidențiază expertul tehnic atestat MLPAT. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă arată că a decis neîmpărțirea în loturi a prezentei proceduri de atribuire, având în vedere prevederile art. 141 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 98/2016 și art. 9 alin. (3) din HG nr. 395/2016, ținând cont și de următoarele: 10/25

- produsele care fac obiectul prezentei proceduri fac parte dintr-o singură categorie de produse, nefiind implicate mai multe meserii/specializări în prestarea acestora; - neîmpărțirea în mai multe loturi a prezentei proceduri poate aduce și un avantaj economic autorității contractante prin reducerea valorilor ofertate de către operatorii economici, în condiții concurențiale; - ... subliniază că, la nivelul strategiei de contractare a justificat decizia de a nu atribui contractul pe loturi, potrivit dispozițiilor art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. În plus, autoritatea contractantă solicită respingerea solicitării anulării procedurii. Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., ... a înaintat dosarul achiziției publice. Având în vedere cererea ... de studiere a dosarului cauzei la sediul Consiliului, prin adresa nr. ..., contestatoarea a fost invitată, în acest sens, la data de 24.06.2019. Prin adresa nr. ..., Consiliul a solicitat autorității contractante înaintarea Proiectului Tehnic despre care se face vorbire în cadrul punctului de vedere nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., pagina 4 și nota 5 de la pagina 26 din cadrul caietului de sarcini. Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., ... a formulat un răspuns la punctul de vedere al autorității contractante nr. .... În ceea ce privește mențiunea ..., potrivit căreia: „lucrările de amenajare și consolidare sunt analizate ca realizându-se în același timp pe întreaga suprafață destinată funcționării Sistemului Integrat Imagistică, o defazare a lucrărilor pe loturi, cu date diferite de implementare și cu operatori economici diferiți, ținând cont că echipamentele au greutăți de peste 4 tone fiecare, nu poate fi asumată de către autoritatea contractantă, riscând să pună în pericol structura și stabilitatea întregii clădiri”, contestatoarea arată următoarele: I. Doar echipamentul de rezonanță magnetică are o greutate de peste 4 tone, cel de computer tomografie având o greutate mult mai mică; II. Structura întregii clădiri nu este afectată, fiindcă sistemele se instalează la parter sau demisol și ranforsările se fac pentru fiecare echipament în parte și nu pentru toate odată; În altă ordine de idei, ... mai menționează că obiectivul general al proiectului îl reprezintă dotarea cabinetului de imagistică și radiologie din cadrul ... și nu „lucrări de consolidare”, astfel cum susține autoritatea contractantă. Caietul de sarcini prevede amenajarea spațiului și nu consolidarea sa. Amenajarea spațiului înseamnă pentru computer tomograf lucrări de baritate/plumbare în acord cu calculele unui expert CNCAN, astfel încât radiația X să nu iasă din camera CT-ului, iar pentru rezonanță magnetică înseamnă doar construirea cuștii Faraday în care se amplasează echipamentul. Acest lucru se poate face chiar dacă există 11/25

operatori economici diferiți, deoarece nu afectează structura clădirii și nu aduce atingeri implementării proiectului. De asemenea, contestatoarea susține că există deja un proiect tehnic, care se subînțelege că a fost validat de către un structurist, ceea ce înseamnă că se cunosc locațiile de amplasare ale echipamentelor, precum și greutățile pe care le suportă. Astfel, afirmațiile autorității contractante nu sunt relevante pentru prezenta cauză, fiind evident că oricare ar fi operatorul economic, lucrările de amenajare sunt aceleași și nu sunt dependente de un anumit producător. Tot referitor la proiectul tehnic, ... precizează că nu a avut cunoștință de existența unui astfel de document, iar autoritatea contractantă are obligația de a pune la dispoziția oricărui ofertant, prin publicarea în SICAP, a tuturor informațiilor relevante care au legătură cu procedura. Mai mult decât atât, contestatoarea opinează că proiectul tehnic nu poate să condiționeze instalarea echipamentelor în același timp, fiindcă ele nu sunt interdependente. Se cunoaște masa generală a unui sistem RM sau CT și dacă s-a luat ca referință o greutate de 4 tone, atunci este clar că oricare ar fi producătorul, condițiile de structură ar fi respectate și nu există niciun motiv pentru care aceste echipamente ar trebui să fie montate simultan și să fie și un singur operator economic ofertant. Un alt aspect subliniat de ... este că trebuie asigurat necesarul de curent și celelalte condiții, urmând ca ulterior să se facă instalarea. Baritarea camerei se poate face numai după ce s-a făcut achiziția, fiindcă trebuie cunoscut numele sistemului câștigător, în vederea depunerii documentației pentru autorizația de amplasare-construcție. În ceea ce privește circuitele și amenajarea spațiului, acest lucru nu este dependent de producător, ceea ce face ca aceste aspecte să nu fie relevante. Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. ..., autoritatea contractantă a confirmat primirea adresei nr. .... Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., ... a înaintat Consiliului expertiza tehnică întocmită de ing. .... Prin adresa nr. ..., Consiliul a solicitat autorității contractante eventuale susțineri față de răspunsul ... la punctul de vedere nr. .... Prin adresa nr. ..., Consiliul a solicitat ... confirmarea primirii adresei nr. .... Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. ..., contestatoarea a confirmat primirea adresei nr. ... și a precizat că renunță la solicitarea privind studierea dosarului. Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. ..., ... a confirmat primirea adresei nr. .... Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. ..., ... a confirmat primirea adresei nr. .... Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., autoritatea contractantă a înaintat Consiliului următoarele susțineri: 12/25

- în temeiul art. 141 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 98/2016 și art. 9 alin. (3) din HG nr. 395/2016, a decis achiziția unui sistem integrat CT și RMN (inclusiv amenajare spațiu) și neîmpărțirea achiziției pe componente (loturi) a prezentei proceduri de atribuire, plecând de la complexitatea proiectului și interdependența operațiunilor implicate (activități de construcții și amenajare, instalare echipamente, integrarea și interoperabilitatea acestora) ce conduc către un rezultat final conform indicatorilor tehnici și de performanță solicitați, de importanță socială a obiectivului de investiții. Așadar, este nevoie de o concepție de proiectare unitară și omogenă, de o viziune de ansamblu și o aplicare unitară a tehnologiilor, materialelor și echipamentelor puse în operă, având în vedere că anumite activități în cadrul contractului vor necesita prezența/intervenția simultană, atât a constructorilor, cât și a inginerilor/tehnicienilor de instalare a componentelor CT, RMN și RIS și integrarea acestor noi echipamente în PACS deja existent; - autoritatea contractantă susține că a avut în vedere la data realizării proiectului tehnic, că podelele camerelor din cadrul laboratorului integrat radiologie și imagistică, în care vor fi instalate componenta CT și componenta RMN, nu pot susține greutatea celor 2 componente, fără a se asigura o structură de rezistență, conform celei prezentate în proiect. Astfel, dacă s-ar livra sistemul integrat CT și RMN fără execuția lucrărilor propuse în proiectul tehnic, autoritatea contractantă ar fi în imposibilitatea de a instala și folosi aceste echipamente în beneficiul pacienților; - în acest sens, ... susține că este necesară și oportună derularea contractului de către un singur contractant, reducându-se astfel riscurile aplicării unor metode de execuție neomogene care, în final, ar afecta funcționalitatea și parametrii de performanță solicitați prin documentația tehnică. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă opinează că poate aduce un avantaj economic prin reducerea valorilor ofertate de către operatorii economici, în condiții concurențiale. ... mai arată că în cazul în care s-ar aplica lotizarea în cadrul prezentei proceduri, există riscul ca unul din loturi să nu fie atribuit și astfel, autoritatea contractantă riscă să nu mai poată asigura îndeplinirea obiectivului contractului și funcționarea la parametrii optimi, atât a echipamentelor ce se dorește a se contracta, cât și a celor existente în momentul de față, ceea ce ar afecta beneficiile sociale anticipate prin implementarea proiectului. Un alt aspect subliniat de autoritatea contractantă este că operatorii economici au dreptul de a participa în comun la procedură, în forme de asociere temporară, constituite în scopul participării la procedură de atribuire și derulării contractelor, subcontractarea fiind 13/25

permisă în cadrul procedurii, în condițiile legii, astfel încât contractantul va îndeplini și rolul unui manager al întregului proiect, iar autoritatea contractantă diminuează astfel riscul atribuirii contractului către un operator economic care nu are capacitatea necesară pentru îndeplinirea, în mod corespunzător a contractului, astfel încât să se obțină finalizarea cu succes. În altă ordine de idei, ... arată că specificațiile tehnice solicitate prin documentația de atribuire respectă prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016 și au fost formulate în baza prevederilor art. 156 din Legea nr. 98/2016, neprecizând un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Din documentele depuse la dosarul cauzei și din susținerile părților, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de atribuire prin „licitație deschisă” online, fără etapă finală de licitație electronică, a contractului de achiziție publică, având ca obiect „Sistem integrat imagistică CT și RMN (inclusiv amenajarea spațiu), RMN minim 1,5 T Echipament de imagistică medicală prin rezonanță magnetică nucleară – 1 buc, Computer Tomograf 128 slice – 1 buc”, cod CPV 33111000-1 (Rev.2), prin publicarea în SICAP, la data de 04.06.2019, a anunțului de participare nr. ..., stabilind termenul limită pentru primirea ofertelor la 08.07.2019, criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate- preț” și valoarea estimată 18.440.000 lei, fără TVA. Analizând contestația care formează obiectul prezentului dosar, Consiliul constată că aceasta este formulată împotriva Fișei de date și a Caietului de sarcini, atașat anunțului de participare .... Nemulțumită de faptul că autoritatea contractantă nu a împărțit prezenta procedură de atribuire în 5 loturi, ... a transmis Consiliului prin mijloace electronice (e-mail) și prin poșta rapidă, contestația fără număr de înregistrare la emitent, datată 13.06.2019, înregistrată la CNSC sub nr. ... și, respectiv sub nr. ..., prin care a solicitat următoarele: În principal: - obligarea autorității contractante la suspendarea procedurii de atribuire; - împărțirea pe loturi distincte astfel încât fiecare echipament să reprezinte un lot, după cum urmează: • Lot 1 – Echipamentul de informatică de tip RIS (Radiology Information System); • Lot 2 – Echipamentul de RMN minim 1,5T - Echipament de imagistică prin rezonanță magnetică nucleară; • Lot 3 – Computer tomograf 128 slice; • Echipament de monitorizare compatibil RMN; • Echipament de ventilație. 14/25

În subsidiar – „anularea procedurii de atribuire, în măsura în care nu este posibilă adoptarea măsurilor de remediere constând în modificarea documentației”. Contestatoarea a depus la dosarul cauzei, în original, recipisa de consemnare nr. ... din data de 11.06.2019 emisă de CEC Bank – Sucursala ... în valoare de 220.000 RON. Cauțiunea se va restitui în condițiile stipulate de art. 1.064 C. proc. civ. [„(1) Cauţiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluţionarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauţiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus. (2) Cauţiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptăţit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor măsurii, prevăzute la alin. (1). Cu toate acestea, cauţiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmăreşte obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încuviinţarea măsurii pentru care aceasta s-a depus”], coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare [„(5) Cauţiunea depusă se restituie, la cerere, după soluţionarea prin hotărâre definitivă a plângerii, respectiv după încetarea efectelor suspendării procedurii de atribuire şi/sau a executării contractului. (6) Cauţiunea se restituie celui care a depus-o, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor suspendării procedurii de atribuire şi/sau a executării contractului. (7) Consiliul sau instanţa, după caz, se pronunţă asupra cererii de restituire a cauţiunii cu citarea părţilor, printr-o încheiere supusă numai recursului la instanţa ierarhic superioară. Recursul este suspensiv de executare”]. Prin încheierea nr. ..., Consiliul a respins cererea de suspendare, formulată de ..., în contradictoriu cu .... Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul reține următoarele: - În Fișa de date a achiziției, la punctul II.1.6), autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Împărțire în loturi: Nu”: - În Caietul de sarcini care privește: „Furnizarea și instalarea sistemului integrat imagistică CT și RMN (inclusiv amenajare spațiu) în cadrul ...”, autoritatea contractantă a menţionat doar codul CPV 33111000-1 (rev. 2) - Aparate de radiologie. Așa cum rezultă din punctele 5 și 8 ale Caietului de sarcini, sistemul integrat pe care autoritatea contractantă doreşte să-l achiziționeze prin prezenta procedură de atribuire cuprinde 3 componente: 15/25

- Componenta nr. 1 – RIS (Radiology Information System) – un sistem informatic integrat în sistemul informatic PACS și cu echipamentele de radiologie și imagistică din cadrul departamentului de imagistică; - Componenta nr. 2 – Echipament de imagistică medicală prin rezonanță magnetică nucleară cu intensitatea câmpului magnetic de minim 1,5 T. Pentru acest echipament autoritatea contractantă a menţionat un număr de 10 accesorii, printre care, pentru două dintre acestea, respectiv Monitor funcții vitale compatibil RMN și Ventilator de asistență pentru situații critice, autoritatea contractantă a menţionat anumite specificații tehnice; - Componenta nr. 3 – Computer tomograf 128 slice. La finalul Caietului de sarcini, autoritatea contractantă a inserat 5 note, relevante în soluţionarea cauzei fiind următoarele: - Nota 1: Toate componentele Sistemului integrat imagistică trebuie să fie compatibile între ele și să funcționeze ca un tot unitar, fiind compatibile și cu sistemul PACS existent în cadrul Complexului; - Nota 5: Spațiile vor fi amenajate și reabilitate în conformitate cu cerințele CNCAN - se va pune la dispoziția ofertanților Proiectul Tehnic în vederea amenajării spațiului destinat dotării cu CT și RMN. Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul constată că Proiectul Tehnic nu a fost publicat în SICAP, astfel încât nu a fost pus la dispoziția operatorilor economici interesați cu respectarea principiului transparenței stipulat de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere, pe de o parte faptul că obiectul prezentului contract include și amenajarea spațiului iar pe de altă parte faptul că în cadrul documentației de atribuire nu este inclus și proiectul tehnic la care autoritatea contractantă face trimitere atât în punctul de vedere cât și în caietul de sarcini, Consiliul a solicitat autorității contractante transmiterea proiectului tehnic. Răspunzând adresei CNSC, autoritatea contractantă a remis Consiliului o Expertiza tehnică întocmită în luna mai 2019 de ing. Bogdan Guleac – expert tehnic atestat MLPAT, din cuprinsul căreia rezultă că cele două echipamente tip RMN și CT vor fi instalate, la nivelul parterului din cadrul corpului C1, situat pe str. Caraiman 33A, sector 1, București, în camere diferite, care nu sunt învecinate. În cadrul acestei expertize au fost menționate, la punctul 2.4., amenajările și/sau modificările solicitate, respectiv: • La nivelul subsolului, se realizează câte o structură metalică formată din stâlpi HEA220 și grinzi IPE260, ancorată într-un radier din beton armat cu o grosime de cca. 40 cm, pe care să se ancoreze cele două aparate; • Pentru încăperea în care se va monta aparatul CT, se va desface parţial un perete din cărămidă cu grosimea de 25 cm, păstrându-se câte un 16/25

spalet de minim 50 cm stânga și dreapta golului ce se creează cu bordarea golului creat cu plasă sudată cu diametru de 6 mm și ochiuri de 10 cm, prinse dintr-o parte în cealaltă prin agrafe cu diametrul de 8 mm, peste care se va aplica un strat de tencuială de 5 cm din beton C16/20 cu agregat mărunt. • Pentru încăperea în care se va monta aparatul RMN, se va realiza un gol de ușă și fereastră, către camera de control, într-un perete din cărămidă cu grosime de 25 cm; • Se vor decupa parapeții ferestrelor celor două camere către curtea interioară, unde se poziționează cu macaraua aparatele, pentru a putea fi introduse în camerele respective; • Cele două aparate se vor ancora de structura metalică realizată în subsol. De asemenea, în cadrul Expertizei tehnice, la punctele 2.5, 2.6 și 4.10 expertul tehnic a menționat următoarele: „2.5. Prin realizarea modificărilor dorite de beneficiar, se produce o majorare a încărcărilor gravitaţionale, însă acestea vor fi preluate de structurile metalice ce se vor realiza și vor fi transmise la teren prin radierul din beton armat executat sub respectivele structuri metalice la nivelul subsolului, pe amprenta celor două aparate ce urmează a fi montate la nivelul parterului. 2.6. Având în vedere faptul că prin lucrările propuse nu se afectează structura de rezistență existentă a imobilului și nu se produce o majorare a încărcărilor asupra acesteia, implicit nici la nivelul fundaţiilor, presiunea pe teren la nivelul fundaţiilor rămânând neschimbată iar tasările terenului fiind deja consumate, nu este necesar realizarea unui calcul suplimentar, încărcările asupra structurii de rezistență a construcţiei, rămân aproximativ neschimbate”. 4.10 Lucrările antemenționate se vor executa pe baza unui proiect, elaborat în conformitate cu normele tehnice și legislația în vigoare, menționate în cap. I”. Astfel, Consiliul constată că asupra clădirii existente se vor realiza unele lucrări de intervenție, care nu au fost aduse în mod transparent la cunoștința operatorilor economici interesați pentru a putea estima în mod real costurile și analiza capacitatea lor de a realiza aceste lucrări care implică meserii și specializări diferite de cele presupuse de producția și comercializarea/furnizarea de echipamente de natura celor pe care autoritatea contractantă dorește să le achiziționeze prin prezenta procedură de atribuire. În acest context, Consiliul reține dispozițiile art. 150 din Legea nr. 98/2016, care stipulează următoarele: „(1) Autoritatea contractantă asigură prin mijloace electronice, prin intermediul SEAP, accesul direct, complet, nerestricţionat şi gratuit al 17/25

operatorilor economici la documentele achiziţiei începând cu data publicării anunţului de participare. (2) Autoritatea contractantă prevede în cuprinsul anunţului de participare adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziţiei. (3) În cazul în care autoritatea contractantă nu poate asigura prin mijloace electronice accesul direct, complet, nerestricţionat şi gratuit la anumite documente ale achiziţiei, iar autoritatea contractantă se află în una dintre situaţiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi în care este permisă folosirea altor mijloace de comunicare decât cele electronice, autoritatea contractantă indică în anunţul de participare modalitatea prin care asigură accesul operatorilor economici la documentele achiziţiei. (...) (5) În situaţia în care autoritatea contractantă, din motive legate de protejarea naturii confidenţiale a informaţiilor, nu poate asigura prin mijloace electronice acces direct, complet, nerestricţionat şi gratuit la anumite documente ale achiziţiei, aceasta are obligaţia să precizeze în anunţul de participare măsurile pe care le solicită în scopul protejării naturii confidenţiale a informaţiilor, precum şi modalitatea prin care asigură accesul operatorilor economici la documentele respective. (...)”.

Analizând cele 3 componente ale sistemului integrat pe care autoritatea contractantă dorește să-l achiziționeze prin prezenta procedură de atribuire, Consiliul reține următoarele: - Componenta nr. 1 – RIS (Radiology Information System) – este un echipament IT care trebuie să fie integrat în sistemul informatic PACS (Picture Archving System) deținut în locație de către autoritatea contractantă și cu toate echipamentele de radiologie și imagistică medicală din cadrul departamentului de imagistică medicală, adresându-se operatorilor din piața de IT. - Componenta nr. 2 – Echipament RMN minim 1,5 T - un echipament de investigație a diverselor patologii prin rezonanță magnetică; - Componenta nr. 3 – Computer tomograf 128 slice - un echipament de investigație a diverselor patologii folosind raze X. De asemenea, Consiliul constată că cele trei echipamente (componente) sunt produse de sine stătătoare, independente unul de altul, care nu sunt interconectate în vederea funcționării, putând funcționa independent unele față de altele, fiind irelevant faptul că vor fi instalate într-un spațiu comun al aceluiași departament. Aceste trei echipamente au coduri CPV distincte, după cum urmează: - RIS – 48000000-8 (Rev. 2); 18/25

- Echipament RMN – 33113000-5 (Rev. 2); - Computer tomograf - 33115000-9 (Rev.2). Definind obiectul achiziției doar prin indicarea codului CPV 33111000-1 (rev. 2) - Aparate de radiologie, autoritatea contractantă a încălcat dispozițiile art. 16 alin. (2) din HG nr. 395/2016, care stipulează următoarele: „Obiectul achiziţiei publice se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului”, dar şi reglementările Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 modficat prin Regulamentul (CE) nr. 213/2008 conform cărora Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) este un sistem unic de clasificare aplicabil achizițiilor publice, cu scopul de a unifica referințele folosite de entit

ă ț ile

ș i autorit

ă ț ile contractante pentru descrierea obiectului achizi

ț iei. În situaţia în care autoritatea contractantă a considerat că organizarea unei singure proceduri de atribuire pentru achiziţionarea mai multor produse/echipamente diferite, este mai eficientă decât dacă ar fi organizat mai multe proceduri de atribuire, era obligată la a structura achiziţia unică astfel încât să nu determine restrângerea artificială a concurenţei, singura posibilitatea într-o atare situaţie rămând împărţirea achiziţiei în loturi, ca modalitate singulară de respectarea principiilor reglementate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Raportat la critica analizată, Consiliul constată incidenţa în cauză a următoarelor prevederi legale: - Legea nr. 98/2016: ▪ art. 2 alin. (2) lit. a), b) şi e) – „Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a organizării concursurilor de soluţii sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; e) proporţionalitatea”; ▪ art. 3 lit. dd) – „lot” – „fiecare parte din obiectul contractului de achiziţie publică, obiect care este divizat pentru a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorităţii contractante, precum şi capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului”. ▪ art. 3 lit. n), „contract de achiziţie publică de produse” – „contractul de achiziţie publică care are ca obiect achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare ori prin orice alte modalităţi contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă 19/25

dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora; contractul de achiziţie publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări ori operaţiuni de amplasare şi de instalare”; ▪ art. 50 alin. (1) şi (1): „ (1) Autorităţile contractante nu vor concepe sau structura achiziţiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenţei. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici”; ▪ art. 71. – „În cadrul procedurii de licitaţie deschisă orice operator economic are dreptul de a depune ofertă în urma publicării unui anunţ de participare”; ▪ art. 141 alin. (1), (2) şi (3): „(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziţie publică şi a acordurilor-cadru şi, în acest caz, de a stabili dimensiunea şi obiectul loturilor, cu condiţia includerii acestor informaţii în documentele achiziţiei. (2) În sensul alin. (1), autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. (3) În situaţia în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligaţia de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi. ▪ art. 180 alin. (1) – „ Atunci când intenţionează să atribuie un contract de achiziţie publică/acord-cadru pe loturi, autoritatea contractantă aplică cerinţele privind capacitatea prin raportare la fiecare lot în parte”. - HG nr. 395/2016: ▪ art. 1. alin. (1) – „ În procesul de realizare a achiziţiilor publice orice situaţie pentru care nu există o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, denumită în continuare Lege”; ▪ art. 9 alin. (3) lit. f) – „Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziţiei în legătură cu: (…) f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege şi, după caz, decizia de a 20/25

reduce termenele în condiţiile legii, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi”; Raportat la dispoziţiile legale în vigoare (diferite de cele statuate de legislaţia anterioară, respectiv OUG nr. 34/2006), împărţirea pe loturi a unui contract devine regula în materia achiziţiilor publice, scopul fiind acela de a facilita participarea întreprinderilor mici şi mijlocii la procedura de atribuire şi de a încuraja astfel concurenţa. În situaţia în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligaţia de a justifica temeinic decizia de a nu atribui contractul pe loturi. În cadrul Strategiei de contractare nr. ..., la punctul 3.3. – Justificare împărțire pe loturi, singurul document relevant în legătură cu acest aspect, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Ținând cont de prevederile art. 141(3) din legea 98/2016, precum și de faptul că obiectul achiziţiei, sistemul integrat imagistică CT și RMN, este un întreg care trebuie să funcţioneze corelat (cabinete medicale și Centrul de Recuperare Medicală și Centrul de Zi Alzheimer) și cu sistemul informatic integrat PACS existent în cadrul complexului, nu se poate împărți achiziţia pe loturi pentru a nu se ajunge în situația în care unul sau mai multe echipamente să nu fie compatibile între ele. Punerea în funcţiune include, de asemenea, toate ajustările şi setările necesare pentru a asigura instalarea corespunzătoare, în ceea ce priveşte performanţa şi calitatea, cu toate configuraţiile necesare pentru o funcţionare optimă și integrarea tuturor echipamentelor cu sistem informatic integrat PACS pentru stocare și vizualizare imagini medicale, întrucât transmiterea și vizualizarea imaginilor radiologice sunt transmise în timp real oriunde în lume, soft-ul fiind unic pentru toate echipamentele existente în instituție și care vor fi achiziţionate prin această procedura, funcţionând ca un întreg”. Potrivit art. 3 lit. lit. dd) din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, împărțirea pe loturi are ca scop adaptarea dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorității contractante, precum și capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. Ori, în speță, autoritatea contractantă a cumulat într-un singur lot produse de foarte mare complexitate, din diverse domenii strict fără o justificare reală, pe baza unor preferințe subiective, comportament prohibit conform prevederilor art. 50 din Legea nr. 98/2016. 21/25

Așa cum rezultă din Nota nr. 1 a caietului de sarcini, cele trei componente trebuie să fie compatibile cu sistemul PACS existent în cadrul Complexului. Câtă vreme interoperabilitatea echipamentelor este asigurată prin sistemul PACS, pe baza protocoalelor de comunicație digitală, este irelevant dacă toate echipamentele sunt furnizate de un singur ofertant sau mai mulți. Consiliul reține că, în etapa de planificare a procedurii de atribuire, autoritatea contractantă avea informații referitoare la piața de profil pentru echipamentele medicale care fac obiectul prezentei proceduri deoarece a realizat o consultare a pieței. Din documentele aflate la dosarul cauzei, Consiliul reține că autoritatea contractantă a publicat în SICAP anunțul de consultare a pieței nr. ..., aspectele supuse consultării privind „soluțiile tehnice și prețul estimativ al echipamentelor”, prin urmare nu și divizarea pe loturi, deși art. 18 alin. (3) din HG nr. 395/2016, stipulează următoarele: „Aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potenţiale soluţii tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorităţii contractante, precum şi aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi sau posibilitatea solicitării de oferte alternative”. Din Raportul final nr. 2722/17.04.2019, publicat de către autoritatea contractantă în SICAP, rezultă că aceasta a primit 4 oferte. La dosarul cauzei, se află adresa nr. 2743/18.04.2019, întocmită de dr. Animona Felicia Niță (medic specialist radiologie imagistică medicală), care a analizat cele patru oferte primite și a concluzionat că una singură corespunde necesităților instituției (...), celelalte trei (..., ... și ...) fiind incomplete, de unde se poate observa faptul că prin gruparea celor echipamente în cadrul unui singur lot a fost restrânsă concurența. Consiliul mai constată că însăși contestatoarea ... a participat la consultarea de piață realizată de autoritatea contractantă, depunând oferta nr. ... și propunând modificarea unor specificații/aspecte tehnice. În ceea ce privește susținerea ... referitoare la faptul că autoarea contestației nu a solicitat nicio modificare a structurii caietului de sarcini sistemului integrat de imagistică, Consiliul o apreciază ca nerelevantă de vreme ce consultarea de piață nu s-a referit la divizarea pe loturi a contractului ci doar la „soluțiile tehnice și prețul estimativ al echipamentelor”. Analizând produsele pe care autoritatea contractantă doreşte să le achiziţioneze prin prezenta procedură de atribuire şi natura diferită a acestora (echipamente medicale și un echipament IT), Consiliul apreciază că la această procedură de atribuire concurenţa reală ar putea fi asigurată doar prin participarea unor asocieri de operatori economici, iar în condiţiile în care asocierea nu este o obligaţie ci un drept al 22/25

operatorilor economici, caracterul restrictiv al modului de întocmire al documentaţiei de atribuire este demonstrat. Micii producători ori furnizori nu ar putea depune singuri oferte, nefiind astfel încurajată participarea lor la procedură. În consecinţă, Consiliul apreciază că faţă de cele mai sus menţionate, singura posibilitate ca autoritatea contractantă să folosească eficient fondurile și să nu restrângă artificial concurenţa o constituie împărţirea pe trei loturi a achiziţiei, ca singură modalitate de a respecta principiile statuate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2006. Analizând conținutul actului de sesizare a Consiliului, se constată faptul că autoarea contestației solicită împărțirea pe cinci loturi a prezentei achiziții, apreciind că în accesoriile echipamentului RMN „sunt ascunse” două echipamente care au utilizări complet diferite „fiind independente unul de altul și care nu pot fi considerate ca făcând parte dintr-un singur ansamblu”. Astfel, Consiliul constată că, în Componenta nr. 2 – Echipament de imagistică medicală prin rezonanță magnetică nucleară cu intensitatea câmpului magnetic de minim 1,5 T, autoritatea contractantă a menţionat un număr de 10 accesorii, printre care, pentru două dintre acestea, respectiv Monitor funcții vitale compatibil RMN și Ventilator de asistență pentru situații critice, autoritatea contractantă a menţionat anumite specificații tehnice. Contestatoarea consideră că aceste două accesorii ar trebui să facă obiectul unor achiziții separate sau în caz contrar, autoritatea contractantă nu ar trebui să le personalizeze cu caracteristici tehnice „care ar face ca întreaga achiziție să fie dirijată către un anumit producător”, fiind suficient să se menționeze numai „Monitor funcții vitale compatibil RMN” și „Ventilator de asistență pentru situații critice” și fiecare producător să aleagă cea mai bună ofertă de la producătorii de astfel de echipamente. Analizând probatoriul administrat la dosarul cauzei de către contestatoare, Consiliul constată că aceasta nu a făcut dovada faptului că specificațiile tehnice ale celor două accesorii sunt restrictive, putând fi îndeplinite doar de un singur producător, deși conform dispozițiilor art. 249 C.proc.civ. „Cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege”, această regulă fiind exprimată prin adagiul „actori incubit onus probandi” (reclamantului îi incumbă sarcina probei). În aceste condiții, Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei de lotizare separată a echipamentelor „Monitor funcții vitale compatibil RMN” și „Ventilator de asistență pentru situații critice”, accesorii ale Echipamentului de imagistică medicală prin rezonanță magnetică nucleară. Însăși autoarea contestației recunoaște, în cadrul actului de sesizare a Consiliului, caracterul acestor echipamente ca fiind „accesorii” 23/25

ale echipamentului de rezonanță magnetică, relevante fiind următoarele afirmații ale ...: - „Monitor funcții vitale compatibil RMN este un echipament care monitorizează funcții vitale ale unui pacient care este supus unei investigații de rezonanță magnetică, dar care se află sub anestezie”; - „Sistemul de monitorizare a funcțiilor vitale trebuie să poată fi utilizat în câmp magnetic”; - „Ventilator de asistență pentru situații critice – este un echipament care este utilizat la ventilarea pacienților anesteziați a căror condiție medicală impune acest lucru. Ventilator de asistență pentru situații critice este un accesoriu al echipamentului de rezonanță magnetică dar (...)”. Luând în considerare cele anterior menționate, Consiliul constată că prezenta procedură de atribuire nu a fost corect concepută şi structurată, înglobarea de produse cu grad evident de nesimilaritate în cadrul unui singur contract denumit „sistem integrat”, conducând la restrângerea artificială a concurenţei prin favorizarea, în mod nejustificat, a unor operatori economici, concomitent cu dezavantajarea altora. Mai mult, Consiliul constată că, prin limitarea accesului operatorilor economici doar la cei care pot oferta toate produsele solicitate, autoritatea contractantă nu a respectat nici scopul aplicării Legii nr. 98/2016, respectiv „achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică (...)” Având în vedere că împărțirea pe loturi la acest moment al procedurii ar afecta nivelul de competiție și ar schimba piața de profil căreia i se adresează, Consiliul va reține incidența în speță a prevederilor art. 55 alin. (2) lit. a) din HG nr. 395/2016, care impun anularea procedurii de atribuire în cazul modificărilor substanțiale ale anunțului de participare publicat inițial. Luând în considerare și adresa Agenţiei Pentru Agenda Digitală a României nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., din cuprinsul căreia rezultă că loturile pot fi configurate doar odată cu documentaţia de atribuire, aceste informaţii nemaiputând fi modificate pe toată perioada de desfăşurare a procedurii respective, Consiliul constată că în cauză nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire. Având în vedere cele mai sus menţionate, Consiliul, în temeiul dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi (7) din Legea nr. 101/2016, va admite, în parte, contestaţia formulată de către ... şi va dispune anularea procedurii de atribuire. 24/25

În consecinţă, față de soluția de anulare a procedurii de atribuire, Consiliul va respinge, ca rămas fără obiect, capătul de cerere formulat de contestatoare privind împărțirea pe 5 loturi distincte a contractului. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru cele constatate, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestaţia formulată de către ..., în contradictoriu cu ..., în calitate de autoritate contractantă şi dispune anularea procedurii de atribuire. Respinge, ca rămas fără obiect, capătul de cerere formulat de contestatoare privind împărțirea pe 5 loturi distincte a contractului. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. PREȘEDINTE COMPLET ... MEMBRU COMPLET MEMBRU COMPLET ...

... Redactat în 4 exemplare originale, conține 26 pagini. 25/25