Decizie CNSC BO2019_10214

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. 10327/12.07.2019, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. 26914/12.07.2019, SC ... SRL, cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF RO ..., reprezentată legal de ..., în calitate de administrator și director general, având adresa de corespondență în ..., a contestat decizia autorității contractante privind atribuirea prin „cumpărare directă” a contractului având ca obiect „Furnizare cartușe calibrul 7,65 x 17 și 9 x 19”, inițiată de ..., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ... și a solicitat: „1. În principal, să dispună obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere (...) respectiv: - anularea comunicării și a tuturor actelor care au condus la decizia de stabilire a ofertelor câștigătoare, a raportului achiziției și a tuturor actelor subsecvente strict pentru partea corespunzătoare stabilirii ofertei ... ca fiind câștigătoare; - emiterea unui nou raport al achiziției cu excluderea ofertei ... ca fiind inadmisibile, ca având un preț neobișnuit de scăzut, fiind un preț de dumping și aducând atingere concurenței loiale și ca fiind neconforme tehnic și stabilirea unei alte oferte câștigătoare dintre cele admisibile. 2. Acces la dosarul format/depus la Consiliu în vederea formulării de concluzii scrise”. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: 1 / 10

În susținere, SC ... SRL a învederat faptul că autoritatea contractantă a declarat drept câștigătoare oferta depusă de SC ... .. SRL, având un preț neobișnuit de scăzut, iar oferta nu îndeplinește cerințele tehnice și de siguranță. Autoarea contestației a precizat că, în opinia sa, nu trebuie să constituie cauțiunea conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, deoarece acesta se aplică exclusiv procedurilor de atribuire derulate în baza Legilor nr. 98/2016, nr. 99/2016 și nr. 100/2016, nu și celor derulate în baza OUG nr. 114/2011. Totodată, contestatoarea a formulat argumente referitoare la competența materială a CNSC în soluționarea contestației, respectiv referitoare la calitatea de persoană vătămată a SC ... SRL. În dovedire, contestatoarea SC ... SRL a depus, în copie, un set de înscrisuri. În vederea soluționării contestației, Consiliul, prin adresele nr. 27160/1391 C5/15.05.2019 și nr. 27164/1391 C5/15.05.2019, a solicitat părților transmiterea susținerilor referitoare la excepția, invocată din oficiu, privind lipsa competenței materiale a Consiliului în soluționarea cauzei și declinarea soluţionării acesteia către instanţa de judecată competentă potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 [art. 10 alin. (3)], respectiv Tribunalul București, având în vedere dispoziţiile art. 56 din OUG nr. 114/2011, precum şi faptul că „achiziţia directă” nu este menţionată ca procedură de atribuire prin dispoziţiile art. 54 din OUG nr. 114/2011, iar conform dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 [text de lege aplicabil conform dispozițiilor art. 188 alin. (1) din OUG nr. 114/2011] „Consiliul este competent să soluţioneze contestaţiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor/.../”. ... a transmis prin mijloace electronice (e-mail), adresa nr. 160627/15.07.2019, înregistrată la Consiliu sub nr. 27193/15.07.2019, prin care a precizat faptul că a derulat o achiziție directă, având în vedere că valoarea estimată se situează sub pragul de 100.000 euro prevăzut la art. 56 din OUG nr. 114/2011. Autoritatea contractantă a învederat faptul că, întrucât achiziția directă nu se supune termenelor de contestare prevăzute de Legea nr. 101/2016, a semnat contracte de furnizare și le-a transmis, prin poștă, operatorilor economici. Totodată, autoritatea contractantă a formulat apărări cu privire la criticile din contestație și a concluzionat că aceasta este neîntemeiată. SC ... SRL a transmis prin mijloace electronice (e-mail), adresa nr. 10356/16.07.2019, prin care, referitor la excepția de necompetență jurisdicțională a CNSC în soluționarea contestației, a învederat faptul că posibilitatea contestării unei achiziții directe, precum și competența CNSC de a soluționa o astfel de contestație, „sunt statuate și au produs deja efecte în circuitul civil, prin decizia ÎCCJ nr. 1050/2018 din 13.03.2018 și deciziile CNSC nr. 2081/C2/2437 din 2017, nr. 2894/C4/3128 din 12.11.2018 și nr. 1088/C6/1100 din 05.07.2019, 2 / 10

toate soluționate cu contestarea admisibilității demersului meu jurisdicțional și cu admiterea criticilor mele”. De asemenea, autoarea contestației a menționat faptul că, în prezent, există pe rolul CNSC, un dosar care privește o contestație referitoare la o altă achiziție directă, „în care Consiliul se consideră competent să o soluționeze”. SC ... SRL a precizat că deciziile la care a făcut referire, au la bază Nota directoare a Comisiei Europene privind procedurile exceptate de la aplicarea directivelor și procedurile sub prag, reguli stabilite pe baza hotărârilor CJUE, precum și faptul că aceste achiziții directe se desfășoară în mod competitiv, cu documentație de atribuire ce fixează un set de reguli obligatorii de urmat și conținând specificații tehnice ce sunt, la fel, obligatorii și minimale. De asemenea, contestatoarea a precizat că finalizarea achiziției se realizează prin încheierea unui contract de achiziții, ceea ce o deosebește radical de cumpărarea directă. În susținere, SC ... SRL a citat din Decizia CNSC nr. 1088/C6/1100 din 05.07.2019. În finalul susținerilor sale, contestatoarea a învederat faptul că prezenta achiziție directă, „are caracteristicile unei competiții, existența unei comisii de evaluare care stabilește admisibilitatea ofertelor și întocmește un clasament, atribuind un contract pe baza unui criteriu de atribuire, fapt care înscrie achiziția în linia de argumentație expusă de instanțele competente, atrăgând competența CNSC”. SC ... SRL a anexat adresei sale nr. 10356/16.07.2019, Decizia nr. 1050 din 13.03.2019, pronunțată de Î.C.C.J. în dosarul nr. 21736/3/2017. Autoritatea contractantă a transmis, prin mijloace electronice (e- mail), adresa nr. 160671/16.07.2019, înregistrată la Consiliu sub nr. 27395/16.07.2019, prin care a comunicat faptul că instituția sa își menține punctul de vedere exprimat în adresa nr. 160628/15.07.2019, că achiziția s-a derulat în conformitate cu prevederile OUG nr. 114/2011, precum și faptul că valoarea estimată a achiziției, fiind sub pragul prevăzut la art. 56 din OUG nr. 114/2011, s-a realizat achiziția directă. Totodată, autoritatea contractantă a învederat faptul că achiziția directă nu este o procedură de atribuire conform prevederilor art. 54 din OUG nr. 114/2011. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat „achiziția directă” având ca obiect „Furnizare cartușe calibrul 7,65 x 17 și 9 x 19”, cod CPV 35331500-8 (Rev. 2), prin publicarea în SEAP a anunțului nr. .../05.07.2019, stabilind data limită de depunere a ofertelor la 09.07.2019 ora 1400, criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut” și valoarea estimată, fără TVA, de 26.000,00 RON, în temeiul Ordonanţei de urgenţă nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii. 3 / 10

În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora „Consiliul se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond, iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, Consiliul va analiza excepția lipsei de competență materială în soluționarea contestației, invocată din oficiu. În analiza acestei excepții, Consiliul apreciază ca incidente următoarele prevederi legale: - art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, care stipulează că „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într- un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi”; - art. 3 alin. (1) lit. a) din aceeași lege, care definește actul autorității contractante ca fiind „orice act, orice operațiune care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligații prevăzute de legislația în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operațiune, în legătură cu sau în cadrul unei proceduri de atribuire prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, de art. 82 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, sau de art. 50 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare; - art. 12 alin. (1) din actul normativ invocat, potrivit căruia „Consiliul este competent să soluționeze contestațiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor prin complete specializate constituite potrivit regulamentului de organizare și funcționare aprobat potrivit art. 37 alin. (2)”; - art. 3, punctul 27 din OUG nr. 114/2011: „procedură de atribuire - etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea în contractul de achiziţie publică să fie considerat valabil. Procedurile de atribuire sunt: licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte”; - art. 54 din OUG nr. 114/2011: „Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt: a) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta; 4 / 10

b) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală; c) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia. Negocierea poate fi: - negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

- negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare; d) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici”. - art. 56 din OUG nr. 114/2011: „Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii 1 a cap. II, nu depăşeşte echivalentul în lei a 100.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ”. - art. 188 alin. (1) din OUG nr. 114/2011: „Prevederile Legii nr. 101/2016, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător”; În speță, Consiliul are în vedere faptul că, așa cum rezultă din documentele depuse la dosarul cauzei, produsele necesare autorității contractante – „Cartușe calibrul 7,65 x 17 și 9 x 19”, urmează a fi atribuite prin intermediul unei achiziții directe, așa cum este aceasta prevăzută de art. 56 din OUG nr. 114/2011 citat anterior și nu printr-o procedură de atribuire de tipul celor prevăzute de art. 54 din același act normativ. Autoritatea contractantă a inițiat „achiziția directă” printr-un anunț publicat pe SEAP, la secțiunea „Publicitate anunțuri” și nu printr-un anunț de participare, publicat în SEAP de tipul celor prevăzute de art. 59 (licitație restrânsă), art. 89 (dialog competitiv), art. 74 (Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare) și art. 104 (cererea de oferte), așa cum este obligatoriu în cazul unei proceduri de atribuire organizate în condițiile prevăzute de OUG nr. 114/2011. Autoritatea contractantă este singura în măsură să aleagă modalitatea în care atribuie un contract (printr-o procedură de atribuire sau prin cumpărare directă dacă sunt îndeplinite condițiile legale – „în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii 1 a cap. II, nu depăşeşte echivalentul în lei a 100.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări”), în speță având incidență principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. g) 5 / 10

din OUG nr. 114/2011, iar Consiliul nu poate califica o „cumpărare directă” ca fiind o procedură de atribuire - „cerere de oferte”, de vreme ce nu sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru inițierea unei astfel de proceduri de atribuire. De exemplu, în ceea ce privește „cererea de oferte” reglementată de OUG nr. 114/2011, se rețin următoarele dispoziții legale: - „Art. 104: (1) Cererea de oferte se iniţiază prin publicarea în SEAP a unei invitaţii de participare la procedura de atribuire. (2) Invitaţia de participare cuprinde cel puţin următoarele informaţii: a) data şi ora-limită stabilite pentru primirea ofertelor; b) adresa la care se transmit ofertele; c) data şi ora deschiderii ofertelor; d) limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta; e) dacă se solicită îndeplinirea unor criterii minime de calificare, menţionarea acestora; f) o scurtă descriere a obiectului contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; g) modul de obţinere a documentaţiei de atribuire; h) sursa de finanţare.

(3) În cazul în care documentaţia de atribuire este accesibilă direct prin mijloace electronice, autoritatea contractantă are obligaţia de a include în invitaţia de participare informaţii privind modul de accesare a documentaţiei respective”; - „Art. 105: (1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 51, în cazul prevăzut la art. 104 alin. (1) perioada cuprinsă între data publicării invitaţiei de participare în SEAP şi data-limită de depunere a ofertelor trebuie să fie de cel puţin 10 zile.

(2) În cazul în care autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentaţie de atribuire şi permite, începând cu data publicării invitaţiei de participare, accesul direct şi nerestricţionat al operatorilor economici la această documentaţie, atunci aceasta are dreptul, în cazul atribuirii unui contract de furnizare de complexitate redusă, să reducă perioada prevăzută la alin. (1) cu 4 zile.

(3) Operatorul SEAP are obligaţia de a publica invitaţia de participare şi, dacă este cazul, documentaţia de atribuire, în cel mult o zi de la primire”. În speță, autoritatea contractantă a publicat în SEAP anunțul de publicitate nr. ADV1090623 la data de 05.07.2019, stabilind data limită de depunere a ofertelor la 09.07.2019 ora 1400, în consecință nu au fost respectate dispozițiile art. 105 din OUG nr. 114/2011 referitoare la „perioada cuprinsă între data publicării invitaţiei de participare în SEAP şi data-limită de depunere a ofertelor”, astfel încât prezenta „cumpărare directă” nu poate fi calificată drept „cerere de oferte”, nefiind incidente dispozițiile art. 54 lit. d) din același act normativ întrucât nu sunt 6 / 10

îndeplinite toate condițiile legale pentru inițierea unei astfel de proceduri de atribuire, în schimb sunt îndeplinite condițiile prevăzute de OUG nr. 114/2011 pentru derularea unei achiziții directe, care așa cum rezultă și din expunerea de motive a Legii nr. 101/2016, este exclusă din domeniul de aplicare al legii, pentru această achiziție fiind incidente dispozițiile dreptului comun. În consecință, întrucât, în speță, contestația vizează o „achiziție directă”, Consiliul nu este competent a o soluționa, deoarece, potrivit dispozițiilor citate în paragrafele anterioare, în competența sa intră contestațiile formulate în cadrul procedurilor de atribuire prevăzute de art. 54 din OUG nr. 114/2011 iar potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 101/2016, ce face referire la posibilitatea înaintării unei contestații pe cale administrativ-jurisdicțională, SC ... SRL nu putea uza de calea administrativ-jurisdicțională de atacare a actelor emise de autoritatea contractantă. Față de această situație, Consiliul apreciază ca fiind incidente și următoarele dispoziții legale: - art. 12 alin. (2) din Legea nr. 101/2016: „Contestațiile care nu intră în competența de soluționare a Consiliului sunt declinate de acesta, prin decizie, către instanța de judecată competentă ori, dacă este cazul, către un alt organ cu activitate jurisdicțională competent”; - art. 12 alin. (3) din Legea nr. 101/2016: „Decizia de declinare a competenței Consiliului nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței de judecată competente ori, dacă este cazul, unui alt organ cu activitate jurisdicțională competent”; - art. 194 din OUG nr. 114/2011 - „În măsura în care prezenta ordonanţă de urgenţă nu prevede altfel, sunt aplicabile dispoziţiile dreptului comun”. - art. 2 din Codul de procedură civilă, care stipulează că „(1) Dispozițiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în materie civilă. (2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare”; - art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, conform căruia „Tribunalele judecă: în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe”; - art. 132 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent”; - art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent”; 7 / 10

- art. 8 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care stipulează că: „Instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. (...)”; - art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit căruia „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”; - art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia „Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului”. Rezultă că, în cauză, nefiind aplicabile prevederile Legii nr. 101/2016 referitoare la soluționarea contestațiilor, competența materială aparține Tribunalului - Secția contencios administrativ de la sediul reclamantului [conform prevederilor art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă și art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004], și nu al autorității contractante, contestatoarea având posibilitatea ca, împotriva actului considerat nelegal în cadrul unei proceduri de achiziție publică de tipul celei în cauză, să se adreseze instanței de contencios administrativ, competentă potrivit legii. Nu în ultimul rând, este de reținut că excepția de necompetență materială, fiind de ordine publică, face imposibilă extinderea competențelor Consiliului, care, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, este competent să soluționeze contestații cu privire la procedura de atribuire. Drept pentru care, raportat la dispozițiile art. 194 din OUG nr. 114/2011, ce prevăd aplicabilitatea dispozițiilor de drept comun în lipsa unor dispoziții exprese ale legii, coroborate cu dispozițiile art. 132 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă și art. 12 alin. (2) și (3) din Legea nr. 101/2016, constatând lipsa de competență materială a sa în soluționarea cauzei, Consiliul va trimite dosarul la instanța competentă. În ceea ce privește susținerile contestatoarei legate de competența Consiliului în soluționarea unor contestații vizând achiziția directă, respectiv invocarea de către aceasta a deciziei nr. 1050/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliul consideră că cele stabilite prin aceasta nu sunt incidente în speță. În speța în discuție este vorba despre 8 / 10

o achiziție directă și nu o procedură proprie organizată în baza prevederilor art. 22 lit. a) din OUG nr. 114/2011, precum a fost cea analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție în speța invocată. De asemenea, este lipsit de relevanță în analiza Consiliului faptul că pe rolul său se află și alte cauze care vizează achiziții directe, fiecare speță având specificul său, deciziile de speță nefiind izvoare de drept. În ceea ce privește lipsa de competență a Consiliului în cazul achizițiilor directe, Consiliul apreciază ca fiind relevantă o decizie recentă pronunțată de către Curtea de Apel București – Secția a-IX-a Contencios Administrativ și Fiscal și anume decizia civilă nr. 244/04.06.2019 (dosar nr. 2470/2/2019), prin care a fost anulată o decizie a Consiliului pronunțată în cazul unei achiziții directe, dosarul fiind transmis instanței competente, și anume Tribunalul București – Secția de contencios administrativ și fiscal, instanța competentă în soluționarea contestației. În ceea ce privește cererea de studiere a dosarului cauzei formulată de contestatoare, aceasta va fi respinsă, având în vedere faptul că, în speță, cauza a fost soluționată pe excepție, Consiliul neanalizând pe fond susținerile contestatoarei, situație în care, eventuale argumente prezentate prin concluzii scrise, ca urmare a studierii dosarului, nu ar fi putut conduce la schimbarea soluției pronunțată. În consecință, raportat la dispozițiile art. 68 din Legea nr. 101/2016 ce prevăd aplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 554/2004, în măsura în care prevederile acestora din urmă nu sunt contrare, coroborate cu dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora „Contestațiile care nu intră în competența de soluționare a Consiliului sunt declinate de acesta, prin decizie, către instanța de judecată competentă ori, dacă este cazul, către un alt organ cu activitate jurisdicțională competent”, Consiliul va admite excepția de necompetență materială a CNSC privind soluționarea contestației, invocată din oficiu și, ținând cont de dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, raportat la natura litigiului, tipul de autoritate emitentă a actului atacat și sediul reclamantei, constată că Tribunalul București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal are competența materială privind soluționarea cauzei, astfel că va declina cauza către instanța de judecată, soluție care, potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, nu este supusă niciunei căi de atac. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Fără pronunțare asupra fondului cauzei. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite excepția de necompetență materială a Consiliului, invocată din oficiu și declină competența de soluționare a contestației formulată 9 / 10

de SC ... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., în favoarea Tribunalului București - Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal. Dispune trimiterea de îndată a dosarului către Tribunalul București - Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal. Fără cale de atac. PREȘEDINTE COMPLET ... MEMBRU COMPLET MEMBRU COMPLET ... ... Redactat în 4 exemplare originale, conține 10 pagini. 10 / 10