Decizie CNSC BO2019_10246

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ........... Data: ...........2019 Prin contestația înregistrată la CNSC sub nr. ............2019, formulată de SC ......... SRL cu sediul în str. ........., sector .., ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., având ..........., reprezentată prin director general și reprezentată convențional de avocat ........., cu sediu ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., B-dul ............., la avocat ........., împotriva documentației de atribuire elaborată de către ........... cu sediul în ........., .......... 1, în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având drept obiect: „.............” cod CPV 45210000-2, s-a solicitat: - în principal, obligarea autorității contractante să completeze și să corecteze documentația de atribuire, să ia măsurile de remediere astfel încât documentația de atribuire să respecte cerințele legale; - în subsidiar, în cazul nerespectării măsurilor dispuse, anularea procedurii de atribuire; - suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: În fapt, contestatorul arată că anterior inițierii prezentei proceduri, autoritatea contractantă a inițiat o altă procedură pentru același obiectiv „.............” (Anunț de participare numărul ...........2019). Contestatorul precizează că la acea procedură a formulat contestație și Consiliul s-a pronunțat prin Decizia nr. ............2019, 1

anulând procedura, în motivarea căreia a reținut „se poate concluziona că autoritatea contractantă nu a asigurat accesul operatorilor economici la informațiile legate de avizele specifice, în speță Ministerul Culturii (...) Întocmirea unor oferte în baza unei documentații neavizate poate conduce la executarea unor lucrări tehnice, artistice și arhitecturale necorespunzătoare, iar o modificare a lucrărilor, ulterior depunerii ofertelor sau declarării ofertei câștigătoare nu este permisă”. Urmare a verificării documentației de atribuire aferente procedurii de față, contestatorul susține că aceasta nu îndeplinește condițiile legale întrucât: - conform fișei de date - Cap. III. 1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională, importanța obiectivului de investiții este ridicată, fiind construcție de categoria C și totodată, monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice. În acest sens, se solicită dovedirea experienței similare specifice, prin cerința ca operatorii economici să facă dovada că au executat cel puțin 1 contract având ca obiect lucrări de restaurare și/sau consolidare și/sau reabilitare și/sau refuncționalizare monumente istorice; - verificând situația juridică a imobilului monument istoric ...............”, constată că acesta a fost clasat ca monument istoric, categoria de arhitectură, grupa valorică B, cod în Lista monumentelor istorice B-II-m-21064, prin Ordinul ministrului culturii nr. 2477/21.10.2013, publicat în Monitorul Oficial nr. 739/29.11.2013. Invocând prevederile art. 11 alin. (1), art. 23 alin. (1), art. 23 alin. (2), art. 23 alin. (3), art. 24 alin. (2), (3) și 4 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice – republicată și având în vedere situația specială a imobilului în cauză - monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local, contestatorul susține că documentația de atribuire trebuie să conțină în mod obligatoriu avizele eliberate de Ministerul Culturii și Cultelor - serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor înainte de eliberarea și/sau prelungirea autorizației de construire - art. 23 alin. (3) din Legea nr. 422/2001. Contestatorul arată că, deși există această obligație, autoritatea contractantă a publicat în cadrul documentației de atribuire, avizul nr. 945/Z/21.09.2006 emis de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu 2

Cultural Național a Municipiului ......... care nu îndeplinește cerințele legale, întrucât: - este emis la 21.09.2006, adică cu 12 ani înainte de autorizația de construire nr. 411/1638335/13.09.2018 publicată în documentația de atribuire și în baza căreia urmează să se desfășoare lucrările ce fac obiectul contractului de lucrări; având în vedere perioada extrem de lungă cuprinsă între data celor doua acte, avizul în cauză nu poate asigura îndeplinirea cerințelor legale; - avizul nr. 945/Z/21.09.2006 este emis cu 7 ani înainte ca monumentul istoric casa „........... să fie clasat ca monument istoric, categoria de arhitectură, grupa valorică B, cod în Lista monumentelor istorice B-II-m-21064, prin Ordinul ministrului culturii nr. 2477 din 21.10.2013, publicat în Monitorul Oficial nr. 739/29.11.2013; ulterior clasării corpului C1 ca monument istoric aceasta este supusă altor reglementări și cerințe, astfel încât era necesară o altă documentație tehnică și proiect care să fie supuse avizării Ministerului Culturii; noua documentație și proiectul trebuiau să fie specifice monumentului istoric în sine și nu doar zonei protejate în care acesta se află înainte de clasare ca monument și când se urmărea protejarea zonei în sine și nu a monumentului în mod specific; - avizul nr. 945/Z/21.09.2006 este emis doar pentru o parte din lucrările care urmează să se execute și care fac obiectul autorizației de construire nr. 411/1638335/13.09.2018. Astfel, contestatorul arată că autorizația este emisă pentru „continuarea lucrărilor în vederea finalizării lucrărilor de consolidare, restaurare și extindere la construcția existentă (Corp C1) S+P+1E+M care va avea regim de înălțime S+P+1E+M cu supanta, cu un corp nou (Corp C2) în regim de înălțime 3S+P+7E cu funcțiunea de birouri și locuințe de serviciu”. În schimb, avizul nr. 945/Z/21.09.2006 este emis pentru „consolidare, extindere, restaurare, supraetajare corp C1 și desființare corp C2”, fără a cuprinde avizul și executarea unui „corp nou (Corp C2) în regim de înălțime 3S+P+7E cu funcțiunea de birouri și locuințe de serviciu”. Avizul privește cu privire la Corpul C2 doar desființarea lui, iar extinderea și supraetajarea corpului C1 privește lucrările asupra acestuia și nu ridicarea corpului C2 care urmează să aibă 7 etaje. Prin urmare, contestatorul arată că avizul în cauză nu asigură îndeplinirea cerințelor legale, autoritatea neîndeplinindu-și obligațiile legale ce îi revin cu privire la lucrările pe care intenționează să le realizeze nici de această dată. Proiectul tehnic de execuție aferent intervențiilor asupra monumentului istoric, proiectul de arhitectură, proiectul de consolidare și restaurare - atât partea scrisă, cât și proiectul tehnic de execuție pentru componentele artistice (avizate conform celor de mai sus), trebuie să fie elaborate de experți și/sau specialiști atestați de către Ministerul Culturii și Cultelor și aprobate de verificatori tehnici atestați de Minister, să 3

prevadă inclusiv modul de realizare a inspecției și controlului propriu ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național obligatorii, conform art. 24 alin. (4) din Legea nr. 422/2001. Cu privire la acest aspect, contestatorul susține că autoritatea contractantă nu publică proiectul tehnic de execuție aferent intervențiilor asupra monumentului istoric, proiectul de arhitectură, proiectul de consolidare și restaurare - atât partea scrisă, cât și proiectul tehnic de execuție pentru componentele artistice, avizat de Ministerul Culturii. Prin urmare, solicită Consiliului să verifice acest aspect și să constate lipsa avizului Ministerului Culturii pe proiectul și documentația tehnică publicate de autoritate. În ceea ce privește proiectul tehnic, contestatorul precizează că autoritatea contractantă a publicat un proiect din anul 2016, deși în cuprinsul autorizației este menționat un proiect din anul 2005. Cu privire la „avizarea” proiectului tehnic, contestatorul susține că autoritatea înțelege să publice acte cel puțin discutabile, cu privire la a căror legalitate exista dubii serioase. Astfel, arată că autoritatea prezintă dovada de luare în evidență nr. 3904/30.03.2005 emisă de Ordinul Arhitecților din România-Filiala Teritorială ......... cu privire la „proiectul de arhitectură din cadrul documentației PAC” parte din „proiectul tehnic nr A09/2005 elaborat la data de martie 2006”, dovadă pe care însă este modificată olograf data, fiind schimbat anul din 2005 în 2006. Susține că pur și simplu se publică un act modificat cu pixul, act care nu poate face dovada îndeplinirii condiției legale și care urmează să fie exclus practic din documentația de atribuire. Această modificare, în opinia contestatorului vrea să acopere alt viciu al acestui act care, deși este emis în 30.03.2005 aprobă luarea în evidență a unui proiect din 2006. Inadvertențele grave existente în acest act determină inaplicabilitatea actului și imposibilitatea reținerii îndeplinirii cerințelor legale pe baza acestuia. Este un act modificat de mâna cuiva și care aprobă un act elaborat mai târziu cu un an după emiterea actului de aprobare. Contestatorul reamintește că, prin Decizia nr. ........... din 05.06.2019 pronunțată de Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor cu privire la procedura de atribuire anterioară, s-a reținut: „se poate concluziona că autoritatea contractantă nu a asigurat accesul 4

operatorilor economici la informațiile legate de avizele specifice, în speță Ministerul Culturii (...) întocmirea unor oferte în baza unei documentații neavizate poate conduce la executarea unor lucrări tehnice, artistice și arhitecturale necorespunzătoare, iar o modificare a lucrărilor, ulterior depunerii ofertelor sau declarării ofertei câștigătoare nu este permisă”. Expertiza tehnică aferentă monumentului istoric - elaborată de experți și/sau specialiști atestați de către Ministerul Culturii și Cultelor și în baza căreia s-a elaborat Proiectul tehnic de execuție pentru intervențiile asupra monumentului, conform art. 24 alin. (2) și (4) din Legea nr. 422/2001. Cu privire la „expertiza tehnică din 2007” care este menționată în cuprinsul autorizației de construire nr. 411/1638335/13.09.2018, contestatorul consideră că nu asigură îndeplinirea cerințelor legale, fiind emisă anterior ca imobilul Corp ............) să fie clasată ca monument istorie (2013), deci nu este aferentă monumentului istoric. Aceasta a fost elaborată cu privire la zona protejată, acesta fiind regimul juridic al construcției respective la nivelul anului 2007. De asemenea, susține că nici „proiectul nr. A09/2005 elaborat la data de martie 2006” nu este elaborat pentru intervențiile asupra clădirii în calitatea sa de monument istoric, având în vedere același considerent simplu, că acesta nu era monument istoric la acea dată, ci doar se afla în zona protejată nr. 04. În susținere invocă aceleași considerente ale Deciziei nr.......... din 05.06.2019 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și care au putere de lucru judecat în cauza de față. Referitor la autorizația de construire nr. 411/1638335/13.09.2018 valabilă la data inițierii procedurii de atribuire, contestatorul arată că, deși în respectiva autorizație de construire publicată în documentația de atribuire se menționează că lucrările a căror continuare este autorizată la 13.09.2018 prin aceasta autorizație, au fost autorizate cu AC nr. 1138/24/R/8206 din 26.11.2007 - deci autorizație obținută anterior schimbării regimului juridic al imobilului și dobândirii calității de monument istoric, AC nr. 268/950076 din 07.05.2012 și AC nr. 398/1319300 din 22.07.2015, autoritatea nu le face publice și pe acestea, nefiind cuprinse în documentația de atribuire. De asemenea, contestatorul precizează, cu privire la autorizația de construire nr. 411/1638335/13.09.2018, că urmează să se constate că privește lucrări aferente unei „zone protejate nr. 04 - bulevardul modernist Magheru”, cu toate că, așa cum se menționează chiar în cuprinsul autorizației, clădirea este clasată ca monumentul istoric în anul 2013. Prin urmare, deși lucrările privesc un monument istoric și nu doar un imobil aflat într-o zonă protejată, documentele care stau la baza emiterii acesteia și avizul inițial nu îndeplinesc condiția legală prevăzută la art. 23 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 și art. 10 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. 5

Totodată, contestatorul susține că sunt nelegalități referitoare și la avizele specifice cerințelor de calitate a construcțiilor, care se referă în primul rând la respectarea Legii nr. 10/1995 republicată - privind calitatea în construcții, respectiv a cerințelor fundamentale aplicabile conform art. 5 din lege. În vederea îndeplinirii cerinței de rezistență și stabilitate, proiectanții de specialitate au elaborat proiectele tehnice pe specialități, care nu sunt însă verificate/vizate de către specialiștii verificatori de proiecte, așa cum este prevăzut ca obligativitate în la art. 13 din Legea nr. 10/1995, sarcină ce cade în responsabilitatea investitorului. Totodată, referitor la cerința fundamentală privind securitatea la incendiu, contestatorul arată că avizul nr. 1053342/23.05.2007 postat de către autoritatea contractantă a fost emis în anul 2007. Între timp însă, Normativul de siguranța la foc a construcțiilor PI 18/1999 a suferit modificări majore privind cerințele pe care trebuie să le îndeplinească construcțiile civile în acest sens. Aceste modificări au cu atât mai mult un impact deosebit asupra scenariului de securitate la incendiu, respectiv a nivelurilor de performanță și timpilor de intervenție la incendiu și a caracteristicilor pe care trebuie să le îndeplinească elementele de construcție, cu cât este vorba de o construcție cu funcțiunea de clădire de birouri ce implică un flux important de persoane care vor realiza activități în acest spațiu. Este obligatorie și absolut necesară elaborarea unui nou scenariu de rezistență la foc care să respecte prevederile legale aplicabile la nivelul anului 2019, impunându-se obținerea avizului Inspectoratului pentru Situații de Urgență conform legii aplicabile la momentul de față. Referitor la certificatul de urbanism ce a stat la baza emiterii autorizației de construire, contestatorul susține că acesta este publicat parțial în documentația de atribuire, nr 3810/89/„R”/10.11.2005, însă documentul integral nu este publicat. Având în vedere că este emis cu 7 ani înaintea clasării monumentului istoric, contestatorul susține că acesta nu corespunde realității și nu poate sta la baza realizării în condiții de legalitate a lucrărilor de construire în cauză. Lista cu personalul minim necesar îndeplinirii obiectului contractului care trebuie să prevadă necesarul de specialiști și experți atestați de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 422/2001. 6

Referitor la acest aspect contestatorul precizează că, nici de această dată autoritatea contractantă nu publică cerințele privind personalul minim necesar îndeplinirii obiectului contractului și specialiștii și experții atestați de Ministerului Culturii și Patrimoniului Național necesari îndeplinirii în condiții de legalitate a lucrărilor de construire în cauză, deși, prin Decizia nr. 902/C9/828 din 05.06.2019 pronunțată de Consiliul, cu privire la procedura de atribuire anterioară s-a reținut: ,Achizitoarea trebuia să precizeze în concret care este personalul tehnic necesar sau că nu se impune un anumit personal, fiecare operator urmând a-și stabili personalul corespunzător, cu respectarea dispozițiilor legale”. Deși cele de mai sus au fost reținute în mod definitiv și obligatoriu pentru autoritate, având autoritate de lucru judecat în cauza de față, aceasta permite menținerea aceleași omisiuni care conduce la concluzia nelegalității documentației de atribuire pe baza căreia intenționează să atribuie contractul în cauză. Contestatorul consideră că documentația de atribuire trebuie să conțină strategia de contractare, întrucât conform art. 21 din HG nr. 395/2016, documentația de atribuire trebuie să fie publicată în SEAP împreună cu documentele-suport, iar strategia de contractare face parte din documentele-suport conform textului de lege amintit. De asemenea, contestatorul susține că documentația de atribuire conține neregularități și din punctul de vedere al valorii estimate a procedurii de atribuire, precum și al legalității lucrărilor ce urmează să fie realizate. Astfel, conform autorizației de construire nr. 411/1638335 din 13.09.2018, lucrările autorizate sunt în valoare de 4.545.800,00 lei. În contradicție totală cu valoarea lucrărilor autorizate, valoarea totală estimată a procedurii este de 34.587.480 lei, fiind de 8 ori mai mare decât valoarea lucrărilor autorizate. Valoarea lucrărilor se declară de către solicitant și se stabilește, în funcție de suprafața construită desfășurată a construcțiilor, ori - valoarea lucrărilor de construcții și instalații aferente, din devizul general al investiției. Prin urmare, arată că o diferență atât de mare între cele două valori este de nejustificat și atrage admiterea contestației de față întrucât existența discrepanței dintre cele două permite concluzia că procedura de atribuire privește lucrări de construire neautorizate, acestea nefiind cuprinse nici valoric în valoarea lucrărilor autorizate. Contestatorul consideră că autoritatea contractantă a stabilit în mod aleatoriu valoarea estimată a contractului. În susținere invocă site- ul ANAP www.anap.ro unde se menționează – „Referitor la modalitatea de continuare a lucrărilor rămase de executat în cazul rezilierii unui contract, precizăm că, în vederea stabilirii valorii estimate aferente lucrărilor și a alegerii modalității de atribuire, se impune în primă fază efectuarea de studii, cercetări, încercări și evaluări ale situației existente, 7

realizarea de calcule și verificări concrete, respectiv este necesară o expertiză tehnică amănunțită conform legislației de specialitate pentru identificarea/ evaluarea clară atât a lucrărilor care au fost executate în temeiul prevederilor contractuale, cât și a celor rămase de executat pentru care este necesară luarea unor măsuri de finalizare. Astfel, în urma expertizei tehnice realizate se poate stabili cu exactitate volumul, cât și valoarea lucrărilor care au rămas de executat, iar valoarea rezultată va fi și valoarea estimată a viitorului contract ce urmează a se atribui cu respectarea prevederilor legale în vigoare”. Contestatorul susține că niciuna dintre cerințele și recomandările de mai sus nu sunt respectate, neexistând în cauză o expertiză tehnică amănunțită conform legislației de specialitate pentru identificarea/ evaluarea clară atât a lucrărilor care au fost executate în temeiul prevederilor contractuale, cât și a celor ramase de executat. Totodată, contestatorul solicită Consiliului să verifice legalitatea modelului de contract de lucrări publicat de autoritate în cadrul documentației de atribuire, având în vedere că acesta nu este armonizat cu prevederile HG nr. 1/2018 pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice, act normativ care prevede cu titlu obligatoriu condițiile generale și specifice, împreună cu modelul-cadru de acord contractual, pentru contractele de achiziție publică sau sectorială de lucrări care au ca obiect exclusiv execuția de lucrări și care sunt aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice, inclusiv fonduri nerambursabile și/sau rambursabile, a căror valoare totală estimată, conform prevederilor legale, este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 1. Conform art. 3 alin. (1) din HG nr. 1/2018, „Prezenta hotărâre se aplică în cazul contractelor prevăzute la art. 1 și 2 care sunt aferente procedurilor de achiziție publică sau sectorială inițiate după data intrării sale în vigoare”. Referitor la modelul contractului de lucrări publicat în SEAP, contestatorul arată că, prin formularea cerințelor referitoare la modalitatea de plată, autoritatea își rezervă dreptul de a utiliza contractul raportat la existența sau lipsa/inexistența aprobării bugetare, 8

ducând astfel la o denaturare a pieței de profil prin angajarea antreprenorului de a dispune și a concentra resursele necesare satisfacerii nevoii autorității, respectiv respectarea angajamentului legal luat prin semnarea contractului de execuție în cauză, fără asigurarea posibilității recuperării acestora și a unui profit rezonabil într-o perioadă de timp clar definită prin perioada de execuție impusă prin documentația de atribuire. Contestatorul solicită înlăturarea acestor clauze din contractul publicat în documentația de atribuire. Cu privire la caietul de sarcini publicat în SEAP, contestatorul arată că în cuprinsul acestuia este înscris: „Propunerea tehnică pentru EXECUȚIA LUCRĂRILOR [...] În acest scop, în cadrul propunerii tehnice pentru execuția lucrărilor de intervenție asupra obiectivului de patrimoniu trebuie să se regăsească, în principal detalierea următoarelor aspecte: [...] 2. Graficul fizic și valoric de execuție al lucrării (Graficul general de realizare a investiției)”. Solicitarea prezentării graficului valoric în cadrul propunerii tehnice este considerată de contestator nelegală, limitează accesul la procedură și distorsionează concurența, nepermițând nici sub acest aspect elaborarea ofertelor, având cunoștință de faptul că este interzis prin lege ca în oferta tehnică să existe elemente de preț sau valori. Deși acest aspect a fost adus la cunoștința autorității contractante și în timpul derulării procedurii anterioare, aceasta hotărăște menținerea acelorași cerințe care conduc la concluzia nelegalității documentației de atribuire pe baza căreia intenționează să atribuie contractul în cauză și dovedește faptul că autoritatea ori nu cunoaște legislația aplicabilă în vigoare și documentația de atribuire publicată, ori consideră că este mai presus de lege prin ignorarea acesteia. De asemenea, contestatorul consideră că autoritatea contractantă dă dovadă de necunoașterea propriei documentații de atribuire, având în vedere faptul că în cadrul acesteia se regăsesc cerințe contradictorii, astfel: - în caietul de sarcini regăsim: „La recapitulația devizului se vor folosi coeficienții stabiliți de lege (CAS, CASS, ajutor de șomaj, fondul pentru accidente de muncă și boli profesionale, etc.) și coeficienți proprii ai ofertantului (indirecte și profit)”; - în caietul de sarcini regăsim: „Notă! La elaborarea și depunerea ofertelor, operatorii economici vor avea în vedere impactul noilor modificări aduse Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal privind trecerea contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajator la angajat”. Contestatorul se întreabă care dintre cele două cerințe trebuie respectată, în condițiile în care autoritatea contractantă a fost atenționată asupra nelegalității primei cerințe prezentate mai sus, în timpul derulării procedurii anterioare, si cu toate acestea nu a luat vreo măsură. 9

Contestatorul arată că autoritatea contractantă impune prin documentația de atribuire cerințe care nu pot fi îndeplinite la momentul elaborării ofertei, astfel: „Ofertantul, în elaborarea ofertei, trebuie să țină cont de legislația în domeniul muncii și asigurărilor sociale, în vigoare și de creșterea salariului minim pe economie, la momentul execuției lucrărilor”. Ofertanții nu își pot forma prețul într-un mod complet și previzionar, fiind în imposibilitatea de a putea prevede creșterile salariile ce vor urma elaborării ofertei, cu atât mai mult cu cât durata reală de execuție a lucrărilor este una incertă, autoritatea rezervându-și dreptul prin contract de a opri execuția lucrărilor pe motivul lipsei/inexistenței bugetului pentru aceste lucrări. Totodată, consideră că această cerință încalcă și Instrucțiunea nr. 2/2018 privind ajustarea prețului contractului de achiziție publică/ sectorială emisă de Președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice cu modificările ulterioare (Instrucțiunea nr. 1/2019) care nu prevede obligația ofertanților de a include în preț creșterile salariale ulterioare ofertării, ci prevede modalități concrete de ajustare a prețului în acest sens. Contestatorul consideră că autoritatea contractantă dă dovadă de superficialitate în elaborarea documentației de atribuire, menținând în cadrul acesteia o serie de cerințe ce nu sunt susținute și fundamentate prin informațiile transmise operatorilor economici interesați de procedură. Astfel, în Caietul de sarcini se regăsește secțiunea: „Atribuțiile și responsabilitățile Executantului”, unde se prevede: „Totodată, pentru atingerea indicatorilor tehnico-economici propuși ca urmare a executării lucrărilor, principalele atribuții și responsabilități ce îi revin Executantului, conform prevederilor contractuale și legale sunt următoarele atribuții: [...] - obligativitatea respectării normativelor tehnice, reglementărilor și standardelor calitative și de cost aplicabile este necesară pentru îndeplinirea corespunzătoare a obiectului contractului și atingerea rezultatelor propuse prin proiect”, fără a preciza clar și precis care sunt acești indicatori tehnico-economici, respectiv condițiile calitative și cantitative solicitate și la ce se raportează acestea, ce standarde de cost trebuie respectate și în ce temei legal se impune respectarea lor. 10

În cazul în care autoritatea contractantă nu ia, în termenul prevăzut de lege, măsurile de remediere constând în completarea și corectarea documentației de atribuire cu cele de mai sus, înlăturarea cerințelor contradictorii și nelegale, conform art. 9 alin.(1) din Legea nr. 101/2016, contestatorul consideră că devin aplicabile dispozițiile art. 212 alin. 1 lit. c), coroborat cu art. 212 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care atrag obligativitatea anulării procedurii de atribuire. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr.........2019, SC ......... SRL depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 205552328/1, tranzacția: 872031373/1619740111 din data de 01.07.2019, emisă de CEC Bank – Sucursala Victoria, în valoare de 220.000 lei. Conform dispozițiilor art. 611 alin. (5) – (7) din Legea nr. 101/2016, „(5) Cauțiunea depusă se restituie, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a plângerii, respectiv după încetarea efectelor suspendării procedurii de atribuire și/sau a executării contractului. (6) Cauțiunea se restituie celui care a depus-o, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor suspendării procedurii de atribuire și/sau a executării contractului. (7) Consiliul sau instanța, după caz, se pronunță asupra cererii de restituire a cauțiunii cu citarea părților, printr- o încheiere supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară. Recursul este suspensiv de executare”. Prin adresa nr. DAP 3137/02.07.2019, înregistrată la CNSC sub nr. 25390/04.07.2019, autoritatea contractantă transmite punctul de vedere cu privire la contestația în cauză, solicitând respingerea contestației având în vedere măsurile de remediere parțiale adoptate de autoritatea contractantă, pe cale de excepție invocând lipsa calității procesuale active a Consiliului, iar pe fondul acesteia ca netemeinică pentru motivele expuse în continuare: Față de cele invocate de contestator, autoritatea contractantă invocă lipsa calității procesuale a Consiliului, întrucât actele contestate sunt autorizația de construire și avizele emise de organisme și instituții competente, altele decât autoritatea contractantă. În acest sens invocă prevederile art. 1 și art. 3 din Legea nr. 101/2016 și, întrucât documentele contestate, ca fiind nelegale sunt emise de instituții publice independente față de Academia de Studii Economice din ........., iar instanța competentă să judece legalitatea acestor documente este Tribunalul prin secția de contencios administrativ, autoritatea solicită constatarea lipsei calității procesuale active a Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Pe fondul motivelor din contestație invocate mai sus, autoritatea contractantă solicită respingerea acesteia, pentru următoarele considerente: În ceea ce privește clasificarea Casei „...........” ca monument istoric și obligația autorității de a obține aviz (nou) de la Ministerul Culturii, autoritatea menționează următoarele: 11

Autorizarea lucrărilor de construire s-a făcut în baza autorizației de construire nr. 1138/24/R/8206/26.11.2007, termenul de execuție fiind ulterior prelungit prin autorizația de construire nr. 268/950076 din 07.05.2012 și autorizația de construire nr. 398/1319300/22.07.2015. Astfel, autoritatea contractantă susține că la momentul emiterii ordinului nr. 2477/2013 de către Ministerul Culturii, autorizația de construire fusese pusă în executare intrând în circuitul civil, producând efecte depline. Schimbarea regimului juridic al imobilului din punct de vedere al valorii sale istorice și arhitecturale și clasarea acestuia ca monument istoric în anul 2013, nu produce efecte retroactive din punct de vedere al regimului de autorizare al lucrărilor de consolidare, restaurare și extindere la imobilul respectiv. În condițiile în care autorizația pentru aceste lucrări a fost emisă în anul 2007, iar prin autorizația din 2018 s-a permis, în condițiile legii continuarea lucrărilor în vederea finalizării, autoritatea contractantă consideră că documentațiile de autorizare se încadrează în prevederile legislative la nivelul anului 2019. Autoritatea contractantă arată că această modificare, în cazul clasificării ca monument istoric, nu a fost dispusă de investitor, ci de organele administrative cu competențe în acest domeniu și nu este de natură să conducă la inaplicabilitatea dispozițiilor art. 7 alin. (6) din Legea nr. 50/1991 și art. 54 alin. (4) din Norma metodologică din 12 octombrie 2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991, respectiv, „valabilitatea certificatului de urbanism, precum și a avizelor și acordurilor emise la prima autorizație se menține”. Asemeni tuturor actelor juridice, inclusiv actele administrative sunt guvernate de principiul de drept tempus regit actum. Acest principiu guvernează atât procesul de aplicare a legii, cât și cel de edictare a normelor legale. Normele juridice analizate reprezintă o aplicare a principiului tempus regit actum, stabilind că dreptul beneficiarului de a executa lucrări de construcții este supus normelor juridice, condițiilor și avizelor aflate în vigoare sau necesare la momentul la care s-a conferit acest drept. În cazul de față, acest moment este cel al emiterii autorizației de construire din 2007. În acest sens, există o practică judiciară unitară a instanțelor din România, motiv pentru care înțelege să redea un pasaj dintr-o decizie de speță: „Constatând că verificarea legalității actelor juridice în general și 12

a actelor administrative în special se poate face potrivit principiului de drept tempus regit actum doar raportat la dispozițiile legale în vigoare la data emiterii acestora, respectiv raportat la îndeplinirea în momentul emiterii acestora a tuturor condițiilor prevăzute de lege în acel moment [...]”. Autoritatea contractantă consideră că, actul administrativ care constituie dreptul de executare a lucrărilor de construire trebuie analizat prin raportare la avizele necesare la acel moment, iar continuarea exercitării dreptului trebuie să fie permisă prin raportare la aceleași repere. Din acest motiv, legea prevede emiterea unei autorizații de construire în vederea finalizării lucrărilor rămase de executat în privința căreia „valabilitatea certificatului de urbanism, precum și a avizelor și acordurilor emise la prima autorizație se menține”. Prin urmare, autoritatea contractantă concluzionează că nu există obligația obținerii unui nou aviz de la Ministerul Culturii și Cultelor sau, după caz, de la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor. În acest sens a statuat și Tribunalul ......... Secția a II a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul 42897/3/2016, care prin sentința civila nr. 6986/2016 a decis cu putere de lucru judecat că „schimbarea regimului juridic al imobilului din punct de vedere al valorii sale istorice și arhitecturale și clasarea acestuia ca monument istoric în anul 2013, nu produce efecte retroactive din punct de vedere al regimului de autorizare al lucrărilor de consolidare, restaurare și extindere la imobilul respectiv”. De asemenea, autoritatea contractantă arată că, continuarea exercitării dreptului de construire se analizează exclusiv raportat la momentul constituirii acestuia, iar noua autorizație de construire din 2018 nu face decât să permită valorificarea unui drept deja constituit în condițiile legii în vigoare la data constituirii acestuia. În ceea ce privește aserțiunile contestatorului potrivit cărora „în ceea ce privește proiectul tehnic, autoritatea publică proiect din anul 2016 deși în cuprinsul Autorizației este menționat un proiect din anul 2005”, autoritatea contractantă face următoarea precizare: Prin adresa nr. 6199/02.07.2019, emisă de proiectantul general Graphic Studio SRL acesta confirmă că proiectul de restaurare elaborat în anul 2016, reprezintă o detaliere a lucrărilor cuprinse în proiectul inițial și care nu modifică condițiile din autorizația de construire. Referitor la criticile contestatorului privind „Lista cu personalul minim necesar îndeplinirii obiectului contractului care trebuie să prevadă necesarul de specialiști și experți atestați de Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 422/2001”, autoritatea contractantă precizează că a adoptat măsuri de remediere în sensul eliminării cerinței. În ceea ce privește afirmația contestatarului, că documentația de atribuire trebuie să conțină strategia de contractare, autoritatea contractantă precizează că, în conformitate cu HG nr. 395/2016, art. 21, 13

a întocmit strategia de contractare cu nr. 2739/10.06.2019, fiind postată în SEAP la data postării documentației de atribuire. Referitor la afirmațiile contestatorului privind „neregularitatea documentației de atribuire și din punctul de vedere al valorii estimate a procedurii de atribuire, precum și al legalității lucrărilor ce urmează să fie realizate”, autoritatea contractantă precizează că a estimat valoarea contractului de achiziție, aceasta reprezentând diferența dintre Devizul general emis de proiectant și lucrările executate și achitate de autoritatea contractantă până la data prezentei proceduri, valoarea astfel rezultată, fiind actualizată conform HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice. În acest sens, arată că prin HG nr. 392/2019 din 12 iunie 2019 au fost reaprobați indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investiții „......................”. Față de criticile contestatorului privind modelul de contract de execuție de lucrări, autoritatea contractantă solicită respingerea acestora, având în vedere prevederile art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) pct 16, art. 21 alin (1) - (4), art. 22 alin (1) - (2) din Legea nr. 500/2002, precum și cele ale OMFP nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale conform cărora „Creditul de angajament reprezintă limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul exercițiului bugetar, în limitele aprobate. Creditul bugetar este suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exercițiului bugetar și/sau din exerciții anterioare pentru acțiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanța și efectua plăți din buget pentru celelalte acțiuni”. Referitor la criticile privind caietul de sarcini publicat (prezentarea graficului valoric în cadrul propunerii tehnice), autoritatea contractantă precizează că aferent graficului fizic, operatorii economici trebuie să 14

prezinte graficul valoric procentual, raportat la valoarea totală a investiției, fără a prezenta sume sau alte valori. Cu privire la acest aspect autoritatea contractantă susține că a adoptat măsuri de remediere. De asemenea, referitor la criticile contestatorului privind recapitulația de deviz, autoritatea contractantă precizează că a dispus adoptarea de măsuri de remediere, în sensul renunțării la cerința: „La recapitulația devizului se vor folosi coeficienții stabiliți de lege (C.A.S., C.A.S.S., ajutor de șomaj, fondul pentru accidente de munca și boli profesionale, etc.) și coeficienți proprii ai ofertantului (indirecte și profit)”. Și cu privire la critica contestatorului „Autoritatea contractantă impune prin documentația de atribuire cerințe care nu pot fi îndeplinite la momentul elaborării ofertei, astfel: Ofertantul, în elaborarea ofertei, trebuie să țină cont de legislația în domeniul muncii și asigurărilor sociale, în vigoare și de creșterea salariului minim pe economie, la momentul execuției lucrărilor”, autoritatea contractantă precizează că a adoptat măsuri de remediere în sensul renunțării la cerință. De asemenea, cu privire la indicatorii tehnico-economici, autoritatea contractantă precizează că aceștia sunt prevăzuți în documentația descriptivă, astfel: - Capacități: Suprafața totală construită mp - 650,00 Suprafața totală desfășurată mp 6.503,50  Regim înălțime corp vechi D + P + 3E Regim înălțime corp nou 3S + P + 7E Durata de realizare a investiției - luni 24 (rest de executat) Valoarea estimată a lucrărilor - 34.587.480,00 Normativele tehnice, reglementările și standardele calitative, sunt cele aprobate conform normelor legale în vigoare. În ceea ce privește standardul de cost, precizează că obligativitatea ofertanților este să realizeze obiectivul solicitat, în limita valorii aprobate prin Hotărâre de Guvern. Față de măsurile de remediere adoptate, de excepția invocată și motivele prezentate, autoritatea contractantă, consideră că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 212 din Legea nr. 98/2016, neimpunându-se anularea procedurii de atribuire. Pentru acest motiv solicită Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor respingerea contestației. Ulterior, prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. ..............2019, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției publice. Prin adresa nr. ............2019, Consiliul a comunicat contestatorului data până la care poate să studieze dosarul achiziției, aflat la dosarul cauzei. Contestatorul a studiat dosarul achiziției aflat la dosarul cauzei în data de 10.07.2019 și prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 15

26677/11.07.2019 a transmis răspuns la punctul de vedere al autorității contractante, inclusiv concluzii scrise ca urmare a studierii dosarului cauzei. Contestatorul solicită respingerea excepției „lipsei calității procesuale active a CNSC”, invocată de autoritatea contractantă prin punctul de vedere la contestație. Consideră motivele invocate de autoritate în susținerea acestei „excepții” ca fiind străine de conținutul contestației și de lege. Mai mult, susține că autoritatea invocă un incident procedural inadmisibil, având în vedere că CNSC nu este parte în cauza de față, ca să se poată invoca lipsa sa de calitate procesuală. Calitatea procesuală activă aparține celui ce formulează o cerere în fața unui organism jurisdicțional. În niciun caz CNSC nu are această poziție în cauza de față, fiind organismul de soluționare a contestațiilor investit cu judecarea contestației formulate de contestator. Totodată, arată că motivele invocate de autoritate în susținerea acestei excepții sunt și neîntemeiate, având în vedere că obiectul contestației formulate este în mod concret indicat prin contestația formulată, care se îndreaptă „împotriva documentației de atribuire, Fișei de date a achiziției” pe baza cărora se desfășoară procedura pentru atribuirea contractului de lucrări „.............” (Anunț de participare numărul .......2019)”. Contestatorul susține că a formulat critici cu privire la conținutul și legalitatea documentației de atribuire, el invocând neîndeplinirea cerințelor legale impuse pentru conținutul documentației de atribuire și pentru realizarea intervențiilor asupra monumentului istoric, intervenții care formează obiectul procedurii de atribuire. Astfel, consideră că documentația de atribuire trebuia să conțină avizele eliberate de Ministerul Culturii și Cultelor pentru lucrările în cauză, așa cum este cerut în mod imperativ de Legea nr. 422/2001 (texte legale invocate prin contestație), amintind art. 23 alin. (1): „Intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii și Cultelor sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor”. Procedura de atribuire organizată de autoritatea contractantă are ca obiect lucrări de intervenții asupra monumentului istoric reprezentativ 16

pentru patrimoniul cultural local astfel că, față de situația specială a imobilului în cauză. Documentația de atribuire trebuie să conțină în mod obligatoriu avizele eliberate de Ministerul Culturii si Cultelor - serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor înainte de eliberarea și/sau prelungirea autorizației de construire - art. 23 alin. (3) din Legea nr. 422/2001. Ceea ce susține contestatorul este că nici avizul, nici autorizația publicate în documentație nu asigură îndeplinirea cerințelor legale privind documentația de atribuire pentru motivele arătate prin contestație, criticile vizând nu condițiile de eliberare a acelor acte, ci faptul că, luând în considerare obiectul și caracteristicile acestora, ele nu asigură respectarea cerințelor privind existența avizelor emise de autoritatea de resort din Romania pentru monumentele istorice. De asemenea, contestatorul susține că prin punctul de vedere autoritatea nu înlătură cu nimic criticile sale, în sensul că autoritatea publică în documentația de atribuire un aviz - Avizul nr. 945/Z/21.09.2006 emis de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a Municipiului ......... care nu îndeplinește cerințele legale cerute pentru documentația de atribuire (solicită analizarea de către Consiliu a tuturor motivelor indicate în contestație), motivul culminant pentru care Avizul nr. 945/Z/21.09.2006 nu poate asigura îndeplinirea cerințelor privind conținutul documentației de atribuire și cele prevăzute pentru realizarea intervențiilor asupra monumentului istoric, fiind acela că avizul este emis doar pentru o parte din lucrările care urmează sa se execute și care fac obiectul autorizației de construire nr. 411/1638335/13.09.2018. Astfel, arată că autorizația este emisă pentru „continuarea lucrărilor în vederea finalizării lucrărilor de consolidare, restaurare și extindere la construcția existentă (Corp C1) S+P+1E+M care va avea regim de înălțime S+P+1E+M cu supanta, cu un corp nou (Corp C2) în regim de înălțime 3S+P+7E cu funcțiunea de birouri și locuințe de serviciu”. În schimb, arată că avizul nr. 945/Z/21.09.2006 este emis pentru „consolidare, extindere, restaurare, supraetajare corp C1 și desființare corp C2”, fără a cuprinde avizul și executarea unui „corp nou (Corp C2) în regim de înălțime 3S+P+7E cu funcțiunea de birouri și locuințe de serviciu”. Avizul cu privire la Corpul C2 vizează doar desființarea lui, iar extinderea și supraetajarea corpului C1 privește lucrările asupra acestuia și nu ridicarea corpului C2 care urmează să aibă 7 etaje. Prin urmare, contestatorul precizează că este evident că avizul în cauză nu asigură îndeplinirea cerințelor legale impuse pentru conținutul documentației de atribuire și pentru realizarea intervențiilor asupra monumentului istoric, intervenții care formează obiectul procedurii de atribuire. 17

Așa cum a menționat în contestație, contestatorul susține că avizele, autorizația de construire și proiectele tehnice pe specialități nu respectă cerințele minime impuse de legislația in vigoare. În vederea susținerii nelegalității documentelor postate, contestatorul arată că autoritatea contractantă reproduce parțial un articol din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 50/1991, respectiv art. 54 alineatul (4), „valabilitatea certificatului de urbanism, precum și a avizelor și acordurilor emise la prima autorizație se menține”, fără a prezenta articolul în totalitatea sa, și anume: „[...J valabilitatea certificatului de urbanism, precum și a avizelor și acordurilor emise la prima autorizație se menține, cu condiția realizării construcției în conformitate cu prevederile autorizației inițiale”. Acest articol derivă din art. 7 alineatul (6) al Legii nr. 50/1991, articol în care se specifica cu atât mai mult faptul că este obligatorie menținerea acelorași caracteristici ale construcției: „Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea valabilității autorizației, fiind necesară emiterea unei noi autorizații de construire. În situația în care caracteristicile nu se schimbă față de autorizația inițială, se va putea emite o noua autorizație de construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism”. Or, în cazul construcției în discuție, contestatorul susține că caracteristicile inițiale nu au fost păstrate. Pe de o parte, aceasta a fost clasată ca „monument istoric”, cu regim special în ceea ce privește avizarea, autorizarea, proiectarea, execuția și exploatarea în timp. Pe de altă parte, față de proiectul realizat în 2006, în anul 2016 a fost adăugat un proiect de restaurare specific monumentului istoric. Prin acest proiect se modifică condițiile inițiale de autorizare prin adăugarea de operațiuni noi de construcție și execuție (liste noi de cantități), cu tehnici și materiale specifice restaurării elementelor de arhitectură ale monumentelor istorice, ce nu pot fi încadrate în categoria finisajelor „obișnuite”. Mai mult, contestatorul arată că însăși autoritatea contractantă recunoaște faptul că sunt schimbate caracteristicile construcției, de la o clădire normală cum a fost autorizată în 2007 la o clădire monument istoric, deoarece atât prin strategia de contractare cât și prin documentația de atribuire impune potențialilor ofertanți să oferteze și să 18

execute lucrarea cu respectarea Legii nr. 422 din 18 iulie 2001 republicată privind protejarea monumentelor istorice. De asemenea, contestatorul ține să precizeze că prin strategia de contractare autoritatea contractantă precizează în mod repetat necesitatea și obligativitatea execuției lucrărilor cu respectarea normelor aplicabile monumentelor istorice. Conform celor susținute de către autoritatea contractanta în strategia de contractare „în categoria construcțiilor existente, un loc aparte îl ocupă monumentele de arta și siturile istorice (...)”. Astfel, potrivit prevederilor legale incidente, „intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național” și de către experți/specialiști atestați în acest sens. Contestatorul mai precizează că, chiar dacă însăși autoritatea contractantă subliniază în strategia de contractare obligativitatea avizului Ministerului Culturii pentru monumentul istoric, în documentația de atribuire și în punctul de vedere transmis către Consiliu ca urmare a contestației primite susține că nu exista obligativitatea obținerii acestui aviz. Prin urmare, reiterează faptul că avizul obținut în 2007 a fost emis pentru o clădire obișnuită, aflată în zona protejată NU pentru o clădire monument istoric. În opinia contestatorului acest aviz nu mai este valid deoarece s-a modificat o caracteristică importantă, și anume statutul juridic al clădirii, fiind clasată monument istoric. În plus, consideră că autoritatea contractantă utilizează un dublu standard din moment ce nu consideră necesare și obligatorii obținerea avizelor specifice și elaborarea unui proiect de monument istoric, responsabilități care îi revin, dar în același timp impune potențialilor ofertanți condiții de întocmire a ofertei și de realizare a contractului pentru o clădire monument istoric (respectarea Legii nr. 422/2001, obligativitatea demonstrării experienței similare pe execuție de monumente istorice, specialiști/experți atestați în domeniul monumentelor, etc) și încalcă în acest mod principiile fundamentale care guvernează achizițiile publice. Contestatorul mai arată că, chiar și justificarea cerinței privind factorul de evaluare 3 „Demonstrarea unei metodologii corespunzătoare pentru obținerea asigurării că lucrările sunt realizate la parametrii calitativi solicitați (Plan de management al calității lucrărilor executate)” regăsită în strategia de contractare, este direct legată de specificul de monument istoric: „[...] realizarea intervențiilor să țină seama de principiile minimei intervenții, compatibilității materialelor și alcătuirilor constructive noi cu cele istorice, reversibilității intervenției, utilizării acolo unde este posibil a tehnicilor și materialelor tradiționale de construcție”. Prin urmare, susține că autoritatea contractantă nu consideră că are obligația de a respecta legile aplicabile monumentelor istorice în ceea 19

ce privește responsabilitățile sale, dar impune condiții și evaluează ofertele depuse prin prisma acestora. În ceea ce privește autorizația de construire nr. 411/1638335 din 13.09.2018, contestatorul susține că criticile legate de aceasta sunt făcute în virtutea calității de act component al documentației de atribuire a autorizației. Ca și componentă a documentației de atribuire, aceasta nu asigură îndeplinirea cerințelor legale privitoare la conținutul și funcțiile documentației de atribuire. De asemenea, arată că în aceasta se menționează că actul doar prelungește lucrările a căror autorizare s-a făcut cu AC nr. 1138/24/R/8206 din 26.11.2007, când imobilul nu era monument istoric. Prin urmare, prin AC nr. 1138/24/R/8206 din 26.11.2007 nu au fost autorizate lucrări de intervenții la monumentul istoric, pentru că acesta nu era monument istoric la acea dată. Cu toate acestea însă, procedura de atribuire se organizează în vederea atribuirii de lucrări de intervenție asupra monumentului istoric, autorizația de construire nr. 411/1638335/13.09.2018 menționând această calitate a imobilului în cuprinsul sau. În concluzie, contestatorul arată că între obiectul autorizației de construire nr. 1138/24/R/8206 din 26.11.2007 și cel al autorizației nr. 411/1638335/13.09.2018, este lesne de observat că există diferențe, una vizând lucrări asupra unei clădiri cu regim comun în zona protejată, iar AC nr. 411/1638335/13.09.2018 vizând lucrări asupra unei clădiri cu regim special de monument istoric. În opinia contestatorului în documentație există inadvertențe și contradicții, care nu pot conduce decât la anularea procedurii de atribuire. Mai mult, arată că autorizațiile de construire nr. 268/950076 din 07.05.2012 și nr. 398/1319300 din 22.07.2015, nu sunt parte din documentația de atribuire. Contestatorul susține că autoritatea nu înlătură cu nimic criticile sale referitoare la Proiectul tehnic de execuție aferent intervențiilor asupra monumentului istoric, proiectul de arhitectură, proiectul de consolidare și restaurare - atât partea scrisă, cât și proiectul tehnic de execuție pentru componentele artistice (avizate conform celor de mai sus); acestea trebuie să fie elaborate de experți și/sau specialiști atestați de către Ministerul Culturii și Cultelor și aprobate de verificatori tehnici 20

atestați de Minister, să prevadă inclusiv modul de realizare a inspecției și controlului propriu ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național obligatorii, conform art. 24 alin. (4) din Legea nr. 422/2001. De asemenea, susține că nici de această dată autoritatea nu publică proiectul tehnic de execuție aferent intervențiilor asupra monumentului istoric, proiectul de arhitectură, proiectul de consolidare și restaurare - atât partea scrisă, cât și proiectul tehnic de execuție pentru componentele artistice avizat de Ministerul Culturii. Autoritatea nu combate această critică. De altfel, constată că în dosarul achiziției transmis către CNSC autoritatea contractantă a omis să atașeze părțile desenate (planșele) pentru specialitățile: rezistența, arhitectură, instalații. Solicită Consiliului să verifice acest aspect și să constate lipsa avizului Ministerului Culturii pe proiectul și documentația tehnică publicate de autoritate. Mai mult, consideră că autoritatea nu înlătură nelegalitatea atrasă de inadvertențele cuprinse în documentație cu privire la proiectul tehnic, aceasta publicând un proiect de restaurare din anul 2016, deși în cuprinsul autorizației este menționat un proiect din anul 2005. Prin urmare, proiectul din 2016 nu este cel autorizat, având în vedere că autorizația de construire arată că autorizarea s-a produs prin autorizația de construire nr. 1138/24/R/8206 din 26.11.2007, când acest proiect nu exista, și deci nu putea fi autorizat. Contestatorul consideră total lipsită de relevanță adresa nr. 6199/02.07.2019 emisă de proiectantul general Graphic Studio SRL în sensul că „proiectul de restaurare elaborat în 2016 reprezintă o detaliere a lucrărilor cuprinse în proiectul inițial și care nu modifică condițiile din autorizația de construire”. Susține că aceste aspecte trebuiau să fie confirmate în scris de autorități competente cu controlul proiectelor de execuție, și nicidecum de emitentul proiectului, adresa proiectantului general rămânând fără vreo relevanță în cauză. Contestatorul se întreabă cum ar putea fi doar o detaliere a proiectului inițial dacă acesta din urmă era elaborat înainte ca imobilul să devină monument istoric, deci nu avea cuprinse operațiuni/lucrări de construire specifice monumentului, iar proiectul din 2016 vizează tocmai monumentul istoric, fiind o completare substanțială (și nicidecum o detaliere) a lucrărilor prevăzute în proiectul din 2005. Cu referire la înscrisul Dovada de luare în evidență nr. 3904/30.03.2005 emis de Ordinul Arhitecților din Romania Filiala Teritorială ......... privind „proiectul de arhitectură din cadrul documentației PAC” parte din „proiectul tehnic nr. A09/2005 elaborat la data de martie 2006”, contestatorul precizează că este modificată olograf data, fiind schimbat anul din 2005 în 2006. Aceasta este considerată o altă inadvertență care atrage anularea documentației. 21

Contestatorul reamintește că, prin Decizia nr. 902/C9/828 din 05.06.2019 pronunțată de CNSC cu privire la procedura de atribuire anterioară s-a reținut: „...se poate concluziona că autoritatea contractantă nu a asigurat accesul operatorilor economici la informațiile legate de avizele specifice, în speță Ministerul Culturii. Întocmirea unor oferte în baza unei documentații neavizate poate conduce la executarea unor lucrări tehnice, artistice și arhitecturale necorespunzătoare, iar o modificare a lucrărilor, ulterior depunerii ofertelor sau declarării ofertei câștigătoare nu este permisă”. Cu privire la expertiza tehnică aferentă monumentului istoric care trebuia să facă parte din documentația de atribuire in forma elaborată de experți și/sau specialiști atestați de către Ministerul Culturii și Cultelor și în baza căreia să se elaboreze Proiectul tehnic de execuție pentru intervențiile asupra monumentului, conform art. 24 alin. (2) și (4) din Legea nr. 422/2001, contestatorul susține că autoritatea nu face nicio apărare. De asemenea, arată că autoritatea nu face nicio apărare referitoare la lipsa avizelor emise de specialiștii verificatori de proiecte, așa cum este prevăzut ca obligativitate în art. 13 din Lege nr. 10/1995. În vederea îndeplinirii cerinței de rezistență și stabilitate, proiectanții de specialitate au elaborat proiectele tehnice pe specialități, care nu sunt însă verificate/vizate de către specialiștii verificatori de proiecte, așa cum este prevăzut ca obligativitate în Legea nr. 10/1995 - art. 13, sarcină ce cade în responsabilitatea investitorului. De asemenea, contestatorul susține că autoritatea nu face nicio apărare referitoare la neîndeplinirea cerinței fundamentale privind securitatea la incendiu, și cu privire la certificatul de urbanism ce a stat la baza emiterii autorizației de construire. Cu privire la Lista cu personalul minim necesar îndeplinirii obiectului contractului care trebuie să prevadă necesarul de specialiști și experți atestați de Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 422/2001, contestatorul susține că pretinsele măsuri de remediere luate de autoritatea contractantă, constând în înlăturarea cerinței din documentația de atribuire sunt lipsite de relevanță și nu asigură respectarea legii. Aceasta întrucât, prin Decizia nr. ..........2019 pronunțată de Consiliu cu privire la procedura de atribuire anterioară, s-a reținut: 22

„Achizitoarea trebuia să precizeze în concret care este personalul tehnic necesar sau că nu se impune un anumit personal, fiecare operator urmând a-și stabili personalul corespunzător, cu respectarea dispozițiilor legale”. Contestatorul arată că, deși autoritatea trebuia să precizeze în concret care este personalul tehnic necesar sau că nu se impune un anumit personal, aceasta alege să renunțe la cerință, accentuând haosul și aleatoriul acestei proceduri de atribuire și a documentației aferente. De asemenea, arată că autoritatea contractantă prezintă modul de determinare a valorii contractului pentru procedura în cauză, care este conform cu valoarea estimată de către proiectant prin devizul general, însă nu răspunde întrebării puse și anume: dacă lucrările care urmează a fi executate conform contractului ce urmează a fi semnat au valoarea de 34.587.480 lei, iar valoarea lucrărilor autorizate conform autorizație nr. 411/1638335 din 13.09.2018 este estimată la 4.545.800 lei, ce lucrări sunt cuprinse în această autorizație și de ce există această discrepanță între cele două valori? Cu referire la acest aspect, contestatorul precizează că autoritatea invocă în apărarea sa HG nr. 392/12.06.2019, cu toate că aceasta, fiind ulterioară publicării documentației de atribuire, nu putea sta la baza acesteia și a dovedirii legalității documentației. Din acest considerent precizează că își menține critica formulată și motivată prin contestație. Contestatorul susține că autoritatea nu explică și nu justifică folosirea unui alt model de contract decât cel obligatoriu conform HG nr. 1/2018, iar pretinsele apărări formulate sunt străine de critica din contestație și fără relevanță. Totodată, în conformitate cu prevederile legale aplicabile, contestatorul consideră că autoritatea contractantă are obligativitatea de a-și prevedea și obține banii necesari plății lucrărilor executate, conform stadiului fizic de execuție din teren. Modul în care autoritatea contractantă își evaluează bugetul anual și reglementările pe care aceasta trebuie să le respecte în ordonanțarea și efectuarea plăților nu sunt responsabilitatea contractantului și nu îi pot fi impuse acestuia la nivel de contract. La nivelul unui an bugetar, de exemplu 2019, autoritatea contractantă a evaluat o limită maximă pentru această lucrare de 4.000.000 lei TVA inclus, așa cum reiese din documentul „Propuneri BVC anul 2019” transmis către Consiliu la dosarul achiziției. Realizarea lucrărilor de construcții presupune o ordine de execuție bine stabilită, cu respectarea continuității și timpilor tehnologici stabiliți de normativele care reglementează lucrările în cauză. Execuția lucrărilor nu poate fi oprită în orice moment deoarece autoritatea contractantă și-a epuizat bugetul pentru anul respectiv, iar continuarea execuției presupune ca antreprenorul să își asume faptul că există posibilitatea să nu își recupereze investiția. Față de toate cele prezentate contestatorul solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată, în sensul: obligării autorității 23

contractante să completeze și să corecteze documentația de atribuire, să ia măsurile de remediere astfel încât documentația de atribuire să respecte cerințele legale, iar, în cazul nerespectării măsurilor dispuse, să se dispună anularea procedurii de atribuire, în conformitate cu dispozițiile art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Prin adresa nr. ............2019 înregistrată la CNSC sub nr. 27668/18.07.2018, autoritatea contractantă completează dosarul achiziției cu adresa Ministerului Culturii – Direcția pentru Cultură a Municipiului ......... nr. 1212/21.07.2015 la care se face referire în autorizația de construire nr. 411/1638335 din 19.09.2018 și adresa Serviciului Autorizare din Primăria Municipiului ......... nr. 1319300/2976. Ulterior, prin adresa nr. 7116/18.07.2019, înregistrată la Consiliu sub nr. ........07.2019 autoritatea contractantă transmite precizări la răspunsul contestatorului înregistrat la Consiliu sub nr. ....... din 11.07.2019. Referitor la solicitarea contestatorului de „respingere a excepției lipsei calității procesuale active a CNSC”, autoritatea contractantă face precizarea că excepția invocată de Autoritatea contractantă este „lipsa competenței materiale" a Consiliului National de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) în soluționarea cererilor invocate de SC ......... SRL prin contestația formulată. Autoritatea contractantă susține că dintr-o eroare materială a fost trecut în punctul de vedere, formulat de ASE ........., excepția privind „lipsa calității procesuale active” a CNSC. De altfel, autoritatea susține că prin punctul de vedere înaintat, motivează excepția invocată, respectiv „lipsa competenței materiale” a Consiliului de a soluționa o cerere privind corectitudinea emiterii unor acte administrative (autorizație de construire și/sau avize ce stau la baza acesteia). Așa cum a arătat în punctul de vedere înregistrat la CNSC cu nr. 24992/ 02.07.2019, competența de soluționare a cererii contestatorului privind legalitatea unor acte administrative, ce emană de la alte autorități - primărie sau ministere - revine Tribunalului teritorial în raza căruia se află respectiva instituție prin secția de contencios administrativ. Întrucât instanța competentă cu soluționarea acestor cereri nu a fost sesizată, sau nu a pronunțat o hotărâre definitivă în sensul legalității actelor administrative invocate, autoritatea consideră că solicitarea 24

SC ......... SRL este prematură, ori invocarea ilegalității acestor acte administrative în fața CNSC este tendențioasă, întrucât Consiliul are competența de a soluționa cereri privind acte emise de autorități contractante în cursul procedurilor de achiziții. Față de cele menționate autoritatea contractantă solicită admiterea excepției privind „lipsa competenței materiale" a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. În ceea ce privește criticile aduse de contestator cu privire la Avizul nr. 945/Z/21.09.2006, eliberat de către Ministerul Culturii - DCCPCNMB, autoritatea contractantă arată că potrivit precizărilor făcute de proiectantul general SC Graphic Studio SRL prin adresa înregistrată la ASE sub nr. 7064/18.07.2019, rezultă că: „Avizul nr. 945/Z/21.09.2006 eliberat de către Ministerul Culturii, prin DCCPCNMB se referă la desființarea corpului C2 (care a fost desființat conform autorizației de desființare nr. 375/9/R/3 7744 din 19.12.2006) și la „consolidare, EXTINDERE, restaurare și supraetajare corp C1. „Extinderea" reprezintă tocmai volumul P+7. De altfel, în planșa anexă - care face parte integrantă din aviz - este ilustrată volumetria ansamblului și cotele de înălțime aprobate (Hmax 31 m) și în care sunt evidențiate toate etajele obiectivului cu cotele de înălțime aferente. Autorizația de construire a fost emisă cu respectarea întocmai a avizului și a planșelor anexă emise de Ministerul Culturii - conform legii”. În ceea ce privește aserțiunile contestatorului cu privire la proiectul elaborat la nivelul anului 2016, autoritatea contractantă precizează că, potrivit adresei înregistrată la .............. din ......... cu numărul 6199/02.07.2019, emisă de proiectantul general „proiectul de restaurare elaborat în 2016 - la solicitarea comisiei din cadrul DCMB - de către Graphic Studio, reprezintă o detaliere a lucrărilor cuprinse în proiectul inițial și care nu modifică condițiile din autorizația de construire. Prin urmare configurația spațială, funcțiunile, volumetria, compartimentarea interioară, materialele de finisaj prevăzute, numărul și forma golurilor exterioare și interioare, instalațiile interioare, cantitățile de lucrări și de materiale au rămas neschimbate. De altfel proiectul din 2016 are ca obiect doar detalierea spațiilor interioare de la parter și etajul 1 precum și decorația exterioară existentă pe cele 2 fațade dinspre Piața Romană. Toate lucrările detaliate în proiectul din 2016 se vor face în baza autorizației de construire existente cu respectarea întocmai a avizului și a planșelor anexă emise de Ministerul Culturii”. În ceea ce privește modelul contractului de lucrări cu privire la care contestatorul reclamă că „forma modelului de contract de lucrări publicat de Autoritate în cadrul documentației de atribuire, model care nu este armonizat cu prevederile HG nr. 1/2018”, autoritatea contractantă face următoarele precizări: 25

- ............ din ......... susține, în apărare, că, în cadrul documentației de atribuire publicată în SEAP a fost inclus modelul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii, astfel cum prevede art. 20 din HG nr. 395/2016. - Având în vedere că orice operator economic poate formula propuneri de modificări a clauzelor contractuale privind draftul de contract publicat, aceste propuneri fiind transmise prin solicitări de clarificări pe care autoritatea contractantă le analizează prin comisia de evaluare, se observă faptul că acuzația formulată în continuare de SC ......... SRL nu are fundament, contestatorul putând formula propuneri de modificări de clauze contractuale. De aceea, consideră că SC ......... SRL, nu este dezavantajată la acest moment și poate depune ofertă în aceste condiții. Autoritatea contractantă consideră acuzația formulată în acest sens ca fiind tendențioasă și vădit nefondată. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ............., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect: „.............” cod CPV 45210000-2, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare nr..............2019, conform căruia valoarea estimată a procedurii este de 34.587.480 lei fără TVA. Conform cap. II.2.5) din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate-preț”. Contestatorul este nemulțumit de prevederile documentației de atribuire, motiv pentru care a formulat prezenta contestație. Referitor la criticile contestatorului privind legalitatea autorizației de construire nr. 411/1638335 din 19.09.2018, Consiliul le va respinge ca inadmisibile deoarece autorizația respectivă nu este un act emis de autoritatea contractantă astfel încât să fie aplicabile prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, ci de o altă instituție a statului, respectiv de către Primăria Municipiului .......... Referitor la criticile contestatorului privind lista personalului minim necesar îndeplinirii contractului, graficul fizic și valoric, structura închiderilor de deviz și obligația de a elabora oferta cu luarea în considerare a creșterii salariului minim pe economie, din probatoriul 26

administrat și aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține că autoritatea contractantă a procedat după primirea contestației la publicarea în SEAP în data de 05.07.2019 sub identificatorul „[.........../00024] Clarificare documentatie.pdf.p7s” a adresei nr. DAP 3205/04.07.2019 având următorul conținut: „Autoritatea contractantă ......... formulează următoarea clarificare, în vederea adoptării măsurilor de remediere asupra documentației: 1. În caietul de sarcini, la capitolul „obligații și răspunderi specifice executantului” pagina 5, paragraful 4: „Executantul va trebui să dispună de personalul tehnic de specialitate considerat de autoritatea contractantă ca fiind strict necesar pentru îndeplinirea contractului, conform prezentei documentații de atribuire” Se elimină această cerință, din documentația procedurii de achiziție. 2. În caietul de sarcini, la capitolul „cerințe privind elaborarea ofertei pentru execuția lucrărilor”- Propunerea tehnica, pag 8, punctul 2 din tabel: „Graficul fizic și valoric de execuție al lucrării” precum și în Fișa de date a achiziției, Se înlocuiește în documentația procedurii sintagma „Graficul de execuție fizic și valoric” cu „Graficul de execuție fizic și procentual, raportat la valoarea totală a investiției”. 3. În caietul de sarcini, la capitolul „Cerințe privind elaborarea ofertei pentru execuția lucrărilor”- Propunerea financiară, pag 11, Nota nr. 2, precum și în Fișa de date a achiziției, la capitolul “IV.4.2. Modul de prezentare a propunerii financiare”, pag. 20, Nota 2: „La calculul altor cheltuieli directe cu manopera (din recapitulația devizului) se vor folosi coeficienții stabiliți de lege (C.A.S., C.A.S.S., ajutor de șomaj, fondul pentru accidente de munca si boli profesionale, etc.) si coeficienți proprii ai ofertantului”. Se elimină această cerință, din documentația procedurii de achiziție. 4. În caietul de sarcini, la capitolul „Cerințe privind elaborarea ofertei pentru execuția lucrărilor”- Propunerea financiară, pag 11, ultimul paragraf, precum și în Fișa de date a achiziției, la capitolul „IV.4.2. Modul de prezentare a propunerii financiare”, pag. 20, Nota 2, paragraful 3: „Ofertantul, în elaborarea ofertei, trebuie să țină cont de legislația în domeniul muncii și asigurărilor sociale, în vigoare și de creșterea salariului minim pe economie, la momentul execuției lucrărilor” Se elimină această cerință, din documentația procedurii de achiziție”. Având în vedere aspectele mai sus reținute și ținând cont de dispozițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 care prevăd că „(1) După primirea contestației, autoritatea contractantă poate adopta măsurile de remediere pe care le consideră necesare ca urmare a 27

contestației, în cel mult trei zile de la primirea contestației. Măsurile adoptate trebuie comunicate contestatorului, celorlalți operatori economici implicați în procedura de atribuire, precum și Consiliului, nu mai târziu de o zi lucrătoare de la data adoptării lor. Pentru a fi aduse la cunoștința operatorilor economici interesați, măsurile adoptate înainte de data-limită de depunere a solicitărilor de participare sau, după caz, a ofertelor se publică în SEAP”, Consiliul consideră că în mod corect autoritatea contractantă, pentru a asigura respectarea prevederilor legale mai sus reiterate dar și a principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) - f) din Legea nr. 98/2016, a remediat cerințele anterior menționate din cuprinsul documentației de atribuire, sens în care a comunicat contestatorului și tuturor operatorilor economici interesați măsurile de remediere luate, prin adresa publicată în SEAP în 05.07.2019. Astfel, în condițiile în care remedierile adoptate de autoritatea contractantă, constau în eliminarea cerințelor privind lista personalului minim necesar îndeplinirii contractului și obligația de a elabora oferta cu luarea în considerare a creșterii salariului minim pe economie și reformularea cerințelor privind graficul fizic și valoric și structura închiderilor de deviz astfel cum a solicitat contestatorul, criticile anterior menționate din contestația formulată de SC ......... SRL au rămas fără obiect. Referitor la critica contestatorului privind cerința din caietul de sarcini de la capitolul „Atribuțiile și responsabilitățile Executantului”, unde se prevede: „Totodată, pentru atingerea indicatorilor tehnico-economici propuși ca urmare a executării lucrărilor, principalele atribuții și responsabilități ce îi revin Executantului, conform prevederilor contractuale și legale sunt următoarele atribuții: [...] - obligativitatea respectării normativelor tehnice, reglementărilor și standardelor calitative și de cost aplicabile este necesară pentru îndeplinirea corespunzătoare a obiectului contractului și atingerea rezultatelor propuse prin proiect”, Consiliul va reține că, în cuprinsul punctului de vedere nr. 3137/02.07.2019 înregistrat la CNSC sub nr. 6208/02.07.2019, autoritatea contractantă a precizat că indicatorii tehnico-economici sunt: „Suprafața totală construită mp - 650,00 28

Suprafața totală desfășurată mp 6.503,50  Regim înălțime corp vechi D + P + 3E Regim înălțime corp nou 3S + P + 7E Durata de realizare a investiției - luni 24 (rest de executat) Valoarea estimată a lucrărilor - 34.587.480,00”, că normativele tehnice, reglementările și standardele calitative, sunt cele aprobate conform normelor legale în vigoare și că sintagma „standardul de cost” se referă la obligativitatea ofertanților este să realizeze obiectivul solicitat, în limita valorii aprobate prin Hotărâre de Guvern. Față de aceste aspecte, Consiliul constată că autoritatea contractantă a achiesat la criticile contestatorului privind indicatorii tehnico – economici și standardele de cost, motiv pentru care a clarificat cerința contestată. Deoarece clarificările formulate urmare a achiesării de către autoritatea contractantă au fost comunicate numai contestatorului prin punctul de vedere cu privire la contestație, în vederea respectării principiul transparenței statuat la art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, Consiliul va reține că autoritatea contractantă avea obligația să aducă la cunoștința tuturor operatorilor economici, prin publicarea în SEAP, clarificările asupra cărora a achiesat conform celor reținute anterior. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să admită critica contestatorului privind necesitatea precizării indicatorilor tehnico- economici și a standardelor de cost. Referitor la criticile contestatorului privind modelul de contract publicat de autoritatea contractantă în SEAP, în anexa anunțului de participare, Consiliul va reține incidența următoarelor prevederi din cuprinsul HG nr. 1/2018 pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice: - art. 1: „Se aprobă condițiile generale și specifice, împreună cu modelul-cadru de acord contractual, pentru contractele de achiziție publică sau sectorială de lucrări care au ca obiect exclusiv execuția de lucrări și care sunt aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice, inclusiv fonduri nerambursabile și/sau rambursabile, a căror valoare totală estimată, conform prevederilor legale, este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 1”; - art. 3 alin. (1): „Prezenta hotărâre se aplică în cazul contractelor prevăzute la art. 1 și 2 care sunt aferente procedurilor de achiziție publică sau sectorială inițiate după data intrării sale în vigoare”. Având a se pronunța exclusiv în limitele investirii prin contestația care face obiectul prezentei, Consiliul va reține că SC ......... SRL a formulat critici exclusiv cu privire la modalitatea de plată descrisă la capitolul 4 „Prețul contractului și modalități de plată” din modelul de 29

contract, în care autoritatea contractantă a prevăzut limita angajamentului pentru anul 2019 și posibilitatea executării, recepționării și plății lucrărilor în limita creditelor bugetare anuale și trimestriale aprobate cu această destinație. Comparând, la rândul său, clauza 4 din modelul de contract publicat în SEAP de autoritatea contractantă cu prevederile anexei 1 la HG nr. 1/2018, Consiliul reține că în Condițiile Generale din actul normativ anterior menționat nu este prevăzută posibilitatea executării, recepționării și plății lucrărilor în limita creditelor bugetare anuale și trimestriale aprobate cu această destinație. Totodată, Consiliul reține că la secțiunea „condiții specifice pentru contractul de execuție de lucrări” din anexa 1 la HG nr. 1/2018 se precizează că „Aceste Condiții Specifice, denumite și Condiții Speciale, privind contractele de execuție de lucrări completează, clarifică, amendează sau instituie excepții de aplicabilitate de la Condițiile Generale de Contract. Prevederile clauzelor neschimbate de prezentele Condiții Speciale sunt valabile în forma dată de Condițiile Generale. În cazul unor neconcordanțe între Condițiile Speciale și Condițiile Generale, primează prevederile Condițiilor Speciale. Numerotarea clauzelor Condițiilor Speciale nu este consecutivă, corespunde sau completează numerotarea clauzelor Condițiilor Generale. Beneficiarii sunt îndreptățiți să elaboreze Condiții Speciale numai cu privire la subclauzele și numai în legătură cu subiectele listate în tabelul de mai jos. Orice altă Condiție Specială este nulă”. În tabelul din cuprinsul secțiunii aferentă condițiilor specifice nu este menționată posibilitatea modificării clauzelor privind modalitățile de plată. Față de cele de mai sus, Consiliul reține că modalitatea de plată prevăzută de autoritatea contractantă la capitolul 4 din modelul de contract nu respectă prevederile HG nr. 1/2018, criticile contestatorului privind acest aspect urmând să fie admise. Referitor la criticile contestatorului privind avizarea proiectelor tehnice elaborate ulterior clasificării imobilului ca monument istoric, Consiliul va reține că la secțiunea II.1 din instrucțiunile pentru ofertanți publicate în SEAP în anexa anunțului de participare, sub identificatorul „[............] FisaDate_DF1051891.pdf”, autoritatea contractantă a 30

precizat că obiectul achiziției în cadrul căreia a fost formulată contestația care face obiectul prezentei este „..............”. La pag. 2 din caietul de sarcini (pag. 219 din vol. 1 al dosarului achiziției, parte a dosarului cauzei) se precizează următoarele aspecte: „SITUAȚIA ACTUALĂ Imobilul aparține ............. ......... cu sediul în clădirea adiacentă ...........). Terenul este adiacent atât la Piața Romană cât și la str. Stanislas Cihoschi, având doua accese rutiere. Pe acest teren se află un corp de clădire S+P+1+M. Pe latura dinspre str. Cihoschi a existat o clădire S+P+3 care a fost demolată în 2006. Terenul se află în Zona Protejată nr. 04a (Zona Bulevardul modernist Magheru). Construcția a fost clasată monument istoric în anul 2013 ulterior obținerii Autorizației de Construire” DESCRIEREA INVESTIȚIEI Conform Memoriului tehnic întocmit de proiectant, proprietarul terenului dorește construirea unui obiectiv multifuncțional cu funcțiunea principală de birouri administrative, spații de educație și cercetare. Aceste funcțiuni vor beneficia de locuri de parcare conform normelor în vigoare”. Pe de altă parte, Consiliul reține că la pag. 3 din caietul de sarcini (pag. 220 din vol. 1 al dosarului achiziției, parte a dosarului cauzei), autoritatea contractantă a precizat la paragraful intitulat „Categoria de importanță și clasificarea din punct de vedere al importanței culturale” următoarele aspecte: „Acest imobil, a fost trecut pe lista monumentelor istorice, categoria de importanta B, în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la momentul obținerii autorizației de construire are o valoare arhitecturală și ambientală mare, consolidarea și restaurarea acestuia ar oferi o valoare deosebită ansamblului arhitectural al Pieței Romane; Întrucât această clădire istorică prezintă valoare deosebită pentru patrimoniul cultural național, acesta beneficiază în prezent de finanțare nerambursabilă pentru execuția de lucrări de restaurare, consolidare, protecție și conservare menite să asigure valorificarea durabilă a sa”. În vederea descrierii tehnice a lucrărilor anterior menționate, autoritatea contractantă a publicat în SEAP, în anexa anunțului de participare, o arhivă multivolum intitulată „documentația tehnică” în cadrul căreia se regăsesc piese scrise și piese desenate aferente unor proiecte tehnice pe specialități. Analizând modalitatea în care autoritatea contractantă a structurat specificațiile tehnice ale lucrărilor descrise în cadrul caietului de sarcini se poate desprinde concluzia că necesitatea autorității contractante constă în achiziționarea unor lucrări de consolidare, restaurare și extindere a imobilului ..... ......... în cadrul cărora pe de o parte trebuie să fie construit un corp nou (modern) de clădire și pe de altă parte, să fie 31

restaurată construcția existentă astfel încât să i se conserve valoarea de monument istoric. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016 coroborat cu art. 155 din Legea nr. 98/2016, forma în vigoare la momentul inițierii procedurii de atribuire, caietul de sarcini trebuie să conțină în mod obligatoriu cerințele, prescripțiile, specificațiile tehnice care să permită lucrărilor de consolidare, restaurare și extindere să fie descrise în mod obiectiv, în așa manieră încât să corespundă necesităților autorității contractante și să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurența între operatorii economici. Necesitatea sau oportunitatea achiziționării unor lucrări de construcție și restaurare determinate de calitatea de monument istoric a imobilului existent au fost stabilite de autoritatea contractantă, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante, relevante în acest caz fiind dispozițiile art. 2 alin. (5) din HG nr. 395/2016. În raport cu prevederile legale antemenționate, rezultă fără putință de tăgadă faptul că autoritatea contractantă nu dorește achiziționarea oricărui fel de lucrări de construcție deoarece necesitatea ei constă în achiziționarea unora prin care pe de o parte să fie construit un corp nou (modern) de clădire și pe de altă parte, să fie restaurată construcția existentă, aspect subliniat de autoritatea contractantă la pag. 1 din caietul de sarcini „restaurare monument istoric „casa ............” - Corpul C1” (pag. 73 din vol. 4 al dosarului achiziției, parte a dosarului cauzei), astfel: „1.1 - Prezentul caiet de sarcini are ca obiect lucrările de arhitectură, restaurare, privind decorațiile (stucaturile) pereților și plafoanelor încăperilor de la parterul și etajul clădirii monument istoric Casa „.............” și a fațadelor acesteia. 1.2 - Clădirea este monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice 2015 cod B-II-m-B-21064 și se supune normelor și reglementărilor specifice din domeniu (...)”. Procedând la analiza criticilor contestatorului privind lipsa autorizării lucrărilor la monumentul istoric, Consiliul va reține că la pag. 409 - 411 din vol. 3 al dosarului achiziției, parte a dosarului cauzei, se 32

regăsește autorizația de construire nr. 411/1638335 din 19.09.2018 emisă de Primăria Municipiului ........., prin care se autorizează executarea lucrărilor de construire pentru „continuarea lucrărilor în vederea finalizării, lucrări de consolidare, restaurare și extindere la construcția existentă (corp C1) S+P+1E+M care va avea regim de înălțime S+P+1E+M cu supantă, cu un corp nou (corp C2) în regim de înălțime 3S+P+7E și funcțiunea de birouri și locuințe de serviciu, inclusiv instalațiile interioare aferente și organizarea execuției lucrărilor în incintă”. Din cuprinsul autorizației mai sus menționată, Consiliul va reține că lucrările care se vor executa au fost autorizate cu autorizația de construire nr. 1138/24/R/8206 din 26.11.2007 emisă de Primăria Sectorului 1, autorizația de construire nr. 268/950076 din 07.05.2012 și autorizația de construire nr. 398/1319300 din 22.07.2015 emise de Primăria Municipiului .......... Față de cele de mai sus, Consiliul reține că autorizarea lucrărilor de construire s-a făcut prin autorizația de construire nr. 1138/24/R/8206 din 26.11.2007, termenul de execuție fiind ulterior prelungit prin autorizațiile de construire nr. 268/950076 din 07.05.2012 și nr. 398/1319300 din 22.07.2015. Ulterior, a fost emisă de către Primăria Municipiului ......... autorizația de construire nr. 411/1638335 din 19.09.2018 pentru continuarea în vederea finalizării lucrărilor autorizate anterior, în cadrul căreia se precizează următoarele aspecte: „Executarea lucrărilor de finalizare va fi conformă cu adresa MC-DC-MB nr. 1212/21.07.2015, punctului de vedere referitor la măsurile de intervenție prevăzute în cadrul expertizei tehnice din 2007, Expertiza tehnică inițială, întocmită de expert tehnic ing. Popp Traian atestat MLPAT-DCPL nr. 32 și proiectul autorizat inițial întocmit de proiectant autorizat arh. Remus Arsenie Hârșan OAR nr. 3819, verificat tehnic sub aspectul asigurării exigențelor de calitate de arh. Cocheci D. Doroteia, atestat MLPAT nr. 1320, ing. Popp T. Traian, atestat MLPAT nr. 33, ing. Marcu H. Anatolie, atestat MLPAT nr. 01996, ing. Moroldo C. Dan, atestat MLPAT nr. 1634, ing. Bandrabur M. Costică, atestat MLPTL nr. 1586 și luat în evidența OAR cu nr. 3904/30.03.2005, cu respectarea planșelor vizate spre neschimbare și a avizelor emise pentru autorizația de construire. Orice alte lucrări sunt interzise. (...) - Lucrări în valoare de 4.545.800,00 lei; - În baza documentației tehnice – D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (DTAC + DTOE), nr. A09/2005, a fost elaborată de SC Graphic Studio SRL (...) cu sediul (...), respectiv de Remus Arsenie Hârșan – arhitect cu drept de semnătură (...). Cu privire la autorizarea executării lucrărilor se fac următoarele precizări: 33

A. Documentația tehnică – DT (DTAC + DTOE sau DTAD) – vizată spre neschimbare, împreună cu toate avizele și acordurile obținute, precum și actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului face parte integrantă din prezenta documentație”. Față de cele de mai sus, Consiliul reține că prin autorizația de construire nr. 411/1638335 din 19.09.2018, autoritatea contractantă a primit dreptul de a continua și finaliza lucrările autorizate inițial în anul 2007, sub condiția respectării stricte a avizelor și a planșelor vizate spre neschimbare (identificate prin numărul de proiect A09/2005) în baza cărora a fost emisă autorizația din anul 2007. Acest aspect rezultă și din adresa nr. 1212/21.07.2015 (act menționat expres în autorizația de construire din 2018 prin sintagma „Executarea lucrărilor de finalizare va fi conformă cu adresa MC-DC-MB nr. 1212/21.07.2015”), prin care Ministerul Culturii a răspuns Arhitectului Șef al Municipiului ......... că „(...) din punct de vedere juridic, valabilitatea avizului emis de către subscrisa (n.n. avizul nr. 945/Z/21.09.2006 aflat la pag. 476-477 din vol. 3 al dosarului achiziției, parte a dosarului cauzei) este subordonat unei singure condiții, respectiv aceea a realizării construcției conform autorizației inițiale”. Din verificarea dosarului cauzei, Consiliul reține că necesitatea autorității contractante astfel cum a fost concretizată în caietul de sarcini nu coincide cu precizările exprese din cuprinsul autorizației de construire nr. 411/1638335 din 19.09.2018 deoarece autoritatea contractantă nu a publicat în SEAP proiectul A09/2005 ci un proiect nou, elaborat ulterior emiterii Ordinului Ministerului Culturii nr. 2477/2013 prin care a fost clasat imobilul ca monument istoric. Cu titlu de exemplu, Consiliul reține că, în cadrul documentelor publicate de autoritatea contractantă în SEAP, în folderul „Proiect restaurare” din arhiva multivolum „documentația tehnică” se regăsește proiectul nr. 02/2016 faza P.T.+D.E., elaborat de SC Ludocris Agenție de import export și servicii SRL având ca titlu „Restaurare monument istoric „........” - Corpul C1 ........., ............, sector 1”, în care se precizează că acest proiect „(...) are ca obiect lucrările de arhitectură, restaurare, privind decorațiile (stucaturile) pereților și plafoanelor încăperilor de la parterul și etajul clădirii monument istoric Casa „..........” și a fațadelor acesteia. (...) Clădirea este monument istoric înscris în Lista 34

Monumentelor Istorice 2015 cod B-II-m-B-21064 și se supune normelor și reglementarilor specifice din domeniu (...)”. Niciuna din planșele publicate în SEAP de autoritatea contractantă nu poartă ștampila „vizat spre neschimbare”, astfel cum a impus în mod expres Primăria Municipiului ......... în cuprinsul autorizației de construire nr. 411/1638335 din 19.09.2018, ci doar ștampila arhitectului Cristian Rânja și cea a SC Ludocris SRL. Față de cele mai sus, Consiliul reține că autoritatea contractantă nu a publicat în SEAP proiectul tehnic A09/2005 la care se face referire în autorizația de construire nr. 411/1638335 din 19.09.2018, ci a publicat alte proiecte tehnice, elaborate ulterior clasificării clădirii ca monument istoric și care conform art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016 constituie necesitatea sa care a condus la inițierea prezentei proceduri de atribuire. Având în vedere cele de mai sus, Consiliul va reține incidența următoarelor prevederi legale din cuprinsul HG nr. 395/2016: - art. 21 alin. (1): „Autoritatea contractantă poate iniția aplicarea procedurii de atribuire numai după ce au fost elaborate și aprobate documentația de atribuire și documentele suport”; - art. 20 alin. (1): „Documentația de atribuire este alcătuită din următoarele: a) DUAE și instrucțiunile către ofertanți/candidați; b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru inovare; c) proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii; d) formulare și modele de documente”; - art. 20 alin. (10): „Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”; - art. 20 alin. (2): „Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire”. Față de cele de mai sus, Consiliul reține că autoritatea contractantă nu avea dreptul să inițieze aplicarea prezentei proceduri de atribuire în lipsa autorizării proiectului tehnic elaborat ulterior clasificării clădirii ca monument istoric și care reprezintă necesitatea sa. În soluționare, Consiliul va reține că, la data inițierii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă a fost pe deplin conștientă de necesitatea respectării prevederilor legale din domeniul protejării monumentelor istorice, aspect care rezultă din sintagma din caietul de sarcini „Clădirea este monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice 2015 cod B-II-m-B-21064 și se supune normelor și 35

reglementarilor specifice din domeniu (...)” însă a ales să inițieze aplicarea prezentei proceduri de atribuire fără să obțină autorizarea lucrărilor descrise în proiectele tehnice elaborate ulterior clasificării clădirii ca monument istoric. Consiliul va reține că, procedând în acest fel, autoritatea contractantă nu a asigurat respectarea prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 422/2001 potrivit cărora „Intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii și Cultelor sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor”. Modalitatea nelegală în care a organizat autoritatea contractantă prezenta procedură de atribuire rezultă și din discrepanță evidentă între valoarea lucrărilor autorizate prin autorizația de construire nr. 411/1638335 din 19.09.2018 de 4.545.800 lei și valoarea estimată a prezentei proceduri de atribuire, de 34.587.480 lei fără TVA. Din cuprinsul strategiei de contractare nr. 2739/10.06.2019 (pag. 380-406 din vol. 1 al dosarului achiziției), Consiliul reține că autoritatea contractantă a justificat valoarea estimată a procedurii de atribuire ca fiind „conform devizului general din documentația tehnico-economică elaborată de SC Graphic Studio SRL”, cu explicația suplimentară din cuprinsul punctului de vedere nr. 3137/02.07.2019 înregistrat la CNSC sub nr. .......... că valoarea lucrărilor rest de executat a fost actualizată conform HG nr. 907/2016, OUG nr. 114/218 și Legii nr. 500/2002. Față de cele de mai sus, Consiliul va reține incidența în speță a următoarelor prevederi legale, din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Tehnico - Economic al Ministerului Culturii și Identității Naționale aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii și identității naționale nr. 2213/27.03.2018 (înscris publicat pe pagina web oficială a Ministerului

Culturii

la

adresa

internet http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/Regulament%20CTE %202018%20%C8%99i%20anexe%20la%20 regulament.pdf): - art. 1 alin. (1): „Consiliul Tehnico - Economic al Ministerului Culturii și Identității Naționale, denumit în continuare C.T.E - M.C.I.N., funcționează ca organ tehnic de specialitate al Ministerului Culturii și Identității Naționale constituit pentru analizarea documentațiilor tehnico - economice pentru obiective/proiecte noi de investiții în domeniul construcțiilor, a lucrărilor de intervenții la construcții existente și a altor lucrări de investiții, denumite în 36

continuare obiective de investiții, privind dezvoltarea, modernizarea, repararea, restaurarea, consolidarea și punerea în valoare a monumentelor istorice, a imobilelor aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Culturii

și

Identității

Naționale,

a

instituțiilor

publice

din subordinea/coordonarea/sub autoritatea ministerului, a imobilelor - monumente istorice, în condițiile legii”; - art. 4 alin. (1): „C.T.E.- M.C.I.N. analizarea și avizează, la propunerea membrilor specialiști, documentațiile tehnico - economice pentru obiective/proiecte noi de investiții în domeniul construcțiilor, a lucrărilor de intervenții la construcții existente și a altor lucrări de investiții, denumite în continuare obiective de investiții, privind dezvoltarea, modernizarea, repararea, restaurarea, consolidarea și punerea în valoare a monumentelor istorice, a imobilelor aparținând Ministerului Culturii și Identității Naționale și instituțiilor de cultură din subordinea/coordonarea/sub autoritatea Ministerului, ale căror cheltuieli, destinate realizării de active fixe de natura domeniului public și/sau privat al statului /unității administrative - teritoriale ori de natura domeniului privat al persoanelor fizice și/sau juridice se finanțează, total sau parțial, din fonduri publice, astfel: Consiliul Tehnico - Economic al Ministerului Culturii și Identității Naționale, avizează/emite refuz de avizare, pe baza propunerilor și observațiilor de specialitate ale membrilor specialiști, următoarele documentații: (...) b) studii de fezabilitate (SF) pentru obiective de investiții, documentații de avizare pentru lucrări de intervenții (DAU) și/sau proiecte tehnice (PTh); c) modificări/actualizări a valorii documentației tehnico- economice, urmare actualizării acesteia în condițiile legii; d) documentații

tehnico

-

economice aferente obiectivelor/proiectelor noi de investiții în domeniul construcțiilor, a lucrărilor de intervenții la construcții existente, la monumente istorice și a altor lucrări de investiții, denumite în continuare obiective de investiții, ale căror cheltuieli, destinate realizării de active fixe de natura domeniului public și/sau privat al statului/unității administrative - teritoriale ori de natura domeniului privat al persoanelor fizice și/sau juridice, se finanțează total sau parțial din fonduri publice și care se aprobă potrivit pragurilor valorice stabilite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare; e) documentații tehnico - economice în cazul în care se impun modificări ale soluțiilor și indicatorilor tehnico - economici la solicitarea justificată a solicitanților avizului și cu respectarea legislației în vigoare; f) documentații tehnico - economice pentru obiectivele/proiectele de investiții noi (extinderi, modificări, refuncționalizări, etc.) și a documentațiilor de avizare a lucrărilor de intervenții (reparații capitale, consolidare, conservare, restaurare) aferente obiectivelor care sunt monumente istorice, cu avizul Direcției Patrimoniu Cultural pentru imobile aflate în proprietatea sau în administrarea ministerului sau a instituțiilor subordonate/coordonate/sub autoritatea acestuia, care se finanțează total sau parțial de către Ministerul Culturii și Identității Naționale sau de instituțiile subordonate; 37

(...) i) documentații tehnico - economice supuse avizării, actualizate conform H.G. nr. 907/2016 - privind etapele de elaborare și conținutul - cadru al documentațiilor tehnico – economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările ulterioare, la solicitarea prealabilă a persoanei solicitante a avizului, pe baza documentelor depuse, conform dispozițiilor legali în vigoare (...)”; - art. 6: „Reaprobarea documentației tehnico - economice a unui obiectiv/proiect de investiții, a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, respectiv a notelor de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării unor cheltuieli suplimentare, care se finanțează, potrivit legii, din fonduri publice, se aprobă conform pragurilor valorice stabilite de legislație și precizate în Anexa nr.1(e) la prezentul Regulament. Ordonatorul de credite care-și propune să asigure finanțarea trebuie să întocmească o Notă de fundamentare, bazată pe un raport de expertiză actualizat și pe memoriile tehnice de specialitate prin care justifică necesitatea și oportunitatea lucrărilor suplimentare și propune anularea avizului C.T.E.- M.C.I.N. emis pentru faza D.A.L.I. și solicită emiterea unui alt aviz C.T.E.- M.C.I.N. pentru faza D.A.L.I. actualizată, ce se va aviza având în vedere prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificări și completări ulterioare”. Față de cele de mai sus, Consiliul va reține că, înainte de a demara aplicarea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă ar fi trebuit să solicite Consiliului Tehnico - Economic al Ministerului Culturii și Identității Naționale, conform art. 5 și 6 din ordinul anterior citat, reavizarea/reaprobarea documentației tehnico-economice aferentă investiției pentru care s-a organizat prezenta procedură de atribuire, motivat de faptul că: - ulterior clasificării clădirii ca monument istoric a fost elaborat în anul 2016 proiectul specific de restaurare și - s-a modificat/actualizat valoarea documentației tehnico- economice, urmare actualizării acesteia conform HG nr. 907/2016, OUG nr. 114/218 și Legii nr. 500/2002 (conform declarației autorității contractante din punctul de vedere). Potrivit art. 9 alin. (1) din ordinul anterior menționat, în cadrul acestui demers, Consiliul Tehnico - Economic al Ministerului Culturii și Identității Naționale ar verificat următoarele aspecte: 38

„a) Respectarea prevederilor legale la întocmirea documentației tehnico-economice pentru întregul obiectiv/obiect în toate fazele de proiectare; b) Pentru toate fazele de proiectare se va urmări existența documentelor legale anterioare, care au stat la baza elaborării lor - urmărindu- se nefracționarea investițiilor - cu respectarea conținutului cadru pentru fiecare fază de proiectare potrivit reglementărilor în vigoare; c) Existența tuturor documentelor și componentelor documentațiilor respective care fac explicite și convingătoare necesitatea, oportunitatea, capacitatea, dimensiunile și principalele soluții tehnico-economice preconizate; d) Existența documentelor și acordurile prealabile legale privind dreptul de proprietate, folosință, dezafectare sau demolare, amplasarea, unitățile, dotarea inițială, eficiența tehnico-economică și posibilitățile tehnico- economice de realizare pentru proiectele/documentațiile tehnico-economice pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții; e) Existența certificatului de urbanism și acordurile necesare, conform diferitelor faze de proiectare, cu respectarea legislației incidente. f) Respectarea tuturor elementelor cuprinse în Nota conceptuală și Tema de proiectare; g) Existența documentațiilor privind cercetările și studiile preliminare (expertize, audit energetic, studii geotehnice, hidro-geologice, studii acustice, expertize biologice pentru construcțiile existente, etc); h) Existența avizelor D.P.C. din cadrul M.C.I.N. asupra soluțiilor propuse în documentație, din punct de vedere tehnic; i) Existența și conținutul expertizelor tehnice în cazurile prevăzute de lege, avizate de I.S.C., conform legii (consolidări, amenajări, schimbarea funcțiunii, lucrări ce afectează structura de rezistență, etc.) j) Adoptarea soluțiilor funcționale, constructive, de arhitectură (restaurare, finisaje) și instalații, în conformitate cu Normativele tehnice în vigoare, specifice obiectivului și în funcție de destinație, amplasament, natura terenului, etc. k) Existența parametrilor corespunzători pentru toate categoriile de instalații, utilaje, dotări etc.; I) Adoptarea de soluții corespunzătoare privind rețelele exterioare, drumurile, sistematizarea verticală, branșamentele, etc. m) Posibilitățile de finanțare, prevederea lor în programul de realizare a obiectivului și etapizarea acestuia. n) Pentru secțiunea de restaurare componente artistice din proiectul general se va obține propunerea de avizare din partea secțiunii de Componente artistice din cadrul C.N.M.I. și/sau după caz pentru secțiunea de amenajări muzeale propunerea de avizare a C.N.M.C.”. În soluționare, Consiliul nu va lua în considerare susținerile autorității contractante potrivit cărora „prin adresa nr. 6199/02.07.2019 emisă de proiectantul general SC Graphic Studio SRL acesta confirmă că proiectul de restaurare elaborat în anul 2016 reprezintă o detaliere a lucrărilor cuprinse în proiectul inițial și care nu modifică condițiile din autorizația de construire” deoarece confirmarea concordanței dintre proiectul din 2005 (când imobilul nu era clasificat monument istoric) și proiectul din 2016 elaborat pentru restaurarea monumentului istoric, ar 39

fi trebuit să facă obiectul avizării/reavizării de către autoritățile competente și nu ale unei adrese emisă de proiectantul general. Faptul că proiectul din 2016 ar fi o simplă detaliere a lucrărilor din proiectul inițial este doar o prezumție a proiectantului general, prezumție care în contextul clasificării imobilului drept monument istoric și a actualizării semnificative a valorii investiției ar fi trebuit să fie confirmată prin reavizare conform prevederilor legale. Tot cu titlu de exemplu, Consiliul reține că proiectul de restaurare elaborat în 2016, aflat la pag. 1 – 95 din vol. 4 al dosarului achiziției (parte a dosarului cauzei) nu poartă ștampila verificatorilor de proiect atestați de Ministerul Culturii, autoritatea contractantă încălcând astfel prevederile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 potrivit cărora „Elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, restaurare, verificarea tehnică a proiectelor și dirigentarea lucrărilor se efectuează numai de experți și/sau specialiști atestați de către Ministerul Culturii și Cultelor, cu respectarea exigențelor specifice domeniului monumentelor istorice și a cerințelor privind calitatea lucrărilor în construcții”. Având în vedere: - necesitatea reavizării documentației tehnice publicată în SEAP de autoritatea contractantă, - termenele stabilite la capitolul III din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Tehnico - Economic al Ministerului Culturii și Identității Naționale aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii și identității naționale nr. 2213/27.03.2018, - modul riguros de analiză a documentațiilor supuse avizării conform art. 3 alin. (4) din regulamentul anterior menționat „C.T.E. - M.C.I.N. supune unei analize temeinice și complete documentațiile, în special sub aspectele tehnico - economice, funcționale, tehnologice și al posibilităților de realizare. în urma analizei și a dezbaterilor din cadrul ședințelor de analiză se formulează concluzii, recomandări și condiții, care vor fi incluse în Avizul Consiliului Tehnico - Economic , conform Anexa nr.1.(d) la Regulamentul de organizare și funcționare C.T.E.- M.C.I.N”, - precum și lipsa din documentația de atribuire a unor înscrisuri din categoria celor care fac obiectul verificării de către C.T.E.- M.C.I.N, cum 40

ar fi de exemplu certificatul de urbanism prevăzut la art. 9 alin. (1) lit. e) din regulament, Consiliul constată că în speță în poate fi dispusă remedierea documentației de atribuire cu încadrare în termenul prevăzut la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, motiv pentru care va dispune anularea procedurii de atribuire. În ceea ce privește restul criticilor sesizate de către contestator cu privire la modalitatea nelegală de elaborare a documentației de atribuire, Consiliul nu mai analizează conformitatea acestora, atâta vreme cât din cauza motivelor antemenționate nu poate fi înlăturat comportamentul superficial și nelegal al autorității contractante în etapa de planificare/pregătire a documentației de atribuire. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (7) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, forma în vigoare la data depunerii contestației, Consiliul va admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă .............. în ceea ce privește avizarea proiectelor tehnice elaborate ulterior clasificării imobilului ca monument istoric, modelul de contract și necesitatea precizării indicatorilor tehnico-economici și a standardelor de cost iar, pe cale de consecință, va anula procedura de atribuire. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va respinge ca inadmisibile criticile contestatorului privind legalitatea autorizației de construire nr. 411/1638335 din 19.09.2018 emisă de Primăria Municipiului ......... și ca rămase fără obiect criticile contestatorului privind lista personalului minim necesar îndeplinirii contractului, graficul fizic și valoric, structura închiderilor de deviz și obligația de a elabora oferta cu luarea în considerare a creșterii salariului minim pe economie. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ................... în ceea ce privește avizarea proiectelor tehnice elaborate ulterior clasificării imobilului ca monument istoric, modelul de contract și necesitatea precizării indicatorilor tehnico-economici și a standardelor de cost iar, pe cale de consecință, anulează procedura de atribuire. Respinge ca inadmisibile criticile contestatorului privind legalitatea autorizației de construire nr. 411/1638335 din 19.09.2018 emisă de Primăria Municipiului ......... și ca rămase fără obiect criticile contestatorului privind lista personalului minim necesar îndeplinirii 41

contractului, graficul fizic și valoric, structura închiderilor de deviz și obligația de a elabora oferta cu luarea în considerare a creșterii salariului minim pe economie. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ............ Consilier de soluționare ......... Redactat în 4 (patru) exemplare originale, conține 37 (treizecișișapte) pagini. 42