Decizie CNSC BO2019_10409

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. / / Data: Prin contestația nr. , înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. depusă de SC ......... SRL, cu sediul în ........., str. , jud. ......... și adresa de corespondență în ........., str. jud. ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. , având Cod Unic de Înregistrare , reprezentată legal prin administrator Șoșu Constantin, privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Delegarea gestiunii activității de colectare și transport a deșeurilor municipale în municipiul ......... și 22 de comune limitrofe”, cod CPV 905033124110-9, de către ........., cu sediul în ........., ......... jud. ........., în calitate de entitate contractantă, s-a solicitat: 1) suspendarea procedurii de atribuire, până la soluționarea contestației; 2) obligarea entității contractate la luarea măsurilor de remediere a documentației de atribuire în sensul revocării, modificării sau completării acesteia pentru înlăturarea motivelor de nelegalitate indicate în cuprinsul contestației; 3) obligarea entității contractante la prelungirea termenului limită de depunere a ofertelor cu perioada corespunzătoare efectuării remediilor și cu timpul necesar ofertanților să adapteze ofertele față de remediile adoptate, astfel încât să fie respectat termenul limită prevăzut în art. 54 din Legea nr. 100/2016. 1

Prin contestația nr. , înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. , depusă de SC ......... SRL, cu sediul în ........., Bd. , ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. , având Cod Unic de Înregistrare , reprezentată legal prin administrator în cadrul aceleiași proceduri, organizată de ........., în calitate de entitate contractantă, s-a solicitat: - suspendarea procedurii de atribuire, precum și - obligarea entității achizitoare la adoptarea măsurilor de remediere constând în:  recalcularea valorii estimate a contractului și corectarea acesteia ca atare în documentele documentației de atribuire; precum și  eliminarea inadvertențelor din documentația de atribuire determinate de modificarea acesteia în urma răspunsului la solicitările de clarificări;  obligarea entității contractante de a răspunde clar și complet tuturor solicitărilor de clarificări/informații suplimentare, întrucât a răspuns parțial sau a răspuns prin afirmații care nu au legătură directă cu ceea ce s-a cerut prin solicitarea de clarificări aferentă;  în subsidiar, anularea procedurii, în condițiile în care nu este posibilă remedierea integrală a documentației, pe perioada unei suspendări rezonabile. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. , depusă de SC ......... SA, cu sediul în ........., ........., , jud. ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. ........., având Cod Unic de Înregistrare RO ........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin ......... ......... organizată de către ........., în calitate de entitate contractantă, s-a solicitat: - suspendarea procedurii de atribuire, precum și - în principal, admiterea contestației și pe cale de consecință anularea răspunsului nr. a documentației de atribuire în ceea ce privește aspectele invocate în cadrul contestației astfel încât să se respecte prevederile legislației în materie și să nu restricționeze accesul la procedura de atribuire a operatorilor economici și implicit decalarea termenului de depunere a ofertelor astfel încât operatorii economici să aibă la dispoziție suficient timp pentru întocmirea ofertelor raportat la noul răspuns.; - în subsidiar, admiterea contestației și pe cale de consecință, anularea procedurii având în vedere prevederile art. 26 alin. 2 lit. c) și/sau alin. 7 din Legea nr. 101/2016, ale art. 89 alin. 1 lit. c) coroborat cu alin. 2 din Legea nr. 100/2016 sau dispunerea oricăror altor măsuri de remediere în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 101/2016. - în situația în care nu se va proceda la suspendarea procedurii de atribuire și se va continua procedura de atribuire astfel încât să fie depășit termenul limită de depunere a ofertelor (data de ), admiterea contestației și anularea procedurii de atribuire întrucât nu mai există 2

posibilitatea de remediere a situației, deoarece ......... nu a avut posibilitatea de a participa la procedură din cauza răspunsului la clarificările solicitate de operatorii economici iar remedierea răspunsului la clarificare ulterior datei deschiderii ofertei încalcă principiile reglementate de Legea nr. 100/2016. - acordarea cheltuielilor de judecată. Prin adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , , cu sediul în ........., înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. ........., având CUI ........., reprezentată legal prin ......... și convențional prin ......... cu sediul procesual ales în ......... a formulat „Cerere de intervenție accesorie în interesul contestatorului ......... SRL”, prin care a solicitat: - admiterea contestației cu referire la motivul de contestare privind cerința referitoare la sistemul de cântărire și pe cale de consecință, în principal, obligarea entității contractante la înlăturarea acestei cerințe din documentația de atribuire și, în subsidiar, obligarea acesteia la suplimentarea valorii estimate a contractului cu valoarea corect apreciată a sistemelor de cântărire; - admiterea contestației cu referire la motivul de contestare privind necesitatea suspendării procedurii de concesiune pe durata adoptării noului Regulament de salubrizare șu pe cale de consecință, obligarea entității contractante la adaptarea documentației de atribuire în funcție de prevederile noului regulament. Prin adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. SA, reprezentată convențional prin ......... a formulat „Cerere de intervenție accesorie în interesul contestatorului ......... SA”, prin care a solicitat: I.admiterea contestației ......... cu referire la motivul de contestare privind răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. din răspunsul centralizat, anularea răspunsului anterior menționat și obligarea entității contractante la continuarea procedurii de atribuire cu respectarea dispozițiilor legale și a celor cuprinse în considerentele Deciziei Consiliului, precum și publicarea în SICAP a unei clarificări prin care să confirme că cerința privind dovada deținerii echipamentelor/utilajelor se consideră a fi îndeplinită inclusiv prin prezentarea de antecontracte de vânzare cumpărare cu privire la aceste echipamente/utilaje, urmând ca dovada efectivă a proprietății să fie furnizată exclusiv de ofertantul semnatar al contractului; II. admiterea contestației ......... cu referire la motivul de contestare privind disponibilitățile bănești și pe cale de consecință, obligarea entității contractante la eliminarea cerinței din documentația de atribuire și publicarea în SICAP a unei clarificări prin care să confirme că cerința privind prezentarea dovezii disponibilităților bănești incumbă doar ofertantului declarat câștigător, semnatar al contractului de delegare a gestiunii, precum și continuarea procedurii de atribuire cu respectarea dispozițiilor legale și a celor cuprinse în considerentele Deciziei Consiliului; 3

III.admiterea contestației ......... cu referire la motivul de contestare privind cerința referitoare la sistemul de cântărire prevăzută în documentația de atribuire și, pe cale de consecință, obligarea entității contractante, în principal, la eliminarea acestei cerințe din documentația de atribuire și, în subsidiar, la suplimentarea valorii estimate a contractului cu valoarea corect apreciată a sistemelor de cântărire. În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, cele trei contestații au fost conexate. Prin Încheierea nr. , Consiliul s-a pronunțat asupra cererilor de suspendare a procedurii de atribuire din cuprinsul contestaților formulate de SC ......... SRL, SC ......... SA, SC ......... SA ce a fost respinsă, ca rămasă fără obiect, ca urmare a suspendării procedurii de către entitatea contractantă. Pe rol, în prezent, se află celelalte capete de cerere din contestații. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cererii de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestațiile de față, prin care SC ......... SRL, SC ......... SA, și SC ......... SA critică documentația de atribuire, solicitând remedierea acesteia. I. În ceea ce privește contestația formulată de SC ......... SRL, contestatorul arată că, procedura în cauză a fost inițiată în data de , prin publicare în SEAP a anunțului de concesionare nr. împreună cu documentația de atribuire aferentă, iar ulterior, la data de , entitatea contractantă a publicat: - Clarificări centralizate pentru procedură [nr. ] - Document înregistrat în SEAP sub nr. ; - Caietul de sarcini revizuit [fară număr] - Document înregistrat în SEAP sub nr. . II. În continuare, se prezintă argumente în susținerea cererii de suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea contestației în cauză, arătând faptul că: 6. Documentaţia de atribuire conţine neconcordanţele majore între documentele Documentaţiei de atribuire cu privire la investiţiile pe care viitorul operator trebuie să le pună la dispoziţie, respectiv între precizările Regulamentului de salubrizare/Studiului de oportunitate/ Caietului de sarcini iniţial şi precizările din Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit. 7. Mai mult, Documentaţia de atribuire conţine neconcordanţele majore între răspunsurile la solicitările de clarificări (Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificare nr. 25; Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificare 4

nr. 23; Răspunsurile 1 şi 2 la Solicitarea de clarificare nr. 14) şi precizările din Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit. 8. Pe lângă caracterul contradictoriu al informaţiilor Documentaţiei de atribuire, se evidențiază lipsa răspunsului la solicitarea de clarificări nr. adresată entității contractante, înregistrată la ,,,, ......... sub nr. . 9. De asemenea, Documentaţia de atribuire în forma actuală - Contract de delegare în forma republicată şi anexele la acesta [Caiet de sarcini revizuit şi anexele acestuia, Formulare] nu este aprobată prin Hotărâri ale Consiliilor Local ale UAT-urilor din componenţa entității contractante (municipiul ......... şi 22 de comune), deşi modifică substanţial cerinţele tehnice referitoare la investiţiile pe care - viitorul operator trebuie să le realizeze, aprobate iniţial de aceste UAT-uri. 16. Astfel, contestatorul susține că depunerea unei oferte, determinate pe baze inexacte, suportă riscul fundamentării unor tarife determinate inexact, precum şi riscul fie al prestării serviciului în pierdere, fie al afectării marjei de profit previzionate a ofertantului. III. Totodată, contestatorul solicită obligarea „autorității contractante” la prelungirea termenului limită de depunere a ofertelor, în condițiile în care riscurile anterior indicate beneficiază de o aparență de temeinicie, iar elemente precum preţul total estimat al contractului, recalculat cu includerea taxei pentru economia circulară şi elemente de calcul a costurilor esenţiale pentru ofertare nu există sau sunt contradictorii prezentate în documentaţia de atribuire, considerând că menţinerea datei de depunere a ofertelor stabilită conduce la o încălcare a dreptului ofertanţilor de a participa în mod efectiv la procedură. Așadar, contestatorul a solicitat suspendarea procedurii de atribuire până la pronunţarea unei Decizii, precum și obligarea entității contractante la prelungire termenului limită de depunere a ofertelor, astfel încât, să fie respectat termenul de 30 de zile prevăzut de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 100/2016. IV. Cu privire la fondul contestaţiei, contestatorul învederează următoarele: Se prezintă aspecte prealabile şi comune criticilor privind informaţii incomplete şi contradictorii din documentaţia de atribuire, astfel:  Se arată că, conform art. 20 alin. (1) lit. c) din HG nr. 867/2016: „Caietul de sarcini trebuie să conţină c) informaţii referitoare la condiţiile de exploatare/regimul de utilizare aferente obiectului contractului de concesiune, precum şi alte aspecte ce descriu contextul în care se anticipează că se va derula viitorul contract”, care trebuie interpretate şi din perspectiva faptului că intimata trebuie să aibă în vedere rentabilitatea investiţiei, în fiecare etapă a procesului de concesionare, conform art. 10 din din HG nr. 867/2016, respectiv: „(1) Entitatea contractantă poate folosi un model financiar ca instrument în luarea deciziilor în fiecare etapă a procesului de concesionare, care se aprobă odată cu strategia de contractare. 5

(2) în sensul alin. (1), prin model financiar se înţelege instrumentul care reflectă relaţiile istorice dintre venituri, cheltuieli şi valoarea capitalului, precum şi cele rezultate din previziunea acestor variabile, pe baza căruia se realizează schema de evoluţie a venitului sau fluxului de numerar periodic al unei entităţi sau proprietăţi, din care pot fi calculaţi indicatorii rentabilităţii financiare. (3) În funcţie de fiecare etapă a procesului, modelul financiar prevăzut la alin. (1) poate fi utilizat pentru: a) evaluarea preliminară a rentabilităţii investiţiei; b) stabilirea nivelului finanţării şi a structurii de finanţare a concesiunii; c) identificarea impactului riscurilor asupra structurii de finanţare; d) suport pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului de concesiune.” Astfel, contestatorul consideră că este mai mult decât evident faptul că, orice cheltuială în sarcina viitorului operator, are un impact determinant asupra riscurilor de finanţare a concesiunii (veniturile din exploatare), fiind imposibil de realizat schema de evoluţie a venitului sau fluxului de numerar periodic. În concluzie, contestatorul susține că, prin nespecificarea exactă/în detaliu a condiţiilor de exploatare/regimului de utilizare, precum şi prin neprecizarea aspectelor ce descriu contextul în care se anticipează că se va derula viitorul contract, întreaga procedură o să fie viciată şi netransparentă, cu consecinţă în nelegalitatea acesteia. • Mai mult, se arată că, conform dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. d) din HG nr. 867/2016: „Caietul de sarcini trebuie să conţină - d)modul de operare vizat pentru derularea proiectului preconizat a se realiza prin concesiune, inclusiv, dacă este cazul, investiţiile pe care concesionarul va fi obligat să le realizeze şi termenul de realizare a acestora”, de unde rezultă că, legiuitorul a dispus faptul că, prin caietul de sarcini, cerinţa privind investiţiile, atât cele iniţiale, cât şi cele viitoare, din ambele perspective (cuantum şi termen de realizare), trebuie clar precizată, respectiv cunoscută potenţialilor ofertanţi, încă din etapa de elaborare a ofertei. Totodată, contestatorul arată că, luând în considerare prevederile specifice acestui domeniu reglementat, conform cărora, toate investiţiile se recuperează din tariful practicat (... şi ofertat ...), trebuie cunoscut nivelul acestor investiţii în vedere rentabilităţii investiţiei, aferentă fiecărei etapă a procesului de concesionare, conform art. 10 din HG nr. 867/2016, anterior citat. • În concluzie, contestatorul susține că, aportul investiţional, atât cel iniţial (din oferta depusă), cât şi cel viitor, aflat în sarcina concesionarului, trebuie să fie dinainte cunoscut de toţi potenţiali ofertanţi, în vederea asigurării efective a scopurilor prevăzute în art. 2 alin. 1 din Legea nr. 100/2016 şi a principiului transparenţei, precum şi respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. 1 lit.c) şi d) din HG nr. 867/2016. 6

În continuare, contestatorul prezintă, punctual, critici privind informațiile incomplete și contradictorii din documentația de atribuire, respectiv: PCT. 1. - Cu referire la numărul de recipiente pentru deşeuri reziduale de pe domeniul public ce trebuie spălate 19. Se arată că, în Clarificările centralizate pentru procedură (pag. 9), în Răspunsul 2 la Solicitarea de clarificare 5 din (referinţă ,,,, ......... ), se precizează: „Numărul minim anual de spălări este 12”. 20. În caietul de sarcini revizuit, la Art. 139 (pag. 19), după cum se arată, se precizează: „Operatorul va spăla şi curăţa toate recipientele utilizate pentru colectarea deşeurile reziduale, cu excepţia pubelelor aflate pe proprietate privată în zona caselor individuale, cel puţin o dată pe lună, cu excepţia sezonului rece, atunci când temperaturile coborâte nu permit realizarea acestei operaţii”. 21. Astfel, contestatorul arată că, numărul de recipiente pe care viitorul operator va trebui să le spele este de 528 buc. Prin urmare, conform caietului de sarcini revizuit viitorul operator va trebui să spele într-un an un număr minim de 4.224 recipiente (528 recipiente x 8 spălări - o spălare pe lună în perioada martie - octombrie), iar conform răspunsului oferit prin clarificări va trebui să spele într-un an minim 6.336 recipiente (528 recipiente x 12 spălări/an), rezultând, așadar, o diferenţă de 2.112 recipiente spălate, adică cu 50% mai mult decât cerinţa caietului de sarcini, lucru ce presupune, bineînţeles şi cheltuieli (combustibil, apă pentru spălare, salarii, plata apei evacuate) cu 50% mai mari. În concluzie, contestatorul susține că, în documentele concesiunii sunt introduse două valori total diferite pentru spălarea recipientelor de pe domeniul public pentru deşeurile reziduale, sens în care, sunt deplin incidente, criticile de nelegalitate anterior menţionate, în preambul, sens în care, se solicită, urmare a admiterii contestației, obligarea entității contractante să precizeze numărul exact de spălări ce va trebui realizat pentru recipientele destinate precolectării deşeurilor reziduale. PCT. 2. - Cu referire la numărul de recipiente pentru deşeuri reciclabile de pe domeniul public ce trebuie spălate 22. Se arată că, în Clarificările centralizate pentru procedură (pag. 9), în Răspunsul 3 la Solicitarea de clarificare 5 din 26.03.2019 (referinţă ,,,, ......... 1256/26.03.2019) se precizează: „Numărul minim anual de spălări este 4”. 23. În caietul de sarcini revizuit, la Art. 140 (pag. 20), se precizează: „Operatorul va spăla şi curăţa toate recipientele utilizate pentru colectarea deşeurilor reciclabile, cu excepţia pubelelor aflate pe proprietate privată în zona caselor individuale, cel puţin o dată la 3 luni, cu excepţia sezonului rece, atunci când temperaturile coborâte nu permit realizarea acestei operaţii”. 7

24. Astfel, contestatorul arată că, numărul de recipiente pe care viitorul operator va trebui să le spele este de 758 buc (602 buc. tip igloo şi 156 buc. tip eurocontainer). Prin urmare, contestatorul susține că, conform caietului de sarcini revizuit viitorul operator va trebui să spele într-un an un număr minim de 2.274 recipiente (758 recipiente x 3 spălări/an - o dată la trei luni în perioada martie - octombrie), iar conform răspunsului oferit prin clarificări va trebui să spele într-un an minim 3.032 recipiente (758 recipiente x 4 spălări/an), rezultând, așadar, o diferenţă de 758 recipiente spălate, adică cu 33% mai mult decât cerinţa caietului de sarcini, lucru ce presupune bineînţeles şi cheltuieli (combustibil, apă pentru spălare, salarii, plata apei evacuate) cu 33% mai mari. În concluzie, contestatorul susține că, în documentele concesiunii sunt introduse două valori total diferite pentru spălarea recipientelor de pe domeniul public pentru deşeurile reciclabile, sens în care, similar susținerilor prezentate la PCT. 1, solicită obligarea entității contractante să precizeze numărul exact de spălări ce va trebui realizat pentru recipientele destinate precolectării deşeurilor reciclabile. PCT. 3. - Cu referire la inadvertenţele constatate în legătură cu investiţiile ce trebuie asigurate de viitorul operator (autospeciale şi recipiente), respectiv inadvertenţele referitoare la tipul, numărul şi capacitatea acestor investiţii, informaţii ce sunt prezentate în caietul de sarcini revizuit - Anexa 6 pag. 50, 51, 52, în Studiu de oportunitate, Tab. 8-6, pag. 49, şi în răspunsurile din documentul Clarificări centralizate pentru procedură. 25. Se arată că, în Clarificările centralizate pentru procedură (pag. 11), în Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificare 10 din 10.05.2019 (3739/10.05.2019-referinţă ......... 1786/10.05.2019), se precizează: „Ofertanţii vor prezenta în oferta tehnică echipamente de transport deşeuri conform prevederilor documentaţiei de atribuire inclusiv Caietul de sarcini - Anexa 6 republicat, cu respectarea numărului minim şi a volumului precizate de acestea şi ţinând cont de particularităţile tuturor străzilor din aria de delegare astfel încât gabaritul autospecialelor să poată permite accesul acestora în vederea colectării din poartă în poartă sau de la punctele de colectare.” 26. De asemenea, în Caietul de sarcini revizuit - Anexa 6 (pag.50), se precizează infrastructura minimă asigurată de viitorul operator, în ceea ce priveşte autospecialele pentru colectare şi transport, ca fiind: Activitate Tip echipament Capacitate Cantitate Colectarea şi transportul deşeurilor reziduale menajere autocompactor 24 mc 5 buc autocompactor 16 mc 4 buc autocompactor 12 mc 3 buc Colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile menajere autocompactor 24 mc 2 buc autocompactor 16 mc 4 buc 8

autocompactor 12 mc 3 buc autocompactor 7 mc 1 buc Colectarea şi transportul deşeurilor similare şi din pieţe autocompactor 16 mc 2 buc autocompactor 12 mc 1 buc 27. Astfel, în Caietul de sarcini revizuit - Anexa 6 (pag. 51-52) se precizează altă infrastructură minimă asigurată de viitorul operator, aceasta fiind aceeaşi ca cea publicată în Studiu de oportunitate, în Tab. 8-6 de la pag. 49, document care este parte din Documentaţia de atribuire ce a fost publicată pe SEAP în luna decembrie a anului 2018. Activitate Tip echipament Capacitate Cantitate Colectarea şi transportul deşeurilor reziduale menajere autocompactor 24 mc 5 buc autocompactor 16 mc 4 buc autocompactor 12 mc 3 buc Colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile menajere hooklift 24 mc 2 buc autocompactor 7-16 mc 8 buc Colectarea şi transportul deşeurilor similare şi din pieţe autocompactor 12-16 mc 3 buc Concluzionând, contestatorul subliniază faptul că, astfel cum rezultă din cele două tabele anterior prezentate, acestea conţin informaţii diferite, fiind solicitate diferite tipuri de autospeciale cu diferite cantităţi şi capacităţi. Astfel, în cele trei pagini succestive 50, 51 şi 52 sunt prezentate informaţii contradictorii, care respectă şi evident nu respectă conţinutul Tab. 8-6 din Studiul de oportunitate - pag. 49, document care, face parte din Documentaţia de atribuire. 28. Totodată, contestatorul precizează faptul că, în Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificări nr. 23 din 22.05.2019 (5181/22.05.2019) referinţă ......... 1920/22.05.20019 publicat în acelaşi document Clarificări centralizate pentru procedură (pag.30), entitatea contractantă a răspuns întrebării adresată de un ofertant interesat de participarea la procedura în cauză, la întrebarea: „Se pot înlocui Hooklift cu basculantă dotată cu macara?” cu răspunsul: „Ofertantul va respecta prevederile Documentaţiei de atribuire, respectiv asigurarea a minim 2 buc Hooklift pentru ridicarea igloo-urilor. Așadar, contestatorul arată că, este o neconcordanţă majoră între prevederile din Caietul de sarcini revizuit - Anexa 6 (pag.50) întrucât în acesta, pentru colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile sunt solicitate doar autocompactoare de 24, de 16, de 12 şi de 7 mc şi nicidecum autospeciale cu instalaţie Hooklift. 29. De asemenea, contestatorul precizează şi faptul că, în Răspunsul 2 la Solicitarea de clarificare nr. 14 din 15.05.2019 (3850/15.05.2019 referinţă ,,,, ......... 1838/15.05.2019) publicat în acelaşi document Clarificări centralizate pentru procedură (pag.16), entitatea contractantă a răspuns la întrebarea unui ofertant: „Vă rugăm să precizaţi dacă ofertanţii pot utiliza alte categorii de autospeciale pentru colectarea şi transportul deşeurilor în afara celor denumite de 9

dvs. generic hookliff” cu răspunsul: „Pentru colectarea deşeurilor din recipientele tip igloo se vor folosi autospeciale tip hookliff”. Așadar, contestatorul consideră că, şi prin acest răspuns, entitatea contractantă restricţionează ofertanţii în a utiliza autospeciale compactoare în locul autospecialelor hooklift, însă, astfel cum s-a arătat anterior, în Caietul de sarcini revizuit - Anexa 6 (pag.50) se solicită doar autocompactoare (şi nicidecum autospeciale Hooklift). 30. Mai mult, contestatorul învederează faptul că, la întrebarea 1 din Solicitarea de clarificare nr. 14 din 15.05.2019 (3850/15.05.2019 referinţă ,,,, ......... 1838/15.05.2019) publicată în acelaşi document Clarificări centralizate pentru procedură (pag.16), un ofertant solicită folosirea în serviciile prestate a altor tipuri de recipiente de 2,5 mc, respectiv recipiente tip container (n.n. pe care le-ar fi furnizat utilizatorilor gratuit, la fel ca şi în cazul recipientelor de tip igloo) pentru a putea colecta şi transporta deşeurile reciclabile cu autospeciale compactoare, cerinţă viabilă la momentul solicitării, deoarece Caietul de sarcini publicat iniţial permitea utilizarea diferitelor tipuri de recipiente de 2,5 mc, în conformitate cu textul Art. 57 care preciza: „Art. 57. Modalitatea de colectare a deşeurilor menajere este următoarea: (1) deşeurile reciclabile din deșeurile menajere  în mediul urban: - zona blocurilor - colectarea se va realiza prin aport voluntar în puncte de colectare, echipate cu containere de tip igloo/container/ container cu un volum de 2,5 m3. Fiecare punct de colectare va fi dotat cu câte 3 containere: container galben pentru colectarea deşeurilor din plastic şi metal, container albastru pentru deşeurile de hârtie şi container verde pentru deşeurile de sticlă ...” Răspunsul entității contractante la întrebarea susmenționată, după cum se arată, a fost: „Ofertantul va respecta prevederile Documentaţiei de atribuire”. Astfel, contestatorul menționează faptul că, la data prezentei contestaţii, în Documentaţia de atribuire, respectiv în forma revizuită a caietului de sarcini, conţinutul Art. 57 se precizează altceva: „punctele de colectare vor fi echipate cu containere de tip igloo cu un volum de 2,5 mc”, şi prin urmare, ofertanţii nu pot folosi altfel de recipiente. Însă, după cum s-a arătat, în infrastructura solicitată în Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit (pag. 50), dispare sintagma „Hooklift pentru ridicare igloo-uri şi apare ca tip de echipament/utilaj solicitat denumirea de „autocompactor" de diferite capacităţi (24, 16, 12, 7 mc) pentru colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile menajere. 31. Din punct de vedere tehnic, contestatorul subliniază un aspect deosebit de important legat de autospecialele cu instalaţii Hooklift, respectiv faptul că o asemenea autospecială Hooklift ridică de la sol şi transportă containere de mari dimensiuni (24-30 mc) încărcate sau nu cu deşeuri. 10

Mai mult, contestatorul susține că o autospecială dotată doar cu instalaţie Hooklift nu poate descărca recipiente de tip igloo fără a fi dotată suplimentar cu macara specială cu două cârlige, capabilă să ridice şi să descarce în acel container de mare capacitate conţinutul recipientului de tip igloo. Prin urmare, dacă entitatea contractantă ar fi dorit utilizarea de către ofertanţi a unor autospeciale cu instalaţie Hooklift, contestatorul susține că, în mod corect şi inevitabil, această autospecială ar fi trebuit să aibă titulatura „autospecială cu macara şi instalaţie Hooklift”, astfel încât să fie capabilă să ridice containere de tip igloo de la sol, pentru a le descărca şi transporta conţinutul în containerul de 24 mc manipulat cu instalaţia Hooklift. 32. La întrebarea 1 din Solicitarea de clarificare nr. 10 din 10.05.2019(3739/10.05.2019 - referinţă ,,,, ......... 1786/ 10.05.2019), publicată în Clarificările centralizate pentru procedură (pag. 11-12), contestatorul arată că a precizat faptul că, în colectarea şi transportul deşeurilor municipale pot fi utilizate o multitudine de variante ale autospecialelor, respectiv autospeciale al căror buncăr este capabil să transporte volume diferite de deşeuri sau care au diferite dotări care le permit să colecteze diferite categorii de deşeuri precolectate în diferite categorii de recipiente. De asemenea, contestatorul menționează faptul că, autospecialele pentru colectarea deşeurilor municipale au o multitudine de dotări tehnice constructive care le permit utilizarea în colectarea deşeurilor din mai multe game de recipiente de precolectare (pubele, euro containere, recipiente de tip igloo). Astfel, contestatorul arată că, prin întrebarea adresată entității contractante, i-a solicitat să precizeze dacă, spre exemplu se pot utiliza un număr de 8 autospeciale de 16 mc în locul a 5 autospeciale de 24 mc solicitate, întrucât volumul de transport de 128 de mc/cursă (8 buc x 16 mc =128 mc) este mai mare decât volumul de transport a celor 5 autospeciale solicitate, de 120 mc/cursă (5 buc x 24 mc = 120 mc) şi numărul lor efectiv 8 bucăţi este aproape dublu faţă de cele 5 bucăţi minim solicitate, precum și dacă poate utiliza 2 autospeciale de 18 mc în locul a 3 autospeciale de 12 mc. Răspunzând, se arată că, entitatea contractante a precizat următoarele: „Ofertanţii vor prezenta în oferta tehnică echipamente de transport deşeuri conform prevederilor documentaţiei de atribuire, inclusiv Caietul de sarcini - Anexa 6 republicat, cu respectarea numărului minim şi a volumului precizate de acestea şi ţinând cont de particularităţile tuturor străzilor din aria de delegare astfel încât gabaritul autospecialelor să poată permite accesul acestora în vederea colectării din poartă în poartă sau de la punctele de colectare.” 33. În concluzie, contestatorul subliniază faptul că: a) Documentaţia de atribuire, la acest moment, prezintă neconcordanţe majore între (i) prevederile Caietului de sarcini revizuit 11

(Art. 57), (ii) prevederile Anexei 6 la Caietul de sarcini revizuit (pag. 50), (iii) prevederile Anexei 6 la Caietul de sarcini revizuit (pag. 51-52) şi (iv) răspunsurile din Clarificări centralizate pentru procedură, după cum urmează: Răspunsul 1 din Solicitarea de clarificări nr. 10/pg. 11, Răspunsul 1 din Solicitarea de clarificări nr. 14/pg. 16, Răspunsul 2 din Solicitarea de clarificări nr. 14/pg. 16, Răspunsul 1 din Solicitarea de clarificări nr. 23/pg. 30. b) Entitatea contractantă, prin Documentaţia de atribuire, a făcut trimitere prin cerinţele tehnice şi funcţionale la un procedeu care caracterizează serviciile furnizate de viitorul operator, respectiv la utilizarea pentru colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile doar a containerelor de tip igloo (Art. 57 din Caietul de sarcini revizuit) şi la impunerea utilizării de autospeciale dotate cu Hooklift (pg. 52 din Caietul de sarcini revizuit - Anexa 6), fapt care are ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a altor echipamente similare. Mai mult, contestatorul arată că, entitatea contractantă, cu 15 zile înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor, a modificat cerinţele tehnice referitoare la autospeciale pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale, indicând restrictiv utilizarea anumitor tipuri de autospeciale (de 24, 16, 12, 7 mc), în anumite cantităţi, fără a da posibilitatea ofertanţilor să utilizeze numărul şi tipul de autospeciale pe care îl demonstrează a fi suficient astfel încât realizarea serviciilor de colectare şi transport să fie efectuată respectând cerinţele concesiunii, precizate în Secţiunea 1 - Cerinţe organizatorice minimale, Art. 1 - Art. 49 din Caietul de sarcini atât publicat iniţial cât şi revizuit. De asemenea, cerinţele tehnice referitoare la autospeciale ar fi putut fi autorizate conform Legii, cu titlu excepţional, în cazul în care nu era posibilă o descriere suficient de exactă şi de inteligibilă a obiectului concesiunii de servicii, însă, condiţia era, susține contestatorul, ca aceste cerinţe tehnice solicitate să fie însoţite de sintagma „sau echivalent" (Art. 74 din Legea 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii). c) Totodată, contestatorul menționează că, legislaţia în domeniu prevede faptul că specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici interesaţi accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate care să împiedice realizarea unei concurenţe efective între aceştia (Art. 20 alin. 7 din Norme Metodologice la Legea nr. 100/2016). Summa summarum, contestatorul subliniază faptul că în documentele concesiunii sunt menţionate cerinţe care reprezintă evidente obstacole nejustificate şi care împiedică realizarea unei concurenţe efective între operatorii economici, sens în care, în opinia sa, sunt deplin incidente, criticile de nelegalitate, menţionate, mai sus, în preambul, precum şi cele din dezvoltarea capătului de cerere în discuție, operaţiunea solicitată a fi realizată de către intimată ca urmare a admiterii contestaţiei, fiind aceea de a obliga entitatea contractantă să 12

precizeze în documentaţia de atribuire faptul că „ori de câte ori în documentaţia de atribuire se regăsesc specificaţii tehnice, inclusiv volumetrii ale echipamentelor solicitate, cerinţa se consideră îndeplinită şi prin echivalent”. PCT. 4. - Referitor la (i) lipsa răspunsului la solicitarea ......... de clarificări (nr. 3308/23.04.2019) şi (ii) neconcordanţele majore dintre forma iniţială şi revizuită a Documentaţiei de atribuire, respectiv răspunsurile din documentul Clarificări centralizate pentru procedură 34. Contestatorul arată că, prin adresa nr. 3308/23.04.2019 a solicitat entității contractante clarificarea a patru aspecte legate de desfăşurarea serviciilor, solicitare înregistrată la sediul ,,,, sub nr. 1575/23.04.2019, la care nu a primit răspuns, deşi solicitarea a fost adresată până la termenul limită stabilit, lucru ce rezultă din conţinutul documentului Clarificări centralizate pentru procedură pag. 9, unde nu sunt publicate nici întrebările pe care le-a adresat şi evident, nici răspunsurile la acestea, fiind menţionată doar solicitarea de clarificare adresată şi numărul de înregistrare la entitatea contractantă, fapt care, în opinia sa, încalcă prevederile art. 74 alin. 3 şi art. 27 din Normele Metodologice la Legea nr. 100/2016. 35. Cu privire la întrebarea nr. 2 din Solicitarea de clarificare nr. 3308/ 23.04.2019, referinţă ,,,, 1575/23.04.2019, la care nu a primit răspuns, contestatorul arată că, a solicitat completarea Anexei 6 la Caietul de sarcini cu informaţiile lipsă, întrucât în documentul publicat în SEAP erau prezentate informaţii incomplete, depunând anexat Anexa nr. 6 în forma publicată în SEAP [document SEAP nr. PC1000233/00010 din data de 18.12.2018] pentru a se putea constata faptul că (i) lipsesc informaţiile privitoare la numărul de bucăţi pentru tipurile de recipiente şi (ii) lipsesc toate informaţiile legate de autospecialele de colectare şi transport). Astfel, se arată faptul că, în Caietul de sarcini publicat iniţial [document SEAP nr. PCI000233/00004 din data de 18.12.2018], la Art. 85, Art. 72 şi Art. 62, se face trimitere la Anexa 6 şi, motiv pentru care, a solicitat, prin cererea de clarificări, completarea anexei. Așadar, contestatorul învederează faptul că, deşi nu a răspuns solicitării de clarificări, entitatea contractantă a publicat Caietul de sarcini revizuit [document înregistrat în SEAP sub nr. PCI000233/00049] însă, în Anexa 6 la acesta, sunt prezentate informaţii care nu corespund unui alt document al Documentaţiei de atribuire, respectiv Studiu de oportunitate (Tab. 8-6, pg. 49). Practic, între cele două documente (Anexa 6 la Caiet de sarcini iniţial şi Anexa 6 la Caiet de sarcini revizuit) există, după cum se arată, următoarele diferenţe semnificative precizate în ultima coloană a tabelului prezentat în continuare: Investiţii în sarcina viitorului operator Precizare în Anexa 6 la Caiet de sarcini iniţial Precizare în Anexa 6 la Caiet de sarcini revizuit Diferenţe între textul celor două documente 13

Recipiente pentru colectarea deşeurilor reziduale din mediul rural din poartă în poartă Pubelă 120 litri Pubelă 80 litri şi cantitatea de 35.487 buc Se schimbă tipul de recipient de la pubelă de 120 litri la pubelă 80 litri şi se adaugă numărul acestora Recipiente pentru colectarea deşeurilor din plastic şi metal, hârtie din mediul rural din poartă în poartă Pubelă 120 litri Pubelă 90 litri şi cantitatea de 35.487 buc. Se schimbă tipul de recipient de la pubelă de 120 litri la pubelă 90 litri şi se adaugă numărul acestora Recipiente pentru colectarea deşeurilor din plastic şi metal, hârtie din mediul urban prin aport voluntar la punctele de colectare Igloo / container 2500 litri Igloo 2500 litri şi cantitatea de 602 buc Se restricţionează utilizarea altor tipuri de recipiente în afara celor denumite generic igloo şi se adaugă numărul acestora Maşini pentru colectarea şi transportul deşeurilor reziduale menajere Lipsă informaţii Autocompactoare: 24 mc - 5 buc 16 mc - 4 buc 12 mc - 3 buc Se precizează numărul şi tipul acestor autospeciale, însă aceste caracteristici nu sunt aceleaşi cu cele precizate în documentul intitulat Studiu de oportunitate, Tab. 8-6 Maşini pentru colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile menajere Lipsă informaţii Autocompactoare: 24 mc - 2 buc 16 mc - 4 buc 12 mc - 3 buc 7 mc - 1 buc Maşini pentru colectarea si transportul deşeurilor similare Lipsă informaţii Autocompactoare: 16 mc - 2 buc 12 mc - 1 buc 36. Totodată, se arată că entitatea contractantă a publicat sub nr. EN1009810/29.05.2019 o erată, motivând-o astfel: „VII.2) Alte informaţii suplimentare: Decalarea termenului depunere a ofertelor survine ca urmare a complexității solicitărilor de clarificări primite, necesitatea formulării răspunsurilor complete și integrarea acestora în documentaţia de atribuire. La stabilirea termenului limită de depunere a ofertelor, autoritatea contractantă a avut în vedere respectarea termenului de răspuns la solicitările de clarificări, conform secţiunii II.1.4, respectiv 15 zile inainte de termenul limită pentru primirea ofertelor". 37. Ca urmare, contestatorul susține că entitatea contractantă încalcă prevederile legale (Art. 53, alin. 1 şi alin. 3 din Normele Metodologice din 16 noiembrie 2016 la Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii), întrucât aceasta are obligaţia de a prelungi termenul limită de depunere a ofertelor în cazul în care modificările la documentaţia de atribuire „conduc la ajustări/completări ale specificaţiilor tehnice care presupun timp suplimentar pentru reacţia potenţialilor ofertanţi ...”. 38. Mai mult, contestatorul subliniază faptul că, şi dimensiunea/ implicaţiile financiare ale modificărilor pe care entitatea contractantă le- a făcut prin publicarea Anexei 6 la Caietul de sarcini revizuit, care este diferită substanţial faţă de toate documentele iniţiale ale Documentaţiei de atribuire. Astfel, ca ofertant, contestatorul învederează că, în scopul participării la licitaţie, a antamat câteva zeci de mii de recipiente de 120 14

litri pentru a respecta cerinţele documentaţiei de atribuire specificate în Studiu de oportunitate, în Regulamentul serviciului, în Anexa 6 la Caietul de sarcini iniţial şi în Caietul de sarcini. La momentul actual, cu 15 zile înainte de depunerea ofertelor, schimbându-se cerinţele prin publicarea Anexei 6 la Caietul de sarcini revizuit, contestatorul arată că este pus în situaţia de a înregistra o pierdere importantă, cel puţin ca imagine, întrucât a negociat şi stabilit anumite aspecte tehnice şi financiare cu furnizorii, pe care acum este nevoit să le retracteze. Entitatea contractantă poate invoca faptul că cheltuielile generate de întocmirea ofertelor sunt în sarcina ofertanţilor, însă, în pregătirea şi întocmirea ofertei, în legătură cu recipientele de precolectare, a ţinut cont de toate documentele Documentaţiei de atribuire publicate, inclusiv de Regulamentul de salubrizare. Astfel, se arată că, la Art. 18 entitatea prevede că, în mediul rural fiecare gospodărie va fi dotată cu recipiente de 120 de litri pentru colectarea deşeurilor reziduale. Ţinând cont de documentaţia iniţială, contestatorul precizează că a încheiat contract cu furnizorul de recipiente pentru această categorie de recipiente, în prezent fiind pus în situaţia de a rezilia contractul de furnizare recipiente întrucât, solicitarea din Anexa-6 la Caietul de sarcini revizuit este de a se dota utilizatorii cu recipiente de 80 litri şi nu de 120 litri, situaţie ce se regăsește şi în cazul recipientelor pentru colectarea deşeurilor reciclabile unde, la momentul dat, se solicită recipiente de 90 litri şi nu de 120 litri. Așadar, se subliniază următoarele: - modificarea nu a fost cerută de nici un operator economic (nu se regăseşte o astfel de solicitare) - modificarea, în special în ceea ce priveşte recipientele de 80 de litri nu se justifică, intimata având în derulare un contract identic (pentru cealaltă jumătate de zonă de delegare), unde nu foloseşte astfel de recipiente - Pubela de 80 de litri, este atipică, nemaifiind folosită în alte zone de operare din ţară, sens în care, această modificare introduce nu numai un obstacol nejustificat, dar creează şi un veritabil avantaj, operatorului care deja are proprietatea/posesie supra unor astfel de echipamente, ceilalţi ofertanţi neputând să îşi asume riscul de a achiziţiona aceste echipamente, doar în vederea participării la această licitaţie, neputând opera cu acestea în alte zone, în caz de neadjudecare a ofertei. - Modificarea documentaţiei este nejustificată în ceea ce priveşte pubela de 80 de litri, din următoarele considerente: o Prima categorie de astfel de pubele: este mai mică de înălţime, operaţiunea presupunând ridicarea manuală a fiecărei pubele (aprox 30- 40 kg) pentru fixarea acesteia în dispozitivul de golire a autospecialei. o A doua categorie de pubele (cea cu înălţime identică), are un „fund" dublu, fapt care determină costuri unitare chiar mai mari decât cele de la 120 litri (aspect care trebuie să fie ştiut de iniţiatorii unor astfel de modificări) 15

- în conţinutul Standardului SR EN 840-1 - „Containere mobile pentru deşeuri menajere şi reciclabile. Partea 1: Containere cu 2 roţi cu capacitatea de până la 400 l pentru dispozitive de ridicare cu pieptene. Dimensiuni şi proiectare" pentru recipientele de 80 litri, respectiv 90 litri, nu sunt prezentate dimensiuni (a se vedea Tab. 2, pag. 7 din documentul invocat). Acest fapt demonstrează atipicitatea recipientelor de 80 şi 90 de litri, dar, mai important, este faptul că dispozitivele de ridicare ale autogunoierelor compactoare - sunt fabricate cu respectarea Standardului - SR EN 840-1 şi prin urmare nu pot opera decât recipiente care sunt fabricate conform acestui standardc Totodată, contestatorul învederează faptul că, conform răspunsului la solicitarea de clarificare nr. 19 - referinţă ,,,, nr. 1869/20.05.2019, ofertanţii trebuiau să prezinte la momentul licitaţiei dovezile de proprietate sau posesia asupra acestor recipiente, cauză a încheierii contractelor mai sus menţionate, de către ofertanţii care nu puteau aştepta până în ultima zi modificările aduse prin aceste pretinse clarificări nesolicitate în mod transparent pentru identificarea exactă a beneficiarului acestui avantaj, aspect care, în opinia sa, conduce la denaturarea întregii proceduri. 40. Mai mult, contestatorul menționează că, în Răspunsul 1 al solicitării de clarificare nr. 25/24.05.2019 (724/24.05.2019, referinţă ,,,, 2025/24.05.2019), entitatea contractantă susţine: „Capacitatea recipientelor de colectare a deşeuri din mediul rural este de 120 litri”, întăreşte caracterul contradictoriu al acestor cerinţe. 41. În concluzie, contestatorul arată că, la acest punct (PCT. 4) a prezentat următoarele aspecte: a) lipsa răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 3308/ 23.04.2019 înregistrată la entitatea contractantă sub nr. 1575/ 23.04.2019, fapt care, în opinia sa, încalcă prevederile Art. 70 alin. (8) lit. a) şi b) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii; b) neconcordanţele majore între documentele Documentaţiei de atribuire cu privire la investiţiile pe care viitorul operator trebuie să le pună la dispoziţie, respectiv între precizările Regulamentului de salubrizare/ Studiului de oportunitate/Caietului de sarcini iniţial şi precizările din Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit; c) neconcordanţele majore între răspunsurile la solicitările de clarificări (Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificare nr. 25; Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificare nr. 23; Răspunsurile 1 şi 2 la Solicitarea de clarificare nr. 14 şi precizările din Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit. Astfel, contestatorul susține că sunt deplin incidente, criticile de nelegalitate, menţionate, mai sus, în preambul, precum şi cele din dezvoltarea acestui capăt de cerere, operaţiunea solicitată a fi realizată de către intimată ca urmare a admiterii contestaţiei, fiind aceea de a obliga entitatea contractantă (i) să răspundă solicitării de clarificări nr. 3308/ 23.04.2019 înregistrată la entitate contractantă sub nr. 1575/23.04.2019 şi (ii) să menţină volumetria recipientelor astfel cum 16

aceasta a fost indicată iniţial prin caietul de sarcini, inclusiv în Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit. PCT. 5. Referitor la lipsa aprobării formei revizuite a Documentaţiei de atribuire prin HCL ale UAT-urilor componente din zona delegată Se arată că, prin Hotărâri ale Consiliilor locale ale celor 23 de localităţi pentru care se delegă gestiunea serviciului de colectare şi transport deşeuri municipale au fost aprobate documentele necesare demarării procedurii de licitaţie publică, fiind aprobate „Studiul de oportunitate pentru delegarea gestiunii serviciului de colectare şi transport deşeuri municipale în judeţul ........." (Anexa I) şi „Regulamentul serviciului de salubrizare în judeţul ........." (Anexa III) şi „Documentaţia de atribuire" (Anexa II) care cuprinde următoarele secţiuni: - Secţiunea I - Fişa de date - Secţiunea II - Caiet de sarcini - Secţiunea III - Formulare - Secţiunea IV - Condiţii contractuale Totodată, se arată faptul că, la Art. 6 al hotărârilor de Consiliu local s-a acordat mandat ,,,, ......... pentru: a) publicarea anunţului de participare; b) publicarea documentaţiei de atribuire; c) derularea procedurii şi d) semnarea contractului de delegare. Mai mult, Art. 6 lit. c) detaliază, după cum se arată, în conţinutul său, activităţile pe care ,,,, ......... urma să le desfăşoare şi anume: elaborarea răspunsurilor la clarificările înaintate de posibili ofertanţi, efectuarea modificărilor necesare în Fişa de date a achiziţiei, după caz, evaluarea ofertelor, întocmirea dosarului achiziţiei publice, elaborarea rapoartelor în cadrul procedurii de achiziţie şi orice alte documente necesare derulării şi finalizării procedurii de achiziţie. Contestatorul susține, astfel cum se poate constata, că din aceste hotărâri nu rezultă faptul că ,,,, ......... are mandatul de a putea modifica conţinutul Caietului de sarcini (implicit a anexelor acestuia), conţinutul Formularelor şi conţinutul condiţiilor contractuale (secţiuni ale Documentaţiei de atribuire), anexe la HCL-urile în cauză. Spre exemplificare, se arată că, la momentul dat, prin reducerea pentru recipientele puse la dispoziţie pentru precolectarea deşeurilor reziduale din mediul rural, în zona de rezidenţă case/vile, a volumului de la 120 litri la 80 de litri, scade capacitatea de stocare a acestei categorii de deşeuri între două colectări succesive cu 30%. Astfel, dacă la momentul aprobării Documentaţiei de atribuire, persoanele decidente care au votat pentru aprobarea HCL-urilor au avut cunoştinţă de faptul că aceşti utilizatori vor avea în dotare pubele de 120 litri, la acest moment nu au fost informaţi şi nici nu şi-au exprimat acordul pentru diminuarea volumului acestor recipiente cu o treime. În concluzie, contestatorul susține că, este evident faptul că nu sunt respectate prevederile Art. 8 alin. (3) lit. d1) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, în sensul că, documentele ce 17

fac parte integrantă din Documentaţia de atribuire şi anume Contractul de delegare în forma republicată şi anexele acestuia, respectiv Caietul de sarcini revizuit şi anexele acestuia, Formularele nu au fost aprobate prin HCL, anexând, în susținere, spre exemplificare HCL nr. 48/26.10.2018 - Comuna Horgeşti. Contestatorul susține că nu a fost respectat principiului simetriei actelor juridice, unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil, în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civil, trebuie făcută în exact aceleaşi condiţii ca si actul modificat. Așadar, raportat la faptul că modificările aduse documentaţiei de atribuire, criticate în prezenta cauză, sunt rezultatul voinţei unice ale unui mandatar (entitatea contractantă), nefiind aprobate de mandant (UAT-urile beneficiare a serviciului), contestatorul susține că aceste modificări trebuie supuse aprobării în mod identic cu actul iniţial. Astfel, raportat la acest motiv, contestatorul solicită: - în principal, anularea Clarificărilor centralizate pentru procedură nr. 2068/28.05.2019] - Document înregistrat în SEAP sub nr. PC1000233/00048 şi Caietul de sarcini revizuit [fără număr] - Document înregistrat în SEAP sub nr. PC1000233/00049, în partea/părţile care modifică documentaţia iniţială, pentru lipsă de aprobare prealabilă - în subsidiar, obligarea intimata să supună aprobării UAT- uriilor membre ,,,,, modificările aduse documentaţiei iniţială prin Clarificări centralizate pentru procedură [nr. 2068/28.05.2019] - Document înregistrat în SEAP sub nr. PC1000233/00048 şi Caietul de sarcini revizuit [fără număr] - Document înregistrat în SEAP sub nr. PC1000233/00049. Prin adresa nr. 2266/11.06.2019, înregistrată la CNSC cu nr. 21942/12.06.2019, entitatea contractantă - ,,,, ......... a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă de SC ......... SRL, învederând următoarele: 1) Referitor la capătul de cerere privind suspendarea procedurii, entitatea contractantă arată că, în data de 10.06.2019 a procedat la suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestației în cauză. 2) Referitor la aspectele invocate de contestator, entitatea contractantă învederează următoarele: 2.1) Cu privire la punctul II.6 din contestatie, respectiv la afirmaţia contestatorului potrivit căruia „Documentaţia de atribuire conţine neconcordante majore între documentele Documentaţiei de atribuire cu privire la investiţiile pe care viitorul operator trebuie să le pună la dispoziţie, respectiv precizările Regulamentului de salubrizare/Studiul de oportunitate/Caietul de sarcini iniţial şi precizările din Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit”, entitatea precizează, astfel cum lesne se poate constata din însăşi formularea tezei de mai sus, faptul că contestatorul compară precizările din Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit cu cerinţele 18

din Caietul de sarcini iniţial, ignorând (cu intenție) Caietul de sarcini revizuit. Pentru a demonstra că nu există neconcordanțe majore între documentele Documentaţiei de atribuire, entitatea contractantă prezintă în continuare investiţiile pe care viitorul operator trebuie să le realizeze, astfel cum sunt acestea prezentate în Studiul de oportunitate, Anexa 6 a Caietului de sarcini și Caietul de sarcini. Prevederi Studiu de oportunitate Prevederi versiunea republicata a Caietului de Sarcini Prevederi versiunea republicată a Anexei 6 la Caietul de Sarcini Secţiunea 8.4.2 Infrastructura asigurata

de viitorul operator de

salubrizare, tabel 8.6 (se ataseaza paginile) Art. 57 Modalitatea de colectare a deşeurilor

menajere

este următoarea: (1) deşeurile reciclabile din deşeurile menajere: în mediul urban: in zona blocurilor - colectarea se va realiza prin aport voluntar în puncte de colectare, echipate cu containere de tip iqloo cu un volum de 2.5 m3. Fiecare punct de colectare va fi dotat cu câte 3 igloo: container galben pentru colectarea deşeurilor din plastic şi metal, container albastru pentru deşeurile de hârtie şi container verde pentru deşeurile de sticlă; In zona caselor: - Colectare „din poartă în poartă" pentru deşeurile din plastic, metal, hârtie şi carton în pubele de 120 l. Fiecaregospodărie va fi dotată cu câte o pubelă galbenă pentru acest tip de deşeuri; - colectare prin aport voluntar în puncte de colectare pentru deşeurile din sticlă, în recipiente de tip iqloo/container cu un volum de 2,5 m3. • În mediul rural: - Colectare „din poartă în poartă" pentru deşeurile din plastic, metal, hârtie şi carton în pubele de 120 l. Fiecare gospodărie va fi dotată cu câte o pubelă galbenă pentru acest tip de deşeuri; colectare prin aport voluntar în puncte de colectare pentru deşeurile din sticlă, în containere de 1,100 m3. (2) deşeurile menajere reziduale: • în mediul urban: -Zona blocurilor - colectarea se va realiza prin aport voluntar în puncte de colectare, echipate cu containere de 1.100 I. Aceste puncte deservesc în general una sau mai muite asociaţii de locatari, - Zona caselor - sistem din „poartă în poartă", colectarea se va realiza individual de la fiecare casă, în europubele de 120 l. Punctul B - Infrastructura asigurată de viitorul operator de salubrizare (se ataseaza paginile) 19

• în mediul rural colectarea deşeurilor reziduale se va realiza individual de la fiecare casa, în europubele de 120 l. Art.62. Numărul de recipiente care trebuie puse la dispoziţie de către Operator, pentru colectarea deşeurilor menajere este prezentat în Anexa nr. 6 la prezentul caiet de sarcini. 2.2) Cu privire la punctul II.7 din contestație, respectiv la afirmaţia contestatorului: „Mai mult, Documentaţia de atribuire conţine neconcordanțe majore între răspunsurile la solicitările de clarificări (Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificare nr. 25; Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificare nr. 23; Răspunsurile 1 şi 2 la Solicitarea de clarificări nr. 14 şi precizările din Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit”, entitatea contractantă precizează că nu există nici o neconcordanță între documentele menționate, aspect evidenţiat în tabelul următor, astfel: Anexa 6 republicat a (pag.52) Răspuns 1 Solicitarea de clarificari nr. 25 Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificare nr 23 Răspunsurile 1 şi 2 la Solicitarea de clarificari nr. 14 Hooklift (pentru ridicare igloouri) Capacitat e 24 mc, număr minim de unitătl 2 Pubele capacitate 1201 Capacitatea recipientelor de colectare deşeuri reciclabile din mediul rural este de 120 I. A se vedea versiunea republicată a Caietului de Sarcini. în conformitate cu prevederile art. 57 din Caietul de sarcini, generatorilor casnici din mediul urban, zona gospodăriilor individuale (zona caselor) şi din mediul rural li se vor atribui o singură pubelă pentru deşeurile de hârtie, carton, plastic şi metal. Necesarul minim de echipamente a fi asigurat de către viitorul operator sunt prezentate în Anexa 6 a Caietului de Sarcini. Ofertantul va respecta prevederile Documentaţiei de atribuire, respectiv asiqurarea a minim 2 Hooklift pentru ridicarea ialoo-urilor. 1. Ofertantul va respecta prevederile Documentaţiei de atribuire. Pentru colectarea deşeurilor din recipientele tip igloo se vor folosi autospeciale tip hooklift. 2.3) Cu privire la punctul II.8 din contestație, respectiv la afirmaţia contestatorului potrivit căruia: „Pe lângă caracterul contradictoriu al informaţiilor Documentaţiei de atribuire, scoatem în evidența lipsa răspunsului la solicitarea de clarificări nr: 3308/23.04.019 pe care am adresat-o autorității contractante, înregistrată la ,,,, ......... sub nr. 1575/23.04.2019”, entitatea contractantă precizează faptul că, răspunsurile la solicitările de clarificări nr. 3308/23.04.2019 au fost omise, din eroare, în Răspunsul centralizat la solicitările de clarificări nr. 2068 din 28.05.2019, sens în care, în data de 10.06.2019 a publicat în SICAP, documentul „Răspuns la clarificare omisă 33088-1575", conţinând răspunsurile la solicitările de clarificări nr. 3308/23.04.2019. 2.4) Cu privire la punctul II.9 din contestație, respectiv la afirmaţia contestatorului potrivit căruia: „Mai mult, Documentaţia de atribuire sub forma actuală - Contract de delegare în forma republicată şi anexele la acesta ( Caiet de sarcini revizuit şi anexele acestuia, Formulare) nu este aprobată prin Hotărâri ale Consiliilor Locale ale UAT-urilor din componența Autorității contractante (municipiul ......... şi 22 comune), deși modifică substanțial cerințele tehnice referitoare la investiţiile pe 20

care viitorul operator trebuie să le realizeze, aprobate iniţial de aceste UAT-uri", entitatea contractantă precizează următoarele: ......... a fost mandatată, după cum se arată, în baza Hotărârilor emise de Consiliile Locale ale UAT-urilor beneficiare ale serviciului de salubrizare ce face obiectul procedurii în cauză şi ulterior prin Hotărârea AGA ,,,, nr. 12 din 19.11.2018 - art.6 pct. c)(ataşată) pentru: „c) derularea procedurii de achiziţie aferentă atribuirii „Contractului de delegare a gestiunii serviciilor de colectare şi transport deşeuri municipale în municipiul ......... şi 22 comune limitrofe” (elaborarea răspunsurilor la clarificările înaintate de posibilii ofertanţi, efectuarea modificărilor necesare în Fișa de date a achiziţiei...)”. Astfel, prin răspunsurile la solicitările de clarificare privind documentaţia de atribuire pot fi aduse modificări la această documentaţie, respectiv la SECŢIUNEA II Caiet sarcini, SECŢIUNEA III Formulare şi SECŢIUNEA IV Contract delegare, în cazul în care necesitatea efectuării unor asemenea modificări devine evidentă, în particular, în urma semnalării de către potenţialii ofertanţi a unor neconcordanţe, fără a fi necesară aprobarea acestora prin Hotărâri ale Consiliilor Locale ale UAT-urilor din componența autorității contractante (municipiul ......... şi 22 comune). În opinia entității contractante, documentaţia, în forma actuală - republicată - nu conţine nici o modificare în privinţa cerinţelor tehnice referitoare la investiţiile pe care viitorul operator trebuie să le realizeze. Dimensionarea tehnică şi financiară a contractului, după cum se arată, s-a determinat la momentul realizării Studiului de oportunitate. Ori, versiunea republicată a Documentaţiei de atribuire conţine modificări la Volumul II Caiet de Sarcini şi la Volumul III Formulare, în sensul corelării informaţiilor prezentate în acestea, cu prevederile Studiului de oportunitate. Așadar, contrar celor afirmate de contestator, entitatea susține că, în clarificările transmise şi în versiunea republicată a caietului de Sarcini nu sunt modificate cerinţele tehnice referitoare la investiţiile pe care viitorul operator trebuie să le realizeze, ci doar au fost corelate cu informaţiile prezentate în Studiul de oportunitate (corectând, astfel, o eroare strict materială survenită la transpunerea informaţiilor din Studiul de oportunitate în Caietul de sarcini). Pe de altă parte, entitatea contractantă arată că, deși s-au solicitat informaţii suplimentare referitoare la aceste investitii, pe care le-a furnizat, acestea nu reprezintă, în opinia sa, o modificare substanţială a cerinţelor. 2.5) Cu privire la Punctul II.16 din contestație, respectiv la afirmaţia contestatorului potrivit căruia: „Astfel, depunerea unei oferte, determinate pe baze inexacte, suportă riscul fundamentării unor tarife determinate inexact, precum şi riscul fie al prestării serviciului în pierdere, fie al afectării marjei de profit previzionate a ofertantului”, entitatea precizează că ofertantul, pe baza datelor din documentaţia de atribuire, trebuie să își fundamenteze tariful cât mai justificat cu putință, 21

ținând cont de faptul că este vorba de un contract încheiat pe o durată de mai mulţi ani, respectiv 8 ani, presupunând, astfel, un grad de incertitudine, întrucât se bazează pe estimări ale evoluţiei sistemului în următorii 8 ani. De altfel, entitatea arată că procedura derulată este una de atribuire a unui contract de concesiune și, conform Legii nr. 100/2016 art. 6 alin. (3) lit. c): „ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, în condiţii normale de exploatare, recuperarea costurilor investiţiilor efectuate şi a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor.” 3) Pe fond, entitatea contractantă învederează următoarele: 3.1) Referitor la punctul IV din contestație, entitatea contractantă arată că, la pagina 5 din contestație, în Preambul, alineatul 2, se fac trimiteri şi interpretări eronate ale art. 10 din HG nr. 867/2016, confundându-se noţiuni economice. Astfel, pentru că în articolul anterior invocat se menționează calcularea indicatorilor reantabilității financiare (rata internă de rentabilitate financiară, venitul net actualizat şi raportul beneficiu/cost), contestatorul trage concluzia că entitatea contractantă trebuie să aibă în vedere rentabilitatea investiției. Ori, susține entitatea, în cazul procedurii în cauză nu este vorba de un contract de concesiune de lucrări în care să se determine rentabilitatea investiției din punct de vedere al proprietarului, pe baza fluxului de numerar periodic al unei entități, ci de un contract de concesiune de servicii, în care ponderea investiţiilor solicitate operatorului - constând în achiziţie de bunuri - este de 25% din valoare, pondere care are un impact relativ semnificativ în structura tarifului, însă, per total, contractul ce urmează să fie atribuit rămâne un contract de servicii, ponderea investiţiilor, adică a achiziţiilor de bunuri, nejustificând încadrarea obiectului contractului altfel decât în categoria serviciilor, acesta fiind un contract de concesiune, conform art. 6 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 100/2016: „ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, în condiţii normale de exploatare, recuperarea costurilor investiţiilor efectuate şi a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor”. 3.2) Cu privire la cele menționate de contestator la pag. 6 din contestație, entitatea precizează urmatoarele: Fiind un contract pe o durată de 8 ani, dimensionarea tehnică şi financiară a acestuia se face, după cum se arată, inerent, pe baza unor estimări, riscurile de finanţare a concesiunii fiind precizate în matricea riscurilor prevăzută ca atare în cap.10.4 din Studiul de oportunitate. Specificarea în detaliu a condiţiilor de exploatare/regimului de utilizare este practic imposibilă, atât timp cât procedura presupune un grad de impredictibilitate; dacă nu ar fi așa şi nu ar exista o parte semnificativă a riscului de operare care să fie transferată operatorului, contractul ar fi unul de prestări servicii, cu componenta de achiziţie de produse, iar procedura s-ar desfășura în conformitate cu Legea nr. 98/2016. Ori, astfel cum se arată şi în Studiul de oportunitate, faptul că o parte 22

semnificativă a riscului de operare este transferată operatorului a determinat, precizează entitatea, recomandarea ca procedura aleasă pentru atribuirea contractului să fie cea de delegare prin concesiune. Din motivarea contestației, entitatea apreciază că, rezultă faptul că contestatorul nu doreşte să își asume aceste riscuri. 3.3) Referitor la - Dezvoltarea punctuală a criticilor (pag. 6 şi în continuare), entitatea contractantă arată, cu privire la critica de la pct 1. „Cu referire la numărul de recipiente pentru deşeuri reziduale de pe domeniul public ce trebuie spalate", punctele 19, 20 şi 21 (pag.7), că un număr de 12 spălări pe an pentru recipiente înseamnă o spălare pe lună, cu excepţia sezonului rece, când temperaturile nu permit, ceea ce nu înseamnă că în cele 4 luni de iarnă nu se fac deloc spălări, ci acestea se fac atunci când temperaturile o permit. Mai mult, se arată că cerinţa este de „cel puţin o dată pe lună”, rezultând un număr minim de 12 spălări anual, astfel că, nu există contradicţii între caietul de sarcini revizuit şi răspunsul 2 la Solicitarea de clarificare 5 din 26.03.2019. Așadar, entitatea susține că calculul prezentat la punctul IV.21 al contestației este eronat şi deformează cerinţele documentaţiei în mod intenționat, dat fiind că nicăieri în documentaţie nu se precizează că numărul minim de spălări anual este de 8, ci se precizează foarte clar că acest număr minim este de 12, de cel puţin o dată pe lună, cu excepţia sezonului rece, atunci când temperaturile coborâte nu permit realizarea acestei operaţii. Interpretarea că 4 luni pe an nu se fac spălări este, în opinia sa, forţată: în cele 4 luni de sezon rece este greu de presupus că nu se vor găsi 4 zile în care temperaturile vor permite să se facă spălări. De asemenea, entitatea precizează faptul că, pot fi realizate şi două spălări într-o lună (mai ales în sezonul cald, când o asemenea necesitate poate surveni în mod firesc), numărul de spălări indicat în caietul de sarcini, respectiv o dată pe lună, fiind unul minim. 3.4) Referitor la critica contestatorului de la pct. 2 - „Cu referire la numărul de recipiente pentru deşeurile reciciabile de pe domeniul public ce trebuie spalate”, pagina 7 din contestație, punctele 22, 23 şi 24, entitatea contractantă face trimitere la răspunsul de la pct. 3.3 de mai sus arătat, cu deosebirea că, în cazul dat este vorba de minim 4 spălări pe an, respectiv câte o spălare la 3 luni. Astfel, entitatea apreciază că, în acest caz, este şi mai greu de crezut că, în cele 4 luni ale sezonului rece nu va exista o zi cu temperaturi care să permită splărea recipientelor. 3.5) Referitor la critica contestatorului de la pct. 3 - „Cu referire la inadvertenţele constatate în legătură cu investiţiile ce trebuie asigurate de viitorul operator (autospeciale şi recicpiente), respectiv inadvertenţele referitoare la tipul, numărul şi capacitatea acestor investiții, informaţii ce sunt prezentate în caietul de sarcini revizuit, Anexa 6, pag. 50, 51, 52, în Studiu de oportunitate, Tab. 8-6, pag. 49 şi în răspunsurile din documentul „Clarificări centralizate pentru procedura” punctele 25, 26 şi 27, entitatea contractrantă arată că, deși contestatorul prezintă 2 tabele, primul din Anexa 6 - pag. 50 a Caietului 23

de sarcini revizuit, la punctul 26 al contestației (pag 8-9) şi un alt tabel, tot din Caietul de sarcini revizuit Anexa 6 - pag. 51-52, la punctul 27 al contestației (pag.9), despre care chiar acesta menționează că este acelaşi din Studiul de oportunitate, concluzia este eronată. Astfel, entitatea menționează că Tabelul de la pagina 50 este cel din Caietul de sarcini iniţial, iar modalitatea de publicare a revizuirilor, cu sublinierea acestora, face ca în varianta republicată să apară, atât varianta veche, cât şi cea nouă, revizuită. Totuşi, entitatea precizează faptul că, analizând cele doua tabele, se poate observa că nu sunt deosebiri între acestea: - pentru colectarea şi transportul deşeurilor reziduale menajere se utilizează vehicule cu aceeaşi capacitate şi în aceeaşi cantitate; - pentru colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile menajere în tabelul de la pag. 50 din Caietul de sarcini revizuit - sunt menţionate 2 buc. autocompactor de 24 mc, 4 bucați autocompactor de 16 mc, 3 bucăți autocompactor de 12 mc şi 1 buc autocompactor de 7 mc; în urma solicitărilor unui potenţial ofertant, autocompactoarele de 16, 12 şi respectiv 7 mc au fost grupate, pentru a oferi o mai mare flexibilitate în elaborarea ofertelor, rezultând, astfel, în tabelul de la pag. 51-52 un număr de 8 bucăți de autocompactoare cu capacități între 7 şi 16 mc (4 buc. de 16 mc + 3 buc. de 12 mc + 1 buc. de 7 mc = 8 buc. Autocompactoare cu capacități între 7 şi 16 mc); pentru autocompactoarele de 24 mc s-a făcut precizarea că sunt hooklift; deci, în opinia entității contractante, nu există contradicţii între cele două tabele, iar faptul că apar amândouă este pentru a se evidenţia unde şi cum s-a efectuat modificarea. 3.6) Referitor la punctul 28 din contestație, entitatea contractantă susține, după cum prezintă chiar contestatorul, că nu există nici o neconcordanță între documente, în versiunea revizuită a Anexei 6 fiind precizat clar „hooklift”, deci răspunsul 1 la solicitarea de clarificări 23/22.05.2019 (nr. 5181/22.05.2019 referinţa ,,,, ......... nr. 1920/22.05.2019) este în concordanță cu restul documentaţiei, după cum este evidenţiat mai jos: Anexa 6 republicata (pag. 52) Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificare nr. 23 Hooklift (pentru ridicare igloouri) Capacitate 24 mc. număr minim de unităti 2 Ofertantul va respecta prevederile Documentaţiei de atribuire, respectiv asigurarea a minim 2 buc Hooklift pentru ridicarea igloo-urilor. 3.7) Referitor la punctul 29 din contestație, entitatea contractantă arată că, răspunsul 2 la solicitarea de clarificări nr. 14/15.05.2019 este în concordanţă cu restul documentaţiei, după cum este evidenţiat mai jos: Anexa 6 republicata (pag. 52) Răspunsurile 1 şi 2 la Solicitarea de clarificări nr. 14 Hooklift (pentru ridicare igloouri) Capacitate 24 mc. număr minim de unităti 2 1. Ofertantul va respecta prevederile Documentaţiei de atribuire. 2. Pentru colectarea deşeurilor din recipientele tip igloo se vor folosi autospeciale tip hooklift. 24

3.8) Referitor la punctul 30 din contestație, entitatea contractantă consideră că contestatorul face o confuzie, dat fiind că în Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit apare clar echipamentul hooklift de 24 mc (2 bucăți), respectiv, grupate, autocompactoarele de 7 - 16 mc, sens în care, redă un Extras din Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit pag. 52. 3.9) Referitor la punctul 31 din contestație, entitatea contractantă arată că, în Studiul de oportunitate (secţiunea 8.4.2, tabel 8-6) şi în Anexa 6 a Caietului de sarcini (vesiunea republicată) se precizează: în practica curentă, maşinile de tip hooklift pentru ridicarea şi descărcarea recipientelor de tip igloo sunt dotate cu cârlig. Astfel, în opinia sa, afirmaţia contestatorului este tendenţioasă, având în vedere că scopul maşinilor tip hooklift solicitate prin documentaţia de atribuire este acela de a asigura colectarea şi transportul deşeurile reciclabile. 3.10) Referitor la punctul 32 din contestație, entitatea contractantă arată că îşi menţine punctul de vedere în ceea ce priveşte răspunsul furnizat la întrebarea 1 din solicitarea de clarificare nr. 10, impunând ofertanţilor să respecte, în dimensionarea sistemului de transport, prevederile prezentate în mod clar şi fără ambiguităţi în Studiul de oportunitate (secţiunea 8.4.2 , tabel 8-6) şi Anexea 6 din Caietul de sarcini (versiunea republicată). 3.11) Referitor la punctul 33 din contestație, entitatea contractantă arată, astfel cum a demonstrat în răspunsurile la tezele aferente punctului 4, că, în acest moment nu există neconcordanțe majore între caietul de sarcini revizuit, Anexa la Caietul de sarcini revizuit şi răspunsurile la solicitările de clarificări, ci dimpotrivă, în Caietul de sarcini revizuit, s-a ținut cont de toate solicitările potenţialilor ofertanţi. Prin impunerea utilizării igloo-urilor şi a echipamentului hooklift, entitatea contractantă susține că nu se restrânge accesul potenţialilor ofertanţi. Mai mult, entitatea arată că, deși a acceptat propunerea unui potențial ofertant de a comasa autocompactoarele între 7 şi 16 mc într-o singură linie, contestatorul a prezentat aceast fapt ca pe o modificare majoră, cu mari implicaţii financiare. 3.12) Referitor la pct. 4, respectiv la (i) lipsa răspunsului la solicitarea ......... de clarificari nr. 3308/23.04.2019 şi ii) neconcordanțele majore dintre forma iniţială şi revizuită a documentaţiei de atribuire, respectiv răspunsurile din documentul Clarificări centralizate pentru procedură, punctele 34, 35, 36, 37, 38, entitatea contractantă arată, astfel cum a menţionat anterior la pct. 2.3, răspunsurile la solicitările de clarificări nr. 3308/23.04.2019 au fost omise, din eroare, în Răspunsul centralizat la solicitările de clarificări nr. 2068/28.05.2019, sens în care, pentru remedierea acestei situații, în data de 10.06.2019, a publicat

în

SICAP,

ataşat

anunţului

de

concesionare PC1000233/18.12.2018, documentul „Răspuns la clarificare omisă 33088-1575”, conţinând răspunsurile la solicitările de clarificări nr. 3308/23.04.2019. 25

3.13) Referitor la pct. 35 din contestație, entitatea, revenind la cele menționate la pct.2.3 și punctul 3.12, arată faptul că răspunsurile la clarificarea nr. 3308/23.04.2019 au fost publicate în SICAP, iar răspunsul 2 din această solicitare de clarificări face referire la Anexa 6 a Caietului de sarcini republicat, care este prezentată complet, cu toate informaţiile, respectiv: „A se vedea versiunea republicată a Caietului de sarcini, care include Anexa 6 completă ce cuprinde inclusiv numărul autospecialelor și recipientelor”. 3.14) Referitor la pct.36 şi 37 din contestație, entitatea contractantă arată că a publicat în SICAP, în data de 10.06.2019, clarificarea nr. 2236 privind anunţarea operatorilor economici despre suspendarea procedurii şi despre faptul că după soluţionarea contestațiilor va aduce la cunoștință, prin Erată la anunţul de concesionare şi prin clarificare, despre termenul-limită de depunere al ofertelor. 3.15) Referitor la pct. 38, 39, 40, 41, ,,,, ......... arată că, în Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit se specifică în mod clar „pubele de 120 l”, în aceeaşi cantitate ca în Studiul de Oportunitate, astfel că, argumentaţia contestatorului porneşte de la o premisă fundamental greşită, respectiv o prezumtivă solicitare de pubele de 90 l, deși, în realitate, cerinţa este de pubele de 120 l. În conformitate cu prevederile legale, se arată că, dimensionarea tehnică şi financiară a contractului s-a determinat la momentul realizării Studiului de oportunitate. Ori, versiunea republicată a Documentaţiei de atribuire conţine modificări la Volumul II Caiet de Sarcini şi la Volumul III Formulare, în sensul corelării informaţiilor prezentate în acestea cu prevederile Studiului de oportunitate. Contrar celor afirmare de contestator, entitatea contractantă precizează că, în clarificările transmise şi în versiunea republicată a Caietului de sarcini nu este modificat volumul pubelelor de colectare, ci doar au fost corelate cu informaţiile prezentate în Studiul de oportunitate (dintr-o eroare strict materială survenită la transpunerea informaţii din Studiul de oportunitate în Caietul de sarcini). În susținere, se prezintă un tabel în care sunt evidenţiate informaţiile prezentate în Studiul de oportunitate, respectiv în versiunea iniţială şi republicată a Caietului, astfel: Prevederi Studiu de oportunitate Prevederi versiunea iniţială a Caietului de Sarcini Prevederi versiunea republicată a Caietului de Sarcini Secţiunea 8-1 , tabel 8-2: Deşeuri menajere reziduale, in mediul rural - tip recipient colectare pubele cu capacitatea de 120 I. Art. 57 Modalitatea de colectare a deşeurilor menajere este următoarea: (1) 1)Deşeurile reciclabile din deşeurile menajere - în mediul rural Colectare „din poartă în poartă" pentru deşeurile din plastic, metal, hârtie şi carton în pubele de 90 I. Fiecare gospodărie va fi dotată cu câte o pubelă galbenă pentru acest tip de deşeuri; Art. 57 Modalitatea de colectare a deşeurilor menajere este următoarea: (2) 2) Deşeurile reciclabile din deşeurile menajere - în mediul rural Colectare „din poartă în poartă" pentru deşeurile din plastic, metal, hârtie şi carton în pubele de 120 !. Fiecare gospodărie va fi dotată cu câte o pubelă galbenă pentru acest tip de deşeuri; 26

3.16) Referitor la pct 5. din contestație privind lipsa aprobării formei revizuite a Documentaţiei de atribuire prin HCL ale UAT-urilor componente din zona delegată, entitatea contractantă arată că, își menţine justificarea prezentată mai sus, la pct. 2.4), cu privire la Punctul II.9 din contestație. În concluzie, ,,,, ......... consideră că a răspuns punctual criticilor formulate de SC ......... SRL, în mod clar, complet şi fără ambiguități, motiv pentru care, apreciază contestația formulată neîntemeiată, solicitând respingerea acesteaia. Cu adresa nr. 4759/18.06.2019, înregistrată la CNSC nr. 22495/ 18.06.2019, SC ......... SRL a formulat „Concluzii scrise”, prin care a răspuns în replică la punctul de vedere depus de ,,,, ......... cu privire la contestația sa, învederând următoarele: 1.1. Cu privire la pct. 2.1) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul arată că, pentru a demonstra neconcordanţele majore invocate la pct. II.6 din contestaţie, pe care însă aceasta nu le recunoaşte, sens în care, prezintă, forma lor publicată la pag. 49 şi pag. 50 a Caietului de sarcini revizuit, în care este prezentată „Infrastructura ce trebuie asigurată de viitorul operator de salubrizare”, respectiv: „B. Infrastructura asigurată de viitorul operator de salubrizare - Ţinând cont de ipotezele prezentate la începutul secţiunii s-a identificat necesarul de investiţii pentru prestarea serviciilor de salubrizare din care s-au scăzut investiţiile existente şi puse la dispoziţia viitorului operator, determinând astfel investiţiile care rămân în sarcina operatorului. Aceste date sunt prezentate în tabelul următor”, sens în care, redă, în continuare, tabelul prevăzut la pag. 50 din caietul de sarcini revizuit. Astfel, se arată faptul că: - la pag. 49 din Caietul de sarcini revizuit, ultima frază se termină cu sintagma: „Aceste date sunt prezentate în tabelul următor”; - la pag. 50 a Caietului de sarcini revizuit este prezentat „tabelul următor”, prin conţinutul căruia ofertanţii sunt informaţi că este necesar a asigura următoarea infrastructură (precizată în rândurile şi coloanele acestuia) referitoare la recipientele pentru deşeurile reziduale şi reciclabile menajere ce trebuie puse la dispoziţie utilizatorilor din mediul rural şi la autospeciala pentru colectarea deşeurilor reciclabile menajere, după cum urmează: • conform rând 3, col. 3, 4, 5, 8, în rural ofertanţii trebuie să doteze utilizatorii cu pubele de 80 l, într-un număr de 35.487 buc (pentru deşeurile reziduale menajere). • conform rând 9. col. 3, 4, 5, 8, în rural ofertanţii trebuie să doteze utilizatorii cu pubele de 90 de l, într-un număr de 35.487 buc (pentru deşeurile reciclabile). • conform rând 10-14 col. 4, pentru colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile menajere ofertanţii trebuie să furnizeze autospeciale cu denumirea „Autocompactor". 27

În concluzie, contestatorul susține că afirmaţia entităţii contractante potrivit căreia „am ignorat (cu intenţie)" prevederile Caietului de sarcini revizuit nu este susţinută de conţinutul pag. 49 şi 50 ce a fost publicat prin documentul înregistrat în SEAP sub nr. PC1000233/00049. 1.2. Cu privire la pct. 2.2) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul arată că, aceasta prezintă un tabel care redă întocmai conţinutul Răspunsului 1 la Solicitarea de clarificare nr. 25, Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificare nr. 23, Răspunsurile nr. 1 și 2 la Solicitarea de clarificări nr. 14, însă prima coloană a acelui tabel denumită „Anexa 6 republicată" nu conţine informaţii corect prezentate în conţinutul Anexei 6 la Caietul de sarcini revizuit (a se vedea tab. de la pag. 50). Așadar, contestatorul învederează, astfel cum a arătat la pct. 1.1 (anterior), faptul că la pag. 50 din Caietul de sarcini revizuit există tabelul în care se precizează: (i) la rd. 10-14, col. 4 pentru colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile menajere ofertanţii trebuie să utilizeze "Autocompactor" (ii) la rd. 9, col. 3, 4, 5, 8 se arată ca ofertanţii trebuie să doteze utilizatorii din mediul rural cu pubele de 90 l, într-un număr de 35.487 buc. În concluzie, contestatorul susține că tabelul din Punctul de vedere al ,,,, ......... nu conţine, în prima coloană, informaţii corecte şi, de asemenea, apare o altă sintagmă şi anume, „Anexa 6 republicată” ca document în conţinutul Caietului de sarcini revizuit. 1.3. Cu privire la pct. 2.3) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul arată că, deși aceasta recunoaşte că a „omis, din eroare" în Răspunsul centralizat la solicitările de clarificări nr. 2068/28.05.2019 să răspundă la solicitarea de clarificări nr. 3308/23.04.2019, contestaţia în cauză a fost transmisă conform prevederilor legale şi către entitate în data de 05.06.2019, astfel încât aceasta a luat act despre lipsa răspunsului la solicitarea de clarificări. Mai mult, se arată că, în data de 10.06.2019 ,,,, ......... a răspuns la solicitarea de clarificări nr. 3308/23.04.2019, după 13 zile de la publicarea celorlalte răspunsuri la solicitările de clarificări. Prin urmare, contestatorul consideră că afirmaţia entității contractante din punctul de vedere „nu există nici o neconcordanţă ..." este infirmată de conţinutul Caietului de sarcini revizuit (pg. 49 şi pg. 50). 1.4. Cu privire la pct. 2.4) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul precizează, astfel cum a arătat la pct. II.9, faptul că Documentaţia de atribuire în forma actuală nu este aprobată prin Hotărâri ale Consiliilor locale ale UAT-urilor membre ,,,,. Astfel, se arată că, în conformitate cu art. 30 alin. (5) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată cu modificările şi completările ulterioare, „... documentaţia de atribuire se elaborează în cadrul asociaţiei, se supune avizării autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre și se aprobă 28

de adunarea generală a asociaţiei, în calitatea acesteia de organ deliberativ, în baza mandatului primit”, precum și că, la art. 10 alin. (4) din același act normativ se specifică: „...în acest scop, hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale privind mandatarea şi actele juridice de constituire a oricărei asociaţii trebuie să conţină prevederi detaliate şi complete privind condiţiile de exercitare de către aceasta a mandatului special încredinţat”. Raportat la prevederile mai sus invocate, contestatorul menţionează că, în cadrul contestației a depus o copie după HCL nr. 48/26.10.2018 a Comunei Horgeşti în care se precizează mandatul ,,,, ......... privind procedura de delegare a gestiunii activităţii de colectare şi transport a deşeurilor municipale în Municipiul ......... şi 22 de comune limitrofe. De altfel, contestatorul arată că, şi în Punctul său de vedere, ,,,, ......... a transmis o copie după Hotărârea AGA nr. 12/19.11.2018 care, la art. 6 prevede acţiunile pentru care i se acordă mandat şi anume: - publicarea anunţului de participare ... - publicarea documentaţiei de atribuire pentru delegarea gestiunii activităţii de colectare şi transport a deşeurilor municipale în Municipiul ......... şi 22 de comune limitrofe prevăzute la Art. 3 din Hotărâre - derularea procedurii de achiziţie aferentă atribuirii Contractului de delegare a gestiunii activităţii de colectare şi transport a deşeurilor municipale în Municipiul ......... şi 22 de comune limitrofe (elaborarea răspunsurilor la clarificărilor înaintate de posibilii ofertanţi, efectuarea modificărilor necesare în Fişa de date a achiziţiei după caz, evaluarea ofertelor, întocmirea dosarului achiziţiei publice, elaborarea rapoartelor din cadrul procedurii de achiziţie, orice alte documente necesare derulării şi finalizării procedurii de achiziţie). Așadar,

contestatorul

subliniază

faptul

că

mandatul acordat ,,,, ......... nu conţine nici o referire la posibilitatea de a modifica Secţiunea II - Caietul de sarcini a Documentaţiei de atribuire, ce a fost aprobat prin art. 3 din Hotărârea AGA nr. 12/19.11.2018, respectiv de a publica „Caietul de sarcini revizuit” datat Mai 2019, mai ales că, aceste modificări afectează substanţial elemente precum frecvenţa de colectare şi investiţiile. Exemplificând, contestatorul prezintă modificările substanţiale ale Caietului de sarcini „iniţial", arătând: A) Forma art. 80 alin. (1) din cele două versiuni, iniţială şi revizuită ale Caietului de sarcini: (i) în Caietul de sarcini iniţial, la art. 80 se prevede: „Frecvenţa de colectare a deşeurilor similare: (1) Deşeuri reziduale: minim 152 ridicări/an în mediul urban şi minim 52 de ridicări/an în mediul rural”. (ii) în Caietul de sarcini revizuit, la Art. 80 se prevede: 29

„Frecvenţa de colectare a deşeurilor similare: (1) Deşeuri reziduale: minim 152 ridicări/an în toată zona delegată" Astfel, contestatorul arată că, conform prevederilor Art. 80 al caietului de sarcini revizuit este necesar a colecta de 152 de ori pe an deşeurile similare reziduale, implicit de a aloca de trei ori mai multe resurse financiare, umane şi tehnice pentru colectarea şi transportul acestor deşeuri generate în cele 22 de localităţi rurale de numărul de 2023 persoane juridice precizate în Anexa 4 la Caietul de sarcini revizuit, faţă de situaţia frecvenţei iniţiale (de 52 de colectări/an) prevăzută în Art. 80 a Caietului de sarcini iniţial. B) Forma şi conţinutul tabelului prezentat la pag. 47 din Caietul de sarcini iniţial Anexa 6, după cum se arată, sunt total diferite faţă de forma şi conţinutul tabelului prezentat la pag. 50 din Caietul de sarcini revizuit. Astfel, contestatorul arată că entitatea contractantă a publicat un Caiet de sarcini revizuit care modifică substanţial cerinţe tehnice precum frecvența de colectare şi investiţiile (precum anterior a exemplificat). Prin urmare, contestatorul susține că entitatea contractantă avea obligaţia, conform art. 30 alin. 5 din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, republicată cu modificările şi completările ulterioare, să supună avizării autorităţilor deliberative membre această formă nouă a documentaţiei de atribuire şi să o aprobe Adunarea Generală a Asociaţiei. Astfel, lipsa acestor avizări, precum şi lipsa aprobării AGA ,,,, ......... face ca documentul Caiet de sarcini revizuit să fie nul pentru lipsa aprobărilor prealabile. De asemenea, contestatorul evidențiază faptul că modificările substanţiale ce au apărut în Caietul de sarcini revizuit nu au fost efectuate ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive ale unei instanţe de judecată, nefăcând nici obiectul vre-unei solicitări de clarificări, astfel încât acestea să fie justificate. Așadar, contestatorul apreciază afirmaţia ,,,, din punctul de vedere: „Astfel prin oricare răspunsuri la solicitări de clarificare privind Documentaţia de atribuire pot fi aduse modificări la această documentaţie, respectiv la SECŢIUNEA II - Caiet de sarcini, SECŢIUNEA III - Formulare şi SECŢIUNEA IV - Contract de delegare, în cazul în care necesitatea unor asemenea modificări devine evidentă, în particular în urma semnalării de către potenţialii ofertanţi a unor neconcordanţe, fără a fi necesară aprobarea acestora prin Hotărâri ale Consiliilor Locale ale UAT-urilor din componenţa Autorităţii contractante...”, ca fiind susţinută, respectiv nu există dovezi care să ateste că un potenţial ofertant a făcut referire la modificarea volumului recipientelor de tip europubelă destinate colectării deşeurilor reziduale şi reciclabile din mediul rural de la 120 litri la 80 litri, respectiv 90 litri sau că posibilii ofertanţi au făcut referire în solicitările de clarificări adresate în mod transparent la modificarea frecvenţei de colectare a deşeurilor similare reziduale în mediul rural, precum a arătat în exemplele date. 30

Totodată, se arată faptul că tabelul publicat la pag. 50 a Caietului de sarcini revizuit nu corelează informaţiile prezentate în Studiul de oportunitate, corectând astfel o eroare strict materială survenită la transpunerea informaţiilor din Studiul de oportunitate în Caietul de sarcini (n.n. revizuit) şi nici forma revizuită a Art. 80 nu face acest lucru. Mai mult, contestatorul arată că, se întrebă cum ar fi evaluat ,,,, propunerile tehnice ale unor ofertanţi ce includeau investiţii realizate conform pg.50 a Caietului de sarcini revizuit, în cazul în care nu ar fi contestat conţinutul acestuia. De asemenea, contestatorul subliniază faptul că, Tabelul de la pg. 50 din Caietul de sarcini revizuit nu apare în conţinutul Studiului de oportunitate, fiind un document complet nou a cărui elemente de formatare a textului (dimensiuni text, set de caractere, culoare fundal etc.) confirmă faptul că a fost conceput ulterior aprobării Documentaţiei de atribuire publicată iniţial, la 18.12.2018. Astfel, contestatorul precizează, contrar susținerilor entității contractante din punctul de vedere, că tabelul de la pg. 50 nu poate fi considerat „o eroare strict materială la transpunerea informaţiilor din Studiul de oportunitate în Caietul de sarcini”. În concluzie, contestatorul apreciază că, cele afirmate de entitatea contractantă, respectiv „nu sunt modificate cerinţele tehnice referitoare ...", precum şi „faptul că s-au solicitat informaţii suplimentare referitoare la aceste investiţii iar Autoritatea contractantă le-a furnizat, nu reprezintă o modificare substanţială a cerinţelor”, aceste sunt infirmate de conţinutul Caietului de sarcini revizuit şi bineînţeles, de lipsa unor asemenea solicitări. 1.5. Cu privire la pct. 2.5) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul învederează faptul că, în cadrul contestației, la pct. 11.16 a arătat că „depunerea unei oferte, determinată pe baze inexacte, suportă riscul fundamentării unor tarife determinate inexact...” Astfel, contestatorul precizează că a folosit sintagma „depunerea unei oferte determinate pe baze inexacte”, întrucât a considerat că prin Documentaţia de atribuire i-a fost afectat dreptul de a fi informat în mod corect, concret şi precis cu privire la cerinţele tehnice precizate în Caietul de sarcini revizuit. De asemenea, se arată faptul că elemente esenţiale, precum investiţiile solicitate, au implicaţii semnificative în conceperea unei oferte fundamentată pe baza unor elemente incerte. Totodată, contestatorul arată că, în Punctul său de vedere, ,,,, invocă prevederile Legii nr. 100/2016, art. 6 alin. (3) lit. c) ca şi când, în contestaţie, ......... ar fi invocat neasumarea riscului de operare. În concluzie, contestatorul subliniază faptul că, deși în cadrul contestaţiei, la pct. II.16 a arătat şi demonstrat că Documentaţia de atribuie oferă elemente tehnice incerte, incomplete şi, mai mult, neclarificate prin lipsa răspunsurilor la solicitarea de clarificări, fapt care, în opinia sa, afectează într-un final drepturile şi obligaţiile pe care le-ar 31

dobândi prin atribuirea contractului (inclusiv fundamentarea unei oferte financiare nesustenabilă), însă ,,,, consideră că acest lucru „reprezintă o asumare a riscului de operare” invocând durata de opt ani a viitorului contract fără a-şi asuma însă furnizarea de informaţii corecte, complete şi precise cu privire la aspectele tehnice relevante. 1.6. Cu privire la susținerile de la pct. 3.1) din punctul de vedere ,,,,, contestatorul precizează că acestea nu fac obiectul contestației în cauză, susținerea acesteia „ponderea investiţiilor solicitate operatorului - constând în achiziţie de bunuri - este de 25% din valoare”, fiind neargumentată și o concluzie pur teoretică, reiterând faptul că, aportul investiţional, atât cel iniţial (din oferta depusă) cât şi cel viitor trebuie să fie dinainte cunoscut de toţi ofertanţii în vederea asigurării efective a scopurilor prevăzute în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 100/2016 şi a principiului transparenţei, precum şi respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. c) și d) teza finală din HG nr. 867/2016. 1.7. Contrar susținerilor de la pct. 3.2) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul consideră, atâta timp cât aceasta cunoaşte în detaliu ce tipuri de autospeciale şi recipiente sunt necesare şi trebuie folosite, cu ce frecvenţă de colectare, că nu ar trebui să aibă asemenea temeri încât să declare că a fost imposibil să publice o Documentaţie de atribuire care să asigure inclusiv gradul de predictibilitate pe durata de 8 ani a Contractului. 1.8. Cu privire la pct. 3.3) şi 3.4) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul arată că, în Caietul de sarcini iniţial şi în cel revizuit sunt precizate foarte clar frecvenţa spălărilor atât pentru recipientele destinate precolectării deşeurilor reziduale, cât şi pentru recipientele destinate precolectării deşeurilor reciclabile de pe domeniul public, frecvenţă ce a fost modificată prin Răspunsul 2 la Solicitarea de clarificare 5. Astfel, contestatorul apreciază că entitatea contractantă ar fi trebuit să indice numărul exact al acestor operaţiuni, fără să lase ofertanţii să formuleze oferte diferite (pentru ca eventual să fie şi descalificaţi pentru acest motiv). Mai mult, se arată că această activitate de spălare trebuie să se desfaşoare în baza unei programări stricte cunoscută (interpretată identic) de toţi ofertanţii, care este dezvoltată pe puncte de colectare, ziua din lună, numărul de recipiente, resurse tehnice şi nu pe condiţii meteorologice care fac ca echipamentele tehnice utilizate să se distrugă poate chiar şi ireparabil atunci când temperaturile devin negative. 1.9. Cu privire la pct. 3.5) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul consideră falsă afirmația potrivit căreia tabelul de la pg. 50 al Caietului de sarcini revizuit s-ar afla printre documentele din Caietul de sarcini iniţial, întrucât, nu indică la ce pagină există acest tabel sau în ce alt document din Documentaţia de atribuire există acest tabel. Prin urmare, contestatorul apreciază că entitatea contractantă încearcă, prin cele susţinute în pct. 3.5) din Punctul de vedere, să inducă în eroare cu privire la faptul că, dintr-o eroare a rămas fără acest tabel în varianta revizuită a Caietului de sarcini. 32

De asemenea, contestatorul arată că, deși entitatea contractată afirmă „totuşi, dacă se analizează cele două tabele se poate observa că nu sunt deosebiri între acestea”, şi această afirmaţie, în opinia sa, este neadevărată, întrucât, deosebirile sunt evidente şi anume: - în loc de recipiente de 120 litri se solicită recipiente de 80 litri şi 90 litri - în loc de autospeciale Hooklift se solicită Autocompactoare. 1.10.Cu privire la pct. 3.6), 3.7) şi 3.8) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul arată, contrar susținerilor entității referitor la echipamentul Hooklift de 24 mc, că din punct de vedere tehnic nu face absolut nici o confuzie şi reafirmă faptul că, există neconcordanţă totală între documentele iniţial publicate în Documentaţia de atribuire şi Caietul de sarcini revizuit, inclusiv în Răspunsurile la clarificări. De altfel, contestatorul apreciază afirmaţia entității contractante de la pct. 3.9 din Punctul de vedere hilară din punct de vedere tehnic: „în practica curentă maşinile de tip Hooklift pentru ridicarea şi descărcarea recipientelor de tip igloo sunt dotate cu cârlig”, deoarece, nu există o practică curentă în acest sens, o autospecială cu şasiul neechipat putând fi dotată cu orice tip de echipament doreşte a o echipa cumpărătorul acesteia (n.n. ofertanţii). Prin urmare, contestatorul arată că, în situația în care cumpărătorul (în cazul dat - ofertanţii) doreşte colectarea deşeurilor din recipiente de tip igloo şi, mai mult, dorește ca deşeurile descărcate din recipiente să fie transportate cu containere de 24 mc, este necesar ca autospeciala cu şasiul neechipat să fie dotată cu două instalaţii distincte şi anume: - macara specială cu două cârlige folosită pentru ridicarea şi manevrarea recipientului tip igloo (un cârlig) şi golirea - deschiderea recipientului tip igloo în scopul golirii (al doilea cârlig); - instalaţie Hooklift pentru manevrarea containerelor de 24-30 mc: această instalaţie este utilizată pentru manevrarea containerelor care asigură stocarea deşeurilor pe timpul transportului. Practic, cu această instalaţie, după cum se arată, containerele de 24-30 mc se pot lăsa complet pe sol, ridica pe autospecială sau descărca prin basculare. Contestatorul învederează faptul că, a arătat aceste aspecte, deoarece, într-o solicitare de clarificări un ofertant a întrebat dacă poate folosi o basculantă dotată cu macara, răspunsul entității contractante fiind negativ. Totodată, se precizează că din punct de vedere tehnic nu este absolut nici un fel de deosebire de funcţionalitate între autospeciala Hooklift cu macara şi autobasculantă cu macara, ambele autospeciale asigurând ridicarea igloo-urilor în vederea golirii, deschiderea capacelor de golire a igloo-urilor şi transportul deşeurilor colectate, descărcarea deşeurilor prin basculare la staţia de sortare. Așadar, singura deosebire a celor două autospeciale, precizează contestatorul, este faptul că, dacă în cazul autobasculantei bena nu poate fi dată jos cu totul de pe autospecială, în cazul autospecialei cu instalaţie Hooklift containerul de 24-30 mc, poate fi dat jos cu totul de 33

pe şasiu, aspect care, în opinia sa, nu prezintă absolut nici o importanţă în activitatea de colectare şi transport a deşeurilor municipale. 1.11.Cu privire la pct.3.10) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul precizează că, apare o sintagmă nouă „Caietul de sarcini (versiunea republicată)”, apreciind că aceasta ar fi trebuit să publice o erată, astfel încât ofertanţii să înţeleagă că este vorba despre documente diferite: Caietul de sarcini iniţial, Caietul de sarcini revizuit şi Caietul de sarcini (versiunea republicată). Prin răspunsul furnizat la întrebarea 1 din Solicitarea de clarificare nr. 10, contestatorul susține că entitatea contractantă încalcă prevederile Art. 74 alin. (4) din Legea nr. 100/2016, privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii: „(4) Entitatea contractantă nu poate respinge o ofertă pe motiv că lucrările şi serviciile oferite nu sunt conforme cu cerinţele tehnice şi funcţionale la care se face trimitere, dacă ofertantul dovedeşte în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile pe care le-a propus îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele tehnice şi funcţionale”. 1.12.Cu privire la pct.3.11) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul arată că, nu are cunoştinţă despre „propunerea” unui potenţial ofertant de a comasa autocompactoarele între 7 şi 16 mc într-o singură linie, întrucât nu a avut acces la transparenţa unei asemenea „propuneri”, precizând, totodată că, nu înțelege să-și exprime opinia asupra legalităţii acestei „propuneri”. De altfel, se arată că, din punct de vedere tehnic, pe documentele de achiziţie, furnizorii de igloo-uri nu utilizează acest termen – igloo, în documentele de achiziţie recipientele de tip igloo sunt, în multe cazuri, denumite ca „recipiente de 2,5 mc de tip clopot pentru colectarea deşeurilor reciclabile, cu deschidere inferioară”. 1.13. Cu privire la pct. 3.12) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul arată, faţă de cele invocate de entitatea contractantă, că, are convingerea că „din eroare" nu s-a publicat răspunsul la solicitarea sa de clarificare, încălcându-se dispozițiile art. 6 alin. c) din Hotărârea AGA a ,,,, ......... nr. 12/19.11.2018. În opinia sa, publicarea Caietului de sarcini revizuit în luna mai 2019 fără a avea mandat din partea Adunării Generale a Acţionarilor ,,,, este ilegală. 1.14.Cu privire la pct. 3.15) din Punctul de vedere ,,,,, contestatorul arată că, deși entitatea contractantă susţine, din nou că, nu ar fi modificat conţinutul Caietului de sarcini şi informaţiile privind recipientele de colectare (n.n. tabelul de la pag. 50) sunt publicate „dintr-o eroare strict materială survenită la transpunerea informaţiilor din Studiul de oportunitate în Caietul de sarcini”. În continuare, se reiterează următoarele: - tabelul de la pg. 50 din Caietul de sarcini revizuit nu apare nicăieri în vre-un document al Documentaţiei de atribuire publicată iniţial - tabelul de la pg. 50 din Caietul de sarcini revizuit este un document complet nou ale cărui elemente de formatare a textului 34

(dimensiuni text, set de caractere, culoare fundal etc.) confirmă faptul că a fost conceput ulterior aprobării Documentaţiei de atribuire publicată iniţial, la 18.12.2018. - tabelul de la pg. 50 din Caietul de sarcini revizuit modifică esenţial informaţiile referitoare la volumul recipientelor, respectiv de la 120 litri la 80 litri şi 90 litri şi, de asemenea, modifică şi tipul autospecialelor, întrucât introduce noţiunea de Autocompactor în locul autospecialei Hooklift. - tabelul de la pg. 50 din Caietul de sarcini revizuit prin publicare este obligatoriu a fi respectat, fapt care ar fi determinat cu foarte puţin timp înaintea termenului de depunere a ofertelor ca ofertanţii să fie nevoiţi să-şi modifice ofertele şi implicit să-şi găsească alţi furnizori capabili să livreze cantităţile impresionante de recipiente de alt tip. Contestatorul menționează că, are cunoștință că anumiţi ofertanţi solicitau încheierea de contracte de furnizare pentru recipiente de 80 litri şi 90 litri, pentru procedura în cauză, înainte de apariţia Caietului de sarcini revizuit şi implicit a tabelului de la pg. 50 a acestuia, adică, înainte de pretinsa "iniţiativă ... voluntară" a entității de a modifica volumetria recipientelor prin solicitarea acestor pubele total atipice de 80 de litri, aspect care, prin gravitatea sa, depăşeşte latura civilă a cauzei şi care face şi obiectul sesizărilor organelor de urmărire penală. Totodată, contestatorul precizează că, în situația în care nu ar fi contestat documentația, ar fi fost pus în situaţia în care oferta sa să fie respinsă pe motivul că recipientele pe care le-ar fi pus la dispoziţia utilizatorii nu ar fi respectat cerinţele entității contractante, întrucât, deşi respectă cerinţele din ceea ce a fost publicat sub denumirea Caiet de sarcini revizuit/Infrastructura pusă la dispoziţie de viitorul operator/Tab. de la pag. 50, acum, aceasta susţine că a fost publicat „dintr-o eroare". În concluzie, contestatorul consideră că ,,,, ........., în calitate de entitate contractantă a înaintat, prin Punctul de vedere, o serie de afirmaţii complet neadevărate, inducând concluzii eronate, neexplicând în mod clar, complet şi fără ambiguităţi, următoarele: - motivele pentru care a publicat un Caiet de sarcini revizuit fără aprobarea AGA ,,,,; - motivele pentru care nu a răspuns conform cerinţelor legale la toate solicitările de clarificări; - în ce document şi la ce pagină din Documentaţia de atribuire iniţială apare publicat tabelul de la pag. 50 din Caietul de sarcini revizuit; - dacă tabelul de la pag. 50 a Caietului de sarcini revizuit a făcut parte din Documentaţia de atribuire publicată iniţial, cum s-au schimbat datele din acesta sau de ce nu conţinea aceleaşi date ca Tab. 8.6 din Studiu de oportunitate; - dacă tabelul de la pag. 50 a Caietului de sarcini revizuit este un document nou, de ce acesta nu este aprobat sau de ce nu este indicat documentul prin care acest tabel a fost aprobat în AGA întrucât tabelul 35

respectiv nu este parte din Fişa de date a achiziţiei asupra căreia ,,,, ......... ar fi putut face modificări; - dacă există „propuneri" din partea ofertanţilor „de a comasa autocompactoarele" de ce pentru aceste propuneri nu a existat transparenţă. II. În ceea ce privește contestația depusă de ......... SRL A. Contestatorul apreciază că are un interes legitim legat de procedura în cauză, fiind un potential ofertant în cadrul procedurii, având obiect de activitate principal identic cu obiectul contractului de concesiune. Interesul său este, după cum se arată, subsumat condiţiilor legale mai sus menționate și anume să fie „determinat, legitim, personal, născut şi actual", îndeplinit în cazul de faţă, dată fiind intenția sa de a participa în calitate de potențial ofertant în cadrul proceduri de achiziţie publică, subsumat condiţiilor solicitate a fi admise de către entitatea contractantă, în ipoteza admiterii contestației în cauză. Invocând dispoziţiile art. 3 alin. 1 lit. f) pct. 1 și art. 2 din Legea nr. 101/2016, contestatorul apreciază că interesul său este unul legitim, actual, real și serios determinat de însuși intenția participării în calitate de ofertant, subsumat conferirii de către entitatea contractantă a acelor garanţii procedurale care trebuie să caracterizeze o procedură de achiziţie publică, subsumat necesității imperative de respectare a principiilor nediscriminarii, tratamentului egal, a transparenţei decizionale, și proporţionalitatea. Adoptarea unor criterii sau măsuri de natură a restrânge mediul concurențial, a crea avantaje sau dezavantaje unor ofertanţi în favoarea sau detrimentul altora, sau anumite cerinţe de preț care nu permit finalizarea în condiţii optime și ducerea la bun sfârșit a unui contract de achiziţie publică, cât și aplicarea unor cerinţe tehnice restrictive sau nefundamentate și în strictă contradicţie cu specificitatea procedurii, doar în scopul creării unor premise artificiale care să favorizeze anumiţi ofertanţi, prin prisma totodată a analizei complexităţii proiectului sau a volumului de activitate aferent care să permită o analiză a costurilor acestuia în raport cu beneficiile nu numai ale entității contractante, dar și ale ofertanţilor, sub aspectul analizării sustenabilității ofertelor atât din punct de vedere tehnic cât și financiar, sunt cerinţe imperative care, în opinia sa, nu ar trebui să fie omise de entitatea contractantă, motivat de faptul că, demonstrează un interes legitim, manifestat prin intenția participării în cadrul procedurii în cauză. În continuare, contestatorul prezintă argumente în susținerea cererii de suspendare a procedurii, raportat la prevederile art. 22 din Legea nr. 101/2016, apreciind că sunt îndeplinite condițiile cazului bine justificat și paguba iminentă. B. Referitor la valoarea estimată a procedurii, contestatorul arată că aceasta nu mai corespunde, ca urmare a modificărilor documentaţiei de atribuire și costurilor diferite implicate de aceste modificări. 36

În clarificările transmise şi în noul caiet de sarcini, după cum se arată, sunt modificate cantităţile de deşeuri care urmează să fie colectate faţă de datele incluse în caietul de sarcini iniţial. Astfel, contestatorul susține că, chiar dacă diferenţele nu sunt foarte mari şi o parte din ele se regăsesc în alte documente, ele indică faptul că nu s-a tratat cu suficientă atenţie problema cantităților de deşeurilor şi valorii estimate, iar foarte multe costuri au fost omise din calcul, în condiţiile în care scenariile de prestare, inclusiv cele luate în calcul în Studiul de Oportunitate, nu au fost analizate decât în mod superficial. De asemenea, contestatorul arată că, caietul de sarcini nu se pliază pe niciunul dintre scenariile Studiului de Oportunitate. În ceea ce priveşte frecvenţa de colectare a deşeurilor similare (de la utilizatori noncasnici) reziduale din mediul rural, contestatorul arată că, în Caietul de sarcini iniţial era de 52 de ridicări pe an, iar in Caietul republicat această frecvenţă devine de 152 de ori pe an. Practic, frecvenţa este triplată - implicit şi cheltuielile aferente - însă aceasta nu are un efect și asupra valorii estimate, ceea ce, în opinia sa, impune revizuirea acestei valori, în caz contrar fiind clar că contract de achiziţie este nesustenabil, creându-se premisele ca niciun operator să nu poată face față cheltuielilor directe sau indirecte generate de executarea în bune condiţii a acestuia, (in celelalte 65 de localități din mediul rural al judeţului se realizează odată pe săptămâna, împreună cu colectarea deşeurilor menajere reziduale, în aceeaşi cursa, asigurând-se astfel costuri suportabile de către generatorii de deşeuri). În Caietul de sarcini iniţial, pentru colectarea deşeurilor reciclabile din zonele de blocuri exista posibilitatea de a utiliza orice tip de containere de 2,5 mc, ceea ce, în opinia contestatorului, făcea posibilă utilizarea de autospeciale compactoare, cu o eficienţă mult mai ridicată faţă de autospecialele de tip hooklift. Astfel, contestatorul arată că, în Caietul de sarcini republicat și prin clarificările transmise, s-a impus utilizarea de containere doar de tip igloo și că acestea să fie ridicate doar cu autospeciale tip hooklift. Mai mult, chiar și în varianta folosirii strict a containerelor de tip Igloo, contestatorul susține că era posibilă utilizarea și de autospeciale compactoare dotate cu macara specială pentru descărcarea acestor recipiente, cu o eficienţă mult ridicată faţă de autospecialele de tip hooklift. Totodată, contestatorul subliniază și faptul că, accesul către majoritatea platformelor este aproape imposibil autospecialelor de tip hooklift datorită gabaritului autospecialei (impus în documentaţie pentru a putea transporta containere de 24 mc), mai ales datorită înălțimii macaralei. Containerele pentru deşeuri (menajere și similare) municipale reciclabile tip igloo sunt recipiente care nu se deplasează pe roți și nu pot fi manevrate decât de sistemul de ridicare al autospecialei hook lift care este necesar a se apropia la o foarte mică distanță de platformele unde sunt amplasate, ceea ce, în opinia sa, este aproape imposibil în cazul majorității (multor) platforme din zona de blocuri. 37

Așadar, contestatorul consideră că acest mod de colectare exclude posibilitatea utilizării autospecialelor compactoare și măreşte în mod nejustificat costurile, dar fără să se ia în calcul impactul acestora asupra valorii estimate. În cadrul aceluiaşi articol din noul caiet de sarcini, contestatorul învederează faptul că, pentru colectarea deşeurilor menajere (de la utilizatori casnici) reciclabile din mediul rural au fost înlocuite pubelele de 90 litri cu altele de 120 litri, ceea ce măreşte valoarea investiţiei, fără să aducă vreun avantaj în ceea ce priveşte costurile, pentru că, o creştere a volumului recipientului nu înseamnă şi o creştere a masei (exprimate în tone) a deşeurilor colectate, deoarece aceste tipuri de deşeuri au volumul mare şi masa mică, iar gradul lor de compactare în pubelă este limitat de volumul propriu și de forţa cu care persoana care precolectează deșeurile în pubelă le presează pentru a le compacta. Practic, contestatorul susține că, diferenţa de masă colectată prin schimbarea categoriei de recipiente este nulă, dar, se impun costuri mai mari la achiziţia recipientelor, iar cheltuielile ar fi reduse doar în condiţiile unei reduceri a frecvenţei colectării datorită măririi volumului recipientului. Contestatorul consideră că, un aspect important de sesizat este acela că frecvența colectării deşeurilor menajere reciclabile din mediul rural nu se modifică, efectiv deşeurile cu masa redusă (reciclabile: plastic, hârtie etc) se colectează cu aceeaşi frecvenţă, dar, utilizând recipiente cu volum mai mare, situaţie în care, veniturile nu cresc, deoarece masa colectată rămâne constantă, cheltuielile nu se reduc, consumurile fiind aceleaşi: acelaşi număr de curse cu aceeaşi lungime. Astfel, contestatorul susține că, cresc doar cheltuielile de investiţii pentru achiziţionarea unor pubele mai voluminoase. De asemenea, se arată că, crește și frecvenţa de colectare a deşeurilor similare reziduale în mediul rural, care au o masă (exprimată în tone) mult mai mare şi pentru care, în condiţiile colectării cu frecvența mai mare, masa de deşeuri colectată într-o cursă a autospecialei se reduce ca urmare a faptului că, într-un interval de timp mai scurt utilizatorii de servicii noncasnici produc deşeuri mai puţine. Așadar, contestatorul arată că, dacă în locul unei singure colectări săptămânale se vor efectua trei colectări pe săptămână, atunci, cu ocazia fiecărei colectări masa de deşeuri similare reziduale colectate va fi o treime din masa care se poate colecta la frecvenţă săptămânală. Mai mult, se arată că, pentru aceeaşi cantitate de deşeuri se vor efectua trei curse sau o cursă de 3 ori mai lungă. În principiu, şi cheltuielile vor creşte de circa trei ori, astfel că, fără a susţine că, în ceea ce priveşte protecţia sănătăţii publice şi protecţia mediului nu ar fi mai utile noile frecvenţe, contestatorul apreciză că, trebuie să se ţină seama de faptul că, aceste frecvenţe implică şi alte costuri, cu mult mai mari și în discrepanță cu modul de colectare al aceluiaşi tip de deșeu din restul localităților rurale din judeţ unde aceeaşi entitatea contractantă are în derulare un contract de delegare a gestiunii 38

prestării serviciului de salubrizare prin concesiune, similar cu obiectul prezentei documentaţii de licitație . Mai mult, se arată că, chiar în finalul Studiului de oportunitate, se precizează(pag. 81, pct. 11.1, alin. 2): „în situația în care valoarea contractului de delegare (tariful ce îl va încasa delegatul pentru serviciile scade) nu acoperă costurile delegatului (accesibilitatea pentru delegat): valorile obținute citat pentru costurile pe tonă, cât și pentru costurile anuale sunt în plaja valorilor pentru aceste costuri în alte proiecte și alte sisteme de colectare și transport deşeuri; acest fapt ne dă certitudinea că vor exista ofertând pentru atribuirea acestui contract de delegare a gestiunii serviciului prin concesiune.” Probabil, susține contestatorul, consultantul care a elaborat Studiul de Oportunitate nu a studiat celelalte proiecte şi sistemele de colectare şi transport al deşeurilor la care se referă aici, întrucât, altfel, ar fi constatat că toate sunt eşecuri şi nu funcţionează cu costurile anuale care sunt în plaja valorilor pentru aceste costuri la care se raportează şi aceste costuri nu sunt acoperite prin veniturile realizate, tocmai aceasta fiind cauza eşecului respectivelor proiecte/sisteme. Contestatorul apreciază că, entitatea contractantă sau consultantul nu ar putea să dea un exemplu de proiect/sistem care funcţionează la parametrii tehnici și economici stabiliţi şi cu costurile la care se referă, deoarece, acesta nu există, motiv pentru care, în opinia sa, ar trebui, în primul rând, să fie revizuit proiectul şi, prin calcularea unei valori estimate corecte, să i se dea şansa de a funcţiona. De asemenea, contestatorul consideră că entitatea contractantă ar putea opta pentru una dintre următoarele 2 soluţii, pe care le consideră fezabile: 1. Întocmirea unui Caiet de sarcini care să respecte modalitatea de stabilire a valorii maxime a tarifului de colectare și transport prevăzut la pct 10.2 din Studiul de Oportunitate, sau 2. Modificarea Studiului de Oportunitate conform Caietului de sarcini și a Regulamentului de salubrizare întocmit de entitatea contractantă pentru această procedură. În opinia contestatorului, este evident că, în cazul luării în considerare a celei de-a doua variante, se va ajunge, indubitabil, la o creştere substanţială a valorii maxime a tarifului de colectare și transport, în concordanță cu cerinţele legale în vigoare și specificitatea serviciului de salubrizare delegat în judeţul ........., respectiv regulamentul de salubrizare. În funcţie de decizia ce se va lua şi de modul în care entitatea contractantă va înţelege să o ducă la îndeplinire, contestatorul apreciază că ar avea şansa ca Sistemul integrat de management al deşeurilor din întregul judeţ ......... să fie primul funcţional din România, care ar putea să se încadreze chiar şi în parametrii în care a fost proiectat şi să realizeze target-urile impuse prin legislaţia naţională şi Directivele Europene. Totodată, se precizează că, în prezent există un contract 39

similar în derulare pentru 65 localități (2 municipii, un oraș și 62 comune răspândite în toate zonele de lucru din judeţ stabilite de entitatea contractantă în documentaţie, deci inclusiv în zona de lucru în care se află și Municipiul ......... și cele 22 comune aferente procedurii în cauză). C. Contestatorul susține că entitatea contractantă nu a răspuns clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificări/informaţii suplimentare, a dat răspunsuri parţiale sau a răspuns prin afirmaţii care nu au legătură directă cu ceea ce s-a cerut prin solicitarea de clarificări. Astfel, se arată că, în solicitarea de clarificări numărul 2, la întrebarea numărul 4, un potenţial ofertant solicită să i se precizeze dacă va fi necesar să prezinte în ofertă o listă cu numele tuturor angajaţilor şi categoria lor de muncă. Contestatorul arată că entitatea contractantă se eschivează de la un răspuns clar și simplu, prin „da" sau „nu" şi se limitează să citeze un pasaj din fișa de date a achiziţiei, care, după cum se arată, nu conţine răspunsul la întrebarea pusă. Așadar, în opinia contestatorului, ar fi fost necesar ca entitatea contractantă să răspundă la întrebarea pusă, aceasta fiind determinantă în economia viitorului contract de achiziţie publică. Mai mult, se arată că, deși entitatea contractanta prezintă o serie de răspunsuri la solicitările de clarificări transmise de potenţialii ofertanţi sub forma de trimiteri la Caietul de sarcini şi alte documente din Documentaţia de atribuire, acest mod de a răspunde nu îndeplineşte condiţiile de claritate şi completitudine impuse la art. 70 alin. 8 lit. a?) din Legea nr. 101/2016, deoarece acestea au un caracter vag şi ambiguu. În ceea ce priveşte întrebările cu conţinut concret, prin care se solicită cifre exacte sau clarificări legate de confuzia dintre astfel de cifre, contestatorul marată că, o trimitere la un document în care se pot găsi referinţe la datele respective nu se constituie ca un răspuns cu caracter clar şi complet. În opinia contestatorului, „clar” ar însemna eliminarea oricărui risc de confuzie şi oricărei inexactități, astfel că, indicarea unui document care conţine informaţiile solicitate, nu poate satisface exigenţele impuse de legislaţie. De asemenea, contestatorul arată că, un răspuns „complet" ar trebui să conţină el însuşi toate informaţiile solicitate. Dacă răspunsul la o solicitare de clarificari se găseşte în textul unui document, entitatea ar putea pur şi simplu să-l citeze eliminând orice risc de confuzie, sau cel puţin să facă o trimitere precisă la articol, paragraf, pagina etc. într-un mod care să elimine orice dubiu legat de informaţia transmisă. Un răspuns care trimite la un document are un caracter oarecum inadecvat. Practic, susține contestatorul, i se spune potenţialului ofertantului să citească Documentaţia, ceea ce, echivalează cu un refuz voalat de a se răspunde la clarificari, nonrăspuns, deoarece un potenţial ofertant, cu siguranţă va citi Documentaţia, chiar şi în situaţia în care entitatea nu-i indică sau menționează acest lucru. 40

Mai mult, contestatorul învederează că răspunsul prin trimitere nu este precis şi este de natură să creeze o serie de confuzii. Redând, cu titlu de exemplu, se arată că, un potenţial ofertant a solicitat să i se comunice care sunt cantităţile de deşeuri generate în prezent şi i s-a răspuns printr-o trimitere la un document care estimează cantităţile de deşeuri ce vor fi generate în anii viitori, sau a solicitat să i se comunice numărul de locuitori din fiecare localitate din componenţa UAT-urilor şi s-a făcut trimitere la un document care estimează evoluţia populaţiei în anii următori. Având în vedere faptul că o UAT are mai multe localităţi în componență, un potenţial ofertant este interesat de numărul de locuitori din fiecare localitate pentru a estima ratele şi calibra necesarul de autospeciale. Astfel, informaţia primită are o utilitate esenţială și nu este una insignifiantă, asstfel cum a fost tratată în răspunsul său de entitatea contractantă. Așadar, contestatorul consideră că, ar fi util, necesar și oportun, în economia contractului de achiziţie publică proiectat, ca entitatea contractantă să fie obligată să revizuiască răspunsurile şi să ofere răspunsuri exacte la ceea ce se solicită prin solicitările de clarificări. De asemenea, contestatorul susține că, chiar dacă este posibil ca la o parte din solicitările de clarificări răspunsurile prin trimitere să fie relativ suficiente, ar rămâne o serie de întrebări cu răspunsuri insuficiente și care necesită răspunsuri. Contestatorul arată că, un alt exemplu relevant, îl reprezintă faptul că, la solicitarea de clarificări nr. 15, un ofertant solicită să se răspundă la solicitările de clarificări anterioare, dar i se răspunde prin trimitere la nişte răspunsuri la solicitări de clarificări ale altui potenţial ofertant, răspuns care, ân opinia sa, este unul discreţionar, vexator, care nu poate fi acceptat într-o procedură de achiziţii publice, cu atât mai mult într-un răspuns pe care o entitatea contractantă îl oferă unui potenţial ofertant. Dincolo de caracterul ireverenţios al atitudinii entității contractante, contestatorul apreciază că aceste manifestări au şi un efect descurajant faţă de un potenţial ofertant, care ar putea înţelege că aceasta îşi exprimă îndoielile privitoare la capacitatea sa intelectuală, sugerându-i să citească cu atenţie documente din Documentaţia de atribuire atunci când acesta adresează procedural, în solicitările de clarificări o întrebare concretă şi pertinentă. Referitor la răspunsul solicitării de clarificare nr. 18 din 20.05.2019 Contestatorul arată, ținând cont de răspunsul nr.13, având în vedere și răspunsul 12, faptul că, necesitatea investiției suplimentare solicitată în art. 73 din Caietul de Sarcini nu se regăsește în Studiul de Oportunitate. Astfel, dacă nu a fost luată în calcul de consultant, nu se regaseste nici în costurile estimate de acesta și care, ulterior, au fost luate în considerare de entitate la stabilirea cifrei de afaceri a delegării. Implementarea unui sistem paralel de cântărire a deşeurilor, care nu este luat în considerare la raportările oficiale privind calculul 41

prestației și calculul cantității de deșeuri de raportat către autoritățile publice locale și centrale nu se justfică, în opinia sa, economic și nici măcar tehnic. Așadar, contestatorul susține că acest sistem ar trebui să fie luat în considerare a fi implementat odată cu introducerea instrumentului „plăteşte pentru cât arunci” la nivel de utilizator, când, într-adevăr este necesar, iar odată cu aplicarea principiului se vor modifica și procedurile de lucru și de decontare ale contractului (a se vedea și răspunsul 12), deci, ele nu vor mai corespunde Documentaţiei de Atribuire de la licitație și vor anula avantajele competitive care au determinat desemnarea ofertantului câștigător. Referitor

răspunsurile

la

solicitarea

de

clarificarea nr.22/22.05.2019 - Răspuns 1 Contestatorul consideră că, este necesară reevaluarea răspunsului, întrucât, dacă deșeurile similare colectate de la utilizatorii non casnici sunt decontate de ,,,, ........., iar aceasta încasează de la UAT-uri contravaloarea taxelor încasate de acestea de la toți utilizatorii de pe raza UAT-ului (din și de la toți utilizatorii de deşeuri similare și din pieţe) și, ținând cont de art. 10 alin. (2) din modelul de contract, răspunsul este eronat, iar fișa de tarife Excel.xlsx republicată ca și Formularul 7, este greşită, această cheltuială nefiind eligibilă, deoarece ,,,, plăteşte operatorul de stații Eco Sud pentru preluarea acestor deşeuri voluminoase din taxele plătite de generatori la UAT și UAT la ,,,, în conformitate cu Actul Adiţional 3 la Documentul de poziţie. Referitor răspunsuri la solicitarea de Clarificare nr. 23/22.05.2019 - Răspuns 2 6.1. Așadar, având în vedere materialele trimise ca răspuns la întrebarea 1 din solicitarea de clarificări nr. 24 din 24.05.2019, contestatorul consideră că ar fi necesar să se precizeze clar numărul de platforme pentru amplasarea recipientelor de precolectare deşeuri municipale (reziduale și reciclabile), ținând cont că, în anexa 3 la Caietul de Sarcini sunt precizate 180 pentru deșeurile reciclabile și 316 pentru deșeurile reciclabile din zona de blocuri urban și adresa Primăriei ......... nr. 1141/23.04.2018, unde sunt precizate doar 141 de platforme. 6.2. de asemenea, contestatorul consideră că ar trebui clarificat, inclusiv dacă platformele aferente precolectării deşeurilor municipale (menajere și similare) reciclabile se află pe acelaşi amplasament cu platformele cu recipiente de precolectare deşeuri municipale reziduale în zona blocuri urbană. Referitor răspunsuri la solicitarea de clarificări nr. 24/24.05.2019 contestatorul învederează faptul că, Răspunsul 2, nu se referă la ceea ce s-a cerut prin întrebare, apreciind că acesta ar trebui integral reformulat. Referitor răspunsuri la solicitarea de Clarificari nr. 25/24.05.2019 Răspuns 3 42

Contestatorul consideră, având în vedere că la întrebarea 3 și anume:„Confirmaţi că valoarea de investiții asociată achiziţiei sistemelor de cântarire la sursă a fost integrată în alocarea contractului” nu s-a răspuns clar, că răspunsul ar fi trebuit să vizeze următoarele aspecte: Să confirme dacă valoarea de investiții asociată solicitării către ofertant de a achiziţiona sistemul de cântărire la sursa de generare a deşeurilor municipale a fost integrată de consultant în Studiu de Oportunitate și implicit în cifra de afaceri estimate de acesta, cifra de afaceri care a fost luată în considerare de entitatea contractantă și în documentaţia de licitație. Dacă da, să se precizeze în clar unde anume este evidențiată în Studiu de Oportunitate (pagina/capitol/articol). Dacă nu, se impune reevaluarea cerinţei prin modificarea documentaţiei. Referitor răspunsuri la solicitarea de Clarificari nr. 28/27.05.2019 Contestatorul arată că, prin răspunsul 2 dat de entitate se înțelege că deșeurile menajere reziduale se colectează în cadrul aceleiaşi curse din mai multe localitați și la sfârșit de lună, determinarea cantității de deşeuri reziduale la nivel de UAT se va face având în vedere ponderea populaţiei la nivel de UAT din total populaţie deservită. Astfel, dacă înţelegerea concluzionată la punctul a) este greşită, contestatorul susține că ar fi necesar să se precizeze, în clar, cum se colectează deșeurile menajere reziduale de la utilizatorii casnici, separat din fiecare UAT în parte. De asemenea, contestatorul arată că, o altă întrebare care se naşte, în contextul dat, este dacă deșeurile similare reziduale se colectează împreună cu deșeurile menajere reziduale pe raza unui UAT (adică în aceeaşi cursă). Astfel, dacă răspunsul la întrebare este „nu”, atunci, contestatorul susține că trebuie precizat dacă deșeurile similare reziduale se colectează separat de deşeuri menajere reziduale, pe raza administrativ teritorială a aceluiaşi UAT, adică nu se colectează în aceeaşi cursă. Mai mult, dacă răspunsul la întrebarea c) este „da”, atunci trebuie precizată, cât mai clar, metoda prin care se vor calcula/raporta cantitățile de deşeuri menajere reziduale și cantitățile de deşeuri similare reziduale colectate de pe raza unui UAT, conform Anexa 4, prevăzută în OUG nr. 196/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006. Având în vedere necesitatea ținerii evidenței/gestiunii deşeurilor pe tipuri de utilizatori casnici - generatori de deşeuri menajere (reziduale, reciclabile, voluminoase, periculoase din deşeuri menajere, biodegradabile) și non casnici - generatori de deşeuri similare și din pieţe (reziduale, reciclabile, voluminoase, periculoase din deşeuri menajere, biodegradabile) și a faptului că, în mediul urban zona de blocuri în locaţiile pe care se află platformele de precolectare pentru populaţie precolectează deşeuri similare și agenţii economici care au sediul și/sau puncte de lucru în blocuri, deci, împreună cu cele menajere 43

de la populaţie, respectiv deşeuri reziduale și reciclabile (deşeuri menajere precolectate selectiv dar amestecate cu deşeuri similare precolectate selectiv), iar conform Caietului de sarcini operatorul de colectare și transport le colectează amestecat din aceste platforme, dar pe fluxuri diferite, respectiv reziduale din menajere împreună cu reziduale din similare, hârtie și carton din menajere împreună cu hârtie și carton din similar, plastic și metal din menajere împreună cu plastic și metal din similare, sticlă din menajere împreună cu sticlă din similar, atunci, contestatorul susține că trebuie precizat cum se va determina cantitatea colectată de fiecare tip de utilizator (casnic și non casnic) și pe fiecare tip de deșeu (rezidual, hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, voluminoase) necesar a fi raportat având în vedere că acestea se colectează amestecat.Totodată, contestatorul subliniază faptul că, toate aceste precizări, necesare din punct de vedere tehnic, lipsesc. Așadar, contestatorul apreciază că entitatea contractantă ar trebui să răspundă, în detaliu, la solicitările potenţialilor ofertanţi, pentru a le acorda acestora şi şansa demarării unui proiect de lungă durată, de succes, bazat pe seriozitate, muncă şi respect reciproc, situație care-i va profita, în primul rând lui ,,,,. Contestatorul precizează faptul că, entitatea contractantă a răspuns, prin trimiteri la documentaţie, la următoarele solicitări: Solicitarea de clarificari nr. 3 • Răspunsul 1 • Răspunsul 2  Răspunsul 3  Răspunsul 4 Solicitarea de clarificări nr. 4 • Răspunsul 1 • Răspunsul 2  Răspunsul 3  Răspunsul 4  Răspunsul 5  Răspunsul 6  Răspunsul 7  Răspunsul 8 Solicitarea de clarificări nr. 4bis  Răspunsul 1 Solicitarea de clarificaţi nr. 12  Răspunsul 4 Solicitarea ele clarificări nr. 18  Răspunsul 11 Solicitarea de clarifican nr. 22  Răspunsul 1  Răspunsul 2 Solicitarea de clarificaţi nr. 27  Răspunsul 1  Răspunsul 2 44

Solicitarea de clarifican nr. 28  Răspunsul 2  Răspunsul 3 Astfel, contestatorul susține că entitatea contractantă ar trebui să aibă în vedere principiul transparenței în cadrul procesului de achiziţii publice, respectiv punerea la dispoziţia celor interesați a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică pentru a asigura: „vizibilitatea” regulilor, oportunităților, proceselor, înregistrărilor datelor de ieşire și a rezultatelor, claritatea documentelor elaborate pe parcursul derulării procesului

de

achiziţie,

înţelegerea

de

către

potențialii candidați/ofertanți a necesităților obiective ale acesteia. D. Contestatorul susține că, documente esenţiale ale procedurii sunt în curs de modificare, în timpul desfăşurării acesteia riscând o alterare majoră a rezultatelor și nerealizarea scopurilor urmărite. Se arată că, la începutul lunii iunie 2019, entitatea contractantă, prin Consiliul Judeţean, a pus în dezbatere publică - pe pagina web a acestuia - un nou proiect de Regulament al serviciului public de salubrizare al unităţilor administrativ teritoriale din judeţul ......... membre ,,,,. Practic, contestatorul susține că acesta ar trebui să înlocuiască actualul Regulament, inclus și în Documentaţia de atribuire şi să fie aplicabil pe întreg teritoriul judeţului, inclusiv pentru localitățile care au deja încheiat un contract de salubrizare, deși, la solicitarea de clarificări numărul 18 - răspunsul nr. 6, punctul b, prin care un operator solicită o punere de acord între Regulament şi Documentaţia de atribuire, s-a răspuns că Regulamentul serviciului de salubrizare pe raza judeţului ........., la care operatorul economic se referă, se adresează strict zonei deservite în prezent de acesta în cadrul unui contract fără nici o legătură cu documentaţia în cauză. Cu toate că, prin iniţiativa de modificare a Regulamentului serviciului, de fapt, entitatea contractantă recunoaşte că respectivul operator avea dreptate, că Documentaţia de atribuire trebuie să fie corelată cu prevederile noii legislaţii din domeniul managementului deşeurilor şi serviciului public de salubrizare, dar şi cu toate celelalte documente legislativ şi programatice din domeniu, contestatorul arată că și în situaţia în cauză, în care urmează ca Regulamentul să fie modificat, rămân o serie de dificultăţi insurmontabile legate de procedura în cauză. Prin noul Regulament, după cum se arată, urmează să fie modificate definiţiile deşeurilor, să fie reevaluat modul de prestare în zonele urbane de case, să fie redefinite fracţiile deşeurilor biodegradabile sau reconfigurat, se modifică indicatorii de performanţă, sancţiunile şi penalizările. În plus, contestatorul subliniază faptul că, toate modificările nu sunt cunoscute la acest moment - nimeni nu poate anticipa cu precizie care va fi forma pe care o va lua Regulamentul serviciului în urma dezbaterii publice. 45

Condiţiile practice şi parametrii de bază al viitorului contract, precizează contestatorul, nu pot fi cunoscute în acest moment şi aceasta creează dificultăţi majore în elaborarea ofertelor. Pe de altă parte, probabilitatea ca nişte modificări ale Regulamentului serviciului care face obiectul procedurii în cauză, să capete o formă de aşa natură încât să determine alterarea rezultatul procedurii de atribuire prin anularea avantajelor competitive care au determinat opţiunea comisiei către un anumit ofertant și desemnarea acestuia câştigător al procedurii, este, în opinia sa, foarte mare, motive pentru care, soluţiile viabile ar fi: 1. Suspendarea procedurii până la momentul în care toate datele vor fi cunoscute, pentru ca toată documentaţia să fie adusă la zi şi procedura să se desfășoare în condiţii de deplină transparenţă şi legalitate; 2. Anularea procedurii şi refacerea integrală a Documentaţie de atribuire, în acelaşi scop enunţat la punctul anterior prezentat, în condiţiile imposibilităţii remedierii. În concluzie, contestatorul ,,,, solicită, în virtutea argumentelor învederate, obligarea entității contractante la luarea măsurilor precizate în obiectul contestaţiei.

Prin adresa nr. 2303/13.06.2019, înregistrată la CNSC cu nr. 22320/14.06.2019, ,,,, ......... a transmis punct de vedere cu privire la contestația depusă de ,,,, SA, prin care a solicitat respingerea contestației, ca fiind neîntemeiată. 1.Referitor la capătul de cerere privind suspendarea procedurii, entitatea contractantă arată că, în data de 10.06.2019 a procedat la suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestației în cauză. 2. Referitor la criticile contestatorului privind obligarea la adoptarea de măsuri de remediere a documentației de atribuire, entitatea contractantă învederează următoarele: 2.1 Cu privire la pct. B din contestaţie („B. Valoarea estimată nu mai corespunde, ca urmare a modificărilor Documentaţiei de atribuire și costurilor diferite implicate de aceste modificări", pag. 5-8), entitatea contractantă răspunde punctual, învederând următoarele: 2.1.1 Cu privire la afirmaţia contestatorului, conform căruia: „În clarificările transmise şi în noul Caiet de sarcini sunt modificate cantităţile de deşeuri care urmează a fi colectate față de datele incluse în Caietul de sarcini iniţial. Chiar dacă diferenţele nu sunt foarte mari şi o parte din ele se regăsesc în alte documente, ele indică faptul că nu s-a tratat cu suficientă atenţie problema cantităţilor de deşeuri şi valorii estimate, iar foarte multe costuri au fost omise din calcul, în condiţiile în care scenariile de prestare, inclusiv cele luate în calcul în studiul de Oportunitate, nu au fost analizate decât în mod superficial”, entitatea arată că, în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 100/2016, dimensionarea tehnică şi financiară a contractului s-a determinat la momentul realizării Studiului de oportunitate. Ori, entitatea precizează 46

faptul că, versiunea republicată a Documentaţiei de atribuire conţine modificări la Volumul II Caiet de Sarcini şi la Volumul III Formulare, exclusiv în sensul corelării informaţiilor prezentate în acestea cu prevederile Studiului de oportunitate. Contrar celor afirmare de contestator, entitatea contractantă susține că, în clarificările transmise şi în versiunea republicată a Caietului de Sarcini nu sunt modificate cantităţile de deşeuri care fac obiectul colectării, ci doar au fost corelate cu informaţiile prezentate în Studiul de oportunitate (corectând, astfel, o eroare strict materială survenită la transpunerea informaţiilor din Studiul de oportunitate în Caietul de sarcini. În susținere, entitatea prezintă, în continuare, un tabelul în care sunt evidenţiate informaţiile prezentate în Studiul de oportunitate, respectiv în versiunea iniţială şi republicată a Caietului de sarcini, astfel: Studiu de oportunitate Caiet de Sarcini (versiunea iniţiată) Caiet de Sarcini (versiunea republicată) Secţiunea 8.2, tabel 8-4 Deşeuri menajere reziduale: 2019: 52.669 tone 2020: 49.840 tone 2021: 47.965 tone 2022: 45.962 tone 2023: 45.743 tone 2024: 45.584 tone 2025: 45.425 tone 2026: 45.266 tone Medie anuală = 47.307t Art. 55 Din cantitatea medie anuală de deşeuri menajere estimată circa 48.066 tone/an reprezintă deşeuri reziduale şi vor fi transportate la depozitul conform de deşeuri ......... (conform celor precizate în Anexa 1). Art. 55 Din cantitatea medie anuală de deşeuri menajere estimată circa 47.307 tone/an reprezintă deşeuri reziduale şi vor fi transportate la depozitul conform de deşeuri ......... (conform celor precizate în Anexa 1). Secţiunea 8.2, tabel 8-4 Deşeuri menajere reciclabile Art. 56 Din cantitatea medie anuală de deşeuri menajere estimată circa 10.798 (Mai puţin deşeurile voluminoase şi deşeurile periculoase menajere, care sunt prezentate separat în secţiunile 1.4 şi 1.5) Art. 56 Din cantitatea medie anuală de deşeuri menajere estimată circa 11.557 tone/an (hârtie, carton, plastic, metal şi sticlă): 2019: 7.574 tone 2020: 9.700 tone 2021: 11.104 tone tone/an reprezintă deşeuri reciclabile ce vor fi colectate separat şi vor fi transportate ia staţia de sortare ......... (conform celor precizate în Anexa 1). reprezintă deşeuri reciclabile ce vor fi colectate separat şi vor fi transportate la staţia de sortare ......... (conform celor precizate în Anexa 1). 2022: 12.858 tone 47

2023: 12.872 tone 2024: 12.827 tone 2025: 12.783 tone 2026: 12.738 tone Medie anuală = 11.557 t Secţiunea 8.2, tabel 8-4 Deşeuri similare (total): 2019: 13.188 tone 2020:12.068 tone Art. 77 Cantitatea medie anuală estimată de deşeuri similare care urmează a fi colectată din zona delegată este de circa 14.940 tone/an. Art. 77 Cantitatea medie anuală estimată de deşeuri similare care urmează a fi colectată din zona delegată este de circa 12.941 tone/an. 2021: 13.001 tone 2022: 12.945 tone 2023: 12.900tone 2024: 12.854 tone 2025: 12.810 tone 2026: 12.765 tone Medie anuală 12.941 t Secţiunea 8.2, tabel 8-4 Art. 78 Din cantitatea medie Art. 78 Din cantitatea medie Deşeuri

similare

reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal şi sticlă): 2019: 1.646 tone 2020: 2.113 tone 2021:2.426 tone 2022: 2.809 tone 2023: 2.799 tone 2024: 2.789 tone 2025: 2.780 tone 2026: 2.770 tone Medie anuală = 2.516 t anuală de deşeuri similare estimată, circa 2.3513 tone/an reprezintă deşeuri reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal şi sticlă) ce vor fi colectate separat şi vor fi transporte la staţia de sortare ......... (conform cu cele prezentate în Anexa 1)( Mai puţin deşeurile voluminoase, care sunt prezentate separat în secţiunile 1.4 şi 1.5 ) anuală de deşeuri similare estimată, circa 2.5164 tone/an reprezintă deşeuri reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal şi sticlă) ce vor fi colectate separat şi vor fi transporte ia staţia de sortare ......... (conform cu cele prezentate în Anexa 1) . (4Mai puţin deşeurile voluminoase, care sunt prezentate separat în secţiunile 1.4 şi 1.5) 48

Secţiunea 8.2, tabel 8-4 Deşeuri din pieţe reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal şi sticlă): 2019: 68 tone 2020: 88 tone 2021: 101 tone 2022: 118 tone 2023: 118 tone 2024:118 tone 2025: 118 tone 2026: 118 tone Medie anuală = 106 t Art. 90 Din cantitatea medie anuală de deşeuri similare provenite din pieţe estimată circa 100 tone/an reprezintă deşeuri reciclabile ce vor fi colectate separat şi vor fi transportate la staţia de sortare ......... (conform cu cele prezentate în Anexa 1). Art. 90 Din cantitatea medie anuală de deşeuri similare provenite din pieţe estimată circa 106 tone/an reprezintă deşeuri reciclabile ce vor fi colectate separat şi vor fi transportate la staţia de sortare ......... (conform cu cele prezentate în Anexa 1). Secţiunea 8.2, tabel 8-4 Biodeşeuri

din

pieţe: 2019:225tone 2020: 258 tone 2021: 322 tone 2022: 322 tone 2023: 322 tone 2024: 322 tone 2025: 322 tone 2026: 322 tone Medie anuală = 302 tone Art. 91 Din cantitatea medie anuală de deşeuri similare provenite din pieţe estimată circa 300 tone/an reprezintă biodeşeuri ce vor fi colectate separat şi vor fi transportate la staţia de compostare ......... (conform cu cele prezentate în Anexa 1). Art. 91 Din cantitatea medie anuală de deşeuri similare provenite din pieţe estimată circa 302 tone/an reprezintă biodeşeuri ce vor fi colectate separat şi vor fi transportate la staţia de compostare ......... (conform cu cele prezentate în Anexa 1). Secţiunea 8.2, tabel 8-4 Cantitatea media anuală deşeuri voluminoase (menajere, similare şi pieţe): 796 tone/an Art. 117 Cantitatea media anuală estimată a fi colectată este de 790 tone/an [deşeuri voluminoase] (din care 531 tone deşeuri voluminoase menajere şi 265 tone/an deşeuri voluminoase similare şi din pieţe). Art. 117 Cantitatea media anuală estimată a fi colectată este de 796 tone/an [deşeuri voluminoase] (din care 531 tone deşeuri voluminoase menajere şi 265 tone/an deşeuri voluminoase similare şi din pieţe). 2.1.2 Cu privire la afirmaţia contestatorului: „În ceea ce priveşte frecvența de colectare a deşeurilor similare (de la utilizatori non-casnici) reziduale din mediul rural în Caietul de sarcini iniţial era de 52 de ridicări pe an, iar în Caietul de sarcini republicat această frecvență de vine de 49

152 de ori pe an. Practic frecvența este triplată - implicit şi cheltuielile aferente - însă aceasta nu are efect şi asupra valorii estimate, ceea ce impune revizuirea acestei valori, în caz contrar fiind clar că ne aflăm în fața unui contract de achiziţie nesustenabil, creându-se premisele că nici un operator să nu poată face față cheltuielilor directe sau indirecte generate de executarea în bune condiţii a acestuia (în celelalte 65 de localităţi din mediul rural al judeţului se realizează o dată pe săptămână, împreună cu colectarea deşeurilor menajere reziduale, în aceeaşi cursă, asigurându-se astfel costuri suportabile de către generatorii de deşeuri)”, entitatea arată că, în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 100/2016, dimensionarea tehnică şi financiară a contractului s-a determinat la momentul realizării Studiului de oportunitate. Ori, entitatea precizează faptul că, versiunea republicată a Documentaţiei de atribuire conţine modificări la Volumul II Caiet de Sarcini şi la Volumul III Formulare, exclusiv în sensul corelării informaţiilor prezentate în acestea cu prevederile Studiului de oportunitate. Contrar celor afirmare de contestator, entitatea contractantă susține că, în clarificările transmise şi în versiunea republicată a Caietului de Sarcini nu este modificată frecvenţa de colectare a deşeurilor similare reziduale din mediul rural, ci doar au fost corelate cu informaţiile prezentate în Studiul de oportunitate (dintr-o eroare strict materială survenită la transpunerea informaţiilor din Studiul de oportunitate în Caietul de sarcini), sens în care, în continuare, redă, în susținere, un tabelul în care sunt evidenţiate informaţiile prezentate în Studiul de oportunitate, respectiv în versiunea iniţială şi republicată a Caietului de sarcini, astfel: Studiu de oportunitate Caiet de Sarcini (versiunea iniţială) Caiet de Sarcini (versiunea republicată) Secţiunea 8.3 Frecvenţa de colectare a deşeurilor, table 8-5 Deşeuri reziduale (în amestec) similare, Total zona deservita - 152 ridicări/an Art. 80 Frecvenţa de colectare a deşeurilor similare: (1) Deşeuri reziduale: minim 152 ridicări/an în mediul urban si minim t 52 de ridicari/an in mediul rural Art. 80 Frecvenţa de colectare a deşeurilor similare: (1) Deşeuri reziduale: minim 152 ridicări/an în toată zona delegată În opinia sa, este fundamental greşit să se compare contractul ce urmează să fie atribuit în urma acestei proceduri, cu contractul, cu obiect similar, pentru celelalte localităţi din judeţ, contract care a fost atribuit în urma unei proceduri derulate într-o perioadă (2014-2016) în care cerinţele de reglementare erau diferite. Entitatea apreciază că trebuie, de asemenea, menţionat şi faptul că, în cazul contractului ce urmează să fie atribuit, delegarea gestiunii serviciului se face printr-o procedură de concesiune de servicii, şi nu de achiziţie publică. 2.1.3 Cu privire la afirmaţia contestatorului privind containerele utilizate pentru colectarea deşeurilor reciclabile, entitatea precizează faptul că dimensionarea tehnică şi financiară a contractului s-a determinat la momentul realizării Studiului de oportunitate, în care se 50

menţionează, în secţiunea 8.1.1, următoarele: „Colectarea deşeurilor reciclabile de hârtie, carton, plastic, metal și sticlă, inclusiv deşeurile de ambalaje menajere: în mediul urban zona blocurilor - colectarea se va realiza prin aport voluntar în puncte de colectare, echipate cu containere de tip igloo cu un volum de 2,5 m3. Fiecare punct de colectare va fi dotat cu câte 3 containere: container galben pentru colectarea deşeurilor din plastic şi metal, container albastru pentru deşeurile de hârtie şi container verde pentru deşeurile de sticlă.” Prin urmare, entitatea susține că, pentru a asigura corelarea informaţiilor, în versiunea republicată a Caietului de sarcini s-a precizat tipul containerelor solicitate pentru colectarea deşeurilor menajere reciclabile, respectiv containere de 2,5 m3. De asemenea, entitatea precizează că, utilizarea autospecialelor de tip „hooklift" este menţionată atât în Studiul de oportunitate, cât şi în versiunea republicată a Caietului de sarcini. Mai mult, acest sistem de colectare este deja implementat în alte localități din România, inclusiv de către contestator în sectorul 1 al Municipiului ......... spre exemplu, stare de fapt care, în opinia sa, vădeşte criticile acestuia ca fiind nejustificate, dar și reaua intenție a acestuia. Contrar afirmaţiilor contestatorului, entitatea precizează faptul că, în estimarea valorii contractului s-au luat în calcul şi investiţiile aferente autospecialelor de tip „hooklift". 2.1.4 Cu privire la afirmaţia contestatorului conform căruia „au fost înlocuite pubele de 90 l cu altele de 120 l, ceea ce măreşte valoarea investiţiei”, entitatea contractantă precizează faptul că, în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 100/2016, dimensionarea tehnică şi financiară a contractului s-a determinat la momentul realizării Studiului de oportunitate. Ori, entitatea precizează faptul că, versiunea republicată a Documentaţiei de atribuire conţine modificări la Volumul II Caiet de Sarcini şi la Volumul III Formulare, exclusiv în sensul corelării informaţiilor prezentate în acestea cu prevederile Studiului de oportunitate. Contrar celor afirmare de contestator, entitatea contractantă susține că, în clarificările transmise şi în versiunea republicată a Caietului de Sarcini nu este modificat volumul pubelelor de colectare, ci doar a fost corelat cu informaţiile prezentate în Studiul de oportunitate (dintr-o eroare strict materială survenită la transpunerea informaţiilor din Studiul de oportunitate în Caietul de sarcini), sens în care, în continuare, redă, în susținere, un tabelul în care sunt evidenţiate informaţiile prezentate în Studiul de oportunitate, respectiv în versiunea iniţială şi republicată a Caietului de sarcini, astfel: 51

Contrar susținerilor eronate prezentate de către contestator, entitatea contractantă arată că, în cazul utilizării unor pubele de capacitate mai mică (de ex. 90 l), ar fi fost necesară mărirea frecvenţei de colectare. De asemenea, entitatea susține că, în mod complet eronat, contestatorul face referire la o frecvenţă de colectare săptămânală şi la o creştere ipotetică de 3 ori a costurilor, deşi Caietul de sarcini prevede (art.60) o frecvenţă de colectare a deşeurilor reciclabile din mediul rural de 12 ridicări/an (respectiv 1 colectare/lună), sens în care, reiterează faptul că, în cazul utilizării unor pubele de o capacitate mai mică, frecvenţa de colectare ar fi trebuit mărită, ceea ce ar fi dus, implicit, la creşterea costurilor de operare, aspect care, în opinia sa, ar duce la creşterea tarifului practicat de operator și care s-ar reflecta în depășirea pragului de suportabilitate al populaţiei pentru acest serviciu public. 2.1.5 Referitor la critica privind celelalte contracte/proiecte care, în opinia contestatorului constituie „eşecuri” (pag. 7), entitatea contractantă precizează că, deşi acesta menţionează că toate proiectele/contractele de colectare şi transport deşeuri sunt eşecuri, din cauza costurilor anuale scăzute din documentaţii, se impune precizarea că, în marea majoritate a acestor cazuri, ofertanţii au inclus în ofertele prezentate tarife inferioare valoric celor rezultate din costurile respective din documentaţii. De exemplu, se arată că, în localităţi ale judeţului laşi, fără a include şi municipiul laşi, tariful pentru activitatea de colectare şi transport deşeuri este de aproximativ 170 lei/tonă (cf. contract atribuit de ,,,, lași). Mai mult, chiar contestatorul operează cu astfel de tarif în alte arii de operare. Astfel, estimarea este corectă, însă, entitatea precizează că exclusiv alegerea operatorului de a participa la licitație cu tarife mult inferioare celor din documentaţiile de atribuire produce aceste „eşecuri”. 2.2 Referitor la pct. C din contestaţie ("C. Entitatea nu a răspuns clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificări/informaţii suplimentare, a dat răspunsuri parţiale sau a răspuns prin afirmaţii care nu au legătură directă cu ceea ce s-a cerut prin solicitarea de clarificări, pag. 8), precum și cu privire la Solicitarea de clarificări 2, întrebarea 4, respectiv răspunsul la aceasta, entitatea contractantă precizează următoarele: Studiu de oportunitate Caiet de Sarcini (versiunea iniţială) Caiet de Sarcini (versiunea republicată) Secţiunea 8-1 , tabel 8-2: Deşeuri menajere reziduale, in mediul rural - tip recipient colectarepubele cu capacitatea de 120 I. Art. 57 Modalitatea de colectare a deşeurilor menajere este următoarea: (1) deşeurile reciclabile din deşeurile menajere - în mediul rural Colectare „din poartă înpoartă" pentru deşeurile din plastic, metal, hârtie şi carton în pubele de 90 I. Fiecare gospodărie va fi dotată cu câte o pubelă galbenă pentru acest tip de deşeuri; Art. 57 Modalitatea de colectare a deşeurilor menajere este următoarea: (2) deşeurile reciclabile din deşeurile menajere - în mediul rural Colectare „din poartă în poartă" pentru deşeurile din plastic, metal, hârtie şi carton în pubelede 120 I. Fiecare gospodărie va fi dotată cu câte o pubelă galbenă pentru acest tip de deşeuri; 52

(i) răspunsul menționează clar minimul de informații pe care trebuie să îl furnizeze ofertanții cu privire la aspectele care fac obiectul solicitării de clarificare; (ii) din însăşi formularea art. 13 din Caietul de sarcini, la care face referire solicitarea de clarificare, respectiv „Operatorul (s.n.) va elabora şi păstra o listă a tuturor resurselor umane angajate în scopul furnizării/prestării serviciului de salubrizare. Lista va menţiona numele tuturor angajaţilor şi categoria lor de muncă", rezultă clar că respectiva cerinţă este impusă operatorului, adică operatorului economic căruia i se va delega serviciul de colectare şi transport deşeuri în urma derulării procedurii de achiziţie, și nu ofertantului. 2.2.2 Cu privire la solicitarea de clarificări privind numărul de locuitori din fiecare localitate din componenţa UAT-urilor, entitatea contractantă arată că, informaţia privind numărul de locuitori din fiecare localitate componentă a UAT-urilor nu se determină decât prin recensământ, o dată la 10 ani. Orice alte informaţii reprezintă, în opinia sa, estimări, iar estimările oficiale, realizate de către INS, nu prezintă decât populaţia la data de 1 ianuarie, respectiv 1 iulie a fiecărui an, la nivel de judeţ şi medii de rezidenţă, respectiv la nivel de UAT. Mai mult, se arată că, mişcările populaţiei la nivel de componenţă a unui UAT nu sunt înregistrate, datele pe care le-ar fi estimat consultantul nu ar fi fost relevante, bazându-se pe datele de la recensământul din 2011. Pentru a obţine date mai detaliate, consultantul a transmis chestionare la primăriile UAT-urilor din zona pentru care se intenţionează delegarea serviciului de colectare şi transport deşeuri, însă datele deţinute de primării se referă la populaţia de domiciliu (care este înregistrată în acte) pe teritoriul localităţii respective, nu la populaţia rezidentă, aceasta din urmă fiind, la nivelul localităţilor incluse în aria de delegare, cu aproximativ 30% mai mică decât populaţia de domiciliu. Pentru a nu induce în eroare potenţialii ofertanţi, s-a preferat, după cum se arată, prezentarea unor date provenind de la instituţii specializate, şi anume Institutul Naţional de Statistică. De altfel, localităţile componente ale unei UAT sunt relativ compacte - întreaga zonă este relativ compactă – deci, aceste informaţii nu au o relevanţă atât de mare cum încearcă să acrediteze contestatorul. 2.2.3 Cu privire la răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 15, entitatea contractantă precizează că răspunsurile la întrebările adresate de respectivul operator economic coincid cu răspunsurile la solicitări de clarificare similare transmise anterior, de către alţi potenţiali ofertanţi, motiv pentru care, a ales să nu repete, efectiv, răspunsurile respective, ci să facă trimitere la acestea. Se arată că aceasta este, de altfel, o practică obişnuită a autorităţilor, prin care se asigură integritatea procedurii de atribuire, precum şi respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal şi transparenţei, evitând situaţii în care eventuale diferenţe de formulare între răspunsurile la întrebări similare pot genera 53

neînţelegeri şi, pe cale de consecinţă, solicitări suplimentare de clarificare. În contextul celor de mai sus, entitatea contractantă apreciză comentariile contestatorului ca fiind vădit tendenţioase. 2.2.4 Cu privire la răspunsurile 13 şi 12 la solicitarea de clarificări nr. 18, entitatea contractantă precizează următoarele: Dotarea autovehiculelor de colectare cu sisteme de cântărire a fost luată în calcul la estimarea valorii contractului. Astfel, entitatea susține că au fost utilizate prețuri unitare care includ aceste dotări ale autovehiculelor, elementul nefiind evidențiat separat în Studiul de oportunitate, acesta fiind un element care nu are impact semnificativ în fundamentarea opţiunii pentru gestionarea delegată sau pentru fundamentarea opţiunii de alegere a formei de delegare (contract de achiziţii sau contract de concesiune). Elementele tehnice de detaliu, ca și acesta, își au locul în caietul de sarcini. Studiul de oportunitate a fost aprobat de către AGA ,,,, și toate UAT membre în data de 19.11.2018, astfel că, nu este cazul să fie modificat pentru detalii tehnice al căror loc este în caietul de sarcini. Așadar, deoarece, entitatea contractantă acceptă, tocmai pentru a da mai multă flexibilitate operatorului și a evita costuri mari pentru operator ce ar avea impact asupra pragului de suportabilitate al populaţiei, să fie utilizată aceeaşi maşină pentru colectarea aceluiaşi tip de deșeu de la mai multe UAT-uri, sistemul de cântărire este, în opinia sa, necesar pentru evidenţierea cantităților generate de fiecare UAT, ca sistem de rezervă/martor/back-up în cazul unor eventuale dispute între ,,,,, UAT-uri și operator. În conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire, entitatea contractantă precizează că implementarea sistemului „Plăteşte cât arunci” se va realiza încă din primul an de implementare a contractului, fiind prevedere legislativă. 2.2.5 Cu privire la răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 22/22.05.2019, entitatea contractantă precizează că, acelaşi aspect face obiectul unei solicitări de clarificare transmise ulterior depunerii contestației din data de 07.06.2019, urmând ca, prin răspunsul la această solicitare, să se corecteze, în mod corespunzător, răspunsul transmis anterior prin clarificarea nr. 22, astfel: „Corectăm răspunsul 1 la solicitarea de clarificări nr. 22/22.05.2019: în Fişa de Fundamentare tarif colectare deşeuri menajere, similare şi din pieţe, altele decât cele prevăzute la lit.a) art. 17 din Legea 211/2011, nu se vor include costurile de la linia 5 - Costuri cu preluarea deşeurilor voluminoase de către centrele de stocare temporară, respectiv cele de la linia 6 - Costuri cu preluarea deşeurilor periculoase de către centrele de stocare temporară, aceste costuri fiind acoperite de către ,,,,, aşa cum se menționează şi în art. 10 alin. (2) din proiectul de contract şi in conformitate cu Actul adiţional nr. 3 la Documentul de poziţie. Se atașează Formularul 7 în format MS Excel şi Word, corectat.” 54

Totodată, entitatea contractantă menţionează faptul că, Actul adiţional 3 la documentul de poziţie, la care face referire contestatorul, a fost aprobat de Consiliul Judeţean ......... în data de 28.12.2018 şi ulterior, în AGA ,,,, în data de 22.02.2019, în timp ce procedura de achiziţie era în desfăşurare. 2.2.6 Cu privire la răspunsul 2 la solicitarea de clarificare 23/22.05.2019, entitatea contractantă precizează următoarele: 6.1 În conformitate cu Anexa 3 a Caietului de sarcini, se arată că, colectarea: • Deşeurilor reciclabile menajere de hârtie, carton, plastic şi metal din mediul urban zona blocurilor se va realiza în 180 de puncte stradale • Deşeurilor reciclabile menajere de sticlă din mediul urban zona caselor şi zona blocurilor se va realiza în 180 de puncte stradale (comune sau nu cu punctele de colectare a deşeurilor reciclabile menajere de hârtie, carton, plastic şi metal din mediul urban zona blocurilor), • Deşeurilor reciclabile menajere de sticlă din mediul rural se va realiza în 89 de puncte, • Deşeurilor reziduale menajere din mediul urban zona blocurilor se va realiza în 316 puncte de colectare stradale. Astfel, se arată că, în Anexa 3 a Caietului de sarcini sunt prezentate adresele celor 316 puncte stradale existente în prezent în Municipiul ......... pentru colectarea deşeurilor menajere reziduale, la art. 57 aliniatul 1) din Caietul de Sarcini, precizându-se, totodată: „Punctele de colectare pentru care adresa nu este inclusă în Anexa 3 vor fi identificate de Operator cu sprijinul Delegatarului, în perioada de mobilizare". Referitor la afirmaţia contestatorului: „În adresa Primăriei ......... nr. 1141/23.04.2018 sunt precizate doar 141 de platforme”, entitatea contractantă arată că, nu știe la ce adresă face aceasta referire, însă, în documentaţia de atribuire, respectiv în caietul de sarcini în Anexa 3, sunt prezentate cele 316 puncte de colectare a deşeurilor menajere reziduale. 6.2 În conformitate cu prevederile Caietului de sarcini, entitatea contrcatantă arată că, numărul punctelor de colectare deşeuri menajere reziduale este de 316, în timp ce numărul punctelor de colectare deşeuri reciclabile din mediul urban este de minim 180. Prin urmare, entitatea susține că, recipientele pentru colectarea deşeurilor menajerere ciclabile pot fi amplasate i) în incinta punctelor de colectare existente pentru colectarea deşeurilor menajere reziduale dacă spaţiul o permite, ii) în proximitatea punctelor de colectare existente pentru colectarea deşeurilor menajare reziduale sau în alte locaţii. Mai mult, se arată că, la alegerea amplasamentelor pentru amplasarea recipientelor de colectare deşeuri menajere reciclabile tip igloo se va avea în vedere, de 55

asemenea, spaţiul necesar pentru manevrarea acestora în vederea descărcării în mijloacele de transport (tip hook lift). Astfel cum a precizat la punctul anterior, entitatea arată că la art. 47 aliniatul 1) din Caietul de sarcini, se precizează: „Punctele de colectare pentru care adresa nu este inclusă în Anexa 3 vor fi identificate de Operator cu sprijinul Delegatarului, în perioada de mobilizare". 2.2.7 Cu privire la răspunsul 3 la solicitarea de clarificare 23/22.05.2019, entitatea contractantă învederează faptul că, acesta precizează clar și fără echivoc „Determinarea cantităţilor de deşeuri (menajere) reciclabile şi reziduale din zona caselor din mediu urban se va determina pe baza ponderii populaţiei care locuieşte la case din totalul populaţiei municipiului ........., respectiv 17%. Contestatorul ca și orice alt operator economic de bună credinţă participant la această procedură trebuind să facă o simplă operaţie matematică de aplicare a unui procent”. 2.2.8 Cu privire la răspunsul 2 de la solicitarea de clarificare nr. 24/24.05.2019, entitatea apreciază că, în acesta se precizează clar şi fără nici o ambiguitate faptul că sistemul de colectare din poartă în poartă în mediul rural a fost ales astfel încât să se asigure îndeplinirea ţintelor de reciclare şi a ratelor de capturare prevăzute de legislaţie. Din punct de vedere tehnic, acest sistem este fezabil şi recomandat în studiile realizate la nivel european, fiind demonstrat faptul că asigură rate mai mari de capturare, în comparaţie cu sistemul de colectare prin aport voluntar în puncte de colectare stradale. De asemenea, sistemul propus a fost analizat din punct de vedere financiar în Studiul de oportunitate şi a rezultat ca fiind fezabil pentru zona de delegare a serviciului. 2.2.9 Cu privire la răspunsul 3 la solicitarea de clarificare Solicitare clarificare nr. 25/24.05.2019, entitatea contractantă arată că, în acesta, la solicitarea de clarificare 25/24.05.2019 s-a explicat foarte clar cine suportă costul pentru sistemele individuale de cântărire pe fiecare maşină. Mai mult, se arată că, dotarea autovehiculelor de colectare cu sisteme de cântărire a fost luată în calcul la estimarea valorii contractului, astfel, fiind utilizate prețuri unitare care includ aceste dotări ale autovehiculelor. Totodată, entitatea menționează faptul că, acest element nu este evidențiat separat în Studiul de oportunitate, fiind un element care nu are impact semnificativ în fundamentarea opţiunii pentru gestionarea delegată sau pentru fundamentarea opţiunii de alegere a formei de delegare (contract de achiziţii sau contract de concesiune). Vehemența contestatorului de a instala aceste sisteme de cântărire individual pe fiecare maşină, demonstrează, în opinia ,,,, ........., încă o dată, reaua credinţă și intențiile de raportare incorectă a cantităților de deşeuri colectate și a serviciului prestat în vederea încasării unor venituri necuvenite. Entitatea contractrantă apreciază că, dacă ar intenționa să practice un serviciu public de salubritate corect, cu o 56

determinare corectă a cantităților și implicit a sumelor de plată de către fiecare UAT, atunci acest instrument de cântărire ar fi fost solicitat chiar de către contestator pentru a-i certifica serviciul și cantitățile de deşeuri colectate. 2.2.10 Cu privire la răspunsul 2 la solicitarea de clarificare nr. 28/27.05.2019, entitatea contractantă precizează că aspectele semnalate de contestator urmează să fie clarificate în răspunsul la o solicitare de clarificări primită ulterior datei la care acesta a transmis contestația și pe care îl va publica în cel mai scurt timp. În ceea ce priveşte Răspunsul 2 de la solicitarea de clarificare nr. 24/24.05.2019, entitatea contractantă precizează că, în acesta se precizează clar şi fără nici o ambiguitate că, alegerea sistemului de colectarea din poartă în poartă în mediu rural a fost ales astfel încât să se asigure îndeplinirea ţintelor de reciclare şi a ratelor de capturare prevăzute de legislaţia naţionala in vigoare. Din punct de vedere tehnic, ,,,, susține că acest sistem este fezabil şi recomandat în studiile realizate la nivel european, fiind demonstrat că asigură rate mai mare de capturare în comparaţie cu sistemul de colectare prin aport voluntar în puncte de colectare stradale. De asemenea, se arată că, sistemul propus a fost analizat din punct de vedere financiar în studiul de oportunitate şi a rezultat ca fiind fezabil pentru zona delegată. Astfel, în secţiunea 10 a studiului de oportunitate se precizează clar, după cum se arată, că pentru a demonstra fezabilitatea delegării se compară costurile și veniturile previzionate. Costurile previzionate au ținut cont de metoda de colectare recomandată, iar veniturile sunt cele din taxe, prezentate la pagina 62 - 63 a Studiului de oportunitate, tabelul 9-1. Așadar, entitatea susține că, costurile acestui contract la care se adună costurile tratării și depozitării, pot fi acoperite de taxele ce vor fi colectate de la utilizatori, deci, sistemul de colectare propus este fezabil din punct de vedere financiar și nu este prea scump (este suportabil) pentru utilizatori. 2.3 Referitor la pct. D din contestaţie („D. Documente esenţiale ale procedurii sunt în curs de modificare în timpul desfăşurării acesteia, riscând o alterare majoră a rezultatelor şi nerealizarea scopurilor urmărite, pag. 12-13), entitatea contractantă precizează că, Regulamentul Serviciului Public de Salubrizare al Unităților Administrativ-Teritoriale din zona judeţului ........., membre ,,,,, care se aplică viitorului operator este cel ataşat documentaţiei de atribuire.  Astfel, se arată că, modificările invocate de către contestator au apărut după data publicării documentaţiei de atribuire și reprezintă doar o propunere realizată în baza Recomandărilor pentru aplicarea modificărilor legislative introduse prin OUG nr. 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a OUG nr.196/2005 privind fondul de mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 31/2019, care au fost publicate în data de 57

07.05.2019 pe site-ul Ministerului Mediului, şi adresa nr. 35184/CG/15,05.2019 primită de la Ministerul Fondurilor Europene, acestea fiind doar recomandări realizate în cadrul unui proiect și nu au caracter de act normativ sau legislaţie. Pe de altă parte, entitatea contractantă precizează că orice modificare a legislaţiei în vigoare la data publicării documentaţiei, care va apărea până la data semnării contractului, va fi analizată și tratată conform condiţiilor contractuale la data semnării contractului. Opinând, entitatea contractantă consideră că a răspuns punctual criticilor formulate de contestator în mod clar, complet şi fără ambiguități, motiv pentru care, apreciază contestația formulată de SC ......... SRL, ca fiind neîntemeiată, iar pe cale de consecință, solicită respingerea acesteia. Prin cererea de intervenție voluntară accesorie în interesul contestatorului ........., ,,,,SA a solicitat cele prezentate în partea introductivă, prezentând în susținere, următoarele: 1. În fapt, intervenientul prezintă un scurt istoric al procedurii și arată că, urmare a publicării anunțului de concesionare privind organizarea procedurii în cauză, operatorii economici interesați de aceasta au formulat solicitări de clarificare cu referire la diverse aspecte privind documentația de atribuire, precum și contestații, urmare a inițierii cărora procedura a fost suspendată, iar ca urmare a admiterii unora dintre contestațiile depuse, entitatea contractantă a fost obligată la adoptarea unor măsuri de remediere, care au concis implicit cu republicarea unor documente parte a documentației de atribuire. Mai mult, se arată că, urmare a reluării procedurii, entitatea contractantă a prelungit în termenul limită de depunere a ofertelor, răspunzând pe calea adresei nr. 2068/28.05.2019 la nivel centralizat, la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici interesați de procedura în cauză, implicit de ,,,,. Astfel, intervenientul precizează că răspunsul consolidat a constat implicit în republicarea unora dintre documentele esențiale ale documentației de atribuire, care au suferit adaptări și modificări față de documentația inițială, ca răspuns al ,,,, ......... la solicitările de clarificări. Cu toate acestea, intervenientul susține, astfel cum se va învedera în continuare, că unele dintre răspunsurile acordate de entitatea contractantă modifică în mod neconcurențial cerințele inițiale, iar altele nu aduc clarificări sau după caz, explicații suplimentare la solicitările adresate de operatorii economici interesați de procedura în cauză. 2. Redând dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, raportat la data publicării în SEAP (SICAP) a contestației formulată de ,,,, (și anume, la data de 10.06.2019), intervenientul precizează că termenul de 10 (zece) zile pentru formularea cererii de intervenție se împlineşte la data de 20.06.2019, respectiv la expirarea ultimei ore a acestei zile, astfel că cererea a fost formulată în termenul legal. 58

3. În ceea ce privește admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie, ,,,,SA învederează faptul că, intervenția accesorie - formă a intervenției voluntare - implică posibilitatea recunoscută de lege unei persoane de a interveni într-un proces în curs de desfășurare, prin introducerea unei cereri în fața instanței/organului administrativ - jurisdicțional investit cu acțiunea principală, în scopul protejării drepturilor uneia dintre pârțile inițiale. Sub acest aspect, se arată că, Legea nr. 101/2016 reglementează posibilitatea operatorilor economici interesați de a formula cerere de intervenție voluntară, legiuitorul făcând trimitere expresă în acest sens la prevederile Legii nr. 134/2010. Într-adevăr, potrivit art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016: „(...) operatorii economici interesați (...) pot formula, cu înştiinţarea pârților cauzei, cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 (...)”, astfel că, în consecinţa acestei trimiteri exprese a legiuitorului, rezultă, susține intervenientul, că vor fi aplicabile, sub aspectul condiţiilor de admisibilitate în principiu a cererii de intervenție accesorie, dispoziţiile Codului de procedură civilă. Ca atare, cât priveşte cererea de intervenție accesorie în discuție, ,,,,SA apreciază că aceasta va fi guvernată de dispoziţiile art. 61 alin. (1) din C.proc.civ. potrivit cărora „Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între pârțile inițiale”, precum și de art. 61 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia „Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți". Așadar, prin raportare la cele două texte de lege anterior invocate, rezultă că legiuitorul a prevăzut drept cerinţă pentru admisibilitatea în principiu a cererii de intervenției accesorie, dovedirea de către intervenientul accesoriu a interesului său față de obiectul cauzei deduse judecăţii. În ceea ce priveşte condiţia interesului, ,,,,SA consideră că aceasta este în mod evident îndeplinită în cazul său, argumentul decisiv fiind acela că, prin prisma situației proprii a subscrisei care își permite participarea efectivă și reală la procedura de atribuire în cauză, oferta sa se impune a fi configurată și, totodată, apreciată de entitatea contractantă în raport de prevederile aceleiaşi documentaţii de atribuire, unele dintre acestea fiind deduse judecăţii în prezenta cauză. Astfel, intervenientul susține că, în raport de situația sa personală are interesul de a sprijini demersul contestatorului Rompres de cenzurare a unuia/mai multora dintre cerințele aceleiași documentații de atribuire, motivele concrete de contestare pe care înțelege să le sprijine pe calea intervenției accesorii fiind în strictă concordanță cu situația personală a subscrisei și se referă la motivul de contestare din contestația Rompres privind (i) cerinţa referitoare la sistemul de cântărire, precum și la cel privind (ii) necesitatea suspendării procedurii de concesiune pe durata adoptării noului Regulament de Salubrizare și 59

pe cale de consecință, a adaptării documentației de atribuire în funcție de prevederile noului regulament. În continuare, pe calea intervenției accesorii, ,,,,SA apreciază că-și justifică interesul de a urmări și obține, consecutiv admiterii în principiu a cererii de intervenție, admiterea în parte a contestației formulată de ,,,, (în limita motivelor de contestare efectiv sprijinite, menționate mai sus), iar mai apoi, înlăturarea/ cenzurarea cerinţelor punctuale din documentaţia de atribuire corespunzătoare motivelor de contestare sprijinite prin intervenția accesorie, efectul benefic și pozitiv rezultat din aceste două deziderate procesuale reflectându-se și asupra sa prin aceea că, în cazul admiterii pe fond a cererii de intervenție, nu ar mai fi necear ca oferta sa să fie condiţionată de cerinţele ce fac obiectul motivelor de contestare sprijinite prin intervenția accesorie astfel formulată. În raport de argumentele punctuale arătate, ,,,,SA solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție accesorie, urmând a proceda potrivit dispoziţiilor art. 64 si urm. C. proc. civ. 4. Referitor la motivul de contestare din contestația ,,,, privind cerinţa referitoare la sistemul de cântărire În ceea ce priveşte cerinţa referitoare la sistemul de cântărire a deşeurilor și lipsa furnizării unui răspuns de către entitatea contractantă cu privire la includerea costului acestor echipamente de cântărire în cuprinsul investiției preconizate conform Studiului de oportunitate, intervenientul prezintă, în continuare, argumente practice care susţin poziţia ,,,, în contestația proprie (pag. 9-10).  Astfel, intervenientul susține faptul că, entitatea contractantă nu oferă un răspuns clar și temeinic justificat la solicitarea unui ofertant de a prezenta contextul tehnic și economic prin care se solicită ca absolut toate utilajele de colectare (inclusiv bunurile de preluare și utilajul dedicat colectării deşeurilor reciclabile pre-colectate în containere igloo) să fie dotate cu sisteme de cântărire a deşeurilor colectate. Intervenientul consideră răspunsul oferit la întrebarea nr. 13, Solicitarea de clarificare nr. 18 din 20.05.2019 (2659/17.05.2019 referinţa ,,,, ......... 1873/20.05.2019) din Răspunsul centralizat (pag. 26), privind echipamentele de cântărire, autorizate și metrologizate, i.e., respectiv: „Răspuns 13 În vederea monitorizării îndeplinirii indicatorilor contractuali și evitării disputelor între operator, UAT și ,,,, privind cantitățile colectate se păstrează cerinţa Caietului de Sarcini”, ca fiind evaziv formulat de entitatea contractantă, în contextul în care cerinţa în sine, și anume, prevederea respectivelor sisteme de cântărire cu titlu de investiţie din partea operatorului este, pe de o parte, neîntemeiată și inutilă, iar pe de altă parte, neeligibilă din punct de vedere economic, astfel cum se v-a arăta în continuare. (i) În opinia sa, cerinţa este neîntemeiată și inutilă În fapt, intervenientul arată că, prin impunerea acestei cerințe, entitatea contractantă dorește implementarea unui sistem paralel de cuantificare (masică) a cantităților de deșeuri colectate. Mai mult, 60

intervenientul precizează că această cerinţa este impusă în paralel, deoarece, toate facilitățile de tratare-eliminare a deșeurilor aferente SMID ......... sunt prevăzute cu sisteme de cântărire omologate, astfel că, fiecare încărcătură, incidentă fie stației de sortare, fie depozitului de deşeuri, este caracterizată de un certificat/formular de încărcare- descărcare în care se consemnează tipul de deșeu (codul), sursa de generare (provenienţa, inclusiv locaţia) și cel mai important, cantitatea exprimată masic. În conformitate cu mecanismul de plată indicat în documentaţia de atribuire, informaţiile de acest tip sunt, în opinia sa, arhisuficiente pentru asigurarea trasabilitatii deşeurilor și a fluxului financiar, respectiv: 1. operatorii care efectuează serviciul de colectare sunt tarifați de către operatorii instalaţiilor de tratare/eliminare, în baza cantităților înregistrate, 2. aceiași operatori de colectare, raportează aceleași cantități către unitatea de implementare a ,,,, ........., 3. ,,,, ........., în baza cantităților de deșeuri descărcate emite facturi către U.A.T.-urile generatoare, 4. U.A.T-urile onorează facturile către ,,,, ........., iar 5. ,,,, închide circuitul plătind operatorilor contravaloarea serviciilor prestate. Așadar, în această formulă absolut transparentă ce asigură trasabilitatea deșeurilor de la generare până la tratare-eliminare, introducerea unui alt parametru, respectiv cântărirea deșeurilor la sursa de generare va „complica”, în opinia intervenientului, inutil ecuaţia de bilanţ, contrar dorinţei exprimate de entitatea contractantă în cadrul răspunsului furnizat cu referire la întrebarea nr. 13 din Răspunsul centralizat: „[..] în vederea monitorizării îndeplinirii indicatorilor contractuali și evitării disputelor între operator, UAT și ,,,, privind cantitățile colectate se păstrează cerinţa Caietului de Sarcini”.  Astfel, din moment ce nu generatorii de deșeuri sunt cei care plătesc direct către Operator ci prin intermediul UAT-urilor, cântărirea deșeurilor la sursă, susține intervenientul, nu apare decât ca un alt parametru ce caracterizează masic cantitățile. Teoretic, suma tuturor acestor măsurători la nivel de UAT ar trebui să fie egală cu cantitatea cântărită, inevitabil însă, mulţi factori justificaţi, deloc neglijabili, sunt de natură să altereze calitatea informaţiei. În acest sens, intervenientul amintește doar unul singur, cel al preciziei și gradului de toleranță al aparatelor de cântărire, care în coroborare cu numărul mare de sisteme de cântărire induce erori semnificative. Exemplificând, se arată că, dacă eroarea acceptată a unui cântar este de 0.1%, 30 de sisteme de cântărire (fie ele omologate) vor induce o eroare de 3% față de cea a cântarului din dotarea complexului de tratare-depozitare. Tocmai acest procent de 3%, deloc nesemnificativ va fi, în opinia sa, subiectul disputelor dintre factorii interesați, având drept consecinţă firească 61

dereglarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor. Or, susține intervenientul, o astfel de „diferenţă" este, în fapt, prelucrarea unei erori cu caracter cert, ce se poate corecta prin înlăturarea cauzei în sine, respectiv prin renunţarea la cerinţa referitoare la sistemul de cântărire la sursă. Mai mult, intervenientul consideră că, aparenta justificare a necesității măsurii indusă de aplicarea principiului „plăteşte cât arunci" definit de OUG nr. 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, nu își are locul în această aplicaţie, deoarece, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire, pentru implementarea aceluiaşi principiu, entitatea contractantă a prevăzut raportarea cantităților în unități volumetrice, respectiv la volumul tomberoanelor/pubelelor din care se face pre- colectarea. (ii)În opinia sa, cerinţa este neeligibilă din punct de vedere economic Cu referire la această cerinţă, intervenientul arată că, a adresat entității contractante o solicitare de clarificare, la care, răspunsul oferit a fost, de asemenea, unul voalat, precizând totodată că, la editarea textului solicitării (care trebuia să fie redactat întocmai celui formulat, transmis via-email), entitatea a înlocuit termenul „valoare" cu „alocare”, respectiv „valoarea contractului" devine „alocarea contractului", denaturând astfel întrebarea adresată. Intervenientul precizează că, solicitarea de clarificare a fost formulată în sensul de a se confirma că sistemele de cântărire cu care vor fi dotate autospecialele sunt acoperite financiar, respectiv că valoarea estimată a contractului conţine și cota de amortizare a acestor echipamente, însă entitatea contractantă a ales să nu confirme sau să precizeze altfel, nerăspunzându-i, în mod clar și concis, la cele adresate. Or, urmare a lipsei de răspuns cu privire la solicitarea sa, intervenientul arată că înţelege că: - în valoarea estimată a contractului nu au fost incluse și cotele de amortizare a respectivelor sisteme de cântărire, iar - în tariful mediu multianual de 251,49 lei/tonă, pe cale de consecinţă, nu sunt acoperite costurile cu prevederea suplimentară a acestor sisteme de cântărire, pentru că altfel, entitatea contractantă ar fi putut răspunde cu un simplu „DA”. Se subliniază faptul că, prin solicitarea de clarificare nu s-a cerut entității contractante o defalcare a valorii estimate a contractului raportat la principalele categorii de cheltuieli, ci s-a solicitat să se confirme sau după caz, să se infirme dacă valoarea estimată a contractului conţine și cota de amortizare a echipamentelor de cântărire. Mai mult, intervenientul menţionează faptul că, un sistem de cântărire la sursă de tipul celui solicitat de ,,,, ......... are o valoarea de piaţă cuprinsă între 10.000-15.000 Euro, în funcţie de producător, 62

gabarit și tipul omologării. Or, înmulţind cu numărul solicitat de autovehicule (31 unități) valoarea sistemelor de cântărire este, susține intervenientul, de 300.000 : 450.000 EUR, fără a lua în calcul costurile legate de montaj, omologare, verificări metrologice și întreținere pe parcursul celor opt (8) ani de contract. Aşadar, intervenientul consideră că, costurile implicate de sistemul de cântărire impus în documentaţia de atribuire sunt deloc neglijabile, motiv mai mult decât suficient pentru ,,,, ......... de a le include în tarif, suplimentându-l și procedând apoi la recalcularea valorii estimate a contractului. Separat, dar în legătură cu cele de mai sus arătate, intervenientul precizează că potrivit art. 70 alin. (8) din Legea nr. 100/2016: „Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea termenului-limită stabilit de entitatea contractantă în anunţul de concesionare/anunţul de participare simplificat, în următoarele condiţii: a) entitatea contractantă are dreptul de a stabili în anunţul de concesionare/anunţul de participare simplificat unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor suplimentare, potrivit normelor metodologice la prezenta lege; (...)”; iar potrivit art. 74 alin. (3) din HG nr. 867/2016: „Entitatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi la orice clarificare solicitată, potrivit prevederilor art. 27". Or, raportat la dispoziţii legale anterior invocate, intervenientul susține că entitatea contractantă este obligată să răspundă tuturor solicitărilor de clarificare în mod clar și complet, fără trimiteri la alte răspunsuri sau după caz, fără răspunsuri parţiale sau ambigue. În susținere, se invocă practica Consiliului, care, cu privire la același aspect a reținut: „[...] Pe de altă parte, legiuitorul a stabilit în sarcina autorităţii contractante următoarele obligaţii la primirea unei solicitări de clarificare a documentaţiei de atribuire: - să răspundă în mod clar, complet şi fură ambiguităţi;[...]", respectiv „[...]Văzând răspunsurile autorităţii contractante, publicate în SICAP în data de ..., Consiliul stabileşte că acestea nu respectă rigorile amintite. Aşa cum se preciza mai înainte, la o serie de întrebări autoritatea contractantă a omis să răspundă aşa cum o obligă legea, respectiv în mod clar, complet şi fură ambiguităţi. [...]". În consecinţa argumentelor de mai sus prezentare, precum și celor aduse de ,,,, în propria contestație, intervenientul solicită Consiliului ca, în principal, să oblige entitatea contractantă să anuleze cerinţa referitoare la sistemul de cântărire și, în subsidiar, în cazul în care Consiliul ar aprecia necesară păstrarea acestei cerinţe, să oblige entitatea contractantă să suplimenteze valoarea estimată a contractului cu valoarea corect apreciată a sistemelor de cântărire. 5. Referitor la motivul de contestare invocat de ,,,, privind necesitatea suspendării procedurii de concesiune pe durata adoptării 63

noului Regulament de Salubrizare și pe cale de consecinţă, a adaptării documentaţiei de atribuire în funcţie de prevederile noului regulament, intervenientul precizează următoarele: În susţinerea argumentelor ,,,, formulate în propria contestație, intervenientul precizează faptul că, se are în vedere adoptarea unui nou Regulament al serviciului public de salubrizare la nivelul unităților administrativ-teritoriale din judeţul ........., acesta constituind un document esenţial al documentaţiei de atribuire, ataşat acesteia, precum și anexat modelului contractului de concesiune avut în vedere a fi încheiat cu operatorul economic, câștigător al procedurii. Astfel, se arată că, în cadrul modelului de contract (Art. 1, pag. 10), actualul regulament al serviciului de salubrizare este definit astfel „Regulamentul Serviciului înseamnă regulamentul serviciului de salubrizare (Anexa nr. 1 la prezentul Contract), aprobat de Delegatar conform regulamentului-cadru la nivel naţional adoptat de Autoritatea de Reglementare; în scopul prezentului Contract vor fi aplicate doar prevederile din regulament care privesc Seviciului astfel cum este acesta definit în prezentul Articol". Raportat la inițiativa actuală de adoptare a unui nou regulament de salubrizare, document care se constituie anexă la contractul de delegare a gestiunii serviciului de colectare și transport a deșeurilor municipale în Municipiul ......... și 22 comune limitrofe, intervenientul consideră că se impune suspendarea procedurii de concesiune pe durata procedurii de adoptare a noului Regulament de Salubrizare și, pe cale de consecință, a adaptării documentației de atribuire în funcție de prevederile noului regulament. Pentru reflectarea situației reale aplicabile unui contract ce se va derula pe o perioada de opt (8) ani de la semnarea acestuia, prin raportare la noii termeni și condiţii, drepturi și obligaţii care vor alinia toate și cele mai recente modificări legislative adoptate în domeniul gestionării deşeurilor, intervenientul solicită Consiliului să oblige entitatea contractantă să dispună suspendarea procedurii de concesiune pe durata adoptării noului Regulament de Salubrizare și pe cale de consecinţă, să procedeze la adaptarea documentaţiei de atribuire în funcţie de prevederile noului regulament. Soluţia procesuală de suspendare a procedurii de atribuire este, în opinia intervenientului, justificată suplimentar și de dezideratul imperativ al respectării scopului Legii nr. 100/2016, de utilizare a resurselor în condiţii de eficiență, economicitate și eficaciate, deziderat apreciat în coroborare cu principiul legalității, din aceste amândouă perspective de drept substanțial justificându-se soluţia de evitare, prin suspendarea procedurii de atribuire, a situației de creare artificială a unui caz care conduce la anularea procedurii de atribuire a contractului de concesiune, astfel cum prevede art. 93 alin. (1) din HG. nr. 867/2016 atunci când prevede interdicția pentru entitatea contractantă de a adopta măsuri cu scopul de a crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii de atribuire. 64

Totodată, în vederea dispunerii suspendării procedurii de atribuire, intervenientul învederează și faptul că, în cauză, în condiţiile în care adoptarea noului Regulament de Salubrizare constituie o realitate certă și de netăgăduit a se întâmpla în viitorul apropiat, neavând un caracter eventual, devine aplicabil în mod efectiv și concret dezideratul de legalitate de a preîntâmpina, printr-o măsură preventivă, de suspendare, situațiile de perspectivă aplicată și concretă în care să fie necesară anularea procedurii de atribuire, fie pentru cazul prevăzut la art. 89 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 100/2016 în care apar circumstanţe care fac necesară atribuirea unui alt tip de contract căruia îi este aplicabil un alt regim juridic decât cel aplicabil potrivit prevederilor prezentei legi, fie cazul prevăzut la art. 89 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 100/2016 în care se relevă încălcări ale prevederilor legale care afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului. În raport de argumentele de fapt și de drept expuse anterior, intervenientul solicită suspendarea procedurii de concesiune pe durata procedurii de adoptare a noului Regulament de Salubrizare și, pe cale de consecinţă, obligarea entității contractante la adaptarea documentaţiei de atribuire în funcţie de prevederile noului regulament. În concluzie, pentru toate argumentele anterior prezentate, intervenientul solicită admiterea cererii de intervenție accesorie astfel cum a fost formulată. Totodată, conform prevederilor art. 19 raportate la dispoziţiile art. 21 din Legea 101/2016, se solicită acces la dosarul cauzei. Prin adresa nr. 110303/05.07.2019, înregistrat la CNSC cu nr. 25645/05.07.2019, ,,,,, ca urmare a studierii dosarului cauzei, a depus „Concluzii scrise”, prin care a reiterat solicitarea privind admiterea motivelor de contestare invocate de ,,,,, respectiv (i) cerinţa referitoare la sistemul de cântărire și (ii) necesitatea suspendării procedurii de concesiune pe durata adoptarii noului Regulament de Salubrizare, și admiterea cererii de intervenție accesorie astfel cum a fost formulată, redând în susținere, în mod identic, susținerile prezentate în cadrul cererii, arătând, în replică la punctul de vedere al entității contractante din data de 13.06.2019, următoarele: 1. Referitor la primul motiv de contestare din contestația ,,,, privind cerința referitoare la sistemul de cântărire, prin prisma răspunsurilor oferite ulterior de către ,,,, ......... în Punctul de vedere din data de 13.06.2019 („Punctul de vedere"), intervenientul arată că, deși entitatea contractantă admite că dotarea autovehiculelor de colectare cu sisteme de cântărire a fost luată în calcul la estimarea valorii contractului, cu toate acestea, recunoaşte că acest element nu este evidențiat separat în Studiul de oportunitate, justificând că: „astfel de elemente tehnice de detaliu își au locul în caietul de sarcini”, menţiune nejustificabilă, în opinia intervenientului, din punct de vedere economic, 65

ținând cont de faptul că Studiul de oportunitate este documentul care oferă informaţii detaliate cu privire la modalitățile de calcul utilizate pentru estimarea valorii contractului. În acest context, intervenientul consideră că nu reiese în mod transparent și fără echivoc modalitatea de calcul a cotei de amortizare a echipamentelor de cântărire, și nici modalitatea în care aceste costuri au fost incluse în estimarea valorii contractului. Mai mult decât atât, intervenientul susține că, opţiunea de a utiliza aceeaşi maşină pentru colectarea aceluiaşi tip de deșeu de la mai multe UAT-uri, nu este fezabilă, generând dificultăți privind îndeplinirea obligaţiilor asumate de către operator. Deși se înţelege că astfel s-ar minimiza costurilor de achiziţie, prin operarea unei singure maşini de colectare pentru mai multe UAT-uri, intervenientul precizează că, în realitate, operatorul nu ar putea asigura îndeplinirea obligaţiilor asumate în mod responsabil și în timp util. Raportat la explicaţiile oferite în „Punctul de vedere”, în opinia intervenientului, subzistă incertitudini cu privire modalitatea de calcul a costurilor de achiziţie ale echipamentelor de cântărire și valoarea estimată a acestora avută în vedere de Entitatea contractantă în estimarea valorii contractului. 2. Referitor la motivul de contestare din contestația ,,,, privind necesitatea suspendării procedurii de concesiune pe durata adoptării noului Regulament de Salubrizare și pe cale de consecinţă, a adaptării documentaţiei de atribuire în funcţie de prevederile noului regulament, intervenientul arată că, prin Punctul de vedere, ,,,, ......... susţine că adoptarea unui nou Regulament al serviciului public de salubrizare la nivelul unităților administrativ-teritoriale din judeţul ......... („Regulamentul") reprezintă doar o propunere realizată în baza recomandărilor pentru aplicarea unor modificări legislative, neavând caracter de act normativ sau legislaţie, și drept urmare, neavând caracter obligatoriu. În acest context, intervenientul subliniază, pe de o parte, că entitatea contractantă oferă asigurări asupra faptului că operatorului i se va aplica actualul Regulament (ataşat documentaţiei de atribuire), însă, pe de altă parte, aceasta menționeză că orice modificări ale legislaţiei care vor apărea până la data semnării contractului vor fi analizate și tratate conform condiţiilor contractuale la data semnării contractului. În acest context, intervenientul precizează că, potrivit condiţiilor contractuale prevăzute la art. 10 alin. (3) din Contractul de delegare: „Modificarea/ajustarea după caz a tarifelor prevăzute în Anexa nr. 12 se va efectua în conformitate cu prevederile legale privind metodologia de stabilire, ajustare și modificare a tarifelor pentru activitățile specifice ale serviciului de salubrizare”. Or, în speţă, în situația în care ar interveni modificări impuse de noul regulament de salubrizare care ar impune ajustări ale valorii estimate a contractului pe durata ofertării/evaluării ofertelor, clauzele de mai sus, în opinia intervenientului, nu își găsesc aplicarea, având în vedere că acestea presupun situații care implică 66

ajustări ale preţului contractual pe durata executării contractului, respectiv care implică existența unui contract semnat. III.În ceea ce privește contestația ......... SA, I. Se prezintă argumente în susținerea cererii de suspendare a procedurii de atribuire. II. În continuare, contestatorul dezvoltă motivele de fapt şi de drept A. Consideraţii generale faţă de răspunsul nr. 2068/28.05.2019 la solicitările de clarificare ale operatorilor economici. 31. Contestatorul arată că criticile sale se referă la faptul că, prin răspunsurile date, entitatea contractantă schimbă sensul cerinţelor iniţiale ale documentaţiei de atribuire, ajungându-se, pe de o parte, la restricţionarea nejustificată a operatorilor economici la procedură, iar pe de altă parte, la informaţii contradictorii sau contrare scopului şi specificul contractului de concesiune în cauză. 32. Aşadar, contestatorul apreciază că, în analiza contestaţiei în cauză, este important a se avea în vedere specificul acestui contract, precum şi necesitatea avută în vedere la momentul iniţierii procedurii de atribuire. 33. Astfel, după cum se poate observa, procedura în cauză vizează un contract de concesiune de servicii care se va derula pe o perioadă de 96 de luni (8 ani). 34. Or, susține contestatorul, potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 100/2016 „Pentru concesiunile de lucrări sau concesiunile de servicii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, durata maximă a concesiunii nu poate depăşi timpul estimat în mod rezonabil necesar concesionarului pentru a obţine un venit minim care să permită recuperarea costurilor investiţiilor efectuate, a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor, precum şi a unui profit rezonabil". 35. De altfel, se arată că, în documentaţia de atribuire s-au menţionat în egală măsură condiţii privind realizarea investiţiilor, precum şi modalitatea de recuperare a acestora. 36. Aşadar, contestatorul consideră că, entitatea contractantă a avut în vedere, atât în ceea ce priveşte valoarea estimată a contractului cât şi în ceea ce priveşte cerinţele impuse, existenţa investiţiilor (utilaje şi containere), cât şi necesitarea recuperării costurilor aferente acestora. 37. Or, contestatorul apreciază că, prin formularea răspunsului la clarificări, entitatea contractantă contrazice însăşi esenţa prezentei proceduri, respectiv necesitatea realizării unei investiţii şi durata necesară pentru recuperarea acestor investiţii. 38. În continuare, contestatorul prezintă critici faţă de acest răspuns, critici care, după cum se arată, se raportează şi la cele menţionate în prezentul capitol. B. În ceea ce priveşte răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019): 67

39. Se arată că, la întrebarea nr. 2 un operator economic solicită: „Vă rugăm să precizaţi dacă în cazul în care ofertantul nu deţine un utilaj sau echipament în proprietate poate depune un antecontract de vânzare-cumpărare/contract de comodat sau un angajament că acestea va fi pus la dispoziţie autorităţii contractante”. 40. Răspunzând, autoritatea contractantă a precizat, după cum se arată, faptul că: „Ofertantul va face dovada proprietăţii, chiriei, leasingului pentru respectivul echipament”. 41. Or, contestatorul susține că acest răspuns nu doar că este contrar scopului/necesităţii contractului de a se realiza şi a se recupera investiţii, dar este şi restrictiv, întrucât obligă, creează un tratament injust

între

operatorii

economici

care

au

deja

în proprietate/chirie/leasing aceste tipuri de utilaje/echipamente şi cei pentru care va fi necesar ca pentru această procedură să realizeze investiţii în vederea participării la procedura de atribuire fără a avea certitudinea că vor ieşi câştigători. 42. Aşadar, contestatorul consideră că sunt favorizaţi operatorii economici care deţin astfel de utilaje/echipamente (în forma solicitată) şi nu trebuie să realizeze investiţii doar pentru a participa la procedură. 43. De altfel, contestatorul apreciază că această restrictivitate rezultă chiar din ceea ce a urmărit entitatea contractantă încă de la momentul iniţierii procedurii de atribuire, respectiv realizarea de investiţii şi durata contractului cu scopul de recuperare a investiţiilor. 44. Or, contestatorul arată că, nu înțelege ce investiţii şi ce se va recupera dacă entitatea contractantă impune ca la momentul depunerii ofertei ofertanţii să dispună deja de aceste investiţii, deci, trebuie să facă dovada că are un contract oneros deja încheiat şi asumat înainte de a depune oferta. 45. Aşadar, contestatorul consideră evident faptul că se ajunge la o situaţie contradictorie chiar cu scopul contractului şi a duratei acestuia de 8 ani. Dacă un operator economic are deja în proprietate respectivele utilaje/echipamente pentru ce s-a mai impus ca durata contractului să fie de 8 ani astfel încât să se recupereze investiţiile obligatorii pe care ofertanţii trebuie să le facă. 46. Astfel, contestatorul susține că, devine evident că, o astfel de clarificare nu face decât să restricţioneze participarea liberă a ofertanţilor care doresc să facă investiţii şi să-şi recupereze aceste costuri pe perioada de derulare a contractului. 47. De asemenea, contestatorul menţionează că, această interpretare nu rezultă din documentaţia iniţială, întrucât: Anexa nr. 6 la Caietul de sarcini în care se menţionează în mod expres investiţiile nu era publicată la momentul iniţial, ci abia acum, odată cu răspunsul 2068/28.05.2019 a fost publicată. Prin modelul de contract, la pag. 13 art. 3 alin. (5) lit. g) se precizează, după cum se arată, că ofertantul în perioada de mobilizare va procura utilajele şi echipamentele necesare şi le va amplasa în 68

teritoriu - cumpărare, leasing, închiriere, comodat etc, deci aceste documente nu se solicitau la momentul depunerii ofertei. Mai mult, se arată că, prin modelul de contract, la pag. 13 art. 3 alin. (5) lit. c) se solicită dovada că ofertantul dispune de disponibilităţi băneşti în perioada de mobilizare şi nu la depunerea ofertelor. Or, contestatorul arată că nu înțelege care mai este utilitatea/justificarea cerinţei privind disponibilitatea bănească dacă, oricum se solicită ca ofertantul să deţină deja utilajele/echipamentele care se doreau a fi investite şi recuperate pe perioada de derulare a contractului. Totodată, se arată că, tot prin Caietul de sarcini, la pag. 25, se solicită un plan de recuperare a investiţiilor. 48. Raportându-se la cerinţele susmenţionate, precum şi la specificul şi durata contractului de concesiune ce urmează a se atribui, contestatorul consideră că se înţelege că ofertantul poate prezenta un antecontract de vânzare-cumpărare/închiriere/comodat prin care să dovedească că are de unde să obţină respectivele utilaje şi că atunci când va fi declarat câştigător le va putea pune la dispoziţie, situaţie care, în opinia sa, nu ar fi îngrădit niciun operator economic în a participa la procedura de atribuire. 49. Or, contestatorul susține că, în situaţia în care operatorul economic trebuie să facă dovada că deţine aceste utilaje și echipamente înainte de data limită de depunere a ofertei, nu se mai justifică nici cerinţele susmenţionate şi nici scopul şi necesitatea avută în vedere la momentul iniţierii procedurii. 50. Astfel, în opinia contestatorului, nu mai este necesar un plan de investiţii şi de recuperare a investiţiilor, deoarece oricum aceste utilaje/echipamente sunt deja la dispoziţia ofertantului și, prin urmare, nu mai pot face parte din investiţiile contractului. 51. Or, se arată că, investiţiile se referă la ceva ce nu există anterior încheierii contractului, dar care se achiziţionează şi se recuperează pe parcursul derulării contractului. 52. Aşadar, solicitarea dovedirii că aceste utilaje/echipamente ce ar fi trebuit să facă obiectul unei investiţii sunt deja la dispoziţia ofertantului determină, susține contestatorul, două tipuri de restricţii: - Atât faţă de operatorul care deja are în proprietate aceste utilaje/echipamente în sensul că nu există posibilitatea ca aceştia să-şi recupereze costurile pentru investiţiile solicitate din moment ce acesta nu va mai realiza investiţii. - Atât faţă de ofertanţii care nu dispun de astfel de utilaje/ echipamente la momentul depunerii ofertei, dar care pot dovedi prin depunerea de antecontracte că la momentul încheierii contractului va realiza investiţiile cerute. 53. Așadar, contestatorul apreciază ca fiind evident faptul că, o astfel de cerinţă nu poate fi considerată acceptabilă, ci restrictivă, întrucât, nu se poate solicita unui operator economic de a face investiţii/cheltuieli înainte de data limită de depunere a ofertei, în 69

condiţiile în care nu are nicio certitudine în ceea ce priveşte obţinerea contractului. 54. Se arată că, potrivit art. 49 alin. (3) din HG nr. 867/2016 „A tunci când stabileşte durata concesiunii, entitatea contractantă trebuie să aibă în vedere evitarea restricţionării artificiale a accesului la competiţie, asigurarea unui nivel minim de profit ca urmare a exploatării într-o perioadă dată, asigurarea unui nivel rezonabil al preţurilor pentru prestaţiile care vor fi efectuate pe durata contractului şi a altor costuri ce urmează a fi suportate de către utilizatorii finali". 55. Contestatorul apreciază că, impunerea prezentării documentelor care să ateste deţinerea utilejelor și echipamentelor care fac obiectul investiţiilor prezentate în Anexa 6 a Caietului de sarcini nu fac decât să arate exact această restricţionare artificială a ofertanţilor prin următorul mecanism: - Favorizarea ofertanţilor care deţin în proprietate aceste utilaje şi oferirea către aceştia a unui contract ce se derulează pe o perioadă de 8 ani, deşi aceştia nu vor realiza nicio investiţie care să justifice durata de 8 ani a contractului atribuit în acest caz. - Singurul argument pentru care a fost acceptată o durată de 8 ani era, după cum se arată, ca ofertantul declarat câştigător să realizeze investiţii, or, în cazul acesta nu se justifică de ce nu se poate accepta un antecontract de vânzare-cumpărare/ închiriere/leasing pentru dovedirea seriozităţii şi disponibilităţii ofertantului faţă de aceste investiţii obligatorii. 56. De asemenea, se arată că, conform art. 20 alin. (7) din HG nr. 867/2016 „Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate care să împiedice realizarea unei concurenţe efective între operatorii economici”. 57. În cazul de faţă contestatorul consideră că a dovedit clar că răspunsul criticat duce la restricţionarea concurenţei şi la un tratament inegal între operatorii economici care au capacitatea de a duce la bun sfârşit contractul. 58. Aşadar, contestatorul apreciază că se impune anularea răspunsului, precum şi a oricăror altor răspunsuri care să susţină această interpretare. C. În ceea ce priveşte cerinţa privind disponibilităţile băneşti în cuantum de 6.300.000 lei pentru 4 luni de contract, contestatorul consideră că aceasta devine inutilă raportat la răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019) şi Răspunsul nr. 1 din Solicitarea nr. 8/24.04.2019 (pag, 9-11 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019), având în vedere următoarele: 59. Astfel, se arată că, prin fişa de date a achiziţiei, se solicită disponibilităţi băneşti în valoare de 6.300.000 lei pentru 4 luni de contract. 70

60. Or, în condiţiile în care ofertantul trebuie să dovedească că deja deţine utilajele/echipamentele ce fac obiectul investiţiei, contestatorul arată că nu înțelege ce justificare/temeinicie mai are această prevedere. 61. Deci, prin prezentarea dovezilor că ofertantul deja deţine respectivele utilaje/echipamente, în opinia sa, acesta dovedeşte totodată că poate susţine contractul 4 luni. 62. Aşadar, dacă se va considera ca fiind legal şi corect răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019, atunci, contestatorul apreciază că se impune eliminarea acestei cerinţe, întrucât aceasta devine, în opinia sa, restrictivă. 63. Or, contestatorul arată că, entitatea contractantă trebuie să decidă care dintre cele două cerinţe o păstrează (sau poate să le elimine pe amândouă) în condiţiile în care, acestea nu pot fi solicitate concomitent fără să ducă la restricţionarea concurenţei, întrucât se impun obstacole nejustificate/in juste în participarea ofertanţilor la procedura de atribuire (fiind aplicabile şi argumentele deja expuse la Cap. B). 64. Aşadar, contestatorul susține că se impune şi anularea acestei cerinţe, cât şi a răspunsului la solicitarea de clarificare în cauză, precum şi a oricăror altor răspunsuri care să susţină această interpretare. D. În ceea ce priveşte cerinţa privind Norma de poluare EURO 5, contestatorul susține că acesta devine inutilă raportat la răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26- 27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019): 65. Astfel, contestatorul consideră că, în fișa de date, punctul II. 2.5 Componenta tehnică - Norma de poluare minim Euro 5, nu se mai justifică raportat la răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019), întrucât, se ajunge la o restricţionare nejustificată a accesului la procedura de atribuire, având în vedere că ITP-ul valabil, eliberat de organismele abilitate, atestă faptul că utilajul este în perfectă stare de funcţionare şi îndeplineşte toate condiţiile legale de a circula pe drumurile publice şi de a presta activităţile ce fac obiectul caietului de sarcini. 66. Așadar, contestatorul arată că, în situația în care nu s-ar fi impus

prezentarea

actelor

de proprietate/leasing/chirie

a echipamentelor/ utilajelor, atunci cerinţa nu ar mai fi fost, în opinia sa, restrictivă. 67. Astfel, din moment ce utilajele ce urmează a fi folosite în contractul care face obiectul concesiunii sunt stabilite ca fiind investiţii, contestatul susține că, devine evident că, o astfel de cerinţă ar fi justficată, atât timp cât nu se impune ca ofertantul să deţină deja aceste utilaje. 71

68. În momentul în care se impune ca ofertantul să prezinte dovada deţinerii acestora, în condiţiile în care oricum obiectul contractului este reprezentat şi de realizarea investiţiilor, contestatorul susține că, o astfel de cerinţă nu se mai impune. 69. Aşadar, contestatorul consideră că răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019) a schimbat în totalitate modalitatea de interpretare a cerinţei susmenţionate, astfel încât, dintr-o cerinţă legală, a devenit o cerinţă restrictivă. 70. De asemenea, contestatorul arată că, aplicabile sunt şi argumentele expuse la Capitolele anterioare, menţinându-se acelaşi raţionament, motiv pentru care, în opinia sa, se impune anularea acestei cerinţe, precum şi a oricăror altor răspunsuri care să susţină această interpretare. E.

Referitor

la

cerinţele

privind

Capacităţile utilajelor/echipamentelor menţionate în Anexa 6, precum şi la răspunsul nr. 1 din Solicitarea de clarificare nr. 10/10.05.2019, contestatorul consideră că acestea sunt restrictive, întrucât, stabilesc capacităţi fixe care îngrădesc accesul la procedura de atribuire nejustificat. 71. Astfel, se arată că, odată cu Răspunsul nr. 2068/28.05.2019, entitatea contractantă a publicat şi Anexa 6 în care sunt detaliate investiţiile care trebuie să se realizeze pe parcursul derulării contractului şi care, după cum se arată, sunt obligatorii pentru operatorii economici. 72. Aşadar, contestatorul arată că, abia în data de 28.05.2019 a luat la cunoştinţă despre detaliile din Anexa nr. 6 la Caietul de sarcini. 73. De altfel, se arată că, potrivit răspunsul nr. 1 din Solicitarea de clarificare nr. 10/10.05.2019, această anexă este obligatorie, astfel încât, volumul şi capacitatea utilajelor/echipamentelor trebuie să fie îndeplinită întocmai precum s-a cerut. 74. Analizând Anexa, în special tabelul de la pag. 51-54, contestatorul arată că, se poate observă că, entitatea contractantă are o atitudine duplicitară nejustificată: Pentru unele utilaje/echipamente se stabileşte un interval al capacităţii astfel încât permite ofertanţilor să aleagă din mai multe posibilităţi, spre exemplu: La Autocompactor (pentru ridicare containere și pubele) se permite capacitatea între 7-16 m3 - La autocompactor se permite capacitatea între 12-16 m3 - Recipiente metalice se permite capacitatea între 18 1-30l Pentru unele utilaje/echipamente se stabileşte o valoarea fixă a capacităţii astfel încât limitează opţiunea ofertanţilor, spre exemplu: - Maşini pentru colectarea şi transportul deşeurilor reziduale se solicită 10 utilaje de 16 m3, 3 utilaje de 12 m3 şi 5 utilaje de 24 m3 - Containere pentru colectarea deşeurilor reziduale se solicită un număr de 502 de capacitatea 1100 l. 75. Aşadar, contestatorul susține că impunerea unei capacităţi fixe este restrictivă, întrucât nu se justifică din punct de vedere tehnic și 72

legal, invocându-se, în susținere și argumentele expuse la capitolele anterioare, în sensul că, nu se pot impune cerinţe care să creeze obstacole nejustificate. 76. De altfel, contestatorul apreciază că, astfel cum entitatea contractantă a stabilit marje în ceea ce priveşte unele utilaje/ echipamente, astfel ar fi trebuit să permită o astfel de marjă faţă de toate utilajele, în opinia sa, nejustificându-se în vreun fel această diferenţiere. 77. Mai mult, se arată că, din punct de vedere tehnic, utilajele de 12 m3 au aceeaşi lăţime ca şi utilajele de 14 m3 sau 16 m3 astfel încât în orice motiv conform căruia impunerea unor capacităţi fixe ar fi justificată de lăţimea străzilor pe care vor fi utilizate aceste utilaje, nu se justifică. 78. De asemenea, contestatorul susține că aceste cerinţe fixe sunt nejustificate şi nelegale, raportat şi la dispoziţiile art. 72 din Caietul de sarcini conform căruia operatorul trebuie să asigure mijloacele de transport/echipamentele necesare pentru colectarea întregii cantităţi de deşeuri menajere, având în vedere cantităţile de deşeuri şi frecvența de colectare cerută. 79. Aşadar, raportat la acest raţionament precum şi la o logică de bună-credinţă, atât timp cât se suplineşte în timpul zilei cantitatea de deşeuri care trebuie transportată, contestatorul apreciază că nu prezintă relevanţă cu câte utilaje de o capacitate mai mică se realizeză acest lucru. Ceea ce, în opinia contestatorului, înseamnă că o cerinţă care să nu fie restrictivă ar putea să ofere posibilitatea ofertanţilor de a utiliza utilaje cu capacitaţi medii/mici în număr suficient care să susţină capacitatea totală de transport a întregii cantităţi de deşeuri. 81. În atare condiţii, contestatorul apreciază că impunerea unei capacităţi fixe are rolul de a restricţiona concurenţa şi de a favoriza aceşti ofertanţi care dispun de utilajele care au fix această capacitate. 82. Astfel, contestatorul susține că se impune remedierea acestei situaţii. F. În ceea ce priveşte cerinţa privind necesitatea ca utilajele să aibă cântar (art. 73 din Caietul de sarcini), contestatorul consideră că aceasta devine inutilă raportat la răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019) şi Răspunsul nr. 4 din Solicitarea nr. 4 bis/20.03.2019 (pag. 8 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019), apreciind că sunt aplicabile, şi în acest caz, argumentele şi raţionamentul prezentat la capitolele anterioare. 84. Aşadar, contestatorul susține că, prin impunerea ca aceste utilaje şi echipamente să fie la dispoziţia ofertantului înainte de data limită de depunere a ofertei şi nu să facă parte din investiţiile asigurate (adică să se facă doar dovada că se vor asigura aceste utilaje prin prezentarea de antecontracte), operatorul care deja deţine utilajele respective este obligat să doteze maşinile existente cu sisteme de cântărire, ceea ce, în opinia sa, presupune costuri în plus. 73

85. Or, din moment ce este mai puţin costisitor să investeşti într- un utilaj nou care să deţină o astfel de utilitate decât să realizezi costuri pentru dotarea celor vechi/existente, contestatorul susține că o astfel de cerinţă nu este justificată. 86. Aşadar, contestatorul susține că impunerea acestei cerinţe este nejustificată raportat strict la solicitarea de a se prezenta încă din ofertare dovada deţinerii respectivelor utilaje. 87. De altfel, în opinia sa, cerinţa este inutilă raportat şi la faptul că nu se justifică, din moment ce utilajele care fac parte din parcul auto a entității contractante nu deţin o astfel de caracteristică, astfel încât, dacă nu era necesar atunci când acestea au fost achiziţionate, de ce ar fi acum necesară dotarea lor cu cântar. 88. Aşadar, contestatorul consideră că o astfel de cerinţă nu-şi găseşte necesitatea/justificarea şi utilitatea practică în derularea contractului, ci ar determina dificultăţi greu de gestionat raportat la imprecizia şi imposibilitatea practică, de multe ori, de a omologa metrologic astfel de sisteme pe utilajele existente. 89. Or, din moment ce s-a avut în vedere la momentul iniţierii procedurii o durată de 8 ani în vederea recuperării investiţiilor ce sunt reprezentate de aceste utilaje şi echipamente noi, contestatorul apreciază că este mai benefic pentru entitatea contractantă de a permite realizarea acestor investiţii, şi implicit achiziţionarea de utilaje noi care să aibă deja încorporate astfel de cântare, comparativ cu impunerea modificării vechilor utilaje, astfel încât să aibă şi această caracteristică. 90. Aşadar, contestatorul consideră că această cerinţă este restrictivă şi trebuie eliminată, precum şi a oricăror altor răspunsuri care să susţină această interpretare. În considerarea celor prezentate, ţinând cont de faptul că răspunsurile la solicitările de clarificări încalcă legislaţia achiziţiilor publice, precum și legislaţia în domeniu, ......... SA solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. Prin adresa nr. 2324/18.06.2019, înregistrată la CNSC cu nr. 22709/19.06.2019, ,,,, ......... a transmis punct de vedere cu privire la contestația depusă de ......... SA, prin care a solicitat respingerea acesteia, ca fiind neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente: 1. Referitor la punctul I din contestaţie, respectiv solicitarea de suspendare a procedurii, entitatea arată faptul că a procedat deja la suspendarea procedurii de atribuire, din data de 10.06.2019 până la soluţionarea contestaţiei. Totodată, cu privire la motivele invocate de contestator, ,,,, învederează următoarele: 2. Referitor la pct. 2-3 din contestaţie (pag. 3), privind faptul că prin răspunsul la solicitările de clarificări nr. 2068/28.05.2019 ar fi modificat documentaţia de atribuire „în așa fel încât modificarea să determine restricţionarea concurenţei prin impunerea unor cerinţe 74

nejustificate şi disproporţionate”, entitatea contractantă precizează, contrar afirmaţiilor contestatorului, că modificările aduse documentaţiei, constau, în fapt, în corelări între diferitele documente componente ale documentaţiei de atribuire şi, eventual, detalierea unor aspecte, la solicitarea potenţialor ofertanţi. Astfel, entitatea arată că, prin răspunsul la solicitările de clarificări nr. 2068/28.05.2019 nu s-au adus modificări substanţiale Documentaţiei de atribuire, ci (i) pe de o parte, la solicitarea potenţialilor ofertanţi, au fost detaliate anumite aspecte din prevederile documentaţiei de atribuire (informaţii care, în fapt, ar fi putut fi determinate de către ofertanţi pe baza datelor prezentate în documentaţia de atribuire, însă pe care entitatea contractantă a ales să le menţioneze ca atare în versiunea republicată a documentaţiei de atribuire, tocmai pentru a asigura mai multă transparenţă în derularea procedurii), (ii) pe de altă parte, tot la solicitarea potenţialilor ofertanţi, a. au fost furnizate informaţii suplimentare sau au fost clarificate anumite prevederi ale documentaţiei de atribuire, şi b. au fost eliminate unele neconcordanţe datorate, în cea mai mare parte, erorilor materiale survenite la preluarea textului dintr-un document în altul, în acest sens, se precizează faptul că, în conformitate cu prevederile legale (Legea 100/2016, art. 7), dimensionarea tehnică şi financiară a contractului s-a determinat la momentul realizării Studiului de oportunitate. Ori, versiunea republicată a documentaţiei de atribuire conţine modificări la Volumul II Caiet de Sarcini şi la Volumul III Formulare, exclusiv în sensul corelării informaţiilor prezentate în aceste documente cu prevederile Studiului de oportunitate. Entitatea contractantă consideră că a oferit răspunsuri complete, la un nivel de detaliere care lasă potenţialilor ofertanţi libertatea de a-şi organiza activitatea, astfel încât să poată respecta indicatorii de calitate, în condiţii de eficienţă, fără a se constitui în condiţii restrictive. 3. Referitor la pct. 11 din contestaţie (pag. 4) unde contestatorul apreciază că „se impune prin răspunsul la solicitările de clarificări ca cerinţă «Dovada deţinerii utilajelor şi echipamentelor în proprietate, chirie sau leasing (maşini de colectare şi recipiente de colectare)» încă de la momentul depunerii ofertei”, entitatea subliniază faptul că, o asemenea cerinţă nu este formulată nicăieri în cuprinsul documentului la care face referire acesta, respectiv „Răspunsuri centralizate clarificări finale SICAP", publicat în SICAP cu adresa nr. 2068/28.05.2019. În contextul dat, entitatea arată că, înțelege să-și exprime nedumerirea cu privire la demersul contestatorului de a-i atribui în mod arbitrar un text aparţinând însuşi acestuia, prin identificarea textului respectiv ca fiind citat dintr-un document public, deci verificabil. 3.1 Făcând abstracţie, totuşi, de modul în care contestatorul înţelege să îşi susţină demersul în faţa CNSC, entitatea contractantă constată că, aspectul învederat este reluat, de această dată, raportat la 75

textul real din adresa nr. 2068/28.05.2019, la pct. B din contestaţie („în ceea ce priveşte răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019", pag. 8- 10), tezele 39-58. Astfel, se arată că, la pct. 39-40 contestatorul redă întrebarea unui potenţial ofertant, respectiv răspunsul entității contractante, dezvoltând în continuare o argumentaţie în sprijinul punctului său de vedere. Ori, în argumentaţia sa, contestatorul alege să ignore, în mod deliberat, răspunsul imediat următor din documentul citat, respectiv „Ofertantul va face dovada proprietăţii, chiriei, leasing-ului, printr-un contract de vânzare-cumpărare, chirie, comodat, etc.", formulare care, în opinia sa, nu implică, în mod necesar efectuarea de investiţii „doar pentru a participa la procedură (astfel cum pretinde contestatorul) şi pe care o consideră suficient de cuprinzătoare şi permisivă tocmai pentru a nu restricţiona accesul operatorilor economici la procedură”. 4. Referitor la pct. C din contestaţie „în ceea ce priveşte cerinţa privind disponibilităţile băneşti în cuantum de 6.300.000 lei pentru 4 luni de contract"(pag. 11), cerinţă care, în opinia contestatorului „devine inutilă raportat la răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019)", entitatea contractantă precizează următoarele: Impunerea cerinţei privind capacitatea financiară, respectiv disponibilităţile băneşti, are în vedere demonstrarea de către ofertanţi a capacităţii lor de a suporta costurile asociate prestării serviciului de salubritate care constituie obiectul delegării, şi nu realizării investiţiilor în etapa iniţială a contractului, cum în mod greşit înţelege contestatorul. Astfel, entității contractante precizează că, solicitarea are în vedere (i) perioada de mobilizare, (ii) dispoziţiile legale în vigoare cu privire la modul de instituire şi încasare a taxelor de salubrizare, de către autorităţile locale, precum şi (iii) condiţiile contractuale (în particular obligaţia operatorului de salubrizare de a asigura continuitatea serviciului). Se arată că, potrivit art. 30 alin. (4) din HG nr. 867/2016, entitatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară a operatorilor economici. În cadrul contractului de concesiune ce urmează să fie atribuit, plata concesionarului va fi asigurată, după cum se arată, din sumele încasate la bugetele locale ale autorităţilor locale membre ale A.D.I.S. ........., cu titlu de taxă de salubrizare. Mai mult, entitatea precizează faptul că, potrivit art. 282 alin. (1) din Codul Fiscal: „Pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului ......... după caz, pot adopta taxe speciale”, iar potrivit alin. (3): „Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituţia/serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia/acestuia, sau de ia cele care sunt 76

obligate, potrivit legii, să efectueze prestaţii ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu", dispoziţii legale care se regăsesc și în Legea nr. 273/2006. Prin urmare, entitatea susține că taxele de salubrizare nu pot fi instituite și încasate de autoritățile locale competente decât după începerea prestării serviciilor de utilitate în beneficiul populaţiei, prevedere pe care orice operator de salubritate, și mai ales unul cu experienţă cum se considera contestatorul, îl cunoaşte. În condiţiile date, entitatea contractantă învederează faptul că, numai după semnarea contractului cu operatorul de salubrizare și începerea efectivă a executării contractului, se poate institui și percepe taxa de salubrizare, motiv pentru care, între data începerii activității operatorului de salubrizare și colectarea taxei de la populaţie există o perioadă de timp, estimată la 4 luni, în care aceasta nu dispune integral de sumele necesare acoperirii prestării serviciilor de către operator. Totodată, se precizează că, după semnarea contractului este prevăzută o perioada de mobilizare de 3 luni, perioadă în care operatorul trebuie să se organizeaze conform contractului (face angajarile de personal, procură utilajele şi echipamentele necesare pentru categoriile de deşeuri şi activităţile care fac obiectul contractului, le amplasează în teritoriu; amenajează zonele pentru stocarea temporară a fluxurilor speciale de deşeuri, etc). Așadar, se arată că, conform condiţiilor contractuale de efectuare a plăţilor (art. 10 din contract), termenul de efectuare a plăţii aferente serviciului prestat într-o anumită lună poate ajunge până la aprox. 105 zile calendaristice, termen format din: - 15 zile lucratoare („Delegatul va emite către ,,,, o situație cu defalcarea prestaţiilor către fiecare UAT, lunar, în a 15 zi lucrătoare a lunii următoare lunii în care a fost prestat Serviciul” - art. 10 alin. 10 lit. a)); - 45 zile lucrătoare („în maxim 45 zile lucrătoare de la înregistrarea la ,,,, a Situaţiei cu defalcarea prestaţiilor, ,,,, va înştiinţa Delegatul asupra aprobării integrale a Situaţiei" - art. 10 alin. 10 lit. b)); - 15 zile lucrătoare („în maxim 15 zile lucrătoare de la aprobarea Situaţiei, Delegatul va emite factura pentru serviciile acceptate la plată" - art. 10 alin. 10 lit. c)); - 30 zile („,,,, se obligă să plătească facturile emise de Delegat (...) în termenul de maxim 30 de zile calendaristice de la înregistrarea facturii la sediul ,,,," - art. 10 alin. 12). Având în vedere, pe de o parte, prevederea legislativă potrivit căreia taxele nu pot fi instituite și încasate de autoritățile locale competente decât după începerea prestării serviciilor de utilitate, faptul că autoritățile locale nu pot încasa aceste taxe atât timp cât acestea nu sunt prevăzute în bugetele locale, determinând întârzieri ale încasării taxei speciale de salubritate de la populaţie, condiţiile contractuale de efectuare a plăţilor, precum și faptul că există un grad de neîncasare a 77

taxelor destul de ridicat, ,,,, precizează că, există și obligaţia operatorului de a plăti redevența aferentă conform contractului, semestrial, până la data de 20 a primei luni următoare semestrului pentru care trebuie efectuată plata, astfel încât operatorul trebuie să aibă disponibilităţi băneşti pentru a evita un blocaj financiar (care poate să determine și o incapacitate financiară a operatorului). De asemenea, se menţionează faptul că, operatorul de salubrizare are obligaţia asigurării continuității serviciului, indiferent dacă este sau nu plătit, iar pentru ca operatorul să își îndeplinească această obligaţie pe perioada primelor 4 luni de contract, este necesar să asigure mijloace financiare suficiente pentru a îndeplini fluxul de numerar. Astfel, ,,,, învederează că, se solicită ofertantului să demonstreze că deţine Disponibilităţi băneşti, resurse reale negrevate de datorii sau linii de credit confirmate la data de începere a contractului de banci ori alte mijloace financiare suficiente pentru a îndeplini fluxul de numerar pentru contract, pentru o durată de 4 luni în valoare de 6.300.000 lei indiferent de obligaţiile ce îi revin ofertantului în cadrul altor contracte, suma fiind calculată prin raportare la perioada pentru care se solicită (4 luni) şi valoarea medie anuală a contractului. 5. Referitor la pct. D din contestaţie – „în ceea ce priveşte cerinţa privind Norma de poluare EURO 5” (pag. 11-12), cerinţă care, în opinia contestatorului „devine inutilă raportat la răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019)”, entitatea contractantă arată, astfel cum însuşi contestatorul evidenţiază în teza 65, argumentaţia sa în privinţa aspectului învederat la pct. D din contestaţie se bazează exclusiv pe interpretarea răspunsului 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 ca instituind o cerinţă privind deţinerea de către ofertant a utilajelor, având în vedere cele învederate anterior la pct 3. şi 3.1, că interpretarea acestuia este eronată, acesta alegând să ignore ansamblul clarificării nr. 19. În contextul dat, ,,,, ......... apreciază că, este evident că argumentaţia contestatorului nu se întemeiază pe realităţi obiective. 6. Referitor la pct. E din contestaţie – „în ceea ce priveşte cerinţele privind Capacităţile utilajelor/echipamentelor menţionate în Anexa 6, precum şi răspunsul nr. 1 din Solicitarea de clarificare nr. 10/10.05.2019" (pag. 11-12), cerinţe pe care contestatorul le apreciază ca fiind 1restrictive întrucât stabilesc capacităţi FIXE care îngrădesc accesul la procedura de atribuire nejustificat”, entitatea contractantă precizează următoarele: Capacitățile utilajelor și echipamentelor menționate în Anexa 6, precum și în răspunsul nr. 1 la Solicitarea de clarificare, au fost precizate tocmai pentru a furniza informaţii clare, concise și fără ambiguități pe baza cărora toți ofertanţii să își poată pregăti ofertele și astfel, să se respecte principiul tratamentului egal. 7. Referitor la pct. F din contestaţie – „în ceea ce priveşte cerinţa privind necesitatea ca utilajele să aibă cântar (art. 73 din Caietul de sarcini)" (pag. 13-14), cerinţă care, în opinia contestatorului, „devine 78

inutilă raportat la răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019) şi răspunsul nr. 4 din Solicitarea nr. 4 bis din 20.03.2019 (pag. 8 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019)”, entitatea contractantă precizează următoarele: Dotarea autovehiculelor de colectare cu sisteme de cântărire a fost luată în calcul la estimarea valorii contractului. Astfel, au fost utilizate prețuri unitare care includ aceste dotări ale autovehiculelor, în mod distinct. Mai mult, acest element nu este evidențiat separat în Studiul de oportunitate, fiind un element care nu are impact semnificativ în fundamentarea opţiunii pentru gestionarea delegată sau pentru fundamentarea opţiunii de alegere a formei de delegare (contract de achiziţie publică sau contract de concesiune). Deoarece entitatea contractantă acceptă, tocmai pentru a da mai multă flexibilitate operatorului și pentru a evita costuri mari pentru operator ce ar avea impact asupra pragului de suportabilitate al populaţiei, să fie utilizată aceeaşi maşină pentru colectarea aceluiaşi tip de deșeu de la mai multe UAT-uri, sistemul de cântărire este necesar, după cum se arată, pentru evidenţierea cantităților generate de fiecare UAT, ca sistem de rezervă/martor/back-up în cazul unor eventuale dispute între ,,,,, UAT-uri și operator. Opinând, ,,,, ......... consideră că a răspuns punctual criticilor formulate de contestator, în mod clar, complet şi fără ambiguități, motiv pentru care, consideră contestația formulată de SC ......... SA, neîntemeiată, solicitând respingerea acesteia. Prin cererea de intervenție accesorie în interesul contestatorului ........., ,,,,SA a solicitat cele arătate în partea introductivă, arătând, în susținere, următoarele: 1. În fapt, intervenientul prezintă un scurt istoric al procedurii și arată că, urmare a publicării anunţului de concesionare privind organizarea procedurii în cauză de către entitatea contractantă, operatorii economici interesați de aceasta au formulat solicitări de clarificare cu referire la diverse aspecte privind documentaţia de atribuire, precum și contestatii, urmare a iniţierii cărora procedura a fost suspendată. Mai mult, în consecinţa admiterii unora dintre contestațiile depuse, entitatea contractantă a fost obligată la luarea unor măsuri de remediere, care au concis implicit cu republicarea unor documente constituind parte a documentaţiei de atribuire. Urmare a reluării procedurii, se arată că, entitatea contractantă a prelungit termenul limită de depunere a ofertelor, răspunzând pe calea adresei nr. 2068/28.05.2019 la nivel centralizat, la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici interesați de procedura în cauză, implicit de către ,,,,SA. Răspunsul consolidat a constat, după cum se arată, implicit în republicarea unora dintre documentele esenţiale ale 79

documentaţiei de atribuire, care au suferit adaptări și modificări față de documentaţia iniţială, ca răspuns al ,,,, ......... la solicitările de clarificări. Cu toate acestea, intervenientul consideră că, unele dintre răspunsurile acordate de entitatea contractantă modifică în mod neconcurențial cerinţele iniţiale, iar altele nu aduc clarificări sau după caz, explicaţii suplimentare la solicitările adresate de operatorii economici interesati de procedură în cauză. 2. Redând dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, și având în vedere data publicării în SEAP (SICAP) a contestației formulată de ......... (și anume, la data de 11.06.2019), intervenientul precizează că termenul de 10 (zece) zile pentru formularea cererii de intervenție se împlineşte la data de 21.06.2019, respectiv la expirarea ultimei ore a acestei zile, astfel că cererea a fost formulată în termenul legal. 3. În ceea ce privește admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie, intervenientul învederează faptul că, intervenția accesorie - formă a intervenției voluntare - implică posibilitatea recunoscută de lege unei persoane de a interveni într-un proces în curs de desfășurare, prin introducerea unei cereri în fața instanței/organului administrativ - jurisdicțional investit cu acțiunea principală, în scopul protejării drepturilor uneia dintre pârțile inițiale. Sub acest aspect, intervenientul arată că, Legea nr. 101/2016 reglementează posibilitatea operatorilor economici interesați de a formula cerere de intervenție voluntară, legiuitorul făcând trimitere expresă în acest sens la prevederile Legii nr. 134/2010. Într-adevăr, potrivit art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016: „(...) operatorii economici interesați (...) pot formula, cu înştiinţarea părților cauzei, cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 (...)”, astfel că, în consecinţa acestei trimiteri exprese a legiuitorului, rezultă, susține intervenientul, că vor fi aplicabile, sub aspectul condiţiilor de admisibilitate în principiu a cererii de intervenție accesorie, dispoziţiile Codului de procedură civilă. Ca atare, cât priveşte cererea de intervenție accesorie în discuție, intervenientul apreciază că aceasta va fi guvernată de dispoziţiile art. 61 alin. (1) din C.proc.civ. potrivit cărora „Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între pârțile inițiale”, precum și de art. 61 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia „Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți". Așadar, prin raportare la textele de lege anterior invocate, rezultă că legiuitorul a prevăzut drept cerinţă pentru admisibilitatea în principiu a cererii de intervenției accesorie, dovedirea de către intervenientul accesoriu a interesului său față de obiectul cauzei deduse judecăţii. În ceea ce priveşte condiţia interesului, ,,,,consideră că aceasta este în mod evident îndeplinită în cazul său, argumentul decisiv fiind acela că, prin prisma situației proprii care își permite participarea efectivă și reală la procedura de atribuire în cauză, oferta sa se impune a fi configurată și, totodată, apreciată de entitatea contractantă în raport 80

de prevederile aceleiaşi documentaţii de atribuire, unele dintre acestea fiind deduse judecăţii în prezenta cauză. Astfel, ,,,,susține că, în raport de situația sa personală are interesul de a sprijini demersul contestatorului ......... de cenzurare a unuia/mai multora dintre cerințele aceleiași documentații de atribuire, motivele concrete de contestare pe care înțelege să le sprijine pe calea intervenției accesorii fiind în strictă concordanță cu situația sa personală și se referă la motivul de contestare din contestația ......... privind (i) cerinţa referitoare la dovada proprietății echipamentelor/utilajelor, (ii) cerinţa referitoare la dovada disponibilităţilor băneşti, respectiv (iii) cerinţa referitoare la sistemul de cântărire. În continuare, pe calea intervenției accesorii, ,,,,apreciază că își justifică interesul de a urmări și obține, consecutiv admiterii în principiu a cererii de intervenție, admiterea în parte a contestației formulată de ......... (în limita motivelor de contestare efectiv sprijinite, menționate mai sus), iar mai apoi, înlăturarea/ cenzurarea cerinţelor punctuale din documentaţia de atribuire corespunzătoare motivelor de contestare sprijinite prin intervenția accesorie, efectul benefic și pozitiv rezultat din aceste două deziderate procesuale reflectându-se și asupra sa prin aceea că, în cazul admiterii pe fond a cererii de intervenție, nu ar mai fi necear ca oferta sa să fie condiţionată de cerinţele ce fac obiectul motivelor de contestare sprijinite prin intervenția accesorie astfel formulată. În raport de argumentele punctuale arătate, ,,,,solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție accesorie, urmând se a proceda potrivit dispoziţiilor art. 64 si urm. C. proc. civ. 4. Referitor la motivul de contestare din contestatia ......... privind cerinţa referitoare la dovada proprietății echipamentelor/utilajelor, intervenientul învederează următoarele: Sub acest aspect, în susţinerea argumentelor ........., intervenientul precizează faptul că, potrivit modelului de contract publicat ca parte a documentaţiei de atribuire (art. 3 alin. (5) lit. g), pag. 13) se precizeaza expres că: „În Perioada de Mobilizare, care nu poate fi mai lungă de 90 (nouăzeci) de zile de la data semnării (dacă Părţile nu convin prelungirea acestui termen), Delegatul va prezenta Delegatarului dovezile care confirmă: [...] procurarea utilajelor și echipamentelor necesare (pentru categoriile de deşeuri și activitățile care fac obiectul contractului) și amplasarea lor în teritoriu - cumpărare, închiriere, leasing, comodat etc.;”, iar „Perioada de Mobilizare" este definită, după cum se arată, în acelaşi model de contract (art. 1 alin. (1), pag. 10), astfel: „înseamnă perioada cuprinsă între Data semnării și Data de începere a prezentului contract”. Astfel, raportat la prevederile modelului de contract de delegare a gestiunii (parte a documentației de atribuire), intervenientul susține că reiese faptul că intenția inițială a entității contractante a fost aceea ca (i) echipamentele/utilajele pentru îndeplinirea obiectului contractului 81

(incluzând categoriile de deșeuri) să fie procurate și deținute în orice forma contractuală (e.g., cumpărare, închiriere, leasing etc.), iar (ii) dovada acestei dețineri să fie prezentată exclusiv de către ofertantul câștigător, semnatar al contractului, respectiv în perioada de mobilizare astfel cum este aceasta definită în raftul de contract. În opinia intervenientului, aceasta este și practica rezonabilă care trebuia avută în vedere în astfel de contracte, respectiv la momentul ofertării operatorii economici să dovedească că pot procura resursele necesare derulării contractului, urmând ca ulterior, numai operatorul economic declarat câștigător, semnatar al contractului, să fie obligat la dovedirea efectivă a acestei capabilități. Cu toate acestea, intervenientul subliniază faptul că, prin răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19/20.05.2019 din Răspunsul centralizat: „Ofertantul va face dovada proprietății, chiriei, leasingului pentru respectivul echipament", entitatea contractantă a impus o condiţie nouă, excesivă, în opinia sa, raportat la momentul incipient al procedurii, și anume, aceea ca operatorii economici ofertanţi să facă dovada proprietății echipamentelor/utilajelor odată cu depunerea ofertelor. Or, o cerinţă esenţială pe care trebuie să o respecte entitatea contractantă în aplicarea criteriilor de calificare, rezidă, susține intervenientul, în aceea că aplicarea acestora trebuie să fie de natură a realiza scopul pentru care au fost prevăzute. Astfel, în cauză, în evaluarea ofertelor depuse de ofertanţi, entitatea contractantă trebuie să aibă în vedere posibilitatea acestora de a demonstra potenţialului tehnic, potențial care trebuie să reflecte capacitatea concretă a acestora de a îndeplini contractul. În schimb, intervenientul consideră că, noua cerinţă - deosebit de excesivă și in extenso - a deținerii echipamentelor și utilajelor încă din stadiul ofertării, de către toți operatorii economici participanți, pe de o parte, este în contradicție cu cerințele modelului de contract parte a Documentației de atribuire, astfel cum a arătat supra, iar, pe de altă parte, prin păstrarea acesteia, se va ajunge în mod invariabil și automat la o respingere nelegală și netemeinică a ofertelor acelor operatori economici care nu pot demonstra deținerea efectivă a echipamentelor/ utilajelor la momentul ofertării, cu toate că nu li s-a solicitat acest lucru prin modelul de contract parte a Documentației de atribuire. În acest din urmă caz, se va ajunge, în opinia sa, la o restricționare inechitabilă a concurenței, prin raportare la acei operatori economici care operează cu astfel de utilaje/ echipamente și care nu vor fi nevoiți să facă noi investiții pentru această procedură, în contradictoriu cu operatori economici care pot dovedi că au capacitatea de a procura aceste utilaje/echipamente și de a îndeplini contractul în mod corespunzător cerinţelor caietului de sarcini, asumându-și efectuarea acestor investiţii semnificative în mod rezonabil, exclusiv în cazul atribuirii contractului obiect al procedurii. 82

A impune efectuarea unor costuri/investiții suplimentare în sarcina unor ofertanţi exclusiv pentru acordarea posibilităţii acestora de a participa la procedura de atribuire contravine principiilor tratamentului egal și al proporționalității, având în vedere că potrivit prevederilor legislaţiei achiziţiilor/concesiunilor, specificaţiile tehnice impuse de o autoritate/entitate contractantă trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurența între operatorii economici. În mod automat, prin noua cerinţă introdusă de entitatea contractantă, intervenientul apreciază că, se va ajunge la restrictionarea concurenței între operatorii economici, deși unul dintre scopurile Legii nr. 100/2016 îl constituie tocmai promovarea concurenței între operatorii economici, context în care, în opinia sa, se remarcă și încălcarea acestui principiu de ordine publică. În consecinţa argumentelor mai sus prezentate, precum și a celor aduse de ......... în propria contestație, intervenientul solicită Consiliului să oblige entitatea contractantă la anularea răspunsului 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19/20.05.2019 din Răspunsul centralizat, precum și a oricăror interpretări care susțin acest răspuns, iar, pe cale de consecință, să considere îndeplinită cerinţa privind dovada deținerii echipamentelor/ utilajelor prin prezentarea de către operatorii economici participanți la procedură inclusiv a unor antecontracte de vânzare cumpărare cu privire la respectivele echipamente/utilaje, urmând ca dovada efectivă a proprietății să fie furnizată exclusiv de ofertantul declarat câștigător al procedurii semnatar al contractului. 5. Referitor la motivul de contestare din contestația ......... privind cerinţa referitoare la dovada disponibilităților bănești, intervenientul învederează următoarele: Sub acest aspect, în sprijinul argumentelor aduse de contestatorul ......... în propria contestație, intervenientul învederează următoarele argumente de natură financiară care, în opinia sa, impun înlăturarea cerinței privind furnizarea dovezii disponibilităților bănești în forma prezentată de entitatea contractantă: Astfel, se arată că, conform fișei de date, Cap. III.1.2) „Capacitatea economică și financiară, Cerinţa 2: Bonitate/acces la resurse Disponibilități bănești, resurse reale negrevate de datorii sau linii de credit confirmate la data de începere a contractului de banei ori alte mijloace financiare suficiente pentru a îndeplini fluxul de numerar pentru contract, pentru o durată de 4 luni în valoare de 6.300.000 lei indiferent de obligațiile ce îi revin ofertantului în cadrul altor contracte. Modalitatea de îndeplinire: Orice document specific autorității competente din România sau țara de origine a ofertantului, prin care să se demonstreze că în momentul semnării contractului, ofertantul va avea disponibilitate sau acces la active lichide, linii de creditare sau alte instrumente financiare suficiente pentru a îndeplini fluxul de numerar 83

pentru servicii potrivit contractului pentru o perioadă de 4 luni, indiferent de obligațiile ce îi revin ofertantului în cadrul altor contracte", prevederi din care, rezultă, susține intervenientul, faptul că cerinţa s-ar impune în mod rezonabil raportat la momentul semnării contractului, iar nu la momentul simplei ofertări, când niciunul dintre participanții la procedură nu are previzibilitate asupra câștigării respectivei proceduri, și pe cale de consecință, asupra încheierii contractului care, la momentul respectiv are caracter incert și eventual. Separat, intervenientul arată că, din jurisprudența relevantă cu privire la modul de îndeplinire a cerinței privind cash-flow-ul, rezultă, în mod clar, că cerinţa privind obligarea ofertanţilor de a face dovada disponibilităţilor băneşti la data depunerii ofertelor este una restrictivă atunci când aceasta este impusă tuturor participanţilor la procedură și nu doar ofertantului câștigător, având în vedere că pentru a se putea prezenta instrumentele financiare aferente acestei dovezi (scrisoare de garanţie bancară, linie de credit etc.) este necesar să se realizeze demersuri suplimentare, care implică o analiză financiară riguroasă din partea unor bănci/instituții financiare și obligă participanţii la oferirea anumitor garanţii în favoarea acestora. Or, susține intervenientul, atare demersuri determină într-un final costuri suplimentare, precum și indisponibilizarea unei importante sume de bani, în condiţiile în care respectivul ofertant nu are nici o certitudine că va câștiga procedura în cauză, în realitate, oferta acestuia putând fi declarată necâștigătoare sau procedura putând fi chiar anulată. Mai mult, timpii necesari instituțiilor financiare pentru acordarea accesului la mijloacele financiare (care să facă dovada cash-flow-ului conform celor indicate în cerinţa) sunt, de regulă, foarte lungi și determină o barieră reală în accesul ofertanţilor la procedură. Această cerinţă, în forma actuală impusă operatorilor economici conduce, în opinia intervenientului, la blocarea unor sume importante de bani de către aceştia, pe o perioadă care nu este necesară entității contractante, aceasta din urmă având interesul ca respectivele sume să existe efectiv și să fie demonstrată existența acestora începând cu data semnării contractului, iar nu înainte de acest moment. În susținere, se invocă practica Consiliului, care, în soluționarea unei decizii disponibilă la adresa:http://portal.cnsc.ro/sivadoc/download. aspx?docUID=, a reținut: „[...] Pe de altă parte, ţinând cont de formularea: «Ofertantul trebuie să demonstreze că la momentul semnării contractului va avea acces sau are disponibile resurse real (...)», precum şi de precizările autorităţii contractante din punctul său de vedere, Consiliul apreciază că aceasta nu reprezintă o cerinţă pe care trebuie să o impună participanţilor, ci o condiţie necesară, ce trebuie respectată numai de ofertantul desemnat câştigător. Faţă de cele precizate anterior, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să reformuleze cerinţa în discuţie astfel: «Ofertantul desemnat câştigător trebuie să demonstreze că la momentul semnării contractului va avea acces sau are disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de 84

credit confirmate de bănci ori alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza un cash-flow de execuţie a lucrării în valoare de minim 9.600.000,00 lei pentru o perioada de 5 luni ...». Această modificare se impune pentru a nu conduce la blocarea sumei respective, de către ofertanţi, pe o perioadă care nu e necesară, adică de la data depunerii ofertelor până la data semnării contractului, autoritatea contratantă fiind interesată de existenţa sumei în discuţie pe o perioadă de 5 luni, începând cu data semnării contractului (nu înainte). [...Ţ”. În considerarea argumentelor de mai sus arătate, precum și a celor aduse de ......... în propria contestație, intervenientul solicită Consiliului să dispună obligarea entității contractante la impunerea cerinţei privind prezentarea dovezii disponibilităţilor băneşti doar de către ofertantul declarat câștigator, semnatar al contractului de delegare a gestiunii. 6. Referitor la motivul de contestare din contestația ......... privind cerinţa referitoare la necesitatea ca utilajele să dispună de sistem de cântărire, intervenientul prezintă, în continuare, argumente practice și tehnice care susțin și întăresc poziţia ......... în contestația proprie (pag. 13-14) cu privire la faptul că investiția impusă de utilajele de cântărire implică costuri suplimentare pentru operatorii economici, nejustificate. Astfel, intervenientul învederează faptul că, prevederea respectivelor sisteme de cântărire cu titlu de investiție din partea operatorului este, pe de o parte, neîntemeiată și inutilă, iar pe de altă parte, neeligibilă din punct de vedere economic, având în vedere următoarele argumente: (i) În opinia sa, cerinţa este neîntemeiată și inutilă În fapt, intervenientul arată că, prin impunerea acestei cerințe, entitatea contractantă dorește implementarea unui sistem paralel de cuantificare (masică) a cantităților de deșeuri colectate. Mai mult, intervenientul precizează că această cerinţa este impusă în paralel, deoarece, toate facilitățile de tratare-eliminare a deșeurilor aferente SMID ......... sunt prevăzute cu sisteme de cântărire omologate, astfel că, fiecare încărcătură, incidentă fie stației de sortare, fie depozitului de deşeuri, este caracterizată de un certificat/formular de încărcare- descărcare în care se consemnează tipul de deșeu (codul), sursa de generare (provenienţa, inclusiv locaţia) și cel mai important, cantitatea exprimată masic. În conformitate cu mecanismul de plată indicat în documentaţia de atribuire, informaţiile de acest tip sunt, în opinia sa, arhisuficiente pentru asigurarea trasabilitatii deşeurilor și a fluxului financiar, respectiv: 1. operatorii care efectuează serviciul de colectare sunt tarifați de către operatorii instalaţiilor de tratare/eliminare, în baza cantităților înregistrate, 2. aceiași operatori de colectare, raportează aceleași cantități către unitatea de implementare a ,,,, ........., 85

3. ,,,, ........., în baza cantităților de deșeuri descărcate emite facturi către U.A.T.-urile generatoare, 4. U.A.T-urile onorează facturile către ,,,, ........., iar 5. ,,,, închide circuitul plătind operatorilor contravaloarea serviciilor prestate. Așadar, în această formulă absolut transparentă ce asigură trasabilitatea deșeurilor de la generare până la tratare-eliminare, introducerea unui alt parametru, respectiv cântărirea deșeurilor la sursa de generare va „complica”, în opinia intervenientului, inutil ecuaţia de bilanţ, contrar dorinţei exprimate de entitatea contractantă în cadrul răspunsului furnizat cu referire la întrebarea nr. 13 din Răspunsul centralizat: „[..] în vederea monitorizării îndeplinirii indicatorilor contractuali și evitării disputelor între operator, UAT și ,,,, privind cantitățile colectate se păstrează cerinţa Caietului de Sarcini”.  Astfel, din moment ce nu generatorii de deșeuri sunt cei care plătesc direct către Operator ci prin intermediul UAT-urilor, cântărirea deșeurilor la sursă, susține intervenientul, nu apare decât ca un alt parametru ce caracterizează masic cantitățile. Teoretic, suma tuturor acestor măsurători la nivel de UAT ar trebui să fie egală cu cantitatea cântărită, inevitabil însă, mulţi factori justificaţi, deloc neglijabili, sunt de natură să altereze calitatea informaţiei. În acest sens, intervenientul amintește doar unul singur, cel al preciziei și gradului de toleranță al aparatelor de cântărire, care în coroborare cu numărul mare de sisteme de cântărire induce erori semnificative. Exemplificând, se arată că, dacă eroarea acceptată a unui cântar este de 0.1%, 30 de sisteme de cântărire (fie ele omologate) vor induce o eroare de 3% față de cea a cântarului din dotarea complexului de tratare-depozitare. Tocmai acest procent de 3%, deloc nesemnificativ va fi, în opinia sa, subiectul disputelor dintre factorii interesați, având drept consecinţă firească dereglarea sistemului judeţean de gestionare a deşeurilor. Or, susține intervenientul, o astfel de „diferenţă" este, în fapt, prelucrarea unei erori cu caracter cert, ce se poate corecta prin înlăturarea cauzei în sine, respectiv prin renunţarea la cerinţa referitoare la sistemul de cântărire la sursă. Mai mult, intervenientul consideră că, aparenta justificare a necesității măsurii indusă de aplicarea principiului „plăteşte cât arunci" definit de OUG nr. 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, nu își are locul în această aplicaţie, deoarece, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire, pentru implementarea aceluiaşi principiu, entitatea contractantă a prevăzut raportarea cantităților în unități volumetrice, respectiv la volumul tomberoanelor/pubelelor din care se face pre- colectarea. (ii)În opinia sa, cerinţa este neeligibilă din punct de vedere economic 86

Cu referire la această cerinţă, intervenientul arată că, a adresat entității contractante o solicitare de clarificare, la care, răspunsul oferit a fost, de asemenea, unul voalat, precizând totodată că, la editarea textului solicitării (care trebuia să fie redactat întocmai celui formulat, transmis via-email), entitatea a înlocuit termenul „valoare" cu „alocare”, respectiv „valoarea contractului" devine „alocarea contractului", denaturând astfel întrebarea adresată. Intervenientul precizează că, solicitarea de clarificare a fost formulată în sensul de a se confirma că sistemele de cântărire cu care vor fi dotate autospecialele sunt acoperite financiar, respectiv că valoarea estimată a contractului conţine și cota de amortizare a acestor echipamente, însă entitatea contractantă a ales să nu confirme sau să precizeze altfel, nerăspunzându-i, în mod clar și concis, la cele adresate. Or, urmare a lipsei de răspuns cu privire la solicitarea sa, intervenientul arată că înţelege că: - în valoarea estimată a contractului nu au fost incluse și cotele de amortizare a respectivelor sisteme de cântărire, iar - în tariful mediu multianual de 251,49 lei/tonă, pe cale de consecinţă, nu sunt acoperite costurile cu prevederea suplimentară a acestor sisteme de cântărire, pentru că altfel, entitatea contractantă ar fi putut răspunde cu un simplu „DA”. Se subliniază faptul că, prin solicitarea de clarificare nu s-a cerut entității contractante o defalcare a valorii estimate a contractului raportat la principalele categorii de cheltuieli, ci s-a solicitat să se confirme sau după caz, să se infirme dacă valoarea estimată a contractului conţine și cota de amortizare a echipamentelor de cântărire. Mai mult, intervenientul menţionează faptul că, un sistem de cântărire la sursă de tipul celui solicitat de ,,,, ......... are o valoarea de piaţă cuprinsă între 10.000-15.000 Euro, în funcţie de producător, gabarit și tipul omologării. Or, înmulţind cu numărul solicitat de autovehicule (31 unități) valoarea sistemelor de cântărire este, susține intervenientul, de 300.000: 450.000 EUR, fără a lua în calcul costurile legate de montaj, omologare, verificări metrologice și întreținere pe parcursul celor opt (8) ani de contract. Aşadar, intervenientul consideră că, costurile implicate de sistemul de cântărire impus în documentaţia de atribuire nu sunt deloc neglijabile, motiv mai mult decât suficient pentru ,,,, ......... de a le include în tarif, suplimentându-l și procedând apoi la recalcularea valorii estimate a contractului. Separat, dar în legătură cu cele de mai sus arătate, intervenientul precizează că potrivit art. 70 alin. (8) din Legea nr. 100/2016: „Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea termenului-limită stabilit de entitatea contractantă în anunţul de concesionare/anunţul de participare simplificat, în următoarele condiţii: a) entitatea contractantă are dreptul de a stabili în 87

anunţul de concesionare/anunţul de participare simplificat unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor suplimentare, potrivit normelor metodologice la prezenta lege; (...)”; iar potrivit art. 74 alin. (3) din HG nr. 867/2016: „Entitatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi la orice clarificare solicitată, potrivit prevederilor art. 27". Or, raportat la dispoziţii legale anterior invocate, intervenientul susține că entitatea contractantă este obligată să răspundă tuturor solicitărilor de clarificare în mod clar și complet, fără trimiteri la alte răspunsuri sau după caz, fără răspunsuri parţiale sau ambigue. În susținere, se invocă practica Consiliului, care, cu privire la același aspect a reținut: „[...] Pe de altă parte, legiuitorul a stabilit în sarcina autorităţii contractante următoarele obligaţii la primirea unei solicitări de clarificare a documentaţiei de atribuire: - să răspundă în mod clar, complet şi fură ambiguităţi;[...]", respectiv „[...]Văzând răspunsurile autorităţii contractante, publicate în SICAP în data de ..., Consiliul stabileşte că acestea nu respectă rigorile amintite. Aşa cum se preciza mai înainte, la o serie de întrebări autoritatea contractantă a omis să răspundă aşa cum o obligă legea, respectiv în mod clar, complet şi fură ambiguităţi. [...]". În consecinţa argumentelor mai sus prezentare, precum și a celor aduse de ......... în propria contestație, intervenientul solicită Consiliului ca, în principal, să oblige entitatea contractantă să anuleze cerinţa referitoare la sistemul de cântărire și, în subsidiar, în cazul în care Consiliul ar aprecia necesară păstrarea acestei cerinţe, să oblige entitatea contractantă să suplimenteze valoarea estimată a contractului cu valoarea corect apreciată a sistemelor de cântărire. În concluzie, pentru toate argumentele anterior expuse, intervenientul solicită admiterea cererii de intervenție accesorie, astfel cum a fost formulată. Totodată, conform prevederilor art. 19 raportate la dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 101/2016, se solicită acces la dosarului cauzei. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 25206/03.07.2019, ......... SA, urmare a studierii dosarului cauzei, a formulat „Concluzii scrise”, prin care a reiterat solicitarea privind admiterea contestației, astfel cum a fost formulată, și a răspuns, totodată, în replică la punctul de vedere al entității contractante, precizând următoarele: A. În ceea ce priveşte răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019): Contestatorul reiterează aceleaşi argumente ca cele prezentate în cadrul contestaţiei şi, raportat la punctul de vedere al entității contractante şi la documentele studiate din dosarul de achiziţie publice, contestatorul menţionează următoarele: Referitor la susţinerea entității contractante că documentaţia de atribuire nu a fost modificată substanţial ci „doar s-au detaliat anumite 88

aspecte solicitate de către operatorii economici”, contestatorul reiterează cele deja menţionate în contestaţie şi insistă asupra faptului că: Fără a nega faptul că unele din clarificările postate în SICAP sunt lămuritoare şi vin în ajutorul operatorilor economici, contestatorul consideră, însă, că nu trebuie privit per ansamblu situaţia, ci raportat la fiecare răspuns/cerinţă în parte. Astfel, legislaţia privind procedurile de atribuire a contractelor de concesiune stabilesc, după cum se arată, că indiferent de situaţie (fie la momentul publicării anunţului de concesiune, fie la momentul vreunei modificări a documentaţiei de atribuire — indiferent de modificare) cerinţele de participare la procedură nu trebuie să determine restricţionarea participării în mod arbitrar. Contestatorul consideră că informaţiile suplimentare/detalii pe care menţionează entitatea contractantă duc la restricţionarea concurenţei şi la împiedicarea unor operatori economici de a participa la procedură, motiv pentru care, în opinia sa, acestea trebuie eliminate din documentaţia de atribuire. Așadar, contestatorul susține că, nu există nicio justificare obiectivă/logică pentru impunerea cerinţelor/condiţiilor la care a făcut trimitere în contestaţie, ba din contră, nu se arată decât că se doreşte favorizare unor categorii de operatori economici, ceea ce este interzis de legislaţia şi principiile procedurilor de achiziţiilor publice de concesiune. Întrucât a dovedit clar că răspunsul criticat duce la restricţionarea concurenţei şi la un tratament inegal între operatorii economici care au capacitatea de a duce la bun sfârşit contractul, contestatorul consideră că se impune anularea acestui răspuns, precum şi a oricăror altor răspunsuri care să susţină această interpretare. Referitor la susținerile entității contractante privind faptul că cerinţa „dovada deţinerii utilajelor şi echipamentelor în proprietate, în chirie sau leasing (maşini de colectare şi recipiente de colectare)" nu ar fi o cerinţă formulată „nicăieri în cuprinsul documentului la care face referire Contestatorul”, contestatorul menţionează că a folosit această titulatură pentru a rezuma toate cerinţele care se referă la procurarea/deţinerea/ obţinerea de echipamente, astfel încât să se înţeleagă esenţa tuturor celor solicitate de entitatea contractantă. Astfel, se arată că, iniţial în modelul de Contract se menţiona la pag. 13 art. 3 alin. (5) lit. g) că: „în perioada de mobilizare (...) Delegatul va prezenta Delegatarului dovezi care confirmă: (...) g) procurarea utilajele și echipamentele necesare (pentru categoriile de deşeuri şi activităţi care fac obiectul contractului) şi amplasarea lor în teritoriu - cumpărare, leasing, închiriere, comodat etc”. De altfel, așa cum rezultă din Anexa la Formularul nr. 6.1 (ii) din documentul Formulare pus la dispoziţia ofertantului de către entitatea contractantă pentru a fi completat şi depus odată cu oferta, contestatorul arată că, modalitatea de deţinere/procurare a acestor 89

utilaje/ echipamente necesare derulării contractului este solicitată a fi declarată încă de la momentul depunerii ofertei. Aşadar, raportat la acest moment, contestatorul consideră că, se impune, prin răspunsul la solicitarea de clarificare a se dovedi că există un document de proprietate/chirie/ leasing. Raportându-se la această cerinţă, în opinia sa, situaţia era clară, respectiv ofertantul nu avea obligaţia decât de a prezenta dovezi în ceea ce priveşte orice formă de procurare a acestor investiţii în perioada de mobilizare (deci se putea prezenta un ante-contract de vânzare- cumpărare care să fie condiţionat de declararea câştigătoare a ofertei). Totuşi, se arată că, prin răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019(pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019) la întrebarea: „Vă rugăm să precizaţi dacă în cazul în care ofertantul nu deţine un utilaj sau echipament în proprietate poate depune un antecontract de vânzare–cumpărare/contract de comodat sau un angajament că acesta va fi pus la dispoziţia autorității contractante”, entitatea contractantă a răspuns, precizând că:„Ofertantul va face dovada proprietății chiriei, leasingului pentru respectivul echipament”. Aşadar, contestatorul arată că, la întrebarea, foarte clară, în sensul de a prezenta în cadrul ofertei un antecontract de vânzare cumpărare sau un contract de comodat, entitatea contractantă solicită „dovada proprietăţii, chiriei, leasingului”, modificând astfel ce s-a precizat iniţial în cadrul modelului de contract, ajungându-se la restricţionarea concurenţei, întrucât, această nouă interpretare duce, în opinia sa, la interzicerea ofertanţilor de a procura respectivele echipamente prin antecontracte de vânzare cumpărare/leasing. Rezumând cele susmenţionate, contestatorul consideră că rezultă, în mod clar, că, prin această ultimă modificare, entitatea contractantă introduce o nouă cerinţă în documentaţia de atribuire, cerinţă care poate fi precizată succint ca fiind: „dovada deţinerii utilajelor şi echipamentelor în proprietate, în chirie sau leasing (maşini de colectare şi recipiente de colectare)". De altfel, raportat la susținerile entității contractante din punctul de vedere de la pag. 3: „în argumentaţia sa, contestatorul alege să ignore, în mod deliberat, răspunsul imediat următor din documentul citat, respectiv «ofertantul va face dovada proprietăţii, chiriei, leasingului, printr-un contract de vânzare-cumpărare, chirie, comodat, etc»", contestatorul arată că, nu înțelege în ce sens este aceasta de acord cu faptul că ar fi trebuit să se permită şi alte forme de dovedire a procurării respectivelor echipamente/utilaje, întrucât, face trimitere, la interpretarea conform căreia s-ar accepta şi „comodat” şi „etc” (alte forme de deţinere a echipamentului în sensul că s-ar accepta şi antecontract de vânzare-cumpărare), menţionând chiar că această enumerare „o considerăm suficient de cuprinzătoare şi permisivă pentru a nu restricţiona accesul operatorilor economici la procedură” Deși există o frântură de raţionament întrucât, pe de o parte, citatul la care se referă este scos din contextul întrebării puse de 90

ofertant, iar pe de altă parte, ar fi fost foarte uşor şi clar ca răspunsul la întrebarea directă în ceea ce priveşte permisiunea de a prezenta un antecontract de vânzare-cumpărare sau de comodat să fie la fel de direct, respectiv un răspuns „DA”, totuși, contestatorul arată că, entitatea contractantă a fost destul de clară atunci când, la solicitarea dacă se permite şi antecontract de vânzare cumpărare şi comodat, a indicat doar alte forme de posesie/proprietate decât cele menţionate în cadrul întrebării, insinuând că nu acceptă nici antecontract de vânzare cumpărare şi nici contract de comodat. Deci, nu se poate considera că acum, urmare a contestaţiei, operatorii economici ar fi trebuit să interpreteze acest răspuns, prin raportare la alt răspuns faţă de o altă solicitare de clarificare. Mai mult, contestatorul apreciază că textul citat „ofertantul va face dovada proprietăţii, chiriei, leasingului, printr-un contract de vânzare- cumpărare, chirie, comodat, etc”, este rupt din context, în sensul că acesta nu este răspunsul care se referă la dovedirea procurării echipamentelor/ utilajelor, ci este, după cum se arată, răspunsul la întrebarea: „Vă rugăm să clarificați dacă pentru demonstrarea cerinţei privind baza de lucru se acceptă angajamentul ofertantului însoțit de oferta de preț de pe site-uri de vânzări cum ar fi:olx, lajumatate, publi24”. Aşadar, contestatorul susține că este ilogic a se considera că răspunsul faţă de cerinţa dovedirii „bazei de lucru” să se aplice şi cerinţei dovedirii deţinerii „utilajelor/echipamentelor”. Cu toate acestea, dacă entitatea contractantă, la acest moment, consideră că dovada procurării/deţinerii de utilaje/echipamente aferente investiţiei se poate face şi prin contract de comodat, dar şi prin antecontract de vânzare-cumpărare, atunci, contestatorul consideră că scopul său este atins, doar că, în opinia sa, aceasta are obligaţia de a publica o erată/ clarificare în SICAP prin care să lămurească acest aspect şi faţă de ceilalţi potenţiali ofertanţi. Simpla interpretare menţionată în cadrul unui punct de vedere în fața CNSC, nu echivalează, susține contestatorul, cu o clarificare/erată obligatorie față de toţi potenţialii ofertanţi, punctul de vedere fiind accesibil doar părţilor dosarului înregistrat la CNSC. În contextul dat, contestatorul consideră că entitatea contractantă ar trebui să fie obligată să modifice/anuleze răspunsul la clarificare astfel încât să fie în acord cu interpretarea menţionată, respectiv, că se acceptă în dovedirea deţinerii echipamentelor/utilajelor solicitate atât prezentarea unui antecontract de vânzare cumpărare, cât şi a unui contract de comodat, întrucât, la acest moment, în SICAP, nu există nicio astfel de clarificare/erată, răspunsul criticat producându-şi în continuare efecte până la modificarea acestuia. Pe de altă parte, lipsa argumentelor entității contractante faţă de celelalte aspecte invocate în ceea ce priveşte această cerinţă arată, în 91

opinia sa, faptul că ceea ce a invocat în cadrul contestaţiei la Cap. B este justificat şi duce la admiterea contestaţiei. B. În ceea ce priveşte cerinţa privind disponibilităţile băneşti în cuantum de 6.300.000 lei pentru 4 luni de contract, contestatorul susține că, aceasta devine inutilă raportat la răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019) şi Răspunsul nr. 1 din Solicitarea nr. 8/24.04.2019 (pag. 9-11 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019): Astfel, contestatorul arată că susţinerile sale din cadrul contestaţiei s-au raportat la faptul că dacă se acceptă ca fiind legal răspunsul prin care se impune prezentarea doar de dovezi a proprietăţii, chiriei şi leasing faţă de echipamentele/utilajele solicitate (deci de a dovedi deţinerea lor efectivă înainte de încheierea contractului) atunci, solicitarea de a prezenta dovezi privind disponibilităţile băneşti în cuantum de 6.300.000 lei, în opinia sa, nu se justifică, întrucât, pe de o parte, deşi în susţinerea entității contractante, aceste disponibilităţi se referă la „derularea contractului”, totuşi se solicită la momentul depunerii ofertei (deci cu mult înainte de încheierea contractului), iar pe de altă parte, în situaţia în care nu ar mai trebui să se facă investiţii faţă de echipamente/utilaje în perioada de mobilizare, prestarea serviciilor pe această perioadă de timp nu impune aceste cheltuieli. Cu toate că, în cuprinsul punctului de vedere al entității contractante (pag. 4 şi pag. 5) se menţionează o serie de acte normative şi de reguli contractuale, care, în accepţiunea acesteia ar justifica o astfel de cerinţă, contestatorul consideră, astfel cum va arăta în cele ce urmează, că aceste argumente sunt neîntemeiate, raportat la legea aplicabilă şi la logică. Mai mult, deși entitatea contractantă susține că aceste disponibilităţi sunt solicitate pentru „perioada de mobilizare”, contestatorul precizează că, cele mai mari cheltuieli vor fi destinate investiţiilor de utilaje/ echipamente, astfel că, există o legătură directă între realizarea de investiţii în perioada de mobilizare şi această cerinţă. Pe de altă parte, contestatorul consideră că, invocarea necesităţii disponibilităţilor băneşti raportat la faptul că taxele speciale nu pot fi instituite şi încasate de autorităţile locale competente decât după începerea prestării, respectiv după începerea efectivă a executării contractului, este lipsită de raţionament, având în vedere următoarele aspecte: Cheltuielile din perioada de mobilizare (3 luni) nu sunt, după cum se arată, cheltuieli privind „prestarea serviciului”, ci, sunt cheltuieli de pregătire în vederea derulării contractului, iar acestea, cu excepţia realizării de investiţii în echipamente/utilaje, sunt minore, întrucât, nu presupun prestarea serviciilor, deci acestea sunt cu mult sub valoarea la care se referă entitatea contractantă (fluxul de numerar pentru contract, pentru o durată de 4 luni calculat raportat la valoarea medie anulă a contractului). 92

Deci,

dacă

se

consideră

că

investiţiile

privind echipamentele/utilajele trebuie dovedite prin prezentarea de contracte de vânzare-cumpărare/ chirie/leasing încheiate înainte de încheierea contractului, o astfel de cerinţă devine, în opinia sa, de nejustificat. Pe de altă parte, din moment ce în cadrul unui astfel de contract se asigură continuitatea serviciului, contestatorul consideră că este evident că, atât autorităţile locale, cât și entitatea contractantă ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a nu se ajunge la o lipsă a disponibilităţilor necesare pentru plata serviciilor de salubritate, respectiv, să nu întârzie în emiterea de hotărâri locale de instituire a taxelor speciale, să execute silit persoanele care nu achită facturi, să plătească la timp operatorii de prestării servicii de salubritate, etc. Operatorul/operatorii economici care prestează la acest moment serviciile de salubritate ce fac obiectul procedurii în cauză, este cel care, potrivit art. 33 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, asigură continuitatea serviciului, până la momentul la care noul operator termină perioada de mobilizare. Aşadar, a institui o cerinţă privind disponibilităţile băneşti invocând culpa autorităţilor locale sau a autorităţii contractante (că nu dispune ea de disponibilităţile băneşti necesare efectuării plăţii) este, în opinia contestatorului, de nejustificat, şi nu arată decât faptul că se doreşte asumarea de către operatorul economic a unor riscuri care nu ar trebui în mod normal să fie în sarcina sa, ci în responsabilitatea autorităţilor publice. De asemenea, din analiza textelor prevederilor legale în vigoare, contestatorul arată că, taxele de salubrizare se instituie anual având în vedere că ele fac parte din bugetul local și se aprobă pe perioada de un an care corespunde exerciţiului bugetar, deci, în opinia sa, nu se poate considera că nu există disponibilitate pentru derularea acestui tip de serviciu, cu atât mai mult cu cât, acesta nu doar că este de regularitate, dar este obligatoriu în vederea menţinerii sănătăţii populaţiei şi a respectării legislaţiei mediului. Serviciul de salubritate trebuie să se desfăşoare în mod continuu, previzibil şi obligatoriu, fiind evident că, serviciile ce fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit nu prezintă o noutate sau o necesitate singulară. Astfel, din moment ce acest serviciu este periodic şi continuu, contestatorul consideră că, fluxul disponibilităţilor băneşti nu ar trebui să fie afectat decât de o culpă a autorităţilor locale sau a entității contractante. Or, în cazul dat, stabilirea unei disponibilităţi băneşti devine, în opinia sa, o cerinţă restrictivă, întrucât, este menită a acoperi lipsurile desfăşurării serviciului de până acum, şi nicidecum nu priveşte executarea contractului. Pe de altă parte, contestatorul consideră că susţinerile entității contractante nu sunt corecte, întrucât: Potrivit art. 10 alin. (12)- (15) din Legea nr. 51/2006: 93

„(12)Autorităţile deliberative ale unităţilor administraţiv-teritoriale pot aproba taxe pentru serviciile comunitare de utilităţi publice, indiferent de modalitatea de gestiune stabilită. (13) Taxele colectate la bugetele locale pentru serviciile comunitare de utilităţi publice stabilite potrivit alin. (12) colectate la bugetele locale de autorităţile administraţiei publice locale pot fi virate, în funcţie de modalitatea de gestiune aleasă, în bugetele asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop plata serviciilor comunitare de utilităţi publice, în situaţia în care serviciile comunitare de utilităţi publice sunt asigurate prin intermediul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Diferențele dintre nivelul taxei colectate la bugetul local și cel al facturii emise de operator/operator regional/asociaţia de dezvoltare intercomunitară pot fi suportate din veniturile proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale, urmând a fi încasate ulterior de la beneficiarii serviciului. (15) Taxele pentru serviciile comunitare de utilităţi publice stabilite potrivit alin. (12) se recuperează de la beneficiari, iar, în caz de neplată, actul administrativ fiscal prin care au fost stabilite şi comunicate taxele devine titlu executoriu la data scadenţei. Prevederile referitoare la executarea silită din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.” De asemenea, se arată că potrivit art. 5 art. 11 şi art. 30 din Legea nr. 273/2006: „Art.5 Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale (1) Veniturile bugetare locale se constituie din: a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit; b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete; d) donaţii şi sponsorizări; e) sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări)”, „Art. 11 Principiul anualităţii: (1) Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar. (2) Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv”, precum și „Art.30 Taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale (1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului ........., după caz, aprobă taxe speciale. (2) Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice de interes local, precum şi 94

pentru finanţarea cheltuielilor curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii. (3) Prin regulamentul aprobat de autorităţile deliberative se vor stabili domeniile de activitate şi condiţiile în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de interes local, pentru care se propun taxele respective. (4) Hotărârile luate de autorităţile deliberative, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice şi juridice plătitoare, vor fi afişate la sediul acestora şi publicate pe pagina de internet sau în presa. (5) Împotriva acestor hotărâri, persoanele interesate pot face contestaţie în termen de 15 zile de la afişarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen, autoritatea deliberativă care a adoptat hotărârea se întruneşte şi deliberează asupra contestaţiilor primite. (6) Taxele speciale se fac venit la bugetul local şi se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.” În ceea ce priveşte condiţiile contractuale de efectuare a plăților, contestatorul învederează faptul că, conform art. 42 alin. (9) din Legea nr. 51/2006 factura se emite cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare în care a avut loc prestarea serviciului în cazul dat. Aşadar, contestatorul consideră că, nu se verifică afirmaţia entității contractante conform căreia taxele speciale nu pot fi instituite şi încasate decât după începerea prestării şi nici afirmaţia că operatorul este obligat să asigure continuitatea serviciului, indiferent dacă este plătit sau nu, având în vedere definiţia utilizatorului prevăzută la art. 2 lit. i) din Legea nr. 51/2006, precum și dreptul de a sista prestaţia pentru neplata facturii. Astfel, potrivit art. 2 lit. i) din Legea nr. 51/2006: „i) utilizatori - persoane fizice sau juridice care beneficiază, direct ori indirect, individual sau colectiv, de serviciile de utilităţi publice, în condiţiile legii” Totodată, se arată că, potrivit art.10 alin. (13) din Legea nr. 51/2006 autorităţile publice locale suplimentează din buget diferenţa între nivelul taxelor încasate şi valoarea facturii neachitate. Aşadar, contestatorul consideră că a dovedit în ce constă această restricţionare şi la ce se raportează, astfel, solicitând admiterea contestaţiei. C. În ceea ce priveşte cerinţa privind Norma de poluare EURO 5, contestatorul consideră că această devine inutilă raportat la răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019), astfel, reiterând cele precizate în cadrul contestaţiei, menţionează, totodată, faptul că, dacă se permite în dovedirea disponibilităţii utilajelor/echipamentelor şi prezentarea de ante-contracte de vânzare-cumpărare/contracte de comodat, atunci, din moment ce investiţiile realizate se vor deconta şi acoperi din valoarea 95

contractului, în opinia sa, această cerinţă este în acord cu necesitatea entității contractante; în caz contrar, această cerinţă nu se justifică. D. În ceea ce priveşte cerinţele privind Capacităţile utilajelor/ echipamentelor menţionate în Anexa 6, precum şi la răspunsul nr. 1 din Solicitarea de clarificare nr. 10/10.05.2019, contestatorul consideră că acestea sunt restrictive, întrucât stabilesc capacităţi fixe care îngrădesc accesul la procedura de atribuire nejustificat. Reiterând cele deja precizate în contestaţie, contestatorul menționează, având în vedere susținerile din punctul de vedere al entității contractante, următoarele: Astfel, deşi criticile sale se referă la toate capacităţile indicate, totuşi, volumul de 12 mc solicitat de către entitatea contractantă este o capacitate atipică, regăsindu-se la o gamă restrânsă de utilaje, astfel încât, în opinia sa, impunerea acestui criteriu este destinat pentru a favoriza un operator care deţine aceste utilaje, legislaţia impunând ca cerinţele tehnice să permită accesul la procedură în mod nelimitat. Contestatorul consideră că, impunerea unor astfel de limitări privind capacităţile utilajelor, în condiţiile în care există şi alte utilaje care au capacităţi mai mari sau mai mici, dar care au aceleaşi dimensiuni, astfel încât să intre pe străzile înguste, nu confirmă decât că această cerinţă este impusă tocmai pentru a favoriza anumiţi operatori economici. Așadar, faptul că valorile fixe ale capacităților utilajelor sunt informații clare și precise, nu înseamnă, susține contestatorul, că acestea nu sunt restrictive. Or, contestatorul susține, astfel cum rezultă din toate argumentele menţionate, că entitatea contractantă a impus valori ale capacităţilor utilajelor/echipamentelor care nu se justifică, ci sunt alese în mod arbitrar, cu îngrădirea accesului la procedură a unor operatori economici. E. În ceea ce priveşte cerinţa privind necesitatea ca utilajele să aibă cântar (art. 73 din Caietul de sarcini), contestatorul reiterează cele menţionate în cadrul contestaţiei, precizând, totodată, următoarele: Impunerea acestor caracteristici ale utilajelor este, în opinia sa, mult mai costisitoare faţă de alte soluţii, astfel încât nu se poate considera că nu ar avea impact asupra costurilor investiţiilor. De altfel, pentru a nu se restricţiona concurenţa, contestatorul apreciază că aceste sisteme de auto cântărire ar putea fi înlocuite cu cântare mobile omologate de INM, astfel: unul pentru deşeurile menajere reziduale și similare reziduale și unul pentru celelalte fracţii de deşeuri, pentru acei ofertaţi care deţin utilajele solicitate dar care nu prezintă acest sistem de cântărire din fabrică. Or, contestatorul susține că, entitatea contractantă trebuie să găsească o soluţie în ceea ce priveşte ambele categorii de ofertanţi. Aşadar, acestor ofertanţi care nu deţin utilaje cu cântar nici nu li se poate solicita să se modifice aceste utilaje deja deţinute la necesitatea 96

entității contractante întrucât, ar fi dezavantajaţi faţă de ofertanţii care deja deţin sau intenţionează să achiziţioneze astfel de utilaje cu cântar. Astfel, contestatorul precizează că, motivele pentru care prima categorie de ofertanţi ar fi dezavantajată sunt, pe de o parte, reprezentate de faptul că există probleme în ceea ce priveşte omologarea (imposibilitatea omologării, perioadă mai mare de timp necesară mobilizării etc.), iar pe de altă parte, sunt şi costuri mai mari în ceea ce priveşte instalarea acestui sistem de cântărire faţă de achiziţionarea unui utilaj care deja deţine astfel de sistem. Or, susține contestatorul, aceste sisteme mobile pot fi deplasate cu autoutilitare pentru supervizare doar atunci când este necesară cântărirea, pentru a avea evidența cantităţilor colectate din fiecare UAT, precum și pentru reducerea costurilor de operare, costuri ce au impact asupra tarifului plătit de utilizatorii serviciului. Totodată, se asigură, prin aceste echipamente, și posibilitatea entității contractante de a monitoriza respectarea indicatorilor contractuali şi evitarea eventualelor dispute între operator și entitatea contractantă cu privire la cantităţile colectate. Aşadar, contestatorul consideră că se justifică şi acest motiv de admitere a contestaţiei, astfel încât, solicită eliminarea acestei cerinţe, precum şi a oricăror altor răspunsuri care să susţină această interpretare. În considerarea argumentelor prezentate, ţinând cont de faptul că răspunsurile la solicitările de clarificări încalcă legislaţia achiziţiilor publice, precum și legislaţia în domeniu, contestatorul solicită să se constate veridicitatea aspectelor criticate şi pe cale de consecinţă, să se decidă în sensul celor solicitate. Totodată, contestatorul a anexat Factura Fiscală seria B CT nr. 616/12.06.2019, emisă de ,,,,, în valoare de 11.241,22 Ron (cu TVA), reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, constând în „Formulare contestație conform contractului de asistență jurifdică nr. 2274129/2019”. Prin adresa nr. 110304/05.07.2019, înregistrat la CNSC cu nr. 25637/05.07.2019, ,,,,, ca urmare a studierii dosarului cauzei, a depus „Concluzii scrise”, prin care a reiterat solicitarea privind admiterea motivelor de contestare invocate de ........., respectiv: 1. motivul de contestare privind cerinţa referitoare la dovada proprietății echipamentelor/utilajelor; 2. motivul de contestare privind cerinţa referitoare la dovada disponibilităţilor băneşti; 3. motivul de contestare privind cerinţa referitoare la necesitatea ca utilajele să dispună de sistem de cântărire, precum și solicitarea privind admiterea cererii de intervenție accesorie astfel cum a fost formulată, reiterând în susținere, argumentele prezentate în cadrul 97

cererii cu privire la acestea, arătând, totodată, în replică la punctul de vedere al entității contractante din data de 18.06.2019, următoarele: Referitor la susținerile entității contractante prezentate în cadrul punctului de vedere nr. 2324/18.06.2019, privind primul motiv de contestare din contestația ........., respectiv cerința referitoare la dovada proprietății echipamentelor/utilajelor, care susţine că, în mod deliberat, contestatorul alege să ignore teza finală a răspunsului 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19/20.05.2019, respectiv „Ofertantul va face dovada proprietății, chiriei, leasing-ului, printr-un contract de vânzare- cumpărare, chirie, comodat, etc", formulare care, în opinia acesteia, „nu implică în mod necesar efectuarea de investiţii „doar pentru a participa la procedură", fiind „suficient de cuprinzătoare și permisivă tocmai pentru a nu restricţiona accesul operatorilor economici la procedură", intervenientul consideră că, chiar și în situația încheierii unor contracte de închiriere/comodat a echipamentelor și utilajelor înca din stadiul ofertării, de către toți operatorii economici participanţi, conduc, de asemenea, la efectuarea unor investiţii nejustificate raportat la momentul anterior atribuirii contractului obiect al procedurii în cauză. În susţinerea argumentaţiei sale, intervenientul precizează faptul că, în general, aceste tipuri de contracte nu pot fi încheiate pentru o perioadă contractuală mai mică de un an, aspect care, raportat la potențiala valoare a contractelor în discuţie, ar reprezenta o investiţie semnificativă, care s-ar materializa într-o pagubă iminentă pentru operatorii economici ale căror oferte vor fi declarate necâștigătoare, aceştia fiind nevoiţi să suporte costurile unei investiții al cărei obiect nu s-a materializat și asupra căruia nu există certitudine că se va materializa. Totodată, referitor la momentul în care se realizează procurarea utilajelor și echipamentelor necesare, conform punctului 4 (pag. 7) din punctul de vedere al entității contractante nr. 2324/18.06.2019, intervenientul arată că, însăși entitatea contractantă, într-un demers contradictoriu celor susținute anterior de aceasta din urmă, precizează faptul că „după semnarea contractului este prevăzută o perioadă de mobilizare de 3 luni, perioadă în care operatorul trebuie să se organizeaze conform contractutui (face angajările de personal, procură utilajele și echipamentele necesare pentru categoriile de deşeuri și activitățile care fac obiectul contractului [...])”, această sintagmă cu caracter general, putând include, în opinia sa, posibilitatea contractantului (ofertant câștigător al licitației) de a opta pentru oricare dintre modalitățile de „procurare" menționate mai sus, respectiv cumpărare, închiriere, comodat etc., însă, în toate cazurile, după semnarea contractului. În consecinţa argumentelor prezentate, precum și a celor aduse de ......... în propria contestație, intervenientul solicită Consiliului să oblige entitatea contractantă la anularea răspunsului 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19/20.05.2019 din Răspunsul centralizat, precum și a oricăror interpretări care susţin acest răspuns, iar, pe cale de 98

consecinţă, să considere îndeplinită cerinţa privind dovada deţinerii echipamentelor/ utilajelor prin prezentarea de către operatorii economici participanţi la prezenta procedură inclusiv a unor antecontracte de vânzare cumpărare cu privire la respectivele echipamente/utilaje, urmând ca dovada efectivă a proprietății să fie furnizată exclusiv de ofertantul declarat câștigător al procedurii, semnatar al contractului. 2. Cu privire la motivul de contestare din contestatia ......... privind cerinţa referitoare la dovada disponibilităţilor băneşti, în sprijinul argumentelor aduse de contestatorul în propria contestație, intervenientul reiterează argumentele prezentate în cadrul cererii de intervenție, arătând, în replică la susținerile entității contractante de la punctul 4 (pag. 3-5) din punctul de vedere nr. 2324/18.06.2019, că este de acord cu cele învederate de aceasta cu privire la (i) perioada de mobilizare, (ii) dispoziţiile legale în vigoare cu privire la modul de instituire și încasare a taxelor de salubrizare (aplicabile odată cu începerea prestării serviciilor, astfel cum arată însăși entitatea contractantă), respectiv (iii) condițiile contractuale (în particular obligaţia operatorului de salubrizare de a asigura continuitatea serviciului), putându-se observa faptul că toate aceste aspecte vizează exclusiv situația unui contract încheiat, iar nu momentul simplei ofertări. Astfel, intervenientul reiterează faptul că demersul său nu urmăreşte eliminarea cerinţei referitoare la dovada disponibilităţilor băneşti, ci doar stabilirea momentului la care se face raportarea în legătură cu furnizarea acestei dovezi. În considerarea argumentelor anterior prezentate, precum și a celor aduse de ......... în propria contestație, intervenientul solicită Consiliului să dispună obligarea entității contractante la impunerea cerinţei privind prezentarea dovezii disponibilităţilor băneşti doar de către ofertantul declarat câștigător, semnatar al contractului de delegare a gestiunii. 3. Cu privire la motivul de contestare din contestatia ......... privind cerinţa referitoare la necesitatea ca utilajele să dispună de sistem de cântârire, reiterând argumentele prezentate în cadrul cererii de intervenție prezentate cu privire la aceasta, și, în replică la punctul de vedere nr. 2324/18.06.2019, prin care entitatea contractantă menționează faptul că dotarea autovehiculelor de colectare cu sisteme de cântărire a fost luată în calcul la estimarea valorii contractului, preţul aferent nefiind însă evidențiat separat în Studiul de oportunitate, deoarece este un element care „nu are impact semnificativ" în fundamentarea opţiunii pentru gestionarea delegată sau pentru fundamentarea opţiunii de alegere a formei de delegare, intervenientul consideră că cele menționate mai sus nu exonerează entitatea de obligaţia asigurării transparenței în ceea ce priveşte estimarea valorii contractului, prin menţionarea includerii cotei de amortizare a echipamentelor de cântărire în preţul contractului, respectiv a modalității în care aceste costuri au fost incluse la estimarea valorii contractului. 99

Dimpotrivă, intervenientul susține că, includerea (sau nu) a acestor costuri (care, după cum s-a arătat mai sus, sunt deloc neglijabile) în valoarea estimată contractului, este de natură să modifice în mod semnificativ valoarea reală a acestuia, motiv pentru care, consideră că o astfel de precizare expresă este imperios necesară. Totodată, intervenientul consideră că soluţia propusă de ,,,, ......... prin punctul de vedere, și anume, utilizarea aceleiaşi maşini pentru colectarea de la mai multe UAT-uri a aceluiaşi tip de deșeu, nu este una fezabilă din punct de vedere operaţional. În opinia sa, reducerea în orice fel a numărului maşinilor de colectare ar putea determina întârzieri în prestarea serviciului, generate de insuficiența utilajelor prin raportare la cantitatea de deşeuri și raza teritorială în care va fi desfășurată activitatea de colectare. În consecința argumentelor mai sus arătate, precum și a celor aduse de ......... în propria contestație, intervenientul solicită Consiliului ca, în principal, să oblige entitatea contractantă să anuleze cerinţa referitoare la sistemul de cântărire prevăzută în documentația de atribuire și, în subsidiar, în cazul în care Consiliul ar aprecia necesară păstrarea acestei cerințe, să oblige entitatea contractantă să suplimenteze valoarea estimată a contractului cu valoarea corect apreciată a sistemelor de cântărire. În concluzie, pentru toate argumentele prezentate, intervenientul solicită Consiliului să admită cele trei (3) motive de contestare invocate de ......... și să dispună admiterea cererii de intervenție accesorie a ,,,, SA, astfel cum a fost formulată. În data de 19.07.2019, Consiliul a invitat părțile la audieri, în data de 24.07.2019, ora 13.00, la sediul său, în temeiul art. 21 alin. 1 din Legea nr. 101/2019. Ca urmare a sedinței de audieri, la care au fost prezente toate părțile, astfel cum s-a consemnat în procesul verbal al ședinței de audieri încheiat în data de 24.07.2019, părțile au formulat următoarele: Prin adresa nr. 110614/25.07.2019, înregistrată la CNSC cu nr. 28992/25.07.2019,,,,,SA, urmare a ședinței de audieri, a arătat că își menține toate capetele de cerere și argumentele formulate în cuprinsul cererilor de intervenție depuse în interesul ......... SRL și ......... SA, precum și concluziile scrise formulate în soluționarea cererilor de intervenție depuse. Prin adresa nr. 5908/29.07.2019, înregistrată la CNSC cu nr. 29426/29.07.2019, SC ......... SRL a depus „Concluzii scrise”, urmare a ședinței de audieri, prin care a arătat că își menține criticile formulate prin contestația depusă, în sensul că solicită admiterea solicitărilor sale, respectiv obligarea ,,,, ......... să i)ia măsurile de remediere a documentației de atribuire în sensul revocării, modificării sau completării acesteia, ii) să înlăture motivele de nelegalitate dezvoltate în contestație și iii) să prelungească termenul limită de depunere a ofertelor cu o perioadă corespunzătoare efectuării remedierilor și cu o perioadă 100

necesară ofertanților să adapteze ofertele față de remediile adoptate astfel încât să fie respectat termenul limită prevăzut de art. 54 din legea nr. 100/2016. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 29428/29.09.2019, ......... SA, urmare a ședinței de audieri, a formulat „Concluzii scrise”, prin care a reiterat solicitarea privind admiterea contestației, astfel cum a fost formulată, cu acordarea cheltuielilor de judecată, învederând, totodată, următoarele: A. În ceea ce priveşte răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019), respectiv cerinţa privind dovedirea proprietăţii utilajelor şi echipamentelor: Astfel cum a explicat şi în cadrul contestaţiei, precum şi a concluziilor scrise emise în data de 03.07.2019, contestatorul precizează că, criticile sale se referă la faptul că, prin modificările aduse în cadrul răspunsului la clarificare, autoritatea contractantă a înăsprit nejustificat condiţiile de participare la procedura de atribuire. Fie că este vorba despre impunerea prezentării de acte de proprietate/închiriere în vederea dovedirii posesiei utilajelor şi echipamentelor deţinute sau de impunerea unor anumite tipuri de containere (anumite categorii de container - cum este containerul tip clopot) sau de utilaje (utilaje cu hooklift sau utilaje cu cântar), cerinţele impuse restricţionează concurenţa şi participarea la procedură (încălcându-se şi principiul proporţionalităţii) în mod nejustificat. Or, Consiliul are competenţa şi obligaţia de a cenzura orice atitudine abuzivă a autorităţii contractante care apare a fi restrictivă şi/sau disproporţională, tocmai pentru a restabili legalitatea documentaţiei de atribuire şi a înlătura efectele nelegale a impunerii unor cerinţe tehnice nejustificate. Se arată că, conform art. 20 alin. (7) din HG nr. 867/2016 „Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate care să împiedice realizarea unei concurenţe efective între operatorii economici.” Aşadar, în opinia sa, toată analiza asupra argumentelor faţă de criticile contestatorilor trebuie să se raporteze la regula susmenţionată, respectiv la faptul că „oportunitatea” alegerii unei soluţii tehnice nu poate înlătura caracterul restrictiv al acesteia. Este adevărat că autoritatea contractantă este cea care stabileşte necesităţile sale în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice, însă, susține contestatorul, aceste caracteristici nu pot restrânge concurenţa decât dacă se constată că sunt justificate din punct de vedere obiectiv. Faptul că autoritatea contractantă doreşte un anumit echipament, reprezintă o chestiune de oportunitate, însă dacă acel echipament restricţionează operatorii economici care ar putea aduce alt echipament 101

dar pentru aceeaşi utilitate obiectivă, atunci contestatorul consideră că Consiliul are datoria de a cenzura respectiva cerinţă. Exemplificând, se arată că, dacă se solicită ca o cerinţă tehnică ca ofertantul să prezinte că deţine autovehicule de o anumită capacitate argumentându-se că există străzi care au o lăţime redusă astfel încât doar autovehicule cu o capacitate mică pot realiza activitatea pe respectivele străzi, dar contestatorul poate să dovedească că pe respectiva stradă poate intra şi desfăşură activitatea şi alte vehicule cu altă capacitate decât cea impusă de către autoritatea contractantă, atunci devine evident că cerinţa este restrictivă (astfel cum s-a arătat deja în cadrul contestaţiei şi a concluziilor scrise din 03.07.2019 în ceea ce priveşte impunerea unor anumite capacităţi ale utilajelor şi containerelor). Până în prezent, nici prin intermediul punctului de vedere sau a concluziilor scrise şi nici verbal în întâlnirea din data de 24.07.2019, autoritatea contractantă nu a dat dovadă de corectitudine astfel încât să înlăture fie cerinţele criticate, fie interpretările care au luat naştere ca urmare a unor exprimări interpretabile. De fiecare dată, autoritatea contractantă a căutat să-şi justifice cerinţele (deci nu să le corecteze) raportându-se la argumente, câteodată absurde (cum este situaţia impunerii prezentării în cadrul ofertei

a

documentelor

doveditoare

proprietăţii/închirierii utilajelor/echipamentelor - la aceste critici autoritatea contractantă a răspuns că se poate veni şi cu un contract de comodat invocând că ar fi răspuns în acest fel la o clarificare care se referea la „baza de lucru”, nicidecum la utilaje/ echipamente - Răspunsul la întrebarea nr. 3 - Solicitare de clarificare nr. 19 din 20.05.2019), care în niciun caz nu justifică de ce ar fi permisă restricţionarea participării unor ofertanţi. Aşadar, conbtestatorul apreciază că nu se poate ignora atitudinea autorităţii contractante, care, chiar şi în faţa Consiliului a negat o serie de neconformităţi şi contradicţii ce se regăsesc chiar şi în exemplarul Caietului de sarcini care a fost publicat odată cu răspunsul la clarificări în cauză (de exemplu - tabelele contradictorii referitoare la tipurile/ capacităţile/caracteristicile utilajelor/echipamentclor). Astfel, orice menţiuni ale autorităţii contractante prin care s-ar interpreta o recunoaştere a celor invocate în contestaţii, fără publicarea unui răspuns clar şi concret faţă de respectivele aspecte nu pot fi luate în considerare decât ca o eventuală solicitare de admitere a contestaţiilor, Consiliul fiind dator să precizeze în cadrul deciziei obligaţia ca autoritatea contractantă să publice în SEAP modificările într-un mod clar, fară ambiguităţi şi contradicţii. Revenind asupra motiv de contestare în cauză, contestatorul arată că deşi autoritatea contractantă recunoaşte în cadrul punctului de vedere că este acceptat şi prezentarea unui contract de comodat pentru dovedirea „echipamentelor/utilajelor", totuşi aceasta consideră că ......... nu a înţeles cum trebuie răspunsul la clarificare şi susţine că, din clarificare ar rezulta foarte clar că este permisă prezentarea contractului 102

de comodat, făcând trimitere la Răspunsul la întrebarea nr. 3 - Solicitare de clarificare nr. 19 din 20,05.2019. Astfel, autoritatea contractantă invocă în justificarea răspunsului său o clarificare care se referă la „demonstrarea cerinţei privind baza de lucru", nicidecum la dovedirea deţinerii echipamentelor/utilajelor: Întrebare 3 Vă rugăm să clarificați dacă pentru demonstrarea cerinței privind baza de lucru se acceptă angajamentul ofertantului însoțit de oferta de preț de pe site-uri de vânzări cum ar fi: olx, lajumatate, publi24. Răspuns 3 Ofertantul va face dovada proprietății, chiriei, leasingului printru-un contract de vânzare cumpărare, chirie, comodat, etc Răspunsul aferent deţinerii echipamentelor/utilajelor, după cum se arată, este: Întrebare 2 Vă rugăm să precizați dacă în cazul în care ofertantul nu deține un utilaj sau echipament în proprietate, poate depune un antecontract de vânzare-cumpărare/contract de comodat sau un angajament ca acesta va fi pus la dispoziția autorității contractante Răspuns 2 Ofertantul va face dovada proprietății, chiriei, leasingului pentru respectivul echipament. Or, contestatorul susține că este o diferenţă foarte mare între cele două cerinţe şi între cele două răspunsuri, fiind evident că un operator de bună-credinţă nu avea cum să asocieze un răspuns la o clarificare la întrebarea din altă clarificare. Dacă nu s-ar fi formulat o contestaţie în acest sens, în niciun caz autoritatea contractantă nu ar fi acceptat prezentarea unui contract de comodat sau a unui antecontract de vânzare-cumpărare în ceea ce priveşte dovedirea deţinerii echipamentelor/utilajelor. Așadar, contestatorul învederează faptul că, între cele două noţiuni „echipamente/utilaje" şi „bază de lucru" este clar o diferenţă, prezentată atât în cadrul documentaţiei de către autoritatea contractantă, dar şi de actele normative aplicabile. Astfel, potrivit Caietului de sarcini revizuit Anexa 6 (pg. 50-56) autoritatea contractantă înţelege prin echipamente recipientele de colectare a deşeurilor ce fac obiectul contractului de delegare, iar prin utilaje maşinile de colectare a deşeurilor inclusiv maşini utilitare pentru supervizare. De altfel, se arată că, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 101/2006: „Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional, care cuprinde construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate prestării serviciului de salubrizare, precum: a) puncte de colectare separată a deşeurilor; b) staţii de producere a compostului; c) staţii de transfer; d) staţii de sortare; e) baze de garare şi întreţinere a autovehiculelor specifice serviciului de salubrizare; f) depozite de deşeuri; g) incineratoare; h) staţii de tratare mecano-biologice”, iar potrivit art. 17 alin. 3 din Ordinul ANRSC nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-Cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor: „În vederea realizării activităţii de colectare separată, punctele de colectare sunt dotate, conform legii, cu recipiente şi containere de 103

colectare prin grija operatorului sau a autorităţii administraţiei publice locale, după caz. La gospodăriile individuale colectarea se va face în recipiente, pungi/saci sau alte mijloace care prezintă un grad de siguranţă ridicat din punct de vedere sanitar şi al protecţiei mediului”. Prin urmare, termenul echipamente de colectare potrivit actelor normative amintite desemnează recipientele de colectare, termenul utilaj de colectare desemnează autovehicul specific serviciului de salubrizare, iar termenul baza de garare şi întreţinere a autovehiculelor specifice serviciului de salubrizare desemnează construcţie dotată cu instalaţii ce face parte din sistemul de salubrizare. Așadar, contestatorul consideră că înţelegerea sa a fost corectă potrivit noţiunilor din cadrul documentaţiei de atribuire şi legislaţiei specifice obiectului contractului, iar autoritatea contractantă, în punctul său de vedere, în mod intenţionat şi nejustificat doreşte să inducă în eroare Consiliul menţionând că ar fi atribuit în mod arbitrar autorităţii contractante un text care nu-i aparţine citând-l ca fiind parte dintr-un document public. Or, contestatorul arată, astfel cum a precizat în contestaţie, că la întrebarea 2 din solicitarea de clarificare nr. 19/20.05.2019 autoritatea contractantă alege să răspundă că ofertantul va face dovada proprietăţii chiriei, leasingului pentru respectivul echipament, acest răspuns fiind încă o dovadă că autoritatea alege să nu răspundă în mod clar şi concret şi totodată, impune cerinţe restrictive. Contestatorul arată că Răspunsul nr. 3 din aceeaşi solicitare de clarificare la care face referire autoritatea contractantă se referă la deţinerea spaţiului pentru amenajarea bazei de lucru, spaţiu ce nu poate fi încadrat în categoria utilajelor şi echipamentelor de colectare a deşeurilor. Pe de altă parte, contestatorul precizează că, de la momentul formulării contestaţiilor şi până în prezent, nu a existat nicio erată prin care să se înlăture Răspunsul nr. 2 care este foarte clar în sensul interdicţiei de a prezenta un antecontract de vânzare cumpărare sau un contract de comodat. De altfel, în opinia sa, nici nu este suficient pentru a înlătura retroactivitatea invocată prin permisiunea prezentării şi a unui contract de comodat. Mai mult, contestatorul precizează, astfel cum a arătat şi a argumentat în cadrul contestaţiei şi a concluziilor scrise din 03.07.2019, că nu există niciun motiv obiectiv şi raţional pentru care prezentarea de antecontracte de vânzare- cumpărarea pentru dovedirea acestei cerinţe nu ar fi o soluţie justificată. Nu există niciun raţionament pentru care să fie interzis a se prezenta un antecontract de vânzare- cumpărare, aspect care încă nu a fost lămurit de către autoritatea contractantă, aceasta susţinând că este corect răspunsul dat la clarificare, prin care nu se permite prezentarea acestui document, fără însă a argumenta efectiv de ce este justificat a fi restricţionat accesul la procedură a unui ofertant care nu are în 104

proprietate/chirie/comodat respectivele utilaje/echipamente dar are un antecontract de vânzare cumpărare pentru aceste echipamente. De altfel, invocându-se de către autoritatea contractantă interesul public pe care îl reprezintă, contestatorul atrage atenţia asupra faptului că este mult mai benefic autorităţii contractante ca ofertantul să prezinte un antecontract de vânzare-cumpărare (deci pentru produse noi) decât celelalte soluţii permise întrucât este evident că utilizarea unui utilaj nou este în avantajul atât a autorităţii contractante cât şi a operatorului economic, deoarece pe de o parte se va lucra cu echipamente care necesită costuri de întreţinere reduse iar la sfârşitul perioadei de executare a contractului bunurile amortizate în perioada contractului devin bunuri în proprietatea autorităţii contractante. Pe de altă parte, contestatorul consideră că lipsa argumentelor autorităţii contractante faţă de celelalte aspecte invocate în ceea ce priveşte cerinţa în cauză arată faptul că ceea ce a invocat în cadrul contestaţiei la Cap. B este justificat şi duce la admiterea contestaţiei. B. În ceea ce priveşte cerinţa privind disponibilităţile băneşti în cuantum de 6.300.000 lei pentru 4 luni de contract, contestatorul consideră că aceasta devine inutilă raportat la răspunsul 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 (pag. 26-27 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019) şi Răspunsul nr. 1 din Solicitarea nr. 8/24.04.2019 (pag. 9-11 din Răspunsul nr. 2068/28.05.2019): Astfel cum a arătat anterior, contestatorul susține că impunerea unei cerinţe nu poate avea ca efect restricţionarea concurenţei, ea trebuind să fie analizată raportat şi la respectarea principiului proporţionalităţii. Astfel, se reiterează cele menţionate iniţial în cadrul contestaţiei prin care a argumentat de ce o astfel de disponibilitate bănească nu se justifică a fi solicitată în cadrul acestei proceduri de atribuire. Pe de altă parte, dacă s-ar considera că o astfel de cerinţă este oportună totuşi, contestatorul susține că impunerea unei astfel de cerinţe trebuie să se analizeze raportat la momentul solicitări acesteia, respectiv că nu se justifică de ce se impune dovedirea unei disponibilităţi băneşti de 6.300.000 lei strict pentru derularea contractului la momentul depunerii ofertei, deşi această sumă va fi utilizată pe perioada derulării contractului. În opinia contestatorului, cerinţa impusă ar putea fi considerată ca fiind o cerinţă justificată atât timp cât s-ar solicita prezentarea dovezii privind aceste disponibilităţi la momentul încheierii contractului (blocarea efectivă a sumei solicitate să se facă efectiv la momentul încheierii contractului iar nu la momentul depunerii ofertei). Însă, contestatorul consideră, astfel cum rezultă din documentele depuse, că cerinţa se impune a fi respectată la momentul depunerii ofertei, neexistând nicio justificare pentru care un operator economic să fie obligat să blocheze în contul unei bănci suma de 6.300.000 lei până 105

când se va finaliza procedura de atribuire (care poate să se deruleze pe o perioadă de zeci de luni). Or, susține contestatorul, toată situaţia este menită să favorizeze operatorul economic care dispune fără dificultate de această sumă şi nu reprezintă un efort din partea acestuia să blocheze utilizarea acestei sume pe o perioadă extinsă de timp, inclusiv pe perioada derulării contractului. De altfel, se arată că, cerinţa restricţionează nejustificat participarea la procedură a ofertanţilor care, deşi au capacitatea de a derula contractul şi de a prezenta o astfel de disponibilitate bănească la momentul încheierii contractului, aceştia nu îşi permit să realizeze un astfel de efort pentru un rezultat care este incert (la momentul depunerii ofertei nu se cunoaşte dacă un ofertat va fi declarat sau nu câştigător). Prin urmare, contestatorul susține că, obligarea unui ofertant de a realiza o astfel de cheltuială doar pentru a participa la procedură, este nejustifîcată. C. În ceea ce priveşte cerinţele privind Capacităţile utilajelor/ echipamentelor menţionate în Anexa 6, precum şi la răspunsul nr. 1 din Solicitarea de clarificare nr. 10/10.05.2019, contestatorul consideră că acestea sunt restrictive întrucât stabilesc capacităţi fixe care îngrădesc accesul la procedura de atribuire nejustificat. Se reiterează cele deja precizate în contestaţie/concluzii scrise şi prezentul document faţă de toate cerinţele contestate cu menţiunea că, raportat la argumentarea autorităţii contractante, contestatorul susține că este chiar ineficientă o astfel de cerinţă ca operatorul să deţină utilaje de capacităţi mai mici întrucât este evident că un astfel de operator va face mai multe curse lucru care determină costuri mult mai mari. Concluzionând, contestatprul apreciază că nu este justificată impunerea unei astfel de soluţii a autorităţii contractante întrucât ar dezavantaja-o chiar pe aceasta, cu toate că în susţinerile sale se invocă faptul că în tot acest proiect s-a urmărit atribuirea unui contract la costuri minime. Or, din moment ce aceasta impune soluţii ce obligă operatorii economici să realizeze costuri mai mari, argumentarea acesteia pentru menţinerea unei astfel de cerinţe devine, în opini sa, chiar ilogică şi contradictorie. Pe de altă parte, se arată că, autospecialele cu o capacitate de 12 mc au acelaşi motor şi aceleaşi dimensiuni ca cele având capacitatea de 14 mc, de 16 mc şi de 18 mc astfel încât consumurile sunt aceleaşi iar dimensiunile permit accesul pe orice stradă în aceleaşi condiţii (a se vedea specificaţiile tehnice ataşate). Or, astfel cum rezultă din toate argumentele menţionate, autoritatea contractantă a impus valori ale capacităţilor utilajelor/echipamentelor care nu se justifică, ci sunt alese în mod arbitrar cu îngrădirea accesului la procedură a unor operatori economici. 106

D. În ceea ce priveşte cerinţa privind necesitatea ca utilajele să aibă cântar (art. 73 din Caietul de sarcini), contestatorul reiterează cele menţionate în cadrul contestaţiei cu următoarele precizări: Deşi a criticat inclusiv necesitatea impunerii unei astfel de cerinţe (nefiind justificată a fi necesară cântărirea cantităţii de deşeuri) chiar şi în susţinerea unei astfel de necesităţi, contestatorul consideră că cerinţa impusă este restrictivă. Astfel, contestatorul apreciază că, şi în situaţia în care s-ar reţine că modul de derulare a contractului impune o cântărire a cantităţii de deşeuri, totuşi impunerea unei anumite soluţii pentru satisfacerea acestei necesităţi reprezintă o restricţionare în participarea la procedură, fiind în mod evident favorizaţi operatorii economici care deţin astfel de utilaje ce au încorporate cântare. De altfel, contestatorul precizează că, necesitatea cântăririi cantităţii de deşeuri poate fi îndeplinită şi prin ofertarea unor cântare mobile, autoritatea contractantă nedovedind şi nejustificând în niciun fel de ce o astfel de soluţie nu poate fi acceptată, cu toate că această soluţie permite oricărui operator economic să participe la această procedură. Mai mult, contestatorul arată că, conform art. 20 alin. (7) din HG nr. 867/2016: „Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate care să împiedice realizarea unei concurenţe efective între operatorii economici”. Or, în cazul de faţă, atât timp cât necesitatea invocată de către autoritatea contractantă poate fi îndeplinită şi prin alt mod, impunerea unei singure soluţii acceptate pentru conformitatea unei oferte restricţionează în mod clar concurenţa prin impunerea unei cerinţe nejustificate şi disproporţionate. Aşadar, contestatorul consideră că se justifică şi acest motiv de admitere a contestaţiei, astfel încât, solicită eliminarea acestei cerinţe, precum şi a oricăror altor răspunsuri care să susţină această interpretare. În considerarea celor anterior prezentate, ţinând cont de faptul că răspunsurile la solicitările de clarificări încalcă legislaţia achiziţiilor publice, precum și legislaţia în domeniu, ......... SA solicită admiterea contestaţia astfel cum a fost formulată și precizată, respectiv să se constate veridicitatea aspectelor criticate şi pe cale de consecinţă, să se decidă în sensul celor solicitate. În probațiune, au fost depuse, în copie: - Oferta aferentă produsului: Sistem mobil pentru cântărirea auto (cântar mobil). - Specificaţiile tehnice aferente autospecialelor având capacităţile de 12 mc, 14 mc, 16, mc şi 18 mc. Prin adresa nr. 5195/29.07.2019, înregistrat la CNSC cu nr. 39443/29.07.2019, SC ......... SRL a formulat „Concluzii scrise”, ca 107

urmare a ședinței de audieri din data de 24.07.2019, prin care a arătat că își menține solicitarea privitoare la recalcularea valorii estimate a contractului şi corectarea acesteia, ca atare, în documentaţia de atribuire, deoarece, valoarea estimată nu mai corespunde, în urma modificărilor documentaţiei de atribuire și costurilor diferite implicate de aceste modificări. 1. Nivelul costurilor unui serviciu sau al oricărei activităţi, este total independent de suportabilitatea acestuia de către beneficiar, contestatorul învederează următoarele: Faţă de susţinerile din contestaţie, contestatorul menționează faptul că, reprezentanţii autoritații contractante şi ai consultantului acesteia au afirmat că la determinarea valorii estimătă a trebuit să se țină seamă de suportabilitatea nivelului de cheltuieli de către populaţie. În primul rând, contestatorul consideră că afirmaţia reprezintă o recunoaştere implicită a faptului că valoarea estimată este mai mică decât valoarea reală a costurilor, dar lăsând de o parte acest aspect, subliniază faptul că nivelul costurilor unui serviciu, ori bun, sau al oricărei activităţi este total independent de suportabilitatea acestuia de către beneficiar şi este incorect să i se impună unui prestator de servicii să suporte costurile serviciilor prestate către beneficiari, pentru simplul motiv că aceştia nu au venituri suficiente. Soluţiile pentru o astfel de situaţie se pot materializa, susține contestatorul, fie prin găsirea de către autoritatea contractantă de surse sau modalităţi de finanţare a serviciului, fie prin adaptarea cerinţelor documentaţiei la capacitatea de plată a beneficiarilor, în aşa fel încât serviciile prestate să se încadreze în nivelul de impus al capacităţii de plată, dar și din punct de vedere al raportării la legislaţia ce guvernează această activitate a serviciului de salubrizare, legislaţie care obligă operatorul la menţinerea unor autorizații de funcţionare care depind în strânsă legătură de posibilitatea acoperirii consturilor prin tarife, de altfel cum este precizat și în legea de bază a serviciului, respectiv Legea nr. 101/2006. Dacă un mod de prestare impune costuri mai mari decât pot suporta beneficiarii, atunci acesta trebuie schimbat, pentru a se adapta la posibilităţi. Într-o economie de piaţă orice bun are o anumită valoare, determinată de condiţiile pieţei şi în mod special de costurile de producţie (prestare în cazul dat). Daca un prezumtiv beneficiar nu poate plăti bunul respectiv, atunci nu-l poate cumpăra şi trebuie să opteze pentru o alternativă pe care şi o permite, pe altă parte având şi alternativă de a găsi resursele pentru a plăti corect respectivul bun. Mai mult, nu poţi cumpăra un serviciu la preţ mai mic decât costul său de prestare, deoarece există riscul major ca serviciul să fie nesustenabil. În principiu, costurile serviciului ar implica o cheltuială medie de 10-12 lei pe lună pe persoană. O majorare a acesteia cu 20% ar însemna costuri de 12-14 lei pe persoană pe lună. În condiţiile schemelor financiare aplicate de autoritatea contractantă, bazate pe solidaritatea socială, prin care se impune ca agenţii economici să 108

suporte cheltuieli mai mari, cheltuielile repartizate persoanelor fizice ar putea avea un nivel de 6, 8 sau 10 lei pe persoană pe lună, 10 Ron fiind acel maxim absolut care ar putea să asigure acoperirea tuturor costurilor plătite operatorului. Ideea că un cost de 10 lei pe lună, plătit de o persoană, nu este suportabil în condiţiile actuale, în opinia contestatorului, pare marcată de exagerare. Contestatorul învederează că acesta este un cost considerabil mai mic decât preţul unui pachet de ţigări, în condiţiile în care un fumător consumă, în medie, 30 de pachete într-o lună. Deci, după cum se arată, ar fi vorba de alocarea, pentru asigurarea unei gestiuni corecte a întregii cantităţi de deşeuri produse într-o lună, a unei sume egale cu mai puţin de 3% din bugetul pe care un fumător îl aloca în mod normal pentru aceast viciu. Luând ca reper nivelul salariului minim pe economie, atunci contestatorul precizează că, cheltuiala reprezintă undeva la mai puţin de 0,5%, si comparaţiile ar putea continua pentru a arata nivelul scăzut al sumelor ce ar trebui plătite şi al economiei realizată pentru bugetele populaţiei. 2. Modificarea modalităţii de prestare a serviciului faţă de cea indicată în Caietul de sarcini iniţial implică o importantă creştere a costurilor Cauzele pentru care nivelul valorii estimate ar trebui să fie mărit se leagă, susține contestatorul, de multe alte aspecte pe care le-a evidențiat în cadrul contestației. Modificarea modalităţii de prestare a serviciului faţă de cea indicată în caietul de sarcini iniţial în care se preciza că deşeurile menajere pot fi colectate împreună cu deşeurile similare pe categorii/fracții de deşeuri, în timp ce în caietul de sarcini republicat această precizare lipseşte, iar frecvenţele de colectare pentru cele două tipuri de deşeuri au fost schimbate în aşa fel încât a devenit imposibilă colectarea împreună a deşeurilor menajere şi similare (separată pe fracţii) sau a fost redusă drastic, determină, în opinia sa, creşterea considerabilă a costurilor. Așadar, contestatorul consideră că sunt greșite afirmaţiile autorităţii contractante că această posibilitate există în continuare. Exemplificând, se arată că: fracţia deşeurilor reziduale nu poate fi colectată împreună de la populaţie şi de la agenţii economici tocmai din cauza frecvenţelor diferite. În mediul rural deşeurile reziduale menajere se conectează săptămânal şi deşeurile reziduale similare se colectează de trei ori pe săptămână. Astfel, este evident că nu pot fi suprapuse cursele autospecialelor în aşa fel încât să se realizeze astfel de frecvenţe. Condiţia pentru a se putea realiza colectarea în acest fel este ca frecvenţele de colectare pentru fiecare fracţie de deşeuri menajere şi similare să fie identice și posibilitatea de colectare a lor împreună să fie explicit prevăzută în caietul de sarcini, astfel cum de altfel și studiul de oportunitate/fezabilitate a luat în calcul atunci cand a stabilit cifra de afaceri a delegării. Mai mult, dacă nu vor fi colectate împreună, numărul de curse ale autospecialelor va fi mai mare, iar eficienţa lor va fi 109

scăzută, în mediul rural existând localităţi cu unu sau doi agenţi economici. În situaţia colectării deşeurilor reziduale de trei ori pe săptămână aceştia predau, probabil, cu ocazia fiecărei curse, o cantitate de o treime de pubelă sau maxim o pubelă plină. Astfel, dacă se presupune că un metru cub de deşeuri se colectează din 10 pubele şi gradul de compactare ar fi 2,5, atunci o autogunoieră cu benă de 12 m cubi ar trebui să colecteze circa 400 de pubele pentru a se umple. Dacă în fiecare localitate există în medie 3 agenţi economici care ar preda câte o pubelă de deşeuri reziduale la fiecare cursă, atunci autogunoiera la care se face referire ar avea nevoie să parcurgă peste 100 de localităţi rurale pentru a se umple. Este imposibil de realizat o astfel de performanţă într-o zi. Chiar ar fi nevoie de patru curse pentru a colecta deşeurile din aceste localităţi, deci, practic, eficienţa colectării se reduce la o pătrime, iar aceasta are impact major asupra costurilor. 3. Folosirea de containere tip igloo şi autospeciale hooklift pentru colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile impune cheltuieli mai mari, iar valoarea estimată ar trebuit calculată în consecinţă În contestație s-a arătat că, în caietul de sarcini iniţial, pentru colectarea deşeurilor reciclabile din zonele de blocuri exista posibilitatea de a utiliza orice tip de containere de 2,5 m cubi, ceea ce, în opinia contestatorului, făcea posibilă utilizarea de autospeciale compactoare, cu o eficienţă mult mai ridicată faţă de autospecialele de tip hooklift. Se arată că, în caietul de sarcini republicat și prin clarificările transmise, s-a impus, utilizarea de containere doar de tip igloo și ca acestea să fie ridicate doar cu autospeciale tip hooklift. Chiar și în varianta folosirii strict a containerelor de tip igloo, era posibilă utilizarea și de autospeciale compactoare dotate cu macara specială pentru descărcarea acestor recipiente, cu o eficienţă mult ridicată faţă de autospecialele de tip hooklift. Se subliniază și fapt că accesul către majoritatea platformelor este aproape imposibil autospecialelor de tip hooklift datorită gabaritului autospecialei (impus în documentaţie pentru a putea transporta containere de 24 mc). Containerele pentru deşeuri (menajere și similare) municipale reciclabile tip igloo sunt recipiente care nu se deplasează pe roți și nu pot fi manevrate decât de sistemul de ridicare al autospecialei cu sitem hook lift care este necesar a se apropia la o foarte mică distanță de platformele unde sunt amplasate, ceea ce, susține contestatorul, este aproape imposibil în cazul majorității(multor) platforme din zona de blocuri. Așadar, contestatorul susține că acest mod de colectare exclude posibilitatea utilizări autospecialelor compactoare și măreşte în mod nejustificat costurile, dar fără să se ia în calcul impactul acestora asupra valorii estimate. În situaţia folosirii autospecialelor compactoare, într-o cursă ar putea fi transportate, după cum se arată, cantităţi de 36 până la 60 metri cubi sau chiar mai mult. Deci, eficienţa colectării şi transportului 110

se reduce la jumătate. Contestatorul consideră că argumentul autorităţii contractante legat de necesitatea transportării necompactate a deşeurilor reciclabile nu se susţine, deoarece compactarea nu alterează calitatea deşeurilor reciclabile, ci amestecarea lor cu deşeuri biodegradabile şi reziduale determină alterarea calitativă a deşeurilor reciclabile. Dacă nu sunt colectate în amestec cu deşeurile biodegradabile sau reziduale, vor putea fi valorificate/reciclate în proporţie de un 100%, indiferent dacă au fost compactate sau nu. Dacă totuşi autoritatea doreşte să menţină această modalitate ineficientă de prestaţie, considerând că are efect asupra calităţii deşeurilor, contestatoarul apreciază că, va trebui, totuşi, să ţină seama de costurile suplimentare pe care le implică raportând-se totuşi și la trama stradală de acces la locaţiile de amplasare a recipientelor de precolectare selectivă a deşeurilor și implicit de tipul de autospeciale care pot ajunge la aceste platforme și nu în ultimul rând tipul de recicpiente ce se pot folosi în acest caz. 4. Modificarea volumelor recipientelor de colectare impune costuri de investiţii și cheltuieli operaţionale mai mari În cadrul aceluiaşi articol din noul caiet de sarcini, pentru colectarea deşeurilor menajere(de la utilizatori casnici) reciclabile din mediul rural au fost înlocuite pubelele de 90 litri cu altele de 120 litri, ceea ce, susține contestatorul, măreşte valoarea investiţiei, fără să aducă vreun avantaj în ceea ce priveşte costurile, pentru că o creştere a volumului recipientului nu înseamnă şi o creştere a masei (exprimate în tone) a deşeurilor colectate, deoarece aceste tipuri de deşeuri au volumul mare şi masa mică, iar gradul lor de compactare în pubelă este limitat de volumul propriu și de forţa cu care persoana care precolectează deşeurile în pubelă le presează pentru a le compacta. Practic, contestatorul precizează că, diferenţa de masă colectată prin schimbarea categoriei de recipiente este nulă, dar se impun costuri mai mari la achiziţia recipientelor. Cheltuielile ar fi reduse, în opinia sa, doar în condiţiile unei reduceri a frecvenţei colectării datorită măririi volumului recipientului. Contestatorul consideră că, un aspect important de sesizat este acela că frecvența colectării deşeurilor menajere reciclabile din mediul rural nu se modifică. Efectiv deşeurile cu masa redusă (reciclabile: plastic, hârtie etc) se colectează cu aceeaşi frecvenţă, dar utilizând recipiente cu volum mai mare, situaţie în care veniturile nu cresc, deoarece masa colectată rămâne constantă, cheltuielile nu se reduc, consumurile fiind aceleaşi: acelaşi număr de curse cu aceeaşi lungime. Astfel, cresc doar cheltuielile de investiţii pentru achiziţionarea unor pubele mai voluminoase. Crește și frecvenţa de colectare a deşeurilor similare reziduale în mediul rural, care au o masă (exprimată în tone) mult mai mare şi pentru care, în condiţiile colectării cu frecvența mai mare, masa de deşeuri colectată într-o cursă a 111

autospecialei se reduce ca urmare a faptului că într-un interval de timp mai scurt utilizatorii de servicii noncasnici produc deşeuri mai puţine. De asemenea, se arată că, dacă în locul unei singure colectări săptămânale se vor efectua trei colectări pe săptămână, atunci, cu ocazia fiecărei colectări masa de deşeuri similare reziduale colectate va fi o treime din masa care se poate colecta la frecvenţă săptămânală. Pentru aceeaşi cantitate de deşeuri se vor efectua trei curse sau o cursă de 3 ori mai lungă. În principiu, contestatorul susține că şi cheltuielile vor creşte circa de trei ori. Autorul contestației învederează că, nu dorește să susţină că în ceea ce priveşte protecţia sănătăţii publice şi protecţia mediului nu ar fi mai utile noile frecvenţe, însă, apreciază că trebuie să se ţină seama de faptul că aceste frecvenţe implică şi alte costuri, cu mult mai mari și în discrepanță cu modul de colectare al aceluiaşi tip de deșeu din restul localităților rurale din judeţ unde aceeaşi autoritate contractantă are în derulare un contract de delegare a gestiunii prestării serviciului de salubrizare prin concesiune, similar cu obiectul prezentei documentaţii de licitatie. 5. Problema investiţiilor în sistemele RFID și a modului în care acestea majorează costurile Deși în cadrul audierilor a fost pusă în discuţie şi problema investiţiilor în sistemele RFID, iar reprezentanţii autorităţii contractante au susţinut că aceste costurile au fost incluse în costurile autospecialelor, totuşi, contestatorul remarcă faptul că pe piaţă nu există oferte de autospeciale cu astfel de sistem implementat. Deci, contestatorul susține că nu vede cum ar fi putut estima un astfel de preţ consultantul, mai ales că modul în care a prezentat calculele şi în care le prezintă în continuare este deosebit de lipsit de transparenţă. Autorul contestației arată că nu cunoaşte, în acest moment, care este numărul autospeciale, numărul de kilometrii parcurşi luat în calcul şi care este valoarea lor, întrucât acestea nu s-au prezentat niciodată, ceea ce oferă consultantului posibilitatea de a modifica structurile de cheltuielile cuprinse în calcul, reducând, de exemplu, numărul de autospeciale şi mărind preţul acestora, în mod arbitrar, pentru a afirma că a inclus şi costurile oricărui tip de sistem suplimentar în preţurile autospecialelor. Dacă s-ar fi prezentat preţurile iniţiale şi ofertele pe baza cărora a stabilit preţurile respective, ar deveni credibil, dar, nu există nicio garanţie că nu se vor prezenta nişte calcule manipulate ca să se acopere erorile iniţiale, pentru că atitudinea consultantului este aceea de a salva cu orice preţ licitația, fără a fi interesat de posibilitatea menţinerii ulterioare a echilibrului contractual, astfel cum impune Legea nr. 101/2006 a serviciu public de salubrizare a localităţilor. Consultantul acționează strict în scopul apărării propriului interes, sacrificând interesul public, interesele autorității și ale operatorilor serviciului, însă, din nefericire, autoritatea îi acordă un credit nemeritat, în loc să îi solicite refacerea documentaţiei pentru a corespunde cerinţelor și a 112

asigura o normală desfășurarea a serviciilor pentru următorii 8 ani, cât va dura contractul. 6. Interpretarea legilor bazată pe trunchierea textelor Se învederează faptul că, reprezentanţii consultantului dau, în opinia contestatorului, o interpretare trunchiată legilor în general, deoarece, în timpul discuţiilor de la audieri, reprezentanţii consultanţilor au citat un text din Legea nr. 100/2016 conform căruia operatorului nu i se garantează încasarea veniturilor din serviciile prestate, deci consultantul înţelege să nu dea o interpretare sistematică legii, introducând în discuţia legată de valoarea estimată a contractului problema încasării veniturilor, făcând abstracţie de obligaţia de menţinere a echilibrui contractual, la care a făcut referire. Pe de altă parte, se refuză să se observe că între valoarea estimată a contractului şi realizarea veniturilor prevăzute în contract nu există o identitate, chiar s-ar spune că nici măcar o legătură directă: valoarea estimată trebuie să acopere toate cheltuielile preconizate, altfel, principiul echilibrului contractual ar fi înlocuit de principiul pierderii garantate pentru operator. Valoarea estimată a contractului reprezintă, după cum se arată, totalul veniturilor realizabile din acesta, calculată la momentul iniţierii procedurii de achiziţie publică, care poate fi diferită de veniturile realizate în timpul derulării contractului. Însă,contestatorul arată că valoarea estimată trebuie să acopere toate cheltuielile prezumate ale operatorului. Consultantul pare chiar că are o atitudine ostilă faţă de potenţialii ofertanţi justificată prin faptul că aceştitia sunt foarte critici faţă de lucrări sale, dar această atitudine se va răsfrânge asupra viitorului contract şi va conduce la pierderi majore pentru toate părţile implicate, dacă autoritatea sau CNSC nu vor înţelege să impună consultantului o atitudine constructivă, pentru ca un proiect de investiţii atât de mare şi de important, cum este cel în cauză să fie pe deplin funcţional și adecvat scopului pentru care a fost iniţiat. În concluzie, ......... SRL arată că își menţine toate capetele de cerere din contestaţia finiţială. Prin adresa nr. 2875/29.07.2019, înregistrată la CNSC cu nr. 29490/30.07.2019, ,,,, ......... a formulat punct de vedre, urmare a ședinței de audieri din data de 24.07.2019, prin care a învederat următoarele: 1) Referitor la aspectele invocate de contestatori privind prevederile Caietului de Sarcini revizuit, respectiv la afirmaţia potrivit căreia „Documentaţia de atribuire conţine neconcordanțe majore între documentele Documentației de atribuire cu privire la investiţiile pe care viitorul operator trebuie să le pună la dispoziţie, respectiv precizările Regulamentului de salubrizare/Studiul de oportunitate/Caietul de sarcini iniţial şi precizările din Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit", entitatea contractantă precizează următoarele: 113

Caietul de Sarcini a fost revizuit și a fost publicat menţinând evidențiat cu culoare distinctă textul nou față de prevederile din Caietul de Sarcini inițial. Avand în vedere că în urma discuţiilor a reieşit că pentru contestatori nu este clar că de la momentul publicării a noului Caiet de Sarcini niciuna dintre precizările Caietului de sarcini iniţial inclusiv nici din Anexele sale nu se mai pot invoca, sens în care, entitatea arată că va lua măsura de remediere de a publica încă o dată Caietul de sarcini nou fără diferenţierea modificărilor față de varianta iniţială cu culoare distinctă. Astfel, entitatea precizează că nu va mai apărea nici tabelul de la pagina 50, ci doar tabelul de la pagina 51 în care sunt clar menționate doar pubele cu capacitate de 120 l. Pentru a demonstra că nu există neconcordanțe majore între documentele Documentaţiei de atribuire, entitatea prezintă, în continuare, investiţiile pe care viitorul operator trebuie să le realizeze, atfel cum sunt acestea prezentate în Studiul de oportunitate, Anexa 6 a Caietului de sarcini şi Caietul de sarcini: Prevederi studiu

de oportunitate Prevederi versiunea republicata a Caietului de Sarcini Prevederi versiunea republicată a Anexei 6 la Caietul de Sarcini Secţiunea 8.4.2 Infrastructur a asigurata de

viitorul operator de salubrizare, tabel 8.6 (se ataseaza paginile) Art. 57 Modalitatea de colectare a deşeurilor menajere este următoarea: (1) deşeurile reciclabile din deşeurile menajere în mediul urban: în zona blocurilor - colectarea se va realiza prin aport voluntar în puncte de colectare, echipate cu containere de tip igloo cu un volum de 2,5 m3. Fiecare punct de colectare va fi dotat cu câte 3 igloo: container galben pentru colectarea deşeurilor din plastic şi metal, container albastru pentru deşeurile de hârtie şi container verde pentru deşeurile de sticlă; In zona caselor: - Colectare „din poartă în poartă" pentru deşeurile din plastic, metal, hârtie şi carton în pubele de 120 I. Fiecare gospodărie va fi dotată cu câte o pubelă galbenă pentruacest tip de deşeuri; - colectare prin aport voluntar în puncte de colectare pentru deşeurile din sticlă, în recipiente de tip iqloo/container cu un volum de 2,5 m3. • In mediul rural: - Colectare „din poartă în poartă" pentru deşeurile din plastic, metal, hârtie şi carton în pubele de 120 I. Fiecare gospodărie va fi dotată cu câte o pubelă galbenă pentru acest tip de deşeuri; - colectare prin aport voluntar în puncte de colectare pentru deşeurile din sticlă, în containere de 1,100 m3. (2) deşeurile menajere reziduale: • în mediul urban: - Zona blocurilor - colectarea se va realiza prin aport voluntar în puncte de colectare, echipate cu containere de 1.100 I. Aceste puncte deservesc în general una sau mai multe asociaţii de locatari, - Zona caselor - sistem din „poartă în Punctul

B

- Infrastructura asigurată de viitorul operator

de salubrizare

(se ataseaza paginile) 114

poartă";colectarea se va realiza individual de la fiecare casa, în europubele de 120 I. • în mediul rural colectarea deşeurilor reziduale se va realiza individual de la fiecare casa, în europubele de 120 I. Art.62. Numărul de recipiente care trebuie puse la dispoziţie de către Operator, pentru colectarea deşeurilor menajere este prezentat în Anexa nr. 6 la prezentul caiet de sarcini. 2.a Referitor la afirmaţia contestatorilor „Cu referire la numărul de recipiente pentru deşeuri reziduale de pe domeniul public ce trebuie spalate” pe an, entitatea contractantă arată că își menţine punctul de vedere cu privire la necesitatea celor 12 spălări pe an. Un număr de 12 spălări pe an pentru recipiente folosite pentru colectarea deșeurilor menajere reziduale, înseamnă o spălare pe lună, cu excepția sezonului rece, când temperaturile nu permit, ceea ce, nu înseamnă că în cele 4 luni de iarna nu se fac deloc spălări ci, că acestea se fac atunci când temperaturile o permit. Cerinţa este de „cel puțin o dată pe lună", rezultând, un număr minim de 12 spălări anual, astfel, neexistând contradicții între Caietul de sarcini revizuit și răspunsul 2 la Solicitarea de clarificare 5 din 26.03.2019. În opinia ,,,, ........., calculul prezentat la punctul IV.21 al contestației ......... este eronat și deformează cerințele documentației în mod intenționat, dat fiind că nicăieri în documentație nu se precizează că numărul minim de spălări anual este de 8, ci se precizează foarte clar că acest număr minim este de 12, de cel puțin o dată pe lună, cu excepția sezonului rece, atunci când temperaturile coborâte nu permit realizarea acestei operații. Interpretarea că 4 luni pe an nu se fac spălări este forțată: în cele 4 luni de sezon rece este greu de presupus că nu se vor găsi câteva zile în care temperaturile vor permite să se facă spălări, fiind vorba exclusiv de recepientele de pe domeniul public, deci nu de mii de pubele cum eronat a afirmat reprezentantul ........., ci de 528 de containere. De asemenea, entitatea susține că pot fi realizate şi două spălări într-o lună (mai ales în sezonul cald, când o asemenea necesitate poate surveni în mod firesc), numărul de spălări indicat în Caietul de sarcini, respectiv o dată pe lună, fiind unul minim. De altfel, se arată că, potrivit arhivei meteo a municipiului ........., în fiecare din cele 4 luni de iarnă există o medie de cel puţin 10 zile cu temperaturi peste 0° C. 2.b. Cu referire la numărul de recipiente pentru deşeurile reciclabile de pe domeniul public ce trebuie spălate, entitatea contractantă arată că își menţine cerinţa la fel ca și la punctul de mai sus prezentat, cu deosebirea că, în acest caz este vorba de minim 4 spălări pe an, respectiv câte o spălare la 3 luni. În acest caz, este şi mai greu de crezut că în cele 4 luni ale sezonului rece nu va exista o zi cu temperaturi care să permită splărea recipientelor care constau în 156 de 115

containere de 1,1 m3 și 602 containere de tip „igloo" cu o capacitate de 2,5 mc. 3) În ceea ce priveşte necesitatea utilizării maşinilor de tip hooklift, se arată că, în practica curentă, maşinile de tip hooklift pentru ridicarea şi descărcarea recipientelor de tip igloo sunt dotate cu cârlig, mecanism diferit față de maşinile autocompactoare utilizate pentru descărcarea containerelor de 1,1 m3. Astfel, entitatea susține că, solicitarea de folosire a unui tip diferit de recipiente pentru colectarea deşeurilor reciclabile, și anume recipiente de tip „igloo", are, următoarele avantaje: - oferă o capacitate de 2,5 ori mai mare de stocare fiind de 2,5 m3, comparativ cu containerele normale care au o capacitate mai puţin de jumătate, respectiv de 1,1 m3. Astfel cum se poate observa din tabelul de la pagina 51 și din documentaţie, entitatea arată că, acest tip de recipiente este propus exclusiv în zona de blocuri care are densitate mare a populaţiei și deficit de spaţiu pentru amplasarea unui număr dublu de recipiente. - redând cu titlu de exemplu, se arată că, pentru un punct de colectare în zona de blocuri cu regim înalt de înălțime (p+8 sau p+10), pe lângă 6 containere de deşeuri reziduale ar mai trebui amplasate în loc de 3 containere de tip igloo (1 container albastru pentru hârtie, unul galben pentru plastic și unul verde pentru sticlă), încă 6 containere de 1,1 mc. Chiar și în acest scenariu, imposibil de pus în practică, din cauza spaţiului, per tip de material, s-ar înregistra o scădere cu aproximativ 15% a capacității de stocare, ceea ce, în opinia sa, ar duce la creşterea frecvenței și respectiv, a numărului de drumuri pentru a colecta aceeaşi cantitate de deşeuri reciclabile. În susținere, este anexată o fotografie, în care sunt prezentate: Puncte de colectare în zona urbană a Municipiului ......... operat de .......... - Amplasarea unui număr dublu de recipiente de colectare a reciclabilelor cu o capacitate de stocare la jumatate ar crea probleme de amplasare fiind necesară, fie renunţarea la spații verzi, fie la locuri de parcare din domeniul public al municipiului .......... - Amplasarea de containere pentru colectarea deşeurilor reciclabile prezintă, arată entitatea, pe de altă parte, și inconvenientul deschiderii facile a capacului de către utilizatori, astfel cum se poate observa și în imaginea prezentată cu titlu exemplificativ. Deschiderea facilă a capacului de către utilizatori permite, după cum se arată, contaminarea materialului reciclabil colectat separat cu impurități din deșeurile reziduale. Impurificarea va duce, susține entitatea, fie la compromiterea definitivă a materialului colectat separat, care nu va mai putea fi acceptat pentru a fi reciclat (hârtie), sau care va fi reciclat, dar la o calitate inferioară și va genera o scădere a veniturilor la nivel de sistem integrat de gestionare a deşeurilor. În cazul recipienților de tip „igloo”, entitatea precizează că fantele de deschidere prin care se introduc materialele reciclabile sunt mult mai mici, făcând mult mai dificilă 116

introducerea de deşeuri reziduale care contaminează materialele reciclabile. - Amplasarea de containere de 1,1 mc ar conduce, susține entitatea, astfel cum au afirmat și contestatorii, la posibilitatea de ridicare a acestor containere cu aceeaşi autogunoieră compactoare cu care se colectează deșeurile reziduale, realizându-se o așa zisă economie la costul de transport pentru operator, însă va genera o contaminare suplimentară a materialului reciclabil în detrimentul atât a: > îndeplinirii obligaţiilor de mediu ale autorității contractante care, conform OUG nr. 74/2018 trebuie să atingă o rată a colectării separate în anul 2020 de 50%, apoi 60% în anul 2021, și de 70% în anul 2022. Cantitatea totală de deşeuri trimisă la reciclare ca procentaj din cantitatea totală de deşeuri acceptate la staţiile de sortare (%) trebuie să fie de minim 75%. > cât și a veniturilor obținute din valorificarea materialelor reciclabile. Veniturile din reciclabile au fost luate în calcul la stabilirea unui nivel cât mai suportabil al taxei pentru populaţie. ,,,, ......... consideră că, toate argumentele mai sus prezentate justifică cerinţa de a utiliza acest tip de recipiente și, respectiv, maşinile de descărcare de tip hooklift. 4) Cu privire la afirmaţia contestatorului ........., potrivit căreia: „Mai mult, Documentaţia de atribuire sub forma actuală - Contract de delegare în forma republicată şi anexele la acesta( Caiet de sarcini revizuit şi anexele acestuia, Formulare) nu este aprobată prin Hotărâri ale Consiliilor Locale ale UAT-urilor din componența autorității contractante (municipiul ......... şi 22 comune), deși modifică substanțial cerinţele tehnice referitoare la investiţiile pe care viitorul operator trebuie să le realizeze, aprobate iniţial de aceste UAT-uri", ,,,, ......... precizează următoarele: ......... a fost mandatată, în baza Hotărârilor emise de Consiliile Locale ale UAT-urilor beneficiare ale serviciului de salubrizare ce face obiectul procedurii de licitație şi ulterior prin Hotărârea AGA ,,,, nr.12 din 19.11.2018- art.6, pct.c, pentru: „c) derularea procedurii de achiziţie aferentă atribuirii „Contractului de delegare a gestiunii serviciilor de colectare şi transport deşeuri municipale în municipiul ......... şi 22 comune limitrofe”(elaborarea răspunsurilor la clarificările înaintate de posibilii ofertanţi, efectuarea modificărilor necesare în Fișa de date a achiziţiei...)". Astfel, entitatea menționează că, prin oricare răspunsuri la solicitările de clarificare privind documentaţia de atribuire pot fi aduse modificări la această documentaţie, respectiv la SECŢIUNEA II - Caiet sarcini, SECŢIUNEA III - Formulare şi SECŢIUNEA IV - Contract delegare, în cazul în care necesitatea efectuării unor asemenea modificări devine evidentă, în particular în urma semnalării de către potenţialii ofertanţi a unor neconcordanţe, fără a fi necesară aprobarea 117

acestora prin Hotărâri ale Consiliilor Locale ale UAT-urilor din componența autorității contractante (municipiul ......... şi 22 comune). ,,,, ......... precizează că, documentaţia în forma actuală - republicată - nu conţine nicio modificare în privinţa cerinţelor tehnice referitoare la investiţiile pe care viitorul operator trebuie să le realizeze. Dimensionarea tehnică şi financiară a contractului s-a determinat la momentul realizării Studiului de oportunitate. Or, versiunea republicată a Documentaţiei de atribuire conţine modificări la Volumul II - Caiet de Sarcini şi la Volumul III - Formulare, în sensul corelării informaţiilor prezentate în acestea, cu prevederile Studiului de oportunitate. Contrar celor afirmate de contestatorul ........., entitatea precizează că, în clarificările transmise şi în versiunea republicată a Caietului de Sarcini nu sunt modificate cerinţele tehnice referitoare la investiţiile pe care viitorul operator trebuie să le realizeze, ci acestea doar au fost corelate cu informaţiile prezentate în Studiul de oportunitate (corectând, astfel, o eroare strict materială survenită la transpunerea informaţiilor din Studiul de oportunitate în Caietul de sarcini). Pe de altă parte, faptul că s-au solicitat informaţii suplimentare referitoare la aceste investiții, iar autoritatea contractantă le-a furnizat, nu reprezintă, în opinia ,,,,, o modificare substanţială a cerinţelor. 5) Referitor la susținerile privind inadvertenţele constatate în legătură cu investiţiile ce trebuie asigurate de viitorul operator și anume: la tipul, numărul şi capacitatea maşinilor, informaţii ce sunt prezentate în Caietul de sarcini revizuit, Anexa 6 pag. 50, 51, 52 în Studiu de oportunitate, Tab. 8-6, pag.49 şi în răspunsurile din documentul „Clarificări centralizate pentru procedură”, punctele 25, 26 şi 27, entitatea contractantă arată, astfel cum se poate observa, că nu sunt deosebiri între acestea:  - pentru colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile menajere, în tabelul de la pag. 50 din Caietul de sarcini revizuit sunt menţionate: 2 buc autocompactor de 24 mc, 4 bucăți autocompactor de 16 mc, 3 bucăți autocompactor de 12 mc şi 1 buc autocompactor de 7 mc; - în

urma

solicitărilor

unui

potenţial

ofertant, autocompactoarele de 16, 12 şi respectiv 7 mc au fost grupate, tocmai pentru a oferi o mai mare flexibilitate în elaborarea ofertelor, rezultând, astfel, în tabelul de la pag. 51-52 un număr de 8 bucăți de autocompactoare cu capacități între 7 şi 16 mc (4 buc. de 16 mc + 3 buc. de 12 mc + 1 buc. de 7 mc = 8 buc. autocompactoare cu capacități între 7 şi 16 mc); - pentru autocompactoarele de 24 mc, s-a făcut precizarea că sunt de tip hooklift; jstificarea necesității acestui tip de vehicule vine în completarea răspunsului formulat la punctul 3) de mai sus. Cele 2 maşini de tip hooklift sunt propuse a se folosi, la fel ca și containerele de tip „igloo", exclusiv în zonele urbane dens populate iar scopul lor este, precizează entitatea, de a reduce numărul de curse efectuate de o 118

maşină, păstrând însă calitatea și posibilitatea de valorificare a materialelor reciclabile colectate separat. Activitatea de salubrizare Echipament/ utilaj Mediu de rezidenta Tip echipament Capacitate Număr minim de unităti Investiţii asigurate de viitorul operator Colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile menajere Maşini pentru colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile

Total Hooklift (pentru ridicare containere tip "igloouri") 24 m3 2 2 Autocompac tor (pentru ridicare containere şi pubele) 7-16m3 8 8 ,,,, ......... susține că, prin impunerea utilizării containerelor de tip „igloo" şi a echipamentului hooklift nu se restrânge accesul potenţialilor ofertanţi, acestea fiind echipamente consacrate folosite în numeroase oraşe din Romania de foarte mulţi operatori, inclusiv de cei doi operatori existenți în judeţul ........., respectiv în Municipiul ........., ,,,, SA și .......... Astfel, autoritatea contractantă arată că își menţine punctul de vedere și cerinţa. 6) În ceea ce priveşte cerinţa privind disponibilităţile băneşti în cuantum de 6.300.000 lei pentru 4 luni de contract, ,,,, ......... arată că impunerea cerinţei privind capacitatea financiară, respectiv disponibilităţile băneşti, are în vedere demonstrarea de către ofertanţi a capacităţii lor de a suporta costurile asociate prestării serviciului de salubritate care constituie obiectul delegării, şi nu realizării investiţiilor în etapa iniţială a contractului, cum în mod greşit înţelege contestatorul. Astfel, autorităţii contractante precizează că solicitarea are în vedere: (i) perioada de mobilizare, (ii) dispoziţiile legale în vigoare cu privire la modul de instituire şi încasare a taxelor de salubrizare, de către autorităţile locale, precum şi (iii) condiţiile contractuale (în particular obligaţia operatorului de salubrizare de a asigura continuitatea serviciului). Se arată că, potrivit art. 30 alin. (4) lit. b) din Anexa la HG nr. 867/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară a operatorilor economici. În cadrul contractului de concesiune ce urmează să fie atribuit, plata Concesionarului va fi asigurată, după cum se arată, din sumele încasate la bugetele locale ale autorităţilor locale membre ale autorităţii contractante.........), cu titlu de taxă de salubrizare. 119

De asemenea, se arată că, potrivit art. 484 alin. 1 din Codul Fiscal: „Pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului ........., după caz, pot adopta taxe speciale", iar potrivit alin. 3: „Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituţia/serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia/acestuia, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestaţii ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu". Totodată, se arată că dispoziţii legale se regăsesc și în Legea nr. 273/2006. Prin urmare, ,,,, ......... susține că taxele de salubrizare nu pot fi instituite și incasate de autoritățile locale competente decât după începerea prestării serviciilor de utilitate în beneficiul populaţiei, prevedere pe care orice operator de salubritate, și mai ales, unul cu experienţă cum se consideră contestatorul, îl cunoaşte. În condiţiile date, ,,,, ......... precizează că, numai după semnarea contractului cu operatorul de salubrizare și începerea efectivă a executării contractului se poate institui și percepe taxa de salubrizare, motiv pentru care, între data începerii activității operatorului de salubrizare și colectarea taxei de la populaţie există o perioadă de timp, estimată la 4 luni, în care autoritatea contractantă nu dispune integral de sumele necesare acoperirii prestării serviciilor de către operator. Totodată, după semnarea contractului este prevăzută o perioadă de mobilizare de 3 luni, perioadă în care operatorul trebuie să se organizeaze conform contractului (face angajarile de personal, procura utilajele şi echipamentele necesare pentru categoriile de deşeuri şi activităţile care fac obiectul contractului, le amplasează lor în teritoriu; amenajează zonele pentru stocarea temporară a fluxurilor speciale de deşeuri, etc). Conform condiţiilor contractuale de efectuare a plăţilor (art. 10 din contract), termenul de efectuare a plăţii aferente serviciului prestat într- o anumită lună poate ajunge până la aprox. 105 zile calendaristice, termen format din: - 15 zile lucrătoare („Delegatul va emite către ,,,,: Situație cu defalcarea prestaţiilor către fiecare UAT, lunar, în a 15 zi lucrătoare a lunii următoare lunii în care a fost prestat Serviciul” - art. 10 alin. 10 lit. a); - 45 zile lucrătoare („în maxim 45 zile lucrătoare de la înregistrarea la ,,,, a Situaţiei cu defalcarea prestaţiilor, ,,,, va înştiinţa Delegatul asupra aprobării integrale a Situaţiei" - art. 10 alin. 10 lit. b); - 15 zile lucrătoare („în maxim 15 zile lucrătoare de la aprobarea Situaţiei, Delegatul va emite factura pentru serviciile acceptate la plată" - art. 10 alin. 10 lit. c); 120

- 30 zile („,,,, se obligă să plătească facturile emise de Delegat (...) în termenul de maxim 30 de zile calendaristice de la înregistrarea facturii la sediul ,,,," - art. 10 alin. 12). Având în vedere, pe de o parte, prevederea legislativă potrivit căreia taxele nu pot fi instituite și încasate de autoritățile locale competente decât după începerea prestării serviciilor, faptul că autoritățile locale nu pot încasa aceste taxe atât timp cât acestea nu sunt prevăzute în bugetele locale, determinând întârzieri ale încasării taxei speciale de salubritate de la populaţie, condiţiile contractuale de efectuare a plăţilor, precum și faptul că există un grad de neîncasare a taxelor destul de ridicat, entitatea precizează că, mai există și obligaţia operatorului de a plăti redevența aferentă conform contractului, semestrial, până la data de 20 a primei luni următoare semestrului pentru care trebuie efectuată plata, astfel încât operatorul trebuie să aibă disponibilităţi băneşti pentru a evita un blocaj financiar (care poate să determine și o incapacitate financiară a operatorului). De asemenea, entitatea menţionează faptul că operatorul de salubrizare are obligaţia asigurării continuității serviciului, indiferent dacă este sau nu plătit, iar pentru ca operatorul să își îndeplinească această obligaţie pe perioada acestor prime 4 luni de contract, este necesar să asigure mijloace financiare suficiente pentru a îndeplini fluxul de numerar. ,,,, ......... este de acord însă ca solicitarea ofertantului de a demonstra că deţine Disponibilităţi băneşti, resurse reale negrevate de datorii sau linii de credit confirmate, să se facă, la momentul semnării contractului, de către bănci ori alte mijloace financiare și acestea suficiente pentru a îndeplini fluxul de numerar exclusiv pentru acest contract, pentru o durată de 4 luni, în valoare de 6.300.000 lei, indiferent de obligaţiile ce îi revin ofertantului în cadrul altor contracte. Astfel, ,,,, arată că, la depunerea ofertelor, operatorii economici vor prezenta o declarație - angajament, pe proprie răspundere, conform căreia se angajează să facă dovada deţinerii disponibilităţilor băneşti în valoare de 6.300.000 lei, la momentul semnării contractului, sens în care, entitatea precizează că, după pronunţarea Consiliului, va publica o erată în sensul modificării Fișei de date, astfel cum este mai sus precizat. 7) În ceea ce priveşte cerinţa privind necesitatea ca utilajele să aibă cântar (art. 73 din Caietul de sarcini)", (pag. 13-14), ,,,, precizează următoarele: Dotarea autovehiculelor de colectare cu sisteme de cântărire a fost luată în calcul la estimarea valorii contractului. Astfel, au fost utilizate prețuri unitare care includ aceste dotări ale autovehiculelor, în mod distinct. Acest element nu este evidențiat separat în Studiul de oportunitate, fiind un element care nu are impact semnificativ în fundamentarea opţiunii pentru gestionarea delegată sau pentru 121

fundamentarea opţiunii de alegere a formei de delegare (contract de achiziţie publică sau contract de concesiune). Deoarece autoritatea contractantă acceptă, tocmai pentru a da mai multă flexibilitate operatorului și pentru a evita costuri mari pentru operator (ce ar avea impact asupra pragului de suportabilitate al populaţiei), să fie utilizată aceeaşi maşină pentru colectarea aceluiaşi tip de deșeu de la mai multe UAT-uri, sistemul de cântărire este necesar, în opinia sa, pentru evidenţierea cantităților generate de fiecare UAT, ca sistem de rezervă/martor/back-up în cazul unor eventuale dispute între ,,,,, UAT-uri și operator. Întrucât mecanismul de plată al UAT către ,,,, are la bază cantitățile de deşeuri colectate, entitatea precizează că, confirmarea acestor cantități prin cântărire directă, are rolul de a debloca situațiile conflictuale ce duc la blocarea plăţilor între UAT și ,,,, și apoi la blocarea întregului sistem, cu atât mai mult cu cât, în cazul Municipiului ........., dar și a localităților rurale, se înregistrează o scădere accentuată a populaţiei declarate de UAT respective dar care nu se verifică cu cantitățile de deşeuri generate. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de entitate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Delegarea gestiunii activității de colectare și transport a deșeurilor municipale în municipiul ......... și 22 de comune limitrofe”, cod CPV 905033124110-9. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de concesiune nr. , criteriul de atribuire stabilit fiind „cel mai bun raport calitate - cost”. Împotriva documentației de atribuire, SC ......... SRL și SC,,,, SA au formulat contestații, ce au facut obiectul dosarelor nr. și nr. , soluționate prin Decizia CNSC nr. , prin care s-a dispus: „- admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu .......... Obligă entitatea contractantă să efectueze următoarele modificări: - art. 181 din caietul de sarcini, ultimul alineat, va fi modificat astfel: „În mediul urban, zona de case se va asigura posibilitatea optării pentru posibilitatea reducerii frecvenţei de colectare a deşeurilor reziduale de la 52 ori/an la 26 ori/an”, - Anexa 6 la caietul de sarcini – modificarea densității deșeurilor de plastic, hârtie, carton și metal, de la 0,2 t/m3 la 0,15 t/m3, - Formularul 6.1 (i) – C – Planul de organizare a activității – completarea acestuia cu informații privind timpii de colectare necesari (luând în calcul timpii de manipulare, timpii de deplasare de la un utilizator/punct de colectare la altul şi timpii de deplasare la depozitul conform), cu privire la toate tipurile de deșeuri. Obligă entitatea contractantă să aducă modificările menționate în considerentele prezentei decizii la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, prin 122

publicarea lor în SEAP și să stabilească o nouă dată de depunere a ofertelor, la un interval de minim 15 zile de la publicarea modificărilor în SEAP. În temeiul art. 26 alin. (6) din același act normativ, respinge ca nefondate celelalte critici formulate de SC ......... SRL. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestația formulată de SC ,,,, SA în contradictoriu cu ..........” Ulterior, Curtea de Apel ........., soluționând plângerile formulate de SC ......... SRL și SC SA, prin Hotărârea 232/22.03.2019, a reținut: „Admite plângerile formulate de SC ......... SRL ......... şi Compania ,,,, Service SA .......... Modifică în parte decizia CNSC nr. , obligă autoritatea contractantă să efectueze următoarele modificări: - să includă în caietul de sarcini şi contract tarife distincte pentru activităţile desfăşurate de operatorul de salubrizare pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a art. 17 Legea 211/2011, respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a - să modifice art. 175 caietul de sarcini şi art. 10 alin.6 Contract, în sensul că sintagma «numai în cazul în care» va fi înlocuită cu sintagma «în următoarele situaţii», vor fi eliminate cerinţele suplimentare Ordinului 109/2007 ANRSC - art.15 respectiv noţiunile de «suma de disponibilitate» şi «modificarea cantităţilor cu mai mult de 20%». Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei contestate. Obligă antoritatea contractantă să aducă modificările menţionate mai sus la cunoştinţa tututor operatorilor economici interesaţi în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii prin publicarea lor în SEAP şi să stabilească o nouă dată de depunere a ofertelor la un interval de minim 15 zile de la publicarea modificărilor în SEAP. Obligă autoritatea contractantă la plata sumei de 450 lei cheltuieli de judecată către petenta Compania ,,,, Service SA. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, ”. Impotriva lipsei de răspuns la solicitarea de clarificări nr. , SC ......... SRL, a formulat contestație, ce a fost fost admisă prin Decizia nr. , prin care CNSC a dispus: „modificarea cerinței 1 din fișa de date a achiziției, prevăzută la cap.III.1.2) «Capacitatea economică și financiară» astfel: «Cifra de afaceri» Cifra medie de afaceri globală a Ofertantului pe ultimii 3 ani (individual sau asociere de operatori economici) respectiv pentru perioada 2016, 2017 și 2018, trebuie să fie cel puțin egală cu 37.000.000 lei. În cazul ofertei depuse de o asociere de operatori economici, situația economică și financiară se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor asocierii. Termenul de aducere la îndeplinire a dispozițiilor prezentei este de 10 zile lucrătoare de la comunicare, prin publicarea modificării conținutului fișei de date în SEAP.” Ulterior, entitatea contractantă a publicat, la data de : - Clarificări centralizate pentru procedură [nr. ] - Document înregistrat în SEAP sub nr. ; 123

- Caietul de sarcini revizuit [fară număr] - Document înregistrat în SEAP sub nr. . Împotriva noilor modificări aduse documentației de atribuire, SC ......... SRL, SC ......... SRL, ......... SA au formulat contestațiile în cauză ce formează obiectul dosarelor nr. , nr. , respectiv nr. . Prin Încheierea nr. , Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii din cuprinsul contestaților formulate de SC ......... SRL, SC ......... SRL, ......... SA, ce a fost respinsă, ca rămasă fără obiect, ca urmare a suspendării procedurii, în data de , de către entitatea contractantă. În cauză, se reține că ,,,, SA a formulat cererea de intervenție accesorie în interesul contestatorului ......... SRL nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , în referire la contestația depusă de SC ......... SRL ce formează obiectul dosarului nr. , precum și cerere de intervenție accesorie în interesul contestatorului ......... SA nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , în referire la contestația depusă de ......... SA, ce formează obiectul dosarului nr. , cereri ce sunt admise in principiu, intervenientulsustinand punctual critici din cuprinsul celor doua contestatii. Pe fondul contestațiilor formulate de SC ......... SRL, SC ......... SRL si SC ......... SA Consiliul retine urmatoarele: Chiar daca exista diferente intre criticile formulate de cei trei contestatori, Consiliul apreciaza ca exista si destule puncte comune sau, mai precis, exista prevederi ale documentatiei sau neconcordante semnalate care sunt abordate in mai mult de o contestatie, motiv pentru care a optat pentru o abordare concentrata si simultana de analiza. Consiliul precizeaza totodata ca nu va lua in considerare referirile contestatorilor la prevederi din caietul de sarcini initial intrucat acest document a fost inlocuit cu Caietul de sarcini revizuit [fară număr] - Document înregistrat în SEAP sub nr. PC1000233/00049. Faptul ca, intre caietul de sarcini initial si caietul de sarcini revizuit sunt diferente semnificative, nu reprezinta, in aprecierea Consiliului, motiv valid de contestare a documentatiei intrucat ofertantii au obligatia de a-si redacta oferta potrivit documentului valabil (Caietul de sarcini revizuit), fiind totodata asigurat, prin suspendarea procedurii, un termen rezonabil pentru conceperea si redactarea ofertelor.

Ca o prima constatare, Consiliul retine ca SC ......... SRL a numerotat toate paragrafele din contestatia depusa, fara ca aceasta numerotare sa constituie si critici separate vizand documentatia de atribuire sau vizand neconcordante intre diverse documente care compun documentatia. Consiliul va analiza temeinicia criticilor concrete formulate de petenta fara a prelua numerotarea paragrafelor mai sus mentionata. 124

Punctual, criticile formulate de SC ......... SRL sunt urmatoarele: 1.Documentaţia de atribuire conţine neconcordanţele majore între documentele Documentaţiei de atribuire cu privire la investiţiile pe care viitorul operator trebuie să le pună la dispoziţie, respectiv între precizările Regulamentului de salubrizare/Studiului de oportunitate şi precizările din Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit. 2. Documentaţia de atribuire conţine neconcordanţele majore între răspunsurile la solicitările de clarificări (Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificare nr. 25; Răspunsul 1 la Solicitarea de clarificare nr. 23; Răspunsurile 1 şi 2 la Solicitarea de clarificare nr. 14) şi precizările din Anexa 6 la Caietul de sarcini revizuit. 3.Lipsa răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 3308/23.04.2019 adresată entității contractante, înregistrată la ,,,, ......... sub nr. 1575/23.04.2019. 4.Documentaţia de atribuire în forma actuală - Contract de delegare în forma republicată şi anexele la acesta [Caiet de sarcini revizuit şi anexele acestuia, Formulare] nu este aprobată prin Hotărâri ale Consiliilor Local ale UAT-urilor din componenţa entității contractante (municipiul ......... şi 22 de comune). 5. informațiile incomplete și contradictorii din documentația de atribuire, cu referire la numărul de recipiente pentru deşeuri reziduale de pe domeniul public ce trebuie spălate (frecventa spalarii). 6. informațiile incomplete și contradictorii din documentația de atribuire, cu referire la numărul de recipiente pentru deşeuri reciclabile de pe domeniul public ce trebuie spălate (frecventa spalarii). 7. inadvertenţe în legătură cu investiţiile ce trebuie asigurate de viitorul operator (autospeciale şi recipiente), respectiv inadvertenţele referitoare la tipul, numărul şi capacitatea acestor investiţii. 8. favorizarea anumitor operatori economici prin impunerea utilizării de autospeciale dotate cu Hooklift (pg. 52 din Caietul de sarcini revizuit - Anexa 6). Criticile formulate de SC ......... SRL pot fi sintetizate astfel: 1. Critica privind valoarea estimată a procedurii, contestatorul sustinand că aceasta nu mai corespunde, fiind subestimata, ca urmare a modificărilor documentaţiei de atribuire și costurilor diferite implicate de aceste modificări. 2. O critica punctuala privind frecvenţa impusa de colectare a deşeurilor similare (de la utilizatori noncasnici) reziduale din mediul rural. 3. critica privind impunerea utilizarii de containere doar de tip igloo și privind solicitarea ca acestea să fie ridicate doar cu autospeciale tip hooklift, precum si critica privind impunerea pubelelor cu capacitate de 120 l pentru colectarea deşeurilor menajere (de la utilizatori casnici) reciclabile din mediul rural. 125

4. Critici generale privind imprecizia unor raspunsuri la clarificari formulate de entitatea contractanta, cu accent concret pe urmatoarele aspecte: - daca ofertantul are obligatia de a elabora şi păstra o listă a tuturor resurselor umane angajate în scopul furnizării/prestării serviciului de salubrizare. - precizarea numărului de platforme pentru amplasarea recipientelor de precolectare deşeuri municipale (reziduale și reciclabile) - pe clarificarea situatiei privind valoarea de investiții asociată achiziţiei sistemelor de cântarire la sursă (daca a fost sau nu a fost integrată în valoarea estimata contractului). - precizarea numărului de locuitori din fiecare localitate din componenţa UAT-urilor - daca în Fişa de Fundamentare tarif colectare deşeuri menajere, similare şi din pieţe, altele decât cele prevăzute la lit.a) art. 17 din Legea 211/2011 se vor include costurile de la linia 5 - Costuri cu preluarea deşeurilor voluminoase de către centrele de stocare temporară, respectiv cele de la linia 6 - Costuri cu preluarea deşeurilor periculoase de către centrele de stocare temporară. - precizarea, în mod clar, a modului cum se colectează deșeurile menajere reziduale de la utilizatorii casnici, separat din fiecare UAT în parte. Criticile formulate de SC ......... SA pot fi sintetizate astfel: 1. Critica privind raspunsul entitatii contractante (răspunsul 2 la Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019) care are ca obiect modul in care ofertantul trebuie sa faca dovada detinerii echipamentelor/ utilajelor solicitate. 2. critica privind prevederea din fisa de date a achizitiei prin care se solicită ofertantilor disponibilităţi băneşti în valoare de 6.300.000 lei pentru 4 luni de contract. 3. critica privind cerinţa referitoare la Norma de poluare EURO 5, inutilă in opinia contestatorului. 4. sustinerea privind faptul ca cerinţele privind Capacităţile utilajelor/echipamentelor menţionate în Anexa 6 sunt restrictive, întrucât, stabilesc capacităţi fixe care îngrădesc accesul la procedura de atribuire nejustificat. 5. sustinerea faptului ca cerinţa privind necesitatea ca utilajele să aibă cântar (art. 73 din Caietul de sarcini) este nejustificata. Consiliul retine ca intervenientul SC ,,,, SA, operator economic care nu are calitatea de contestator, a sustinut critici cuprinse in contestatiile formulate de SC ......... SRL si de SC ......... SA. Inainte de analiza punctuala a temeiniciei/netemeiniciei criticilor formulate de contestatori, Consiliul face urmatoarele precizari. 126

Referitor la o decizie de anulare a procedurii, solicitata, numai in subsidiar, de SC ......... SRL si de SC ......... SA, Consiliul constata ca, in mod evident aceasta nu se impune, nefiind intrunite situatiile de anulare a procedurii prevazute la art. 89 si art. 90 din Legea nr. 100/2016 si fiind pe deplin posibila ......... fara incalcarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achizitie publica sau de concesiune. Consiliul retine de asemenea si faptul ca informaţiile referitoare la condiţiile de exploatare/regimul de utilizare aferente obiectului contractului de concesiune, precum şi alte aspecte ce descriu contextul în care se anticipează că se va derula viitorul contract nu pot fi cunoscute, ci doar estimate cu aproximatie. Fiind vorba despre un contract care urmeaza a fi încheiat pe o durată de mai mulţi ani, respectiv 8 ani, acesta presupune un grad de incertitudine si, in consecinta, concesionarului nu i se poate garanta recuperarea costurilor investiţiilor efectuate şi a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor. De asemenea, Consiliul precizeaza ca, la analiza punctuala a criticilor formulate de contestatori, se va folosi numerotarea conform motivarii (paginile 124-126 din prezenta decizie). Trecand la analiza criticilor formulate de SC ......... SRL, in primul rand, Consiliul retine ca, urmare a audierilor organizate la sediul CNSC, s-a constatat ca o serie de informatii contradictorii aveau ca izvor pagina 50 din Caietul de sarcini revizuit - Anexa 6. Entitatea contractanta a recunoscut eroarea de a introduce in Caietul de sarcini revizuit informatii din caietul de sarcini initial care nu mai erau valabile si a comunicat prin concluziile scrise in urma audierilor faptul că „va lua măsura de remediere de a publica încă o dată Caietul de sarcini nou fără diferenţierea modificărilor față de varianta iniţială cu culoare distinctă” si, in mod concret „că nu vor mai apărea tabelele de la pagina 50, ci doar tabelele de la paginile 51 si 52” din Caietul de sarcini revizuit - Anexa 6. Aceasta clarificare elimina toate neconcordantele semnalate de contestatori privind numarul minim de echipamente/utilaje solicitate ca investitii (precum si caracteristicile acestora) in sarcina viitorului concesionar pentru operatiunile de „colectare si transport deseuri reziduale menajere”, „colectare si transport deseuri reciclabile menajere”, „spalarea recipientelor”, respectiv „colectare si transport deseuri periculoase”. Raman valabile informatiile cuprinse in tabelele de la pag 51 si 52 din Caietul de sarcini revizuit - Anexa 6., toti participantii la procedura avand obligatia de a redacta oferta potrivit acestora. Aceasta remediere a documentatiei raspunde la criticile formulate de SC ......... SRL la punctele 1, 2 si 7. In ceea ce priveste critica formulata la punctul 3 , Consiliul constata ca răspunsurile la solicitarea de clarificări nr. 3308/23.04.2019 omise, 127

din eroare, în Răspunsul centralizat la solicitările de clarificări nr. 2068 din 28.05.2019, au fost ulterior publicate în SICAP, in cadrul documentului „Răspuns la clarificare omisă 33088-1575". In ceea ce priveste critica formulata la punctul 4, Consiliul o apreciaza ca fiind nefondata deoarece mandatarea ,,,,, prin Hotărârile emise de Consiliile Locale ale UAT-urilor beneficiare ale serviciului de salubrizare ce face obiectul procedurii în cauză şi ulterior prin Hotărârea AGA ,,,, nr. 12 din 19.11.2018 - art.6 pct. c)(ataşată) pentru: „c) derularea procedurii de achiziţie aferentă atribuirii „Contractului de delegare a gestiunii serviciilor de colectare şi transport deşeuri municipale în municipiul ......... şi 22 comune limitrofe” (elaborarea răspunsurilor la clarificările înaintate de posibilii ofertanţi, efectuarea modificărilor necesare în Fișa de date a achiziţiei...)” trebuie sa permita modificari necesare si eliminarea neconcordantelor in documentatia de atribuire, fara emiterea de noi Hotărâri emise de Consiliile Locale ale UAT-urilor beneficiare, nu numai in fisa de date a achizitiei ci in toate documentele relevante ale documentatiei de atribuire cum ar fi caietul de sarcini sau contractul-cadru de delegare. In ceea ce priveste criticile formulate la punctele 5 si 6, Consiliul constata ca exista o anumita neconcordanta intre textele cuprinse in caietul de sarcini revizuit (art. 139 si art. 140) pe de o parte si Răspunsurile nr. 2 si nr. 3 la Solicitarea de clarificare 5 din 26.03.2019 pe de alta parte, in ceea ce priveste frecventa impusa pentru spalarea recipientelor pentru deşeuri reziduale de pe domeniul public respectiv a recipientelor pentru deşeuri reciclabile de pe domeniul public. Argumentele prezentate de parti in cadrul audierilor, coroborate cu necesitatea ca modificarile si clarificarile aduse documentatiei de atribuire sa nu fie de natura sa determine schimbarea valorii estimate, au condus la concluzia ca forma finala a documentatiei va prevedea un minimum de 8 spalari anuale obligatorii (in loc de 12) pentru spalarea recipientelor pentru deşeuri reziduale de pe domeniul public, respectiv un minimum de 3 spalari anuale obligatorii (in loc de 4) pentru spalarea recipientelor pentru deşeuri reciclabile de pe domeniul public. In ceea ce priveste punctul 8, Consiliul apreciaza ca optiunea impunerii utilizării de autospeciale dotate cu Hooklift este o optiune legala a entitatii contractante, optiune pe care aceasta a justificat-o in detaliu, suspiciunea ca ar favoriza un anumit sau anumiti operatori economici fiind neprobata. Asa cum am precizat anterior, numarul si caracteristicile echipamentelor si utilajelor solicitate ca investitii vor ramane, in mod ferm, asa cum sunt descrise in tabelele de la paginile 51 si 52 din Caietul de sarcini revizuit - Anexa 6. Astfel, Consiliul constata legalitatea si justificarea oportunitatii de catre entitatea contractanta atat a impunerii utilizării de autospeciale dotate cu Hooklift, a impunerii utilizarii de containere de tip igloo, precum si impunerea pubelelor cu capacitate de 120 l pentru colectarea deşeurilor menajere. 128

In concluzie, Consiliul va respinge criticile formulate la punctul 8 din contestatia SC ......... SRL precum si, pentru aceleasi ratiuni descrise mai sus, cele formulate la punctul 3 din contestatia SC ......... SRL. Referitor la critica nr. 1 din contestatia SC ......... SRL, Consiliul apreciaza ca nu s-ar fi impus modificarea valorii estimate decat in situatia in care Studiul de oportunitate pe baza caruia s-a calculat valoarea estimata nu ar fi luat deloc in calcul costurile pentru achiziţia sistemelor de cântarire la sursă, deoarece restul modificarilor documentatiei de atribuire, raportat la prevederile din Studiul de oportunitate pe baza caruia s-a calculat valoarea estimata, nu implica costuri suplimentare semnificative. Potrivit sustinerilor ferme ale entitatii contractante din cuprinsul concluziilor scrise urmare a audierilor: „ Dotarea autovehiculelor de colectare cu sisteme de cântărire a fost luată în calcul la estimarea valorii contractului. Astfel, au fost utilizate prețuri unitare care includ aceste dotări ale autovehiculelor, în mod distinct. Acest element nu este evidențiat separat în Studiul de oportunitate, fiind un element care nu are impact semnificativ în fundamentarea opţiunii pentru gestionarea delegată sau pentru fundamentarea opţiunii de alegere a formei de delegare (contract de achiziţie publică sau contract de concesiune). Deoarece entitatea contractantă acceptă, tocmai pentru a da mai multă flexibilitate operatorului și pentru a evita costuri mari pentru operator (ce ar avea impact asupra pragului de suportabilitate al populaţiei), să fie utilizată aceeaşi maşină pentru colectarea aceluiaşi tip de deșeu de la mai multe UAT-uri, sistemul de cântărire este necesar, în opinia sa, pentru evidenţierea cantităților generate de fiecare UAT, ca sistem de rezervă/martor/back-up în cazul unor eventuale dispute între ,,,,, UAT- uri și operator.” Contestatorii nu au adus probe, sub forma de calcule indubitabile, sau alte argumente care sa infirme faptul ca „Dotarea autovehiculelor de colectare cu sisteme de cântărire a fost luată în calcul la estimarea valorii contractului”. Prin urmare, Consiliul apreciaza ca aceasta optiune a entitatii contractante, fiind legala si justificata, a fost inclusa in calculul valorii estimate, motiv pentru care va respinge aceasta critica a contestatorului SC ......... SRL. Consiliul va admite critica contestatorului de la punctul 2 din contestatia SC ......... SRL, neexistand niciun fel de justficari realiste ale entitatii contractante pentru a solicita frecvenţa de colectare a deşeurilor similare la 152 ridicări/an în mediul rural, varianta corecta va fi 52 ridicari/an in mediul rural. La punctul 4 din contestatia SC ......... SRL, analizand documentele invocate si continutul punctului de vedere si concluziilor scrise transmise de entitatea contractanta, concluzia este urmatoarea: 129

- nu ofertantul, ci operatorul concesionar are obligatia de a elabora şi păstra o listă a tuturor resurselor umane angajate în scopul furnizării/prestării serviciului de salubrizare. - numărul de platforme pentru amplasarea recipientelor de precolectare deşeuri municipale este cel din anexa 3 al caietului de sarcini revizuit. - valoarea de investiții asociată achiziţiei sistemelor de cântarire la sursă a fost integrată în valoarea estimata contractului - entitatea contractanta nu are obligatia de a oferi informaţii suplimentare privind numărul de locuitori din fiecare localitate componentă a UAT-urilor. Aceasta cifra nu se determină decât prin recensământ, o dată la 10 ani iar estimările oficiale, realizate de către INS, nu prezintă decât populaţia la data de 1 ianuarie, respectiv 1 iulie a fiecărui an, la nivel de judeţ şi medii de rezidenţă, respectiv la nivel de UAT. - la ultimele doua aspecte, entitatea contractanta si-a asumat in scris sa opereze modificarile/completarile necesare Referitor la critica nr. 1 din contestatia SC ......... SA, Consiliul o considera perfect intemeiata, răspunsul 2 la Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 indicand o limitare puternic restrictiva a documentelor

care

trebuie

sa

probeze

detinerea utilajelor/echipamentelor. In mod evident si cu atat mai mult cu cat acestea constituie investitii in sarcina viitorului concesionar, se impune acceptarea si a documentelor de tip antecontract de vânzare-cumpărare/chirie sau contract de comodat, insasi notiunea de investitie excluzand obligatia detinerii integrale (sau a inchirierii) a utilajelor/echipamentelor la momentul depunerii ofertelor. Referitor la critica nr. 2 din contestatia SC ......... SA, ,,,, ......... este de acord însă ca solicitarea ofertantului de a demonstra deţinerea disponibilităţi băneşti de 6.300.000 lei, resurse reale negrevate de datorii sau linii de credit confirmate, să se facă, la momentul semnării contractului, deci nu la momentul depunerii ofertelor, si precizează că, după pronunţarea Consiliului, va publica o erată în sensul modificării Fișei de date, astfel cum este mai sus precizat. Consiliul va respinge criticile nr. 3 si nr. 4 formulate de SC ......... SA, intrucat cerinţa referitoare la Norma de poluare EURO 5 este justificata iar cerinţele privind capacităţile utilajelor/echipamentelor menţionate în Anexa 6 nu sunt de natura a restrictiona participarea la procedura, niciun contestator neaducand nicio dovada solida in acest sens. Referitor la critica nr. 5 din contestatia SC ......... SA, aceasta va fi respinsa intrucat, asa cum am aratat in motivarea aferenta contestatiei formulate de SC ......... SRL, potrivit declaratiei entitatii contractante, necontrazisa cu probe, Dotarea autovehiculelor de colectare cu sisteme de cântărire a fost luată în calcul la estimarea valorii contractului. 130

Pe de alta parte, in ceea ce priveste oportunitatea unei astfel de dotari pentru autovehiculele de colectare a fost justificata in detaliu de entitatea contractanta. Concluzionand, Consiliul va recapitula modificarile si completarile care se impun a fi aduse documentatiei de atribuire: I. Modificari asumate de entitatea contractanta prin punctul de vedere transmis Consiliului si prin concluziile scrise in urma audierilor

1.Corectarea răspunsului 1 la solicitarea de clarificări nr. 22/22.05.2019, astfel: „În Fişa de Fundamentare tarif colectare deşeuri menajere, similare şi din pieţe, altele decât cele prevăzute la lit.a) art. 17 din Legea 211/2011, nu se vor include costurile de la linia 5 - Costuri cu preluarea deşeurilor voluminoase de către centrele de stocare temporară, respectiv cele de la linia 6 - Costuri cu preluarea deşeurilor periculoase de către centrele de stocare temporară, aceste costuri fiind acoperite de către ,,,,, aşa cum se menționează şi în art. 10 alin. (2) din proiectul de contract şi in conformitate cu Actul adiţional nr. 3 la Documentul de poziţie. Se atașează Formularul 7 în format MS Excel şi Word, corectat.” 2. Publicarea unei clarificari cu privire la răspunsul 2 la solicitarea de clarificare nr. 28/27.05.2019. 3. Republicarea Caietul de sarcini revizuit, fără diferenţierea modificărilor față de varianta iniţială cu culoare distinctă, astfel incat nu va mai apărea tabelul de la pagina 50 din actualul caiet, ci doar tabelele de la pagina 51 si pagina 52. 4. Publicarea unei erate, în sensul modificării Fișei de date, astfel incat sa se prevada ca obligatia ofertantului de a demonstra că deţine disponibilităţi băneşti de 6.300.000 lei, resurse reale negrevate de datorii sau linii de credit confirmate, este o obligatie aplicabila ofertantului declarat castigator, la momentul semnării contractului, deci nu la momentul depunerii ofertelor. II. Modificari dispuse de Consiliu in urma analizei temeiniciei criticilor formulate

1. Modificarea Răspunsului 2 la Solicitarea de clarificare 5 din 26.03.2019 (referinţă ,,,, ......... 1256/26.03.2019), astfel: „Numărul minim anual de spălări este 8”. 2. Modificarea Răspunsului 3 la Solicitarea de clarificare 5 din 26.03.2019 (referinţă ,,,, ......... 1256/26.03.2019), astfel: „Numărul minim anual de spălări este 3”. 3. Modificarea prevederilor privind frecvenţa solicitata de colectare a deşeurilor similare la 52 ridicări/an în mediul rural. 131

4. Modificarea răspunsului 2 din Solicitarea de clarificare nr. 19 din 20.05.2019 in sensul in care documentele care trebuie acceptate ca probe privind detinerea utilajelor/echipamentelor pot fi pe langa acte de proprietate, contracte de inchiriere sau de leasing si documente de tip antecontract de vânzare-cumpărare/chirie sau contract de comodat.

Referitor la solicitarile privind obligarea entitatii contractante la plata cheltuielilor efectuate pentru solutionarea contestatiei, Consiliul constata ca SC ......... SRL desi a mentionat „cheltuieli de judecata” nu a facut dovada efectuarii acestora iar SC ......... SA a solicitat cu titlul de cheltuieli efectuate pentru solutionarea contestatiei suma de Ron (TVA inclus) probata cu Factura Fiscală seria B CT nr. , emisă de ,,,,. Avand in vedere admiterea in parte a contestatiei SC ......... SA, Consiliul va obliga entitatea contractanta la plata a jumatate din suma solicitata si anume lei (TVA inclus) catre SC ......... SA cu titlul de cheltuieli efectuate pentru solutionarea contestatiei.

În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit a) si b) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite in parte contestațiile formulate de SC ......... SRL, SC ......... SA si SC ......... SA, în contradictoriu cu .......... În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va dispune efectuarea modificarilor si completatarilor documentatiei de atribuire, potrivit motivarii prezentei, si publicarea acestora in SEAP, in termen de 15 zile lucratoare de la comunicarea prezentei decizii. Totodata, Consiliul va dispune stabilirea unei noi date limita pentru depunerea ofertelor, la un interval de minimum 30 zile de la publicarea in SEAP a modificarilor si completarilor dispuse. În temeiul prevederilor art. 17 alin (3) din Legea nr. 101/2016 și a art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, Consiliul va admite in parte cererile de intervenție formulate de ,,,, SA. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate celelalte critici formulate de petente, conform celor cuprinse in motivare. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va obliga entitatea contractanta la plata catre SC SA a sumei de 5.620,60 lei (TVA inclus) reprezentand cheltuieli efectuate pentru solutionarea contestatiei.

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: 132

În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit a) si b) din Legea nr. 101/2016, admite in parte contestațiile formulate de SC ......... SRL, SC ......... SA si SC ......... SA, în contradictoriu cu .......... În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, dispune efectuarea modificarilor si completatarilor documentatiei de atribuire, potrivit motivarii prezentei, si publicarea acestora in SEAP, in termen de 15 zile lucratoare de la comunicarea prezentei decizii. Dispune stabilirea unei noi date limita pentru depunerea ofertelor, la un interval de minimum 30 zile de la publicarea in SEAP a modificarilor si completarilor dispuse. În temeiul prevederilor art. 17 alin (3) din Legea nr. 101/2016 și a art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, admite in parte cererile de intervenție formulate de ,,,, SA. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate celelalte critici formulate de petente, conform celor cuprinse in motivare. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obliga entitatea contractanta la plata catre SC SA a sumei de 5.620,60 lei (TVA inclus) reprezentand cheltuieli efectuate pentru solutionarea contestatiei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare.

133