AchiziaBibliotecă
Instrumentele Achizia
Aspect

Buletin oficial · acces liber

Decizie CNSC BO2019_10590

2019Fonduri: PropriiLicitatie deschisa
ContestatorNespecificat
AutoritateNespecificată

CPV: Nedisponibil
Critici: D8

Textul integral al documentului

PDF CNSC

Text extras automat; verificați forma originală în PDF.

Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.

Citește textul integral · 27.341 caractere
§ 1

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .. Data: ... Prin contestația nr. 2093/27.08.2019/27.08.2019, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 33240/27.08.2019, formulată de ..., cu sediul social în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. J04/292/2006, având Cod de Identificare Fiscală ..., atribut fiscal RO, reprezentată legal de ..., în calitate de administrator, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ..., în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată de ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „SERVICII DE ELABORARE PROIECT TEHNIC ȘI DETALII DE EXECUȚIE ȘI ASISTENȚĂ TEHNICĂ DIN PARTEA PROIECTANTULUI PENTRU – PROIECT DE EXTINDERE A RUTELOR, TRASEELOR ȘI STAȚIILOR PENTRU TRANSPORTUL PUBLIC DE CĂLĂTORI – FINANȚAT PRIN POR 2014-202, AXA PRIORITARĂ 4”, s-a solicitat obligarea autorității contractante la modificarea cerinței minime privind calificarea (educația) șefului de proiect (coordonator colectiv de proiectare) și la precizarea în mod clar, fără echivoc, a tipurilor de activități care se iau în calcul pentru demonstrarea experienței similare a experților propuși. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația depusă, ... critică documentația de atribuire a contractului având ca obiect Servicii de elaborare proiect tehnic și detalii de execuție și asistență tehnică din partea proiectantului pentru – Proiect de extindere a rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători – finanțat prin POR 2014-202, Axa prioritară 4, elaborată de ..., în calitate de autoritate contractantă, solicitând 1

§ 2

obligarea autorității contractante la modificarea cerinței minime privind calificarea (educația) șefului de proiect (coordonator colectiv de proiectare) și la precizarea în mod clar, fără echivoc, a tipurilor de activități care se iau în calcul pentru demonstrarea experienței similare a experților propuși. Cu privire la solicitarea de modificare a cerinței privind calificarea (educația) șefului de proiect (coordonator colectiv de proiectare), contestatoarea arată că autoritatea contractantă a precizat, la nivelul caietului de sarcini, ca șeful de proiect să îndeplinească următoarea cerință: „Educație (obligatoriu): Studii universitare (specializarea Arhitectură cu drept de semnătură acordat de către Ordinul Arhitecților din România, în conformitate cu prevederile art. 24. alin. (1) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect);” iar în ceea ce privește activitățile pe care șeful de proiect ar trebui să le desfășoare, autoritatea contractantă a prevăzut astfel: „Activitățile principale în cadrul implementării contractului; gestionarea proiectului de la concepere la încheiere; coordonarea proiectelor de specialitate; analiza intermediara a proiectului; analiza finală; urmărirea realizării instalațiilor si întocmirea planurilor; corectarea și optimizarea soluțiilor tehnice propuse; evaluare costuri investiție." Astfel fiind, contestatoarea consideră că, raportat la prevederile art. 6 alin. (2) din INSTRUCŢIUNEA ANAP Nr. 1/2017 din 4 ianuarie 2017, cerinţa ca șeful de proiect să fie Arhitect este, în mod evident, abuzivă: "(2) Atunci când analizează oportunitatea stabilirii unor criterii de calificare legate de studiile absolvite, autoritatea/entitatea contractantă are în vedere relevanţa acestora în raport cu activităţile pe care le va desfăşura persoana în cauză în raport cu obiectul contractului ce urmează a fi atribuit, ţinându-se cont de faptul că există situaţii în care sunt mai importante competenţele personalului menţionat la art. 2 alin. (1), şi nu domeniul studiilor absolvite." Mai precis, arată că niciuna dintre activitățile prevăzute în sarcina șefului de proiect nu impun pregătirea educațională în domeniul arhitectură, acest expert putând fi la fel de bine un inginer instalații, un economist sau un inginer CFDP. Dată fiind natura activităților și atribuțiilor pe care trebuie să le îndeplinească șeful de proiect, adică strict activități de management al proiectului, este evident ca potențialul organizatoric al unui operator economic poate fi atins prin propunerea unui expert cu orice calificare educațională, atât timp cât competențele sale sunt relevante în raport cu obiectul contractului. Mai mult decât atât, arată că valoarea investiției aferentă specialității arhitectură este de 8.261.695,76 lei, conform devizelor pe obiect, dintr-un total de 60.564.759,09 lei, reprezentând astfel 13.64%, în contextul în care s-a considerat în mod artificial la nivel de Studiu de fezabilitate că amenajarea unui trotuar este element de arhitectură: 2

§ 3

- arhitectura obiect Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea terenului la starea iniţială = 171.540 lei - arhitectura obiect Stații propuse = 319.695,67 lei - arhitectura obiect Stații existente = 836.127,13 lei. - arhitectura obiect trotuare = 6.934.332,96 lei. Dacă s-ar face încadrarea corectă, că amenajarea unui trotuar este realizată de un inginer specializarea CFDP, nu de un arhitect (ținând cont de faptul că trotuarele sunt element constructiv al tramei stradale), și nu se ia în considerare acest obiect, ponderea elementelor de arhitectură raportat la valoarea investiţiilor din proiect, astfel cum au fost prevăzute la nivelul Devizului din cadrul Studiului de Fezabilitate în totalul investiţiei ar fi de 2,19%. În consecinţă, dat fiind faptul că nu exista nicio justificare relevantă care să argumenteze necesitatea ca Şeful de proiect să fie absolvent de Arhitectură, în temeiul art. 6 alin. (2) și (3) din Instrucţiunea ANAP 2/2017, contestatoarea apreciază că se ipumne a se constat modul eronat în care utoritatea Cocntractantă a stabilit cerinţa privind acest expert și să dispună obligarea autorității contractante la adoptarea de măsuri necesare restabilirii legalității, prin modificarea criteriului de calificare legat de studiile absolvite, în sensul de a considera îndeplinită cerinţa prin acceptarea oricărui expert, cu calificare tehnică sau economică, cu condiţia ca acesta să aibe experienţa profesională relevantă. În ceea ce privește precizarea în mod clar și fără echivoc a tipurilor de activități care se iau în calcul pentru demonstrarea experienţei similare a experţilor propuși, contestatoarea face trimitere la modul în care autoritatea contractantă a ales să formuleze cerinţele de experienţă profesională pentru experţii solicitați: "participarea în calitate de (...) pentru realizarea a minim un proiect/contract similar care a avut in obiect si elaborare si/sau actualizare studii de fezabilitate si/sau proiecte tehnice cu acelaşi tip de activităţi ca cele pe care urmează să le îndeplinească în contractul ce urmează a se atribui." Din această perspectivă, contestatoarea apreciază că, în lipsa unui barem transparent, este imposibil pentru operatorii economici să-și elaboreze oferta obiectivă și care, eventual, să poată atinge un punctaj maxim. În aceste condiții, apreciază că se impune obligarea autorității contractante la completarea documentației de atribuire cu explicația clară și fără echivoc a ceea ce înseamnă contracte similare în prezenta procedură. Prin punctul de vedere nr. 71546/29.08.2019, înregistrat la Consiliu cu nr. 33630/29.08.2019, autoritatea contractantă a solicitat respingerea ca nelegală și netemeinică a contestației formulate de ... În susținere, arată că: - s-a considerat relevant ca șeful de proiect să aibă studii superioare, specializarea Arhitectură cu drept de semnătură, acordat de 3

§ 4

către Ordinul Arhitecţilor din România, în conformitate cu prevederile art. 24, alin. (1) din Legea nr. 184/2001- privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, deoarece acesta va acţiona deontologic, cu respectarea principiilor fundamentale de onorabilitate în exercitarea activităţilor ce îi revin, va promova şi folosi principiile estetice şi pe cele ale limbajului arhitectural şi, de asemenea, va păstra independenţa în raport cu eventuale presiuni ale autorităţilor publice sau ale unor persoane fizice ori juridice, astfel încât să nu prejudicieze interesul public, iar lucrările executate în baza proiectului vor fi realizate la termen, în condiţii bune din punct de vedere cantitativ şi calitativ şi vor satisface nevoile locuitorilor din municipiul Vaslui cat si vizitatorilor din ţară şi străinătate care tranzitează judeţul; - opţiunea nelimitativă a autorităţii contractante de a solicita în poziţia de şef proiect un arhitect cu drept de semnătură s-a exprimat conform normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991, actualizată 2019 si republicata, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi conform precizărilor privind emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare în formularul aferent se specifica: "arhitect / conductor arhitect cu drept de semnătură, înscris în Tabloul Naţional al Arhitecţilor", în conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect; - totodată, s-a avut în vedere Hotărârea Consiliului Naţional al OAR din 860/28.05.2012 care în fundamentarea aprobării misiunilor arhitectului secţiunea preambul , litera e) specifică: "Arhitectul este cel mai în măsură să îndeplinească rolul de şef de proiect în sensul coordonatorului procesului de proiectare având această funcţie, îi revine responsabilitatea de a elabora şi implementa viziunea proiectului, având la bază prevederile legislaţiei în vigoare, pregătirea tehnică a unui arhitect fiindmult mai apropiată de cerinţele formulate în caietul de sarcini; - contestatoarea face confuzie între atribuţiile Responsabilului coordonator proiectare (şef proiect) şi atribuţiile Managerului de proiect (atribuţiile acestuia din urmă fiind de natură managerială); astfel, aceasta nu a analizat cerinţele specifice care trebuie să le îndeplinească şeful de proiect aşa cum sunt ele solicitate în caietul de sarcini respectiv: gestionarea proiectului de la concepere la încheiere; coordonarea proiectelor de specialitate; analiza intermediara a proiectului; analiza finala; urmărirea realizării instalaţiilor si întocmirea planurilor; corectarea si optimizarea soluţiilor tehnice propuse; evaluare costuri investiţie Contestatarul interpretează eronat cerinţele formulate ce au legătură strictă cu activitatea de proiectare tehnică de specialitate în concordanţă cu specificul proiectului aşa cum sunt ele solicitate în caietul de sarcini ca fiind strict competenţe manageriale ce pot fi îndeplinite de orice calificare profesională. - în speţă, s-a solicitat şef de proiect (coordonator colectiv de proiectare) şi nu manager de proiect aşa cum specifică contestatoarea, 4

§ 5

poziţie ce aşa cum descrie acesta, nu impune pregătirea educaţională in domeniul arhitectura, acest expert putând fi la fel de bine un inginer instalaţii, un economist sau un inginer CFDP. - în concordanţă cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii republicată, activitatea de proiectare se poate profesa doar în specializarea în care specialistul este atestat conform normelor metodologice; spre exemplu, un economist aşa cum solicită contestatarul nu poate ocupa poziţia de şef proiect decât în cazul în care are pregătirea tehnică necesară; - această cerinţă a fost stabilită având în vedere complexitatea ridicată a serviciilor ce urmează a fi prestate, precum şi diversitatea şi importanţa activităţilor ce urmează a fi realizate în cadrul proiectului (proiectul prevede proiectarea instalaţiilor electrice de alimentare iluminat public, reţea de alimentare electrică trolee (inclusiv fir contact), iar aceste activităţi nu pot fi realizate decât de specialişti în domeniu, cu anumite tipuri de autorizări şi competenţe specifice; proiectul presupune activităţi de proiectare a structurilor de montare/fundare stâlpi de susţinere a reţelei de iluminat şi de transport cât şi asigurarea condiţiilor de rezistenţă pentru întregul ansamblu (stâlpi, console, fir contact), faptul că este necesar asigurarea calităţii şi stabilităţii (rezistenţei) reţelei de transport; proiectul presupune, de asemenea, proiectare pentru structura şi componenţa străzii în cazul întoarcerilor de troleu prevăzute a fi realizate prin proiect şi pentru realizarea separării benzilor în cazul creării de benzi dedicate pentru transportul public; proiectarea instalaţiilor de canalizare ape pluviale la întoarcerile de troleu care urmează a fi realizate prin proiect). - s-a considerat relevantă impunerea specializării Arhitectură cu drept de semnătură pentru Şeful de proiect (coordonator colectiv proiectare) deoarece activităţile din cadrul proiectului presupun nu numai activităţi manageriale ci şi anumite competenţe care nu pot fi îndeplinite de un economist/orice specialist tehnic, respectiv: activităţi ce presupun concepţie a designului general în activitatea de proiectare și execuţie vizate de autoritatea contractantă care să conducă la o estetică ce încântă locuitorii municipiului câţ şi pentru vizitatorii care tranzitează localitateacoordonarea de lucrări de proiectare complexe, lucrări de îmbunătăţire a proiectelor, de design, la solicitarea factorilor interesaţi; - prin specializarea impusă pentru Şeful de proiect (coordonator colectiv proiectare), autoritatea contractantă a avut în vedere să preîntâmpine riscul obţinerii unei calităţi mai scăzute a serviciilor prestate, care are implicaţii şi în executarea lucrărilor în baza proiectului realizat. În ceea ce privește criticile privind tipurile de activităţi luate în calcul pentru demonstrarea experienţei similare a experţilor propuşi, autoritatea contractantă a considerat relevantă experienţa experţilor cheie în ordinea importanţei acestora, concretizată în numărul de proiecte similare în care respectivii experţi au îndeplinit acelaşi tip de 5

§ 6

activităţi ca cele pe care urmează să le îndeplinească în viitorul contract, astfel încât autoritatea contractantă să se asigure că livrabilele ce vor fi predate acesteia vor purta certificările unor specialişti in domeniile cerute. De altfel, s- a menţionat drept cerinţă minimă de experienţă specifică pentru fiecare expert cheie. În documentaţia de atribuire, ponderile/punctajele stabilite pentru factorii de evaluare privind experţii sunt proporţionale cu importanţa experţilor în cadrul contractului. Factorii de evaluare privind experienţa experţilor cheie au fost formulaţi astfel încât să constituie o extindere a cerinţelor minime de experienţă similară, astfel încât să fie punctată o experienţă superioară celei minime solicitată în caietul de sarcini. În ceea ce priveşte critica referitoare la lipsa baremului transparent, a precizării obiectelor pe care ar trebui să le conţină un contract considerat similar precum şi critica adusă la subiectivitatea acordării punctajului și lipsa asigurării unei evaluări corecte şi obiective, autoritatea contractantă precizează că în documentaţia de atribuire, fişierul "FACTORII DE EVALUARE ŞI PONDERELE AFERENTE", conţine toate informaţiile privind punctajul acordat şi experienţa experţilor propuşi, respectiv nu se poate aduce în discuţie netransparenţa şi subiectivitatea acordării punctajului. Autoritatea contractantă precizează că a stabilit factorii de evaluare privind calificarea, experienţa profesională a experţilor proiectanţi solicitaţi în conformitate cu prevederile legale în materia achiziţiilor publice asigurându-se că: - factorii de evaluare sunt asociaţi unei/unor extinderi a cerinţei/cerinţelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelaţie cu valori superioare ale nivelurilor de calificare şi/sau experienţă profesională prezentate de experţii-cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă; - factorii de evaluare sunt relevanţi şi reflectă avantajele economice/financiare rezultate din cadrul ofertelor depuse, avantaje care să nu fie anulate sau diminuate pe parcursul îndeplinirii contractului, fiind corelaţi cu specificul activităţilor şi domeniului corespunzătoare obiectului respectivului contract. Mai mult decât atât, pentru a nu distorsiona rezultatul aplicării factorului de evaluare, pe parcursul verificării în vederea validării documentaţiei de atribuire, ANAP a recomandat stabilirea unor ponderi (peste nivelul minim) în care se încadrează experienţa expertului-cheie ce face obiectul factorului de evaluare, măsurată prin numărul de proiecte comparabile la care a participat, realizând activităţi similare cu cele ce urmează a le implementa în cadrul viitorului contract (de exemplu: max. 10% pentru şef proiect şi max. 5-6 % pentru alţi experţi cheie, fară a depăşi 30% pentru suma ponderilor acordată experienţei experţilor). 6

§ 7

În plus, conform prevederilor legale, în situaţia în care un operator economic nu poate îndeplini cerinţa referitoare la experienţa similară sau a oricăror cerinţe, acesta are posibilitatea de a se asocia cu un alt operator economic în vederea depunerii unei oferte comune sau poate invoca susţinerea unor terţi, sau poate subcontracta, caz în care experienţa similară se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ... a inițiat procedura de licitație deschisă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect obiect „SERVICII DE ELABORARE PROIECT TEHNIC ȘI DETALII DE EXECUȚIE ȘI ASISTENȚĂ TEHNICĂ DIN PARTEA PROIECTANTULUI PENTRU – PROIECT DE EXTINDERE A RUTELOR, TRASEELOR ȘI STAȚIILOR PENTRU TRANSPORTUL PUBLIC DE CĂLĂTORI – FINANȚAT PRIN POR 2014-202, AXA PRIORITARĂ 4”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. SCN ..../22.08.2019, stabilind drept criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut”. Valoarea estimată, a contractului ce urmează a fi atribuit este 1.638.550,7 lei, fără TVA. Consiliul constată că .... a înaintat Consiliului contestația de față, depunând, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 205700920/1 emisă de CEC Bank în data de 29.08.2019, prevăzută de art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, în cuantum de 32.771,1 lei. Restituirea acestei cauțiuni se va face în condițiile art. 611 alin. (5) și următoarele din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Prin prezenta contestație, .... formulează critici cu privire la următoarele elemente din documentația de atribuire: - cerința minimă privind calificarea șefului de proiect (coordonator colectiv de proiectare), respectiv ”Studii universitare (specializarea Arhitectură cu drept de semnătură acordat de către Ordinul Arhitecților din România, în conformitate cu prevederile art. 24. alin. (1) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect)” este considerată de contestatoare ca fiind restrictivă și nejustificată, motivat de faptul că ponderea elementelor de arhitectură este de 2,16 % din valoarea lucrărilor; - legat de factorii de evaluare legați de experiența profesională a experților propuși, contestatoarea critică faptul că nu există o definiție clară a activităților ce pot fi considerate similare pentru ca un contract să fie considerat a fi similar și ca urmare modalitatea de acordare a punctajului este exclusiv la latitudinea arbitrară a comisiei de evaluare. În ceea ce privește prima critică formulată de contestatoare, Consiliul reține că autoritatea contractantă nu motivează cerința 7

§ 8

respectivă cu argumente obiective, ci, printr-o opinie proprie, conform căreia, raportat la cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească șeful de proiect, acesta trebuie să fie arhitect, invocând prevederile Legii nr. 50/1991, cu modificările și completările ulterioare, precum și Hotărârea nr. 860/2012 a Consiliului Național al OAR. De asemenea, Consiliul reține că este dreptul fiecărui agent economic să stabilească în funcție de experiența deținută și de ponderea și specificul proiectului ce urmează a fi realizat, pregătirea persoanei pe care o va nominaliza pentru funcția de șef de proiect, mai ales că, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii din 12.10.2009, ” Potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) din Lege, documentaţiile tehnice - D.T. şi proiectele tehnice - P.Th., care dezvoltă documentaţiile tehnice - D.T., se elaborează de colective tehnice de specialitate. Dreptul de promovare a documentaţiilor, în vederea avizării/autorizării se poate face numai sub semnătura unor cadre tehnice cu pregătire superioară care au absolvit - cu diplomă recunoscută de statul român - instituţii de învăţământ superior de specialitate în domeniul arhitecturii, construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, care au drept de semnătură potrivit nivelelor de competenţă. Semnarea documentaţiilor angajează răspunderea acestora în condiţiile legii, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3) din Lege. ”. Consiliul constată că impunerea de către autoritatea contractantă a unei anumite pregătiri dintre cele ce pot elabora proiectele și documentațiile tehnice, conform prevederilor legale mai sus menționate pentru persoana nominalizată pentru poziția de șef de proiect reprezintă o restricționare nejustificată a participării operatorilor economici la procedura de atribuire, fiind încălcat astfel principiul tratamentului egal și al proporționalității, principii ce stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică. Consiliul nu reține, în soluționare, susținerea autorității contractante că în autorizația de construire fiind precizat expres ahitectul ce a participat la elaborarea documentației tehnice sau a proiectului tehnic, acesta trebuie să fie și șef de proiect, deoarece o astfel de corelare nu este impusă de prevederile legale în vigoare incidente în domeniu. Urmare a celor de mai sus, Consiliul constată că autoritatea contractantă trebuie să modifice cerința respectivă și să permită ca pentru poziția de șef de proiect să poată fi nominalizate și persoane cu studii superioare tehnice în domeniile ce sunt necesare pentru întocmirea proiectului tehnic. Referitor la cel de al doilea capăt de cerere, Consiliul reține că autoritatea contractantă a stabilit un algoritm clar pentru fiecare dintre factorii de evaluare și a precizat la punctul III.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională din fișa de date a achiziției, că singura caracteristică a unui servciu de proiectare prestat anterior pentru a fi considerat 8

§ 9

lucrare similară este gradul de complexitate similar fără a face vreo referire la obiectul concret ar respectivului proiect. Consiliul apreciază că, în virtutea respectării principiului tartamentului egal, al proporționalității și al transparenței, autoritatea contractantă are obligația de a lua în considerare, utilizând aceleași criterii, serviciile de proiectare prezentate ca lucrări similare de către operatorii economici pentru persoanele nominalizate pentru pozițiile de expert ce reprezintă factori de evaluare; o altă interpretare poate fi acceptată numai în condițiile în care autoritatea definenște explicit și obiectiv care sunt tipurile de servicii pe care le va lua în considerare. Consiliul constată că nu sunt necesare măsuri de remediere a documentației de atribuire din punctul de vedere al factorilor de evaluare și respinge criticile contestoarei din acest punct de vedere. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2) și alin (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul urmează să admită, în parte, contestația depusă de ..., în contradictoriu cu ...., în calitate de autoritate contractantă, în ceea ce privește capătul de cerere privind cerința legată de studiile necesare persoanei nominalizate pentru poziția de șef de proiect, va obliga autoritatea contractantă, în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, la modificarea documentației de atribuire conform celor expuse în motivare. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul respinge, ca nefondat capătul de cerere legat de factorii de evaluare, din contestația depusă de ..., în contradictoriu cu ... Prezenta decizie va fi obligatorie pentru părți potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se va putea formula plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate potrivit prevederilor art. 29 și 32 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, 9

§ 10

CONSILIUL DECIDE: Consiliul admite, în parte, contestația depusă de .., în contradictoriu cu ..., în calitate de autoritate contractantă, în ceea ce privește capătul de cerere privind cerința legată de studiile necesare persoanei nominalizate pentru poziția de șef de proiect, obligă autoritatea contractantă, în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, la modificarea documentației de atribuire conform celor expuse în motivare. Consiliul respinge, ca nefondat capătul de cerere legat de factorii de evaluare, din contestația depusă de ..., în contradictoriu cu ... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, .... ... ... Redactată în 4 (patru) exemplare, conține 10 (zece) pagini. 10