Decizie CNSC BO2019_10713

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641, Fax. +4 021 3104642, Fax. +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ... Data: . Prin contestația nr. 118/22.07.2019, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 28453/23.07.2019, formulată de către SC ,.... SRL, cu sediul în municipiul ,....înregistrată la Oficiul ..., sediu ales pentru comunicarea actelor de procedură, împotriva deciziei de respingere, ca neconformă, a ofertei depusă pentru lotul 5, comunicată prin adresa nr. 1733/12.07.2019, precum și a oricăror decizii și acte anterioare și subsecvente autorității contractante în legătură cu evaluarea din punct de vedere tehnic a acestei oferte, emise de către ,...., cu sediul în ......, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, pe loturi, a contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „Proiectarea și execuția lucrărilor componente ale sistemului de protecție costieră în vederea reducerii eroziunii costiere”, anunț de participare nr. ,...., solicitând următoarele: „1) suspendarea licitației pentru Lotul 5, în stadiul în care se află, până la soluționarea contestației; 2) admiterea contestației, în tot, cu consecința: (i) anularii Deciziei de respingere comunicată prin adresa nr. 1733/12.07.2019 și a oricăror decizii și acte anterioare și subsecvente ale autorității contractante în legătură cu evaluarea din punct de vedere tehnic a ofertei subscrisei, inclusiv, dar fără a se limita la procesele-verbale ale comisiei de evaluare, rapoartele experților tehnici, dacă există, rapoartele intermediare de evaluare, dacă au fost întocmite, și orice alte acte ale autorității contractante care conțin evaluări cu privire la conformitatea din punct de vedere tehnic a ofertei subscrisei; și (ii) obligării autorității contractante la reevaluarea ofertei subscrisei din punct de vedere tehnic, cu constatarea conformității sale, și reluarea licitației pentru Lotul 5 cu 1

includerea ofertei ,.... în evaluarea finală sau reluarea licitației pentru Lotul 5 din stadiul în care a fost suspendată, în cazul în care CNSC va dispune în acest sens’’. În luarea deciziei asupra cauzei de față, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor reține următoarele: Prin contestația nr. 118/22.07.2019, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 28453/23.07.2019, formulată de către SC ,.... SRL împotriva deciziei de respingere, ca neconformă, a ofertei depusă pentru lotul 5, comunicată prin adresa nr. 1733/12.07.2019, precum și a oricăror decizii și acte anterioare și subsecvente autorității contractante în legătură cu evaluarea din punct de vedere tehnic a acestei oferte, emise de către ,...., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, pe loturi, a contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „Proiectarea și execuția lucrărilor componente ale sistemului de protecție costieră în vederea reducerii eroziunii costiere”, anunț de participare nr. ,..../ .., se solicită cele redate în partea introductivă. Contestatoarea menționează că a depus oferta pentru lotul 5, iar prin adresa nr. 1476/25.06.2019, comisia de evaluare i-a solicitat clarificări privind propunerea tehnică, la care a răspuns în mod complet , prin adresa nr. 201990704-BKR-ABA-C-25/04.07.2019. Arată că, în pofida acestui fapt, în data de 12.07.2019, autoritatea contractantă i-a comunicat respingerea ofertei sale, în temeiul art. 137 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, aceasta fiind considerată neconformă, în baza prevederilor art. 134 alin. (6) și art. 137 alin. (3) lit.a) din H.G. nr. 395/2016. În opinia petentei, decizia de respingere, ca neconformă, a ofertei sale este nelegală, în fapt, autoritatea contractantă sancționând-o cu toate că a respectat dispozițiile caietului de sarcini și instrucțiunile din clarificările de pe parcursul desfășurării licitației. În argumentarea cererii de dispunere a măsurii provizorii de suspendare a procedurii SC ,.... SRL menționează că, având în vedere că decizia de respingere a fost pronunțată după finalizarea etapei de evaluare din punct de vedere tehnic a ofertelor, în cazul în care contestația sa va fi admisă și oferta sa va intra în cursa ofertelor pentru licitație, este necesar ca o astfel de reintrare să nu fie dispusă după ce autoritatea contractantă a deschis propunerile financiare ale celorlalți ofertanți sau chiar a dispus atribuirea contractului. Aceleași argumente fiind invocate și în privința „cazului temeinic justificat” și a „pagubei iminente” la care riscă să fie suspusă dacă reluarea licitației ar fi făcută prea târziu, iar autoritatea contractantă ar trebui să anuleze mai multe acte și decizii din procedură pentru restabilirea echilibrului și a legalității. 2

Pe fondul cauzei, contestatoarea susține că decizia de respingere a ofertei trebuie anulată pentru că temeiul legal indicat nu are nicio legătură cu motivul respingerii. În acest sens, arată că potrivit adresei nr. 1733/ 12.07.2019, oferta sa a fost respinsă ca neconformă, deoarece nu ar satisface, în mod corespunzător ,cerințele caietului de sarcini și ale fișei de date a achiziției. În speță, autoritatea contractantă a apreciat că SC ,.... SRL a propus realizarea unor lucrări alternative de protecție costieră care ies din cadrul caietului de sarcini, cu privire la următoarele cerințe: lucrări propuse; Plan general de situație; Plan de situație detaliat; Secțiuni longitudinale structuri; Metodologia de lucru; Proiectare pentru lucrarea propusă; Programul rezumativ; Programul de lucru; Descrierea detaliată a lucrărilor propuse, inclusiv desene care pot susține propunerile ofertantului. SC ,.... SRL susține că, deși a oferit o soluție tehnică care respectă cerințele caietului de sarcini și studiul de fezabilitate, ce conține anumite îmbunătățiri absolut necesare lucrărilor proiectului tehnic propus pentru ca acesta să fie fezabil, logic și să se atingă scopul propus de autoritatea contractantă, comisia de evaluare a apreciat, în mod nejustificat, că a depus de fapt o ofertă alternativă, cu o soluție tehnică alternativă, iar proiectul ar conține lucrări diferite. Analizând temeiul legal invocat de către comisia de evaluare pentru respingerea ofertei sale, contestatoarea arată că, deși a invocat art. 134 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu a explicat la ce răspunsuri ale SC ,.... SRL se referă; de aceea, presupune că este vorba despre adresa de răspuns la solicitările de clarificări nr. 201990704- BKR-ABA-C-25/04.07.2019, în care doar a explicat modalitatea de întocmire a Proiectului său tehnic, în niciun caz nu a modificat conținutul propunerii tehnice, cum indică dispozițiile legale invocate. Apreciază că, în acest caz, oferta sa trebuia respinsă ca inacceptabilă, nu ca neconformă. Subliniază că oferta sa nu ar putea fi inacceptabilă, deoarece răspunsul la clarificare mai sus menționat nu a modificat conținutul propunerii tehnice sau al celei financiare, ci doar a explicat conținutul proiectului tehnic ofertat. În ceea ce privește dispozițiile art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, contestatoarea menționează că autoritatea contractantă și-a motivat decizia de respingere prin faptul că oferta ar reprezenta o alternativă la caietul de sarcini, împrejurare în care ar fi trebuit să o respingă, ca inacceptabilă, în temeiul art. 137 alin. 2 lit. c) din H.G. nr. 395/2016, în opinia sa oferta sa nu este inacceptabilă, din moment ce nu reprezintă o alternativă la soluția tehnică din caietul de sarcini. Contestatoarea învederează Consiliului faptul că decizia autorității contractante ar fi și nemotivată, pentru că nu se detaliază absolut deloc de ce proiectul tehnic conceput de contestatoare ar fi o alternativă la soluția tehnică cerută în cadrul licitației. Menționează că autoritatea 3

contractantă susține ca oferta SC ,.... SRL ar propune realizarea unor lucrări alternative de protecție costieră, enumerând numeroase categorii din caietul de sarcini, fără a motiva concret de ce lucrările ar fi alternative. Or, susține contestatoarea, pentru transparență și corectitudine, avea dreptul fie informată, pe fiecare categorie de lucrări enumerată, de ce ar fi alternativă la soluția din caietul de sarcini. Față de cele de mai sus, contestatoarea redă și dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. (ii) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „oferta alternativa - oferta care respecta cerințele minime si eventualele cerințe specifice prevăzute in documentele achiziției, dar care propune o soluție diferită într-o măsura mai mare sau mai mica”, afirmând că „acesta nu însemnă că pregătirea unui proiect tehnic care ține cont de investigațiile din teren, are în vedere analiza din punct de vedere practic a studiilor puse la dispoziție, astfel încât să se proiecteze lucrări ce pot fi construite și ulterior, însemnă că de fapt se propune o soluție diferită”. Arată că, pe parcursul clarificărilor, autoritatea contractantă ar fi menționat de multe ori faptul că proiectul înseamnă proiectare și execuție, practic ofertantul desemnat câștigător ajungând să execute lucrările în baza proiectului tehnic ofertat. În opinia contestatoarei, organizatoarea procedurii știe foarte bine că propunerea tehnică depusă de societatea sa este foarte bună, practică, realistă și fezabilă, dar a preferat să o respingă ca fiind o ofertă alternativă, deși aceasta ar fi însemnat schimbarea radicală a soluției tehnice, ceea ce evident nu este cazul. SC ,.... SRL susține că, în cuprinsul adresei nr. 201990704-BKR-ABA- C-25/04.07.2019 (răspunsul la întrebările nr. 9-16) a explicat că, din moment ce este responsabilă de execuția lucrărilor, a efectuat mai multe investigații care au ajutat la întocmirea ofertei, iar când a întocmit oferta, avut în vedere toate cerințele caietului de sarcini și cele ale Agenției de Mediu, iar „Conceptul principal propus de beneficiar, o combinație de înnisipare cu structuri costiere conectate cu țărmul, a fost respectat”. A mai explicat și că „Etapele constructive sunt descrise în detaliu în capitolul 2 «Proiectarea lucrărilor propuse» din oferta tehnică și clarifică faptul că cerințele au fost respectate. Conceptul de proiectare abordat în timpul licitației (indicat în secțiunea 2.1 din oferta noastră tehnică) include studii de modelare numerică pentru determinarea condițiilor optime de proiectare, calcule morfologice pentru verificarea cerințelor pe termen mediu și lung legate de plaja (model .... și calcule detaliate legate de proiectarea epiurilor. Mai multe scheme generale, cu poziționare diferita a epiurilor, au fost verificate pentru conformitate. În urma studiilor efectuate am ales schema propusă. După atribuirea contractului se vor face detalii de execuție ce includ modelare fizică și numerică a schemei propuse, așa cum se specifică în oferta tehnica, cap. 3. Proiectul 4

propus este rezultatul modului de proiectare menționat mai sus, și astfel, în conformitate cu cerințele și specificațiile din caietul de sarcini”. Totodată, precizează că oferta tehnică, pe care a depus-o, reprezintă propunerea sa, în calitate de contractor, cu privire la soluția tehnică solicitată și scopul urmărit, în funcție de documentația de atribuire și studiile aferente, dar, evident, în implementare va fi detaliată și mai mult. Deoarece autoritatea contractantă are cunoștință despre cum funcționează lucrurile în practică cu astfel de proiecte, îmbunătățiri și optimizări ulterioare ale proiectului tehnic fiind oricum necesare, aceasta nu poate respinge o oferta drept neconformă, doar pentru că nu copiază întocmai prevederile Studiului de fezabilitate, pe care oricum a precizat de mai multe ori ca l-a oferit cu titlu informativ. În opinia contestatoarei, pentru a demonstra că oferta sa este una alternativă, organizatoarea procedurii ar fi trebuit să indice de ce nu este atins scopul proiectului urmărit prin licitație. Reiterează faptul că decizia de respingere este nemotivată sub acest aspect, în sensul că autoritatea contractantă o descalifică sa, dar nu indică de ce a apreciat că se modifică soluția tehnică a proiectului scos la licitație. Față de acest aspect, invocă Decizia C.N.S.C. nr. .. Decizia nr. ... Totodată, contestatoarea redă cerințe tehnice ale caietului de sarcini pe care le consideră a avea relevanță în cauză: prevederile de la Cap. 2.3.1 „Tipuri de lucrări ce urmează a fi executate” al caietului de sarcini potrivit cărora: „Structurile care urmează a fi executate în cadrul contractului pentru zona./lotul ,.... vor constutui un sistem complex, pe o lungime de aproximativ 5.750mm, cu rol de protecție a zonei costiere ce poate include, dar nu se limitează la, proiectarea și execuția următoarelor tipuri de structuri din cadrul sistemului de protecție, denumite colectiv, în continuare Lucrări, după cum urmează: Îndepărtarea structurilor costiere existente; execuția a șase structuri costiere noi, conectate cu țărmul; execuția unei apărări de mal; reînnisiparea plajei; construirea unuia sau mai multor drumuri de acces temporar care se vor demola la finalizarea lucrărilor; amenajarea organizării de șantier”; prevederile aceluiași Cap. 2.3.1 potrivit cărora: „Trebuie menționat faptul că lucrările prezentate mai sus fac parte din sistemul costier de protecție propus în cadrul Studiului de fezabilitate întocmit în etapa anterioară. Aceste informații au scop strict informativ în vederea întocmirii ofertei tehnice de către ofertant, acesta fiind responsabil cu proiectarea și execuția sistemului de protecție costiereă care să atingă obiectivele proiectului în conformitate cu cerințele prezentului Caiet de sarcini. Orice modificare a schemei din sistemul costier propus și identificat în prezentul caiet de sarcini, va fi justificată/ argumentată în detaliu de către antreprenor prin documente - rezultate atât din studii, modelare numerică, modelare fizică, teste și alte activități la cererea inginerului. Autoritatea contractantă nu este responsabilă daca ofertantul nu-și va fundamenta/construi elaborarea și 5

justificarea ofertei pe baza propriilor investigații. Practic, ofertantul are libertatea elaborării ofertei fundamentată pe propriile investigații necesare”. Contestatoarea afirmă ca fiind evident faptul că autoritatea contractantă a menționat, încă din caietul de sarcini, că încurajează întocmirea unei oferte tehnice care să țină cont de obiectivele proiectului și realităților din teren, pe baza propriilor investigații, chiar a subliniat că este strict răspunderea ofertantului în acest sens, atât pentru proiectare, cât și pentru execuție, studiul de fezabilitate având rol informativ. De asemenea, susține că autoritatea contractantă a permis modificarea schemei din sistemul costier propus în caietul de sarcini, solicitând, însă, justificări și argumentări în detaliu în acest sens. Menționează că, deși în decizia de respingere a ofertei sale, i s-a reproșat că a modificat modul de dispunere a unor diguri sau că a inclus un dig suplimentar, acestea sunt modificări permise și argumentate chiar de dispozițiile mai sus citate, nu reprezintă modificarea soluției tehnice, sens în care invocă prevederile cap. 6.2.3 „Structuri costiere de protecție, conectate cu țărmul” al caietului de sarcini unde potrivit cărora „Fundația digurilor trebuie să fie dimensionată corespunzător (suficient de adâncă și solidă) pentru a elimina eroziunea locală, datorată acțiunii puternice a valurilor, a valurilor reflectate/sparte sau a curenților, pentru ca o eventuala deformare a fundației să aibă efecte minime asupra altor părți ale structurii. La stabilirea soluției de fundare se va ține seama de natura terenului de fundare”. Susține că, în documentația de atribuire, în legătură cu studiile de teren, autoritatea contractantă a stipulat următoarele: „De asemenea, în cazul în care ofertantul consideră că studiile de teren puse la dispoziție în cadrul acestei etape nu sunt suficiente pentru intocmirea unei Oferte tehnice corespunzătoare, acesta este responsabil cu intocmirea investigațiilor de teren suplimentare pentru luarea in calcul a situației actuale (la data intocmirii ofertei tehnico-financiare), respectiv a tuturor condițiilor de proiectare, inclusiv pericolul de lichefiere a terenului de fundare”. Contestatoarea susține că, luând în calcul pericolul de lichefiere a terenului de fundare a proiectat lucrările cu acele modificări la diguri de care o „acuza" acum autoritatea contractantă. Subliniind faptul că mențiunile de mai sus sunt parte a documentației de atribuire, obligatorie pentru ofertanți, contestatoarea redă dispozițiile art. 154 și art. 155 din Legea nr. 98/2016. În același sens, autoarea contestației învederează faptul că răspunsurile la solicitările de clarificări ale autorității contractante confirmă cele menționate în Cap. 2.3.1 și Cap. 6.2.3 ale caietului de sarcini, respectiv dreptul ofertantului de a efectua propriile studii și de a-și întocmi proiectul tehnic în mod corespunzător. 6

În sprijinul celor expuse, autoarea contestației redă cuprinsul mai multor clarificări emise de autoritatea contractantă, respectiv: - clarificarea nr. 4 (adresa înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 20908/27.10.2019), petenta consideră că, în cuprinsul acesteia, autoritatea contractantă subliniază importanța și chiar indică obligația pentru ofertanți de a efectua propriile investigații pentru a se asigura că proiectul propus are în vedere o situație de teren actualizată. Autoritatea contractantă menționează, în clar, că studiile incluse sunt acelea de la momentul întocmirii studiului de fezabilitate, deci neactualizate; - clarificarea nr. 32 (înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 24489/06.12.2017), contestatoarea concluzionează că antreprenorul are obligația ca, în elaborarea propunerii/ofertei tehnice să aibă în vedere, pe lângă specificațiile tehnice din cadrul documentației de atribuire și toate aspectele din documentele ulterioare, în acest caz, Acordul de mediu nr. 20/11.11.2016; - clarificarea nr. 45 (înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 25115/12.12.2017), în care autoritatea contractantă indică că este important să se țină cont de categoriile de lucrări indicate în caietul de sarcini, enumerate anterior, lucrări care nu sunt limitative, după cum indică Cap. 2.3.1 din caietul de sarcini; - clarificarea nr. 58 (înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 25671/NE/19.12.2017), care, în opinia contestatoarei confirmă, încă o dată, că studiile și modelările efectuate la nivel de studiu de fezabilitate au caracter informativ pentru ofertanți, aceștia fiind responsabili cu întocmirea propriilor specificații tehnice de detaliu, care, până la urmă, dau originalitate și unicitate unui proiect tehnic de o asemenea complexitate; - clarificarea nr. 71 (înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 2085/NE/01.02.2018), care, în opinia petentei este cea mai evidentă și confirmă, încă o dată faptul că ofertanții au obligația să-și efectueze propriile studii și întocmească proiectul tehnic, astfel încât să atingă scopul și obiectivele acestuia; - clarificarea nr. 88 (înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 3318/NE/16.02.2018), prin care, urmare a întrebării detaliate cu referire la dispozițiile caietului de sarcini și a clarificărilor anterioare, autoritatea contractantă reconfirmă că documentația din studiul de fezabilitate a fost oferită cu titlu informativ, oferta trebuind întocmită în funcție de acestea, dar neapărat și în funcție de eventualele studii, investigații, analize proprii ale ofertantului și ținând cont de experiența de profesionist a acestuia. Având în vedere cele expuse, solicită admiterea, în totalitate, a contestației, astfel cum a fost formulată. În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 101/2016 [cu precădere art. 2 și următoarele coroborat cu art. 4, art. 8 alin. (1) lit. a), precum și art. 22, art. 23, art. 24 și art. 26 alin. (2)], Legii nr. 98/2016 și H.G. nr. nr. 395/2016. 7

În probațiune solicită înscrisuri, dosarul achiziției, expertiza de specialitate sau solicitarea opiniei unor experți tehnici, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, ținând cont de rolul activ al Consiliului. În temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, petenta solicită accesul la documentele dosarului achiziției publice, iar în temeiul art. 21 alin. (1) solicită depunerea unor concluzii orale. Prin adresa nr. ....., Consiliul, în temeiul art. 611 din Legea nr. 101/2016, a solicitat contestatoarei să prezinte dovada constituirii cauțiunii în absența căreia nu putea începe activitatea de soluționare a cauzei, confirmarea primirii adresei fiind efectuată în data de 24.07.2019, conform actelor aflate la dosar. Prin adresa înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 28887/25.07.2019, SC ,.... SRL a transmis recipisa de consemnare nr. . din 24.07.2019 a sumei de . lei, emisă de CEC BANK ., respectându-se astfel dispozițiile art. 611 din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. ., Consiliul, în temeiul art. 20 din Legea nr. 101/2016 a solicitat autorității contractante punctul de vedere cu privire la cererea de suspendare a procedurii din cuprinsul contestației. ,.... a răspuns prin adresa nr. 14006/26.07.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 29228/26.07.2019, susținând că, în cauză nu sunt întrunite condițiile de admitere ale unei astfel de cereri, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă cererea de suspendare a procedurii, ca nefondată și lipsită de fundament legal. Prin adresele nr. . și nr. . din 26.07.2019, Consiliul a solicitat părților opinia privind suspendarea soluționării contestației în conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. 910 din Legea nr. 101/2016, până la pronunțarea instanței asupra plângerii formulată de ,.... împotriva Deciziei CNSC nr. ,.... din ,...., aflată pe rolul Curții de Apel ,..... Prin adresa nr. 121/30.07.2019, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 29544/30.07.2019, SC ,.... SRL a solicitat Consiliului să ia act de faptul că nu este de acord cu suspendarea soluționării contestației ce face obiectul prezentului dosar, în conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, până la pronunțarea Curții de Apel ,.... asupra plângerii formulată de ,.... împotriva Deciziei CNSC nr. ,.... din ,...., având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile pentru o astfel de suspendare. Astfel arată SC ,.... SRL, contestația sa privește lotul 5 al procedurii de atribuire, pe când plângerea formulată de ,.... împotriva Deciziei CNSC nr. ,.... din ,.... privește lotul 2 al procedurii. Prin punctul de vedere nr. 14090/29.07.2019, înregistrat la Consiliu sub nr. 29451/29.07.2019, ,.... a solicitat respingerea contestației formulată de SC ,.... SRL, ca neîntemeiată și nefondată. Autoritatea contractantă precizează că propunerea tehnică prezentată de către SC ,.... SRL, precum și răspunsul la solicitarea de clarificări, în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor minime din caietul de sarcini și fișa de date a achiziției, au fost analizate de către comisia de 8

evaluare, conform procesului verbal 55, înregistrat la emitent sub nr. 1716/ 11.07.2019. Comisia de evaluare a constatat că oferta petentei nu îndeplinește următoarele cerințe din caietul de sarcini: Cap. V - Propunerea tehnică, pct.1 - lucrări propuse, Cap. V - Propunerea tehnică, pct. 2 - Plan general de situație, Cap. V - Propunerea tehnică, pct. 3 - Plan de situație detaliat, Cap. V - Propunerea tehnica, pct. 5 - Secțiuni longitudinale structuri, Cap. V - Metodologia de lucru, Cap. VII - Proiectare pentru lucrarea propusă, Cap. IX - Programul rezumativ, Cap. X - Programul de lucru, Cap. XV - Descriere detaliată a lucrărilor propuse, inclusiv desene care pot susține propunerile ofertantului. De asemenea, comisia de evaluare a constatat că prin proiectul ofertat ce conține realizarea unor lucrări diferite față de schema de proiecție din caietul de sarcini, secțiunea „Planșe”, respectiv renunțarea executării unui dig, introducerea în schema de proiecție a altui dig, micșorarea dimensiunilor digurilor și modificarea modului de dispunere a acestora, oferta tehnica reprezintă o soluție alternativa, drept pentru care a considerat că cerințele nu sunt îndeplinite. Autoritatea contractantă arată că, având în vedere cele constatate, comisia de evaluare a considerat oferta depusă de SC ,.... SRL neconformă, în ceea ce privește conținutul propunerii tehnice, întrucât acesta nu respectă cerințele caietului de sarcini, având în vedere prevederile art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016. Referitor la susținerile contestatoarei potrivit cărora respingerea ofertei sale ar fi fost încadrată greșit, temeiul legal neavând legătură cu respingerea ofertei, autoritatea contractantă menționează că, „dintr-o eroare de redactare regretabilă”, art. 134 alin. (6) a rămas înscris în conținutul adresei nr. 1733/12.07.2019, prin care a comunicat ofertantului rezultatul evaluării propunerii tehnice. Susține că acest fapt poate fi constatat și din analiza procesului verbal 55, nr. 1716/11.07.2019, unde respingerea a fost încadrată corect pe dispozițiile art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016. În ceea ce privește criticile contestatoarei potrivit cărora decizia de respingere a ofertei nu ar fi fost întemeiată corect, din punct de vedere legal, argumentele din cadrul acesteia neavând legătură cu articolele din H.G. nr. 395/2016, indicate, ,.... apreciază că aceste sunt simple afirmații care nu au suport juridic sens în care argumentează că, potrivit consemnărilor din cuprinsul Procesului Verbal 55, inclusiv a anexei acestuia, propunerea tehnică prezentata de SC ,.... SRL nu a respectat cerințele caietului de sarcini, în ceea ce privește lucrările care trebuie executate, proiectul ofertat de acesta conținând realizarea unor lucrări diferite față de schema de protecție din caietul de sarcini, respectiv renunțarea executării unui dig, introducerea altui dig, micșorarea dimensiunilor digurilor și modificarea modului de dispunere a acestora. Astfel, arată autoritatea contractantă, problematica pusă în discuția si analiza Comisiei de Evaluare, a fost cea de conformitate a ofertei, 9

raportat la cerințele din caietul de sarcini, dar și la celelalte documente cu titlu informativ, care nu fac parte din contract. Precizând că a pus la dispoziția ofertanților un Studiu de fezabilitate, cu titlu informativ, schema de protecție prevăzută în acesta fiind preluată în cerințele caietului de sarcini, autoritatea contractantă afirmă că ofertantul nu putea să prezinte o altă schema de protecție decât cea impusă prin caietul de sarcini. În acest sens, comisia de evaluare a analizat dacă lucrările propuse de SC ,.... SRL sunt cele precizate în caietul de sarcini și dacă se încadrează în rigorile acestuia, ajungând la concluzia că lucrările propuse nu sunt, în primul rând, conforme cu cele solicitate de autoritatea contractantă, iar pe de altă parte, pentru structurile de protecție costieră s-au prezentat soluții alternative. În susținerea decizie de respingere, ca neconformă, a ofertei depusă de SC ,.... SRL, autoritatea contractantă prezintă cerințele cu privire la întocmirea ofertelor: ,,În cadrul documentației de atribuire, caietul de sarcini este prezentat în cadrul capitolelor 2, 3 și 4, fiind denumit astfel: Capitolul 2 – Caiet de sarcini_Specificații tehnice, Capitolul 3 – Caiet de sarcini_Planșe și Capitolul 4 – Caiet_Liste, iar în cadrul Capitolului 1 – Clauze contractuale obligatorii’’, s-a stipulat faptul că viitorul antreprenor va semna un contract FIDIC GALBEN ce reprezintă un contract de proiectare și execuție, în care viitorul antreprenor are responsabilități de proiectare conform legislației românești aplicabile, respectiv de execuție, conform prevederilor contractului și ale legislației românești aplicabile. Autoritatea contractantă menționează că în Caietul de sarcini- Specificații tehnice, la Cap. 2.1.3 „Scopul lucrărilor” se precizează următoarele: „Scopul lucrărilor este de a proteja și reabilita zona costiera româneasca și a factorilor de mediu, prin lucrări inginerești de combatere a fenomenului de eroziune costieră, susținerea tendinței de revigorare a ecosistemului marin și de dezvoltare a unor specii pierdute la un moment dat din ecosistem, protejarea biodiversității marine și a zonei litorale, respectiv dezvoltarea durabilă a zonei costiere”, sens în care această documentație include descrierea lucrărilor necesare, conform Studiului de fezabilitate întocmit în vederea reducerii eroziunii costiere și reabilitarea celulelor de plajă din zona ,..... Precizează că, în cadrul Caietului de sarcini_Specificatii tehnice, la Capitolul 2.3.1. „Tipuri de lucrări ce urmează a fi executate”, se precizează: „Structurile care urmează să fie executate în cadrul Contractului pentru zona/lotul ,.... vor constitui un sistem complex, pe o lungime de aproximativ 5 750 m cu rol de protecție a zonei costiere ce poate include, dar nu se limitează la proiectarea și execuția următoarelor tipuri de structuri din cadrul sistemului de protecție, denumite colectiv în continuare lucrări, după cum urmează: Îndepărtarea structurilor costiere existente; Execuția a șase structuri costiere noi conectate cu țărmul; Execuția unei apărări de mal; Reînnisiparea plajei; Construirea unuia sau a mai multor drumuri de acces de acces temporar care se va demola la finalizarea lucrărilor; Amenajarea organizarii de șantier”. 10

Autoritatea contractantă susține că descrierea generală a lucrărilor este prezentată în Secțiunea „Error! Reference source not found” din caietul de sarcini, respectiv în Cap. 3 - Caiet de Sarcini_Planșe - partea desenată, cu planurile de amplasare și secțiunile transversale tip ce sunt prezentate în cadrul documentației de atribuire. Subliniază faptul că lucrările prezentate mai sus fac parte din sistemul costier de protecție propus în cadrul studiului de fezabilitate întocmit în etapa anterioară, iar aceste informații au scop strict informativ în vederea întocmirii propunerii tehnice de către ofertant, iar „orice modificare a schemei din sistemul costier propus și identificat în caietul de sarcini, va fi fie justificată/argumentată, în detaliu, de către antreprenor prin documente, rezultate atât din studii, modelare numerică și fizică, teste și acte activități la cererea inginerului, (...)”. În opinia autorității contractante, interpretarea corectă a informațiilor din Cap. 2.3.1 „Tipuri de lucrări ce urmează a fi executate” conduce la concluzia că schema din sistemul costier propus este impusă prin caietul de sarcini, întrucât orice modificare a acesteia (schemei costiere propuse – planșele E_002.1_a și E_002.2_a din cadrul Caietului de sarcini_Planșe) poate surveni doar dacă ofertantul devine antreprenor și nu oricum, ci numai în baza justificărilor/argumentărilor, în detaliu, de către antreprenor prin documente, rezultate atât din studii, modelare numerică și fizică, teste și acte activități la cererea inginerului. Mai mult, autoritatea contractantă precizează că, în vederea întocmirii ofertelor, a pus la dispoziția ofertanților, cu rol informativ, informații din cadrul Studiului de Fezabilitate, ex. Cap. 6 „Informații care nu fac parte din contract”, pentru care ofertantul putea opta suplimentarea nivelului de investigații, atrăgând atenția că fiecare ofertant este responsabil de întocmirea ofertei în baza documentației informative puse la dispoziție de autoritate, a eventualelor studii, analize, investigații și, nu în ultimul rând, a propriei experiențe. Autoritatea contractantă arată că, în cadrul Caietului de sarcini_Specificații tehnice, la Cap. 6.2 „Descrierea generală a lucrărilor, se precizează: „6.2.1. Introducere - Lucrările de protecție costieră propuse în cadrul contractului se împart în următoarele categorii: Înnisiparea artificială a plajei pentru care se impune întreținere si mentenanță periodică; Lucrări de apărare de mal; Structuri costiere conectate cu țărmul. Structurile costiere amplasate de-a lungul zonei costiere sunt reprezentate de diguri conectate cu linia țărmului, din piatră naturală și/sau elemente prefabricate din beton. Scopul principal al acestor structuri este acela de a reduce transportul longitudinal și transversal de sedimente de pe plaje și, astfel, reducerea pierderilor de sedimente și, implicit, a retragerii liniei țărmului, atât în condiții extreme, cât și în condiții medii anuale. Lucrările de protectie costiera sunt clasificate in: «structuri stabile din punct de vedere static» - cuprind structurile amplasate de-a lungul zonei costiere; «structuri de remodelare dinamică» - cuprinde înnisiparea artificială a plajei. În capitolele de mai jos este prezentată o descriere generală a 11

functionalității și performanței impusă de aceste structuri, ce pot fi incluse în proiectul Antreprenorului, cu cerințe specifice fiecărui tip de structuri costiere noi. 6.2.2. Înnsiparea artificială a plajei. Lucrările de înnisiparea artificială a plajei vor asigura un spațiu de protecție si de agrement prin definirea unei lățimi minime specificate de plajă «uscată», conform cu starea limită operațională. De asemenea, lucrările de înnisipare artificială a plajelor trebuie să limiteze înălțimea valurilor la un nivel inferior cotei superioare a plajei în condiții de operare, astfel pericolul inundării plajelor și implicit a activităților adiacente să fie exclus. Profilul proiectat al plajelor trebuie să fie asemănător profilului existent, acest lucru implicând și caracteristicile sedimentelor utilizate în etapa de înnisipare, în așa fel încât deformarea plajei pe termen lung, respectiv pe termen scurt (în condiții extreme) să fie limitată. Antreprenorul are responsabilitatea respectării

cerințelor

minime

de

proiectare,

respectiv constrângerile/condițiile din Acordul de Mediu emis, printre care: Pentru primele două celule de plajă dinspre Nord, ECnBS3 și ECnBS2 (zona ,.... Centru) este proiectată înnisiparea emersă numai pe lățimea plajei existente, practic este prevăzută o înnisipare artificială dinspre uscat cu nisip grosier de granulație 0,7-1,5 mm. Înnisiparea este propusă a se efectua dinspre uscat în scopul reducerii impactului asupra organismelor acvatice din mediul marin; Pe lățimea existentă a plajei ECnBS3 se propune realizarea unor dune de nisip, depozitate în partea dinspre localitate, cu scopul menținerii plajei emerse în condiții proiectate pe o perioadă cât mai lungă de timp; Pentru a treia celula de plajă ECnBS1 se pastrează proiectarea inițială, fiind absolut necesară implementarea soluției tehnice prezentate; Se pastrează propunerea structurilor ECn3 și ECn2 în scopul protecției împotriva eroziunii costiere a celor două celule din zona ,.... Centru; În a patra celulă de plajă ESnBS4 se va realiza înnisipare artificială, atât în zona emersă, prin extinderea/lărgirea plajei, cât și înnisiparea submersă pe lungimea întregii celule; apărarea de mal propusa în soluțiile anterioare este eliminata din prezenta soluție; Următoarele 3 celule de plajă din zona ,.... Sud (ESnBS3, ESnBS2 și ESnBS1) rămân precum în planurile inițiale. Aceste celule sunt stabilizate cu ajutorul structurilor costiere proiectate Esn3, ESn2 și Esn1. Soluția prezentată: Prin simularea numerică a valurilor și curenților pe zona studiată, are ca răspuns morfologic condiții similare de valuri și curenți din situatia existenta analizată, ceea ce înseamnă că dezvoltarea morfologică viitoare este previzibilă și pastrează, din punct de vedere al caracteristicilor, mediul de dezvoltare existent marin - costier; Granulația nisipului propus a fi folosit ca material în procesul de înnisipare artificială în celulele de plajă ECnBS1, ECnBS2, ECnBS3, fiind de granulometrie asemănătoare celei caracteristice acestor celule de plajă, va asigura substratul propice dezvoltării organismelor benetice din aceste zone; Sistemul morfologic costier, ca și funcționalitate este păstrat raportandu- ne la situația actuală. Acest lucru este o certitudine și previzibilitate în răspunsul morfologic viitor al acestui sistem, atât din punct de vedere tehnic, cât și al condițiilor de mediu. 6.2.3 Structuri costiere de protecție 12

conectate cu țărmul. Lucrările de protecție costieră reprezentate de structuri conectate cu țărmul vor reduce energia valurilor ce acționează asupra țărmului. Structurile ce permit accesul (pentru reparații și întreținere), vor limita pericolul revărsării valurilor. Antreprenorul va asigura accesul publicului, pe toate structurile costiere, doar pe o lungime de sector ce prezintă un grad corespunzător de siguranță din punct de vedere al deversării valurilor. Acest sector va fi diferențiat din punct de vedere constructiv sau limitat prin diferite mijloace convenționale. Fundația digurilor trebuie să fie dimensionată corespunzător (suficient de adâncă și solidă) pentru a elimina eroziunea locală datorată acțiunii puternice a valurilor, a valurilor reflectate/sparte sau a curenților, pentru ca o eventuală deformare a fundației să aibă efecte minime asupra altor părți ale structurii. La stabilirea soluției de fundare se va ține seama de natura terenului de fundare. De asemenea, în cazul în care ofertantul consideră că studiile de teren puse la dispoziție în cadrul acestei etape nu sunt suficiente pentru întocmirea unei oferte tehnice corespunzătoare, acesta este responsabil cu întocmirea investigațiilor de teren suplimentare, pentru luarea în calcul a situației actuale (la data întocmirii ofertei tehnico-financiare), respectiv a tuturor condițiilor de proiectare, inclusiv pericolul de lichefiere a terenului de fundare. Din punct de vedere al mediului marin costier, soluția conține lucrări/activități de creștere a valorii conservative a habitatelor, astfel (conform Acordului de Mediu): Construcție Bio-structură, cu scopul protejării și dezvoltării speciei Zostera noltii în cadrul celulei de plajă proiectate ESnBS3”. În opinia autorității contractante, informațiile prezentate în cadrul acestui capitol 6.2 „Descrie generală a lucrărilor” relevă faptul că lucrările sunt în concordanță cu Caietul de sarcini_Planșe și că oferta tehnică va fi întocmită pe schema de protecție costieră definită, în niciun paragraf nefiind precizat sau indus faptul că ofertanții au obligația să prezinte, la etapa de licitație, „un proiect ofertat”, astfel cum este denumit de către contestatoare. Menționează că, în cadrul Cap. 6.2.3 „Structuri costiere de protecție conectate cu țărmul”, având în vedere importanța fundației digurilor și terenul de fundare, alcătuit din materiale nisipoase, se precizează că ofertantul, dacă consideră că studiile de teren puse la dispoziție în cadrul acestei etape nu sunt suficiente pentru întocmirea unei oferte tehnice corespunzătoare, este responsabil cu întocmirea investigațiilor de teren suplimentare, pentru luarea în calcul a situației actuale (la data întocmirii ofertei tehnico-financiare), respectiv a tuturor condițiilor de proiectare, inclusiv pericolul de lichefiere a terenului de fundare. Arată că problematica terenului de fundare în cadrul acestui proiect este cea de a identifica și prevedea soluții de îmbunătățire a terenului de fundare în ipoteza în care ar exista probleme din punct de vedere al portantei acestuia, responsabilitate a ofertanților pe care autoritatea contractantă a ținut să o precizeze din nou în cadrul acestui capitol. Autoritatea contractantă afirmă că ofertantul contestator, pentru a evita pericolul lichefierii, a propus un „proiect ofertat” prin care a redus 13

lungimea acestor structuri cu 34% din lungimea propusă, deși, și în ipoteza în care ar fi realizat studii, investigații, analize suplimentare, cerința este de a prevedea soluții pentru îmbunătățirea terenului de fundare, nicidecum „părăsirea amplasamentului lucrărilor”. În acest sens, redă prevederile Caietului de sarcini_Specificații tehnice, Cap. 6.3 „Descrierea detaliată a lucrărilor”, respectiv: „Tabelul de mai jos cuprinde descrierea lucrărilor propuse în cadrul Studiului de fezabilitate pentru asigurarea protecției costiere pe o lungime de 5 750 m, aferentă zonei ,..... Antreprenorul poate propune tipuri de structuri, respectiv materiale alternative pentru a fi evaluate de către inginer. Soluțiile de construcție alternative propuse se vor înainta spre evaluare cu toate detaliile de proiectare finalizate cel mai devreme dintre 70 de zile înainte de începerea activităților de execuție sau 56 de zile înainte de a fi necesară obținerea acordului pentru acestea. O astfel de propunere se va lua în considerare în conformitate cu condițiile de contract. În cazul în care se propun soluții de construcție alternative, antreprenorul este deplin răspunzător pentru întocmirea documentațiilor necesare, respectiv obținerea avizelor și acordurilor necesare în conformitate cu legislația din România, inclusiv cele necesare datorită devierii de la capacitățile aprobate menționate în acest contract. În tabelul de mai jod, prima coloană identifică structurile din cadrul planșelor incluse în cadrul documentației de atribuire, iar în a doua coloană este prezentată o descriere detaliată a acestor structuri din cadrul sistemului costier de protecție propus cu rol de reducere a eroziunii liniei țărmului. Tabel 1 Structuri costiere propuse în cadrul sistemului costier: ESn1 Structură costieră nouă conectată cu linia țărmului, realizată din: - Geotextil - Piatră de carieră de diferită granulometrie și/sau elemente din beton, - Beton. ESn2 Structură costieră nouă conectată cu linia țărmului, realizată din: - Geotextil - Piatră de carieră de diferită granulometrie și/sau elemente din beton, - Beton. ESn3 Structură costieră nouă conectată cu linia țărmului, realizată din: - Geotextil - Piatră de carieră de diferită granulometrie și/sau elemente din beton, - Beton. ESn4 Apărare de mal: - Geotextil, - Piatră de carieră de diferită granulometrie și/sau elemente din beton, 14

- Beton. Ecn1 Structură costieră nouă conectată cu linia țărmului, realizată din: - Geotextil - Piatră de carieră de diferită granulometrie și/sau elemente din beton, - Beton. Ecn2 Structură costieră nouă conectată cu linia țărmului, realizată din: - Geotextil - Piatră de carieră de diferită granulometrie și/sau elemente din beton, - Beton. Ecn3 Structură costieră nouă conectată cu linia țărmului, realizată din: - Geotextil - Piatră de carieră de diferită granulometrie și/sau elemente din beton, Beton. ESnBS1 Înnisipare artificială a plajei pe o lungime de aproximativ 660 m, cu nisip din surse de râu sau din mare ESnBS2 Înnisipare artificială a plajei pe o lungime de aproximativ 890 m, cu nisip din surse de râu sau din mare ESnBS3 Înnisipare artificială a plajei pe o lungime de aproximativ 1200 m, cu nisip din surse de râu sau din mare ESnBS4 Înnisipare artificială a plajei pe o lungime de aproximativ 860 m, cu nisip din surse de râu sau din mare ECnBS1 Înnisipare artificială a plajei pe o lungime de aproximativ 850 m, cu nisip din surse de râu sau din mare ECnBS2 Înnisipare artificială a plajei pe o lungime de aproximativ 735m – înnisiparea emersă numai pe lățimea plajei existente, practic este prevăzută o înnisipare artificială dinspre uscat cu nisip grosier de granulație 0,7-1,5 mm. ECnBS3 Înnisipare artificială a plajei pe o lungime de aproximativ 735m – înnisiparea emersă numai pe lățimea plajei existente, practic este prevăzută o înnisipare artificială dinspre uscat cu nisip grosier de granulație 0,7-1,5 mm. În cadrul lucrărilor ce vor fi executate de către antreprenor este cuprinsă și demolarea structurilor costiere existente, ce fac parte din cadrul acestui lot, în conformitate cu specificațiile prezentului caiet de sarcini”. Autoritatea contractantă menționează că informațiile prezentate în cadrul Cap. 6.3 „Descrierea generală a lucrărilor” relevă faptul că lucrările prezentate sunt în concordanță cu Caietul de sarcini_Planșe și că oferta tehnică va fi întocmită pe schema de protecție costieră definită, în niciun paragraf nefiind precizat sau indus faptul că ofertanții au obligația să prezinte, la etapa de licitație, „un proiect ofertat”, astfel cum este definit de către contestatoare. 15

Arată că, în tabelul 13, prima coloană identifică structurile din cadrul planșelor incluse în cadrul documentației de atribuire, iar în a doua coloană este prezentată o descriere detaliată a acestor structuri din cadrul sistemului costier de protecție propus cu rol de reducere a eroziunii liniei țărmului. Totodată, se precizează că, din nou, numai în cazul condiției de antreprenor acesta poate propune inginerului, în baza prevederilor contractului Fidic Galben, materiale și tipuri de structuri alternative, nicidecum la faza de ofertare. Subliniază faptul că nici în fișa de date a achiziției, Cap. II 1.9, nu sunt acceptate variante alternative la ofertare, precizând totodată că, prin clarificările transmise la întrebările formulate de către operatorii economici, a lămurit aspectele legate de cerințele caietului de sarcini, respectiv modalitatea de elaborare și întocmire a propunerii tehnice. De aceea este relevantă precizarea că aceste clarificări fac parte din documentația de atribuire, respectiv caietul de sarcini. Raportat la cele expuse solicită Consiliului ca, pentru înlăturarea oricărei neclarități privind posibila abordare a unei variante alternative la etapa de întocmire a ofertelor tehnice, să analizeze conținutul, în integralitate, atât al întrebărilor, cât și al răspunsurilor autorității contractante, al clarificării nr. 45 cu nr. 25115 din 12.12.2017, al clarificării nr. 71 cu nr. 2085/NE/01.02.2018 și al clarificării nr. 88 cu nr. 3318/NE/16.12.2018. Concluzionând, precizează că, deși Antreprenorul este responsabil, în cadrul contractului semnat - tip FIDIC Galben, și de proiectarea lucrărilor, la faza de licitație, oferta tehnică este responsabilitatea ofertanților, ce va fi întocmită pe schema de protecție costieră definită în cadrul Caietului de sarcini_Planșe, orice modificare a acestei scheme aprobată, ca parte componentă a studiului de fezabilitate, prin H.G. nr. 667/2016, reprezentând o varianta alternativă, neacceptată prin documentația de atribuire. Redând definiția ofertei alternative potrivit art. 3, alin. (1) litera (ii) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă reiterează faptul că „proiectul ofertat" al contestatoarei nu reprezintă altceva decât o soluție diferită față de schema de protecție costiera propusă de ,...., soluție care, în plus, nu este argumentată că respectă, în totalitate, cerințele caietului de sarcini. În sprijinul susținerii sale, autoritatea contractantă arată că: - specificitatea proiectelor de protecție costieră constă în faptul că, până la identificarea unei soluții tehnice ce răspunde la cerințele temei de proiectare, se parcurg câteva etape deosebit de importante, în principal fiind: achiziția datelor de vânt ce pot produce valuri de larg în apropierea țărmului ce urmează a fi protejat; modelarea valurilor de larg și modul lor de propagare către țărmul afectat; modul de comportare al valurilor în contact cu țărmul și modul cum acționează dinamic asupra liniei țărmului și o modifică în timp; pentru acest aspect, în prealabil, trebuie să fie creat modelul digital al suprafeței țărmului, urmare a unor măsurători topo- batimetrice; elaborarea unor hărți de hazard privind evoluția liniei 16

țărmului în situația în care nu se prevăd lucrări; definirea unor planuri conceptuale de protecție costieră și verificarea fiecărei scheme conceptuale, ca parte a modelării numerice hidromorfologice, până la identificarea unei scheme de protecție, care să răspundă la cerințele de proiectare; - la faza de studiu de fezabilitate a fost parcursă tocmai această succesiune de etape, fiind propus un plan conceptual final, iar, în final, aprobarea acestui plan conceptual (schema de protecție costieră) în toate comisiile de specialitate tehnico-economice, inclusiv Consiliul interministerial, toate acestea conducând la aprobarea proiectului prin Hotărâre de Guvern. Aceasta a fost rațiunea pentru care a impus schema de protecție costieră de la faza Studiului de Fezabilitate, aceasta fiind construită pe baza unor studii reale în amplasament și a validării soluției finale de către specialiștii din mediul academic, universitar, de cercetare; - a lăsat posibilitatea ofertanților ca, în situația în care unul dintre ei ajunge antreprenor, la faza de proiect tehnic să poată propune, în baza condițiilor generale de Contract Fidic Galben, subclauza 13.2 Optimizarea proiectului și, nici atunci oricum, ci prin validarea instituției inginerului a întregului pachet de Metodologii ce vor fi utilizate de către antreprenor și a rezultatelor de investigare, inginer al cărui personal de specialitate este echivalent și compatibil cu expertiza personalului antreprenorului. Autoritatea contractantă susține că aceste etape și proceduri, deși nu au fost solicitate în cadrul documentației de atribuire, au fost parcurse secvențial și inconsistent de către ofertantul contestator, rezultând un „proiect ofertat”, astfel cum el însuși îl denumește, nevalidat de nimeni, comisia de evaluare neavând rolul de a proba proiecte, ci de a evalua propuneri tehnice în raport cu cerințele caietului de sarcini. Subliniază faptul că, nu întâmplător, s-a atras atenția ca în situația în care antreprenorul va propune, ca urmare a parcurgerii subclauzei 13.2, un proiect optimizat, acesta (antreprenorul) va fi responsabil și cu obținerea tuturor acordurilor, avizelor și aprobărilor necesare, inclusiv, dacă este nevoie, amendarea H.G. care a aprobat proiectul și obținerea uneia noi. Redând afirmația de la pct. 4 al contestației potrivit căreia „din moment ce ,.... este responsabil de execuția lucrărilor, acesta a efectuat mai multe investigații, care au ajutat la întocmirea ofertei. Când s-a întocmit oferta, s-a ținut cont de toate cerințele caietului de sarcini și cele ale Agenției de Mediu, iar conceptul principal produs de beneficiar, o combinație de înnisipare cu structuri costiere conectate cu țărmul, a fost respectat”, precizează că ofertanții aveau obligația respectării nu numai a conceptului „înnisipare – structuri costiere”, ci și a schemei de protecție costieră rezultată la faza SF, iar modificări ale lungimii structurilor, ale orientării acestora față de linia țărmului, renunțarea, în totalitate la structuri propuse sau introducerea unora noi, nu reprezintă altceva decât o nouă schemă de protecție diferită față cea propusă, fiind o variantă alternativă la soluția propusă. 17

Subliniază faptul că ofertantul nu avea nicio obligație de a oferta altă schemă de protecție costieră, deși acesta afirma că „mai multe scheme generale cu poziționări diferite ale epiurilor au fost verificate pentru conformitate. În urma studiilor efectuate am ales schema propusă. După atribuirea contractului se vor face detalii de execuție ce includ modelarea fizică și numerică a schemei propuse, astfel cum se specifică în oferta tehnică, capitolul 3”, aspect ce intră în totală contradicție cu înscrisurile din propunerea tehnică, cap. 2 ”proiectarea lucrărilor propuse”, pag. 11, unde contestatoarea precizează că „În timpul etapei de licitație, ,.... a elaborat un proiect care să respecte cerințele care au fost furnizate ca parte a documentației de atribuire și a clarificărilor. Atât informațiile, cât și timpul din etapa de licitație sunt limitate și, prin urmare, proiectul ofertat este considerat un proiect preliminar cu următoarele caracteristici:2. Proiectul se bazează pe date neverificate, furnizate ca parte a documentelor de atribuire (dacă nu se specifică explicit altceva);4. Estimarea de cost (inclusă în propunerea financiară) se bazează pe proiectul preliminar”. Prin urmare, afirmă autoritatea contractantă, contestatoarea ofertează un „proiect ofertat”, bazat pe date neverificate, ce conduc, mai mult decât atât, la estimări de costuri pentru un proiect despre care nici ofertantul nu știe dacă este fezabil. Astfel că, în loc să-și fundamenteze oferta pe baza schemei de protecție costieră propusă, astfel cum avea obligația, schemă aprobată și validată de tot mecanismul procedural tehnic, contestatoarea alege să prezinte un „proiect ofertat", nevalidat nici măcar de propria organizare (bazat pe date neverificate), deși experiența acestuia, necontestată de autoritate, putea să fie folosită în ofertare ca o măsură ce putea fi valorificată din postura de antreprenor, când putea propune inginerului spre aprobare scheme diferite, ca urmare a parcurgerii etapei de optimizare a proiectului. În ceea ce privește afirmația petentei potrivit căreia „autoritatea contractantă știa foarte bine ca propunerea tehnică a subscrisei este foarte buna.”, autoritatea contractantă susține că aceasta „a fost scrisa cu acceași suficiență cu care a tratat oferta, atunci când a ales, printre alte inadvertențe să scurteze lungimea digurilor cu 34%, sub pretextul evitării fenomenului de lichefiere”. Remarcă faptul că, deși contestatoarea a afirmat că a realizat simulări pe model 2D, acesta nu a prezentat măcar o imagine cu rezultatul modelării pe soluția ofertată, prin care să valideze că schema funcționează și consideră că nici nu avea cum, atâta timp cât pentru acest mecanism era nevoie de un model digital al terenului actualizat, rezultat ca urmare a unor măsurători topo-batimetrice, ceea ce nu exista. Toate acestea, în condițiile în care se afirmă, în contradicție cu ceea ce se prezintă în contestație, la Cap. 2.5.1 „Ipoteze generale de proiectare” că nu au fost folosite date noi, actualizate pentru batimetria zonei și că se fac presupuneri că nu este necesară o îmbunătățire specifică a solului sub structurile costiere. 18

Considerând că petenta se află în eroare atunci când insistă că proiectul ofertat nu reprezintă o soluție alternativă și, totodată, inconsistentă și neverificată, autoritatea contractantă redă un pasaj din propunerea tehnică, Cap. 3.5 „Actualizarea proiectării în plan (de detaliu”: „Proiectarea preliminară, ca parte a fazei de atribuire, a fost făcută pe baza unor informații limitate în detaliu, acuratețe și durată”. Concluzionează arătând că „Numai prin dimensiunea renunțării la lungimea tuturor structurilor costiere «proiectul ofertat» reprezintă o schemă de protecție costieră, modifica într-o mare măsură (...), în sensul că, prin schema propusă de autoritatea contractantă, lungimea tuturor structurilor costiere este de 3.335,00 ml, în timp ce «proiectul ofertat» propune structuri costiere în lungime totală de 2.194,00 ml (cu 34% mai scurte), însă cu volum de material folosit mult diminuat, în condițiile în care cota de fundare a terenului natural este între izobata de 4 și 5 m, în timp ce în Caietul de sarcini_Planșe, cota de fundare atinge izobata de 9 metri”. Exemplifică arătând că structura ECn2, din punct volumetric, are cca. 107.500,00 mc, în timp ce structura modificată propusă de către ofertant are un volum de cca. 29.500,00 mc, iar pentru structura Esn3 autoritatea contractantă a indicat un volum de cca. 160.000,00 mc, în timp ce ofertantul prezintă, potrivit calculelor volumetrice efectuate de către autoritatea contractantă, doar 30.000,00 mc, proporționalitatea păstrându-se la toate structurile proiectului. O altă contradicție învederată de autoritatea contractantă este aceea între afirmația petentei din cuprinsul contestației potrivit căreia „Încă o dată, autoritatea contractantă a subliniat importanța luării în calcul a situației actuale din teren, prin realizarea de investigații suplimentare, dar și a tuturor condițiilor de proiectare. Tocmai că luând în calcul pericolul de lichefiere a terenului de fundare, ,.... a proiectat lucrările cu acele modificări la diguri de care o acuză acum autoritatea contractantă” și înscrisul de la Cap.2.5.1 „Ipoteze generale de proiectare” din propunerea tehnică, în care ofertantul presupune că nu este necesară o îmbunătățire a solului sub structurile costiere. Față de cele prezentate solicită Consiliului să constate ca fiind nefondată contestația formulată de SC ,.... SRL, deoarece: 1. Niciunde în documentația de atribuire nu este precizat faptul că ofertanții la faza de licitație pot oferta „proiecte ofertate". 2. Proiectul ofertat de către contestatoare reprezintă o schemă de protecție costieră, modificată într-o mare măsură, în contradicție cu cerințele documentației de atribuire; 3. „Proiectul ofertat", chiar daca ar fi permis ca concept de ofertare, este un proiect care nu este argumentat și în situația în care se încearcă argumentarea apar inevitabil contradicțiile; Contestatorul nu realizează efectiv niciun studiu de teren suplimentar, deși pentru susținerea tehnică a „proiectului ofertat" nu sunt suficiente presupunerile, ipotezele de proiectare sau alte surse nevalidate; 19

4. În cadrul aceleiași proceduri, la lotul 2, același ofertant, declarat câștigător de către autoritatea contractantă urmează în clar prevederile documentației de atribuire, fără a introduce conceptul de „proiect ofertat" și, implicit, o altă schemă de protecție costieră. În acest sens, afirmă că toate clarificările invocate de către contestatoare - nr. 4, nr. 32, nr. 45, nr. 58, nr. 71 și nr. 88, reprezintă răspunsuri clare care relevă următoarele aspecte esențiale: - pentru întocmirea ofertei tehnice sa vor utiliza lucrările prevăzute în cadrul sistemul costier propus la faza Studiu de Fezabilitate, o noua soluție tehnică fiind considerată ofertă alternativă, conform fișei de date, secțiunea II 1.9, aceasta fiind neacceptata - conform răspuns la întrebarea 1 din clarificarea nr. 45; - în cadrul documentației de atribuire, autoritatea contractantă a pus la dispoziția ofertanților, în scop informativ, documentația elaborata la nivel de studiu de fezabilitate, conform legislației românești aplicabile, fiecare ofertant fiind responsabil de întocmirea ofertei în baza eventualelor studii, investigații, analize etc, a documentației informative puse la dispoziție de autoritate și a propriei experiențe. - ofertanții nu își pot asuma valori specifice pentru elemente desprinse din armura și pentru debitul deversat, „valori care să fie bazate și justificate prin structuri de protecție costiera diferite față de cele descrise în cadrul studiului de fezabilitate (variații referitoare la poziționarea, forma și/sau dimensiunile structurilor costiere din sistemul de protecție costieră inclus în studiul de fezabilitate, modificări la compoziția acestor structuri prin modificarea secțiunii transversale, etc.)". Autoritatea contractantă susține că, în acest caz, propunerea ofertantului ar trebui să fie totalmente diferită, adică alternativă, astfel cum menționează potențialul ofertant, fapt clarificat deja în mai multe rânduri. În opinia sa, se confirma că variațiile referitoare la poziționarea, forma și/sau dimensiunile structurilor costiere din sistemul de protecție costieră inclus în studiul de fezabilitate, modificări la compoziția acestor structuri prin modificarea secțiunii transversale etc., ar putea să apară ca și optimizări, după parcurgerea etapei de studii, în faza de PT, de dimensionare a fiecărui element constructiv în parte, cu prezentarea breviarelor de calcul justificative, parte componentă a proiectului tehnic. În această situație, potrivit Condițiilor Generale de Contract, Subclauza 13.2 – „Optimizarea Proiectului”, antreprenorul va putea transmite oricând inginerului o propunere scrisă care, dacă va fi adoptată, va urgenta terminarea lucrărilor, va reduce costul execuției, întreținerii și exploatării lucrărilor, va îmbunătăți eficiența sau valoarea lucrărilor finalizate, sau din alte considerente va fi în avantajul beneficiarului. O sinteză a răspunsurilor la solicitările de clarificări o constituie clarificarea nr. 88 cu nr. 3318/NE/16.02.2018, care, atât prin întrebări, cât și prin răspunsurile formulate, înlătură orice dubiu privind modul de întocmire a ofertelor tehnice din perspectiva contractului de proiectare și 20

execuție FIDIC GALBEN, care se va semna cu ofertantul câștigător, ce va deveni astfel antreprenor. Precizează că, pentru o mai buna înțelegere, a postat integral, atât întrebările, cât și răspunsurile la aceasta clarificare, marcând și subliniind aspectele esențiale și relevante, în condițiile în care petenta a prezentat trunchiat, în contestația formulată, fragmente din acest răspuns. În sprijinul susținerilor sale, autoritatea contractantă redă integral clarificarea nr. 88, evidențiind următoarele informații: „- Întrebare: (...) Vă rugăm să precizați dacă cantitatea de materiale prevăzute la paginile 16-20 din Raportul privind Impactul asupra Mediului pentru obiectivul «Reducerea eroziunii costiere fază 11 (2014-2020) º etapa Studiului de Fezabilitate» (astfel cum a fost republicat în urma răspunsului la clarificare 10/16.II.2017), cantități menționate în raportul respectiv ca «necesare realizării structurilor propuse», trebuie să fie respectate de ofertanți la întocmirea propunerilor tehnice și financiare pentru oricare dintre loturile procedurii. - Răspuns: (....) În cadrul documentației de atribuire, autoritatea contractantă a pus la dispoziția ofertanților, în scop informativ, documentația elaborată la nivel de studiu de fezabilitate, conform legislației românești aplicabile. Dorim să atragem atenția ofertanților că fiecare ofertant este responsabil de întocmirea ofertei în baza eventualelor studii, investigații, analize, etc., a documentației informative puse la dispoziție de către autoritate și a propriei experiențe, (...). Oferta tehnică este responsabilitatea ofertanților și va fi întocmită în baza informațiilor conținute de Studiul de Fezabilitate pe schema de amenajare definită la această fază. (...). - Întrebare: În condițiile în care, în conformitate cu clarificările 45 și 71, nu vor fi permise deviații în faza de ofertare de la lucrările prevăzute în cadrul sistemului costier din Studiul de fezabilitate, o nouă soluție tehnică fiind considerată ofertă alternativă, vă rugăm să clarificați dacă ofertanții pot să «își asume» valori pentru factorii de evaluare «Rezistență/stabilitatea structurilor costiere în urma condiției de proiectare pentru Starea Limită de Serviciu (PotR)» și «Deversarea valului în urma condiției de proiectare pentru Starea Limită de Serviciu (PotD)», în conformitate cu cerințele secțiunii IV.2.1 din Fișa de date, valori care să fie bazate pe (și justificate prin) structuri de protecție diferite față de cele descrise în cadrul studiului de fezabilitate (variații referitoare la poziționarea, forma și/sau dimensiunea structurilor costiere din sistemul de protecție costieră inclus în studiul de fezabilitate, modificări la compoziția acestor structuri prin modificarea secțiunilor transversale, etc), independent de sistemul de protecție costieră ofertat (care va rămâne în conformitate cu soluția din studiul de fezabilitate), urmând ca eventualele modificări care s-ar dovedi necesare (structuri/materiale alternative) să fie luate în considerare potrivit Condițiilor contract, Capitolul 13, în conformitate cu secțiunea 6.3 a caietului de sarcini. - Răspuns: Ofertanții nu își pot asuma valori specifice pentru PotR și/sau PotD, «valori care să fie bazate și justificate prin structuri de protecție costieră diferite față de cele descrise în cadrul studiului de fezabilitate 21

(variații referitoare la poziționarea, forma și/sau dimensiunile structurilor costiere din sistemul de protecție costieră inclus în studiul de fezabilitate, modificări la compoziția acestor structuri prin modificarea secțiunii transversale, etc.». În acest caz, rezultă că propunerea ofertantului ar trebui să fie totalmente diferită, adică alternativă, așa cum menționează potențialul ofertant, ceea ce autoritatea contractantă a clarificat deja în mai multe rânduri.(...) Autoritatea contractantă consideră și confirmă că variațiile referitoare la poziționarea, forma și/sau dimensiunile structurilor costiere din sistemul de protecție costieră inclus în studiul de fezabilitate, modificări la compoziția acestor structuri prin modificarea secțiunii transversale etc., ar putea să apară ca și optimizări, după parcurgerea etapei de studii în faza de PT de dimensionare a fiecărui element constructiv în parte, cu prezentarea breviarelor de calcul justificative, parte componentă a proiectului tehnic. În această situație, potrivit Condițiilor Generale de Contract. Sub-Clauza 13.2 - Optimizarea Proiectului, antreprenorul va putea transmite oricând inginerului o propunere scrisă care (în opinia antreprenorului), dacă va fi adoptată, (i) va urgenta terminarea lucrărilor, (ii) va reduce costul execuției, întreținerii și exploatării lucrărilor, (iii) va îmbunătăți eficiența sau valoarea lucrărilor finalizate, sau (iv) din alte considerente va fi în avantajul beneficiarului. - Întrebare: (...) În cazul în care răspunsul la întrebarea 2 va fi unul negativ, vă rugăm să confirmați că, în contextul cerințelor IV.4.I și IV.2.I din fișa de date, justificările, argumentațiile și descrierile (inclusiv desene) care vor putea fi depuse pentru susținerea valorilor asumate pentru «Rezistența/stabilitatea structurilor costiere în urma condiției de proiectare pentru Starea Limită de Serviciu (PotR)» și «Deversarea valului în urma condiției de proiectare pentru Starea Limită de Serviciu (PotD)» trebuie să se bazeze exclusiv pe și să se refere exclusiv la sistemul de protecție costier descris î Studiul de Fezabilitate, fără niciun fel de deviație. - Răspuns: Pentru Valorile asumate pentru proiectarea la SLS (rezistență/stabilitate și deversare (PotR și/sau PotD) este necesar să se utilizeze schema de protecție costieră de la faza SF, însă, în ceea ce privește «exclusivitatea» invocata în întrebare, având în vedere răspunsul la întrebarea 2, precizăm că, pentru valorile asumate pentru proiectare la SLS (stabilitate și deversare nu este necesar «să se bazeze exclusiv pe și să se refere exclusiv la sistemul de protecție costier descris în studiul de fezabilitate». Valorile în discuție se pot fundamenta și din perspectiva unei proceduri ulterioare atribuirii, procedură ce vizează Condițiile Generale de Contract - Sub-Clauza 13.2. - Optimizarea Proiectului. - Întrebare: Vă rugam să confirmați că posibilitatea apariției unor costuri suplimentare pentru antreprenor generate de structurile/materialele alternative care ar putea fi propuse potrivit secțiunii 6.3 a Caietuiui de Sarcini și în conformitate cu condițiile contractuale, în faza de realizare a Proiectului Tehnic, va fi de asemenea, analizata la acel moment în conformitate cu condițiile contractuale (privind actualizarea prețului), iar asemenea costuri nu vor fi considerate de beneficiar automat incluse în 22

valoarea de contract acceptată, având în vedere că, în de ofertare, autoritatea contractantă solicita exclusiv ofertarea lucrărilor prevăzute în cadrul sistemului costier propus la faza de Studiu de Fezabilitate, indiferent de fundamentul valorilor asumate pentru factorii de evaluare «Rezistența/stabilitatea structurilor costiere în urma condiției de proiectare pentru Starea Limita de Serviciu (PotR)» și «Deversarea valului în urma condiției de proiectare pentru Starea Limita de Serviciu (PotD). - Răspuns: Nu se confirmă, potrivit cu Condițiilor Generale de Contract, Sub-Clauza 13.2 - Optimizarea Proiectului. Antreprenorul va putea transmite oricând inginerului o propunere scrisă care (în opinia antreprenorului), dacă va fi adoptată, (i) va urgenta terminarea lucrărilor, (ii) va reduce costul execuției, întreținerii și exploatării lucrărilor, (iii) va îmbunătăți eficiența sau valoarea lucrărilor finalizate, sau (iv) din alte considerente va fi în avantajul beneficiarului.(...)”. Față de cele de mai sus, autoritatea contractantă susține că decizia de respingere a ofertei, transmisă cu adresa nr. 1733/12.07.2019 de SC ,.... SRL, a fost corectă și legală, având în vedere că, la întocmirea propunerii tehnice, ofertantul nu a respectat cerințele prevăzute în caietului de sarcini și clarificările la documentația de atribuire și solicită respingerea contestației formulată de SC ,.... SRL, ca neîntemeiată și nefondată. Prin adresa nr. 153/17.09.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 36343/ 17.09.2019, SC ,.... SRL a transmis note scrise prin care reiterează solicitarea de admitere a contestației, așa cum a fost formulată, și răspunde argumentelor și susținerilor autorității contractante din punctul de vedere nr. 14090/29.07.2019. Precizează că, în cazul în care va considera că sunt necesare completări ca urmare a analizei documentelor copiate de la dosarul achiziției în cursul zilei de 16.09.2019, va proceda la depunerea concluziilor scrise. Susținând că decizia de respingere a ofertei sale se impune a fi anulată pentru motive de formă și fond, contestatoarea prezintă următoarele argumente: 1. În ceea ce privește motivele de formă, contestatoarea arată că, autoritatea contractantă a menționat că a indicat în mod eronat prevederile art. 134 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, astfel că, respingerea drept neconformă a ofertei sale este întemeiată doar pe dispozițiile art. 137 alin. (3) lit. a) din același act normativ. Consideră că se impune anularea deciziei de respingere - adresa nr. 1733/12.07.2019 pentru indicarea în mod eronat a temeiului legal în baza căruia s-ar fi putut dispune respingerea ofertei sale. 2. Referitor la motivele de fond, contestatoarea precizează că analiza motivelor care stau la baza respingerii ofertei sale pentru neconformitate, privesc oferta alternativă, dar autoritatea contractantă nu a respins oferta pe acest temei. 23

Arată că, în cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă a susținut că oferta a fost respinsă pentru motive de neconformitate, sens în care redă: „raportat la cerințele din caietul de sarcini dar și la celelalte documente cu titlu informativ, care nu fac parte din contract, puse la dispoziție de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire. Astfel, s-a observat că autoritatea contractantă a pus la dispoziția ofertanților un Studiu de fezabilitate, cu titlu informativ, schema de protecție prevăzută în acesta, fiind preluată în cerințele caietului de sarcini. Așadar, ofertantul nu putea să prezinte o altă schemă de protecție, decât cea impusă prin caietul de sarcini”. În legătură cu acest aspect, contestatoarea afirmă că autoritatea contractantă se contrazice, deoarece susține respingerea drept neconformă a ofertei sale pentru neîndeplinirea cerințelor caietului de sarcini, dar și a celorlalte documente cu titlu informativ din documentația de atribuire, deși în Cap. 2.3.1 din caietul de sarcini a prevăzut următoarele: „Trebuie menționat faptul că lucrările prezentate mai sus fac parte din sistemul costier de protecție propus în cadrul Studiului de fezabilitate întocmit in etapa anterioară. Aceste informații au scop strict informativ în vederea întocmirii ofertei tehnice de către ofertant (...)”, reiterând în cadrul clarificării nr. 71, răspunsul nr. 3: „În cadrul documentației de atribuire, autoritatea contractantă a pus la dispoziția ofertanților în scop informativ documentația elaborata la nivel de studiu de fezabilitate, conform legislației romanești aplicabile. Dorim să atragem atenția ofertanților că fiecare ofertant este responsabil de întocmirea ofertei în baza eventualelor studii, investigații, analize, etc., a documentației informative puse la dispoziție de autoritate și a propriei experiențe”. Precizând că autoritatea contractantă a susținut că studiul de fezabilitate a fost pus la dispoziția ofertanților cu titlu informativ, schema de protecție costieră din cadrul acestuia fiind preluată în cadrul caietului de sarcini, iar ofertanții erau obligați să prezinte schema de protecție din caietul de sarcini, contestatoarea se întreabă ce rol mai avea atunci studiul de fezabilitate, dacă era cu titlu informativ și ce rost mai avea know-how-ul ofertanților (firme specializate în astfel de lucrări) în ofertarea unui proiect care să aibă în vedere toate informațiile prezentate, plus cele descoperite și corelate de ofertanți în analizele și cercetările proprii. Consideră că toate aceste contradicții din documentația de atribuire și clarificările emise nu sunt justificate și nu pot fi folosite împotriva ofertanților de bună-credință, care au pregătit și depus o ofertă conformă care poate fi în mod profesional implementată în faza de construcție. Subliniază că ofertantul ce va deveni contractor în acest proiect are responsabilitatea de a face proiectarea, deci trebuie să pornească de la o bază solidă, implementabilă și corectă, pe care să o poată îmbunătăți și modifica, dacă e cazul, pentru a atinge scopul urmărit prin proiect și a obține maxim de eficiență în faza de construcție. Astfel, schema propusă 24

trebuie să respecte cerințele minime, dar să și poată fi implementată în mod profesionist ulterior, cu rezultatele bune urmărite. Menționează că, în conformitate cu documentația de atribuire, mai precis Cap. 2.3.1 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat implementarea unor structuri generale de lucrări, nu limitative, nu identice, dar ca și concepte de bază, fără să interzică lucrările adiționale care sunt necesare. De asemenea, în Cap. 6.2.1 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a explicat categoriile principale de lucrări care trebuie aplicate (înnisiparea artificială a plajei pentru care este solicitată și mentenanță, lucrările de protecție maluri și structuri costale conectate cu țărmul). Referindu-se la decizia de respingere a ofertei sale, contestatoarea susține că, în cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă încearcă să își motiveze decizia de respingere a ofertei drept neconformă. Precizează că, atât în decizia de respingere, cât și în celelalte documente întocmite de comisia de evaluare, autoritatea contractantă a menționat doar că la categoriile generale de lucrări menționate în fișa de date a achiziției și în caietul de sarcini, oferta sa a propus realizarea unor lucrări alternative de protecție costieră, care ies din cadrul caietului de sarcini, dar nu a motivat absolut deloc, pe fiecare categorie de lucrare în parte, de ce această ofertă nu a îndeplinit cerințele minime, ci a reluat susținerile din clarificările oferite în cadrul procedurii. În legătură cu aceste aspecte, contestatoarea susține că autoritatea contractantă nu motivează decizia de respingere a ofertei ,.... ca neconformă, din moment ce aceasta nu a fost respinsă ca inacceptabilă, în temeiul art. 137 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 395/2016, iar argumentele din cadrul punctului de vedere nu pot și nu trebuie să fie luate în calcul ca justificând decizia de respingere, Acestea sunt tardiv prezentate la acest moment ca explicații, și oricum nu sunt întemeiate, apreciază contestatoarea. Decizia de respingere a ofertei ,.... este astfel greșit întemeiată legal, nemotivată și trebuie anulată în consecință, conchide contestatoarea. Susținând conformitatea propriei oferte, contestatoarea prezintă următoarele argumente: 1. Concluziile eronate și contradicțiile autorității contractante din explicațiile privind cerințele sale în întocmirea ofertelor se referă la cap. 2.3.1 - Tipuri de lucrări ce urmează a fi executate din cadrul Specificațiilor tehnice din caietul de sarcini, respectiv: - structurile ce urmează a fi executate în cadrul contractului ce urmează a fi atribuit, pot include, dar fără a se limita la, proiectarea și execuția unor tipuri de structuri enumerate a prevăzut autoritatea contractantă în documentația de atribuire, astfel că lucrările/ structurile suplimentare nu sunt interzise, iar instituția nu poate să pretindă ca un contractor profesionist trebuie să interpreteze această precizare într-un alt mod; de asemenea, lucrările ce trebuie incluse ca și concepte de bază sunt enumerate în acest Cap. 2.3.1 din caietul de sarcini (îndepărtarea 25

structurilor costiere existente, execuția a șase structuri costiere noi conectate cu țărmul, execuția unei apărări de mal, reînnisiparea plajei, construirea unuia sau a mai multor drumuri de acces temporar care se va demola la finalizarea lucrărilor, amenajarea organizării de șantier) - nu se impun lucrările în detaliu pe fiecare structură, pentru că nici nu ar fi normal, proiectantul trebuind să își gândească singur proiectul, ca să fie și realizabil; - ofertantul este responsabil cu proiectarea și execuția sistemului de protecție costieră care să atingă obiectivele proiectului; or, obiectivul/scopul principal al proiectului este protejarea și reabilitarea zonei costiere românești prin lucrări inginerești de combatere a fenomenului de eroziune costieră, cum a menționat chiar organizatoarea procedurii în cap. 2.1.3 din caietul de sarcini; - autoritatea contractantă nu este responsabilă dacă ofertantul nu își fundamentează/construiește oferta pe baza propriilor investigații; mențiunea este clară în sensul „ofertantul are libertatea elaborării ofertei fundamentată pe propriile investigații necesare” - cap. 2.3.1 din caietul de sarcini. Autoritatea contractantă emite o concluzie eronată și scoasă din context, în sensul că doar antreprenorul, după încheierea contractului, ar putea să propună modificarea schemei din sistemul costier din caietul de sarcini, în baza unor studii, teste, modelare numerică, modelare fizică, susține contestatoarea, care apreciază că astfel, instituția neagă și deviază de la mențiunile din documentația de atribuire (caietul de sarcini), potrivit cărora toți ofertanții au oportunitatea să proiecteze „în această Licitație/viitor contract ce va fi încheiat”. Menționează că, în documentația de atribuire (caietul de sarcini) se precizează în mod expres că ofertanții au avut la îndemână, cu titlu informativ, studiul de fezabilitate, putând însă opta pentru suplimentarea nivelului de investigații și subliniind că „fiecare ofertant este responsabil de întocmirea ofertei în baza documentației informative puse la dispoziție de autoritatea contractantă, a eventualelor studii, analize, investigații și nu în ultimul rând a propriei experiențe”. Deci ori se pot face studii, analize, investigații, pentru a putea întocmi o ofertă conformă cu obiectivul de bază al proiectului și schema generală propusă de autoritatea contractantă, dar totuși o ofertă care poate fi implementată în construcție ulterior și pentru care ofertantul își asumă răspunderea, ori ofertantul trebuie să „copieze” schema din caietul de sarcini și să nu țină cont de faptul că, studiile și investigațiile realizate, coroborate cu experiența proprie și informațiile analizate din documentația de atribuire impun adaptarea proiectului și lucrărilor propuse la un design final eficient și executabil (dacă s-ar proceda ca în a doua variantă, ar însemna ca ajustarea proiectului propus să se facă în mod obligatoriu și în mod substanțial după atribuire, ceea ce ar conduce la creșterea prețului și modificarea nejustificată a contractului), apreciază contestatoarea. Cu privire la informațiile din cap. 6.2 - Descrierea Generală a Lucrărilor, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă 26

răstălmăcește informațiile și concluzionează doar că oferta tehnică trebuia întocmită pe schema de protecție costieră definită, deși la cap. 6.2 din caietul de sarcini, a menționat clar că (1) la stabilirea soluției de fundare se va ține seama de natura terenului de fundare - ceea ce înseamnă lucrări suplimentare sau adaptarea categoriilor de lucrări propuse ca generice; și (2) ofertantul este responsabil pentru luarea în calcul, la data întocmirii ofertei tehnico-financiare, a tuturor condițiilor de proiectare, inclusiv pericolul de lichefiere a terenului de fundare, fiind în consecință responsabil de întocmirea investigațiilor de teren suplimentare, astfel că, ofertantul viitor antreprenor „are responsabilitatea să proiecteze și optimizări trebuie și pot fi făcute”. 2. Propunerea tehnică ,.... nu reprezintă o soluție alternativă, sens în care contestatoarea precizează că, deși la început autoritatea contractantă motivează că a respins oferta ca neconformă pentru nerespectarea cerințelor caietului de sarcini, iar la pagina 14 din punctul de vedere revine la ideea că oferta tehnică ar reprezenta o soluție alternativă, astfel că este complet neclar care a fost temeiul și motivele pentru care i-a respins oferta. Precizează că instituția a indicat definiția ofertei alternative din art. 3 alin. (1) lit. (ii) din Legea nr. 98/2016, dar susține că poate demonstra că soluția ,.... este diferită, și nici nu respectă în totalitate cerințele caietului de sarcini. Contestatoarea arată că în cadrul cap. 1.2.5 din studiul de fezabilitate se menționează că plajele nu vor necesita întreținere pentru o perioadă de 50 ani, fiind astfel proiectate, pe când în caietul de sarcini, în cap. 5.5, se menționează că schema va fi proiectată pentru a rezista o perioadă de 50 ani necesitând însă lucrări de întreținere la maximum 20 ani. Mai arată că autoritatea contractantă nu a solicitat în niciun moment detalii privind calculele și studiile făcute de societate în pregătirea ofertei. A solicitat o singură clarificare, fără să menționeze în mod specific ce nu era clar, nu a fost mulțumită de răspuns (deși acesta făcea trimitere tocmai la clarificările sale) și a decis respingerea ofertei. Susține că nu există o analiză motivată a ofertei tehnice prezentate de societate, emisă și prezentată de către autoritatea contractantă, o argumentare tehnică transparentă și echilibrată care să justifice de ce proiectul tehnic al societății ar fi neconform. Consideră că autoritatea contractantă putea și trebuia să-i solicite clarificări suplimentare mai detaliate, să încerce să înțeleagă cum și-a organizat și fundamentat oferta pentru lotul 5, deoarece societatea este un contractor profesionist, iar dacă a propus anumite modificări în proiectare, dar respectând structura generică din caietul de sarcini, asta s-a întâmplat pentru că a ofertat un proiect implementabil, construibil, pe care și l-a asumat în întregime, și care chiar să promită respectarea tuturor obiectivelor autorității contractante. Criticând faptul că autoritatea contractantă citează în mod fragmentat din oferta tehnică a societății, sugerând ideea că ar fi ofertat 27

un proiect bazat pe date neverificate, ce a condus la estimări de costuri, contestatoarea se referă la informațiile pe care le-a prezentat la pag. 11, 12 și 14 din cadrul propunerii tehnice. Toate aceste argumente, coroborate cu prevederile din caietul de sarcini și susținerile autorității contractante din clarificări nu conduc decât la ideea că ,.... chiar a întocmit și depus o ofertă competitivă, profesionistă, executabilă și implementabilă, care să aducă performanță și să conducă la atingerea scopurilor urmărite de organizatoarea procedurii, conchide contestatoarea, care apreciază că înțelegerea greșită a abordării situației de către societate putea fi clarificată și „poate fi încă clarificată dacă se va dispune reevaluarea ofertei”. Subliniind că, în calitate de ofertant, avea dreptul legal de a avea parte de o evaluare corectă, echilibrată și transparentă a ofertei depuse, în care să i se ofere șansa să explice conceptul de design gândit, urmare a unor studii și eforturi de timp și financiare, în încercarea de a identifica cea mai bună soluție de proiectare, eficientă ca execuție și cost pentru ambele părți, SC ,.... SRL solicită admiterea contestației, așa cum a fost formulată. Prin adresa nr. 156/18.09.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 36651/19.09.2019, SC ,.... SRL a transmis documentul intitulat „Completări la Notele scrise înregistrate la C.N.S.C. sub nr. 36343/17.09.2019”, prin care solicită admiterea contestației, astfel cum aceasta a fost formulată. În opinia petentei, consemnările din Procesul-verbal de evaluare nr. 55 relevă faptul că autoritatea contractantă „a pornit pe un raționament greşit”, din două puncte de vedere: 1) La pag. 6/11 a Procesului-verbal, autoritatea contractantă a menționat faptul că „oferta tehnică reprezintă o soluţie alternativă, drept pentru care comisia de evaluare consideră că cerinţele nu sunt îndeplinite”, iar ulterior, oferta a fost respinsă, ca neconformă, în ceea ce priveşte continutul propunerii tehnice, în baza art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016. De asemenea, contestatoarea arată că, în Fișa de evaluare nr. 1 la acest Proces-verbal nr. 1716/11.07.2019, la pag. 66 autoritatea contractanta consemnează următoarele: „Oferta ,.... propune realizarea unor lucrări alternative de proiecţie costieră, care ies din cadrul caietului de sarcini. Nu se poate afirma că variantele propuse de ofertant nu sunt bune, dar nu pot fi luate în considerare la momentul licitației”. Contestatoarea subliniază faptul că o oferta alternativă, înseamnă o oferta conformă, dar care propune o varianta alternativă, mult diferită, pe când o oferta neconformă încalcă cerinţele minime ale caietului de sarcini. Astfel, arată că, în cazul său, comisia de evaluare i-a respins oferta, ca neconformă, după ce a menționat că, de fapt, oferta este bună, dar nu s-ar fi identica cu cerinţele caietului de sarcini. Raportat la cele expuse, SC ,.... SRL solicită Consiliului „să verifice temeinicia contestației noastre, pornind de cerinţele minime ale caietului de sarcini, categoriile de lucrări ce trebuiau obligatoriu incluse (indicate in 28

Notele scrie depuse în 17.09.2019) și ținând cont de faptul că acest contract este de proiectare și execuţie”. Învederează faptul că societatea sa trebuia sa pregătească un proiect, conform cu cerințele caietului de sarcini, dar care să aibă în vedere experienţa sa profesională, know-how- ul și să fie și executabil. 2. În cuprinsul Procesului-verbal nr. 55, autoritatea contractantă nu a motivat, „mai deloc”, de ce oferta SC ,.... SRL nu a fost conformă. În opinia contestatoarei, întrucât autorității contractante „nu i-a plăcut conceptul de «proiect ofertat»”, la pagina 75 din Anexă, comisia de evaluare a consemnat faptul că propunerea tehnică depusă de SC ,.... SRL reprezintă un proiect denumit „Proiect ofertat”, în timp ce schema de protecție costieră aferentă documentației de atribuire este denumită „proiectare de referință”. Precizează că, în răspunsul la clarificare, a explicat faptul că „s-a pornit de la proiectarea de referință, ca cerințe minime, SC ,.... SRL, în calitate de ofertant profesionist, întocmindu-și propria propunere tehnică, operă de creație proprie, bazată pe cunoștințele și studiile sale”. În ceea ce privește susținerea autorității contractante potrivit căreia răspunsul SC ,.... SRL la clarificare ar fi neconcludent, întrucât „nu s-au realizat studii suplimentare”, autoarea contestației precizează că societatea sa a efectuat teste, verificări și simulări, însă autoritatea contractantă nu a verificat acest lucru. Față de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarea situație de fapt: ,...., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire, prin licitație deschisă, pe loturi, a contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „Proiectarea și execuția lucrărilor componente ale sistemului de protecție costieră în vederea reducerii eroziunii costiere”, prin publicarea, în SEAP, a anunțului de participare nr. ,..../...), atașat căruia a fost publicată și documentația de atribuire, sens în care Consiliul va lua în considerare și legislația în vigoare la data inițierii procedurii în cauză. Valoarea estimată a contractului este de 707.761.710 lei, fără TVA, divizat în 5 (cinci) loturi, criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preț”; factorii de evaluare și ponderea aferentă acestora fiind următorii: prețul ofertei - pondere 50%, punctaj maxim 50; experiența profesională specifică a personalului desemnat pentru executarea contractului - pondere 20%, punctaj maxim 20; garanția oferită lucrărilor executate suplimentar față de perioada de notificare a defectelor (ani) – Ptg: pondere 15%, punctaj maxim 15; rezistența/stabilitatea structurilor costiere în urma condiției de proiectare pentru Starea Limită de Serviciu (PotR): pondere 10%, punctaj maxim 10; deversarea valului în urma condiției de proiectare pentru Starea Limită de Serviciu (PotD): pondere 5%, punctaj maxim 5’’. Referitor la procedura în cauză, anterior, prin crin contestația înregistrată la C.N.S.C. cu nr. ., formulată de către .. împotriva comunicării rezultatului procedurii nr. 1245/29.05.2019, aferentă lotului 29

nr. 2, prin care oferta asocierii a fost respinsă ca inacceptabilă, emisă de către ,...., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, pe loturi, a contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „Proiectarea și execuția lucrărilor componente ale sistemului de protecție costieră în vederea reducerii eroziunii costiere”, anunț de participare nr. .., s-au solicitat Consiliului următoarele: „suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea contestației, potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 101/2016; anularea deciziei autorităţii contractante, comunicate subscrisei prin adresa nr. 1245/29.05.2019, prin care oferta a fost respinsă ca inacceptabilă, precum şi a tuturor actelor anterioare şi/sau subsecvente ori conexe care fundamentează sau se fundamentează pe aceasta (e.g. procese-verbale de evaluare, Raportul procedurii de atribuire etc.) și obligarea autorității contractante să adopte măsurile necesare restabilirii legalității procedurii de atribuire prin luarea în considerare a documentelor puse la dispoziția sa de către subscrisa ca urmare a adresei autorității contractante nr. 856/17.04.2019, cu consecința constatării caracterului acceptabil/admisibil al ofertei subscrisei în raport de motivul care stă la baza respingerii ofertei”. Prin contestația nr. 6089/07.06.2019, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 21523/10.06.2019, formulată de către ........ împotriva comunicării rezultatului procedurii nr. 1244/29.05.2019, aferentă lotului nr. 2, emisă de către ,...., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-au solicitat Consiliului următoarele: „I. să admită contestația și, în consecință, să dispună: a) anularea adresei nr. 1244/29.05.2019, emise de autoritatea contractantă; b) obligarea autorității contractante să solicite informații de certitudine referitoare la semnarea electronică a răspunsului din data de 08.03.2019 la solicitarea de clarificări și retransmiterea acestui răspuns cu semnătură electronică extinsă; c) obligarea autorității contractante să reevalueze oferta ....în raport de răspunsul astfel retransmis. II. Să dispună suspendarea procedurii de achiziție publică organizată de autoritatea contractantă - ,.... (…), până la soluționarea prezentei contestații”. Prin Decizia nr. . Consiliul a respins, ca nefondate, contestațiile formulate de către ,...., respectiv ... Având în vedere faptul că, ulterior, prin Decizia civilă nr. 157/2019/14.08.2019 Curtea de apel ,.... a respins plângerea și a menținut Decizia mai sus invocată, Consiliul apreciază că demersurile inițiate prin adresa nr. 29268 și nr. 29269/26.07.2019 rămân fără obiect. În ceea ce privește contestația în cauză, Consiliul reține că, la secțiunea „Loturi” din anunțul de participare susmenționat, pentru lotul contestat, lotul nr. 5 - „Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona ,....”, la pct. 3, este menționată o valoare estimată de 407.224.285 lei, fără TVA. Potrivit comunicării nr. 1733/12.07.2019 oferta depusă de către SC ,.... SRL pentru lotul nr. 5 al procedurii de atribuire „a fost respinsă, în 30

conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, fiind considerată neconformă, în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (6) și art. 137 lit. (a) din H.G. nr. 395/2016, întrucât propunerea tehnică nu satisface, în mod corespunzător, cerințele din caietul de sarcini și fișa de date”. În urma luării la cunoștință a rezultatului de mai sus, SC ,.... SRL a transmis contestația nr. 118/22.07.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 28453/23.07.2019. Conform dispozițiilor art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, ,, (3) Autoritatea contractantă care a luat la cunoştinţă despre depunerea de către persoane diferite a unor contestaţii împotriva aceluiaşi act al autorităţii contractante, atât în faţa Consiliului, cât şi în faţa instanţei, are obligaţia să informeze Consiliul şi instanţa în acest sens, transmiţând totodată copii de pe contestaţiile formulate; alin. (4) În cazul prevăzut la alin. (3), instanţa poate pronunţa conexarea contestaţiilor în condiţiile art. 139 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, solicitând Consiliului transmiterea dosarului. În termen de 10 zile de la primirea dosarului transmis de către Consiliu, instanţa va dispune citarea părţilor implicate în vedere discutării conexării contestaţiilor. În situaţia în care nu se pronunţă măsura conexării, instanţa va restitui Consiliului dosarul transmis în cel mult 5 zile de la pronunţare’’. Prin adresa nr. 14120/30.07.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 29717/31.07.2019, autoritatea contractantă a adus la cunoștința Consiliului faptul că ,,a fost depusă contestație la Tribunalul ,.... din partea ….. în calitate de persoană vătămată la procedura de licitație deschisă online având ca obiect – Proiectarea și execuția lucrărilor componente ale sistemului de protecție costieră în vedere reducerii eroziunii costiere – lot nr. 5’’. Având în vedere cele de mai sus, prin Încheirea nr. .. Consiliul ,,a scos de pe rol dosarul nr. .. pe care l-a trimis Tribunalului ,.... – Secția Contencios Administrativ și Fiscal, în vederea conexării cu dosarul nr. .., aflat pe rolul acestei instanțe’’. Ulterior, prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 35479/11.09.2019, Tribunalul ,.... a precizat că ,,potrivit dispozițiilor instanței din data de 03.09.2019 s-a dispus respingerea excepției conexității și s-a restituit contestația formulată pe cale administrativ jurisdicțională de SC ,.... SRL’’. Prin Încheierea nr. .., Consiliul a repus pe rol dosarul nr. ... La acest moment, Consiliul va itera dispozițiile art. 22 alin. (1) din cadrul Legii nr. 101/2016, conform cărora ,,În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, la cererea persoanei interesate, Consiliul poate să dispună (...) măsura suspendării procedurii de atribuire’’, luând în considerare solicitarea contestatoarei de ,,suspendare a licitației pentru lotul nr. 5 în stadiul în care se află până la soluționarea contestației’’. 31

Față de împrejurarea că, prin contestația de față se critică rezultatul procedurii de atribuire, Consiliul, văzând dispozițiile art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 101/2016 potrivit cărora „(4) Autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractul numai după comunicarea deciziei Consiliului privind soluționarea contestației și cu respectarea termenului de așteptare prevăzut pentru încheierea lui. (5) Contractul încheiat cu nerespectarea prevederilor alin. (4) este lovit de nulitate absolută. (...)”, va respinge cererea de suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea pe fond a contestației, deoarece nu există pericolul ca autoritatea contractantă să încheie contractul înainte de a se fi pronunțat Consiliul pe fondul cauzei, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, deoarece însuși contestatoarea nu justifică în concret respectiva cerere, considerentele pe fondul contestației ce au fost invocate, neputând fi reținute ca descriind cazul temeinic justificat sau paguba iminentă. De asemenea, Consiliul apreciază ca relevante și prevederile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2019 conform cărora ,,La cerere, părţile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleaşi condiţii în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanţele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepţia documentelor pe care operatorii economici le declară ca fiind confidenţiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală. Caracterul confidenţial trebuie demonstrat prin orice mijloace de probă’’. În temeiul dispozițiilor legale mai sus citate, prin adresa nr. ..., Consiliul a invitat, la sediul său, contestatoare, în vedere studierii dosarului cauzei; aceasta prezentând-se în data de ......, conform documentelor aferente. Ulterior, prin adresele nr. .., înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 36346/17.09.2019, respectiv nr. 156/18.09.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 36651/19.09.2019 contestatoarea a transmis concluziile scrise. Potrivit dispozițiilor art. 215 alin. 2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, ,,(2) În cadrul comunicării privind rezultatul procedurii prevăzute la alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a cuprinde: b) fiecărui ofertant respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale’’. Procedând la analiza documentelor anexate dosarului cauzei, Consiliul va lua în considerare că, în aplicarea dispozițiilor anterior enunțate, prin adresa nr. …, pag. 531 – 533, autoritatea contractantă a transmis contestatoarei următoarele: ,,(…) În urma verificării propunerii tehnice (...) oferta dumneavoastră a fost respinsă în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, fiind considerată neconformă, în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (6) și art. 137 lit. (a) din H.G. nr. 395/2016, întrucât propunerea tehnică nu 32

s fiș , pentru următoarele motive: „La următoarele cerințe solicitate în fișa de date a achiziției și caietul de sarcini: Lucrări propuse, Plan general de situație, Plan de situație detaliat, Secțiuni longitudinale structuri, Metodologia de lucru, Proiectare pentru lucrarea propusă, Programul rezumativ, Programul de lucru, Descriere detaliata a lucrărilor propuse, inclusiv desene care pot susține propunerile Ofertantului, ofer r e a lizar e a u sa r c ini. Comisia de evaluare, analizând atât oferta, răspunsul la clarificări formulat de dumneavoastră, cât și cele precizate în următoarele înscrisuri: - Fisa de date a procedurii, cap. 11.1.9, prin care nu sunt acceptate variante alternative la ofertare; - Caietul de sarcini, în integralitatea lui, din care este exclusă posibilitatea ca în oferta să poată fi introdus conceptul de proiect ofertat - ca variantă alternativa la schema de protecție costieră pusă la dispoziție la secțiunea Planșe (Cap 3-Caiet de sarcini_Planșe 05 CL5_,....) și care face parte din documentația de atribuire; - Clarificarea nr. 45 cu nr. 25115 din 12.12.2017, prin care la întrebarea unui posibil ofertant: „(...) Puteți detalia dacă ofertantul trebuie să facă o oferta tehnică și financiară în baza proiectului prezentat în Studiul de fezabilitate sau poate oferi o alta soluție? Este o alta soluție considerată oferta alternativa?", autoritatea contractantă a emis următorul răspuns: „În conformitate cu Cap. 2.3.1. Tipuri de lucrări ce urmează a fi executate, din caietul de sarcini, pentru întocmirea ofertei tehnice, Antreprenorul va utiliza lucrările prevăzute în cadrul sistemului costier propus la faza studiu de fezabilitate, o noua soluție tehnică fiind considerată ofertă alternativă, conform Fișei de date, Secțiunea 11.1.9, aceasta nefiind acceptată Clarificarea nr. 71 cu nr. 2085/NE/01.02.2018, prin care la întrebarea unui posibil ofertant daca sunt permise în etapa de ofertare să fie modificate schițele de proiectare emise de Beneficiar și dacă acestea pot fi modificate în etapa de implementare a contractului, răspunsul autorității contractante este: „schițele Beneficiarului la faza SF corespund realității ca urmare a studiilor efectuate și a pre-dimensionării necesare la aceasta fază. Numai la faza de Proiect Tehnic, viitorul Antreprenor având obligația de a proiecta pe baza propriilor investigații si verificări ce se impun prin activitățile solicitate in „Cerințele 33

Beneficiarului" poate modifica si corecta schițele în cazul când exista posibilitatea de a rezulta anumite diferențe la proiecția verticala a structurilor costiere proiectate sau a secțiunilor transversale". Clarificarea nr. 88 cu nr. 3318/NE/16.02.2018, prin care autoritatea contractantă reconfirmă, prin răspunsurile date că: „Oferta tehnică este responsabilitatea Ofertanților și va fi întocmita în baza informațiilor conținute de Studiul de fezabilitate pe schema de amenajare definită la aceasta faza", „Ofertanții nu își pot asuma valori specifice pentru PotR și/sau potD, - valori care să fie bazate și justificate prin structuri de protecție diferite față de cele descrise în cadrul SF (variații referitoare la poziționarea, forma și/sau dimensiunea structurilor costiere din sistemul de protecție costieră, inclus în SF, modificări la compoziția acestor structuri prin modificarea secțiunii transversale, etc. În acest caz, rezultă că propunerea ofertantului ar trebui să fie totalmente diferită, adică ALTERNATIVĂ, așa cum menționează potențialul Ofertant, ceea ce Autoritatea Contractanta a clarificat deja în mai multe rânduri", constata că, prin proiectul ofertat de dumneavoastră, care conține realizarea unor lucrări diferite față de schema de protecție din caietul de sarcini, secțiunea Planșe, respectiv renunțarea executării unui dig, introducerea în schema de protectie a altui dig, micșorarea dimensiunilor digurilor și modificarea modului de dispunere a acestora, propunerea tehnică reprezintă o soluție alternativă, drept pentru care comisia de evaluare consideră că cerințele nu sunt îndeplinite. Explicațiile pe care va sprijiniți în răspunsul formulat nu sunt concludente, în sensul că, la secțiunea 6.2.3. - Structuri costiere conectate cu țărmul (din Caietul de sarcini) se precizează că, pentru fundația digurilor, se va tine cont de natura terenului de fundare, iar în cazul în care ofertantul consideră că studiile de teren puse de dispoziție în cadrul acestei etape nu sunt suficiente, pentru întocmirea unei oferte tehnice corespunzătoare, acesta este responsabil cu întocmirea investigațiilor de teren suplimentare pentru luarea în calcul a situației actuale (la data întocmirii ofertei tehnico- financiare), respectiv a tuturor condițiilor de proiectare, inclusiv pericolul de lichefiere a terenului de fundare. Nu ați realizat niciun studiu de teren suplimentar pentru investigația terenului de fundare, ce nicidecum, chiar în ipoteza realizării lui (studiului de teren), nu ar fi condus la neexecutarea vreunei structuri sau la introducerea unor noi structuri și/sau la micșorarea lungimii digurilor și a distribuțiilor lor într-o noua schemă. Clarificarea nr. 71 invocata de dumneavoastră este practic înțeleasă totalmente în sens contrar și explicitată mai sus”. În conformitate cu dispozițiile art. 133 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, ,,Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică’’. 34

Conform art. 209 alin. 1) și 2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, ,,1) În cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei; 2) Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat’’. În cadrul art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 precizându-se următoarele: ,,Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia’’. Procedând la analiza documentelor anexate dosarului cauzei, Consiliul reține că, prin adresa nr. 1476/25.06.2019, pag. 61 – 64, autoritatea contractantă ,,în urma analizei propunerii tehnice’’ a solicitat contestatoarei clarificări; contestatoarea a răspuns solicitării respective prin adresa din data de 04.07.2019, pag. 49 – 60. Ulterior evaluării răspunsului contestatoarei, potrivit celor precizate în cadrul comunicării rezultatului procedurii nr. 1733/12.07.2019, oferta aparținând SC ,.... SRL a fost ,,considerată neconformă’’; normele juridice enunțate de către autoritatea contractantă fiind următoarele: Art. 134 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016 - ,,În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă’’; Art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016 - ,,(3) În condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini’’; Art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice - ,, (5) Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerinţele prezentate în documentele achiziţiei (...)’’. Față de cadrul juridic anterior invocat, Consiliul va respinge, ca nefondate, susținerile contestatoarei potrivit cărora ,,se impune anularea deciziei de respingere – adresa nr. 1733/12.07.2019 pentru indicarea în mod eronat a temeiului legal în baza căruia s-ar fi putut dispune respingerea ofertei ,.... (...) motivele care stau la baza respingerii ofertei ,.... pentru neconformitate se învârt în jurul ideii de ofertă alternativă’’, deoarece, în conformitate cu temeiul de drept invocate de către autoritatea contractantă, oferta contestatoarei a fost respinsă, ca 35

neconformă, deoarece ,,nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini’’. În mod corelativ, Consiliul apreciază că este de remarcat faptul că documentația de atribuire, alcătuită din fișa de date, caietul de sarcini (părțile tehnice), formularele necesare și modelul contractului de achiziție, la care se adaugă clarificările postate în S.E.A.P., prin faptul că au depus ofertă, au fost acceptate de către operatorii economici participanți, drept pentru care toate prevederile acesteia și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire, inclusiv pentru SC ,.... SRL. De asemenea, în opinia Consiliul, relevante sunt și dispozițiile art. 20 alin. 10) din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora ,,caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante’’. Totodată, Consiliul va lua în considerare că, la pct. IV.4) PREZENTAREA OFERTEI - IV.4.1) Modul de prezentare a propunerii tehnice din cadrul fișei de date a achiziției se precizează următoarele: ,,Ofertantul are obligația de a elabora și a prezenta Propunerea Tehnică pentru fiecare lot în parte astfel incât să respecte specificațiile precizate în Caietul de Sarcini din cadrul Documentatiei de Atribuire. Ofertantul are obligatia ca pe parcursul indeplinirii contractului sa respecte reglementarile in vigoare la nivel national referitoare la protectia mediului (informatii disponibile la . cu sediul in ., si la adresa de Internet www.mmediu.ro), precum si cele referitoare la conditiile de munca si de protectia muncii si domeniului social în conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare in România (informatii disponibile la . cu sediul . – . la adresa de Internet www.mmuncii.ro). In cazul in care, in intreaga documentatie de atribuire, au fost mentionate specificatii tehnice care ar putea indica o anumita origine, sursa, productie, un procedeu special, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de inventie, o licenta de fabricatie, referitor la acestea, autoritatea contractanta face mentiunea “sau echivalent”. Pentru structurarea informatiei, ofertantul va completa si va include in mod obligatoriu in Propunerea sa Tehnica sectiuni care cuprind informatii privind "Metodologia de lucru", "Proiectare pentru lucrarea propusa", "Programul rezumativ, Programul de lucru si Fluxul de numerar", "Programul Antreprenorului de control al calitatii", "Organizarea de santier si surse de materiale", " Echipamente/instalatii/utilaje la dispozitia ofertantului pentru executarea contractului", "Personalul disponibil si propus de ofertant pentru executarea contractului", "Lista furnizorilor de materiale", "Orice alte informatii relevante pentru demonstrarea conformitatii propunerii tehnice raportat la cerintele solicitate prin Cerintele Beneficiarului". 1.Propunerea tehnica va include justificari / argumentarea celor precizate de Ofertant cu privire la, fara a se limita la acestea: - Latimea minima a plajei - conform caracteristilor tehnice 36

indicate in Caietul de Sarcini) (se aplica pentru Lot 2, Lot 4 si Lot 5); Sustinerea respectarii procentului de elemente deplasate din componenta structurilor ofertat, in cadrul sectiunii de modelare numerica; Sustinerea respectarii valorii debitului ofertat, in cadrul sectiunii de modelare numerica. 2.Propunerea Tehnica va contine tehnologii, metode, instrumente si metodologia tuturor lucrarilor cuprinse in caietul de sarcini, precum si: Formularul nr. 11 - “DECLARATIE PRIVIND RESPECTAREA OBLIGATIILOR RELEVANTE DIN DOMENIILE MEDIULUI, SOCIAL SI AL RELATIILOR DE MUNCA” completat, semnat si stampilat in conformitate cu cerintele modelului prezentat in Sectiunea, Formulare, a Documentatiei de atribuire. 3. Propunerea tehnica va contine: a) Descriere detaliata a lucrarilor propuse, inclusiv desene care pot sustine propunerile Ofertantului: (i) Plan general de situatie, (ii) Planuri de situatie detaliate, (iii) Sectiuni transversale structure, (iv) Sectiuni longitudinale structure, (v) Sectiuni transversale ale profilului plajei aratand nivelul existent si nivelul de innisipare al plajei, detalii repere de navigare, etc., b) Comentarii referitoare la cerintele Caietului de sarcini, detaliind modul in care va indeplini aceste cerinte, si in mod special referitor la cerintele critice. c) Brosuri ale producatorilor si/sau alte detalii referitoare la producatorii de echipamente, masini, utilaje, materiale asigurate de Ofertant, echipamente pentru care se depune dovada ca sunt in proprietatea Ofertantului sau dovada ca poate dispune de acestea pe perioada de implementare a contractului. Tipul si numarul utilajelor prezentate se vor raporta la cerintele tehnice ale fiecarui lot in parte si se vor evidentia ca perioada de utilizare in graficul de executie prezentat. d) Detalii ale aranjamentelor, tehnicilor, instrumentelor, metodologiilor si metodelor pe care Ofertantul isi propune sa le adopte, in detaliu suficient pentru a demonstra caracterul adecvat al acestora pentru realizarea cerintelor contractului, inclusiv finalizarea in cadrul perioadei de timp solicitate. e) O organigrama care sa prezinte detalii despre functii, calificari, experienta si responsabilitati ale personalului cheie propus pentru managementul contractului si executarea lucrarilor, atat din faza de proiectare cat si din faza de executie. f) Un rezumat al metodologiei, cu desene, in cazul in care se aplica, prin care sa se demonstreze metodele propuse de Ofertant pentru executia lucrarilor. Ofertantul va indica in mod deosebit numarul, tipurile si capacitatile echipamentului utilizat si laboratorul/laboratoarele pe care propune sa il/le utilizeze pentru activitatile majore/preponderente de executie a lucrarilor. g) Un program/grafic rezumat pentru proiectare si executie cu descrieri scurte pentru activitatile majore, aratandu-se ordinea procedurii, desfasurarea in timp, punctele de reper, succesiunea, secventialitatea in mod clar si correct chronologic, precum si conditionarile intre activitati, prin care Ofertantul isi propune sa realizeze lucrarile. Propunerea va detalia in mod special lucrarile provizorii si permanente care vor fi realizate, luand in considerare conditiile climatice care prevaleaza si cerintele de a pregati proiectarea si obtine autorizatia de construire inainte de a executa 37

lucrarile. Ofertantul trebuie sa aiba in vedere in program timpul necesar obtinerii avizarii documentatiei tehnice (PT) de catre Autoritatea Contractanta, specificat in Caietul de Sarcini. Acesta va fi in forma unui program logic de implementare a contractului aratand succesiunea si punctele de reper (termenele clare ca durata) in care activitatile principale/esentiale ale contractului vor fi realizate. Numai pentru sustinerea ofertei si a evaluarii sale, data de inceput a programului va fi asumata a fi 1 a lunii calendaristice, care este de 6 luni dupa data initiala acordata pentru depunerea ofertelor. Data de inceput a programului nu va fi schimbata in cazul în care se va schimba data de depunere a ofertelor pe durata perioadei de licitatie. (In cazul in care data de depunere a ofertelor este 1 al lunii, data de inceput a programului va fi ziua 1 a lunii, 6 luni mai tarziu). h) Un registru al riscurilor care sa includa o explicatie a modului in care Ofertantul propune sa gestioneze riscurile pe intreaga durata a contractului cu referire la principiile descrise in standarde recunoscute international (cum ar fi ISO 31000:2009_Risk Management - Principles and Guidelines) sau in alte indrumare nationale sau internationale in domeniu. Registrul riscurilor va include dar nu se va limita la urmatoarele componente: - de risc si consecinte), planul de management al acestora si persoanele responsabilie pentru gestionarea fiecarui risc. Riscurile se vor grupa sub urmatoarele categorii (lista nu este exhaustiva): sanatate si securitatea muncii, calitatea din punct de vedere tehnic (inclusiv controlul calitatii, calitatea materialelor, calitatea surselor de material, disponibilitatea datelor pentru proiectare, modelare, conditii de fundare), aprobari si autorizatii (inclusiv, daca este cazul, certificate de urbanism), mediu, arheologie, comunicatii, program si reputatia Autoritatii Contractante; O evaluare calitativa a fiecarui risc, probabilitatea remanenta dupa aplicarea planului de masuri si stabilirea riscurilor prioritare; Impactul fiecarui risc asupra costurilor si un buget pentru fiecare risc (produsul dintre bugetul riscului si probabilitatea remanenta), costul implementarii activitatilor de management al riscurilor precum si o evaluare cantitativa a costurilor minime, cel mai probabil si maxime pentru fiecare; O evaluare cantitativa a efectelor acestor riscuri asupra graficului de executie (intarzieri estimate) si dovezi ca aceste riscuri precum si actiunile de gestionare a lor au fost incluse in grafic; Dovada gestionarii riscurilor similare in cadrul unor proiecte anterioare, demonstrand cum se va aplica experienta astfel obtinuta pentru managementul riscurilor specifice acestui contract. i) Un grafic de utilizare a echipamentelor, functie de activitatile contractului si in stransa legatura cu graficul de esalonare a lucrarilor si Solutia tehnica prezentata in oferta tehnica. Graficul de utilizare a echipamentelor va fi prezentat distinct la nivelul fiecarui lot in parte si in corelare cu graficul de implementare/executie al contractului. j) O prezentare pe scurt a schemei legate de utilizarea echipamentelor importante, identificate mai sus in cadrul programului pentru activitatile cheie in stransa corelare cu propunerea tehnica. Utilizarea echipamentelor/utilajelor va fi prezentat distinct la nivelul fiecarui lot in parte si in corelare cu graficul de 38

implementare/executie al contractului. k) Ofertantul va ilustra organizarea de proiect pe care o propune. Aceasta se va realiza prin prezentarea unei organigrame cuprinzatoare care sa identifice in mod clar tot personalul si echipamentele pe care Ofertantul intentioneaza sa le utilizeze la realizarea Lucrarilor. Aceasta organigrama va include si o descriere a rolurilor si responsabilitatilor personalului si liniile de comunicare dintre membrii echipei. Organigrama contractului va fi prezentata distinct la nivelul fiecarui lot in parte si in corelare cu graficul de implementare/executie al contractului. Oferta tehnica va fi realizata in conformitate cu prevederile legale in vigoare, atat cu referire la elaborarea proiectului tehnic, executia lucrarilor dar si cu referire la alte aspecte relevante. Se vor prezenta, dar fara ca Ofertantul sa se limiteze, formularele 12, 13, 13.1, 14 si 15 din sectiunea Formulare. Ofertantul are obligatia de a intocmi un Opis al documentelor incluse în Propunerea Tehnica. Propunerea Tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevazute in Caietul de Sarcini’’. Referitor la lotul nr. 5, în cadrul fișei de date a achizițeie, se memționează și următoarele aspect: ,,LOT NR. 5 DENUMIRE: Protectia si reabilitarea litoralului romanesc al . in zona ,.... - 1) DESCRIERE SUCCINTĂ - Proiectarea și execuția lucrărilor componente ale sistemului de protectie costiera in vederea reducerii eroziunii costiere si asigurarii unui grad corespunzator de protectie pentru LOT 5 - Protectia si reabilitarea litoralului romanesc al ,....in zona ,.... – din cadrul „Reducerea eroziunii costiere, faza II (2014-2020)”; Se va elabora documentatia tehnica de proiectare pentru fazele proiect tehnic si detalii de executie, verificare tehnica, asistenta tehnica si se vor executa lucrarile proiectate conform cerintelor din Caietul de Sarcini pentru fiecare lot in parte’’. La art. 3 alin. 1) lit. m) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, contractul de achiziţie publică de lucrări este definit astfel: ,,contractul de achiziţie publică care are ca obiect: fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1; fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde cerinţelor stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării construcţiei’’. În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, ,,Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, 39

în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/ desfiinţare’’. Prin raportare la cele de mai sus, din analiza caietului de sarcini, Consiliul va lua în considerare că, în vederea elaborării proiectului tehnic, au fost stabilite următoarele planuri conceptuale: ,,Planul conceptual C1: In cadrul acestei propuneri, zona ,.... Sud este divizata in patru celule de plaja, in timp ce zona ,.... Centru este divizata in trei celule de plaja. Astfel, toate celulele mici de plaja mici de tip buzunar, in special din zona ,.... Sud sunt integrate in cadrul unor celule relativ mari de plaja. Linia tarmului aferenta celulei de plaja imadiat la sud de portul Belona este pastrata conform situatiei existente, pentru a evita pericolul de sedimentare a intrarii in port. In total, celulele de plaja sunt delimitate de un numar de cinci structuri costiere noi, conectate cu tarmul si accesibile publicului dispunand de o zona pietonala cu latimea de 3m. Toate structurile costiere existente vor fi demolate si indepartate; Planul conceptual de amenajare C1 este prezentat in Figura 317 si Figura 318. In aceasta optiune, zona ,.... Sud este divizata in patru sectiuni separate: sectiunile de plaja ESnBS1_C1, ESnBS2_C1, ESnBS3_C1 si ESnBS4_C1. Scopul celei mai sudice sectiuni de plaja, ESnBS1_C1, este de a diminua deficitul de sedimente din partea sudica a structurii costiere ESn1_C1, deficit care se datoreaza blocarii transportului de sedimente de catre aceasta structura costiera. Aceasta celula de plaja se va eroda treptat de-a lungul a 50 ani, prin urmare va necesita lucrari de mentenanta. In partea de nord, celulele de plaja mici existente sunt transformate in doua celule de plaja lungi si intinse (ESnBS3_C1 si ESnBS4_C1). Latimea minima a plajei pentru sectiunea ECnBS1 este de 100 m. Zona costiera ,.... Centru (vezi Figura 318) este divizata in doua celule de plaja. Linia tarmului pentru cea mai nordica celula de plaja nu s- a schimbat comparativ cu situatia existenta. Plaja in aceasta zona are o latime suficienta, insa trebuia inaltata la cota MN75+3 m in scopul de a asigura o protectie suficienta. Prin mentinerea liniei tarmului in pozitia sa actuala, rata de sedimentare la intrarea in port nu se va schimba. Linia tarmului din celula de plaja sudica este translatata spre larg pentru STUDIU DE FEZABILITATE Pag. 205 / 331 a obtine o latime suficienta a plajei. Orientarea liniei tarmului este stabilita astfel incat sa nu existe transport longitudinal de sedimente (indus de campul de val mediu anual). Latimea minima a plajei pentru fiecare celula de plaja este de 75 m (masurata de la linia apei pana la limita cadastrala). Profilul de plaja emersa are panta de 1:20 intre MN75+0m si MN75 +3m. Profilul orizontal al plajei la nivelul de MN75+3m este conectat cu limita cadastrala. Cota superioara a plajei din celulele ESnBS2, ECnBS1 si ECnBS2 este la cota MN75 +3.5 m. Latimea plajei orizontale este de cel putin 15 m. Profilul submers al plajei este conectat cu terenul natural (fundul marii) prin intermediul unei pante de 1:60. Acolo unde conectarea profilului proiectat al plajei nu se poate realiza cu aceasta panta pana la cota MN75-4 m, incepand de la aceasta cota se va utiliza panta 1:15. 40

Planul conceptual C2: Aceasta propunere este similara planului conceptual C1, diferentele fiind reprezentate de marirea latimii minime a plajei pentru doua celule de plaja, respectiv reducerea in cadrul altei celule de plaja; Planul conceptual de amenajare C2 este prezentat in Figura 319 si Figura 320. Comparativ cu planul conceptual de amenajare C1, diferentele sunt reprezentate de: Latimea minima a plajei pentru celulele de plaja ESnBS2_C2 si ESnBS3_C2 este de 100 m fata de 75 m in planul conceptual C1; In zona ,.... Centru, latimea minima a plajei pentru sectiunea ECnBS1 este redusa de la 100 m la 75 m; Cota superioara a plajei din celula ESnBS2 este la cota MN75 +3 m. Plan conceptual C3: In cadrul acestei propuneri, este prevazuta o aparare de mal in zona Taberei Internationale, in detrimentul liniei innisipate a tarmului. In spatele acestei aparari de mal este prevazuta innisiparea plajei. Comparativ cu planul conceptual C2, celula de plaja sudica din ,.... Centru este divizata in doua celule, cu ajutorul unei noi structuri costiere. Planul conceptual de amenajare C3 este prezentat in Figura 321. In special, de-a lungul celei mai nordice zone din ,.... Sud, crearea unei cellule de plaja innisipata este costisitoare (sunt necesare structuri costiere de lungime mare si volum mare de sedimente). Ca o solutie alternativa, in aceasta zona este propusa o aparare de mal pozitionata la o distanta medie de 75 m de la faleza. Suprafata dintre aparare si faleza este innisipata pentru a crea o plaja recreativa. Un avantaj aditional (financiar) al acestei optiuni il reprezinta reducerea lungimii structurii costiere ECn1_C3. Lungimea acestei structuri este determinata de pozitia liniei tarmului in sectiunile de plaja EsnBS4 si ECnBS1. Avand in vedere faptul ca in sectiunea de plaja ESnBS4 este prevazuta o aparare de mal, lungimea structurii costiere ECn1_C3 este redusa considerabil. Comparativ cu planul conceptul C2, sectiunea costiera sudica (din zona ,.... Centru) este impartita in 2 sectiuni de plaja separate. In timpul conditiilor medii anuale vor fi mai putine fluctuatii (datorita fluctuatiilor sezoniere din climatul local al valurilor). In timpul conditiilor de furtuna, curentii vor fi mai putin puternici, rezultand pierderi mai mici de sedimente. Cota superioara a plajei din celulele ECnBS1 si ECnBS2 este la cota MN75 +3.5m’’. De asemenea, în cadrul caietului de sarcini există și ,,Descrierea constructiva a lucrarilor impotriva eroziunii costiere: - Structura Costiera ESn1a – 436 m, ESn1b -196 m, ESn1c – 68 m; - Structura Costiera ESn2a – 467 m, ESn2b – 228 m, ESn2c – 98 m; - Structura Costiera ESn3 – 635 m; - Structura Costiera ECn3 –450 m; - Structura Costiera ECn2 – 426 m; - Structura Costiera ECn1 – 360 m; - Plaja emersa (uscata) ESnBS1 – latime medie de 31 m, lungime medie 550 m; - Plaja submersa ESnBS1– latime medie de 240 m, lungime medie 550 m; 41

- Plaja emersa (uscata) ESnBS2 – latime medie de 178 m, lungime medie 760 m; - Plaja submersa ESnBS2– latime medie de 133 m, lungime medie 760 m; - Plaja emersa (uscata) ESnBS3 – latime medie de 84 m, lungime medie 1100 m; - Plaja submersa ESnBS3– latime medie de 375 m, lungime medie 1100 m; - Plaja emersa (uscata) ESnBS4 – latime medie de 60 m, lungime medie 820 m; - Plaja submersa ESnBS4– latime medie de 339 m, lungime medie 820 m; - Plaja emersa (uscata) ECnBS1 – latime medie de 59 m, lungime medie 800 m; - Plaja submersa ECnBS1– latime medie de 613 m, lungime medie 800 m; - Plaja emersa (uscata) ECnBS2 – latime medie de 53 m, lungime medie 700 m; - Plaja submersa ECnBS2– nu se va innisipa submers; - Plaja emersa (uscata) ECnBS3 – latime medie de 126 m, lungime medie 511 m; - Plaja submersa ECnBS3 – nu se va innisipa submers’’. Prin urmare, orice propunere tehnică aferentă lotului nr. 5, trebuie să se circumscrie limitelor de ordin tehnic anterior descries; din această perspectivă, Consiliul urmând a respinge ca nefondate alegațiile contestatoarei potrivit cărora ,,autoritatea contractantă respinge o ofertă pe motiv că nu copiază tot caietul de sarcini. Dacă proiectarea era impusă, de ce nu s-a scos la licitație doar execuția?’’, în măsura în care contestatoarea a cunoscut toate aceste posibile restricții de ordin tehnic încă din daya de 12.10.2017, atunci când a fost publicat, în SEAP, anunțul de participare nr. ,..... De aceea, Consiliul apreciază că, în situația în care contestatoarea, la momentul respectiv, nu a uzat de dreptul conferit de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016 (,,art. 8 alin. 1) lit. a) - (1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii’’), în mod 42

automat, se prezumă că aceasta a acceptat și însușit cerințele în cauză, urmând a se conforma acestora. În mod subsecvent, prin raportare la norma juridică mai sus invocată, Consiliul consideră că afirmațiile contestatoarei referitoare la ,,contradicțiile și haosul creat de autoritatea contractantă prin documentație de atribuire’’ sunt, în mod evident, tardive la acest moment, aceasta fiind obligată să respecte dispozițiile art. 123 alin. (1) din h.G. nr. 395/2016, care stipulează că ,,Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire’’. Ori, în cadrul comunicării rezultatului procedurii nr. 1733/12.07.2019, autoritatea contractantă subliniază că lucrările de protecție costieră propusă de contestatoarea ,,

ies din cadrul caietului de sarcini

’’; în acest sens, documentul în cauză enumerând următoarele: plan general de situație, plan de situație detaliat, secțiuni longitudinale structure, metodologia de lucru, proiectare pentru lucrarea propusă, programul rezumativ, programul de lucru, descrierea detaliată a lucrărilor propuse, inclusive desene care pot susține propunerile ofertantului. Conform caietului de sarcini, principalele ,,categorii de lucrări din cadrul planurilor conceptuale sunt următoarele: reinnisiparea artificială a plajei; structuri costiere conectate cu șărmul; structuri costiere de larg: submerse; emerse; parametrii aferenți fiind rezultați în urma modelării numerice (Metodologia utilizata a avut in vedere urmatoarele etape: achizitionarea datelor de val si vant din larg (Oceanwether) + studiile din proiect; procesarea datelor achizitionate in vederea determinarii climatului extrem respectiv medii anuale de val si vant din larg; propagarea valurilor din larg in apropiarea tarmului (MN75-15 m) cu ajutorul modelului numeric SWAN; configurarea si calibrarea modelelor detaliate (XBeach) pentru loturile din cadrul proiectului; întocmirea planurilor conceptuale propuse; verificarea planurilor conceptuale cu ajutorul modelarii numerice (XBeach) atat in conditii extreme cat si in conditii medii anuale; revizuirea planurilor conceptuale - acolo unde a fost cazul - in vederea indeplinirii cerintelor de proiectare minime; proiectarea conceptuala a structurilor costiere pe baza sectiunilor tip; identificarea planului conceptual optim din punct de vedere tehnic)’’. Având în vedere importanța cerințelor de mai sus, prin adresa nr. 1476/25.06.2019, autoritatea contractantă a solicitat contestatoarei următoarele: ,,În cadrul propunerii tehnice este propus un proiect ofertat conținând realizarea unor lucrări diferite față de schema de protecți din caietul de sarcini, secțiunea Planșe, respectiv renunțarea executării unui dig, introducerea în schema de protecție a altui dig, micșorarea dimensiunilor digurilor și modificare modului de dispunere a acestora. Vă solicităm să clarificați modul conceptual prin care a fost introduc în ofertă ,,proiectul ofertat’’, în raport cu cerințele caietului de sarcini și a documntației de atribuire’’. Prin adresa din data de 04.07.2019, contestatoarea răspunde astfel: ,,(…) Deoarece suntem responsabili pentru execuția lucrărilor noi, ,...., am efectuat mai multe investigații ceea ce a condus la oferta actuală (…) 43

Conceptul de proiectare abordat (…) include studii de modelare numerică pentru determinarea condițiilor optime de proiectare, calcule morfologice pentru verificarea cerințelor pe termen mediu și lung legate de plajă (…) În urma studiilor effectuate am ales schema propusă. După atribuirea contractului se vor face detalii de execuție ce include modelarea fizică și numerică a achemei propuse (…)’’. Altfel spus, contestatoarea a prezentat o propunere tehnică ale cărei soluții au fost generate în baza unui plan conceptual propriu rezultat în urma unor studii ale acesteia, fără a se ține cont de faptul că potrivit caietului de sarcini existau un număr de 3 (trei) planuri conceptuale, numai utilizarea unuia dintre acestea urmând să conducă la obținerea unei soluții tehnice valide. Un răspuns identic a oferit contestatoare în cadrul adresei de răspuns din data de 04.07.2019 și pentru celelalte aspecte cheie identificate de către autoritatea contractantă prin solicitarea de clarificări nr. 1476/25.06.2019, relevante în opinia Consiliului fiind următoarele: ,, 10. (...) există un plan general de situație în ofertă, însă sunt identificate o serie de modificări față de planul general din caietul de sarcini (...); 11. (...) există un plan de situație detaliat, însă cu modificări în raport cu planurile din caietul de sarcini – secțiunea Planșe (...); 12. (...) există secțiuni longitudinale pentru structura digurilor, însă lungimea digurilor este micșorată în raport cu planurile din caietul de sarcini – secțiunea planșe (...); 13. (...) comisia constată că ofertantul în timpul etapei de licitație a elaborat un proiect denumit – proiect ofertat, în timp ce schema de protecție costieră aferentă documentației de atribuire este denumită – proiectarea de referință. Se va clarifica acest concept în condițiile în care în – proiectul ofertat sunt reduse în mod substanțial lungimile totale ale structurilor costiere, au fost eliminate structuri și introduse altele noi (...)’’. De altfel, contestatoarea, chiar în cadrul contestației în cauză, recunoaște că a optat pentru utilizarea propriilor date în defavoarea celor din caietul de sarcini deoarece ,,oferta tehnică depusă reprezintă propunerea ,.... în calitate de contractor, cu privire la soluția tehnică solicitată (...) dar evident în implementare va fi detaliată mai mult. Autoritatea contractantă știe foarte bine cum funcționează lucrurile în practică cu astfel de proiecte, îmbunătățiri și optimizări ale proiectului tehnic oricum fiind necesare și obligatorii’’. Cu toate acestea, chiar contestatoarea precizează, în cadrul contestației, că ,,în argumentele de criticare a ofertei ,...., autoritatea contractantă subliniază o chestiune foare importantă, anume că, schema de protecție din studiul de fezabilitatea ar fi fost întocmită pe baza unor studii reale în amplasament și a validării soluției finale de specialiști din mediul academic universitar, de cercetare (…)’’. În aceste condiții, Consiliul consideră că nu poate reține susținerile contestatoarei potrivit cărora ,,(...) chiar a făcut teste, verificări și 44

simulări (...) de ce autoritatea contractantă nu a solicitat aceste studii/teste/ simulări’’ pentru că acestea nu au legătură cu obiectul achiziției, prin urmare, solicitarea unor clarificări suplimentare conducând la nerespectarea dispozițiilor imperative ale art. 209 alin. 2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice (,,2) Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat)’’. Față de cele de mai sus, Consiliul constată că față de oferta contestatoarei sunt incidente dispozițiile art. 134 alin. (5) și (6) din H.G.nr. 395/2016 - ,,În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă; În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă, coroborate cu cele ale art. 137 alin. 3) lit. a) din cadrul aceluiași act normative ,,În condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini’’. În aceste condiții, Consiliul va constata că autoritatea contractantă, în mod corect, a solicitat clarificări și ulterior, a respins oferta contestatoarei, conform adresei nr. 1733/12.07.2019 și, pe cale de consecință, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, va respinge ca nefondată, contestația formulată de către SC ,.... SRL, aferentă lotului nr. 5, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ,..... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge ca nefondată, contestația formulată de către SC ,.... SRL, cu sediul în municipiul ,...., ... ,.... în contradictoriu cu ,...., cu sediul în municipiul ... Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile lucrătoare. 45

..... 46