Decizie CNSC BO2019_10766

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr..../.../... Data: ............ Prin contestația nr. 19-511/12.09.2019, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 35789/12.09.2019, înaintată de SC ......... SRL, cu sediul în ........., cu sediul ales pentru corespondență în ........., înmatriculată în registrul comerțului sub nr. ........., având CUI ........., reprezentată legal prin ......... – administrator, formulată împotriva documentației de atribuire întocmite de ...........AL MUNICIPIULUI ........., cu sediul în ........., ........., ........., autoritate contractantă în procedura de licitație deschisă organizată în vederea atribuirii contractului de „Servicii de supraveghere a execuției lucrărilor prin diriginte de șantier în cadrul Programului de Eficiență Energetică a Clădirilor Publice din .........”, inițiată cu anunț de participare nr. CN1014680, publicat în SEAP la 03.09.2019, s-a solicitat ......... CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de fată, constată următoarele: Prin contestația nr. 19-511/12.09.2019, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 35789/12.09.2019, SC ......... SRL atacă documentația de atribuire întocmite de ...........AL MUNICIPIULUI ........., în calitate de autoritate contractantă în procedura amintită, considerând că cerința nr. 1 privind experiența similară din fișa de date, cap. III. 1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională este restrictivă și încalcă prevederile legale. Contestatorul susține că cerința nr. 1 privind experiența similară din fișa de date, cap. III. 1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională încalcă prevederile legale, fiind restrictivă în conformitate cu art. 31 alin. 1

(1) din HG nr. 395/2016, deoarece nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. De asemenea, contestatorul arată că, pentru cele mai multe dintre lucrările pe construcții civile industriale și agricole, la recepția la terminarea lucrărilor nu se emit Certificate de performanță energetică cu consumuri de energie asigurate din surse regenerabile, deși lucrările supervizate sunt superioare față de lucrările construcțiilor de locuit. Mai mult decât atât, Certificatul de performanță energetică poate fi obținut și ulterior recepției, iar societatea care a prestat serviciile de dirigenție nu intră în posesia acestuia pentru a putea dovedi experiența similară. Contestatorul mai arată că, potrivit Legii nr. 372/2005 privind Performanța Energetică a Clădirilor, cap 2. Definiții, Energie din Surse Regenerabile - energie obținută din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală și energia oceanelor, energia hidraulică, biomasa, gazul de fermentare a deșeurilor, denumit și gaz de depozit, gazul de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz. În continuare, contestatorul menționează că, potrivit Legii nr. 372/2005, art. 7, nu se emite certificat de performanță energetică următoarelor categorii de clădiri, deși acestea pot fi de categorie C sau superioară: Cerințele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri: a) clădiri și monumente protejate care, fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerințele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior; b) clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios; c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie; d) clădiri rezidențiale care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de 4 luni pe an; e) clădiri independente, cu o suprafață utilă mai mică de 50 m2. Clădirile și monumentele protejate sunt clădiri de importanță A, ceea ce înseamnă o categorie superioară cerinței din fișa de date, ce nu poate fi folosită ca experiență similară. Totodată, contestatorul menționează că, pentru persoanele care prestează serviciile de dirigenție, nu se solicită să fi avut experiență pe construcții pentru care să se fi emis la recepția lucrărilor un Certificat de performanță energetică cu consumuri de energie asigurate din surse regenerabile și este suficientă experiența pe construcții civile/instalații, dar pentru experiența societății da. 2

Contestatorul susține că obligațiile și răspunderile dirigintelui de șantier nu diferă în funcție de categoria de importanță a construcției, iar certificatul de performanță energetică cu consumuri de energie asigurate din surse regenerabile nu influențează natura serviciilor prestate. Dirigintele de șantier are obligații și răspunderi conform Ordinului nr. 1496/2011 Procedura de autorizare a diriginților de șantier. Pentru motivarea în drept a cererilor din contestație, autoarea acesteia invocă Legea nr. 98/2016, HG nr. 395/2016 și Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 6041/16.09.2019, înregistrată la CNSC sub nr. 36069/16.09.2019, autoritatea contractantă a transmis Consiliului punctul de vedere la contestația, precum și copia dosarului achiziției publice. Prin punctul său de vedere, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației, ca neîntemeiată, menționând că solicitarea nu are un caracter temeinic, iar menținerea cerinței de calificare privind experiența similară, astfel cum a fost prevăzută, nu aduce atingere legislației achizițiilor publice, respectându-se, totodată, principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Referitor la criticile contestatorului, autoritatea contractantă susține că relevanța în raport cu natura și complexitatea contractului reiese tocmai din natura proiectului ce urmează a fi supravegheat de către operatorul economic declarat câștigător. „Programul de Eficiență Energetică a Clădirilor Publice din ........." este un proiect PILOT, ce are ca obiect dezvoltarea/construcția de clădiri publice la standard aproape zero energie (NZEB), înainte de intrarea în vigoare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanta energetică a clădirilor (transpusă în legislația naționala prin Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a clădirilor cu modificările si completările ulterioare) și prin care se prevede că după data de 31.12.2018 toate clădirile noi din administrarea autorităților publice trebuie să fie construite conform principiilor nZEB, iar după data de 31.12.2020 toate clădirile noi trebuie să fie nZEB. Prin acest proiect se urmărește implementarea soluțiilor nZEB pentru reducerea consumului de energie pentru încălzire/răcire, preparare apă caldă menajeră și iluminat. Această reducere de consum însemnând implicit și reducerea emisiilor de C02. Autoritatea contractantă arată că obiectul contractului ce urmează a fi atribuit constă în îndeplinirea, de către operatorul economic desemnat câștigător, a serviciilor de supraveghere a lucrărilor de execuție pentru obiectivele de investiții cuprinse în proiectul antemenționat, prin diriginte de șantier autorizat pentru domeniile 2 - subdomeniu 2.2 și 8 - subdomeniile 8.1, 8.2, 8.3 (asistență tehnică), prin asigurarea verificării conformității punerii în operă a documentației tehnice de către 3

executantul lucrărilor (denumit în continuare "Executantul"), în vederea obținerii/atingerii indicatorilor de performanță energetică stabiliți prin documentația tehnică, poate influența în mod direct calitatea rezultatului final. Atingerea indicatorilor va fi confirmată prin certificatul de performanță energetică întocmit la finalizarea și recepția lucrărilor. Autoritatea contractantă susține că cerința privind experiența similară corespunde prevederilor art. 179, punctul a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, coroborat cu art. 30 alin. (3) și art. 31 din HG nr. 395/2016, urmărind astfel identificarea unui operator economic cu o experiență similară care să asigure la calitate înaltă serviciile de supraveghere prin diriginte de șantier în cadrul unui contract de lucrări de o complexitate ridicată, având în vedere faptul că obiectivul de investiții impune un nou concept de abordare a construcțiilor în Romania, respectiv clădiri cu eficiență energetică ridicată, iar calitatea serviciilor ce se vor presta poate influența în mod direct calitatea rezultatului final. Astfel, în cadrul prezentei achiziții, supravegherea lucrărilor reprezintă una dintre situațiile în care o activitate are o pondere valorică redusă în valoarea totală a obiectivului de investiții, dar influențează performanța asociată rezultatului acestuia prin faptul că asigură conformitatea punerii în operă, eficientizarea costurilor și respectarea normativelor tehnice, ceea ce, în final, conduce la îndeplinirea indicatorilor de calitate și performanță. Plecând de la această premisă, este oportun ca cerința referitoare la experiența similară să fie exprimată prin raportare la rezultatul ce trebuie obținut la finalizarea contractului ce urmează a fi atribuit, astfel încât, demonstrarea experienței similare să se facă în contextul unui rezultat final, și anume construcția în sine, funcțională la parametrii stabiliți ca referință. Autoritatea contractantă arată că a definit înțelesul cerinței privind construcțiile similare, respectiv ”1. lucrări de construcții civile cel puțin din categoria de importanță C, în conformitate cu prevederile HG nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare, pentru care să se fi emis la recepția lucrărilor un Certificat de performanță energetică cu consumuri de energie asigurate din surse regenerabile; 2. proiecte de aceeași natură și complexitate, respectiv proiecte de arhitectură și instalații (climatizare, încălzire, instalații electrice, curenți slabi, apă caldă de consum și ventilare mecanică)" pentru a oferi repere suficiente operatorilor economici interesați să participe la procedura de atribuire, astfel încât aceștia să poată determina nivelul de complexitate asociat cerinței în cauză/nivelul de așteptări, prin corelare cu modul în care este descrisă, prin rezultatele așteptate prevăzute de caietul de sarcini - respectarea indicatorilor de performanță energetică, complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit, precum și modul în care poate fi demonstrată îndeplinirea respectivelor cerințe. Astfel, interesul autorității contractante este legat de rezultatul ce trebuie obținut la finalizarea contractului ce urmează a fi atribuit și care include calitatea 4

și conformitatea construcției, verificând astfel dacă operatorul economic în cauza a avut capacitatea de a gestiona construcția unui obiectiv de investiții de complexitate similară/comparabilă. Autoritatea contractantă consideră că cerința de calificare privind experiența similară, astfel cum a fost formulată, are ca scop demonstrarea potențialului tehnic organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul/acordul-cadru de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare. Referitor la afirmațiile conform cărora „Pentru cele mai multe dintre lucrările pe construcții civile industriale și agricole la recepția la terminarea lucrărilor nu se emit Certificate de performanță energetică cu consumuri de energie asigurate din surse regenerabile, deși lucrările supervizate sunt superioare față de lucrările construcțiilor de locuit", precum și „Certificatul de performanță energetică poate fi obținut și ulterior recepției, iar societatea care a prestat serviciile de dirigenție nu intră în posesia acestuia pentru a putea dovedi experiența similară", autoritatea contractantă consideră susținerile contestatorului subiective și de ordin general, având în vedere că natura, utilizarea și complexitatea tipului de construcții la care face referire, nu au legătură cu obiectul prezentei proceduri, nefiind similare/comparabile, ceea ce conduce către premisa că operatorul economic nu a înțeles pe deplin complexitatea, natura și condițiile de exigență ale serviciilor ce vor fi prestate în cadrul contractului. Totodată, menționează autoritatea contractantă că Certificatul de performanță energetică, în cazul unor obiective similare, se emite/prezintă odată cu Recepția la terminarea lucrărilor, fiind o dovadă a conformității execuției în raport cu indicatorii solicitați prin documentația tehnică. De asemenea, autoritatea contractantă precizează că are cunoștință despre definiția energiei din surse regenerabile, așa cum este prevăzută în Legea nr. 372/2005, având în vedere că a încheiat și atribuit contractele de lucrări aferente Proiectului ante menționat, contracte ce vor face de altfel obiectul supravegherii dirigintelui de șantier. Referitor la afirmația contestatorului „Conform Legii nr. 372/2005, art. 7 nu se emit certificat de performanță energetică următoarelor categorii de clădiri, deși acestea pot fi de categorie C sau superioară:.....", autoritatea contractantă menționează faptul că obiectivele de investiții ce vor fi supravegheate, respectiv unități de învățământ, nu se încadrează în categoriile de clădiri menționate la art. 7 din Legea nr. 372/2005. Conform art. 18 alin. (1) din Legea nr. 372/2005: “Certificat de performanță energetică, denumit în continuare certificat, se elaborează pentru: a) categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1) și unitățile acestora, care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore”; „Art. 6. - (1) Prin metodologie se 5

stabilesc cerințele minime de performanță energetică a clădirilor, denumite în continuare cerințe, și se aplică diferențiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât și pentru clădirile existente, după cum urmează: (...) d) clădiri de învățământ.” Totodată, în conformitate cu prevederile legislative, autoritatea contractantă arată că a definit categoria de importantă a construcțiilor, respectiv C, astfel încât corespondența/comparația cu clădiri de importanță A neavând legătură cu prezenta procedură. Referitor la afirmația contestatorului, conform căreia „Pentru persoanele care prestează serviciile de dirigenție nu se solicită să fi avut experiența pe construcții pentru care să se fi emis la recepția lucrărilor un Certificat de performanță energetică cu consumuri de energie asigurate din surse regenerabile și este suficient experiența pe construcții civile/instalații, dar pentru experiența societății da", autoritatea contractantă menționează că este neîntemeiată, având în vedere faptul că cerința de calificare se referă la experiența similară a operatorului economic/ofertant și nu la experiența persoanelor care prestează serviciile de dirigenție. Față de susținerile părților și de documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: În vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de supraveghere a execuției lucrărilor prin diriginte de șantier în cadrul Programului de Eficiență Energetică a Clădirilor Publice din .........”, ...........AL MUNICIPIULUI ......... (în calitate de autoritate contractantă) a inițiat o procedura de licitație deschisă, publicând în SEAP anunțul de participare nr. CN1014680 din 03.09.2019 și documentația de atribuire aferentă. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este stabilit pentru 03.10.2019, ora 15:00. Împotriva documentației de atribuire, SC ......... SRL a înaintat prezenta contestație, solicitând obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței nr. 1 privind experiența similară, din fișa de date, cap. III. 1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională: 1. lucrări de construcții civile cel puțin din categoria de importanță C, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare, pentru care să se fi emis la recepția lucrărilor un Certificat de performanță energetică cu consumuri de energie asigurate din surse regenerabile. Preliminar, Consiliul a luat act de faptul că SC ......... SRL a făcut dovada îndeplinirii procedurii stabilite la art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în sensul depunerii unei cauțiuni, conform celor consemnate prin Recipisa de consemnare nr. 205736710/2 din data de 16.09.2019, emisă de CEC Bank – Sucursala Piața Alba Iulia, în valoare de 24.300,00 lei. 6

Contestatorul, în susținerea criticilor sale, pretinde că această cerință este restrictiva in conformitate cu art. 31 alin (1) din HG 395/2016, deoarece nu prezinta relevanta in raport cu natura si complexitatea contractului de achizitie publica ce urmeaza sa fie atribuit. În soluționarea contestației, Consiliul reține că necesitatea autorității contractante este de a achiziționa servicii de supraveghere a execuției lucrărilor, prin diriginte de șantier, în cadrul "Programului de Eficienta Energetica a Clădirilor Publice din ........." pentru construirea a 8 clădiri de gradiniță și after school. În caietului de sarcini, se prezintă, la cap. 2.2. Informații despre contextul care a determinat achiziționarea serviciilor: Având in vedere faptul ca legislația in vigoare prevede ca dupa data de 31.12.2018 toate clădirile noi din administrarea autoritatilor publice trebuie sa fie construite conform principiilor nZEB, iar dupa data de 31.12.2020 toate clădirile noi trebuie sa fie nZEB, se prevede necesitatea dezvoltării de proiecte PILOT de clădiri publice la standard aproape zero energie (NZEB), înainte de intrarea in vigoare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 mai 2010 privind perfomanta energetica a clădirilor (reformare) prin transpunerea ei in legea 372/2005 privind performanta energetica a clădirilor cu modificările si completările ulterioare . Prin acest proiect se urmărește implementarea soluțiilor nZEB pentru reducerea consumului de energie pentru incalzire/racire, preparare apa calda menajera si iluminat. Aceasta reducere de consum înseamna implicit si reducerea emisiilor de C02. De asemenea, în strategia de contractare, autoritatea contractantă a justificat cerința de calificare referitoare la experiența similară, astfel: Cerința privind experiența similara corespunde prevederilor art. 179, punctul a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, coroborat cu art. 30, alin. 3 și art. 31 din HG nr. 395/2016 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii achizițiilor publice, Autoritatea Contractanta urmărind astfel identificarea unui operator economic cu o experiența similara care sa asigure la calitate inalta serviciile de supraveghere prin diriginte de șantier in cadrul unui contract de lucrări de o complexitate ridicata, aceasta fiind o dovada in plus a faptului ca operatorul economic poate presta serviciile solicitate, conform condițiilor contractuale asumate, avand in vedere faptul ca obiectivul de investiții impune un nou concept de abordare a construcțiilor in Romania, respectiv clădiri cu eficienta energetica ridicata. Astfel, in cadrul prezentei achiziții, supravegherea lucrărilor reprezintă una dintre situațiile în care o activitate are o pondere valorică redusă în valoarea totală a obiectivului de investiții, dar influențează performanța asociată rezultatului acestuia prin faptul că asigura conformitatea punerii in opera, eficientizarea costurilor si respectarea normativelor tehnice, ceea ce, in final, conduce la îndeplinirea indicatorilor de calitate și performanță. Plecând de la aceasta premisa, este oportun ca cerința referitoare la experiența 7

similară sa fie exprimata prin raportare la rezultatul ce trebuie obținut la finalizarea contractului ce urmează a fi atribuit, astfel incat demonstrarea_experientei similare sa se faca in contextul unui rezultat final, și anume construcția în sine, funcțională la parametrii stabiliți ca referință. Autoritatea contractanta a definit intelesul cerinței privind construcțiile similare, respectiv „1. lucrări de construcții civile cel puțin din categoria de importanță C, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare, pentru care sa se fi emis la recepția lucrărilor un Certificat de performanta energetica cu consumuri de proiecte de arhitectură si instalații (climatizare, încălzire, instalații electrice, curenți slabi, apa calda de consum si ventilare mecanica)" pentru a oferi repere suficiente operatorilor economici interesați să participe la procedura de atribuire, astfel incat aceștia să poată determina nivelul de complexitate asociat cerinței în cauză/nivelul de asteptari, prin corelare cu modul în care este descrisă, prin rezultatele așteptate prevăzute de caietul de sarcini - respectarea indicatorilor de performanta energetica, complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit, precum și modul în care poate fi demonstrată îndeplinirea respectivelor cerințe. Astfel, interesul autoritatii contractante este legat de rezultatul ce trebuie obținut la finalizarea contractului ce urmează a fi atribuit si care include calitatea si conformitatea construcției, verificând astfel dacă operatorul economic în cauză a avut capacitatea de a gestiona construcția unui obiectiv de investiții similar. Așadar, accentul contractului este îndreptat, la aceste clădiri, spre respectarea programului de eficiență energetică a clădirilor publice. În consecință, Consiliul constată că cerința de calificare referitoare la experiența similară nu are caracter restrictiv, fiind raportată la natura și complexitatea contractului, deci autoritatea contractantă nu se află sub incidența art. 31 alin. (1) din HG nr. 395/2016 [Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor criteriile minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit]. De asemenea, contestatorul reclamă cerința de calificare motivând și că Pentru cele mai multe dintre lucrarile pe constructii civile industriale si agricole la receptia la terminarea lucrarilor nu se emit Certificate de performanta energetica cu consumuri de energie asigurate din surse regenerabile, desi lucrarile supervizate sunt superioare fata de lucrarile constructiilor de locuit. Consiliul reține, ca relevante, dispozițiile art. 20 din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor: (1) Pentru clădirile care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului/proprietarului/administratorului, este prezentat 8

de către acesta, în original, comisiei întrunite în vederea recepției la terminarea lucrărilor, se anexează, în copie, la procesul-verbal de recepție și constituie parte componentă a cărții tehnice a construcției. (2) Procesul-verbal încheiat cu ocazia recepției la terminarea lucrărilor și neînsoțit de copia de pe certificat este nul de drept. (3) Prin excepție de la prevederile art. 18 și 19, în cazul clădirilor care se vând înainte de efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, investitorul/proprietarul/administratorul pune la dispoziția cumpărătorului date/informații în vederea evaluării performanței energetice a clădirii/unității de clădire, cuprinse în documentația tehnică a acesteia, urmând ca la recepția la terminarea lucrărilor să se aplice prevederile alin. (1). Autoritatea contractantă, așa cum a menționat în caietul de sarcini și în strategia de contractare, este interesată în selectarea unui operator economic ce a avut capacitatea de a supraveghea, prin diriginte de șantier, construcția unui obiectiv de investiții similar, și nu clădiri deja construite ori care se vând. Conform art. 20, susmenționat, pentru construcțiile noi, certificatul energetic însoțește procesul-verbal încheiat cu ocazia recepției la terminarea lucrărilor. Având în vedere prevederile caietului de sarcini, ale strategiei de contractare, cerința autorității contractante privește clădiri construite, și nu orice lucrare de construcție civilă industrială și agricolă, pentru care nu se poate emite certificatul de performanță la recepție, ci doar cele pentru care procesul-verbal de recepție a fost însoțit de certificatul energetic. În acest sens, Consiliul nu poate reține ca pertinentă nici susținerea contestatorului că nu se emite certificat de performanță energetică pentru categoriile de clădiri prevăzute la art. 7 din Legea nr. 372/2005, întrucât aceste tipuri de clădiri nu fac obiectul serviciilor ce s-ar derula pe baza contractului supus atribuirii. Consiliul constată că, în fapt, autorul criticilor neagă dreptul autorității contractante de a indica experiența similară specifică tipului de intervenție pentru care a organizat procedura, excluderea textului vizat de contestație echivalând cu posibilitatea participării oricărui operator economic care ar fi fost implicat în orice proiect de arhitectură și instalații, indiferent de destinația lui. Or, prin dispozițiile art. 178 alin. (1) din Legea nr. 98/2006, s-a stabilit că Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziției cerințe privind capacitatea tehnică și profesională care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dețin resursele umane și tehnice și experiența necesare pentru a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător. De asemenea, Consiliul constată că nu are relevanță, în susținerea cererii din contestație, nici critica adusă experienței similare a dirigintelui de șantier, întrucât aceasta se referă la factorul de evaluare și nu la nepunctarea, ca atare, a experienței operatorului economic. Or, 9

contestația privește cerința de calificare Capacitatea tehnică și/sau profesională/experiența similară și nu factorul de evaluare. Pentru toate argumentele de mai sus, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge contestația formulată de SC ......... SRL, ca nefondată. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de SC ......... SRL, în contradictoriu cu ...........AL MUNICIPIULUI .......... Prezenta decizie este obligatorie, dar împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare, conform prevederilor art. 28 alin. (1) și art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ............ .................... ..............

................... 10