Decizie CNSC BO2019_10865

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia nr. 69/25.09.2019, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 37841/25.09.2019, depusă de către SC ... SRL, cu sediul ... având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului ...şi Cod Unic de Înregistrare ..., formulată împotriva procedurii simplificate privind atribuirea contractului având ca obiect „Servicii de deratizare şi dezinsecţie”, organizată de către ... prin ...în calitate de entitate contractantă, s-a solicitat obligarea autorităţii contractante să elimine cerinţele din caietul de sarcini şi fişa de date a achiziţiei pe care le consideră ilegale şi abuzive, iar în subsidiar, anularea procedurii. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestaţia nr. 69/25.09.2019, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 37841/25.09.2019, SC ... SRL, în calitate de operator economic interesat de participarea la procedura de atribuire în cauză, critică o serie de prevederi ale documentaţiei de atribuire, pe care le consideră abuzive. 1. Contestatoarea menţionează că în caietul de sarcini se solicită ca serviciile de dezinsecţie şi deratizare să se efectueze în aceeaşi zi în toate locaţiile, respectiv un total de 295 de locaţii pe raza mai multor judeţe, conform tabelului anexat caietului de sarcini. Această cerinţă este abuzivă, întrucât este imposibil ca într-o singură zi operatorii DDD să efectueze cele două tipuri de servicii în toate cele 295 de locaţii. Timpul de intervenţie într-o singură locaţie poate ajunge şi la 2 ore, întrucât mai întâi se caută reprezentantul beneficiarului care trebuie 1

să fie prezent la efectuarea serviciului, apoi se evacuează eventualele persoane din încăperi, se execută serviciul de deratizare, apoi cel de dezinsecţie, se întocmeşte procesul verbal. Mai mult, având în vedere faptul că în unele locaţii nu toate spaţiile sunt în acelaşi loc (spre exemplu o casă de bilete la gară, un dormitor/vestiar la Divizia Trafic, un atelier la Divizia Linii), aspect relevat şi de datele din tabelul cu spaţiile şi suprafeţele ce trebuie tratate, operatorii DDD sunt nevoiţi să parcurgă anumite distanţe între spaţii din aceeaşi locaţie, context în care, evident, timpul de intervenţie se majorează semnificativ. Deoarece locaţiile se află la sute de kilometrii între ele (o locaţie la Vatra Dornei faţă de o locaţie de la Barlad), în localităţi şi judeţe diferite, este evident că nu e timpul fizic necesar deplasării şi efectuării serviciului propriu zis într-o singură zi. Această condiţie abuzivă obligă potenţialii ofertanţi să aibă în cadrul societăţii contract de muncă, contract de colaborare, sau declaraţie de disponibilitate cu un minim de 100 de agenţi de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare şi 100 de mijloace auto de transport (presupunând că un singur agent poate efectua tratamentele de dezinsecţie şi deratizare într-o singură zi în maxim 3 locaţii, având în vedere intervalul de timp necesar deplasării între locaţii şi executării tratamentelor). Acest număr de 3 locaţii poate fi realizat dacă ele ar fi grupate geografic cât mai aproape una de cealaltă. Altfel, distanţele şi timpul de execuţie nu ar permite îndeplinirea contractului în timpul programului de lucru de 8 ore. În realitate, cele 24 de ore puse la dispoziţie de către autoritatea contractantă pentru realizarea serviciului reprezintă în fapt 8 ore, întrucât programul de muncă în majoritatea locaţiilor Sucursalei Regionale CFR laşi este în intervalul 08,00 - 16,00, cu unele mici excepţii. O altă variantă posibilă pentru a putea respecta condiţia autorităţii contractante este ca potenţialii ofertanţi să dispună de câte un angajat cu certificat de calificare profesională în fiecare dintre cele 295 de spaţii. Având în vedere cele două variante posibile prezentate anterior, este evident faptul că autoritatea contractantă obligă societatea care va executa contractul să aibă nişte costuri cu parcul logistic şi personalul calificat care sunt de cel puţin 4 ori mai mari decât valoarea totală a contractului. Contestatoarea apreciază această cerinţă ca fiind imposibil de îndeplinit, decât cu costuri exorbitante care nu se justifică raportat la valoarea totală a contractului. Motivarea autorităţii contractante pentru această solicitare, şi anume "în vederea evitării oricăror reclamaţii din partea publicului călator sau a organelor abilitate", este aberantă cel puţin din trei motive: 1) publicul călător are acces în foarte puţine spaţii în care se aplică tratamentele. Concret, din tabelul anexat caietului de sarcini rezultă că spaţiile în care se vor efectua servicii DDD sunt în majoritate frecventate de personalul angajat al Sucursalei Regionala CFR laşi (cabine, sedii de birouri, magazii, camere, atelier). Călătorii tranzitează doar spaţiile cu destinaţia „gară" (mai puţin de un sfert din totalul spaţiilor existente), în restul spaţiilor aceştia neavand acces (de exemplu la Diviziile Linii ş Instalaţii) 2

2) nu este nicio relaţie cauzală logică între efectuarea lucrărilor într-o zi în toate spaţiile, din diferite localităţi şi judeţe şi riscul/posibilitatea înregistrării unor reclamaţii din partea publicului călător sau a organelor abilitate. Nu există în România nicio instituţie abilitată pentru controlul activităţii de dezinsecţie şi deratizare care să impună, în baza unui act normativ, realizarea serviciilor menţionate într-o singură zi. Singurul act normativ care prevede intervalul de timp de realizare a serviciilor este Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.119/2014, în care se specifică foarte clar că activitatea de dezinsecţie se realizează la maxim 3 luni de zile sau ori de câte ori este nevoie, iar activitatea de deratizare la maxim 6 luni sau ori de câte ori este nevoie. Aşadar, autoritatea contractantă este obligată, conform legii, să asigure serviciul de dezinsecţie o dată la 3 luni şi pe cel de deratizare odată la 6 luni, legiuitorul neobligând nicio autoritate contractantă/beneficiar să presteze aceste servicii doar într-o singură zi. Mai mult decât atât, Autoritatea Feroviară Română (AFER), instituţia care coordonează şi controlează activitatea căilor ferate române (atât pentru călători, cât şi pentru infrastructură) şi care acordă autorizaţii şi agremente de furnizori feroviari (solicitate în caietul de sarcini şi de către autoritatea contractantă) operatorilor de servicii de dezinsecţie şi de deratizare, nu stipulează în nicio normă tehnică feroviară obligativitatea realizării serviciilor menţionate într-o singură zi. Aşadar justificarea privind eventuale reclamaţii/amenzi/contravenţii/avertismente din partea organelor abilitate nu are temei legal. 3) această cerinţă ar fi justificată, din punct de vedere tehnic, dacă toată suprafaţa ce trebuie tratată se află într-un singur loc şi efectuarea serviciilor de dezinsecţie şi deratizare în aceeaşi zi pe toată suprafaţa trebuie făcută pentru a preveni tranzitarea dăunătorilor dintr-o încăpere în alta, fapt ce ar permite o reinfestare rapidă. Ţinând cont că există 295 de locaţii, nici din punct de vedere tehnic autoritatea contractantă nu poate motiva această solicitare. Este cel puţin bizar faptul că la Sucursala Regionala CFR Iaşi serviciile de dezinsecţie şi deratizare trebuie efectuate într-o singură zi în toate locaţiile, în condiţiile în care la Sucursalele Regionale din Galaţi, Constanţa, Braşov, Timişoara şi Cluj (care sunt subordonate tot Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" SA), aceste servicii se prestează, în mai multe zile, de către mai multe echipe mobile ale prestatorului, în intervale de timp cuprinse între 10 şi 15 zile, fără a se crea vreun disconfort publicului călător sau personalului angajat. Situaţia este cu atât mai greu de înţeles cu cât în anul 2011 SC ... SRL a încheiat acordul cadru nr. 389 din 04.04.2011 pe o perioadă de 2 ani, care avea drept obiect realizarea serviciilor de dezinsecţie şi deratizare în aceleaşi spaţii ce astăzi fac obiectul noii proceduri. Acest acord cadru a presupus încheierea unui număr de 4 contracte subsecvente. În realizarea acelui contract nu a fost impusă condiţia, nici în documentaţia de atribuire, nici în contractul de prestări servicii, privind realizarea serviciilor într-o singură zi. Mai mult, conform recomandării primită de la autoritatea contractantă la momentul respectiv, serviciile de dezinsecţie şi deratizare prestate au fost de foarte bună calitate, chiar dacă nu au fost executate într-o singură zi iar procesul verbal de recepţie 3

a fost semnat la finalizarea lucrării şi nu după 15 zile. Este evident faptul că se încearcă favorizarea firmei de salubrizare cu care autoritatea contractantă are contract, deoarece această firmă deţine personal pentru curăţenia zilnică în aproape toate locaţiile din documentaţia de atribuire. În aceste condiţii, autoritatea contractantă nu oferă posibilitatea firmelor de profil să concureze cu şanse reale de câştig. De asemenea, este evident faptul că societatea de salubrizare în cauză nu are costuri suplimentare cu personalul angajat dacă ar efectua şi servicii de dezinsecţie şi deratizare, întrucât acesta este deja remunerat pentru prestarea serviciului de salubrizare. Practic contestatoarea susţine că trebuie să concureze cu o societate care, în devizul preţului ofertat, la rubrica „costuri cu manopera", sunt trecute valori fictive, pentru ca, în realitate, nu plăteşte acelaşi om de două ori. 2) Autoritatea contractantă solicită în caietul de sarcini, la pagina 7, că substanţele să fie aprovizionate în tranşe şi depozitate în locaţiile nominalizate de către beneficiar, iar la pagina 10 revine cu solicitarea formulată astfel "prestatorul se obligă să depoziteze produsele numai în interiorul obiectivului". Această cerinţă încalcă grav normele în vigoare privind depozitarea substanţelor utilizate în servicii DDD. Substanţele folosite în serviciile de dezinsecţie şi deratizare au un regim special de transport, manipulare, depozitare. Acestea trebuie depozitate în spaţii pentru care prestatorul deţine autorizaţie de mediu, care respectă norme clare privind suprafaţă, modul de depozitare, gradul de aerisire, temperatura, accesul restricţionat etc. Este ilegal ca o firmă prestatoare de servicii DDD să depoziteze substantele ce vor fi utilizate în spaţii neautorizate, improprii, în care pot avea acces persoane neautorizate să le manipuleze. Cerinţa menţionată este inutilă şi ar trebui eliminată şi pentru că intră în contradicţie cu o altă solicitare din caietul de sarcini, respectiv cea potrivit căreia agenţii economici participanţi la procedură trebuie să deţină autorizaţie de mediu (pagina 4). Aşadar, dacă autoritatea contractantă solicită ca prestatorul să prezinte autorizaţie de mediu, ce presupune autorizarea unui spaţiu în care depoziteaza substanţele folosite în acţiunile de dezinsecţie şi deratizare, care mai este scopul cerinţei privind depozitarea acestora în spaţii deţinute de autoritatea contractantă, care, cu siguranţă, nu sunt autorizate conform legislaţiei privind mediul. Mai mult decât atât, chiar autoritatea contractantă menţionează în caietul de sarcini, la pagina 9 că "fiecare parte contractantă este obligată să asigure respectarea reglementărilor legale privind protecţia mediului (...) fără ca responsabilităţile să se poată transfera în niciun fel către cealaltă parte contractantaă. Deci, pornind de la cerinţa de mai sus, autoritatea contractantă este obligată să respecte cadrul legal privind protecţia mediului (depozitul în care se află substanţe pt DDD trebuie să deţină autorizaţie de mediu) şi nu poate transfera această responsabilitate (nu se pot depozita substanţele respective în spaţii ale autorităţii contractante dacă acestea nu sunt autorizate conform legislaţiei privind mediul). 4

3) La pagina 8 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă solicită ca procesul verbal de recepţie să se încheie după o perioadă de minim 15 zile de la efectuarea tratamentului. Această cerinţă este abuzivă şi ilegală pentru că prin însuşi sensul termenului "proces verbal de recepţie" se înţelege că este vorba de un proces verbal întocmit la momentul recepţiei lucrărilor, adică imediat după finalizarea acestora. Procesul verbal de recepţie este prin definiţie un document care atestă finalizarea unor lucrări/servicii, în care se menţionează data executării, calitatea şi cantitatea lucrărilor, şi se certifică veridicitatea datelor prin semnarea acestuia de către un reprezentant al prestatorului şi unul al beneficiarului şi prin aplicarea ştampilei. Este aberant si ilegal să se solicite semnarea procesului verbal după 15 zile de la executarea lucrării. Deci, în accepţiunea autorităţii contractante, după 15 zile de la efectuarea serviciului, prestatorul trebuie să se deplaseze, din nou, în fiecare locaţie, pentru a semna recepţia unei lucrări făcute cu 15 zile în urmă, fiind nevoit astfel să suporte noi costuri cu deplasarea. Chiar dacă autoritatea contractantă încearcă să justifice această cerinţă prin faptul că intenţionează ca în acest interval să aprecieze eficienţa lucrării, semnarea procesului verbal de recepţie se face, legal, doar în momentul finalizării serviciului, în prezenta reprezentanţilor celor două părţi, executant şi beneficiar, urmând ca, ulterior, dacă se constată că tratamentul nu a fost eficient, beneficiarul să solicite, acolo unde este cazul, repetarea tratamentului în termenul de garanţie asigurat în contract, fără costuri suplimentare din partea beneficiarului. În caietul de sarcini autoritatea contractantă solicită utilizarea unei substanţe cu remanenţă de 90 de zile pentru dezinsecţie, deci, în raport cu aceasta se poate stabili şi garanţia asigurată de prestator. 4) Autoritatea contractantă solicită la pagina 4 a caietului de sarcini ca participanţii la procedură să deţină mijloace de transport autorizate cu dotări specifice pentru activitatea desfăşurată conform legislaţiei în vigoare. Deşi în cazul celorlalte autorizaţii a invocat temeiul legal, în acest caz autoritatea contractantă nu invocă legea în baza căreia o firmă ce prestează servicii DDD este obligată să utilizeze mijloace de transport autorizate. 5) În caietul de sarcini autoritatea contractantă invocă un cadru legislativ abrogat. De exemplu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.536/1997 şi Ordinul M.A.I.A. 76 PT/1981 sunt acte normative care nu mai sunt în vigoare. Solicitarea ca ofertantul să respecte preveri ale acestor acte normative este ilegală şi aberantă.  Entitatea contractantă a transmis punctul de vedere nr. 1.6/1797/2019 înregistrat la Consiliu sub nr. 38668/01.10.2019 cu privire la contestaţia formulată de SC ... SRL, iar ulterior, cu adresa de înaintare nr. 1.6/1798/30.09.2019, înregistrată la Consiliu sub nr. 39672/07.10.2019, a fost transmis în copie un set de documente necesare soluţionării cauzei. Entitatea contractantă solicită în principal, respingerea contestaţiei ca nefondată. 5

1) În ce priveşte primul punct al contestaţie formulate de către operatorul economic SC ... S.R.L şi anume contestarea cerinţei menţionată în caietul de sarcini (pagina 6) prin care se solicită ca serviciile de dezinsecţie şi deratizare să se efectueze în aceeaşi zi în toate localităţile, entitatea contractantă precizează faptul că ofertantul a interpretat în mod eronat prevederile din caietul de sarcini, respectiv cerinţa din Cap IV.3.2 Execuţia lucrărilor – alin (1) „În vederea evitării oricăror reclamaţii din partea publicului călător sau a organelor abilitate, dezinsecţia şi deratizarea vor fi efectuate în aceeaşi zi în toate locaţiile din statiile CF (clădirea staţiei) mari: ... Prin aceasta cerinţă s-a solicitat ofertanţilor să efectueze serviciile de dezinsecţie şi deratizare în aceeaşi zi în toate cele 8 staţii CF mari şi anume: Bârlad, Vaslui, Iaşi, Nicolina, Paşcani, Roman, Suceava, Vatra Dornei. Pentru a clarifica şi mai bine această cerinţă, entitatea contractantă în temeiul art. 9 alin (1) din Legea nr. 101/2016 a adoptat următoarele măsuri de remediere: În caietul de sarcini la Cap IV.3.2 Execuţia lucrărilor – alin. (1) în loc de „În vederea evitării oricăror reclamaţii din partea publicului călător sau a organelor abilitate, dezinsecţia şi deratizarea vor fi efectuate în aceeaşi zi în toate locaţiile din staţiile CF (clădirea staţiei) mari : Bârlad, Vaslui, Iaşi, Nicolina, Paşcani, Roman, Suceava, Vatra Dornei” se va citi „Dezinsecţia şi deratizarea vor fi efectuate în aceeaşi zi în cele 8 clădiri ale staţiilor CF mari: Barlad, Vaslui Iasi, Nicolina, Paşcani, Roman, Suceava, Vatra Dornei pentru a putea asigura confortul şi siguranţa călătorilor în staţiile cu trafic ridicat de călători”. Având în vedere faptul că entitatea contractantă a clarificat fără echivoc faptul că dezinsecţia şi deratizarea vor fi efectuate în aceeaşi zi în cele 8 clădiri ale staţiilor CF mari: Bârlad, Vaslui, Iaşi, Nicolina, Paşcani, Roman, Suceava, Vatra Dornei, primul punct al contestaţiei formulate rămâne fără obiect întrucât din reformularea acestei cerinţe reiese că operatorii DDD trebuie să efectueze cele două tipuri de servicii în cele 8 clădiri ale staţiilor CF mari: Bârlad, Vaslui, Iaşi, Nicolina, Paşcani, Roman, Suceava, Vatra Dornei. De asemenea, în cuprinsul contestaţiei ofertantul admite faptul că un singur agent poate efectua tratamentele de dezinsecţie şi deratizare într-o singură zi în maxim 3 locaţii (cladiri CF), în situaţia în care aceste locaţii ar fi grupate cât mai aproape una de cealaltă. Astfel, având în vedere constatările efectuate chiar de către ofertantul SC ... SRL, reiese fără echivoc faptul că solicitarea entităţii contractante de a efectua serviciile de dezinsecţie şi deratizare în aceeaşi zi în cele 8 clădiri ale staţiilor CF mari: Bârlad, Vaslui, Iaşi, Nicolina, Paşcani, Roman, Suceava, Vatra Dornei nu este o cerinţă abuzivă, în sensul precizat de ofertant, aceste 8 locaţii putând fi acoperite de 3-4 agenţi/echipe deratizare având mijloace de transport în una din cele două variante: A. Echipa 1) Staţiile CF Bârlad şi Vaslui; Echipa 2) Staţiile Iaşi şi Nicolina; Echipa 3) Staţiile Paşcani şi Roman; Echipa 4) Staţiile Suceava şi Vatra Dornei, 6

B. Echipa 1) Staţiile CF Bârlad şi Vaslui; Echipa 2) Staţiile Iasi, Nicolina şi Paşcani; Echipa 3) Staţiile Roman, Suceava şi Vatra Dornei. Entitatea contractantă precizează faptul că „Serviciile de deratizare si dezinsecţie" care fac obiectul contractului de achiziţie publică sunt de o complexitate deosebită fiind vorba de 295 de locaţii aflate în 7 judeţe: Bistriţa Năsăud, Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Vaslui, Bacău în care trebuie să fie efectuată deratizarea de două ori într-un an şi dezinsecţia de 4 ori într-un an, iar anul având doar 365 zile este evident faptul că ofertantul trebuie să deţină minim 3-4 echipe de agenţi pentru a putea îndeplini în bune condiţii contractul de achiziţie publică. Mai mult de cât atât, caietul de sarcini mai prevede şi următoarea situaţie: „Dacă se constată că tratamentele de deratizare şi dezinsecţie nu au fost eficiente şi trebuiesc repetate, acest lucru se va consemna explicit în procesul verbal de recepţie. În această situaţie, prestatorul va executa din nou tratamentele fără obligaţii de plată din partea beneficiarului". Astfel, ofertantul trebuie să fie capabil să efectueze serviciile de deratizare şi dezinsecţie la cele 295 de locaţii, eventual repetarea unor astfel de servicii dacă va fi cazul, toate în decurs de 1 an de zile, activitate care implică datorită volumului şi a întinderii mari, o dotare tehnică şi umană corespunzătoare complexităţii contractului. Referitor la afirmaţia ofertantului conform căreia publicul călător are acces în foarte puţine spaţii în care se aplică tratamentele, în caietul de sarcini (pagina 6) este vorba de suprafeţele aflate în cele 8 staţiile CF mari, operaţiunile de dezinsecţie şi deratizare nu se pot efectua doar în spaţiile frecventate de călători, întrucât dăunătorii s-ar "refugia" (răspândi) în spaţiile învecinate, respectiv birourile ocupate de şefi de staţie, impiegat de mişcare, etc. Referitor la afirmaţia ofertantului SC ... SRL conform căreia entitatea contractantă "încearcă favorizarea firmei de salubrizare cu care are contract", în opinia acesteia din urmă, acestea sunt simple afirmaţii care nu sunt susţinute de niciun fel de argumente, având în vedere următoarele aspecte: În primul rând este vorba de contracte de prestări servicii diferite, în cadrul contractelor anterioare care au cumulat atât servicii de salubrizare cât şi servicii de dezinsecţie şi deratizare, operatorii care au fost semnatarii acestor contracte au întrunit exact aceleaşi cerinţe în ceea ce priveşte activitatea de dezinsecţie şi deratizare (personal specializat, substanţe, autorizaţii, mijloace auto cu dotări specifice, conform legislaţiei în vigoare); În al doilea rând, personalul calificat al ofetanţilor trebuie să deţină calificare profesională pentru activitatea de dezinsecţie şi deratizare, astfel personalul care efectuează serviciile de dezinsecţie şi deratizare nu pot fi cei care prestează serviciile de salubrizare. În al treilea rând, condiţiile de autorizare/agrementare inclusiv obţinerea autrizaţiei de mediu pentru societăţile comerciale care prestează serviciile de dezinsecţie şi deratizare sunt diferite faţă de operatorii economici care prestează servicii de salubritate. Având în vedere toate aceste argumente, cerinţa din caietul de sarcini de la Cap IV.3.2 Execuţia lucrărilor alin. (1), nu este restrictivă sau 7

abuzivă întrucât prin eliminarea cerinţei criticate s-ar limita dreptul autorităţii de a contracta serviciile care să corespundă întocmai necesităţilor sale obiective, prin acceptarea de ofertanţi care nu au capacitatea de a efectua serviciile solicitate conform contractului de achiziţie publică existând riscul de a nu asigura o intervenţie rapidă şi eficientă privind deratizarea şi dezinfecţia. 2) În ce priveşte al doilea punct al contestaţiei referitor la cerinţa din caietul de sarcni, pagina 7, „..substanţele să fie aprovizionate în tranşe şi depozitate în locaţiile nominalizate de către beneficiar, iar la pagina 10 se menţionează faptul că prestatorul se obligă să depoziteze produsele numai în interiorul obiectivului", pentru a clarifica şi mai bine această cerinţă entitatea contractantă în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 a adoptat următoarea măsură de remediere: În caietul de sarcini la Cap.IV.3.2 Execuţia lucrărilor alin. (3) în loc de „Substanţele vor fi aprovizionate în tranşe de către Prestator şi vor fi depozitate în locaţiile nominalizate de către beneficiar, unde va avea loc şi recepţia” se va citi „Substanţele vor fi aprovizionate în tranşe de către Prestator şi vor fi depozitate în locaţiile nominalizate de către beneficiar şi autorizate conform legii,.. acestea putând fi, după caz locaţiile prestatorului sau ale beneficiarului”. Beneficiarul serviciilor de deratizare şi dezinfecţie are dreptul de a verifica dacă substanţele cu care se aprovizionează prestatorul sunt cele declarate de către acesta în procedura de achiziţie cât şi corespondenţa acestora cu cele enunţate în autorizaţia de mediu. De asemenea, această solicitare nu exclude ca spaţiile de depozitare să fie chiar spaţiul deţinut de prestatorul de servicii de deratizare şi dezinfecţie. Referitor la afirmaţia precum că "autoritatea contractantă nu deţine autorizaţie de mediu pentru fiecare spaţiu", de arată că nu este menţionat nicăieri în caietul de sarcini că substanţele trebuie să fie depozitate în fiecare spaţiu propriu al beneficiarului, astfel entitatea contractantă deţine spaţii proprii care sunt autorizate în acest sens. Astfel, pentru a nu exista niciun fel de neclarităţi entitatea contractantă a procedat la reformularea acestei cerinţe prin care a menţionat faptul că spaţiile unde vor fi depozitate substanţele trebuie să fie autorizate conform legii. Având în vedere toate aceste argumente, cerinţa din caietul de sarcini la Cap.IV.3.2 Execuţia lucrărilor alin. (3) nu încalcă normele în vigoare întrucât prin reformularea acestei cerinţe reiese fără echivoc faptul că substanţele folosite pentru serviciile de deratizare şi dezinfecţie vor fi depozitate în locaţii nominalizate de către beneficiar şi autorizate conform legii, acestea putând fi, după caz locaţiile prestatorului sau ale beneficiarului care trebuie să fie obligatoriu autorizate conform legii. 3) În ce priveşte cerinţa din caietul de sarcini pagina 8, unde se solicită ca procesul verbal de recepţie să se încheie după o perioadă de minim 15 zile de la efectuarea tratamentului, entitatea contractantă precizează următoarele: ofertantul a interpretat greşit textul procesului verbal de recepţie întrucât acesta cuprinde 2 secţiuni: secţiunea 1 care atestă efectuarea operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare (care se va semna la data prestării serviciilor) şi secţiunea a 2-a în care se înscrie data 8

verificării eficienţei operaţiunilor, constatările beneficiarului şi eventualele recomandări. Referitor la deplasarea prestatorului de 2 ori în teren, entitatea contractantă menţionează că deplasarea ulterioară a prestatorului nu este obligatorie. În momentul efectuării operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare, procesul verbal (secţiunea nr. 1) se semnează în 2 exemplare, din care 1 exemplar îl preia prestatorul şi cel de-al 2 lea rămâne la beneficiar care, ulterior celor 15 zile, îl va trimite la S.R.C.F., completat, pentru confirmarea prestaţiei. Pentru a clarifica şi mai bine această cerinţă, entitatea contractantă în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 a adoptat următoarea măsură de remediere: În caietul de sarcini la Cap IV.3.3 - Condiţii de calitate şi recepţia serviciilor de dezinsecţie şi deratizare, în loc de "Procesul verbal de recepţie al operaţiunilor de deratizare şi dezinsecţie se va încheia după o perioadă de minim 15 zile de la efectuarea tratamentelor, pentru a putea aprecia eficienţa acestora” se va citi „conform anexei la caietul de sarcini (Anexa - Proces verbal Recepţie, pag 12) se va efectua astfel: 1) Proces verbal ca urmare a lucrărilor de dezinsecţie şi deratizare care se va încheia la data efectuării activităţii de dezinsecţie şi deratizare 2) Proces verbal privind eficienţa operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare, care se va încheia după o perioadă de 15 zile de la efectuarea tratamentelor, pentru a putea aprecia eficienţa acestora”. Având în vedere toate aceste argumente, cerinţa din Cap IV.3.3 Condiţii de calitate şi recepţia serviciilor de dezinsecţie şi deratizare, al 8, nu este restrictivă sau abuzivă întrucât prin eliminarea cerinţei criticate s- ar limita dreptul autorităţii de a contracta serviciile care să corespundă întocmai necesităţilor sale obiective, prin acceptarea de ofertanţi care nu au capacitatea de a efectua serviciile solicitate conform contractului de achiziţie publică existând riscul de a nu asigura o intervenţie rapidă şi eficientă privind deratizarea si dezinfecţia. 4) În ce priveşte punctul nr. 4 al contestaţiei, referitor la cerinţa din caietul de sarcini privind mijloacele de transport autorizate cu dotări specifice pentru activitatea desfăşurată conform legislaţiei în vigoare, entitatea contractantă precizează că ofertanţii în funcţie de mijloacele de transport folosite pentru activitea de deratizare şi dezinfecţie sunt obligaţi să deţină autovehicule autorizate conform Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002- privind circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care transportă mărfuri sau produse periculoase. Pentru a clarifica şi mai bine această cerinţă entitatea contractantă în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 a adoptat următoarea măsură de remediere: În caietul de sarcini Cap. III Certificate, autorizaţii alin. (7) în loc de „să deţină mijloace de transport autorizate cu dotări specifice pentru activitatea desfăşurată, conform legislaţiei în vigoare” se va citi „să deţină, dacă este cazul, mijloace de transport autorizate cu dotări specifice pentru activitatea desfăşurată, conform Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 - privind circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care transportă mărfuri sau produse periculoase”. 9

Având în vedere toate aceste argumente, cerinţa din caietul de sarcini la Cap IV.3.2 Execuţia lucrărilor alin. (3) nu încalcă normele în vigoare şi nu trebuie eliminată întrucât conform prin reformularea acestei cerinţe reiese fără echivoc faptul că ofertanţii în funcţie de mijloacele de transport folosite pentru activitea de deratizare şi dezinfecţie sunt obligaţi să deţină autovehicule autorizate conform Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 - privind circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care transportă mărfuri sau produse periculoase. 5) În ce priveşte ultimul punct al contestaţiei referitor la cadrul legislativ abrogat, entitatea contractantă în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 a adoptat următoarea măsură de remediere: În caietul de sarcini la Cap II. 1 Documente de referinţă precum şi la Cap III Certificate, autorizaţii necesare, în loc de «Ord. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor privind produsele pesticide utilizate în profilaxia sanitar - umană cu modificările ulterioare» se va citi «Ord. nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei» În ce priveşte Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu nr.76/PT/1981, acest act normativ este în vigoare atât timp cât pe nici un portal legislativ nu apare ca fiind abrogat. Prin adresa nr. 71/01.10.2019, înregistrată la Consiliu sub nr. 38789/01.10.2019, SC ... SRL formulează răspuns având în vedere măsurile de remediere adoptate de către autoritatea contractantă precum şi punctul de vedere emis de aceasta din urmă, precizând că nu a interpretat eronat prevederile caietului de sarcini de la Capitolul IV.3.2 Execuţia Lucrărilor care au fost criticate la punctul 1 din contestaţie (privind executarea lucrărilor într-o singură zi) şi îşi menţine solicitarea obligării autorităţii contractante de a elimina cerinţa în cauză din următoarele considerente: a) măsura de remediere de la punctul 1 din adresa nr. 1.6/1791/30.09.2019 nu e clarificată fără echivoc atâta timp cât autoritatea contractantă, deşi a modificat paragraful 2 subliniind că se referă doar la executarea serviciilor în cele 8 staţii mari, menţine cerinţa de la paragraful 6 al aceluiaşi capitol din caietul de sarcini, respectiv "lucrările se vor executa după un grafic întocmit de comun acord cu beneficiarul şi de regula în ultima zi de vineri a lunii în care este planificată lucrarea respectivă". Este evident că autoritatea contractantă s-a referit la capitolul menţionat la faptul că în toate locaţiile lucrările de dezinsecţie şi deratizare trebuie efectuate într-o singură zi, de regulă vineri. La Capitolul "Execuţia lucrărilor", după cum şi titlul sugerează, autoritatea contractantă se referă la lucrările de dezinsectie si deratizare in integralitatea lor, iar modificarea primului paragraf prin măsura de remediere nr.1 nu modifică însă paragraful 6, care rămâne valabil şi se referă la toate lucrările. Dacă dorea să facă diferenţe clare între lucrările executate la "staţiile CF (cladirea staţiei) mari" şi cele de la celelalte locaţii, autoritatea contractantă ar fi trebuit să specifice clar în text. Contestatoarea a înţeles exact ce a vrut să comunice iniţial autoritatea contractantă, respectiv că lucrările trebuie executate într-o 10

singură zi la toate spaţiile, de preferat în ultima vineri din lună. Dacă autoritatea contractantă se referă distinct la cele 8 staţii CF mari, ce se va întâmpla cu restul locaţiilor, mult mai numeroase de altfel, când se fac precizări în caietul de sarcini astfel încât ofertantul să înţeleagă cum va trebui să execute serviciile şi să poată formula o ofertă corectă. Aşadar, este evident că în caietul de sarcini, autoritatea contractantă s-a referit la executarea tuturor serviciilor în toate locaţiile şi în toate cele 295 de spaţii şi măsura de remediere nr. 1 este o încercare forţată de a da un sens diferit cerinţei, însă, fără valoare, întrucât se contrazice singură după 4 paragrafe, când nu mai face diferenţe între lucrările executate la staţiile mari şi cele de la restul locaţiilor şi precizeaza "lucrările se vor executa după un grafic întocmit de comun acord cu beneficiarul şi de regula în ultima zi de vineri a lunii în care este planificată lucrarea respectivă", deci nu rezultă că se referă la cele 8 staţii. Având în vedere că, în fapt, autoritatea contractantă nu a clarificat nimic cu privire la punctul 1 din contestaţie, autoritatea contractantă trebuie să fie obligată să elimine cerinţa efectuării serviciilor de dezinsecţie şi deratizare într-o singură zi. b) solicitarea efectuării serviciilor într-o singură zi nu are fundament legal şi tehnic, iar schimbarea argumentului autorităţii contractante din "în vederea evitării oricăror reclamaţii din partea publicului călător sau a organelor abilitate" în "pentru a asigura confortul şi siguranţa călătorilor" nu justifică cu nimic cerinţa abuzivă ca lucrările de dezinsecţie şi deratizare să fie realizate într-o singură zi. Nu există nicio legătură de cauzalitate între confortul şi siguranţa călătorilor şi realizarea serviciului într-o singură zi în staţii distincte, amplasate la distanţe de sute de kilometri. Autoritatea contractantă trebuie să explice cum afectează confortul şi siguranţa călătorilor din Bârlad faptul că serviciul de dezinsecţie şi deratizare nu se execută în aceeaşi zi şi în staţia Bârlad şi în cea din Vatra Dornei. Este un argument de-a dreptul hilar, formulat în mod forţat tocmai din motivul invocat în contestaţia privind favorizarea unui anumit ofertant. c) Autoritatea contractantă trebuia să introducă aceste informaţii/cerinţe în caietul de sarcini iniţial, astfel încât ofertantul să înţeleagă foarte clar care este dimensiunea şi complexitatea lucrării. Dacă autoritatea contractantă era preocupată de complexitatea lucrărilor, avea posibilitatea legală de a solicita în documentaţia de atribuire un număr minim de personal calificat şi dotare tehnică pentru realizarea serviciilor. Este evident faptul că autoritatea contractantă încearcă inducerea în eroare prin argumentarea faptului că este vorba de o lucrare complexă ce necesită un anumit număr de echipe. În fapt, nu a contestat nimeni că lucrarea are un grad mediu de complexitate, dar nu este acelaşi lucru a executa această lucrare în câteva zile cu un număr de 10 - 15 operatori, cu a executa lucrarea într-o singură zi cu 200 de operatori, fapt ce nu ar permite niciunei firme să se încadreze în valoarea totală a contractului din punct de vedere al costurilor. Prin formulările ambigue şi restrictive în acelaşi timp, în mod evident nu face decât să favorizeze firma care se ocupă cu serviciile de salubrizare, fapt confirmat şi de afirmaţiile din punctul de vedere al 11

autorităţii contractante, în care aceasta menţionează că, anterior procedurii de faţă, lucrările au fost executate de firma care se ocupă de serviciile de salubrizare. 2. Măsura de remediere de la punctul 2 este ambiguu formulată întrucât autoritatea contractantă solicită ca substanţele să fie "depozitate în locaţiile nominalizate de către beneficiar (...), acestea putând fi, după caz, locaţiile prestatorului sau ale beneficiarului". Dacă dorea cu adevarat să lămurească acest aspect, autoritatea contractantă menţiona fără echivoc cum să fie depozitate substanţele fără să menţioneze "după caz". Mai mult, autoritatea contractanta induce ofertanţii in eroare şi se contrazice singură deoarece spune odată că depozitarea se face după caz la beneficiar sau prestator, iar la pagina 6 din caietul de sarcini solicită ca "aprovizionarea, manipularea, transportul, depozitarea şi punerea în operă a substanţelor sunt în sarcina prestatorului(...)". Deci odată depozitarea e asumată de prestator şi altă dată, "după caz", intră în sarcina prestatorului sau a beneficiarului. Pe lângă faptul că, în continuare, autoritatea contractantă încalcă normele în vigoare privind depozitarea substanţelor pentru servicii DDD prin impunerea cerinţei "depozitare după caz (...) în spatiile beneficiarului" nici din punct de vedere tehnic această solicitare nu se susţine. Care este raţiunea ca într-o zi de lucru echipele să plece de la depozitul prestatorului către depozitul beneficiarului, să introducă substanţa în depozitul beneficiarului şi imediat după aceasta să ia substanţa din depozitul beneficiarului şi să plece în locaţiile unde să efectueze tratamentele. Chiar şi situaţia în care autoritatea contractantă ar solicita depozitarea substanţei anterior efectuării lucrărilor este lipsită de sens, deoarece echipele când pleacă pentru efectuarea lucrărilor, ridică din depozitul prestatorului cantitatea de substanţă necesară acestora şi se duce direct la locaţiile beneficiarului. Reprezentantul beneficiarului poate verifica substanţa şi recipientele în momentul începerii lucrării, atâta timp cât desigilarea recipientelor cu substanţa se face în prezenţa acestuia (conform măsurii de remediere de la punctul 3), aşadar depozitarea în spaţiul beneficiarului nu se justifică. Din punct de vedere tehnic cerinţa este lipsită de logică şi încalcă normele privind protectia mediului, dacă autoritatea contractantă nu menţionează numărul autorizaţiei de mediu deţinute pentru depozitul de substante DDD. Având în vedere argumentele de mai sus şi faptul că autoritatea contractantă nu exclude din caietul de sarcini solicitarea ca prestatorul să deţină autorizaţie de mediu, contestatoarea îşi menţine solicitarea privind obligarea autorităţii contractante de a elimina cerinţa depozitării substanţei, după caz, la beneficiar sau la prestator. 3. Măsura de remediere de la punctul 4 nu clarifică la ce se referă autoritatea contractantă când solicită ca ofertanţii să dispună de "mijloace de transport autorizate cu dotări specifice" şi face trimitere la o normă legală cu titlu general, care se referă la condiţiile şi modul în care trebuie să se desfăşoare traficul pe drumurile publice, plecând de la modul de marcare a acestora şi până la regulile ce trebuie respectate de conducătorii auto în general. 12

Autoritatea contractantă evită, din nou, să indice clar articolul de lege prin care se cere o anumită autorizaţie pentru transportul de substanţe destinate serviciilor DDD şi face trimitere la o lege care nu se referă strict la acestea. Dacă era nevoie de o autorizaţie pentru mijloacele de transport destinate transportării substanţelor DDD de către societati prestatoare, atunci aceasta era prevăzută clar, distinct, într-un act normativ. De asemenea, pentru transportul de substanţe destinate serviciilor DDD nu este nevoie de autovehicule cu gabarite depăşite şi nici de mijloace de transport destinate exclusiv mărfurilor şi produselor periculoase, legiuitorul referindu-se la cisterne sau alte autovehicule mari ce transportă substanţe periculoase precum combustibil, care necesită anumite vize de transport de la organele abilitate. Drept urmare, contestatoarea nu consideră că deficienţa din caietul de sarcini a fost eliminată prin această măsură de remediere şi îşi menţine solicitarea privind obligarea autorităţii contractante de a elimina cerinţa privind deţinerea de către operatorul DDD de mijloace autorizate de transport 4. Măsura de remediere de la punctul 5 este parţială, deoarece autoritatea contractantă nu indică fără echivoc la ce articol face referire din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr.76/PT/1981. Atât ordinul cât şi menţiunea cu aplicarea coeficientului menţionat apar doar invocate în diverse documente de pe Internet. Drept urmare, contestatoarea îşi menţine şi de această dată solicitarea privind obligarea autorităţii contractante la eliminarea cerinţei respectării ordinului mentionat. 5. Măsura de remediere de la punctul 6 privind procesul verbal nu modifică modul de completare al procesului verbal. Concret, deşi în măsurile de remediere, autoritatea contractantă vorbeşte de două procese verbale distincte (unul semnat în momentul executării lucrărilor şi cel de al doilea la 15 zile după lucrări), face în acelaşi timp trimitere la o anexă a caietului de sarcini unde, în fapt, nu se regăsesc două modele de proces verbal, câte unul pentru fiecare situaţie precizată mai sus, ci un singur proces verbal cu două rubrici distincte. Deci, deficienţa persistă. Prin adresa nr. 1.6/1892/2019, înregistrată la Consiliu sub nr. 39349/03.10.2019, ..., formulează răspuns la susţinerile contestatoarei, precizând că urmare a măsurilor de remediere comunicate prin adresa nr.1.6/1791/30.09.2019, se menţin neclarităţile operatorului economic privind cerinţele din caietul de sarcini şi fişa de date a achiziţiei, iar remedierea acestora implică modificarea substanţială a caietului de sarcini, afectând modul de elaborare a ofertei şi implicit rezultatul procedurii de atribuire, pentru a nu influenţa rezultatul procedurii de achiziţie, sau a favoriza anumiţi operatori economici, în conformitate cu principiul asumării răspunderii, se impune luarea măsurii de anulare a procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, în conformitate cu prevederile art. 225 alin. (1) lit. c), coroborat cu art. 62 alin. (2) din HG nr. 394/2016 lit. a), deoarece se constată că sunt necesare modificări substanţiale ale informaţiilor deja publicate în SEAP.  13

Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată privind atribuirea contractului având ca obiect „Servicii de deratizare şi dezinsecţie”. În acest sens, a elaborat documentaţia de atribuire aferentă şi a publicat în SEAP anunţul de participare simplificat nr. ..., valoare estimată a procedurii fiind de 713.092,77 lei. Ca urmare a publicării în SEAP a documentației de atribuire, a formulat contestație SC ... SRL, criticând o serie de prevederi ale acesteia, considerate nelegale, în subsidiar, solicitând anularea procedurii de atribuire. După depunerea contestației, la solicitarea Consiliului, contestatoarea a depus dovada constituirii cauțiunii în cuantum de 14.261,81 lei, prin recipisa de consemnare nr. 205769650/1/30.09.2019, emisă de CEC Bank, Sucursala Lipscani. Cauţiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5) și (6) din Legea nr. 101/2016. În urma formulării contestației, autoritatea contractantă a adoptat o serie de măsuri de remediere, pe care le-a comunicat Consiliului prin punctul de vedere cu privire la contestația depusă, respectiv adresa nr. 39672/07.10.2019. În urma respectivelor măsuri de remediere, contestatoarea a depus răspuns la punctul de vedere, arătând următoarele: -măsura de remediere de la punctul 1 din adresa nr. 1.6/1791/30.09.2019 nu e clarificată fără echivoc atâta timp cât autoritatea contractantă, deşi a modificat paragraful 2 subliniind că se referă doar la executarea serviciilor în cele 8 staţii mari, menţine cerinţa de la paragraful 6 al aceluiaşi capitol din caietul de sarcini, respectiv "lucrările se vor executa după un grafic întocmit de comun acord cu beneficiarul şi de regula în ultima zi de vineri a lunii în care este planificată lucrarea respectivă". - Măsura de remediere de la punctul 2 este ambiguu formulată întrucât autoritatea contractantă solicită ca substanţele să fie "depozitate în locaţiile nominalizate de către beneficiar (...), acestea putând fi, după caz, locaţiile prestatorului sau ale beneficiarului". Dacă dorea cu adevarat să lămurească acest aspect, autoritatea contractantă menţiona fără echivoc cum să fie depozitate substanţele fără să menţioneze "după caz". -măsura de remediere de la punctul 4 nu clarifică la ce se referă autoritatea contractantă când solicită ca ofertanţii să dispună de "mijloace de transport autorizate cu dotări specifice" şi face trimitere la o normă legală cu titlu general, care se referă la condiţiile şi modul în care trebuie să se desfăşoare traficul pe drumurile publice, plecând de la modul de marcare a acestora şi până la regulile ce trebuie respectate de conducătorii auto în general. -măsura de remediere de la punctul 5 este parţială, deoarece autoritatea contractantă nu indică fără echivoc la ce articol face referire din Ordinul Ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 76/PT/1981. 14

-măsura de remediere de la punctul 6 privind procesul verbal nu modifică modul de completare al procesului verbal. Ca urmare a acestui răspuns, autoritatea contractantă a revenit la punctul său de vedere, cu adresa nr. 1.6./1892/2019, arătând că în urma analizei documentației și clarificărilor, se impune anularea procedurii de atribuire. Ca urmare a poziției părților clar exprimată în documentele depuse la dosar, Consiliul ia act de recunoașterea venită din partea autorității contractante, aceasta achiesând la solicitarea referitoare la anularea procedurii. În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (7) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestaţia formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu ... și va dispune anularea procedurii de atribuire. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) şi (7) din Legea nr. 101/2016, admite contestaţia formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu ... și va dispune anularea procedurii de atribuire. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ..... Redactată în 4 (patru) exemplare, conţine 15 (cincisprezece) pagini. 15