Decizie CNSC BO2019_10920

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .../.../... Data: .... Prin contestația nr. 2040/02.10.2019, înregistrată la Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 39021/05.10.2019, înaintată de ......... SRL, cu sediul în ........., ......, ........., și adresa de corespondență în ........., înmatriculată la registrul comerțului sub nr. ........., având CUI 29099973, reprezentată legal prin ......... - administrator, formulată împotriva rezultatului procedurii nr. 26994/30.09.2019, de la loturile 1 și 3, emis de ........., cu sediul în ........., ........, județul ........., autoritate contractantă în procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii unui contract de „Furnizare consumabile pentru echipamente periferice (imprimante) din dotarea CJC, CMZ, ISU si STPS”, împărțită pe 4 loturi, inițiată cu anunț de participare simplificat nr. SCN1047757, publicat în SEAP la 09.07.2019, s-a solicitat .......... CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de fată, constată următoarele: Prin contestația nr. 2040/02.10.2019, înregistrată la Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 39021/05.10.2019, ......... SRL atacă rezultatul procedurii nr. 26994/30.09.2019, de la loturile 1 și 3, emis de ........., în calitate de autoritate contractantă în procedura amintită, potrivit căreia oferta sa a fost declarată neconformă. În fapt, contestatorul susține că, prin adresa nr. 23477/30.08.2019, autoritatea contractanta i-a solicitat să clarifice anumite aspecte pe care le-a considerat a fi neconcordante, informații eronate sau incomplete, 1

referitoare la rapoartele de testare, din cadrul propunerii tehnice, în vederea demonstrării modului de îndeplinire a cerinței nr. 3.4.1.1 Consumabile imprimante din caietul de sarcini. De asemenea, contestatorul arată că, prin adresa nr. 1976/04.09.2019, a răspuns solicitării autorității contractante și, referitor la aspectele ce țin de modul de întocmire/redactare și de forma rapoartelor de testare, a transmis comunicarea nr. 208/04.09.2019, emisă de emitentul rapoartelor de testare în discuție, laboratorul ......... Referitor la motivul care a stat la baza desemnării ofertei sale ca fiind neconformă, pentru loturile nr. 1 și 3, respectiv faptul că rezultatele calculelor din rapoarte sunt “mai mari de o unitate” și că aceste rapoarte conțin erori de calcul, ce nu se justifică prin rotunjire, fiind neconforme standardelor din rapoarte, contestatorul precizează faptul că aceasta este o exagerare din partea comisiei de evaluare a ofertelor, o interpretare arhaică și nejustificată a standardelor ISO invocate. Contestatorul susține că erorile de calcul descoperite de comisia de evaluare, la cele 4 rapoarte de testare, reprezintă mai puțin de 1% din valoarea specificațiilor tehnice minime solicitate pentru produsele în cauză, drept pentru care consideră că sunt aplicabile prevederile art. 134 alin. (7) lit. (b), alin. (8), alin. (9) lit. (a) din HG nr. 395/2016. Contestatorul menționează că, chiar calculele autorității contractante relevă diferențe insignifiante față de rezultatele din rapoartele de testare în discuție, mai puțin de 1% din valoarea specificațiilor solicitate. Mai mult, așa cum s-a precizat și în comunicarea nr. 208/04.09.2019, emisă de emitentul rapoartelor de testare în discuție, laboratorul ........, pot exista diferențe între rezultatele obținute în urma efectuării calculelor respective, de la un sistem de calcul la altul. De asemenea, contestatorul precizează că autoritatea contractantă nu a demonstrat faptul că aceste erori de calcul influențează în mod negativ propunerea sa tehnică, în sensul că produsele testate au un randament mai mic față de cel solicitat prin intermediul specificațiilor tehnice din caietul de sarcini, pentru fiecare produs în parte, și, din contră, rezultatele obținute de autoritatea contractantă în urma efectuării propriilor calcule au relevat îndeplinirea cerințelor sale. În drept, contestatorul invocă Legea nr. 101/2016, Legea nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016. Prin adresa nr. 27505/03.10.2019, înregistrată la CNSC sub nr. 39755/07.10.2019, autoritatea contractantă a transmis Consiliului punctul de vedere, iar în data de 08.10.2019 a fost înregistrată la CNSC sub nr. 39978 copia dosarului achiziției publice. Prin punctul său de vedere, autoritatea contractantă solicită, în principal, respingerea ei, ca inadmisibilă, pentru lipsa cauțiunii, iar în subsidiar, respingerea, ca nefondată. 2

Având în vedere cerința caietului de sarcini, conform căreia s-a solicitat: În cazul ofertării unor produse echivalente, ofertantul trebuie să prezinte următoarele documente în limba română sau engleză: (...) rapoartele de testare a produselor echivalente - în conformitate cu standardele aferente fiecărui tip de consumabil, autoritatea contractantă clarifică aspecte referitoare la această cerință și la documentele ce au fost transmise de către ofertant: - rapoartele de testare a produselor echivalente sunt documentele emise de un laborator de încercări care a efectuat testări/măsurători, în vederea determinării capacității de tipărire a cartușelor de toner/cerneală folosite în imprimante; - certificatul de acreditare, emis de ........, “precizează” că acest laborator este competent să efectueze activități de încercări, în conformitate cu standardele metodologice utilizate pentru determinarea capacității (randamentului) de tipărire a cartușelor (ISO 19752 pentru cartușe cu toner negru, ISO 19798 pentru cartușe cu toner color și ISO 24711 pentru cartușe cu cerneală), ceea ce înseamnă că încercările efectuate de acest laborator trebuie să respecte metodologiile standardelor menționate; - metodologiile descrise în aceste standarde definesc procedurile care trebuie respectate pentru determinarea randamentului de tipărire a cartușelor, prin precizarea metodelor de măsurare, precum și a celor de evaluare a rezultatelor obținute în urma încercărilor (rezultate care trebuie înscrise în rapoartele de testare obținute în urma încercărilor); - în conformitate cu procedurile descrise în standarde, evaluarea rezultatelor se realizează printr-o analiză statistică a datelor înregistrate în urma testării cartușelor, iar rezultatul obținut pentru capacitatea de tipărire a unui cartuș este determinat prin aplicarea formulelor de calcul, definite în metodologiile standardelor; - respectarea metodologiilor descrise în standarde reprezintă faptul că evaluarea randamentului unui cartuș, respectiv declararea capacității de tipărire a acestuia, s-a realizat printr-o evaluare obiectivă și corectă a capacității cartușelor de imprimare; - în cazul celor 4 rapoarte de testare menționate, în urma aplicării formulelor matematice precizate în metodologiile standardelor (pentru indicatorii abaterea standard rezultată, limita inferioară de 90% a intervalului de siguranță și capacitatea de tipărire medie a cartușului), rezultatele obținute de autoritatea contractantă au evidențiat diferențe valorice față de rezultatele consemnate în rapoartele de încercare, fapt care este asumat/acceptat și de către laboratorul de încercare și de către ofertant; - diferențele valorice semnalate sunt erori de calcul ce nu pot fi justificate ca fiind datorate modului de rotunjire al programului de calcul tabelar sau datorate efectuării calculelor pe sisteme de calcul diferite, pe motivul evident/elementar că, prin aplicarea aceleiași formule de calcul, 3

indiferent de programul de calcul tabelar folosit sau de sistemul de calcul utilizat, se obține un rezultat unic (același rezultat). De asemenea, autoritatea contractantă susține că, prin adresa nr. 23477/30.08.2019, comisia de evaluare i-a solicitat ofertantului SC ......... SRL să justifice, pentru rapoartele nr. 202/30.09.2015/lot 1+3, nr. 100/19.09.2014/lot 3, nr. 110/26.09.2014/lot 3, nr. 113/26.09.2014/lot 3, erorile de calcul aferente parametrilor abaterea standard, limita inferioară de 90% a intervalului de siguranță și capacitatea de tipărire medie a cartușului. Din răspunsurile punctuale transmise, respectiv din comunicarea nr. 208/04.09.2019 a laboratorului de testare ........, a rezultat că erorile de calcul sunt date de modul de rotunjire al programului de calcul tabelar. Față de cele susținute, autoritatea contractantă arată că membrii comisiei de evaluare au apreciat aceste clarificări neconforme, deoarece, în urma aplicării formulelor din standardele aplicabile (ISO/IEC 19752, ISO/IEC 19798 și ISO/IEC 24711), rezultatele obținute evidențiază diferențe de calcul mai mari de o unitate între cele consemnate în rapoarte și cele obținute de comisie, care nu sunt susceptibile a se justifica prin modul (operația) de rotunjire a programului de calcul (cu atât mai mult cu cât, în cadrul propunerii tehnice, au fost identificate și rapoarte calculate corect, rezultatele din conținutul acestora fiind identice la nivel de zecimale cu cele obținute de comisie). Așadar, în ceea ce privește "aprecierile" contestatorului, și anume că motivul de respingere a ofertei SC ......... SRL, pentru loturile 1 și 3, ar fi o exagerare din partea comisiei de evaluare, o interpretare arhaică și nejustificată a standardelor ISO respective, autoritatea contractantă le consideră simple aprecieri subiective și netemeinice, fără vreo susținere legală, drept pentru care nu pot fi reținute la soluționarea cauzei. De asemenea, autoritatea contractantă menționează că au fost analizate, cu maximă atenție și obiectivitate, toate ofertele tehnice și, din acest motiv, comisia de evaluare a solicitat clarificări în acord cu documentația de atribuire, exercitându-și rolul activ stabilit de lege, astfel încât informațiile primite de la ofertant să o ajute în formarea opiniei corecte. Cu privire la susținerea contestatorului, potrivit căreia "erorile de calcul descoperite de comisia de evaluare la cele 4 rapoarte de testare reprezintă mai puțin de 1% din valoarea specificațiilor tehnice minime solicitate pentru produsele în cauză", întemeiată eronat prin interpretarea, în propriul interes, a prevederilor art. 134 alin. (7) lit. b), alin. (8) și alin. (9) lit. a) din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă precizează că, potrivit art. 134 alin. (7) lit. b) din HG nr. 395/2016: "prin excepție de la dispozițiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică (în speță, consumabilele – deoarece acestea fac obiectul ofertei tehnice, iar nu indicatorii din rapoartele de încercare) se încadrează în una din categoriile de mai jos: (...) b) reprezintă corectări 4

ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire". Totodată, potrivit art. 134 alin. (8) din HG nr. 395/2016: "Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte", iar potrivit art. 134 alin. (9) lit. a) din același act normativ "o modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei inițiale în următoarele situații: a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depășește 1 % din prețul total al ofertei (...)". Din interpretarea textelor de lege invocate, autoritatea contractantă susține că, în speță, abaterea tehnică minoră se referă la propunerea tehnică, adică la consumabilele ofertate, și nicidecum la indicatorii folosiți în testări (ofertantul a ofertat în propunerea tehnică cartușele respective, iar nu indicatorii, aceștia fiind doar valori/rezultate matematice, consemnate în rapoartele de încercări emise de laboratorul de testare). Așadar, prevederile legale invocate sunt vădit inaplicabile, pe de o parte, deoarece propunerea tehnică se referă strict la consumabilele ofertate (cartușe), iar, pe de altă parte, deoarece legiuitorul face trimitere inclusiv la influența acestor modificări asupra prețului ofertat. Autoritatea contractantă susține că petentul face confuzie între propunerea tehnică propriu-zisă (consumabilele ofertate), care este susceptibilă de abateri tehnice (ex: număr de consumabile ofertate), și partea din propunerea tehnică cu rol în dovedirea calității/conformității produselor ofertate (rapoartele de încercare emise de laborator, din conținutul cărora rezultă anumiți parametri solicitați, dar care nu sunt susceptibili a fi ofertați, propriu-zis, de către contestatoare, în sensul de a fi majorați/micșorați, ci doar de a fi demonstrați cu documente justificative emise de terți - în speță, cu rapoartele de încercare emise de laborator). Prin urmare, așa-numitele "abateri tehnice minore" nu au nicio legătură cu consumabilele ofertate și, implicit, nici cu prețurile aferente. Aceste "abateri tehnice" se referă, în speța de față, la indicatorii calculați eronat, din conținutul rapoartelor de încercare a cartușelor, care nu au făcut obiectul ofertării propriu-zise și nu pot fi modificați/corectați de contestator. Prin urmare, autoritatea contractantă susține că, în speță, nici nu se poate pune problema existenței unor "abateri tehnice minore", care să vizeze propunerea tehnică (consumabilele ofertate), din moment ce indicatorii respectivi reprezintă parametri tehnici constatați în urma unor testări de către o terță parte (un laborator de încercări acreditat), nefiind așadar susceptibili a fi ofertați de contestator și, pe cale de consecință, nici modificați/corectați de acesta în sensul de abateri tehnice, în accepțiunea avută în vedere de legiuitor. 5

Ținând seama de aceste aspecte, respectiv de faptul că nu se poate pune problema cuantificării indicatorilor/parametrilor obținuți în urma testărilor, aceștia fiind doar specificații tehnice minime solicitate prin caietul de sarcini, consemnați în rapoartele de încercare emise de o terța parte - laboratorul de testare (în scopul demonstrării conformității cartușelor respective cu cerințele din standarde), deci care nu au făcut obiectul propriu-zis al ofertării de către contestator, autoritatea contractantă consideră că devine, cu atât mai puțin relevant, care este procentul acestei cuantificări (sub 1% sau nu). În concluzie, autoritatea contractantă susține că prevederile legale invocate de contestator cu privire la abaterea tehnică, respectiv art. 134 alin. (7) lit. b), alin. (8) și alin. (9) lit. a) din HG nr. 395/2016, sunt inaplicabile în situația din speță, rezultatele greșit consemnate în rapoartele de încercare respective (indicatorii/parametrii respectivi) nefăcând obiectul ofertării, neavând nicio legătură cu propunerea financiară și, implicit, nefiind susceptibile a fi modificate/corectate de contestator. Argumente ale acestei interpretări de necontestat rezidă și din conținutul prevederilor art. 137 alin. (3) lit. d) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora oferta este neconformă dacă propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice. În schimb, autoritatea contractantă susține că rezultatele eronate ale indicatorilor din conținutul rapoartelor de încercare respective (printre care și capacitatea de tipărire) prezintă un impact covârșitor asupra credibilității privind conformitatea testărilor, compromițând, pe cale de consecință, și credibilitatea în calitatea consumabilelor respective ofertate. Din acest punct de vedere, lezarea încrederii în calitatea produselor privește, în mod evident, toate produsele ofertate (pentru toate loturile), însă, din moment ce oferta nu poate fi respinsă pe produs sau pe compromiterea credibilității generale în calitatea/conformitatea produselor ofertate, ci doar pe lot, autoritatea contractantă arată că a fost nevoită să accepte consumabilele ofertate pentru celelalte două loturi (loturile 2 și 4, la care contestatorul a fost declarată câștigătoare), deoarece, în cadrul propunerilor tehnice aferente acestor loturi, nu au fost identificate rapoarte de încercare cu astfel de erori ale indicatorilor menționați. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă menționează că este evidentă inconsecvența contestatorului în ceea ce privește argumentele invocate în încercarea de a justifica erorile din rapoarte descoperite de comisia de evaluare, din moment ce în răspunsul la solicitarea de clarificări, prin adresa laboratorului nr. 208/04.09.2019, se precizează (pe ultima pagină) că aceste erori sunt "date de modul de rotunjire al programului de calcul tabelar", iar în contestație, la paragraful 4 de pe pagina 3, acolo unde face referire la această comunicare, contestatorul interpretează precizările exacte ale reprezentantului laboratorului amintit, afirmând în mod eronat că "(...) așa cum s-a precizat în comunicarea nr. 208/04.09.2019 (...), pot exista diferențe între rezultatele obținute în 6

urma efectuării calculelor respective, de la un sistem de calcul la altul". Așadar, diferențele valorice semnalate sunt erori de calcul ce nu pot fi justificate prin modul de rotunjire al programului de calcul tabelar, dar nici cauzate de efectuarea operațiilor matematice pe sisteme de calcul diferite, pe motivul evident (elementar) că, prin aplicarea aceleiași formule de calcul, indiferent de programul de calcul tabelar folosit sau de sistemul de calcul utilizat, se obține același rezultat matematic (identic la nivel de zecimale). Cu privire la ultimul punct al contestatorului, prin care afirmă că autoritatea contractantă nu a demonstrat faptul că aceste erori de calcul influențează în mod negativ propunerea tehnică, în sensul că produsele testate ar avea un randament mai mic față de cel solicitat prin intermediul specificațiilor tehnice, pentru fiecare produs în parte, ba din contra rezultatele obținute de autoritatea contractantă, în urma efectuării propriilor calcule, ar releva îndeplinirea cerințelor, autoritatea contractantă susține că, în speță, problematic nu este faptul că rezultatul testărilor ar releva performanțe superioare celor solicitate, ci faptul că aceste rezultate nu sunt credibile, din moment ce întregul algoritm de calcul aplicat este eronat. Prin urmare, susținerile contestatorului sunt vădit nerelevante, având în vedere că problema principală o constituie credibilitatea informațiilor cuprinse în rapoartele de încercare menționate și, pe cale de consecință, credibilitatea compromisă în calitatea și conformitatea produselor ofertate, care este serios pusă la îndoială nu doar pentru loturile 1 și 3, în care comisia a identificat astfel de rapoarte de testare cu erori, ci și pentru celelalte loturi, unde rapoartele de testare au fost (cel puțin pe hârtie) conforme cu cerințele din standarde (și unde totuși comisia a admis ofertele contestatoarei). Cu alte cuvinte, autoritatea contractantă arată că aparentele performanțe superioare, rezultatele din rapoarte de care contestatorul încearcă să se folosească pentru a justifica erorile constatate, nu au nicio relevantă (chiar dacă diferențele constatate ar fi în plus sau în minus), din moment ce însăși existența acestor diferențe constituie dovada clară a lipsei de conformitate a rapoartelor de încercare respective cu cerințele

standardelor aplicabile și, astfel, o aplicare incorectă a metodologiei descrisă în standarde, deci o evaluare incorectă a capacității cartușelor de imprimare. Prin adresa nr. 2075/14.10.2019, înregistrată la CNSC sub nr. 40903/14.10.2019, ......... SRL a răspuns la punctul de vedere al autorității contractante, reiterând criticile din contestație, respectiv faptul că autoritatea contractantă insistă asupra neacceptării cele 4 rapoarte de testare, deși, conform propriilor calcule, sunt îndeplinite specificațiile tehnice minime solicitate prin caietul de sarcini. 7

De asemenea, contestatorul arată că autoritatea contractantă nu precizează care sunt încălcările ce ar invalida rapoartele, standardele în baza cărora au fost emise. Totodată, contestatorul menționează că decizia autorității contractante de a exclude oferta sa, ca fiind neconformă, este netemeinică, întrucât: - conform calculelor comisiei de evaluare, din comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, valorile din rapoartele de testare nu sunt inferioare specificațiilor tehnice solicitate pentru respectivele produse; - nu se bazează pe altceva decât pe interpretarea personală a comisiei de evaluare a ofertelor, fără a se raporta la prescripțiile standardelor în baza cărora au fost emise rapoartele de testare respective. Contestatorul mai susține că autoritatea contractantă insistă asupra erorilor de calcul din rapoartele de testare și asupra faptului că acestea ar fi putut influența rezultatul final, deși, propriile calcule au demonstrat exact contrariul și, de asemenea, nu a descris modul în care a ajuns la aceste rezultate. În cazul de față, fiind vorba de formule matematice complexe cu extragere de radicali, ridicări la putere și fracții, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă a acționat în mod exagerat, excluzând oferta societății sale. Contestatorul susține că, în comunicarea nr. 27505/03.10.2019, a descoperit și o contradicție, în sensul că, pe de o parte, autoritatea contractantă a precizat că nu se pune problema cuantificării parametrilor/indicatorilor obținuți în urma testărilor, deoarece aceștia sunt specificații tehnice minime solicitate prin caietul de sarcini, iar pe de altă parte, în cadrul aceluiași paragraf, a precizat că acești parametri nu au făcut obiectul propriu-zis al ofertării de către societatea sa.

Față de susținerile părților și de documentele aflate la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: În vederea atribuirii unui contract de „Furnizare consumabile pentru echipamente periferice (imprimante) din dotarea CJC, CMZ, ISU si STPS”, pe 4 loturi, ........., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura simplificată, publicând în SEAP anunțul de participare simplificat nr. SCN1047757, la 09.07.2019 și documentația de atribuire aferentă. Împotriva rezultatului procedurii de atribuire nr. 26994/30.09.2019, pentru loturile 1 și 3, ......... SRL a înaintat prezenta contestație, solicitând anularea actului atacat. Consiliul a luat act de faptul că ......... SRL a făcut dovada îndeplinirii procedurii stabilite la art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în sensul depunerii unei cauțiuni, conform celor înscrise în recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 205781724/1, din data de 03.10.2019, emisă 8

de CEC Bank – Sucursala Victoria, în valoare de 18.029,40 lei. În consecință, Consiliul va respinge excepția respingerii contestației, pentru neconstituirea cauțiunii, ridicată de autoritate contractantă. Prin contestație se critică motivul de respingere a ofertei, ca fiind neconformă, respectiv faptul că rezultatele calculelor din rapoarte sunt mai mari de o unitate și că aceste rapoarte conțin erori de calcul care nu se justifică prin rotunjire, fiind neconforme standardelor. Consiliul reține că, în adresa privind comunicarea rezultatului, s-a menționat: (...) în cadrul ofertelor tehnice prezentate de dvs. la loturile 1 si 3 au fost identificate rapoartele de încercare nr. 100/19.09.2014/ lot 3, nr. 110 si 113/ 26.09.2014/ lot 3 și respectiv raportul nr.202/30.09.2015 I loturi 1 si 3 care nu respectă cerințele standardelor specifice, la care s-a făcut referire în cerință și în baza cărora au fost emise aceste rapoarte (ISO/IEC 19752, ISO/IEC 19798, ISO/IEC 24711), în sensul ca aceste rapoarte conțin erori de calcul la indicatorii: abaterea standard rezultata, limita inferioara de 90% a intervalului de siguranță și capacitatea de tipărire medie a cartușului, ce nu s-au justificat a fi date de modul de rotunjire al programului de calcul tabelar, așa cum ați susținut. Mai specific, în urma aplicării formulelor matematice din standardele aplicabile (ISO/IEC 19752, ISO/IEC 19798 și ISO/IEC 24711) rezultatele obținute au evidențiat diferențe de calcul mai mari de o unitate între rezultatele consemnate în rapoartele de încercare la care am făcut referire anterior si cele obținute de comisie, așadar care nu sunt susceptibile a se justifica prin modul (operația) de rotunjire a programului de calcul, așa cum ați susținut (...). Consiliul constată că ofertantul a inclus în propunerea tehnică rapoarte de încercări ale cartușelor de imprimantă, emise de laboratorul ........, printre care și rapoartele: nr. 100/19.09.2014, nr. 113/ 26.09.2014 și nr.202/30.09.2015. Fiecare raport conține rezultate ale testelor de încercare pentru câte un tip de cartuș. De exemplu, pentru cartușul NP-HT047 a fost întocmit raportul de încercare nr. 100/19.09.2014, în care se menționează: - capacitatea de tipărire medie a cartușului: 2016; Valoarea capacității de tipărire este declarată în conformitate cu standardul ISO/IEC 19752:2004; - media: 2049,67; abaterea standard: 28.51; limita inferioară de 90% a intervalului de siguranță: 2032. Pentru rapoartele de încercări prezentate, comisia de evaluare a recalculat indicatorii: abaterea standard, limita inferioară de 90% a intervalului de siguranță și capacitatea de tipărire medie a cartușului, prin referire la metodologia de calcul din standardele menționate în fiecare raport. Neconformitatea ofertei a intervenit ca urmare a diferențelor dintre valorile din rapoartele de încercare și cele obținute de comisia de evaluare, pentru cei trei indicatorii antemenționați. 9

Consiliul constată că, prin contestație, ofertantul solicită încadrarea erorilor de calcul, “descoperite” de comisia de evaluare, în categoria abaterilor tehnice minore, conform art. 134, alin. (7) lit. (b), alin (8), alin. (9) lit. (a) din HG 395/2016: (7) Prin excepție de la dispozițiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos: (...) b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire. (8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte. (9) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei inițiale în următoarele situații: a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depășește 1% din prețul total al ofertei; Printr-o astfel de cerere, în fapt, ofertantul acceptă valorile calculate de autoritatea contractantă și existența unor erori în stabilirea indicatorilor din cadrul rapoartelor de încercări. Consiliul apreciază că diferențele valorice, aferente celor trei indicatori, nu pot fi încadrate în categoria abaterilor tehnice minore, întrucât ofertantul nu poate aduce modificări la propunerea tehnică, respectiv nu poate interveni asupra rezultatelor de încercare. Pentru ca diferențele să fie considerate abateri tehnice trebuie să fi fost cauzate de modificări ale propunerii tehnice, să fi fost sesizate omisiuni din cadrul ofertei și/sau necesitatea completării informațiilor tehnice. Însă, asupra rezultatelor rapoartelor nu se poate interveni, din punct de vedere tehnic. Ele au fost emise ca urmare a încercărilor realizate asupra tipurilor de cartușe ofertate în cadrul prezentei procedurii. Răspunsul ofertantului, față de solicitarea din 30.08.2019, de justificare a acestor erori, nu aduce corectări ale unor cantități/valori din propunerea tehnică. Deși contestatorul a stabilit că suma diferențelor dintre valorile obținute de achizitor și cele din raport este mai mică de 1 %, acest procent nu se referă la o cuantificare tehnică a diferențelor. Erorile constatate de autoritatea contractantă, și comunicate ofertantului, se referă, explicit, la rezultate ale testării produselor ofertate. În consecință, nu se poate face o raportare financiară a acestor erori la prețul ofertat. Acceptarea de către ofertantul contestator a diferențelor constituie o acceptare/recunoaștere a neconformității produselor ofertate, pentru care a prezentat rapoartele de încercări nr. 100/19.09.2014/lot 3, nr. 110 si 113/ 26.09.2014/lot 3 și raportul nr. 202/30.09.2015 loturi 1 si 3, o 10

recunoaștere a faptului că aceste rapoarte nu sunt emise în conformitate cu standardele specifice fiecărui tip de cartuș, ceea ce conduce la nerespectarea cerinței aferente, din caietul de sarcini. Prin cererea de încadrare a erorilor în categoria abaterilor tehnice minore, ofertantul încearcă să transforme oferta sa neconformă, într-una conformă. Dacă autoritatea contractantă ar da curs unei astfel de solicitări, ar aduce atingere principiului tratamentului egal, statuat de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016. În acest sens s-a pronunțat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în hotărârea sa din 11 mai 2017, cauza C 131/16, ............. A: Principiul egalității de tratament și obligația de transparență se opun de asemenea oricărei negocieri între autoritatea contractantă și un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la inițiativa autorității contractante, nici la cea a ofertantului [...]. Astfel, a permite autorității contractante să solicite unui candidat a cărui ofertă o apreciază a fi imprecisă sau neconformă cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini clarificări în această privință ar implica riscul de a se considera că această autoritate contractantă, în cazul în care oferta candidatului respectiv ar fi în final reținută, a negociat în mod confidențial această ofertă, în detrimentul celorlalți candidați și cu încălcarea principiului egalității de tratament [...]. Consiliu nu poate reține ca pertinentă nici susținerea contestatorului, referitoare la faptul că achizitorul nu a demonstrat influența erorilor asupra propunerii tehnice (rezultatele obținute de autoritatea contractanta în urma efectuării propriilor calcule au relevat îndeplinirea cerințelor sale), întrucât aceste diferențe (a căror existență a fost acceptată de contestator) reflectă o neconformare a rapoartelor de încercări la metodologiile stabilite prin standarde. În ceea ce privește justificarea contestatorului (pot exista diferențe între rezultatele obținute in urma efectuării calculelor respective, de la un sistem de calcul la altul), prin referire la răspunsul transmis de laborator, Consiliul o apreciază ca neîntemeiată, întrucât ........ a comunicat doar faptul că erorile de calcul sunt date de modul de rotunjire al programului de calcul tabelar. Pe de o parte, ........ se referă doar la diferențe cauzate de aproximări și nu la utilizare altor sisteme de calcul. Pe de altă parte, așa cum se observă în adresa de comunicare a rezultatului, diferențele nu provin din „rotunjiri”. O “rotunjire” ar însemna că ceea ce este peste 0,5 să fie aproximat la 1, iar ce este sub 0,5 să fie aproximat la unitatea inferioară sau la jumătatea unității. În comunicare, diferențele sunt, de exemplu, pentru raportul 110/26.09.2019, între 3,53 și 4,53; 945,48 și 944,86; 936 și 935 etc. Văzând că nu sunt motive de infirmare a deciziei autorității contractante, în ceea ce privește respingerea ofertei SC ......... SRL, 11

Consiliul va menține rezultatului procedurii comunicat contestatorului prin adresa nr. 26994/30.09.2019, pentru loturile 1 și 3. Pentru toate argumentele de mai sus, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge contestația formulată de SC ......... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., ca nefondată. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepția neconstituirii cauțiunii, invocată de autoritate contractantă. Respinge contestația formulată de SC ......... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ........., ca nefondată. Prezenta decizie este obligatorie, dar împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare, conform prevederilor art. 28 alin. (1) și art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, .............. ......... ........... ............... 12