Decizie CNSC BO2019_11034

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. … Data: .. Prin contestația nr. 2914/14.10.2019, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 41051/15.10.2019, înaintată de SC ......... SRL, cu sediul în ........., …, județul ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având CUI ........., reprezentată legal prin ......... – administrator, împotriva documentației de atribuire, elaborată de MUNICIPIUL ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii unui acord-cadru având ca obiect „Achiziția serviciului de asigurare a integrității bunurilor publice și private aparținând municipiul .........”, cod CPV 79713000-5 – Servicii de pază (Rev.2), s-au solicitat: - “Suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea cauzei, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; - Obligarea autorității contractante la modificarea secțiunii IV.2.2) din anunțul de participare nr. CN1015613/02.10.2019, prin prelungirea termenului de depunere a ofertelor cu cel puțin 10 zile de la data publicării în SICAP a modificărilor documentației de atribuire sau data desuspendării în SICAP a procedurii de atribuire de către autoritatea 1/17

contractantă sau, în ipoteza, respingerii contestației, data soluționării contestației de către Consiliu și a comunicării deciziei CNSC către părți, oricare dintre aceste date este ultima din punct de vedere cronologic și pe cale de consecință, publicarea unei erate la anunțul de participare nr. CN1015613/02.10.2019, privind noul termen de depunere a ofertelor; - Obligarea autorității contractante la modificarea clauzelor nelegale din documentația de atribuire astfel încât documentația de atribuire să fie pusă în concordanță cu legislația”. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care SC ......... SRL critică documentația de atribuire elaborată de MUNICIPIUL ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii susmenționată, solicitând suspendarea procedurii, decalarea termenului de depunere a ofertelor și modificarea documentației de atribuire. Prezentând în format tabelar clauzele contractuale din documentația de atribuire apreciate nelegale, împreună cu propunerile sale de modificare a acestora și a considerentelor pe care se întemeiază, contestatorul concluzionează că este necesară remedierea pentru a nu fi încălcate prevederile Codului Civil și Codului Fiscal. Astfel, clauza privind plata prețului, prevăzută în documentația de atribuire la Cap. IX art. 9.2., Cap. VI art. 6.2. și Cap. V art. 5.9. – Modalități de plată din contractul subsecvent, Plata facturilor se va realiza din contul Beneficiarului deschis la Trezoreria Municipiului ........., în termen de 30 de zile, de la data acceptării și înregistrării facturilor, în funcție de disponibilitățile bugetare, contestatorul o consideră abuzivă, conform art. 14 lit. d) din Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, întrucât fixează un termen de plată mai mare decât cel prevăzut la art. 7 alin. (1). Invocând prevederile amintite, precum și Directiva 2011/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale, Directiva ce a fost transpusă în Legea nr. 72/2013 și pe care autoritatea contractantă are de asemenea obligația să o respecte, contestatorul apreciază că termenul în care autoritățile contractante au obligația de a efectua plata, indiferent de modul de calcul, este de 30 de zile fără ca plata să fie condiționată de disponibilitățile bugetare. Prin urmare, se impune ca autoritatea contractantă să stabilească prin documentația de atribuire ca termenul pentru plata facturilor să fie de 30 zile de la data acceptării și înregistrării facturilor, astfel cum impune Legea nr. 72/2013. 2

Cu privire la cerințele de la cap. IV art. 4.1. alin. 6 - Obligaţiile Prestatorului din caietul de sarcini, cap. VIII art. 6.11. - Obligaţiile Promitentului-Prestator din acordul-cadru și cap. IX Art. 9.11. - Obligaţiile prestatorului din contractul subsecvent, conform cărora “Prestatorul trebuie să suporte integral contravaloarea prejudiciului cauzat de distrugerea/degradarea sau sustragerea bunurilor şi/sau valorilor care i- au fost date spre folosință sau în pază de către beneficiar (prevăzute în consemnul particular sau comunicate prin adresă sau predate/primite prin proces verbal), datorită întrebuinţării defectuoase, neîndeplinirea şi/sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către personalul de pază (nedescoperirea autorului, date de identitate false, incomplete, etc.)", contestatorul o apreciază ca fiind abuzivă, solicitând modificarea ei în sensul ca „Prestatorul să suporte contravaloarea prejudiciului cauzat de distrugerea/degradarea sau sustragerea bunurilor şi/sau valorilor care i- au fost date spre folosinţă sau în pază de către beneficiar (prevăzute în consemnul particular sau comunicate prin adresă sau predate/primite prin proces verbal), datorită întrebuințării defectuoase, neîndeplinirea şi/sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către personalul de pază (nedescoperirea autorului, date de identitate false, incomplete, etc.) în condițiile în care autoritatea contractantă dovedește cu hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă culpa și abaterea contractuală ale prestatorului în producerea prejudiciului”. Referitor la prevederile stabilite în documentația de atribuire, cap. VI art. 6.3. - "Riscuri ce pot apărea pe parcursul implementării contractului" din caietul de sarcini și cap. XI art. 11.2. - "Riscuri ce pot apărea pe parcursul implementării contractului" din acordul-cadru, cu invocarea prevederilor art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 și a prevederilor art. 167 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016, contestatorul solicită eliminarea din documentația de atribuire a prevederilor stabilite la cap. VI art. 6.3. - Riscuri ce pot apărea pe parcursul implementării contractului din caietul de sarcini și cap. XI art. 11.2. - Riscuri ce pot apărea pe parcursul implementării contractului din acordul-cadru: „Intrarea societății comerciale cu care a fost încheiat acordul cadru în procedura de insolvenţă/faliment, situaţie în care trebuie achiziţionate servicii de pază de la un alt operator economic - partea responsabilă privind acest risc fiind prestatorul. Controlul asupra acestui risc revine prestatorului urmând ca acesta să ia toate măsurile necesare în vederea prevenirii acestui gen de situaţii'' și a prevederilor stabilite la cap. XV Art. 15.4. - Modificarea și încetarea contractului din contractul subsecvent, “Achizitorul îşi rezervă dreptul de a solicita denunţarea contractului subsecvent aflat în derulare, prin notificare transmisă administratorului judiciar/lichidatorului în situaţia în care prestatorul a intrat în insolvenţă, în condiţiile stabilite de Legea nr. 85/2014, fără ca denunţarea să prejudicieze sau să afecteze dreptul la acţiune sau despăgubire pentru achizitor, cu respectarea prevederilor art. 167 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 98/2016”. Cu privire la penalitățile prevăzute de autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire, respectiv “Se vor aplica penalități, corespunzător cu gravitatea faptei", contestatorul le apreciază excesive, 3/17

abuzive și disproporționate față de obligațiile contractuale care ar putea fi încălcate de prestator. Or, în opinia sa, modalitatea de formulare a penalităților este clar în opoziție cu prevederea menționată anterior întrucât au fost prevăzute penalități mult prea mari pentru abateri minore, încalcă principiului de drept al proporționalității sancțiunii cu gravitatea faptei (abaterii contractuale), consacrat de Codul civil la Secțiunea Executarea prin echivalent, art. 1530-1548. Mai mult, în cazul aplicării acestor penalități în forma prezentată în documentația de atribuire, fără să dovedească un prejudiciu, se susține de contestator că ar însemna să transforme natura juridică a penalităților de întârziere în daune-interese (clauza penală), conform art. 1538 alin 4 Cod civil. Din analiza art. 1541 alin. 1 lit. b) Cod civil, reiese că penalitatea este vădit excesivă atunci când depășește prejudiciul ce putea fi prevăzut de părți la încheierea contractului. Prin urmare, din acest articol rezultă clar că penalitățile trebuie stabilite și fundamentate de autoritatea contractantă în funcție de eventualul prejudiciu (pagubă) ce i s-ar putea produce prin neexecutarea obligațiilor contractuale de Prestator. Totodată, conform art. 1541 alin. 2 Cod civil, suma globală a penalității nu poate să depășească obligația principală. În consecință, contestatorul precizează că modificarea sancțiunilor menționate de autoritatea contractantă și ajustarea cuantumului penalităților aplicabile, trebuie efectuate și în acord cu principiul echității și echilibrului contractual, respectiv părțile trebuie să beneficieze de același regim juridic privind răspunderea contractuală și o parte să nu fie defavorizată, în avantajul celeilalte părți. În susținerea afirmațiilor sale că, în forma actuală, se creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, contestatorul face trimitere și la dispozițiile art. 21.3 din acordul cadru și art. 22.3 din contractul subsecvent, conform cărora achizitorul este sancționat cu o penalitate de 0,03 % pe zi de întârziere din valoarea facturii neachitate, însă Prestatorul este sancționat cu o penalitate ce ajunge la o valoare maximă de 1,5% din valoarea lunară a prestației, inclusiv pentru abateri contractuale de importanță redusă. Pentru motivele prezentate, contestatorul solicită obligarea autorității contractante să se conformeze legislației în vigoare, să respecte principiul de drept al proporționalității sancțiunii cu gravitatea faptei și să modifice capitolul de penalități prevăzut în documentația de atribuire în conformitate cu cele expuse anterior. În drept, se invocă dispozițiile Legii nr. 98/2016, HG nr. 395/2016, Legii nr. 101/2016, precum și a celorlalte acte normative invocate. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin punctul de vedere nr. 1878/21.10.2019, înregistrat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 42321/22.10.2019, MUNICIPIUL ......... a solicitat respingerea cererilor de suspendare a procedurii și de prelungire a termenului de depunere a ofertelor, ca neîntemeiate, iar, pe fond, respingerea contestației, ca neîntemeiată. Referitor la solicitarea contestatorului de prelungire a termenului de depunere a ofertelor, autoritatea contractantă solicită respingerea acesteia, întrucât documentația de atribuire respectă prevederile legale și 4

nu se impune a se aduce nicio modificare a acesteia. Mai mult, din analiza aspectelor criticate de contestator, respectiv plata facturilor, cuantumul penalităților și al posibilelor prejudicii, denunțarea contractului în caz de insolvență, nu influențează documentația de atribuire, întrucât criticile vizează chestiuni ulterioare încheierii contractului, deci nu ar influența depunerea ofertelor. Cât privește criticile aduse prevederilor cap. IX art. 9.2 – Modalități de plată din caietul de sarcini și cap. VI art. 6.2. din acordul cadru, cap. V art. 5.9. contractul subsecvent, autoritatea contractantă apreciază că articolul respectă întrutotul dispozițiile Legii nr. 500/2002 și este formulat în concordanță cu dispozițiile art. 52 din acest act normativ, care ar fi deplin aplicabil și în ipoteza eliminării clauzei în discuție, fiind vorba de norme legale imperative de la care autoritatea publică nu poate deroga, astfel că nu s-ar obține, în opinia autorității, niciun folos practic pentru viitorul contract, protejat fiind prin dispozițiile Legii nr. 72/2013. În ceea ce privește criticile contestatorului de la cap. IV art. 4.1. alin.6 din caietul de sarcini și cap. VIII art. 6.11 din acordul cadru, cap. IX art. 9.11 din contractul subsecvent, autoritatea contractantă solicită respingerea acestora, motivat de faptul că formularea criticată nu face decât să reitereze principiul reparării integrale a prejudiciului aferent angajării răspunderii civile contractuale, fiind normal și în concordanță cu dispoziţiile legii civile ca, în situația în care prestatorul își încalcă obligațiile contractuale, să răspundă integral pentru repararea prejudiciului cauzat. Faptul că prestatorul este obligat să constituie o asigurare de răspundere civilă față de terți în valoare de 500.000 euro nu poate exclude repararea integrală a prejudiciului adus autorității contractante în cazul încălcării obligațiilor sale contractuale. Asigurarea în discuție poate fi utilizată pentru plata prejudiciilor cauzate terților și nu autorității contractante și doar în limita sumei de 500.000 Euro. Or, prejudiciul cauzat autorității contractante poate depăși această sumă. Referitor la prevederile criticate de contestator din cap VI art. 6.3 Riscuri ce pot apărea pe parcursul implementării contractului, din caietul de sarcini și cap. XI art. 11.2 din acordul cadru și cap. XV art. 15.4 Modificarea și încetarea contractului, din contractul subsecvent care stipulează că Achizitorul îşi rezerva dreptul de a solicita denunțarea contractului subsecvent aflat în derulare, prin notificare transmisă administratorului judiciar/lichidatorului în situaţia în care prestatorul a intrat în insolvenţă, în condiţiile stabilite de Legea nr. 85/2014, fără ca denunţarea să prejudicieze sau să afecteze dreptul la acţiune sau despăgubire pentru achizitor, cu respectarea prevederilor art. 167 alin. (1) lit. b şi alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă le apreciază ca fiind vădit neîntemeiate având în vedere că articolul citat nu prevede desființarea contractului pentru cazul intervenirii insolvenței, raportarea la art. 123 alin. (1) teza I din Legea nr. 85/2014, fiind complet eronată. Chiar dacă nu ar fi existat în documentație articolul criticat de contestator, dispozițiile Legii nr. 85/2014 care prevăd posibilitatea denunțării voluntare a contractului de către contractant în cazul 5/17

deschiderii procedurii insolvenței cu privire la cealaltă parte contractuală, ar fi aplicabile. În consecință, autoritatea contractantă solicită respingerea criticilor cu privire la articolele menționate de contestator care prevăd posibilitatea denunțării contractului în cazul deschiderii procedurii insolvenței. Și în ceea ce privește criticile prevederilor cuprinse în punctul XI din caietul de sarcini – Penalități, punctul XIII din acordul cadru - Penalități, punctul XIII - Penalități din contractul subsecvent art. 13.1 - Se vor aplica penalităţi, corespunzător cu gravitatea faptei, autoritatea contractantă le apreciază ca fiind nefondate și vădesc interpretarea eronată a dispoziţiilor legale în materia clauzei penale, fiind evident că, prin introducerea unei clauze de penalități părţile au în vedere evaluarea anticipată a prejudiciului care nu mai trebuie dovedit, în acord cu dispozițiile art. 1538 alin. 4 din Codul Civil care prevede "Creditorul poate cere executarea clauzei penale fără a fi ţinut să dovedească vreun prejudiciu". Or, susținerea contestatorului în sensul că, în cazul aplicării fiecărei categorii de penalități, ar trebui să fie dovedit și un prejudiciu, este absurdă și ar lipsi de orice sens instituția juridică a penalităților. Referitor la cuantumul penalităților, cuprins între 0,3% și 1,5 %, autoritatea contractantă arată că s-au avut în vedere exact criteriile pe care le indică și contestatorul, respectiv tipul și importanța obligației încălcate. Susținerea contestatorului privind lipsa echilibrului contractual, reflectată în cuantumul penalităților, este consideră neîntemeiată, întrucât prestatorul își asumă prin contract o paletă largă de obligații de diverse categorii de importanță care nu pot fi aliniate din punct de vedere al penalităților aplicabile cuantumului penalităților percepute pentru neplata facturilor de către achizitor. De asemenea, în analiza pretinsului caracter disproporționat al penalităților stipulate în sarcina prestatorului, autoritatea contractantă solicită Consiliului să aibă în vedere și specificul contractului de achiziție publică ale cărui clauze contractuale trebuie să protejeze în mod eficient interesul public împotriva riscului de neîndeplinire a contractului. Invocând jurisprudența Consiliului referitoare la faptul că un contract de achiziție publică este un contract administrativ, autoritatea contractantă susține că penalitățile prevăzute într-un astfel de contract sunt în conformitate cu obligațiile prevăzute în caietul de sarcini, acordul- cadru și contractul subsecvent. Din moment ce contestatorul a fost de acord cu obligațiile, cu excepția uneia, rezultă, pe cale de consecință, că ar trebui să fie de acord şi cu penalizarea în caz de nerespectare a acestora. Autoritatea contractantă arată că în cazul în care nu ar fi prevăzute sancţiuni/penalizări pentru fiecare obligaţie, ar avea decât soluția denunțării unilaterale a contractului pentru nerespectarea clauzelor contractuale, fapt care ar putea provoca daune mari prin necesitatea reluării procedurii de achiziţie publică. Dacă obligaţiile sunt acceptate, dar nu sunt respectate de una din părţile contractante, cealaltă parte are doar posibilitatea de denunţare/reziliere unilaterală a contractului. 6

Or, în cazul de față, capitolul Penalităţi cuprinde penalitățile/penalizările stabilite cu scopul de a determina prestatorul să respecte obligațiile prevăzute, acestea au un caracter sancționator şi nu reprezintă contravaloarea unei prestații neefectuate, caz în care ar trebui să se identifice cu partea de prestație neefectuată. Mai arată autoritatea contractantă că penalitățile, în marea lor majoritate, au fost stabilite în ore pentru a fi uşor de înţeles şi pentru ca prestatorii să-şi calculeze în mod clar ofertele. De altfel, scopul penalităţii nu este de a recupera partea de prestație neefectuată, ci de a penaliza acea parte contractuală pentru nerespectarea obligaţiei asumate. Concluzionând, autoritatea contractantă susține că penalitățile au fost stabilite tocmai pentru ca prestatorul să respecte obligaţiile asumate și nu a avut scopul descurajării participării la procedura de achiziţie a operatorilor economici interesaţi, apreciind astfel că punctele contestate cu privire la penalități trebuie să rămână neschimbate întrucât au fost stabilite proporțional cu gravitatea faptei și nu afectează drepturile prestatorului ci doar asigură că acesta își va respecta obligațiile. În continuare, autoritatea contractantă detaliază în mod succint necesitatea și cuantumul penalităților prevăzute în documentația de atribuire, apreciind că nu se poate permite prestatorului să nu respecte obligațiile asumate. Mai mult, susține că valoarea penalităților este bine stabilită, fiind introdusă pentru a proteja autoritatea contractantă față de un eventual comportament necorespunzător al prestatorului în timpul derulării contractului. Având în vedere considerentele prezentate, autoritatea contractantă solicită respingerea criticilor contestatorului, ca nefondate. În drept, invocă prevederile Legii nr. 101/2016, ale Legii nr. 98/2016, ale HG nr. 395/2016. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: MUNICIPIUL ........., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului- cadru având ca obiect „Achiziția serviciului de asigurare a integrității bunurilor publice și private aparținând municipiul .........”, cod CPV 79713000-5 – Servicii de pază (Rev.2), prin publicarea în SICAP a anunțului de participare nr. CN1015613/02.10.2019, la care a anexat documentația de atribuire, valoarea estimată fiind de 64.549.440,00 lei, fără TVA. Depunerea ofertelor a fost stabilită inițial pentru data de 07.11.2019, ora 15:00 și ulterior, prelungită până la data de 18.11.2019, ora 15:00, prin erata nr. EN1013625, publicată în SICAP la data de 15.10.2019, ora 03.52. Nemulțumită de unele prevederi ale documentației de atribuire, SC ......... SRL (consemnând cauțiunea aferentă, potrivit dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016) a formulat contestația de față, solicitând cele menționate în partea introductivă. 7/17

Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost respinsă, ca nefondată, prin Încheierea nr. 1609/C2/2170 din 22.10.2019. Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată că nemulțumirile contestatorului vizează anumite clauze contractuale solicitate în modelul de contract subsecvent și acordul-cadru pus la dispoziție prin documentația de atribuire, regăsite, ca obligație corelativă, și în specificațiile caietului de sarcini, solicitând eliminarea sau modificarea acestora. Față de solicitările contestatorului, Consiliul reține următoarele: i. Critica privind eliminarea sintagmei în funcție de disponibilitățile bugetare din cadrul cerinței/clauzei regăsită la Cap IX art. 9.2 Modalități de plată din Caietul de Sarcini și Capitolul VI art. 6.2 din Acordul cadru, Capitolul V art. 5.9 din Contractul subsecvent, care stipulează că: "Plata facturilor se va realiza din contul Beneficiarului deschis la Trezoreria Municipiului ........., în termen de 30 de zile, de la data acceptării şi înregistrării facturilor, în funcție de disponibilitățile bugetare", va fi admisă, deoarece, fiind în prezența unui contract de achiziție publică încheiat, înseamnă că există deja fondurile necesare pentru prestarea lui, aprobate și disponibile pentru această destinație. Prin urmare, ținând cont și de prevederile coroborate ale art. 6, 7 și 14 din Legea nr. 72/2013, pentru asigurarea disciplinei contractuale, nu se poate deroga de la termenul maxim de plată al facturilor, așa cum este acesta reglementat prin actul normativ indicat. De altfel, art. 52 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 interzice ca plata cheltuielilor să depășească creditele bugetare aprobate și fondurile disponibile alocate, fără să reglementeze posibilitatea ca autoritatea să se angajeze în contracte pentru care nu are prevăzute disponibilități bugetare. Din dispozițiile legale relevate și precizarea finală a Legii privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante nr. 72/2013 – „Prezenta lege transpune Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale (...)”, rezultă fără echivoc faptul că orice încercare de impunere de clauze derogatorii de la exigențele legii naționale și europene în domeniul combaterii întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi autorităţile contractante constituie clauză abuzivă, lovită de nulitate absolută.

ii. În ceea ce privește solicitarea referitoare la modificarea cerinței/clauzei din Cap IV art. 4.1 alin. 6 "Obligațiile prestatorului" din Caietul de sarcini și Cap VIII art. 6.11 din Acordul cadru, Capitolul IX art. 9.11 din Contractul subsecvent care prevăd obligația prestatorului "Să suporte

integral

contravaloarea

prejudiciului

cauzat

de distrugerea/degradarea sau sustragerea bunurilor şi/sau valorilor care i- au fost date spre folosință sau în pază de către beneficiar (prevăzute în consemnul particular sau comunicate prin adresă sau predate/primite prin 8

proces verbal), datorită întrebuințării defectuoase, neîndeplinirea şi/sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către personalul de pază (nedescoperirea autorului, date de identitate false, incomplete, etc.);", prin eliminarea cuvântului „integral” din sintagma „Să suporte integral contravaloarea prejudiciului” și completarea, la finalul cerinței/clauzei cu mențiunea „în condițiile în care A. C. dovedește cu hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă culpa și abaterea contractuală ale prestatorului în producerea prejudiciului”, se constată caracterul nefondat al acesteia, sens în care se rețin prevederile art. 1531 alin. (1) din Codul Civil conform cărora „Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării”. Pe de altă parte, nu se poate reține un eventual caracter abuziv nici prin raportare la obligația prestatorului să dețină o poliță de asigurare de răspundere civilă față de terți, deoarece, așa cum subliniază și autoritatea, aceasta are rolul de a acoperi prejudiciile cauzate terților, iar nu autorității contractante care, la rândul ei, are dreptul de a cere repararea integrală a prejudiciilor suferite ca urmare a încălcării de prestator a obligațiilor contractuale. Cât privește completarea cerinței/clauzei în discuție cu mențiunea „în condițiile în care A. C. dovedește cu hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă culpa și abaterea contractuală ale prestatorului în producerea prejudiciului”, Consiliul observă că autorul contestației nu aduce niciun argument în sensul necesității introducerii aspectelor solicitate, drept care această critică va fi respinsă, ca nefondată. iii. În ceea ce privește solicitarea referitoare la eliminarea „Cap. VI art. 6.3. - "Riscuri ce pot apărea pe parcursul implementării contractului" din Caietul de sarcini și Cap. XI art. 11.2. - "Riscuri ce pot apărea pe parcursul implementării contractului" din Acordul-cadru, și anume „Intrarea societății comerciale cu care a fost încheiat acordul cadru în procedura de insolvență/faliment, situație în care trebuie achiziționate servicii de pază de la un alt operator economic - partea responsabilă privind acest risc fiind prestatorul. Controlul asupra acestui risc revine prestatorului urmând ca acesta să ia toate măsurile necesare în vederea prevenirii acestui gen de situații", Consiliul constată că cerința/clauza regăsită la Cap. VI art. 6.3. din Caietul de sarcini și Cap. XI art. 11.2 din Acordul-cadru reprezintă doar evidențierea unui risc ce poate apărea pe parcursul implementării contractului, menționarea faptului că acesta revine prestatorului fiind firească câtă vreme face referire la situația intrării societății comerciale în procedura de insolvență/faliment. Cu referire la clauza regăsită la Cap. XV Art. 15.4. - "Modificarea și încetarea contractului" din Contractul subsecvent, respectiv „Achizitorul își rezervă dreptul de a solicita denunțarea contractului subsecvent aflat în derulare, prin notificare transmisă administratorului judiciar/lichidatorului în situația în care prestatorul a intrat în insolvență, în condițiile stabilite de Legea nr. 85/2014, fără ca denunțarea să prejudicieze sau să afecteze dreptul la acțiune sau despăgubire pentru achizitor, cu respectarea prevederilor art. 167 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 98/2016”, se observă că, prin intermediul ei, achizitorul își rezervă un drept de a 9/17

solicita denunțarea contractului, însă în condițiile stabilite de Legea nr. 85/2014, astfel că, atât timp cât aplicarea acestei clauze se realizează în limitele actului normativ în discuție care reglementează regulile în domeniul prevenirii insolvenței şi al insolvenței, nu poate fi reținut vreun caracter nelegal al acesteia. iv. În examinarea criticilor referitoare la clauzele regăsite la punctul XI. Penalități din caietul de sarcini, de la punctul XIII. Penalități din acordul cadru și de la punctul XIII. Penalități din contractul subsecvent, considerate de contestator excesive, abuzive și disproporționate, precum și în dezacord cu principiul echității și echilibrului contractual, Consiliul va avea în vedere și apărările autorității contractante potrivit cărora capitolul Penalități are scopul de a determina prestatorul să respecte obligațiile care cad în sarcina sa, cu caracter sancționator și nu reprezintă contravaloarea unei prestații neefectuate, pentru a fi necesară identificarea cu aceasta, dar și specificul contractului de achiziție publică, cum este cel de față. Însă, deși acesta este un contract administrativ, iar nu unul de drept privat, pentru ca părțile să se afle pe poziție de egalitate, totuși, autoritatea contractantă nu poate institui cerințe și clauze vădit disproporționate față de scopul, necesitatea urmărit a fi satisfăcută prin atribuirea contractului în discuție, și de natură a rupe echilibrul contractual dintre părțile contractante. Orice contract cu o entitate publică cuprinde clauze ce pot fi considerate excesive pentru particulari, dată fiind calitatea aparte a beneficiarului şi destinația vizând interesul public a contractului, însă aceste clauze nu trebuie să exceadă limitelor legii și să intre în sfera celor abuzive. De asemenea, în analiza efectuată, Consiliul va avea în vedere și dispozițile codului civil care, la art. 1541 alin. (1) dispune „Instanţa nu poate reduce penalitatea decât atunci când: a) obligaţia principală a fost executată în parte şi această executare a profitat creditorului; b) penalitatea este vădit excesivă faţă de prejudiciul ce putea fi prevăzut de părţi la încheierea contractului. (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), penalitatea astfel redusă trebuie însă să rămână superioară obligației principale. ” Procedând la analizarea fiecărei critici în parte, prin prisma măsurilor de remediere propuse de contestator, în virtutea principiului disponibilității, Consiliul constată caracterul temeinic al celor referitoare la clauzele regăsite la art. XIII Penalități din acordul-cadru, pct. 13.1, 1, 3, 6, 10, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 29, 30, 31, 33, 34 și 37, și a celor corespondente regăsite în contractul subsecvent și caietul de sarcini, având în vedere următoarele considerente: Clauza 1 „neacoperirea tuturor posturilor de pază cu agenţi de securitate: la prima penalizare - diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,5 % din valoarea lunară a prestaţiei; la a 2-a penalizare - diminuarea plăţii cu echivalentul a 1 % din valoarea lunară a prestaţiei;  la a 3-a penalizare - rezilierea contractului;" 10

penalizarea prin diminuare a plății cu echivalentul a 0,5 %, respectiv 1%, din valoarea lunară a prestației apare a fi excesivă prin raportare la întreaga valoare lunară a prestației, în mod corect și echitabil fiind necesar ca această diminuare să aibă în vedere contravaloarea prestației neexecutate, așa cum solicită și contestatorul. Mai mult, se constată că prin cap. XV pct. 15.3 din acordul-cadru autoritatea are prevederi exprese privind rezilierea contractului, în cazul înregistrării a trei procese-verbale de recepție de perioada derulării unui contract subsecvent, în care au fost consemnate nereguli neremediate în termenul prevăzut, neîndeplinirea obligațiilor asumate fiind în mod firesc sancționată cu încheierea raporturilor contractuale, iar nu prin obținerea unor penalități excesive. Clauza 3 „nefuncţionarea, în repetate rânduri, a sistemului de comunicaţie al societăţii de pază (telefoane mobile defecte, baterii/acumulatori descărcaţi sau defecţi): atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,5 % din valoarea lunară a prestaţiei;” se constată caracterul excesiv al raportării penalității la valoarea totală a prestației, fiind necesar înlocuirea acestei dispoziții cu aplicarea unei sancțiuni proporțională contravalorii prestației neefectuată în mod corespunzător. Clauza 6 „neacoperirea integrală a contravalorii prejudiciului cauzat de distrugerea/degradarea sau sustragerea bunurilor şi/sau valorilor care i-au fost date spre folosinţă sau în pază aflate pe raza posturilor de pază sau primite pe bază de adresă sau proces verbal de predare-primire de la beneficiar sau menţionate în consemnul particular al postului;  atenţionarea Prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,5% din valoarea lunară a prestaţiei pentru 5 zile de întârziere;  atenţionarea Prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 1,5% din valoarea lunară a prestaţiei pentru 15 zile de întârziere;  rezilierea contractului pentru 30 de zile de întârziere” Similar punctului anterior, este necesar ca penalitatea să se raporteze la sumele neacoperite și eventuale dobânzi corespunzătoare, conform prevederilor Codului Fiscal, apărând disproporționată ca sancționarea să afecteze un procent din întreaga valoare lunară a prestației, deși ceea ce se impută nu este prestarea serviciilor obiect al contractului, ci neacoperirea integrală a contravalorii unui prejudiciului cauzat de distrugerea/ degradarea sau sustragerea bunurilor şi/sau valorilor care i-au fost date spre folosinţă sau în pază prestatorului. Clauza 10 „depăşirea programului de lucru de maxim 12 ore, stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare, asumat de Prestator: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,3 % din valoarea lunară a prestaţiei;” este necesar a fi eliminată, având în vedere că verificarea respectării timpului legal de lucru al angajatului prestatorului cade în sarcina Inspectoratului Teritorial de Muncă, autoritatea contractantă nefiind abilitată legal în a efectua asemenea controale și de a aplica sancțiuni în acest sens. Clauza 12 „neefectuarea periodică a pregătirii de specialitate a personalului de pază, conform legislaţiei în vigoare, şi neinstruirea, la solicitarea beneficiarului, în raport cu evenimentele şi situaţiile care au apărut în derularea activităţii de pază: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,2 % din valoarea lunară a prestaţiei” 11/17

similar celor reținute cu referire la clauza 10, se observă că cerințele adresate prestatorului reprezintă, în fapt obligații legale reglementate de Legea nr. 333/2003 și a normelor metodologice de aplicare a acesteia, autoritatea contractantă nefiind abilitată legal în a efectua astfel de controale, drept care nici nu poate aplica sancțiuni în cazul în care pretinde că obligațiile cu pricina au fost nerespectate. Pe cale de consecință, clauza va fi eliminată. Mai mult, se reține că, în cazul în care aceasta observă eventuale nerespectări ale legislației muncii sau legislației specifice prestării serviciilor de pază, poate sesiza organul de control competent în vederea remedierii și sancționării situațiilor în cauză, dacă un asemenea demers se impune. Clauza 13 „neprezentarea lunară a raportului scris privind principalele probleme rezultate din activitatea desfăşurată, controalele efectuate şi măsurile luate, respectiv sancţionarea şi/sau înlocuirea agenţilor de securitate: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,2 % din valoarea lunară a prestaţiei” și Clauza 30 „neanunţarea oricărui eveniment în timp util (maxim 2 ore) telefonic, sau direct la sediul Beneficiarului şi a 2-a zi dimineaţă (până la ora 11.00), în scris: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 12 ore prestaţie, pentru un eveniment” constată Consiliul că se subsumează aspectelor reglementate prin clauza 9, care prevăd sancționarea prestatorului pentru „lipsa înaintării zilnice a raportului scris (check list, sesizări, etc.) privind principalele probleme rezultate din activitatea desfăşurată şi măsurile luate”, existând astfel o dublă penalizare pentru aceeași neconformitate. Pe cale de consecință, clauzele 13 și 30 se impun a fi eliminate. Clauza 14 „nerespectarea dispoziţiilor verbale sau scrise al beneficiarului şi necomunicarea dispoziţiilor cu privire la repartizarea agenţilor de securitate în posturile de pază având în vedere modul de îndeplinire a serviciului de pază şi/sau modificarea numărului şi/sau locaţiei obiectivelor de păzit şi/sau a programului de lucru: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,2 % din valoarea lunară a prestaţiei”, apare ca fiind excesivă având în vedere că serviciile efectuate de prestator este necesar a corespunde obligațiilor asumate prin caietul de sarcini, beneficiarul având dreptul de a solicita doar respectarea prevederilor acestuia. Prin urmare, impunerea unei penalități pentru „nerespectarea dispoziţiilor verbale sau scrise al beneficiarului”, fără o definire/încadrare a acestora în obligațiile amintite este, în opinia Consiliului, disproporționată, impunându-se a fi eliminată.  Clauza 16 „executarea serviciului de către agentul de securitate sub influenta băuturilor alcoolice: atenţionarea prestatorului şi înlăturarea agentului de securitate din cadrul efectivului de pază şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 72 ore prestaţie, (pentru fiecare agent de securitate identificat);” Clauza 17 „consumul de băuturi alcoolice de către agentul de securitate în timpul serviciului pază: atenţionarea prestatorului şi înlăturarea agentului de securitate din cadrul efectivului de pază şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 72 ore prestaţie, (pentru fiecare agent de securitate identificat);” Clauza 18 „neverificarea prin personalul de pază (la intrarea în serviciu, pe timpul executării serviciului şi ori de câte ori consideră necesar), a stării de funcţionare a mijloacelor tehnice şi electronice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei, a stării uşilor, ferestrelor, pereţilor, grilajelor, lacătelor, încuietorilor şi/sau a bunurilor aflate în zona de responsabilitate a postului de pază: atenţionarea Prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 48 de ore de prestaţie (pentru fiecare agent de securitate identificat);” și Clauza 19 „neluarea măsurilor de împiedicarea a degradărilor, distrugerilor sau a 12

sustragerilor bunurilor şi valorilor aflate pe raza posturilor de pază sau primite pe bază de adresă sau proces verbal de predare-primire de la beneficiar sau menţionate în consemnul particular al postului: suportarea contravalorii prejudiciului de către Prestator şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 48 ore prestaţie, pentru un eveniment”, se impun a fi modificate în sensul înlocuirii numărului de ore de prestație la care se raportează diminuarea plății la 24 de ore, pentru eliminarea unei sancțiuni disproporționate față de gravitatea faptei. În soluționare, a fost avută în vedere solicitarea de modificare propusă prin contestație, precum și faptul că autoritatea contractantă nu justifică de ce este adecvată doar raportarea la 72 de ore, respectiv 48 de ore, ci doar invocă protejarea față de un eventual comportament necorespunzător al prestatorului în timpul derulării contractului (nerespectarea obligațiilor) care, însă, nu este eliminată nici în condițiile solicitate de contestator.  Clauza 29 „lipsa din post a documentelor specifice executării şi evidenţierii serviciului de pază conform H.G. 301/2012 în momentul efectuării controlului; atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 12 ore prestaţie”, se constată că face referire la o obligație legală a prestatorului de servicii de pază, sancționată ca o contravenție de legiuitor conform dispozițiilor art. 3 pct. 8 și 9 din HG nr. 301/2012, respectiv „Constituie contravenție încălcarea prevederilor din normele metodologice, după cum urmează: 8. nerespectarea obligaţiei de înfiinţare a registrului special de evidenţă a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexă; 9. neconsemnarea în registrul special de evidenţă a contractelor de prestări de servicii, conform art. 32 din anexă”, astfel că apare excesivă dublarea acesteia și pe calea penalităților contractuale. Clauza 31 „neînlocuirea uniformelor necorespunzătoare (deteriorate, uzate etc) ale agenţilor de securitate: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 12 ore prestaţie, (pentru fiecare agent de securitate identificat);” și Clauza 33 „portul neregulamentar al ţinutei (ţinută neglijentă, incompletă, neregulamentară şi/sau atipică) de către agentul de securitate: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 12 ore prestaţie, (pentru fiecare agent de securitate identificat);” apar disproporționate atât față de obligațiile prestatorului, cât și în raport cu scopul impunerii lor evocat de autoritatea contractantă. În opinia Consiliului, penalitățile la care este supus prestatorul în aceste cazuri sunt excesive față de obligațiile corelative regăsite în caietul de sarcini, al căror obiectiv este acela de a asigura paza obiectivelor autorității contractante. Clauza 34 „neacordarea semnelor de respect de către agentul de securitate (salutul şi raportarea identităţii, funcţiei, adresare nerespectuoasă) persoanelor cu drept de control şi cu alte persoane cu care interacţionează în desfăşurarea serviciului: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 12 ore prestaţie, (pentru fiecare agent de securitate identificat);” se observă că este, așa cum susține și contestatorul, neclară, fiind formulată la modul general, ceea ce poate conduce la aprecieri subiective în eventualitatea aplicării ei. Mai mult, autoritatea contractantă justifică necesitatea menținerii ei, în sensul asigurării că executarea serviciului se desfășoară în conformitate cu prevederile legale, este utilă, nu afectează imaginea instituției și eficiența cheltuirii fondurilor publice, or, acest deziderat poate fi atins și în absența clauzei în discuție. Clauza 37 „lipsa echipamentelor şi a dotărilor minime ale agenţilor de securitate conform prevederilor de la cap. II, punctul 2.3: atenţionarea Prestatorului şi 13/17

diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,3% din valoarea lunară a prestaţiei (pentru fiecare agent de securitate identificat)”, este necesar a fi eliminată și ea, deoarece obligația dotării agenților de securitate este una instituită de Legea nr. 333/2003, astfel că și sancțiunile corespunzătoare nerespectării acesteia este prevăzută de actul normativ indicat. Cu referire la clauzele 12, 31, 33 și 37, sunt reținute dispozițiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 333/2003, conform cărora „Conducătorii societăţilor specializate de pază şi protecţie sunt obligaţi să asigure respectarea prevederilor legale şi a regulamentelor proprii în organizarea şi funcţionarea acestei forme de pază, în angajarea, pregătirea şi controlul personalului, portul uniformei şi al însemnelor distinctive, precum şi în dotarea cu mijloace de intervenţie şi apărare individuală, conform legii”, nerespectarea acestei obligații constituind contravenție, sancționată potrivit art. 58 lit. d) din aceeași lege. Pe cale de consecință, Consiliul va admite criticile din contestație, și va obliga autoritatea contractantă la remedierea clauzelor analizate anterior, conform celor reținute. Cât privește însă criticile referitoare la clauzele regăsite la art. XIII Penalități din acordul-cadru, pct. 13.1, 4, 5, 7, 8, 9, 11, 15 și 27 și a celor corespondente regăsite în contractul subsecvent și caietul de sarcini, Consiliul constată caracterul neîntemeiat al solicitărilor de remediere propuse de contestator, având în vedere următoarele: Clauza 4 „schimbarea numărului de telefon sau lipsa telefoanelor mobile din dotarea agenţilor de securitate, fără anunţarea din timp a Beneficiarului: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,5 % din valoarea lunară a prestaţiei;” susține contestatorul că este necesar a fi eliminată deoarece nu are legătură cu niciuna din atribuțiile prevăzute în caietul de sarcini și nu ar reflecta neîndeplinirea în vreun fel a contractului, deși, observă Consiliul, în caietul de sarcini este prezentată ca obligație a prestatorului, la cap. IV. Pct. 4.1, cerința 3 „să mențină în funcțiune în permanență sistemele de comunicații ale societății (telefoane mobile, stații emisie/recepție etc.)” și 4 „să prezinte beneficiarului lista cu numerele de telefon ale posturilor de pază și să comunice orice modificare a acesteia”, astfel că această critică va fi respinsă. Clauza 5 „suspendarea/anularea/modificarea poliţei de asigurare sau a clauzelor din contractul de asigurare faţă de obligaţiile asumate prin propunerea tehnică: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,5 % din valoarea lunară a prestaţiei;”, susține contestatorul că este necesar a fi eliminată deoarece modificarea/anularea/suspendarea clauzelor poliței de asigurare se efectuează de emitentul acesteia, însă, și în aceste condiții nu se elimină obligația prestatorului de a deține o astfel de poliță, drept care, în situația indicată, este necesar ca prestatorul să întreprindă toate diligențele pentru a obține o nouă poliță, conform obligației care cade în sarcina sa, clauza fiind așadar menținută.  Clauza 7 „nefuncţionarea sistemului GPS personal tracker, nedotarea posturilor de pază cu aparate GPS personal tracker sau neacordarea accesului permanent pentru Beneficiar la informaţiile furnizate de aplicaţia GPS personal tracker: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,3 % din valoarea lunară a prestaţiei”, Clauza 8 „neutilizarea etilometrului la solicitarea Beneficiarului; atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,3 % din valoarea lunară a prestaţiei;”, Clauza 9 „lipsa înaintării zilnice a raportului scris (check list, 14

sesizări, etc.) privind principalele probleme rezultate din activitatea desfăşurată şi măsurile luate: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,3 % din valoarea lunară a prestaţiei.”, precum și Clauza 15 „neaducerea la cunoştinţa beneficiarului a planificării cu repartizarea nominală a agenţilor de securitate în posturi, a şefilor de tură şi a şefului de obiectiv, astfel încât încadrarea acestora să se realizeze în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 si H.G. nr. 937/2018, la sfârşitul lunii pentru luna următoare şi să comunice beneficiarului în maxim 24 de ore orice schimbări apărute în această planificare: atenţionarea prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,2 % din valoarea lunară a prestaţiei;” susține contestatorul că este necesar a se modifica în sensul reformulării penalității astfel „atenționarea prestatorului și diminuarea plății cu echivalentul contravalorii prestației neefectuate”, respectiv „pentru prestația efectuată în mod necorespunzător se vor percepe dobânzi și penalități conform prevederilor Codului Fiscal”, în cazul Clauzei 15, solicitare neîntemeiată, în opinia Consiliului, în condițiile în care se constată că obligațiile care fac obiectul clauzelor în discuție nu pot fi cuantificate valoric pentru a se determina contravaloarea prestației neefectuate sau efectuate necorespunzător. Clauza 11 „neacordarea sprijinului beneficiarului, pentru întocmirea şi actualizarea Planul de pază în termen de 10 zile de la data atribuirii contractului şi ulterior să îl actualizeze, în funcţie de modificările apărute: atenţionarea Prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 0,3% din valoarea lunară a prestaţiei pentru neactualizarea Planului de Pază în termen de 10 zile”, contrar susținerilor contestatorului, se observă că potrivit art. 5 alin. (4) din Legea nr. 333/2003 „4) În cazul unităţilor în care paza se asigură cu efective ale jandarmeriei, ale societăţilor specializate de pază şi protecţie, ale poliţiştilor locali sau combinat, întocmirea planului de pază se face de către conducătorii unităţilor beneficiare împreună cu comandanţii/şefii acestor efective.” Pe cale de consecință, chiar dacă obligația legală de întocmire a planului de pază aparține beneficiarilor, acest demers este realizat împreună cu prestatorul, drept care critica analizată va fi respinsă. Clauza 27 „neoprirea şi nelegitimarea, prin personalul de pază, a persoanelor despre care există date sau indicii că au săvârşit infracţiuni sau alte fapte ilicite în incinta obiectivul păzit, a celor care încalcă normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar în cazul infracţiunilor flagrante, nereţinerea şi neprezentarea către poliţie a făptuitorului, neoprirea şi nepredarea către politiei a bunurilor sau valorilor care fac obiectul infracţiunii sau a altor fapte ilicite, neluarea măsurilor pentru conservarea ori paza lor, neîntocmirea unui proces verbal de luare a acestor măsuri: atenţionarea Prestatorului şi diminuarea plăţii cu echivalentul a 24 ore de prestaţie pentru eveniment”, susține contestatorul că este necesar a fi eliminată deoarece personalul de pază nu are atribuții de legitimare a persoanelor conform Legii nr. 333/2003, deși, potrivit dispozițiilor art. 46 lit. d) din acest act normativ „În timpul serviciului, personalul de pază este obligat: (…) să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că au săvârşit infracţiuni ori alte fapte ilicite în obiectivul păzit, pe cele care încalcă normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar în cazul infracţiunilor flagrante, să prindă şi să prezinte poliţiei pe făptuitor, să oprească şi să predea poliţiei bunurile ori valorile care fac obiectul infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru 15/17

conservarea ori paza lor (…)”. Prin urmare, critica va fi respinsă, ca nefondată. Luând în considerare cele anterior expuse, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația SC ......... SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL ........., şi va obliga autoritatea contractantă să remedieze documentația de atribuire în sensul celor arătate în motivarea prezentei, să aducă la cunoștința operatorilor economici interesați modificările intervenite, prin publicarea lor în SICAP, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, și să stabilească o nouă dată de depunere a ofertelor, cu respectarea prevederilor art. 153 din Legea nr. 98/2016. Decizia este obligatorie pentru părți, potrivit art.28 alin.1 din Legea nr.101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de SC ......... SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL ........., în calitate de autoritate contractantă. Obligă autoritatea contractantă să remedieze documentația de atribuire în sensul celor arătate în motivarea prezentei, să aducă la cunoștința operatorilor economici interesați modificările intervenite, prin publicarea lor în SICAP, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, și să stabilească o nouă dată de depunere a ofertelor, cu respectarea prevederilor art. 153 din Legea nr. 98/2016. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părţile cauzei, respectiv de la data luării la cunoştinţă de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE COMPLET, MEMBRU, MEMBRU, ......... … ......... 16

… 17/17