Decizie CNSC BO2019_11218

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia nr. 465/07.10.2019, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 39724/04.10.2019, depusă de către SC ... SRL, cu sediul în ..., având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului ... şi Cod Unic de Înregistrare ..., în calitate de lider al Asocierii SC ... SRL, formulată împotriva procedurii simplificate privind atribuirea contractului având ca obiect „Servicii de proiectare şi execuţie lucrări pentru «Extindere reţea canalizare menajeră şi modernizare drumuri de interes local în satele Poienari şi Bucşeneşti, comuna Corbeni, judeţul Argeş»”, organizată de către ... cu sediul în comuna ..., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - anularea adresei nr. 7215/30.09.2019 reprezentând comunicare privind rezultatul procedurii de atribuire, - anularea raportului procedurii de atribuire şi a tuturor actelor subsecvente acestuia cu privire la respingerea ofertei SC ... SRL, - reluarea procedurii de achiziţie publică de la etapa de evaluare tehnică prin reevaluarea ofertei SC ... SRL. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestaţia nr. 465/07.10.2019, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 39724/04.10.2019, SC ... SRL, în calitate de operator economic participant la procedura de atribuire în cauză, critică decizia autorităţii contractante conform căreia, oferta sa „(...) a fost respinsă ca: 1

- neconformă potrivit prevederilor art. 137 alin. (3), lit. a) din HG nr. 395/2016, deoarece nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini; - inacceptabilă, potrivit prevederilor art. 134, alin. (5) din HG nr. 395/2016, deoarece răspunsul la solicitările de clarificări nu este concludent, din următoarele motive: i) conform Studiului de fezabilitate, pentru lucrările de drum execuţia proiectului a fost împărţită în etape şi subetape, care sunt reprezentate de lucrările de săpătură, balast, piatră spartă, strat binder, strat uzură etc. În graficul dvs nu se regăsesc aceste subetape şi duratele aferente acestora. Activităţile aferente succesiunii şi programării testelor nu pot fi considerate ca fiind lucrări permanente, întrucât acestea nu respectă subetapele SF-ului, între acestea nu există legături de tip predecesor- succesor. Duratele testelor sunt egale între ele (săpătură, fundaţii), dar diferite de duratele declarate în graficul de execuţie - lucrări permanente (ex : Suprastructura = 23 zile, iar Sistem rutier = 8 zile). ii) conform solicitării din fişa de date, operatorii economici aveau obligaţia prezentării unui grafic de resurse corelat cu etapele şi subetapele graficului de execuţie. Graficele prezentate nu prezintă resursele alocate, ci prezintă un număr de ore rezultat din articolele de deviz, fără a putea fi determinat numărul resurselor umane şi tehnice utilizate. iii) ofertantul nu precizează care este cuantumul resursei financiare alocate pentru efectuarea lucrărilor în garanţie din totalul cheltuielilor indirecte, lăsând a se subînţelege faptul că, pentru efectuarea acestor lucrări de reparaţii, pot fi accesate cheltuielile indirecte în întregime, lucru imposibil ţinând seama de structura cheltuielilor indirecte. (...)”. În susţinerea acţiunii sale, contestatoarea menţionează că pe parcursul derulării procedurii de achiziţie publică, a primit o singură solicitare de clarificări cu privire la propunerea tehnică, solicitare căreia i-a dat curs şi a răspuns în termenul stabilit de autoritatea contractantă. Astfel, prin adresa nr. 5916/06.08.2019, i-au fost adresate de către comisia de evaluare un număr de 5 solicitări de clarificări, cărora le-a răspuns punctual şi complet prin adresa nr. 370/09.08.2019. Ulterior primirii comunicării adresei nr. 7215/30.09.2019 reprezentând comunicarea rezultatului procedurii, a formulat în baza prevederilor art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, cererea nr. 457/03.10.2019 privind studierea dosarului achiziţiei publice la sediul autorităţii contractante. În urma studierii documentelor din cadrul dosarului achiziţiei contestatoarea a constatat cum mai întâi Expertul tehnic cooptat, şi mai apoi comisia de evaluare, influenţată de raportul acestuia, au realizat o serie întreagă de abateri de la prevederile legale aplicabile din materia achiziţiilor publice, cu privire la modul în care a fost evaluată oferta sa tehnică comparativ cu oferta tehnică a asocierii ce a fost declarată admisibilă Asocierea SC ... SRL şi terţ susţinător SC ... SRL (singura rămasă în competiţie dintr-un număr de 3 ofertanţi şi cu un preţ ce reprezintă 99.54% din cuantumul valorii estimate a contractului). I. Referitor la primul motiv reţinut de către comisia de evaluare pentru respingerea ofertei sale, respectiv: 2

„i) conform Studiului de fezabilitate, pentru lucrările de drum, execuţia proiectului a fost împărţită în etape şi subetape, care sunt reprezentate de lucrările de săpătură, balast, piatră spartă, strat binder, strat uzură etc... În graficul dvs nu se regăsesc aceste subetape şi duratele aferente acestora. Activitatile aferente succesiunii şi programării testelor nu pot fi considerate ca fiind lucrări permanente, întrucât acestea nu respectă subetapele SF-ului, între acestea nu există legături de tip predecesor- succesor, duratele testelor sunt egale între ele (săpătură, fundaţii), dar diferite de duratele declarate în graficul de execuţie - lucrări permanente (ex: Suprastructura = 23 zile, iar Sistem rutier = 8 zile)”, contestatoarea redă conţinutul cerinţei nr. 3 din secţiunea IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice a fişei de date a achiziţiei: «3. Graficul Gantt. Se solicită Planul de lucru care va prezenta o alocare adecvată de resurse umane şi materiale necesare realizării contractului, corelată cu Graficul Gantt de realizare pe etape şi subetape şi în strânsă legătură cu personalul alocat. Se solicită întocmirea graficului Gantt, a unei diagrame CPM (metoda drumului critic) şi a graficului de resurse. Graficul Gantt reprezintă un instrument specific managementului de proiect care impune ordine în executarea sarcinilor şi o evidenţă exactă a desfăşurării fiecărei sarcini de proiect. Prin prezentarea unui Grafic din care să rezulte că a înţeles desfăşurarea cronologică a etapelor de execuţie a proiectului cu respectarea tehnologiilor şi a procedurilor tehnice de execuţie proprii, ofertantul va demonstra că durata de execuţie este una realistă şi va asigura autoritatea contractantă că termenul de execuţie va fi respectat întocmai». De asemenea, contestatoarea redă conţinutul solicitării de clarificări sub nr. 5916/06.08.2019 ce i-a fost adresată: «Graficul Gantt de execuţie prezentat la pag. 538 nu este întocmit pe etape şi subetape, conform prevederilor fişei de date şi a studiului de fezabilitate. Structura WBS prezentată de dvs. nu este suficient de detaliată, astfel încât să rezulte duratele de execuţie ale principalelor categorii de lucrări (săpătură, montare conducte, umplutură, strat balast, strat piatră spartă, strat binder, acostamente etc ...). Justificaţi», răspunsul contestatoarei din data de 09.08.2019 la această solicitare de clarificări fiind: «Trebuie avut în vedere pentru început faptul că modul în care a fost formulată cerinţa din documentaţia de atribuire prin care autoritatea contractantă a solicitat întocmirea documentului "Graficul Gantt", nu a fost unul care să precizeze în ce constă gradul de detaliere sau de "suficienţă" pe care ar fi trebuit să-l respecte ofertanţii pentru îndeplinirea acestei cerinţe. De asemenea mai trebuie avut în vedere şi faptul că: - prezenta procedură este una ce are un specific aparte, şi anume acelea de contractare atât a serviciilor de proiectare, cât şi a celor de execuţie de lucrări; - autoritatea contractanată nu a pus dispoziţia ofertanţilor evaluări sau antemăsurători ale categoriilor de lucrări, lăsând astfel la latitudinea fiecărui ofertant modul în care îşi vor dezvolta aceste categorii de lucrări, cu respectarea dispoziţiilor trasate de HG nr. 907/2016; 3

- cerinţa a prevăzut în mod explicit ca Graficul Gantt să se realizeze doar pe etape şi subetape, fără nicio menţiune referitoare la gradul de detaliere urmărit cu privire la elaborarea acestuia; - indicaţiile cu privire la modul de elaborare a graficului nu cuprind niciun reper cu privire la ce înţelegea autoritatea contractantă că ar fi însemnat noţiunile de: „detaliat"; ,,suficient de detaliat" sau „nedetaliat"; - autoritatea contractantă prin modul de elaborare a cerinţei a indicat faptul că urmăreşte să se întocmească un Grafic din care să rezulte că ofertantul a înţeles desfăşurarea cronologică a etapelor de execuţie a proiectului cu respectarea tehnologiilor şi a procedurilor tehnice de execuţie proprii şi că ofertantul va demonstra că durata de execuţie este una realistă prin care asigură autoritatea contractantă că termenul de execuţie va fi respectat întocmai. Pornind de la cele mentionate anterior, se poate constata faptul că Subscrisa a prezentat Graficul Gantt începând cu pagina 538 şi până la pagina 540 din propunerea tehnică, acesta fiind întocmit pe etape şi subetape în strictă concordanţă cu cerinţa din documentaţia de atribuire, după cum urmează: ETAPA I - ORGANIZARE DE ŞANTIER cu subetapele: ORGANIZARE DE ŞANTIER. MENŢINERE ORGANIZARE DE ŞANTIER şi DESFIINŢARE ŞANTIER; ETAPA II - EXTINDERE REŢEA CANALIZARE MENAJERĂ cu subetapele: Reţea canalizare menajeră din PVC Dn 250 mm, Cămine de canalizare prefabricate din beton Dn 800 mm, Refacere sistem rutier, Racorduri la proprietăţi - reţea din PVC Dn 160 mm, Racorduri la proprietăţi - cămine din polietilenă Dn 400 mm, Construcţie - SPAU 1 (rezistenţă, instalaţii hidromecanice şi electrice), Construcţie - SPAU 2 (rezistenţă, instalaţii hidromecanice şi electrice) şi Reţea refulare din PEHD Dn 90 mm şi 110 mm (inclusiv subtraversări şi supratraversări); ETAPA III - MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL cu subetapele: LUCRĂRI DE ARTĂ (podeţe tubulare Dn 400 mm, 600 mm. 800 mm şi 1000 mm, cu sau fără cameră de cădere), INFRASTRUCTURĂ (frezare pe sectoarele corespunzătoare profilelor transversale tip 1-3 şi 5; săpături; reprofilări; scarificare; fundaţii din balast 15 cm şi din piatră spartă 20 cm), SUPRASTRUCTURA (strat de legătură BA 20 leg 50/70 de 6 cm şi strat de uzură BA 16 rul 50/70 de 4 cm), ŞANŢURI PEREATE, RIGOLE CAROSABILE TURNATE, ACOSTAMENTE (din piatră şi/sau mixture), RIGOLE CAROSABILE PREFABRICATE, SIGURANŢA CIRCULAŢIEI (indicatoare rutiere şi marcaje rutiere); ETAPA IV - RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR cu subetapa: RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR. Astfel, Graficul Gantt prezentat la aceste pagini, cuprinde în structura sa WBS un număr de 90 de activităţi, astfel că afirmaţia dvs. referitoare la faptul că structura WBS nu este "suficient de detaliată", o catalogăm în acest moment ca fiind neadecvată, atâta timp cât cerinţa din documentaţia de atribuire nu conţinea niciun fel de referinţă cu privire la "suficienta" gradului de detaliere. Potrivit dispoziţiilor HG nr. 907/2016 ce stau la baza modului de întocmire a listelor de cantităţi din cadrul viitorului proiect tehnic, prin 4

categorie de lucrări se înţelege totalitatea proceselor de construcţie cu un anumit specific ce se vor executa în cadrul unui obiect, iar categoria de lucrări este reprezentată printr-un deviz (unde un deviz reprezintă o listă de procese de construcţie ce trebuiesc realizate şi fiecare operaţie are asociată o cantitate). Pornind de la aceste considerente şi având în vedere faptul că în cuprinsul documentaţiei de atribuire autoritatea contractantă nu a pus la dispoziţia ofertanţilor evaluări sau antemăsuratori ale categoriilor de lucrări, lăsând astfel la latitudinea fiecărui ofertant modul în care îşi vor dezvolta aceste categorii de lucrări cu respectarea dispoziţiilor trasate de HG nr. 907/2016. Vă aducem la cunoştinţă faptul că la paginile 1233-1285 din propunerea noastră tehnică, am prezentat Listele de cantităţi de lucrări structurate exact pe categoriile de lucrări ce au fost reprezentate şi în cuprinsul subetapelor Graficului Gantt prezentat (existând o corelare între cele două documente). Astfel, se poate constata că activităţile pe care dvs. în mod eronat le-aţi reţinut ca fiind categorii de lucrări (săpătură, montare conducte, umplutură, strat balast, strat piatră spartă, strat binder, acostamente etc ...) reprezintă în fapt o listă de procese de construcţie ce trebuiesc realizate. iar acestea fac parte dintr-un deviz, adică dintr-o categorie de lucrări. De asemenea, cu toate că cerinţa din documentaţia de atribuire nu a impus un grad de detaliere al Garficului Gantt la nivelul proceselor de construcţie din cadrul unei categorii de lucrări, vă rugăm să constataţi că: • la paginile 539-540 din propunerea noastră tehnică, am prezentat în detaliu succesiunea şi durata testelor tuturor proceselor de construcţie ce fac parte din structura categoriilor de lucrări; • la pagina 558 din propunerea noastră tehnică, am precizat faptul că la întocmirea graficului s-a ţinut cont şi de perioadele necesare realizării testelor de calitate şi probelor tehnologice acestea fiind incluse în perioada alocată desfăşurării fiecărei activităţi, conform legislaţiei specifice corespunzătoare obiectului contractului. Astfel, din studierea in întregime a informaţiilor prezentate în cadrul Graficului Gantt, veţi putea consta faptul că pentru "aşa-zisele" categorii de lucrări reţinute de dvs. ca nefiind detaliate d.p.d.v. al duratei (săpătură, montare conducte, umplutură, strat balast, strat piatră spartă, strat binder, acostamente), am redat punctual în structura acestuia perioadele de execuţie: - pentru săpături la reţele colectoare, perioada de execuţie 25.03.2020- 23.09.2021 (concomitent cu perioada de verificare a săpăturilor, WBS 1.8.1.3); - pentru montaj conducte şi umpluturi, perioada de execuţie 25.03.2020- 23.09.2021 (concomitent cu perioada de verificare montaj conductă, WBS 1.8.1.4); - pentru realizare strat balast la drumuri, perioada de execuţie 13.05.2022-11.07.2022 (concomitent cu perioada de verificare şi receptionare fundaţie drum balast: lățimea stratului de fundaţie din balast; declivităţile în profil longitudinal; gradul de compactare al fundaţiei, WBS 1.8.5.2); 5

- pentru realizare strat piatră spartă, perioada de execuţie 18.05.2022- 14.07.2022 (concomitent cu perioada de verificare şi receptionare fundaţie drum piatră spartă: lăţimea stratului de fundaţie din piatră spartă; declivităţile în profil longitudinal; gradul de compactare al fundaţiei, WBS 1.8.5.3); - pentru realizare strat binder BA 20 leg 50/70, perioada de execuţie 15.07.2022-26.07.2022 (concomitent cu perioada de verificare sistem rutier. WBS. 1.8.6); - pentru realizare acostamente, perioada de execuţie 18.08.2022- 12.10.2022 (concomitent cu perioada de realizare şanţuri pereate, rigole carosabile turnate, acostamente (din piatră şi din mixturi), WBS 1. 7.1.4); În concluzie, considerăm că raportând modul în care a fost formulată cerinţa din documentaţia de atribuire la modul în care a fost elaborată propunerea noastră tehnică şi la justificările prezentate de subscrisa prin intermediul prezentului răspuns, ne încadrăm în limitele exigenţelor de legalitate şi temeinicie pentru ca justificările prezentate cu privire la Graficul Gantt prezentat (din care rezultă că am înţeles desfăşurarea cronologică a etapelor de execuţie a proiectului cu respectarea tehnologiilor şi a procedurilor tehnice de execuţie proprii şi ca durată de execuţie este una realistă) să fie considerate suficiente şi credibile în ceea ce priveşte aspectele solicitate.» Având în vedere cele precizate anterior, contestatoarea învederează că Graficul Gantt prezentat la paginile 538 - 540 din propunerea tehnică a fost întocmit pe etape şi subetape, în strictă concordanţă cu cerinţa din documentaţia de atribuire şi Studiul de fezabilitate. Aşadar, constatarea comisiei de evaluare, cum că în graficul prezentat nu se regăsesc subetapele pentru săpătură, balast, piatră spartă, strat binder, strat uzură, dar şi duratele acestora, este una nelegală, din moment ce aşa cum se poate observa, acesta conţine atât toate etapele şi subetapele solicitate, cât şi duratele aferente acestora. Constatarea comisiei de evaluare este una speculativă, ce nu are nicio acoperire în cadrul informaţiilor ce se regăsesc în cadrul Studiului de fezabilitate, la pagina 17 fiind descrise activitatile, nu subetapele pentru lucrările de drumuri, iar cerinţa din documentaţia de atribuire nu conţinea niciun fel de referinţă cu privire la "suficienţa" gradului de detaliere pe care îl dorea autoritatea contractantă. Interpretarea comisiei de evaluare este contrară dispoziţiilor art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016 ce stabilesc faptul că „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire (...)" şi celor ale art. 154 din Legea nr. 98/2016 ce stabilesc faptul că, „Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire". Comisia de evaluare dă dovadă de un formalism exagerat atunci când interpretează în mod tendenţios răspunsul SC ... SRL la solicitarea de clarificări, extrăgând pasaje din acesta şi interpretând într-o manieră proprie argumentele prezentate cu referire la succesiunea şi durata 6

testelor, declarând că acestea nu pot fi considerate „lucrări permanente, întrucât acestea nu respectă subetapele SF-ului, între acestea nu există legături de tip predecesor-succesor, duratele testelor sunt egale între ele (săpătură, fundaţii), dar diferite de duratele declarate în graficul de execuţie - lucrări permanente (ex : Suprastructura = 23 zile, Sistem rutier = 8 zile)". Contestatoarea a afirmat şi demonstrat prin răspunsul furnizat la această solicitare de clarificări, faptul că potrivit dispoziţiilor HG nr. 907/2016 ce stau la baza modului de întocmire a listelor de cantităţi din cadrul viitorului proiect tehnic, prin categorie de lucrări se înţelege totalitatea proceselor de construcţie cu un anumit specific ce se vor executa în cadrul unui obiect, iar categoria de lucrări este reprezentată printr-un deviz (unde un deviz reprezintă o listă de procese de construcţie ce trebuiesc realizate şi fiecare operaţie are asociată o cantitate). Pornind de la aceste considerente şi având în vedere faptul că în cuprinsul documentaţiei de atribuire autoritatea contractantă nu a pus la dispoziţia ofertanţilor evaluări sau antemăsurători ale categoriilor de lucrări, lăsând astfel la latitudinea fiecărui ofertant modul în care îşi vor dezvolta aceste categorii de lucrări cu respectarea dispoziţiilor trasate de HG nr. 907/2016, contestatoarea a prezentat la paginile 1233-1285 din propunerea tehnică, Listele de cantităţi de lucrări structurate exact pe categoriile de lucrări ce au fost reprezentate şi în cuprinsul subetapelor Graficului Gantt prezentat (existând o corelare între cele două documente). Astfel, se poate constata că activităţile pe care comisia de evaluare în mod eronat le-a reţinut ca fiind categorii de lucrări (săpătură, montare conducte, umplutură, strat balast, strat piatră spartă, strat binder, acostamente etc ...) reprezintă în fapt o listă de procese de construcţie ce trebuie realizate, iar acestea fac parte dintr-un deviz, adică dintr-o categorie de lucrări. Comisia de evaluare este indecisă în ceea ce ar fi dorit să se regasescă în cadrul graficului Gantt, întrucât pe de o parte în cadrul solicitării nr. 5916/06.08.2019 a precizat faptul că SC ... SRL nu a detaliat categoriile de lucrări, iar pe de altă parte în cadrul comunicării de respingere a ofertei se referă la noţiunea de „subetape" care nu au fost regăsite şi detaliate la nivel de durate. Comisia de evaluare este speculativă şi tendenţioasă în interpretarea răspunsului şi atunci când compară duratele testelor pentru Săpătură şi Fundaţii, cu duratele pentru Suprastructură şi Sistem rutier, având în vedere faptul că săpătura şi fundaţiile sunt parte componentă a lucrărilor de Infrastructură aşa cum se poate observa pe graficul prezentat (poziţia 1.7.1.2 din structura WBS), şi prin urmare nu pot fi comparate cu alte subetape. Testele pentru lucrările de săpătură şi fundaţii au o perioadă de desfăşurare de 45 de zile lucrătoare (11.05.22- 14.07.22), adică sunt aşa cum este precizat în cadrul propunerii tehnice, corespunzătoare întocmai subetapei de Infrastructură (frezare pe sectoarele corespunzătoare profilelor transversale tip 1-3 şi 5; săpături: reprofilări; scarificare; 7

fundaţii din balast 15 cm şi din piatră spartă 20 cm) ce au o tot perioadă de desfăşurare de 45 de zile lucrătoare (11.05.22-14.07.22). De asemenea, în cadrul comunicării rezultatului procedurii a fost reţinută neconcludenţa răspunsului la solicitarea de clarificări doar cu privire la lucrările de drumuri, nu şi cu privire la lucrările de canalizare, pentru care s-au solictat clarificări şi pentru care contestatoarea a oferit acelaşi răspuns. Atâta timp cât între cerinţa din documentaţia de atribuire, solicitarea de clarificări şi decizia de respingere a ofertei, nu a existat un numitor comun, cu privire la ce anume nu ar fi fost prezentat (etapele şi subetapele nedefinite din documentaţia de atribuire sau categoriile de lucrări conform solicitării de clarificări sau subetapele conform comunicării de respingere a ofertei), este evident că membrii comisiei de evaluare nu au făcut altceva decât să interpreteze cu rea credinţă atât cerinţele exprimate prin documentaţia de atribuire, cât şi răspunsul contestatoarei la solicitarea de clarificari. Autoritatea contractantă a elaborat documentaţia de atribuire fără a detalia modul în care ar fi dorit (conform interpretărilor date de membrii comisiei de evaluare) să se prezinte informaţiile cu privire la cerinţa 3 din cadrul propunerii tehnice încălcând în acest fel prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016. Comisia de evaluare a analizat oferta tehnică a contestatoarei fără a ţine seama de modul în care au fost formulate cerinţele în cadrul documentaţiei de atribuire şi a interpretat în mod tendenţios răspunsul la solicitarea de clarificări. Contestatoarea, în termenul acordat, a răspuns punctual la solicitarea comisiei de evaluare, situaţie în care oferta nu putea fi respinsă ca inacceptabilă, în temeiul dispoziţiilor art. 134 alin. (5) şi art. 137 alin. (1) din normele aprobate prin HG nr. 395/2016. Dispoziţiile amintite, potrivit cărora: „În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă", nu sunt incidente ofertei contestatoarei, întrucât răspunsurile au tratat exact obiectul solicitării transmise de comisia de evaluare. Cu alte cuvinte, răspunsul este complet şi concludent, putând fi valorificat de comisia de evaluare, iar un astfel de răspuns nu poate constitui motiv pentru sancţionarea cu respingerea ofertei, ci dimpotrivă. Prin urmare, acest motiv şi justificarea autorităţii contractante din cadrul comunicării nr. 7215/30.09.2019, nu pot constitui un argument valid pentru respingerea ofertei. Referitor la cel de-al doilea motiv reţinut de către comisia de evaluare pentru respingerea ofertei respectiv: « ii) conform solicitării din fişa de date, operatorii economici aveau obligaţia prezentării unui grafic de resurse corelat cu etapele si subetapele graficului de execuţie. Graficele prezentate nu prezintă resursele alocate, ci prezintă un număr de ore 8

rezultat din articolele de deviz, fără a putea fi determinat numărul resurselor umane şi tehnice utilizate», contestatoarea redă conţinutul cerinţei nr. 3 din secţiunea IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice a fişei de date a achiziţiei şi conţinutul solicitării de clarificări ce i-a fost adresată sub nr. 5916/06.08.2019: respectiv «în propunerea dvs tehnică nu s-a identificat alocarea resurselor pe categorii de lucrări, aşa cum s-a solicitat în fişa de date..», la care răspunsul din data de 09.08.2019 la această solicitare de clarificări a fost următorul: „Trebuie avut în vedere pentru început faptul că modul în care a fost formulată cerinţa din documentaţia de atribuire prin care autoritatea contractantă a solicitat pe de o parte întocmirea documentului "Planul de lucru care va prezenta o alocare adecvată de resurse umane şi materiale necesare realizaţii contractului, corelată cu Graficul Gantt de realizare pe etape şi subetape, şi pe de altă parte întocmirea documentului "Grafic de resurse", nu a fost unul care să impună ca acestea să fie întocmite pe categorii de lucrări, aşa cum dvs. aţi afirmat prin solicitarea de clarificări. Aşadar, pornind de la exact aceleaşi considerente legate de definirea unei categorii de lucrări, pe care le-am precizat şi în cadrul răspunsului nostru la solicitarea dvs. anterioară (nr. 2), cerinţa s-a referit în mod indiscutabil întocmirea celor două documente, atât a Planului de lucru cu alocarea resurselor, cât şi a Graficului de resurse, pe etape şi subetape în corelare cu Graficul Gantt prezentat. Prin urmare , justificarea noastră se bazează pe faptul că Subscrisa a ţinut cont şi a respectat întocmai cerinţa referitoare la modul de elaborare a celor două documente, prezentând astfel în cuprinsul propunerii noastre tehnice următoarele informaţii: - la paginile 530-537, Planul de lucru întocmit pe categoriile de lucrări corespunzătoare etapelor şi subetapelor din cuprinsul Graficului Gantt prezentat. Planul de lucru intocmit de Subscrisa cuprinde informaţii cu privire la alocarea resurselor materiale, umane, utilaje si transporturi (pe zile, cantități și/sau unități fizice, după caz); - la paginile 549-551, Graficul de resurse, ce cuprinde informaţii detaliate cu privire la distribuirea în timp a necesarului de resurse materiale, umane, utilaje şi transporturi. În concluzie, considerăm că raportând modul în care a fost formulată cerinţa din documentaţia de atribuire la modul în care a fost elaborată propunerea noastră tehnică şi la justificările prezentate de Subscrisa prin intermediul prezentului răspuns, ne încadrăm în limitele exigenţelor de legalitate şi temeinicie pentru ca justificările prezentate cu privire la alocarea resurselor, să fie considerate suficiente şi credibile în ceea ce priveşte aspectele solicitate”. Pentru această situaţie abordarea comisiei de evaluare este contrară dispoziţiilor art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016 şi celor ale art. 154 din Legea nr. 98/2016. Astfel, cerinţa din documentaţia de atribuire a fost formulată în sensul de a se întocmi de către ofertanţi un plan de lucru care să prezinte o alocare adecvată de resurse umane şi materiale necesare realizării contractului, corelată cu Graficul Gantt de realizare pe etape şi subetape. 9

Prin adresa de clarificări a comisiei de evaluare din data de 09.08.2019, s-a solicitat justificarea faptului că nu s-a identificat alocarea resurselor pe categorii de lucrări, aşa cum "ar fi fost" solicitat în fişa de date. Ori aşa cum rezultă din cuprinsul răspunsului la clarificări, cerinţa din documentaţia de atribuire nu a fost una care să impună ofertanţilor ca planul de lucru sau graficul de resurse să fie întocmite pe categorii de lucrări, justificarea contestatoarei bazându-se pe faptul că a respectat întocmai cerinţa referitoare la modul de elaborare a celor două documente solicitate în fişa de date, prezentând în cuprinsul propunerii tehnice următoarele informaţii: - la paginile 530-537, Planul de lucru întocmit pe categoriile de lucrări corespunzătoare etapelor şi subetapelor din cuprinsul Graficului Gantt prezentat. Planul de lucru întocmit de contestatoare cuprinde informaţii cu privire la alocarea resurselor materiale, umane, utilaje si transporturi (pe zile, cantități și/sau unități fizice, după caz); - la paginile 549-551, Graficul de resurse, ce cuprinde informaţii detaliate cu privire la distribuirea în timp a necesarului de resurse materiale, umane, utilaje şi transporturi. Comisia de evaluare este speculativă şi tendenţioasă în interpretarea răspunsului contestatoarei, considerând că, „Graficele prezentate nu prezintă resursele alocate, ci prezintă un număr de ore rezultat din articolele de deviz, fără a putea fi determinat numărul resurselor umane şi tehnice utilizate", în condiţiile în care nici în cadrul cerinţei din documentaţia de atribuire şi nici în cadrul solicitării de clarificări nu se regăseşte o informare completă, corectă şi precisă cu privire la această cerinţă. Contestatoarea învederează că între cerinţa din documentaţia de atribuire, solicitarea de clarificări şi decizia de respingere a ofertei sale, nu a existat un numitor comun, cu privire la ce anume nu ar fi prezentat (alocarea resurselor pe categorii de lucrări conform solicitării de clarificări sau numărul resurselor umane şi tehnice utilizate). Comisia de evaluare nu a motivat nici unde se regăsea în cadrul documentaţiei de atribuire o astfel de solicitare cu privire la prezentarea numărului de resurse umane şi tehnice utilizate, dar nici de ce prezentarea alocării resurselor ca şi număr de ore, ar fi contrară vreunei cerinţe din documentaţia de atribuire. Autoritatea contractanta a elaborat documentaţia de atribuire fără a detalia modul în care ar fi dorit (conform interpretărilor date de membrii comisiei de evaluare) să se prezinte informaţiile cu privire la cerinţa 3 din cadrul propunerii tehnice încălcând în acest fel prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016. Dispoziţiile potrivit cărora: „În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă", nu sunt 10

incidente ofertei contestatoarei, întrucât răspunsurile au tratat exact obiectul solicitării transmise de autoritate. Cu alte cuvinte, răspunsul este complet şi concludent, putând fi valorificat de autoritate, iar un astfel de răspuns nu poate constitui motiv pentru sancţionarea cu respingerea ofertei, ci dimpotrivă. Prin urmare, acest motiv şi justificarea autorităţii contractante din cadrul comunicării nr. 7215/30.09.2019, nu pot constitui un argument valid pentru respingerea ofertei. Referitor la cel de-al treilea motiv reţinut de către comisia de evaluare pentru respingerea ofertei respectiv: « iii) ofertantul nu precizează care este cuantumul resursei financiare alocate pentru efectuarea lucrărilor în garanţie din totalul cheltuielilor indirecte, lăsând a se subînţelege faptul că pentru efectuarea acestor lucrări de reparaţii pot fi accesate cheltuielile indirecte în întregime, lucru imposibil ţinând seama de structura cheltuielilor indirecte», contestatoarea redă conţinutul cerinţei nr. 10 din secţiunea IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice a fişei de date a achiziţiei «10. Se va preciza perioada de garanţie acordată de minim 36 luni. Ofertanţii vor prezenta o declaraţie pe propria răspundere + Planul privind măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada acordată. Documentul prezentat va avea în vedere precizarea modalităţilor, a resurselor financiare, materiale, mecanice şi de personal alocate pentru punerea în aplicare a planului. Se va prezenta descrierea detaliată a lucrărilor din punct de vedere tehnologic». De asemenea, contestatoarea prezintă conţinutul solicitării de clarificări ce i-a fost adresată sub nr. 5916/06.08.2019: «În propunerea dvs tehnică, în cadrul Planului privind măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada de garanţie acordată, la pag. 1182, s-a identificat ca resursă financiară pentru lucrările din garanţie capitolul "cheltuieli indirecte" în valoare de 115.707,90 lei. Având în vedere structura cheltuielilor indirecte reglementată prin legislaţia în vigoare, cât şi faptul că aceste cheltuieli se aplică sub forma de procent lucrărilor de execuţie din cadrul contractului, şi nu lucrărilor în garanţie, vă rugăm să indicaţi unde anume se regăseşte resursa financiară prevăzută de dvs. pentru intervenţiile din perioada de garanţie» şi răspunsul din data de 09.08.2019 la această solicitare de clarificări: «În primul rând se impune a fi clarificat faptul că la pagina 1182 din propunerea noastră tehnică, am precizat faptul că resursele financiare ce implică costurile cu materialele, manopera, utilajele, transportul materialelor, echipamentelor şi muncitorilor etc, şi care ne vor fi necesare supravegherii lucrărilor şi intervenţiilor în perioada de garanţie sunt cuprinse în structura şi conţinutul "Cheltuielilor indirecte" din cadrul propunerii financiare, în suma estimată maximă de 115.707,90 lei. Deci în niciun caz nu am menţionat faptul că aceste resurse financiare se identifică în întregime cu cuantumul total al capitolului „Cheltuielilor indirecte" din cadrul propunerii financiare, aşa cum dvs. aţi reţinut. În al doilea rând, vă aducem la cunoştinţă faptul că potrivit prevederilor Ordinului Ministerului finanţelor publice nr. 1826/22.12.2016. 11

„(...) (a)Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit obiect de calculaţie (produs, serviciu, lucrare, comandă, fază, activitate, funcţie, centru etc.) încă din momentul efectuării lor şi ca atare se includ direct în costul obiectelor respective. Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor directe consumate, energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă (salarii, asigurări şi protecţia socială etc.), alte cheltuieli directe. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui direct pe un anumit obiect de calculaţie, ci privesc întreaga producţie a unei secţii sau a persoanei juridice în ansamblul ei. (...)". Atâta vreme cât în documentaţia de atribuire şi în legislaţia contabilă nu există o dispoziţie imperativă care să stabilească un nivel minim sau maxim al cheltuielilor indirecte, stabilirea conţinutului cheltuielilor indirecte este lăsată la latitudinea ofertantului care trebuie să o stabilească în funcţie de analizele proprii. Astfel, cheltuielile indirecte se constituie prin luarea în considerare a tuturor categoriilor de cheltuieli necesare realizării obiectului de activitate al operatorului economic, altele decât cele ce fac obiectul cheltuielilor directe, fiind individuale, proprii şi esenţiale fiecărui agent economic. Modul de calcul al cheltuielilor indirecte se reglementează prin proceduri proprii, interne ale societăţii, cheia de repartiţie pe contractele existente şi/sau ofertate fiind stabilită pe baza propriilor analize. Aşadar, din moment ce cheltuielile indirecte nu se pot identifica şi atribui direct pe un anumit obiect de calculaţie, am considerat că o detaliere a lor ar fi improprie şi inutilă. Cu toate acestea subscrisa, la acceaşi pagină 1182 din propunerea noastră tehnică, am precizat faptul că, citam: "(...) cuantumul cheltuielilor indirecte l-am realizat prin folosirea în mod orientativ a prevederilor Anexei nr. 6 "Structura şi conţinutul cheltuielilor indirecte" aferentă "Ghidului privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice - Indicativ P 91/1-02". Astfel, vă rugăm să observaţi faptul în cadrul Anexei nr. 6 "Structura şi conţinutul cheltuielilor indirecte" aferentă "Ghidului privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice - Indicativ P 91/1-02”, la capitoul A. Cheltuieli de interes general şi de executare a lucrărilor, se regăseşte subcapitolul 14. Cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări, ce cuprinde printre altele: "(...)-Cheltuielile neimputabile pentru efectuarea lucrărilor de remediere a deficienţelor consemnate în procesele verbale de recepţie, precum şi a acelor lucrări apărute în perioada de verificare în exploatare a comportării lucrărilor de construcţii-montaj. Aşadar, considerăm că am justificat temeinic de ce Subscrisa a precizat faptul că resursele financiare prevăzute pentru intervenţiile în perioada de garanţie sunt parte componentă a capitolului de "Cheltuieli indirecte" , iar acestea au fost estimate într-un cuantum de 115.707,90 lei, la pagina 1182 din propunerea noastra tehnică». Şi pentru această situaţie, abordarea comisiei de evaluare este speculativă şi tendenţioasă în interpretarea răspunsului, considerând că: 12

„nu precizează care este cuantumul resursei financiare alocate pentru efectuarea lucrărilor în garanţie din totalul cheltuielilor indirecte, lăsând a se subînţelege faptul că, pentru efectuarea acestor lucrări de reparaţii, pot fi accesate cheltuielile indirecte în întregime, lucru imposibil ţinând seama de structura cheltuielilor indirecte", în condiţiile în care contestatoarea a motivat cât se poate de clar care este cuantumul resursei financiare, cât şi în structura cărui capitol din totalul cheltuielilor indirecte se regăseşte. Contrar celor susţinute de comisia de evaluare, contestatoarea nu a declarat nicăieri faptul că, cuantumul resurselor financiare alocate în perioada de garanţie coincide în întregime cu cuantumul cheltuielilor indirecte, ci a motivat conform legislaţiei în vigoare, de ce aceste resurse financiare fac parte din structura cheltuielilor indirecte. Comisia de evaluare nu a motivat nici în cadrul solicitării de clarificări, şi nici în cadrul comunicării rezultatului procedurii, de ce ar fi imposibilă includerea de către contestatoare a resurselor financiare alocate pentru perioada de garanţie în structura cheltuielilor indirecte, dar nici nu a identificat care este legislaţia ce ar interizice o astfel de situaţie. Per a contrario, contestatoarea şi-a întocmit propunerea tehnică şi şi-a formulat răspunsul la solicitarea de clarificări în cunoştinţă de cauză şi cu identificarea exactă a legislaţiei care permite această situaţie. Comisia de evaluare a analizat oferta tehnică a contestatoarei fără a ţine seama de modul în care au fost formulate cerinţele în cadrul documentaţiei de atribuire şi a interpretat în mod tendenţios răspunsul la solicitarea de clarificări. În termenul acordat, contestatoarea a răspuns concret şi complet la solicitarea comisiei de evaluare, situaţie în care oferta nu putea fi respinsă ca inacceptabilă, în temeiul dispoziţiilor art. 134 alin. (5) şi art. 137 alin. (1) din normele aprobate prin HG nr. 395/2016. Având în vedere cele precizate anterior, contestatoarea învederează următoarele: - Autoritatea contractantă a elaborat documentaţia de atribuire fără a detalia modul în care ar fi dorit (conform interpretărilor date de membrii comisiei de evaluare) să se prezinte informaţiile cu privire la cerinţele 3 şi 10 din cadrul propunerii tehnice, încălcând în acest fel prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016; - Comisia de evaluare a analizat oferta tehnică a contestatoarei fără a ţine seama de modul concret în care au fost formulate cerinţele în cadrul documentaţiei de atribuire şi interpretând în mod tendentios răspunsurile contestatoarei la solicitările de clarificări; - Faţă de răspunul furnizat de contestatoare la solicitarea de clarificări nr. 370/09.08.2019, nu se poate reţine că acesta este neconcludent, răspunsul punctual de justificare oferit de fiind pe măsura solicitării şi, în acelaşi timp, în limitele exigenţelor de legalitate şi temeinicie pentru a fi considerat suficient şi credibil în ceea ce priveşte aspectele solicitate a fi clarificate. - În termenul acordat, contestatoarea a răspuns complet la solicitarea comisiei de evaluare, situaţie în care oferta nu putea fi respinsă ca inacceptabilă, in temeiul dispoziţiilor art. 134 alin. (5). si art. 137 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016.  13

- Dispoziţiile amintite potrivit cărora: „În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă", nu sunt incidente ofertei contestatoarei, întrucât răspunsurile au tratat exact obiectul solicitării transmise de comisia de evaluare. Cu alte cuvinte, răspunsul este complet şi concludent, putând fi valorificat de comisia de evaluare, iar un astfel de răspuns nu poate constitui motiv pentru sancţionarea cu respingerea ofertei, ci dimpotrivă. - Prin urmare, motivul şi justificarea comisiei de evaluare din cadrul comunicării nr. 7215/30.09.2019, nu pot constitui un argument valid pentru respingerea ofertei; - Apreciind că acest răspuns nu o lămureşte în intregime, deşi se referea întocmai la datele solicitate, nimic nu împiedică comisia de evaluare să solicite alte clarificări formulate însă strict în limitele de legalitate impuse de modul în care au fost stabilite cerinţele din cadrul documentaţiei de atribuire, fără a depăşi aceste limite. Explicaţiile aduse de contestatoare în cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 370/09.08.2019 se referă întocmai la modul în care a fost formulată întrebarea comisiei de evaluare şi nu au nimic neconcludent; - Mai mult, potrivit art. 134 din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor. - Comunicarea transmisă în acest sens către ofertant trebuie să fie clară şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare. Clarificarea este necesară pentru ca, comisia de evaluare să nu fie nevoită să deducă ea însăşi elemente ale documentelor prezentate de ofertant, pe baza unor informaţii insuficiente sau nerelevante; - Modul în care comisia de evaluare a elaborat solicitarea de clarificări adresată contestatoarei, nu se circumscrie dispoziţiilor legale amintite. - Cu alte cuvinte, în absenţa clarificărilor relevante, cele raţionate de comisia de evaluare în cadrul comunicării nr. 7215/30.09.2019, nu pot fi reţinute ca fiind temeinice. - Comisia de evaluare are obligaţia să asigure ofertanţilor toate condiţiile pentru ca aceştia să îşi poată justifica şi proba admisibilitatea ofertei. Numai în urma realizării unui astfel de demers şi numai în urma obţinerii tuturor informaţiilor şi lămuririlor din partea contestatoarei, s-ar fi putut considera că autoritatea contractantă a realizat o evaluare completă a ofertei, evaluare care să respecte toate rigorile stabilite de legiuitor în ceea ce priveşte desfăşurarea unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie publică; - Evaluarea ofertei nu reprezintă un demers pur formal al comisiei de evaluare, realizat cu ignorarea drepturilor şi obligaţiilor pe care legiuitorul le-a stabilit în sarcina autorităţii contractante în acest sens, ci reprezintă 14

un demers de analiză temeinică şi serioasă a ofertei, cu lămuriririle şi completările permise de lege a acelor elemente care pot face obiectul unei astfel de etape, finalitatea urmărită de către achizitor trebuind să fie aceea a păstrării în competiţie a cât mai multor oferte, astfel încât să crească şansa achiziţionării celei mai bune oferte, la cel mai bun pret; - Orice decizie de admitere sau respingere a unei oferte, trebuie să se bazeze pe o evaluare temeinică a acesteia, sub toate aspectele, şi pe probe concludente, nu pe elemente şi informaţii insuficiente ori neclare ori nesigure. Autoritatea contractantă a transmis dosarul achiziţiei în copie, cu adresa de înaintare nr. 7579/14.10.2019, înregistrată la Consiliu sub nr. 41626/17.10.2019, precum şi punctul de vedere nr. 7578/14.10.2019, prin care solicită respingerea contestaţiei formulată de către SC ... SRL ca neîntemeiată. Autoritatea contractantă menţionează că urmare a finalizării procesului de evaluare a ofertelor, a comunicat contestatoarei, prin adresa nr. 7215/30.09.2019, rezultatul procedurii de atribuire şi a informat-o că oferta sa a fost respinsă ca: neconformă, potrivit prevederilor art. 137, alin (3), lit. a) din HG nr. 395/2016, deoarece nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini şi inacceptabilă, potrivit prevederilor art. 134, alin. (5) din HG nr. 395/2016, deoarece răspunsul la solicitările de clarificări nu a fost concludent. În perioada de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă a solicitat contestatoarei clarificări în ceea ce priveşte propunerea tehnică, cu adresa nr. 5916/06.08.2019, postată în SE AP în data de 06.08.2019, ora 17:03, cu termen de răspuns în SEAP la data de 09.08.2019. Contestatoarea a răspuns în termen prin adresa nr. 370/09.08.2019, însă o parte din răspunsurile la solicitările de clarificări nu au fost concludente, astfel: Solicitarea nr. 2: „Graficul Gantt de execuţie prezentat la pag. 538 nu este întocmit pe etape şi subetape, conform prevederilor fişei de date şi a studiului de fezabilitate. Structura WBS prezentată de dvs nu este suficient de detaliată, astfel încât să rezulte duratele de execuţie ale principalelor categorii de lucrări (săpătură, montare conducte, umplutură, strat balast, strat piatră Spartă, strat binder, acostamente etc...). Justificaţi." În răspunsul transmis, ofertantul menţionează că autoritatea contractantă nu a menţionat cât de detaliat să fie graficul şi că s-a solicitat doar să fie întocmit pe etape şi subetape, restul fiind lăsat la latitudinea ofertanţilor. Acesta continuă cu faptul că graficul Gantt a fost prezentat de la pagina 538 la pagina 540 pe etape şi subetape şi în concordanţă cu cerinţa din documentaţia de atribuire, iar la întocmirea graficului a ţinut cont de perioadele necesare realizării testelor de calitate şi probelor tehnologice. Ofertantul enumeră categoriile de lucrări considerate de el, precum şi perioadele de realizare. În opinia autorităţii contractante, răspunsul este neconcludent, deoarece conform Studiului de fezabilitate, pentru lucrările de drum, execuţia proiectului a fost împărţită în etape şi subetape, care sunt reprezentate de lucrările de săpătură, balast, piatră spartă, strat binder, 15

strat uzură etc... În graficul contestatoarei nu se regăsesc aceste subetape şi duratele aferente acestora. Activităţile aferente succesiunii şi programării testelor nu pot fi considerate ca fiind lucrări permanente, întrucât acestea nu respectă subetapele SF-ului, între acestea nu există legături de tip predecesor-succesor, duratele testelor sunt egale între ele (săpătură, fundaţii), dar diferite de duratele declarate în graficul de execuţie - lucrări permanente (ex: Suprastructură = 23 zile, iar Sistem rutier = 8 zile). Solicitarea nr. 3 - "În propunerea dvs tehnică nu s-a identificat alocarea resurselor pe categorii de lucrări, aşa cum s-a solicitat în fişa de date. Justificaţi." În răspunsul transmis ofertantul menţionează că nu s-a solicitat ca Graficul de resurse să fie întocmit pe etape şi subetape, dar ofertantul le-a întocmit în corelare cu graficul Gantt. Acesta menţionează că la paginile 530-537 se găsesc informaţii privind alocarea resurselor pe categoriile de lucrări corespunzătoare etapelor şi subetapelor, iar la paginile 549-551 se găsesc informaţii cu privire la distribuirea în timp a resurselor materiale, umane, utilaje şi transport. În opinia autorităţii contractante, răspunsul este neconcludent, deoarece conform solicitării din fişa de date, operatorii economici aveau obligaţia prezentării unui grafic de resurse corelat cu etapele şi subetapele graficului de execuţie. Graficele prezentate nu prezintă resursele alocate, ci prezintă un număr de ore rezultat din articolele de deviz, fără a putea fi determinat numărul resurselor umane şi tehnice utilizate. Solicitarea nr. 5: „În propunerea dvs tehnică, în cadrul Planului privind măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada de garanţie acordată, la pag. 1182, s-a identificat ca resursă financiară pentru lucrările din garanţie capitolul "cheltuieli indirecte" în valoare de 115.707,90 lei. Având în vedere structura cheltuielilor indirecte reglementată prin legislaţia în vigoare, cât şi faptul că aceste cheltuieli se aplică sub formă de procent lucrărilor de execuţie din cadrul contractului, şi nu lucrărilor în garanţie, vă rugăm să indicaţi unde anume se regăseşte resursa financiară prevăzută de dvs. pentru intervenţiile din perioada de garanţie." În răspunsul transmis, ofertantul menţionează că la estimarea resursei financiare, de la pagina 1182 din propunerea tehnică, ce implică costurile cu materiale, manopera, utilajele şi transportul pentru perioada de garanţie a fost utilizată în mod orientativ ANEXA 6 - „Structura şi conţinutul cheltuielilor indirecte", aparţinând ORDINULUI Nr. 1568 din 15.10.2002 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice", indicativ P 91/1-02, la capitolul - A. Cheltuieli de interes general şi de executare a lucrărilor, subcapitolul 14. Cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări - Cheltuieli neimputabile pentru efectuarea lucrărilor de remediere a deficienţelor consemnate în procesele verbale de recepţie, precum şi a acelor lucrări apărute în perioada de verificare în exploatare a comportării lucrărilor de construcţii-montaj. 16

În opinia autorităţii contractante, răspunsul este neconcludent, deoarece ofertantul nu precizează care este cuantumul resursei financiare alocate pentru efectuarea lucrărilor în garanţie din totalul cheltuielilor indirecte, lăsând a se subînţelege faptul că, pentru efectuarea acestor lucrări de reparaţii, pot fi accesate cheltuielile indirecte în întregime, lucru imposibil, ţinând seama de structura cheltuielilor indirecte. Având în vedere acest fapt, comisia de evaluare a hotărât respingerea ofertei depuse de către ASOCIEREA ... S.R.L., ca fiind neconformă, potrivit prevederilor art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, deoarece nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini şi inacceptabilă, potrivit prevederilor art. 134, alin. (5) din HG nr. 395/2016, deoarece răspunsul la solicitările de clarificări nu este concludent. Prin adresa nr. 7662/18.10.2019, înregistrată la Consiliu sub nr. 42157/21.10.2019, Comuna Corbeni formulează completare la punctul de vedere, prin care solicită respingerea ca nefondată a contestaţiei depuse de SC ... SRL, pentru motivele expuse în continuare: 1. În conformitate cu prevederile fişei de date, cap. IV. 4.1., pct 3. Graficul Gantt. "Se solicită Planul de lucru care va prezenta o alocare adecvată de resurse umane şi materiale necesare realizării contractului, corelată cu Graficul Gantt de realizare pe etape şi subetape şi în strânsă legătură cu personalul alocat. Se solicită întocmirea graficului Gantt, a unei diagrame CPM (metoda drumului critic) şi a graficului de resurse. [...] Prezentarea unui grafic GANTT care să nu îndeplinească cerinţele impuse va conduce la declararea ofertei drept neconformă, (..) Se solicită analiza drumului critic, prezentarea drumului critic aferent şi prezentarea modului de rezolvare al activităţilor şi secţiunilor critice, după caz. Drumul critic reprezintă o succesiune de activităţi ce trebuie completate la timp pentru ca întregul proiect să fie terminat conform programului stabilit. Dacă dată finală a proiectului a fost depăşită, înseamnă că cel puţin o activitate critică nu a fost terminată la timp. Se poate ca o serie de activităţi să întârzie însă întregul proiect să fie terminat la timp, deoarece activităţile nu erau critice. Pe de altă parte, dacă proiectul rămâne ăn urmă, atribuirea activităţilor non-critice de resurse suplimentare nu vor contribui la terminarea proiectului înainte de termenul limită.Drumul critic poate fi calculat numai dacă la toate activităţile le-a fost determinată succesiunea. Indiferent de gradul de complexitate al proiectului, întotdeauna există activităţi care pot fi completate mai devreme sau mai târziu fără a periclita termenul limită. Această flexibilitate între data cea mai timpurie la care o activitate poate fi terminată şi data cea mai târzie la care trebuie terminată, poartă numele de rezervă de timp. Există rezerva de timp dacă o activitate are flexibilitate între data cea mai timpurie la care poate fi începută şi data cea mai târzie la care trebuie începută. Prin definiţie dacă o activitate are flexibilitate sau rezervă de timp asociate termenului de început şi sfârsit atunci nu face parte din drumul critic. Activităţile ce nu beneficiază de flexibilitate la termenele de început şi de sfârşit nu pot fi terminate mai devreme deoarece depind de realizarea altei activităţi.De asemenea nu pot depăţi termenul limită fără să provoace întârzieri activităţilor care 17

urmează deoarece niciuna din acele activităţi nu beneficiază de flexibilitate sau rezervă de timp la termenele de început şi sfârşit. Toate aceste activităţi sunt interdependente. Drumul critic conţine cea mai lungă succesiune de activităţi care trebuie începute şi terminate conform programului. Cu alte cuvinte, este cea mai lungă succesiune de activităţi cu rezerva de timp zero. Dacă vreo activitate din cadrul drumului critic întârzie atunci proiectul va depăţi termenul limită - (doar dacă timpul pierdut poate fi recuperat în cadrul drumului critic). Termenul limită al proiectului se datorează drumului critic. Dacă nu ar fi drumul critic, atunci ar exista cel puţin rezenva de timp în activităţile prezente pe drumurile proiectului, de la început până la sfârşit. Dacă ar exista rezerva de timp peste tot, atunci ar putea fi eliminat iar proiectul terminat mai devreme." În conformitate cu prevederile fişei de date, cap. IV.4.1, Nota 2: Toate elementele propunerii tehnice trebuie să fie corelate şi să includă toate activităţile şi lucrările descrise în documentaţia de atribuire, inclusiv Proiectul tehnic de execuţie. În conformitate cu prevederile studiului de fezabilitate, parte a documentaţiei de atribuire, pag. 17: „Durata de realizare şi etapele principale: Pentru realizarea investiţiei de la momentul obţinerii finanţării şi până la momentul realizării efective, se estimează o durată de 36 luni. Sunt prevăzute două etape: Etapa I: etapa pregătitoare; Etapa II: realizarea efectivă; Cele două etape conţin activităţile descrise mai jos. În tabel sunt prezentate termenele estimate pentru realizarea etapelor şi activităţilor. Etapa I: etapa pregătitoare. 1.1. Proiectare,obţinerea de avize şi autorizaţiei de construire: - Organizarea procedurilor de achiziţie publică; - Realizarea studiilor de teren; - Realizarea proiectului tehnic, detalii de execuţie, caiete de sarcini; - Obţinerea autorizaţiilor necesare; - Semnarea contractelor pentru lucrări. 1.2. Organizarea de şantier: - Preluare amplasament; - Amenajare platformă pentru organizare şantier. Etapa II: realizarea efectivă; Lucrări de bază: Săpături pentru şanţuri; Săpături mecanice la gropi de împrumut pentru realizare acostamente, transporturi auto; Lucrări de artă - Scarificare balast existent; - Aşternere balast; - Compactare balast; - Execuţia pietruirii (aşternere piatră spartă, cilindrare umplerea solului cu split); - Aşternere strat de legătură din binder, grosime 6 cm (BAD 20); 18

- Aşternere strat de uzură din beton asfaltic (BA 16), cu grosimea de 4 cm. Siguranţa circulaţiei: - Montare indicatoare temporare; - Montare indicatoare de circulaţie definitive; - Marcaje rutiere; Desfiinţare organizare de şantier." După cum se constată, în studiul de fezabilitate, pentru lucrările de modernizare a drumurilor, a fost impus gradul de detaliere a activităţilor ce se vor realiza în cadrul contractului. Astfel, ofertantul avea obligaţia să respecte acest grad de detaliere în elaborarea graficului sau de execuţie, mai cu seamă luând în considerare şi faptul că la un drum activităţile de bază sunt constituite de aşternerea straturilor rutiere. În contestaţia sa, ofertantul nu are cunoştinţă despre această etapizare prevăzută în documentaţia de atribuire, întrucât declară în repetate rânduri faptul că "cerinţa din documentatia de atribuire nu conţinea niciun fel de referinţă cu privire la "suficienţa" gradului de detaliere pe care îl dorea autoritatea contractantă”, ceea ne conduce la ideea că ofertantul nu a studiat în totalitate şi îndeajuns documentaţia de atribuire pentru contractul pe care intenţionează să îl execute. Deşi avea obligaţia respectării detalierii din SF, ofertantul alege să indice ca activităţi pentru drum în graficul său de execuţie, următoarele: - Lucrări de artă (podeţe tubulare) - Infrastructura (frezare, săpături, reprofilări, scarificare, fundaţii din balast şi piatră spartă) - Suprastructură (strat de legătură, strat de uzură) - Şanţuri pereate - Rigole carosabile - Siguranţa circulaţiei (indicatoare şi marcaje). Din această structurare a activităţilor, nu se pot determina duratele fiecărei categorii de lucrări (săpătură, balast, piatră spartă, aşternere strat de legătură, aşternere strat de uzură), nu se pot determina legăturile de tip predecesor-succesor dintre acestea, nu se pot determina activităţile critice şi activităţile cu rezervă de timp, astfel încât nu se poate determina drumul critic, astfel cum s-a solicitat în fişa de date. Mai mult, drumul critic indicat de ofertant la pag. 94 nu este corect întocmit, întrucât între activităţile pe care acesta le indică ca fiind critice (desenate cu roşu) nu există legături de tip predecesor - succesor, fără aceste legături drumul critic fiind imposibil de obţinut într-un grafic Gantt. În data de 06.08.2019, ofertantului i-au fost solicitate clarificări, în care i s-a cerut să justifice faptul că graficul nu este întocmit pe etape şi subetape conform prevederilor fişei de date. Prin răspunsul său la clarificare, acesta nu a justificat modul de întocmire a graficului şi felul în care respectă documentaţia de atribuire, ci a indicat ca subactivităţi din graficul său, ativităţile declarate ca teste de calitate. Autoritatea contractantă nu a putut lua în considerare răspunsul său, întrucât testele indicate de către acesta ca fiind activităţi contractuale nu fac referire la execuţia lucrărilor, ci la testarea lucrărilor deja puse în operă, care nu pot avea aceeaşi durată ca şi execuţia efectivă a lucrărilor 19

(exemplu: verificare şi recepţionare compactare terasamente nu poate fi concomitentă cu execuţia terasaementelor etc). Mai mult, chiar în graficul acestuia, între testările indicate nu există legături de tip predecesor- succesor, întrucât acestea nu sunt activităţi de execuţie în cadrul contractului şi nu sunt interdependente între ele. Astfel, în răspunsul la clarificare, ofertantul subliniază în mod vădit eronat faptul că în documentaţie nu i-a fost impus gradul de detaliere a structurii WBS a graficului, având în vedere că tocmai în documentaţia de atribuire pe care a avut-o la dispoziţie este impus acest grad de detaliere. Mai mult, duratele acestor testări nu concid cu duratele declarate în partea de început a graficului, aşa cum însuşi ofertantul afirmă în contestaţia formulată. Aşa cum se constată, chiar ofertantul afirmă faptul că testele sunt incluse în perioada desfăşurării activității respective, dar nu concide cu aceasta, nici ca execuţie, nici ca durată. Exemplu: activitatea 30 Infrastructură are declarată durata 45 zile şi constă în frezare, săpătură, reprofilare, scarificare, aşternere balast, aşternere piatră spartă. Aceste activităţi nu se pot realiza decât succesiv, nu concomitent, deci este imposibil ca una dintre aceste activităţi să dureze tot 45 de zile. Cu toate acestea, activitatea 69 Testări pentru Săpături drumuri durează fix 45 de zile, adică verificarea şi recepţionarea stratului de săpătură se va realiza chiar şi în a 45-a zi declarată (14.07.2022), deşi în această zi se presupune că ar fi finalizată infrastructura (inclusiv aşternere piatră spartă). În concluzie, în urma solicitării la clarificare, ofertantul avea posibilitatea defalcării lucrărilor indicate în grafic (lucrări de artă, infratsructură, supratsructură etc) în activităţi/categorii de lucrări conform documentaţiei de atribuire şi a retransmiterii graficului corect întocmit. Ţinând seama de faptul că graficul Gantt este instrumentul cel mai folositor în cadrul contractelor de lucrări în construcţii, acesta reflectând încă de la ofertare capacitatea ofertantului/ viitorului executant de a reuşi să se încadreze în durata contractului, de a executa corect şi la timp toate activităţile propuse, de a fi capabil să-şi anticipeze şi să-şi organizeze resursele pe care le va utiliza la execuţia contractului, un grafic Gantt incorect întocmit putând conduce doar la o organizare deficitară în cadrul unui contract, ce se va finaliza cu întârzieri, întreruperi în execuţie, suspendări sau chiar rezilierea contractului, precum şi de faptul că ofertantul nu a reuşit să justifice modul de întocmire a graficului, iar cerinţa din fişa de date a fost clară şi precisă, fără a lăsa loc de interpretări, oferta sa a fost declarată neconformă. În conformitate cu prevederile fişei de date, cap. IV. 4.1, pct 3. Graficul Gantt: Se solicită Planul de lucru care va prezenta o alocare adecvată de resurse umane şi materiale necesare realizării contractului, corelată cu Graficul Gantt de realizare pe etape şi subetape şi în strânsă legătură cu personalul alocat. Conform cerinţei, ofertantul avea obligaţia prezentării resurselor umane şi tehnice în corelare cu etapele şi subetapele din graficul întocmit de acesta. 20

Exemplu: pentru obiectul Infrastructură sunt necesari: 10 muncitori, 2 autogredere, o autocisternă, 2 autobasculante etc. Mai mult, dacă graficul ar fi fost corect întocmit din punctul de vedere al categoriilor de lucrări, conform documentaţiei de atribuire, resursele ar fi trebuit prezentate pentru categoriile de lucrări. Ex: Strat balast: 3 muncitori, 1 autogreder, o autocisternă, o autobasculantă, etc. În propunerea tehnică a ofertantului, la pag. 546 se regăseşte un grafic de ore şi nu de resurse, din care nu reiese corelarea activităţilor din grafic cu resursele alocate de către ofertant. Numărul de ore corelat cu durata alocată de execuţie corelat cu stabilirea resurselor reprezintă datele esenţiale pentru stabilirea graficului de execuţie în cadrul unui contract. Din graficul prezentat de ofertant, nu se poate determina numărul de resurse alocate pentru lucrări. Mai mult, utilajele prezentate nu corespund activităţilor adecvate: exemplu: Freza asfalt (poziţia 74) se va utiliza în cadrul activităţilor de suprastructură (aşternere asfalt), şi nu în cadrul activităţilor de infrastructură (frezare, scarificare etc). În data de 06.08.2019, ofertantului i-au fost solicitate clarificări în care i s-a cerut să justifice alocarea resurselor pe categorii de lucrări, iar prin răspunsul său, acesta a subliniat în mod vădit eronat că nu s-a cerut în documentaţia de atribuire corelarea resurselor cu categoriile de lucrări. Cerinţa a fost clară şi precisă, fără a exista loc de interpretări, ofertantul având obligaţia prezentării resurselor şi nu a orelor rezultate pentru aceste resurse, corelate cu activităţile contractuale. Având în vedere că din propunerea tehnică a ofertantului şi nici din răspunsul său la clarificări, nu reiese unde anume se regăsesc resursele astfel cum acestea au fost solicitate, oferta sa a fost declarată neconformă. În conformitate cu prevederile fişei de date, cap. IV. 4.1., "10. Se va preciza perioada de garanţie, acordată de minim 36 luni. Ofertanţii vor prezenta o declaraţie pe propria răspundere + Planul privind măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada acordată. Documentul prezentat va avea în vedere precizarea modalităţilor, a resurselor financiare, materiale, mecanice şi de personal alocate pentru punerea în aplicare a planului. Se va prezenta descrierea detaliată a lucrărilor din punct de vedere tehnologic". În documentaţia de atribuire s-a solicitat prezentarea resurselor financiare alocate pentru lucrările ce se vor executa în perioada de garanţie. Ofertanţii aveau obligaţia prezentării acestei resurse ca şi cuantum alocat, precum şi sursa în cadrul cărei a fost alocată această resursă financiară. Prin solicitarea de clarificări 06.08.2019, ofertantului i s-a cerut să justifice cuantumul resursei financiare ofertate, identificate în cadrul ofertei sale tehnice ca fiind categoria de cheltuieli indirecte, ţinând seama de faptul că structura acestei cheltuieli este stabilită de legislaţia în vigoare şi cuprinde alte tipuri de cheltuieli, indispensabile în realizarea unui contract de execuţie. Ofertantul avea obligaţia de a preciza cât anume din valoarea declarată de 115.707,90 este alocată pentru categoria de lucrări ce se vor executa în perioada de garanţie, procentual sau ca 21

valoare, întrucât prin documentaţia de atribuire i s-a solicitat resursa financiară, şi nu sursa financiară. Prin răspunsul său la clarificare, ofertantul nu indică în mod clar care este resursa alocată, valoric sau procentual, ci susţine că aceasta nu este reprezentată de totalitatea chetuielilor indirecte şi invocă prevederi legale ce nu îşi au rostul în context. Astfel, ţinând seama de faptul că cerinţa documentaţiei de atribuire a fost clară şi precisă, fără a lăsa loc de interpretări, iar prin răspunsul la clarificare acesta nu a justificat prevederile propriei propuneri tehnice, oferta sa a fost declarată neconformă. Autoritatea contractantă învederează faptul că pentru toate neconcordanţele sesizate, ofertantului i s-au solicitat clarificări, oferindu-i- se posibilitatea de a-şi corecta oferta sau de a argumenta şi justifica prevederile propriei propuneri tehnice. Prin răspunsurile sale, acesta a reacţionat agresiv. În cazul în care ofertantul ar fi avut chiar şi cea mai mică neclaritate legată de documentaţia de atribuire, acesta avea dreptul de a formula în termenul legal solicitări de clarificări în perioada de depunere a ofertelor. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ...., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată privind atribuirea contractului având ca obiect „Servicii de proiectare şi execuţie lucrări pentru «Extindere reţea canalizare menajeră şi modernizare drumuri de interes local în satele Poienari şi Bucşeneşti, comuna Corbeni, judeţul Argeş»”. În acest sens, a elaborat documentaţia de atribuire aferentă şi a publicat în SEAP anunţul de participare simplificat nr. ..., valoarea estimată a procedurii fiind de 3.856.930,31 lei. În cadrul procedurii de atribuire, conform raportului procedurii nr. 7212/30.09.2019, au fost depuse 3 oferte, printre care și a contestatoarei, care a fost respinsă așa cum rezultă din susținerile acesteia menționate mai sus. Împotriva acestui rezultat a formulat contestație SC ...SRL, în calitate de lider al Asocierii SC ... SRL, considerând că autoritatea contractantă a adoptat o hotărâre nelegală în ceea ce privește oferta sa. După depunerea contestației, contestatoarea a depus dovada constituirii cauțiunii în cuantum de 77.139 lei, prin recipisa de consemnare nr. 205789048/1/08.10.2019, emisă de CEC Bank, Sucursala Pitești. Cauţiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5) și (6) din Legea nr. 101/2016. Pe fondul contestației, Consiliul reține că autoritatea contractantă a identificat trei motive de neconformitate a ofertei contestatoarei. Primul motiv reţinut de către comisia de evaluare pentru respingerea ofertei constă în următoarele: „i) conform Studiului de fezabilitate, pentru lucrările de drum, execuţia proiectului a fost împărţită în etape şi subetape, care sunt reprezentate de lucrările de săpătură, balast, piatră spartă, strat binder, strat uzură etc... În graficul dvs nu se regăsesc aceste subetape şi duratele aferente acestora. Activitatile aferente succesiunii şi programării testelor nu pot fi considerate ca fiind lucrări 22

permanente, întrucât acestea nu respectă subetapele SF-ului, între acestea nu există legături de tip predecesor-succesor, duratele testelor sunt egale între ele (săpătură, fundaţii), dar diferite de duratele declarate în graficul de execuţie - lucrări permanente (ex: Suprastructura = 23 zile, iar Sistem rutier = 8 zile)”. În ceea ce privește modalitatea de elaborare a graficului Gantt, în fișa de date a achiziției pct. IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice se solicită următoarele: «3. Graficul Gantt. Se solicită Planul de lucru care va prezenta o alocare adecvată de resurse umane şi materiale necesare realizării contractului, corelată cu Graficul Gantt de realizare pe etape şi subetape şi în strânsă legătură cu personalul alocat. Se solicită întocmirea graficului Gantt, a unei diagrame CPM (metoda drumului critic) şi a graficului de resurse. Graficul Gantt reprezintă un instrument specific managementului de proiect care impune ordine în executarea sarcinilor şi o evidenţă exactă a desfăşurării fiecărei sarcini de proiect. Prin prezentarea unui Grafic din care să rezulte că a înţeles desfăşurarea cronologică a etapelor de execuţie a proiectului cu respectarea tehnologiilor şi a procedurilor tehnice de execuţie proprii, ofertantul va demonstra că durata de execuţie este una realistă şi va asigura autoritatea contractantă că termenul de execuţie va fi respectat întocmai». Așa cum a arătat și contestatoarea, în legătură cu modalitatea de îndeplnire a cerinței respective, autoritatea contractantă a solicitat clarificări prin adresa nr. 5916/06.08.2019, cu următorul conținut: «Graficul Gantt de execuţie prezentat la pag. 538 nu este întocmit pe etape şi subetape, conform prevederilor fişei de date şi a studiului de fezabilitate. Structura WBS prezentată de dvs. nu este suficient de detaliată, astfel încât să rezulte duratele de execuţie ale principalelor categorii de lucrări (săpătură, montare conducte, umplutură, strat balast, strat piatră spartă, strat binder, acostamente etc ...). Justificaţi», Contestatoarea a răspuns după cum urmează: «Trebuie avut în vedere pentru început faptul că modul în care a fost formulată cerinţa din documentaţia de atribuire prin care autoritatea contractantă a solicitat întocmirea documentului "Graficul Gantt", nu a fost unul care să precizeze în ce constă gradul de detaliere sau de "suficienţă" pe care ar fi trebuit să-l respecte ofertanţii pentru îndeplinirea acestei cerinţe. De asemenea mai trebuie avut în vedere şi faptul că: - prezenta procedură este una ce are un specific aparte, şi anume acelea de contractare atât a serviciilor de proiectare, cât şi a celor de execuţie de lucrări; - autoritatea contractantă nu a pus la dispoziţia ofertanţilor evaluări sau antemăsurători ale categoriilor de lucrări, lăsând astfel la latitudinea fiecărui ofertant modul în care îşi vor dezvolta aceste categorii de lucrări, cu respectarea dispoziţiilor trasate de HG nr. 907/2016; - cerinţa a prevăzut în mod explicit ca Graficul Gantt să se realizeze doar pe etape şi subetape, fără nicio menţiune referitoare la gradul de detaliere urmărit cu privire la elaborarea acestuia; 23

- indicaţiile cu privire la modul de elaborare a graficului nu cuprind niciun reper cu privire la ce înţelegea autoritatea contractantă că ar fi însemnat noţiunile de: „detaliat"; ,,suficient de detaliat" sau „nedetaliat"; - autoritatea contractantă prin modul de elaborare a cerinţei a indicat faptul că urmăreşte să se întocmească un Grafic din care să rezulte că ofertantul a înţeles desfăşurarea cronologică a etapelor de execuţie a proiectului cu respectarea tehnologiilor şi a procedurilor tehnice de execuţie proprii şi că ofertantul va demonstra că durata de execuţie este una realistă prin care asigură autoritatea contractantă că termenul de execuţie va fi respectat întocmai. Pornind de la cele mentionate anterior, se poate constata faptul că Subscrisa a prezentat Graficul Gantt începând cu pagina 538 şi până la pagina 540 din propunerea tehnică, acesta fiind întocmit pe etape şi subetape în strictă concordanţă cu cerinţa din documentaţia de atribuire, după cum urmează: ETAPA I - ORGANIZARE DE ŞANTIER cu subetapele: ORGANIZARE DE ŞANTIER. MENŢINERE ORGANIZARE DE ŞANTIER şi DESFIINŢARE ŞANTIER; ETAPA II - EXTINDERE REŢEA CANALIZARE MENAJERĂ cu subetapele: Reţea canalizare menajeră din PVC Dn 250 mm, Cămine de canalizare prefabricate din beton Dn 800 mm, Refacere sistem rutier, Racorduri la proprietăţi - reţea din PVC Dn 160 mm, Racorduri la proprietăţi - cămine din polietilenă Dn 400 mm, Construcţie - SPAU 1 (rezistenţă, instalaţii hidromecanice şi electrice), Construcţie - SPAU 2 (rezistenţă, instalaţii hidromecanice şi electrice) şi Reţea refulare din PEHD Dn 90 mm şi 110 mm (inclusiv subtraversări şi supratraversări); ETAPA III - MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL cu subetapele: LUCRĂRI DE ARTĂ (podeţe tubulare Dn 400 mm, 600 mm. 800 mm şi 1000 mm, cu sau fără cameră de cădere), INFRASTRUCTURĂ (frezare pe sectoarele corespunzătoare profilelor transversale tip 1-3 şi 5; săpături; reprofilări; scarificare; fundaţii din balast 15 cm şi din piatră spartă 20 cm), SUPRASTRUCTURA (strat de legătură BA 20 leg 50/70 de 6 cm şi strat de uzură BA 16 rul 50/70 de 4 cm), ŞANŢURI PEREATE, RIGOLE CAROSABILE TURNATE, ACOSTAMENTE (din piatră şi/sau mixture), RIGOLE CAROSABILE PREFABRICATE, SIGURANŢA CIRCULAŢIEI (indicatoare rutiere şi marcaje rutiere); ETAPA IV - RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR cu subetapa: RECEPŢIE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR. Astfel, Graficul Gantt prezentat la aceste pagini, cuprinde în structura sa WBS un număr de 90 de activităţi, astfel că afirmaţia dvs. referitoare la faptul că structura WBS nu este "suficient de detaliată", o catalogăm în acest moment ca fiind neadecvată, atâta timp cât cerinţa din documentaţia de atribuire nu conţinea niciun fel de referinţă cu privire la "suficienta" gradului de detaliere. Potrivit dispoziţiilor HG nr. 907/2016 ce stau la baza modului de întocmire a listelor de cantităţi din cadrul viitorului proiect tehnic, prin categorie de lucrări se înţelege totalitatea proceselor de construcţie cu un anumit specific ce se vor executa în cadrul unui obiect, iar categoria de lucrări este reprezentată printr-un deviz (unde un deviz reprezintă o listă 24

de procese de construcţie ce trebuiesc realizate şi fiecare operaţie are asociată o cantitate). Pornind de la aceste considernte şi având în vedere faptul că în cuprinsul documentaţiei de atribuire autoritatea contractantă nu a pus la dispoziţia ofertanţilor evaluări sau antemăsuratori ale categoriilor de lucrări, lăsând astfel la latitudinea fiecărui ofertant modul în care îşi vor dezvolta aceste categorii de lucrări cu respectarea dispoziţiilor trasate de HG nr. 907/2016. Vă aducem la cunoştinţă faptul că la paginile 1233-1285 din propunerea noastră tehnică, am prezentat Listele de cantităţi de lucrări structurate exact pe categoriile de lucrări ce au fost reprezentate şi în cuprinsul subetapelor Graficului Gantt prezentat (existând o corelare între cele două documente). Astfel, se poate constata că activităţile pe care dvs. în mod eronat le-aţi reţinut ca fiind categorii de lucrări (săpătură, montare conducte, umplutură, strat balast, strat piatră spartă, strat binder, acostamente etc ...) reprezintă în fapt o listă de procese de construcţie ce trebuiesc realizate. iar acestea fac parte dintr-un deviz, adică dintr-o categorie de lucrări. De asemenea, cu toate că cerinţa din documentaţia de atribuire nu a impus un grad de detaliere al Garficului Gantt la nivelul proceselor de construcţie din cadrul unei categorii de lucrări, vă rugăm să constataţi că: • la paginile 539-540 din propunerea noastră tehnică, am prezentat în detaliu succesiunea şi durata testelor tuturor proceselor de construcţie ce fac parte din structura categoriilor de lucrări; • la pagina 558 din propunerea noastră tehnică, am precizat faptul că la întocmirea graficului s-a ţinut cont şi de perioadele necesare realizării testelor de calitate şi probelor tehnologice acestea fiind incluse în perioada alocată desfăşurării fiecărei activităţi, conform legislaţiei specifice corespunzătoare obiectului contractului. Astfel, din studierea in întregime a informaţiilor prezentate în cadrul Graficului Gantt, veţi putea consta faptul că pentru "aşa-zisele" categorii de lucrări reţinute de dvs. ca nefiind detaliate d.p.d.v. al duratei (săpătură, montare conducte, umplutură, strat balast, strat piatră spartă, strat binder, acostamente), am redat punctual în structura acestuia perioadele de execuţie: - pentru săpături la reţele colectoare, perioada de execuţie 25.03.2020- 23.09.2021 (concomitent cu perioada de verificare a săpăturilor, WBS 1.8.1.3); - pentru montaj conducte şi umpluturi, perioada de execuţie 25.03.2020- 23.09.2021 (concomitent cu perioada de verificare montaj conductă, WBS 1.8.1.4); - pentru realizare strat balast la drumuri, perioada de execuţie 13.05.2022-11.07.2022 (concomitent cu perioada de verificare şi receptionare fundaţie drum balast: lățimea stratului de fundaţie din balast; declivităţile în profil longitudinal; gradul de compactare al fundaţiei, WBS 1.8.5.2); - pentru realizare strat piatră spartă, perioada de execuţie 18.05.2022- 14.07.2022 (concomitent cu perioada de verificare şi receptionare fundaţie drum piatră spartă: lăţimea stratului de fundaţie din piatră 25

spartă; declivităţile în profil longitudinal; gradul de compactare al fundaţiei, WBS 1.8.5.3); - pentru realizare strat binder BA 20 leg 50/70, perioada de execuţie 15.07.2022-26.07.2022 (concomitent cu perioada de verificare sistem rutier. WBS. 1.8.6); - pentru realizare acostamente, perioada de execuţie 18.08.2022- 12.10.2022 (concomitent cu perioada de realizare şanţuri pereate, rigole carosabile turnate, acostamente (din piatră şi din mixturi), WBS 1. 7.1.4); În concluzie, considerăm că raportând modul în care a fost formulată cerinţa din documentaţia de atribuire la modul în care a fost elaborată propunerea noastră tehnică şi la justificările prezentate de subscrisa prin intermediul prezentului răspuns, ne încadrăm în limitele exigenţelor de legalitate şi temeinicie pentru ca justificările prezentate cu privire la Graficul Gantt prezentat (din care rezultă că am înţeles desfăşurarea cronologică a etapelor de execuţie a proiectului cu respectarea tehnologiilor şi a procedurilor tehnice de execuţie proprii şi ca durată de execuţie este una realistă) să fie considerate suficiente şi credibile în ceea ce priveşte aspectele solicitate.» Astfel, contestatoarea consideră că răspunsul său este suficient de detaliat și concludent, în concordanță cu documentația de atribuire. Față de expunerea situației de fapt, Consiliul reține că în cadrul Studiului de fezabilitate există menționate etapele, subetapele și activități, de care operatorii economici participanți trebuiau să țină cont în grafic. Astfel, la pct. C din studiu, Durata de realizare și etapele principale, se menționează următoarele: ,,Sunt prevăzute două etape: Etapa I: etapa pregătitoare; Etapa II: realizarea efectivă; Cele două etape conțin activitățile descrise mai jos. În tabel sunt prezentate termenele estimate pentru realizarea etapelor și activitătilor. Etapa I: etapa pregatitoare. 1.1.Proiectare, obtinerea de avize și autorizației de construire: Organizarea procedurilor de achiziție publică; Realizarea studiilor de teren; Realizarea proiectului tehnic, detalii de execuție, caiete de sarcini; Obținerea autorizațiilor necesare; Semnarea contractelor pentru lucrări. 1.2.Organizarea de santier: Preluare amplasament; Amenajare platforma pentru organizare santier. Etapa II: realizarea efectivă; Lucrări de bază: -Săpături pentru șanțuri; - Săpături mecanice la gropi de împrumut pentru realizare acostamente, transporturi auto; -Lucrari de artă -Scarificare balast existent; -Așternere balast; 26

-Compactare balast; -Execuția pietruirii (așternere piatră spartă, cilindrare umplerea golului cu split); -Așternere strat de legătură din binder, grosime 6 cm (BAD 20); -Așternere strat de uzură, din beton asfaltic (BA 16), cu grosimea de 4 cm. Siguranța circulației: -Montare indicatoare temporare; -Montare indicatoare de circulate definitive; -Marcaje rutiere; Desfiintare, organizare de șantier’’. Astfel, Consiliul reține că, deși în cadrul etapelor din studiu sunt și o serie de activități care nu țin de derularea propriu-zisă a contractului de proiectare și execuție, cum ar fi organizarea procedurilor de achiziție publică și semnarea contractelor pentru lucrări, ci țin de realizarea investiției în ansamblul său, nu se poate trage concluzia că documentația nu prevede etapele și subetapele de realizare a lucrărilor. Prin urmare, observațiile comisiei de evaluare referitoare la graficul de execuție sunt unele corecte, modul în care acesta este realizat nefiind de natură a permite autorității urmărirea execuției în timp a lucrărilor. Analizând graficul depus în conținutul ofertei de către contestatoare, Consiliul reține că acesta este etapizat diferit: Etapa I, organizare de șantier, Etapa II- extindere rețea canalizare menajeră, Etapa III- Modernizare drumuri de interes local, etapa IV, recepție la terminarea lucrărilor. Astfel, este corectă observația autorității potrivit căreia în graficul prezentat nu se regăsesc aceste subetape şi duratele aferente acestora. În ceea ce privește observația autorității potrivit căreia activitățile aferente succesiunii şi programării testelor nu pot fi considerate ca fiind lucrări permanente, întrucât acestea nu respectă subetapele SF-ului, între acestea nu există legături de tip predecesor-succesor, duratele testelor sunt egale între ele, Consiliul observă că într-adevăr, maniera în care a fost elaborat graficul poate conduce la concluzia că testele sunt prevăzute ca și lucrări permanente, deși o astfel de abordare ar fi absurdă. În fapt, privind sistematic, din grafic s-ar putea desprinde concluzia, având în vedere numerotarea de la începutul rândului (1.8), că Succesiunea, programarea și durata testelor ar fi o etapă, în condițiile în care Etapa I, organizare de șantier, este numerotată 1.4, Etapa II- extindere rețea canalizare menajeră, este numerotată 1.6, Etapa III- Modernizare drumuri de interes local, este numerotată 1.7, etapa IV, recepție la terminarea lucrărilor, este numerotată 1.9. Deci, etapele s-ar numerota cu 1.x. Cu toate acestea, nici acest raționament nu poate fi validat, din moment ce nu rezultă cu certitudine succesiunea activităților și numărul etapelor. Ceea ce este, însă, de remarcat este că graficul prezentat nu permite observarea succesiunii activităților, că nu cuprinde etapele, subetapele și activitățile din studiul de fezabilitate, fiind corectă decizia autorității de a o respinge pe contestatoare pe acest motiv. Astfel cum se arată în documentația de atribuire, ,,Prin prezentarea unui Grafic din care să rezulte că a înţeles desfăşurarea cronologică a etapelor de 27

execuţie a proiectului cu respectarea tehnologiilor şi a procedurilor tehnice de execuţie proprii, ofertantul va demonstra că durata de execuţie este una realistă şi va asigura autoritatea contractantă că termenul de execuţie va fi respectat întocmai’’. În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de respingere a ofertei contestatoarei, « ii) conform solicitării din fişa de date, operatorii economici aveau obligaţia prezentării unui grafic de resurse corelat cu etapele si subetapele graficului de execuţie. Graficele prezentate nu prezintă resursele alocate, ci prezintă un număr de ore rezultat din articolele de deviz, fără a putea fi determinat numărul resurselor umane şi tehnice utilizate», Așa cum s-a solicitat în cadrul cerinței 3, ,,Se solicita Planul de lucru care va prezenta o alocare adecvata de resurse umane si materiale necesare realizarii contractului, corelată cu Graficul Gantt de realizare pe etape si subetape și în strânsă legătură cu personalul alocat (...). Prezentarea unui grafic GANTT care sa nu îndeplinească cerințele impuse va conduce la declararea ofertei drept NECONFORMĂ’’. Consiliul reține că în legătură cu acest aspect, autoritatea a solicitat clarificări, cu adresa nr. 5916/06.08.2019, având următorul conținut: «în propunerea dvs tehnică nu s-a identificat alocarea resurselor pe categorii de lucrări, aşa cum s-a solicitat în fişa de date». Contestatoarea a reprodus în integralitate în conținutul contestației răspunsul său din data de 09.08.2019: «Trebuie avut în vedere pentru început faptul că modul în care a fost formulată cerinţa din documentaţia de atribuire prin care autoritatea contractantă a solicitat pe de o parte întocmirea documentului "Planul de lucru care va prezenta o alocare adecvată de resurse umane şi materiale necesare realizaţii contractului, corelată cu Graficul Gantt de realizare pe etape şi subetape, şi pe de altă parte întocmirea documentului "Grafic de resurse", nu a fost unul care să impună ca acestea să fie întocmite pe categorii de lucrări, aşa cum dvs. aţi afirmat prin solicitarea de clarificări. Aşadar, pornind de la exact aceleaşi considerente legate de definirea unei categorii de lucrări, pe care le-am precizat şi în cadrul răspunsului nostru la solicitarea dvs. anterioară (nr. 2), cerinţa s-a referit în mod indiscutabil întocmirea celor două documente, atât a Planului de lucru cu alocarea resurselor, cât şi a Graficului de resurse, pe etape şi subetape în corelare cu Graficul Gantt prezentat. Prin urmare, justificarea noastră se bazează pe faptul că Subscrisa a ţinut cont şi a respectat întocmai cerinţa referitoare la modul de elaborare a celor două documente, prezentând astfel în cuprinsul propunerii noastre tehnice următoarele informaţii: - la paginile 530-537, Planul de lucru întocmit pe categoriile de lucrări corespunzătoare etapelor şi subetapelor din cuprinsul Graficului Gantt prezentat. Planul de lucru întocmit de Subscrisa cuprinde informaţii cu privire la alocarea resurselor materiale, umane, utilaje si transporturi (pe zile, cantități și/sau unități fizice, după caz); 28

- la paginile 549-551, Graficul de resurse, ce cuprinde informaţii detaliate cu privire la distribuirea în timp a necesarului de resurse materiale, umane, utilaje şi transporturi. În concluzie, considerăm că raportând modul în care a fost formulată cerinţa din documentaţia de atribuire la modul în care a fost elaborată propunerea noastră tehnică şi la justificările prezentate de Subscrisa prin intermediul prezentului răspuns, ne încadrăm în limitele exigenţelor de legalitate şi temeinicie pentru ca justificările prezentate cu privire la alocarea resurselor, să fie considerate suficiente şi credibile în ceea ce priveşte aspectele solicitate». Reținând anterior că societatea contestatoare nu a menționat etapele, subetapele și activitățile aferente fiecărei subetape în cadrul graficului Gantt, în concordanță cu prevederile studiului de fezabilitate, este cert că nici alocarea resurselor nu putea fi în concordanță cu prevederile documentației de atribuire. Astfel, chiar dacă societatea contestatoare a prezentat resurse umane și materiale, nefiind raportate la un grafic corect întocmit, acestea nu pot fi luate în considerare. Referitor la cel de-al treilea motiv reţinut de către comisia de evaluare pentru respingerea ofertei respectiv: « iii) ofertantul nu precizează care este cuantumul resursei financiare alocate pentru efectuarea lucrărilor în garanţie din totalul cheltuielilor indirecte, lăsând a se subînţelege faptul că pentru efectuarea acestor lucrări de reparaţii pot fi accesate cheltuielile indirecte în întregime, lucru imposibil ţinând seama de structura cheltuielilor indirecte», contestatoarea redă conţinutul cerinţei nr. 10 din secţiunea IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice a fişei de date a achiziţiei «10. Se va preciza perioada de garanţie acordată de minim 36 luni. Ofertanţii vor prezenta o declaraţie pe propria răspundere + Planul privind măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada acordată. Documentul prezentat va avea în vedere precizarea modalităţilor, a resurselor financiare, materiale, mecanice şi de personal alocate pentru punerea în aplicare a planului. Se va prezenta descrierea detaliată a lucrărilor din punct de vedere tehnologic». Consiliul reține că și în legătură cu acest aspect, autoritatea contractantă i-a solicitat ofertantei clarificări prin adresa nr. 5916/06.08.2019: «În propunerea dvs tehnică, în cadrul Planului privind măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada de garanţie acordată, la pag. 1182, s-a identificat ca resursă financiară pentru lucrările din garanţie capitolul "cheltuieli indirecte" în valoare de 115.707,90 lei. Având în vedere structura cheltuielilor indirecte reglementată prin legislaţia în vigoare, cât şi faptul că aceste cheltuieli se aplică sub forma de procent lucrărilor de execuţie din cadrul contractului, şi nu lucrărilor în garanţie, vă rugăm să indicaţi unde anume se regăseşte resursa financiară prevăzută de dvs. pentru intervenţiile din perioada de garanţie» şi răspunsul din data de 09.08.2019 la această solicitare de clarificări: «În primul rând se impune a fi clarificat faptul că la pagina 1182 din propunerea noastră tehnică, am precizat faptul că resursele financiare ce implică costurile cu materialele, manopera, utilajele, transportul materialelor, echipamentelor şi muncitorilor etc, şi care ne vor fi necesare 29

supravegherii lucrărilor şi intervenţiilor în perioada de garanţie sunt cuprinse în structura şi conţinutul "Cheltuielilor indirecte" din cadrul propunerii financiare, în suma estimată maximă de 115.707,90 lei. Deci în niciun caz nu am menţionat faptul că aceste resurse financiare se identifică în întregime cu cuantumul total al capitolului „Cheltuielilor indirecte" din cadrul propunerii financiare, aşa cum dvs. aţi reţinut. În al doilea rând, vă aducem la cunoştinţă faptul că potrivit prevederilor Ordinului Ministerului finanţelor publice nr. 1826/22.12.2016. „(...) (a)Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifică pe un anumit obiect de calculaţie (produs, serviciu, lucrare, comandă, fază, activitate, funcţie, centru etc.) încă din momentul efectuării lor şi ca atare se includ direct în costul obiectelor respective. Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor directe consumate, energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă (salarii, asigurări şi protecţia socială etc.), alte cheltuieli directe. Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui direct pe un anumit obiect de calculaţie, ci privesc întreaga producţie a unei secţii sau a persoanei juridice în ansamblul ei. (...)". Atâta vreme cât în documentaţia de atribuire şi în legislaţia contabilă nu există o dispoziţie imperativă care să stabilească un nivel minim sau maxim al cheltuielilor indirecte, stabilirea conţinutului cheltuielilor indirecte este lăsată la latitudinea ofertantului care trebuie să o stabilească în funcţie de analizele proprii. Astfel, cheltuielile indirecte se constituie prin luarea în considerare a tuturor categoriilor de cheltuieli necesare realizării obiectului de activitate al operatorului economic, altele decât cele ce fac obiectul cheltuielilor directe, fiind individuale, proprii şi esenţiale fiecărui agent economic. Modul de calcul al cheltuielilor indirecte se reglementează prin proceduri proprii, interne ale societăţii, cheia de repartiţie pe contractele existente şi/sau ofertate fiind stabilită pe baza propriilor analize. Aşadar, din moment ce cheltuielile indirecte nu se pot identifica şi atribui direct pe un anumit obiect de calculaţie, am considerat că o detaliere a lor ar fi improprie şi inutilă. Cu toate acestea subscrisa, la acceaşi pagină 1182 din propunerea noastră tehnică, am precizat faptul că, citam: "(...) cuantumul cheltuielilor indirecte l-am realizat prin folosirea în mod orientativ a prevederilor Anexei nr. 6 "Structura şi conţinutul cheltuielilor indirecte" aferentă "Ghidului privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice - Indicativ P 91/1-02". Astfel, vă rugăm să observaţi faptul în cadrul Anexei nr. 6 "Structura şi conţinutul cheltuielilor indirecte" aferentă "Ghidului privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice - Indicativ P 91/1-02”, la capitoul A. Cheltuieli de interes general şi de executare a lucrărilor, se regăseşte subcapitolul 14. Cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări, ce cuprinde printre altele: "(...)-Cheltuielile neimputabile pentru efectuarea lucrărilor de remediere a deficienţelor consemnate în procesele verbale de recepţie, precum şi a 30

acelor lucrări apărute în perioada de verificare în exploatare a comportării lucrărilor de construcţii-montaj. Aşadar, considerăm că am justificat temeinic de ce Subscrisa a precizat faptul că resursele financiare prevăzute pentru intervenţiile în perioada de garanţie sunt parte componentă a capitolului de "Cheltuieli indirecte", iar acestea au fost estimate într-un cuantum de 115.707,90 lei, la pagina 1182 din propunerea noastra tehnică». Astfel cum este prevăzută cerința respectivă la pct. IV.4.1 din fișa de date a achiziției, ,,Modul de prezentare al propunerii tehnice’’, ofertanții aveau obligația menționării, în baza unei declarații scrise, ,,a modalitatilor, a resurselor financiare, materiale, mecanice și de personal alocate pentru punerea în aplicare a planului’’. În conținutul propunerii tehnice, la pag. 1168 - 1193 se regăsește declarația și Planul privind măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada de garanție acordată. La pagina 1182 se menționează că resursele financiare ce implică costurile cu materialele, manopera, utilajele, transportul materialelor, echipamentelor şi muncitorilor etc, şi care ne vor fi necesare supravegherii lucrărilor şi intervenţiilor în perioada de garanţie sunt cuprinse în structura şi conţinutul "Cheltuielilor indirecte" din cadrul propunerii financiare, în suma estimată maximă de 115.707,90 lei. Consiliul reține că, sub acest aspect, răspunsul contestatoarei este unul concludent și legal, nicio dispoziție din cadrul documentației sau vreo dispoziție neobligând ofertanții să cuantifice în sumă certă valoarea remedierilor în perioada de garanție. În condițiile în care în fișa de date a achiziției se menționează că nu se depune o garanție de bună execuție, este cert că ofertanții răspund pentru întreaga valoare a prejudiciului, indiferent cât este acesta. Practic, pot exista situații în care prejudiciul ca urmare a executării defectuoase a lucrărilor să fie integral, bunul executat să fie impropriu folosirii. Într-o astfel de situație, răspunderea executantului în perioada de garanție se realizează pe propria sa cheltuială, în temeiul art. 25 lit. k) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții: ,,Executantul lucrărilor de construcții are următoarele obligații principale: remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuție, cât și în perioada de garanție stabilită potrivit legii’’. Prin urmare, atât timp cât legea stabilește remedierea pe cheltuiala proprie, în condițiile în care este indicată întocmai sursa de finanțare, nu există motiv de respingere a ofertantului pentru că nu a indicat cât din suma respectivă va aloca remedierilor. Răspunsul contestatoarei potrivit căruia «Structura şi conţinutul cheltuielilor indirecte" aferentă "Ghidului privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice - Indicativ P 91/1-02”, la capitoul A. Cheltuieli de interes general şi de executare a lucrărilor, se regăseşte subcapitolul 14. Cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor de lucrări, ce cuprinde printre altele: "(...)-Cheltuielile neimputabile pentru efectuarea lucrărilor de remediere a deficienţelor consemnate în procesele verbale de recepţie, precum şi a acelor lucrări apărute în perioada de verificare în exploatare a comportării lucrărilor de 31

construcţii-montaj», este unul concludent, dispozițiile legale stabilind concret sursa din respectivul capitol. Față de situația concretă a ofertei contestatoarei, respectiv prezentarea graficului Gantt fără respectarea fișei de date și studiului de fezabilitate, Consiliul reține că decizia autorității de respingere a respectivei oferte a fost una corectă. Astfel, Consiliul nu își însușește punctul de vedere al contestatoarei potrivit căruia autoritatea putea să revină cu noi clarificări, deoarece graficul Gantt fiind parte a propunerii tehnice, el nu putea fi depus, într-o nouă formă, ca urmare a unor noi clarificări, ori viciile ofertei puteau fi îndreptate doar prin depunerea unui nou grafic. Consiliul reține incidența în cauză a următoarelor dispoziții legale: - Art. 209 din Legea nr. 98/2016 - ,,(1) În cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei. (2) Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat’’. -art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 - ,,Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerinţele prezentate în documentele achiziţiei’’; - art. 137 din HG nr. 395/2016 - ,,(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi neconforme. (3) În condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini’’. Față de dispozițiile legale citate, Consiliul reține că autoritatea contractantă a procedat corect respingând oferta contestatoarei, în condițiile în care răspunsul său la solicitarea de clarificări este unul neconcludent, oferta fiind, în mod evident, neconformă, neconformitate care nu ar putea fi acoperită printr-un răspuns la clarificări fără ca acesta să îl favorizeze pe operatorul respectiv. În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestaţia formulată de către SC ... SRL, în calitate de lider al Asocierii SC ... SRL, în contradictoriu cu .... Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: 32

În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestaţia formulată de către SC ... SRL, în calitate de lider al Asocierii SC ... SRL, în contradictoriu cu .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... Redactată în 4 (patru) exemplare, conţine 32 (treizeci și două) pagini. 33