Decizie CNSC BO2019_9050

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ........./........./......... Data: ......... Prin contestația FN (fără număr de înregistrare la emitent), înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. ........./........., înaintată de ......... SRL, cu sediul în ........., ........., județul ......... , înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având CUI ........., reprezentată legal prin ......... – Director general și convențional prin ........., cu sediul procesual ales în ........., formulată împotriva documentației de atribuire elaborate de ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă în procedura, licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică având ca obiect „Delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare – activitatea de dezinsecție, dezinfecție, deratizare în .........”, cu anunț de participare nr. ........., publicat în SEAP la ........., s-a solicitat Consiliului: - „în principal, anularea procedurii de atribuire a contractului de prestări servicii având ca obiect Delegarea serviciului de salubrizare pentru activitatea de dezinsecție, dezinfecție şi deratizare pe domeniul public al Municipiului ......... - cod CPV 90921000-9 Servicii de dezinfecție şi de dezinsecție; - în subsidiar, anularea documentației de atribuire a contractului de prestări servicii având ca obiect Delegarea serviciului de salubrizare pentru activitatea de dezinsecție, dezinfecție şi deratizare pe domeniul public al Municipiului ......... ..... cod CPV 90921000-9 Servicii de dezinfecție şi de dezinsecție şi pe cale de consecință: - (i) obligarea autorității contractante ca, în termen de 45 zile de la soluționarea prezentei contestații, în caz de admitere a acesteia, să procedeze la întocmirea unei noi documentații de atribuire a contractului 1

de prestări servicii având ca obiect Delegarea serviciului de salubrizare pentru activitatea de dezinsecție, dezinfecție şi deratizare pe domeniul public al Municipiului ......... ..... - cod CPV 90921000-9 Servicii de dezinfecție şi de dezinsecție, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în materie; - suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea pe fond a prezentei contestații; - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată”. Prin adresa nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. ........./........., SC ......... SRL cu sediul în ........., ........., ......... și sediul procesual ales în ........., ........., ........., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având CUI ........., reprezentată legal prin ......... - Administrator, a înaintat Consiliului o cerere de intervenție voluntară accesorie, solicitând respingerea contestației formulate de ......... SRL. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: ......... SRL atacă prevederile documentației de atribuire întocmite de ........., în calitate de autoritate contractantă în procedura de atribuire mai sus amintită, considerându-le contrare legislației în domeniu, inclusiv a principiilor care trebuie să guverneze procedura de atribuire a contractelor de achiziții publice. Astfel, susține contestatoarea, o analiză a documentației de atribuire aferentă prezentei proceduri, relevă cât se poate de clar faptul că aceasta nu respectă dispozițiile legale din materie, în primul rând, din cauza faptului că autoritatea contractantă recurge la utilizarea unor noțiuni mult prea interpretabile şi nicidecum precise astfel cum se impune prin art. 154 din Legea nr. 98/2016 şi art. 20 alin. (1) din HG nr. 395/2016, iar în al doilea rând, documentația de atribuire este întocmită cu nerespectarea normelor tehnice naționale (acest aspect fiind sesizabil cu preponderență în caietul de sarcini, care cuprinde anumite specificații tehnice necorelate cu normele şi metodologiile impuse de instituții specializate în domeniu, cum este de pildă Institutul Național de Cercetare Cantacuzino). Privitor la criteriul de atribuire (cel mai bun raport calitate-cost) - Factori şi subfactori de evaluare a ofertelor, contestatoarea arată că algoritmul expus nu respectă niciuna dintre prevederile legale lăsând loc de interpretări şi incertitudini, astfel încât să permită chiar şi o evaluare subiectivă a viitoarelor oferte. 2

În ceea ce privește cea de-a doua componentă din procesul de determinare a ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, şi anume factorii de evaluare stabiliți de către autoritatea contractantă, descriși în cuprinsul cap. II.2.5 din fișa de date a achiziției, contestatoarea precizează că autoritatea contractantă a inclus în ceea ce înseamnă noțiunea de factori de evaluare, atât o componentă financiară, cât şi o componentă tehnică. Oferta câștigătoare ar trebui să fie în cele din urmă un raport între calitatea serviciilor şi prețul acestora. Or, din documentația de atribuire analizată, reiese că prioritar pentru autoritatea contractantă este să obțină o ofertă care să implice cât mai puține costuri, indiferent de calitatea serviciilor ce urmează a fi prestate. Cu privire la factorul de evaluare constând în componenta tehnică, mai precis subfactorul „Descrierea procedurii de intervenție în desfășurarea activităților de dezinsecție, dezinfecție şi deratizare", se observă din fișa de date faptul că autoritatea contractantă încalcă dispozițiile art. 189 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, utilizând noțiuni mult prea vagi în a descrie întreaga procedură de intervenție în desfășurarea activităților, obiect al contractului de prestări servicii. Astfel, din analiza punctului 1.1. din procedura de intervenție în desfășurarea activităților de dezinsecție, dezinfecție şi deratizare, rezultă că, în situația în care agentul economic/ofertantul va propune o abordare care se bazează „în mare măsură” pe o serie de metodologii, metode şi/sau echipamente/utilaje testate şi recunoscute şi care demonstrează o foarte bună înțelegere a contextului, respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, va primi 5 puncte, acel ofertant care va realiza o abordare bazată numai „parțial” pe metodologiile, metodele, echipamentele şi utilajele testate şi răscunoscute la care am făcut referire anterior, va primi 3 puncte, iar în cele din urmă în situația în care ofertantul propune o abordare care „nu are la bază nicio metodologie”, acesta va primi totuși un punct. Este evident că, modul în care autoritatea contractantă a înțeles să stabilească ponderea pentru fiecare factor de evaluare este contrar prevederilor art. 32 alin. (9) din Normele metodologice, câtă vreme sunt acordate puncte pentru factori precum cel prevăzut la punctul 1.3 din fișa de date, şi anume „Abordarea propusă nu are la bază metodologii, metode şi/sau echipamente/utilaje testate şi arată o înțelegere limitată a contextului, respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini acceptabil”. Noțiuni precum „nu are la bază metodologii”, „înțelegere limitată”, „acceptabil” trebuie evitate în mod absolut, într-o astfel de procedură, fiindcă nu conduc decât la o distorsionare vădită a rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică. 3

Toate aceste noțiuni, care practic ar trebui să reprezinte criterii de departajare a diferiților agenți economici, care propun o ofertă în cadrul procedurii de atribuire a contractului de prestări servicii, nu reprezintă altceva decât niște expresii vag formulate, care lasă loc de numeroase interpretări, fiind evident faptul că documentația de atribuire a fost întocmită în scopul de a crea avantaje pentru acei agenți economici care nu au resursele, dotările şi experiența, necesare în vederea prestării unui astfel de serviciu cum este cel privind activitatea de DDD. În mod cert, autoritatea contractantă ar fi trebuit să se ferească de sintagme precum „în mare măsură”, „parțial”, câtă vreme astfel de aşa- zişi factori de evaluare nu se pot cuantifica în nimic, în final şi contravin flagrant prevederilor legale. Mai mult decât atât, în realitate, prin modul în care autoritatea contractantă a înțeles să alcătuiască documentația de atribuire, nu sunt respectate nici măcar principiile de care aceasta în aparență, încearcă să se prevaleze. De asemenea, în cuprinsul factorilor de evaluare, subfactorul „Descrierea procedurii de intervenție în desfășurarea activităților de dezinsecție, dezinfecție şi deratizare”, autoritatea contractantă face referire în mod constant la faptul că „abordarea agenţilor economici trebuie să se bazeze pe o serie de metodologii şi metode testate şi recunoscute (...)”. De altfel, contestatoarea apreciază că metodologia impusă de autoritatea contractantă prin caietul de sarcini referitoare la activitatea de dezinsecție, în mod cert nu poate asigura succesul unei activități de dezinsecție, cu scopul final al acesteia, combaterea insectelor vectoare. De exemplu, în caietul de sarcini se prevede un număr total de 12 treceri obligatorii anuale, în procesul de combatere a țânțarilor adulți, şi un număr de 3 şi 6 treceri în cazul țânțarilor în stadiul de larvă, în funcție de spațiul în care se va desfășura activitatea de dezinsecție, şi anume: spatii interioare, clădiri, respectiv spații exterioare (maluri de lacuri, malurile cursurilor de apă). Se mai precizează, în caietul de sarcini, faptul că trecerile menționate sunt minimale, acestea putând fi modificate şi suplimentate în funcție de evoluția factorilor meteorologici sau în funcție de alți factori care ar favoriza dezvoltarea vectorilor. La punctul 4.2.37 din caietul de sarcini se menționează că, în cadrul ofertei tehnice, se va prezenta metodologia de desfășurare a activității de dezinsecție - delarvizare, ţinându-se cont de condițiile minimale prevăzute în cuprinsul caietului de sarcini. Din coroborarea tuturor aspectelor menționate anterior, rezultă că este suficient numărul de treceri menționat în caietul de sarcini, cu posibilitatea însă ca acest număr să fie suplimentat. Practic, dacă prin oferta tehnică depusă de către un operator economic, acesta va propune numărul minimal de treceri, se va considera că îndeplinește din acest 4

punct de vedere condițiile necesare în vederea participării la procesul de atribuire a contractului de achiziții publice. Din graficul cuprins în capitolul 11 (programul de prestații) al Programului unitar de acțiune de la nivelul municipiului ......... ....., rezultă că, în ceea ce privește activitatea de dezinsecție de la nivelul municipiului, în perioada considerată caldă a anului (aprilie-septembrie) se vor efectua un număr de 12 treceri (câte două/lună), pentru combaterea țânțarilor adulți şi un număr de 3 treceri (în lunile aprilie, iunie şi august) pentru combaterea țânțarilor în stadiu de larvă din spațiile închise, clădiri, respectiv un număr de 6 treceri (aprilie- septembrie) pentru combaterea țânțarilor în stadiu de larvă din spațiile exterioare, maluri de lacuri şi malurile cursurilor de apă. Or, având în vedere răspunsul Ministerului Sănătății, Institutul Național de Cercetare Cantacuzino din data de 31.05.2017, dezvoltarea larvară poate dura între 3 - 4 săptămâni, dar în condiții de temperatură ridicată dezvoltarea larvară poate avea loc în timp mult mai scurt, chiar de numai o săptămână. Astfel, recomandarea Institutului de Cercetare Cantacuzino este în sensul în care pe parcursul unei luni, în lunile considerate ca fiind calde, să fie aplicate până la 7 tratamente, la interval de 2-3 zile astfel încât să fie eliminate toate generațiile de țânțari care apar. De asemenea, Institutul Cantacuzino face precizări și în legătură cu lunile considerate calde, recomandând efectuarea tratamentelor de combatere a țânțarilor inclusiv în luna octombrie (și nu doar până în septembrie, așa cum precizează autoritatea contractantă), arătând din punct de vedere științific importanța deosebită a tratamentelor de toamnă în ansamblul acțiunilor de combatere a țânțarilor la nivelul unei localități. În mod cert, nu este suficient ca o ......... de atribuire a unui contract de achiziții publice să fie întocmită cu respectarea anumitor dispoziții legale din materie, fără a se ține cont până la urmă şi de părerea unor specialiști în acest domeniu. Mai mult, autoritatea contractantă prin cerințele din caietul de sarcini (la activitatea de dezinsecție 12 treceri anuale, respectiv 2 treceri lunare) nu respectă o „metodologie recunoscută”, emisă de Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Cercetare Cantacuzino, însă solicită ofertanților ca, în oferta tehnică, să țină cont de „metodologii, metode recunoscute şi care demonstrează înțelegerea textului, respectiv a particularității sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelație cu aspectele cheie”. Efectele unei astfel de critici se răsfrâng în mod necesar şi asupra celorlalte chestiuni la care se face referire atât în fișa de date cât şi în caietul de sarcini. Mai precis, este vorba despre resursele umane şi materiale (utilaje, echipamente, mașini) folosite în activitatea de DDD. Referitor la corelarea resurselor cu încadrarea în timp şi succesiunea activităților, cu titlu preliminar, contestatoarea arată că, în pofida faptului 5

că se face referire la încadrarea în „timp”, nu se regăsește nici în fișa de date şi nici în caietul de sarcini stabilirea întinderii acestei perioade. De altfel, contestatoarea precizează că acordarea punctelor pentru acest criteriu se face pe trei paliere, în funcție de gradul de corelare a resurselor („pe deplin”, „parțial”, „mod limitat”) cu activitățile şi complexitatea acestora, asigurând (deplin, parțial, deloc) încadrarea în timp, succesiunea logică şi durata activității propuse. Astfel, susține contestatoarea, autoritatea de contractantă nu face decât să lase loc unei libertăți de apreciere nelimitate, fiind evident că acești factori de evaluare nu sunt însoțiți de prevederi care să permită o verificare efectivă a informațiilor furnizate de către viitorii ofertanți, nici nu ar avea cum, când din simpla lor lecturare, rezultă fără putință de tăgadă că lasă loc arbitrariului. Mai mult, arată contestatoarea, nici măcar nu s-ar putea aplica „Formula de calcul punctaj TOTAL” câtă vreme suntem în prezența unor formulări, exprimări neclare, care las loc de echivoc. În continuare, contestatoarea arată că, contrar dispozițiilor art. 172 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă a stabilit condiții de participare care exced prevederilor legale şi unei proceduri care ar fi trebuit să respecte principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din același act normativ. Astfel, cu privire la capacitatea tehnică, contestatoarea susține că, potrivit dispozițiilor art. 178 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă trebuia să se asigure că poate executa contractul într-un mod calitativ, iar nu să se ajungă la selectarea unui participant care asigură parțialitate, caz în care nu numai că banii publici nu sunt cheltuiți eficient, ci sunt risipiți de-a dreptul. Totodată, contestatoarea atrage atenția asupra neregulilor care vizează factorul de evaluare cu privire la utilajele care se punctează. În primul rând, nu se definește în niciun fel nici noțiunea de „generatoare de ceață rece tip ULV” şi nici noțiunea de „utilaj de mare capacitate generatoare de ceață caldă cu capacitate mare de acoperire” sau „mijloc de transport adecvat pentru transportul cadavrelor de rozătoare colectate, în vederea incinerării”. În condițiile în care aceste noțiuni nu sunt definite, se pune întrebarea, prin raportare la ce suprafață va analiza autoritatea contractantă capacitatea de acoperire care va fi considerată ca fiind suficient de ridicată (mare) ca să se încadreze în criteriul de selecție menționat? Tot astfel, în ceea ce privește vechimea mijloacelor de transport şi utilajelor, contestatoarea reclamă că nu există niciun formular în care ofertantul trebuie să precizeze datele cu privire la vechimea acestora şi documentele doveditoare solicitate, prin care să dovedească logic că sunt de mare capacitate (pentru acest lucru trebuie definit ce înseamnă „mare capacitate” și „acoperire mare”). 6

Trecând mai departe, pe lângă prezentarea neclară a celor două noțiuni, din punctul de vedere al contestatoarei, este aberant şi de-a dreptul revoltător (a) numărul de utilaje solicitate spre prezentare pentru a se putea beneficia de puncte, precum şi (b) numărul personalului minim solicitat, față de complexitatea serviciilor ce urmează a fi prestate. Mai mult, exprimarea inițială a autorității în formularea factorilor de evaluare „vechimea maximă acceptată a utilajelor folosite pentru desfășurarea activităților (...)", „vechimea maximă acceptată a mijloacelor de transport utilizate pentru desfășurarea activităților (...)”, corelată cu precizarea din caietul de sarcini, punctul 9.13.2. „mijloacele auto, echipamentele și utilajele, nu vor avea o vechime mai mare de 4 ani”, lasă loc de interpretări, astfel că autoritatea poate oricând să evalueze după bunul plac ofertanții, strict din punct de vedere al utilajelor mari sau din punct de vedere al utilajelor mari și a celor mici. Aceeași situație este și în cazul mijloacelor de transport. În ceea ce privește utilajele, contestatoarea precizează că la pag. 3 din fișa de date, se menționează că pentru desfășurarea activităților sunt necesare 6 bucăți de utilaje de mare capacitate generatoare de ceață rece tip ULV şi 1 bucată de utilaj de mare capacitate generatoare de ceață caldă cu capacitate mare de acoperire Termofogger. Având în vedere numărul de obiective şi suprafața foarte mare pe care o are municipiul ......... ....., indiscutabil că numărul utilajelor de capacitate mare este insuficient pentru a putea fi efectuate lucrări de calitate (la nivelul anilor 2017 și ......... s-a lucrat cu 19 de utilaje de mare capacitate). Prin solicitarea doar a 6+1 utilaje, autoritatea contractantă încalcă dispozițiile art. 178 din Legea nr. 98/2016 pe de o parte prin insuficienta descriere a noțiunii de „adecvat”, iar pe de altă parte prin ignorarea totală a noțiunii de „necesar”. Așadar, singura descriere care vizează mijlocul de transport este ca acesta să fie adecvat, fără însă să stabilească în mod clar parametrii în care acestea trebuie să se încadreze pentru a fi considerate ca având caracter adecvat. Pe de altă parte, autoritatea contractantă trebuia să analizeze în mod real, câte utilaje sunt necesare pentru a se putea efectua o asemenea lucrare, iar nu să prevadă un număr infim de utilaje, care pot face față cel mult la efectuarea serviciului de dezinsecție dintr-o zonă, pe noapte. Pentru o înțelegere cât mai facilă a cerințelor autorității privind numărul de utilaje, contestatoarea prezintă situația comparativă a numărului utilajelor folosite pentru realizarea tratamentelor de dezinsecție în municipiul ......... ..... în anul în curs şi numărul utilajelor solicitate pentru realizarea tratamentelor de dezinsecție prin caietul de sarcini. 7

Prin urmare, ofertantul care își va lua în calcul toate resursele necesare executării complete și eficiente a serviciilor ce fac obiectul contractului va fi dezavantajat total din punct de vedere al fundamentării tarifului, față de ofertantul care își va lua în calcul doar resursele minimale solicitate și evaluate. Practic, superficialitatea obține punctajul maxim (a se vedea faptul că prețul ofertei are un procent de 70% din totalul de puncte acordate, într-un criteriu/raport calitate - preț, criteriu care ar trebui să țină cont în proporții egale de calitatea serviciilor și de prețul acestora). Nu în ultimul rând, autoritatea contractantă nu solicită ca cele 7 utilaje să fie deținute într-un anumit fel de către ofertant, ceea ce implică mai multe incorectitudini pentru aceștia. Contestatoarea consideră că, deoarece nu se cere dovada deținerii utilajelor şi nici dovada datei de fabricație, autoritatea contractantă face ca toți factorii de evaluare să fie incerți, din nou contrar legii. Tot astfel, se poate ajunge inclusiv în situația în care un ofertant care face dovada reală a deținerii utilajelor, va pierde în fața unui ofertant care face o dovadă fictivă a acestei dețineri. În ceea ce privește resursele umane, prin caietul de sarcini, la pct. 9.7.1 se prevede că sunt necesare minim 51 persoane (dintre care doar 40 de agenți DDD calificați şi instruiți). Astfel, autoritatea contractantă ignoră cu desăvârșire necesitatea existenței mai multor persoane pentru a se putea efectua un serviciu de calitate. Cu siguranță un număr de 40 de persoane nu pot face față suprafeței municipiului .......... Față de cele anterior prezentate, contestatoarea solicită autorității contractante ca standardul impus şi, implicit, numărul de mașini şi utilaje de mare capacitate (cât şi a personalului necesar prestării serviciului) să fie minim la nivelul anilor 2017-........., pentru a asigura într-adevăr sănătatea populației. Pe de altă parte, în ceea ce privește activitatea de deratizare, suprafața a scăzut de la 8.000.000 mp la 6.337.515 mp, dar cu toate acestea valoarea medie anuală și valoarea contractului, a crescut foarte mult. De asemenea, în ceea ce privește activitatea de dezinsecție, s-a micșorat suprafața aferentă căilor publice cu aproximativ 5.000.000 mp. Cu toate acestea, similar activității de deratizare, valoarea medie anuală și valoarea totală a contractului a crescut foarte mult. În plus, autoritatea contractantă a făcut referire şi la combaterea muștelor, dar nu a indicat pe ce suprafață și la ce obiective trebuie combătute. În aceeași ordine de idei, contestatoarea reclamă și faptul că nu s-au precizat nici suprafețele unui cuib de viespi și nici suprafețele și lungimea canalizării pentru a putea combate toate habitatele larvare pentru țânțari, precum și pentru gândacii de canalizare. 8

Cu privire la capacitatea economică şi financiară, cap. III.1.2.1., contestatoarea apreciază că cifra de afaceri care se solicită pentru participarea la licitație, trebuie să fie atinsă ca urmare a prestării unor servicii de DDD. În caz contrar, se ajunge la situații în care un ofertant are cifră de afaceri zero în servicii de DDD, însă a atins limita cifrei solicitate din activități de construcții de ex. Cu siguranță, o astfel de reglementare lacunară trebuie eliminată şi înlocuită cu o exprimare mult mai completă, ca, de exemplu, să se prevadă ca cifra de afaceri să fie compusă din activități similare contractului, pe aceleași servicii, indiferent de natura contractului şi să se ia media celor 3 ani. Pe de altă parte, contestatoarea apreciază că cerința stabilită la cap. III.1.2) din fișa de date, punctul 2), este o cerință restrictivă, impusă raportat la o prevedere legală abrogată, respectiv că actuala legislație în domeniul achizițiilor publice nu mai prevede posibilitatea formulării cerinței în ceea ce privește cash-flow-ul. De asemenea, art. 103 alin. (6) din HCL 350/2015 – Regulamentul serviciului de salubrizare a Municipiului ......... – ..... stabilește că: ”Finanțarea și decontarea cheltuielilor cu tratamentele executate la obiectivele din programul unitar de acțiune se asigură de către autoritatea administrației publice locale(...)”. În continuare, contestatoarea arată că există neconcordanțe între textele fișei de date și a contractului. Astfel, la cap. III.1.2.2 din fișa de date se menționează că „ofertantul trebuie să demonstreze că, la momentul semnării contractului, va avea acces la, sau are disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci ori alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cash-flow de prestare a serviciilor pentru o perioadă de 6 luni în suma de 4.000.000 RON”, însă, la pag. 9 din contract, se prevede că această dovadă trebuie să poată fi efectuată pe o perioadă de 3 luni. Totodată, contestatoarea apreciază insuficient reglementată cerința minimă privind experiența similară (cap. III.1.3.a.4). În opinia contestatoarei, experiența similară este disproporționată în raport cu valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit. Astfel, valoarea estimată a contractului este de 72.084.556,15 lei, iar experiența similară cerută este de 8.000.000 lei, cumulată pe ultimii trei ani. Or, valoarea experienței similare ar trebui să fie calculată ca fiind minim jumătate din valoarea medie anuală a contractului înmulțit cu 3 ani, adică 50% x 9.010.569,52 RON x 3 = 13.515.854,28 RON. Tot astfel, în ceea ce privește dovada deținerii spațiului necesar desfășurării activității, situat în raza Municipiului ........., se prevede de către autoritatea contractantă că această dovadă se poate efectua prin prezentarea următoarelor documente justificative: antecontract, contract de închiriere, contract de vânzare-cumpărare. Dacă contractul de închiriere, precum contractul de vânzare-cumpărare nu ridică discuții, alta este situația antecontractului. În opinia contestatoarei, un antecontract 9

nu este în măsură să garanteze faptul că promitentul-cumpărător (în speța de față ofertantul) o să şi fie pe viitor proprietarul spațiului care face obiectul antecontractului. Referitor la durata contractului, la cap. II.2.7. din fișa de date se precizează că acesta este de 96 luni, cu posibilitate de prelungire. Contestatoarea consideră că, prin această manieră, se elimină posibilitatea oricărui alt ofertant (care, după expirarea perioadei de 96 luni, poate că este mai performant decât fostul concesionar al serviciilor), să mai obțină contractul de DDD. Tot referitor la durata contractului, conform cap. II.2.7, „Cantitatea maximă poate fi modificată, atunci când modificarea contribuie la realizarea unor obiective ale autorității contractante, în sensul suplimentării acesteia în următoarele condiții: contractul să fie în perioada sa de valabilitate, prețul unitar al produsului să fie același, valoarea produselor suplimentate adăugată, valoarea inițială a contractului să nu ducă la depășirea anumitor praguri prevăzute de lege și cantitatea de produse suplimentate să nu depășească 50% din cantitatea inițială a contractului”. Noțiunea de „cantitate maximă” se referă la suprafețele pe care se prestează serviciile, suprafețe care așa cum prevede autoritatea contractantă, pot fi modificate pe parcursul desfășurării relațiilor contractuale. Or, pentru a putea justifica numărul prea mic de utilaje de mare capacitate solicitate prin documentația de atribuire, autoritatea contractantă a indicat o suprafață mai mică şi care este de fapt una nereală. De asemenea, contestatoarea reclamă faptul că metoda propusă de ajustare a contractului, este una incorectă deoarece, după ce autoritatea contractantă afirmă ca se va modifica cu „maxim indicele prețurilor pentru activități specifice INS", prezintă o formulă Delta(A) = [Delta (ct) + Delta ct x 5%] x Q - dar nu precizează clar: a) Dacă Delta (A) este mai mare decât indicele de inflație, se va lua în calcul indicele prețurilor pentru activități INS pentru noul tarif; b) Dacă Delta (A) este mai mic decât indicele de inflație, ofertantul va lua în calcul doar creșterea care rezultă. Și într-un caz și în altul, formula aplicată nu este suficient de relevantă. Pentru a fi relevant, trebuie respectată fișa de fundamentare, în care să fie trecute, toate elementele de cheltuieli, cu creșterile sau descreșterile lor. Față de formula de calcul prezentată în documentația de atribuire, contestatoarea susține că, în practică, aceasta dă anumite erori dacă se aplică astfel cum ea a fost reglementată. Cu privire la garanția de participare (cap. III.1.6.a) şi cap. IV.2.6 din fișa de date a achiziției), fie autoritatea contractantă stabilește un termen de valabilitate al ofertelor depuse, de 6 luni de la data limită a 10

depunerii acestora, caz în care, așa cum prevăd şi dispozițiile legale din Normele metodologice, perioada de valabilitate a garanției de participare va fi tot de 6 luni, fie stabilește un termen de 4 luni aplicabil atât valabilității ofertelor, cât şi valabilității garanției de participare. În niciun caz nu se poate prevedea o perioadă de valabilitate diferită pentru cele două elemente. Raportându-se la prevederile caietului de sarcini, contestatoarea arată că specificațiile tehnice nu corespund nici pe departe intereselor cetățenilor. Caietul de sarcini nu oferă o informare completă, ba mai mult decât atât, conține informații contradictorii sau care chiar contravin normelor în materie, motiv pentru care consideră că se impune cel puțin modificarea acestora, dacă nu chiar anularea procedurii în întregime. (i) În ceea ce privește punctul 3.1.1 din caietul de sarcini, se prevede, pe de o parte, faptul că ulterior momentului încheierii contractului, pe perioada de mobilizare, Prestatorul se obligă să anunțe utilizatorii despre serviciile ce vor fi furnizate în baza contractului de delegare, precum şi faptul că va încheia contracte de prestare cu anumiți utilizatori, care, ulterior, urmează să plătească direct prestatorului. Cu toate acestea autoritatea contractantă nu oferă niciun fel de detaliu cu privire la care sunt acești utilizatori, motiv pentru care în mod evident prestatorul nu poate să își estimeze în mod real costurile respective, să întocmească o propunere financiară coerentă. În al doilea rând, în cadrul aceluiași articol din caietul de sarcini se prevede că, ulterior încheierii contractului, prestatorul se obligă să dețină echipamentele necesare şi să angajeze personalul necesar. Această prevedere din caietul de sarcini creează probleme sub două aspecte. Mai întâi pentru că informațiile nu sunt suficiente pentru a se putea fundamenta tarifele, mai exact nu se pot estima costurile prestării unui anumit serviciu, câtă vreme nici măcar personalul nu este angajat, motiv pentru care în mod evident ofertantul nu poate respecta dispozițiile Ordinului ANRSC nr. 109/2007. În al doilea rând, câtă vreme unul dintre criteriile de atribuire, potrivit dispozițiilor art. 187 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, este tocmai „calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condițiile acesteia”, iar prin acest articol nici măcar nu i se impune operatorului economic să facă dovada faptului că deține echipamentele necesare prestării serviciului, este cât se poate de clar că documentația trebuie anulata. (ii) În ceea ce privește art. 3.5.1. din caietul de sarcini, problema este similară ca în cazul de mai sus. Potrivit acestuia, doar ulterior încheierii contractului prestatorul trebuie să obțină documentele care să îi permită prestarea acestui serviciu. Or, o atare prevedere, în măsura în care ea rămâne în forma actuală, contravine nu doar întregului capitol al 11

Legii nr. 98/2016 privitor la modul de analizare al capacității tehnice a operatorului la momentul încheierii contractului, dar mai mult, permite autorității contractante să încheie contractul cu un operator care să nu poată executa în mod corespunzător contractul, motiv pentru care contestatoarea solicită să facă dovada acestor posibilități anterior momentului încheierii contractului. (iii) În ceea ce privește punctul 4.1.4 din caietul de sarcini, prin referire la dispozițiile art. 102 din Ordinul ANRSC nr. 82/2015, autoritatea contractantă precizează efectuarea serviciului de către operator pentru toți utilizatorii, şi anume: instituții publice, operatori economici, cetățenii cu gospodării individuale şi asociațiile de proprietari/locatari. De asemenea, art. 103 din Ordinul ANRSC nr. 82/2015 prevede faptul că „Obiectivele din programul unitar de acțiune la care se aplică tratamentele sunt: a) spațiile deschise din domeniul public şi privat al localității; b) spațiile deschise ale persoanelor fizice şi juridice; c) spațiile comune închise ale clădirilor persoanelor fizice şi persoanelor juridice (casa scării, subsol şi alte asemenea); d) căminele şi canalele aferente rețelelor tehnico-edilitare”. Prin urmare, este mai mult decât evident faptul că, pentru obținerea unui rezultat eficient în combaterea tuturor dăunătorilor şi insectelor vectoare, serviciul prestat trebuie să vizeze toate obiectivele menționate anterior. De altfel, chiar şi legislația este în acest sens, având în vedere faptul că, practic art. 103 din Ordinul ANRSC nr. 82/2015, prevede o obligaţie în sarcina prestatorului de a acoperi toate obiectivele mai sus enumerate. Niciunde, însă, în cuprinsul documentației de atribuire, autoritatea contractantă nu a prevăzut în mod clar, numărul acestor obiective menționate anterior, aspect extrem de important de știut în contextul în care chiar autoritatea contractantă a făcut referire la necesitatea de corelare a resurselor umane şi materiale cu realitatea din teren. (iv) La punctul 4.2.8, este prevăzut un număr total de 12 treceri obligatorii anuale, în procesul de combatere a țânțarilor adulți pentru anumite obiective precum: zone verzi, alei şi spații verzi, locuri de joacă, parcuri, baze sportive ş.a, în definitiv, spații exterioare. Cu toate acestea, în ceea ce privește activitatea de combatere a țânțarilor adulți, în spațiile deschise aparținând grădinițelor, școlilor, centrelor sociale, cantinelor sau spitalelor, autoritatea contractantă a prevăzut doar un număr de 3 treceri obligatorii anuale, în contextul în care vorbim tot de spații exterioare. Fără putință de tăgadă o astfel de abordare a modului de a face dezinsecție nu poate fi acceptată. În cele din urmă este vorba tot de spații exterioare, astfel că nu reiese rațiunea pentru care autoritatea contractantă a ales ca pentru anumite obiective situate în spații exterioare să impună un anumit număr de treceri anuale obligatorii, iar pentru alte obiective situate tot în spații deschise un alt număr, care este 12

chiar de 4 ori mai mic. Or, numărul de treceri obligatorii anuale este dat tocmai de specificul spațiului asupra căruia se aplică tratamentul, spațiu interior sau exterior, în ceea ce privește acesta din urmă, indiferent că este vorba de spații exterioare aparținând domeniului public sau privat. (v) Referitor la punctul 4.2.11 din caietul de sarcini, în cuprinsul căruia sunt stabilite metodele prin care se realizează activitatea de dezinsecție, contestatoarea precizează faptul că autoritatea contractantă a prevăzut, ca metodă chimică de combatere a dăunătorilor, utilizarea unor insecticide cu spectru foarte larg de acțiune şi cu remanență mare în timp, fără însă a specifica în mod expres căror spații li se vor aplica aceste substanțe: spațiilor exterioare sau celor interioare. Nedelimitarea clară a acestui aspect, pe lângă faptul că poate crea mai multe posibilități de interpretare (interpretare a unor norme şi specificații tehnice, care din contră trebuie să se bucure de un grad ridicat de precizie), determină, de asemenea, încălcarea unor norme stabilite de Ministerul Mediului, care nu permit utilizarea substanțelor cu remanență mare pentru spațiile exterioare, pentru a proteja albinele și alte insecte (fluturi, furnici, greieri, etc.). De asemenea, tot cu privire la remanența substanțelor utilizate în procesul de DDD, autoritatea contractantă menționează la punctul 4.2.16 referitor la criteriile de alegere a insecticidelor, o serie de elemente precum: insecta țintă, gradul de infestare, timpul de distrugere al vectorului, suprafață pe care se acționează, ş.a. Or, niciunul dintre acești factori indicați în documentația de atribuire nu influențează în nicio situație remanența substanțelor utilizate. Substanțele remanente se aleg strict în raport de spațiul asupra căruia se acționează, şi anume: exterior sau interior, iar la exterior nu pot fi folosite substanțe remanente. (vi) Cu privire la punctul 4.2.23, autoritatea contractantă menționează faptul că pentru tratamentele la cerere (fără să specifice insecta țintă, obiectivul sau utilizatorul) se vor folosi numai produsele din grupele cu toxicitate redusă, care nu sunt dăunătoare peștilor. În mod cert această condiție, ca substanțele folosite să nu dăuneze peștilor, nu va putea fi îndeplinită de către nici un ofertant, în condițiile în care nu există astfel de substanțe. Nici măcar nu precizează dacă este vorba de deratizare sau dezinsecție. Precizarea autorității contractante denotă încă o dată faptul că documentația de atribuire este întocmită cu multă superficialitate de persoane care nu cunosc bine domeniul DDD şi nu a fost întocmită şi cu respectarea unor norme de specialitate în domeniul dezinsecției, dezinfecției şi deratizării. Așa se explică și faptul că au impus minim două treceri, în condițiile în care metodologia de lucru impune până la 7 treceri. (vii) Referitor la punctul 4.4.16, contestatoarea precizează faptul că autoritatea contractantă a realizat din nou o neconcordanţă între diferitele prevederi ale caietului de sarcini. Astfel, în cuprinsul punctului 4.4.16 se 13

menționează că numărul stațiilor de intoxicare va fi corelat cu suprafața tratată şi cantitatea de raticid folosită/unitatea de măsură, conform prospectelor substanțelor utilizate. În cuprinsul unui alt punct din cadrul caietului de sarcini, şi anume punctul 4.4.27, numărul stațiilor de intoxicare este stabilit la 10.000 de bucăți anual. Este foarte evident că cele două prevederi se contrazic flagrant, în contextul în care într-un loc se menționează expres şi limitativ de altfel, numărul de stații de dezintoxicare necesar, iar în alt loc din caietul de sarcini nu se oferă un astfel de număr fix (prin urmare acesta ar putea varia sub/peste numărul de 10.000 de bucăți), ci mai degrabă se prevede stabilirea acestuia în funcție de anumite criterii, cum ar fi suprafață tratată. Mai mult, potrivit art. 4.1.8. din caietul de sarcini, activitatea de dezinfecție se desfășoară la cerere, în timp ce în Capitolul 11 se prevede nu doar faptul că acestea sunt obligatorii şi trebuie introduse ca atare în propunerea tehnică şi cea financiară, dar se prevede un anumit număr minim de servicii efectuate. Prin urmare, cele două dispoziții trebuie corelate pentru ca operatorul economic să fie apt să întocmească atât propunerea tehnică cât şi cea financiară în acord cu exigențele legale, pe baza documentației de atribuire. Or, din acest punct de vedere, diferența între obligativitatea activității de dezinfecție, respectiv a posibilității asigurării prestării unui astfel de serviciu, rezidă în aceea că, în măsura în care el este obligatoriu, costurile aferente acestuia trebuie incluse în propunerea financiară, chestiune ce automat duce la un preț mai ridicat al ofertei, în timp ce, dacă aceasta rămâne doar o facultate, operatorul economic trebuie doar să facă dovada că este în măsură să îl presteze. Chestiunea are, de altfel, un impact şi asupra propunerii tehnice, motiv pentru care este imperativ să se lămurească de către autoritatea contractantă acest aspect. De asemenea, tot în ceea ce privește caietul de sarcini, dar de această dată fiind o chestiune care are o implicație inclusiv asupra modului de răspundere contractuală, vizează modul în care este stabilit rezultatul ce trebuie obținut de pe urma prestării serviciului. Mai precis, este vorba despre corelarea art. 5.1. din caietul de sarcini, respectiv a art. 7.6. Astfel, potrivit art. 5.1. se precizează exclusiv faptul că programul unitar de acțiune are ca obiectiv atingerea unui grad de decontaminare astfel încât vectorii să fie menținuți la un nivel redus, care să nu afecteze sănătatea oamenilor, iar art. 7.6., nici el nu stabilește în niciun fel care sunt criteriile sau rezultatele specific care trebuie atinse, precizându-se doar că este necesar să se mențină o limită de confort al cetățenilor. În opinia contestatoarei, este imperios necesar să se stabilească un reper la care să se raporteze și un rezultat concret ce trebuie atins, chestiune ce nu poate fi realizată decât prin libera alegere a numărului de tratamente, și va afecta în final oferta financiară, precum şi 14

cea tehnică (dacă este impus un număr de minim două tratamente). Tocmai de aceea devin imposibil de atins indicatorii de performanță. Astfel: se cer minim două treceri (și orice ofertant pentru a câștiga, va merge pe „minim două", se dau suprafețe parțiale la dezinsecție și la deratizare și se cere eficiență maximă. Ca urmare, contestatoarea solicită ca autoritatea contractantă să respecte cerințele privind metodologia de combatere a țânțarilor pentru a îndeplini indicatorii. (viii) Referitor la punctul 4.1.8 din caietul de sarcini, potrivit căruia activitatea de dezinfecție se desfășoară la cerere, în timp ce în Capitolul 11 se prevede nu doar faptul că acestea sunt obligatorii şi trebuie introduse ca atare în propunerea tehnică şi cea financiară, dar mai mult se prevede un anumit număr minim de servicii efectuate. În opinia contestatoarei, cele două dispoziții trebuie corelate pentru ca operatorul economic să fie apt să întocmească atât propunerea tehnică cât şi cea financiară în acord cu exigențele legale, pe baza documentației de atribuire. (ix) Referitor la punctele 3.3.3. și 3.3.4 din caietul de sarcini, contestatoarea reclamă faptul că autoritatea contractantă își depășește atribuțiile, nefiind abilitată în sensul verificării sistemelor de management. În cazul în care autoritatea contractantă dorește să verifice implementarea și respectarea cerințelor standardelor internaționale prin sistemul de management al calității, respectiv, documentele aferente (Manual, Proceduri, Formulare, Instrucțiuni, etc.) poate să solicite audit de secundă parte efectuat de auditori certificați și acreditați în acest sens. (x) Cu privire la punctul 4.2.9 din caietul de sarcini, acțiunile de monitorizare/screening sunt irelevante în condițiile cerințelor minimale ale acestuia. Este de domeniul evidenței, faptul că, având în vedere metodologia de combatere (țânțari), nu se poate vorbi de o monitorizare știindu-se încă de la începutul activității, faptul că, nu se poate vorbi de o eficiență a serviciului atunci când se execută doar 2 tratamente/lună. (xi) Cu privire la punctul 4.2.14, contestatoarea susține că soluțiile folosite pentru cele două metode invocate sunt total diferite, substanțele folosite au alte costuri, alte diluții de utilizare, etc. (xii) Cu privire la punctul 4.2.24, contestatoarea apreciază că este total irelevantă prognoza pentru următoarele 48 de ore, întrucât eficiența tratamentelor nu este diminuată, deoarece sunt combătuți țânțarii care se află în zbor în momentul pulverizării substanței. Contestatoarea solicită modificarea acestei cerințe astfel: „La efectuarea tratamentelor se va ține cont de condițiile meteorologice de la data acțiunii”. (xiii) Referitor la punctul 9.4 din caietul de sarcini, printre obligațiile prestatorului se numără: „să dețină un spațiu pentru decontaminarea echipamentelor şi a aparaturii folosite la desfășurarea activităților - stație de neutralizare a apelor de spălare a echipamentelor şi a aparaturii şi să 15

asigure logistica necesară". Contestatoarea precizează că o astfel de cerință nu se regăsește în cuprinsul niciunui act normativ în vigoare și nici în ansamblul condițiilor impuse pentru autorizarea unui depozit DDD la nici una dintre autoritățile responsabile cu autorizarea (ANSVSA, APM, Direcția Fitosanitara, DSP), autoritatea contractantă venind cu o cerință neclară și nejustificată. Referitor la anexa 1 la formularul 6 „Centralizator tarife”, contestatoarea solicită obligarea autorității la modificarea și adăugarea în conținutul acestuia a suprafețelor pentru fiecare tarif în parte, astfel încât toate ofertele să poată fi întocmite complet și corect și să se poată compara. Cu titlu de exemplu, contestatoarea arată că fără menționarea expresă a suprafețelor, ofertanții nu vor ști care este suprafață totală estimată anuală pentru obiectivul „cămine și canale aferente rețelelor tehnico-edilitare" - deratizare, un ofertant își poate calcula oferta luând în calcul 1 mp, iar un alt ofertant nu va lua în calcul nicio suprafață pentru acest obiectiv, menționând 0 mp, raportat la faptul că acest obiectiv nu se decontează de către autoritatea contractantă. Referitor la anexa 2 la formularul 6 „centralizator valoare contract”, contestatoarea solicită obligarea autorității la modificarea acestuia în sensul menționării în cadrul celei de-a treia coloane „se va prelua suma de la Pct G din anexa 1 la Formularul de ofertă" și nu „se va prelua suma de la Pct F din anexa 1 la Formularul de ofertă", F fiind capitolul de cheltuieli neprevăzute. În ceea ce privește întocmirea contractului propus de către autoritatea contractantă, contestatoarea atacă următoarele clauze contractuale, motiv pentru care solicită fie modificarea acestora, fie eliminarea lor din câmpul contractual. Punctual, în ceea ce privește dispozițiile art. 19 din contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a Municipiului ......... - Activitatea de dezinsecție, dezinfecție şi salubrizare, în forma propusă de autoritatea contractantă, potrivit cărora facturile vor fi plătite în termen de 60 de zile de la data acceptării la plată de către Achizitor, contestatoarea consideră că dispoziția contractuală contravine în mod indubitabil dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 72/2013, potrivit cărora termenul de plată trebuie să fie de 30 de zile de la data primirii facturii sau a unei forme echivalente a unei cereri de plată. Această dispoziție legală este una imperativă, nefiind lăsată posibilitatea de a stabili termenul contractual la libera apreciere a autorității contractante. De altfel, singura posibilitate de a deroga de la acest termen este reglementată de art. 7 alin. (1) teza finală a aceleiași legi, precizându-se că, în cazuri excepționale şi în măsura în care este justificat obiectiv, se poate deroga de la aceste norme. Mai mult decât atât, potrivit aceleiași dispoziții contractuale - dispozițiile art. 9 alin. (9), acestea nu sunt în conformitate cu dispozițiile 16

art. 6 din Legea nr. 72/2013. Mai exact, potrivit art. 9 alin. (9) din contract, se prevede faptul că recepția serviciilor se realizează potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (11), (12) şi (13) al aceluiași articol, fără ca în cadrul niciunuia dintre alineatele indicate să se precizeze care este durata maximă a procedurii de recepție, procedură care, în definitiv, determină acceptarea sau respingerea la plată a facturilor depuse. Drept urmare, contestatoarea solicită modificarea contractului în sensul obligării autorității contractante ca, în termen de cel mult 30 de zile să procedeze la verificarea bonurilor de lucru emise de către beneficiar. În definitiv, solicitarea vizează punerea în acord a dispozițiilor art. 9 alin. (9), respectiv art. 9 alin. (12) cu prevederile legale imperative ale Legii nr. 72/2013. Prin excepție, în cazuri justificate în mod obiectiv de natura sau caracteristicile contractului, procedura de recepție sau verificare poate avea o durată mai mare de 30 de zile calendaristice, dacă sunt stabilite expres în contract şi în documentația achiziției atât termenul de recepție, cât şi motivele obiective, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, în sensul art. 12. În aceeași notă, din punct de vedere al modului de redactare a contractului, se impune modificarea art. 17 respectiv a art. 18 alin. (5) din mai multe considerente. Potrivit ansamblului dispozițiilor art. 17, se impune prestatorului încheierea unor contracte de asigurare care depășesc acoperirea eventualelor riscuri contractuale, în contextul în care oricum garanțiile oferite contractual sunt suficiente pentru ca articolul 17 să devină ineficient. Mai precis, este vorba despre alin. (4) al prezentului articol respectiv al alin. (5) care coroborate instituie în sarcina Prestatorului impunerea anumitor termeni contractuali Asigurătorului. Este bine cunoscut faptul că aceste contracte sunt contracte de adeziune, care în esență nu permit negocierea părților, prin urmare, în această situație prestatorul este pus în situația de a nu-şi putea ab initio îndeplini obligațiile contractuale. Apoi, indiferent de acest aspect, oricum o asigurare civilă pentru răspundere este, alături de garanția de bună-execuție, o asigurare suficientă pentru autoritatea contractantă, aceste obligații fiind nu doar inechitabile, dar şi un instrument al autorității contractante de a putea oricând rezilia contractul, câtă vreme oricum îndeplinirea acestei obligații ar depinde de acceptarea de către Asigurător a anumitor dispoziții contractuale. Cât privește art. 18 alin. (5) din contract, contestatoarea apreciază impunerea unui audit financiar realizat de către un auditor independent este lipsit de orice justificare practică. În definitiv, chestiunile ce țin de starea economică a societății la momentul încheierii contractului, sunt cerute pentru a se face dovada faptului că operatorul economic are capacitatea de a realiza obiectul contractului. O obligație de tipul celei 17

prevăzute la art. 18 alin. (5) însă, nu doar că nu se impune potrivit legislației din domeniul achizițiilor publice, dar, mai mult, potrivit art. 175 alin. (2) și (3), cerințele care se pot impune din punct de vedere financiar sunt „un anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, inclusiv o anumită cifră de afaceri minimă în domeniul obiectului contractului de achiziție publică/acordului-cadru; cifra de afaceri minimă anuală impusă operatorilor economici nu trebuie să depășească de două ori valoarea estimată a contractului de achiziție publică/acordului-cadru", însă solicitarea implementării unui audit financiar nu se regăsește între aceste prevederi. Pentru toate rațiunile expuse, contestatoarea solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată. Prin adresa nr. 553142/........., înregistrată la CNSC sub nr. 49281/27.11.........., autoritatea contractantă a transmis Consiliului punctul de vedere la contestație, prin care solicită respingerea acesteia ca nefondată, cu consecința continuării procedurii în forma stabilită de autoritatea contractantă. Preliminar, autoritatea contractantă apreciază că majoritatea criticilor invocate de contestatoare pot fi cel mult considerate subiect de solicitări de clarificări, opinia contestatoarei cu privire la interpretarea cerințelor din documentația de atribuire nefiind suficientă pentru a demonstra neconformitatea procedurii de atribuire. Aspectele documentației de atribuire aduse în discuție de către contestatoare nu sunt fundamentate, reprezintă punctul de vedere subiectiv al acesteia și în niciun caz nu contravin nici legislației în vigoare, nici măcar bunelor practici în domeniu (în cazul aspectelor tehnice). Privitor la factorii și subfactorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă arată, contrar afirmațiilor contestatoarei, că prin aplicarea acestora așa cum au fost formulați, a avut ca scop implementarea cu succes a contractului care are la bază respectarea și eventual optimizarea a 2 elemente importante: costuri şi calitate. Contravaloarea serviciilor prestate va fi asigurată de toate costurile pe care operatorul le va avea pentru desfășurarea activităților, inclusiv profitul său. Aceste costuri vor putea fi reduse printr-o bună organizare a activităților, prin experiența anterioară dovedită în realizarea unor astfel de activități. Calitatea serviciilor prestate este reflectată, de asemenea, de modul în care prestatorul își organizează și își planifică activitățile și de abordarea pe care o are cu privire la realizarea acestora. Factorul de evaluare Descrierea procedurii de intervenție în desfășurarea activităților de dezinsecție, dezinfecție și deratizare urmărește demonstrarea de către ofertanți a unei cunoașteri temeinice a biologiei, ecologiei și etologiei vectorilor, a tipurilor și succesiunii 18

tratamentelor care urmează a fi aplicate, a tipurilor de obiective tratate, care asigură o dimensionare corectă a intervențiilor cu scopul limitării prezenței și incidenței vectorilor (artropode, rozătoare), a limitării impactului acestora asupra stării de sănătate a populației și calității vieții. Legat de acest aspect, autoritatea contractantă subliniază eroarea în care se află contestatoarea când afirmă faptul că „algoritmul expus nu respectă niciuna dintre prevederile legale lăsând loc de interpretări și incertitudini, astfel încât să permită chiar și o evaluare subiectivă a viitoarelor oferte”. Contestatoarea nu înțelege elemente de bază în formularea unei oferte tehnice, cum ar fi solicitarea de către autoritatea contractantă a prezentării resurselor corelate cu încadrarea în timp și succesiunea activităților. La stabilirea subfactorilor și a modului de punctare a acestora s-au avut în vedere exemplele de bună practică prezentate în Instrucțiunea nr. 1/2017 ANAP, aferente factorului „Propunerea tehnică - demonstrarea unei metodologii adecvate de implementare a contractului, precum și o planificare adecvată a resurselor umane și a activităților”. Raționamentul autorității contractante a fost tocmai utilizarea unui factor de evaluare care analizează abordarea particulară a fiecărei oferte. Comisia de evaluare va fi constituită din membri cu experiență în domeniu care vor evalua ofertele bazându-se pe raționamentul profesional. Utilizarea factorului de evaluare Vechimea Utilajelor folosite pentru desfășurarea activităților este justificată de faptul că o vechime mai mică a utilajelor folosite pentru desfășurarea activităților asigură costuri reduse de întreținere și reparații, precum și o eficiență a tratamentelor, un randament sporit și un consum optim de substanțe/produse biocide - cu scopul conformării la normele privind sănătatea populației, poluarea și protecția mediului. Totodată, utilizarea factorului de evaluare Vechimea Mijloacelor de transport folosite pentru desfășurarea activităților este justificată de faptul că o vechime mai mică a mijloacelor de transport folosite pentru desfășurarea activităților asigură costuri reduse de întreținere și reparații, precum și încadrarea în normele privind poluarea și protecția mediului. Totodată, garantează operativitatea în intervenții. Factorul de evaluare Prețul ofertei urmărește obținerea în cadrul procedurii de atribuire a unor prețuri minime pentru activitățile ce fac obiectul contractului. Pentru a asigura un echilibru între propunerea tehnică și prețul ofertat, acest factor de evaluare va avea cea mai mare pondere, respectiv 70%. Are ponderea cea mai importantă în total punctaj pentru că implementarea proiectului are ca scop deservirea populației prin oferirea de servicii de calitate la tarife suportabile/acceptabile. 19

Ofertanții trebuie să întocmească fișe de fundamentare a tarifelor, separate pentru fiecare tarif în parte, conform Ordinului ANRSC nr. 109/2007, astfel încât reflectarea costurilor de operare pentru fiecare din zonele urban/rural se va face obiectiv, acesta fiind un avantaj suplimentar atât pentru utilizatorii serviciului cât și pentru Operator, prin prisma eventualelor solicitări ulterioare de ajustare a acestor tarife. Referitor la alineatele (ii) și (iii) ale contestației, deși teoretic ele se referă la fișa de date, contestatoarea contestă, de fapt, anumite aspecte metodologice din caietul de sarcini. Autoritatea contractantă precizează faptul că, la întocmirea caietului de sarcini, s-a ținut cont de prevederile legislației în vigoare, respectiv de Normele de igienă și recomandările privind mediul de viață al populației aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014, actualizat, precum și de Regulamentul cadru al serviciului de salubrizare a localităților, aprobat prin Ordinul Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile de Utilități Publice nr. 82/2015. Conform prevederilor Ordinului nr. 82/2015, frecvența de efectuare a dezinsecției pentru combaterea țânțarilor (art.105.(1)), este lunar, în sezonul cald, pentru spațiile deschise prevăzute în programul unitar de acțiune și minimum 3 tratamente pe an şi ori de câte ori este nevoie, în spațiile comune închise ale clădirilor; pentru combaterea altor vectori (art.105.(2)) trimestrial și ori de câte ori este nevoie în spațiile închise ale […] instituțiilor publice. Conform prevederilor Ordinului nr. 82/2015, (art.107), dezinfecția se execută numai la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, fără a avea definite o anumită frecvență. Cu privire la metodologia de combatere a speciilor de țânțari menționată în repetate rânduri de contestatoare, aceasta recomandă și nu impune un anumit număr de tratamente spațiale aplicate pe vegetația de pe domeniul public, cu scopul combaterii larvelor și țânțarilor adulți. Cu privire la capacitatea economică, financiară și tehnică, contestatoarea contestă exact pragurile minime impuse privind cifra de afaceri și experiența similară, susținând, complet eronat și calomniator, că acestea permit o competiție între prea mulți ofertanți, ceea ce, evident, este contrar tuturor principiilor și prevederilor legale. Autoritatea contractantă precizează faptul că cerințele minime privind cifra de afaceri și experiența similară au fost atent definite, astfel încât să permită accesul cât mai multor ofertanți care, însă, au capacitatea economică și tehnică de a presta aceste servicii, și sunt în deplină concordanță cu legea. De asemenea, pentru stabilirea unor criterii echitabile, la stabilirea criteriilor minime de calificare, s-a ținut cont de valoarea anuală medie estimată a contractului (valorile fiind similare în fiecare an), astfel încât cerințele să fie echilibrate (cifra de afaceri fiind un indicator anual). Cu privire la critica contestatoarei privind utilajele, autoritatea contractantă menționează faptul că tratamentele de dezinsecție se pot 20

efectua atât cu aparatură purtată de către operatori și/sau vehicule, nelimitându-se la aparatura de mare capacitate purtată de vehicule. În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că, prin solicitarea unor echipamente portabile, acestea vor asigura efectuarea tratamentelor pe spațiile exterioare acolo unde accesul cu utilajele de mare capacitate este limitat (ex. parcuri, spații verzi, baze sportive, cimitire), fără acces auto. Cu privire la critica contestatoarei ce vizează resursele umane, autoritatea contractantă menționează faptul că resursele umane sunt corelate cu numărul de echipamente care pot fi folosite concomitent în cadrul unui tratament. Autoritatea contractantă apreciază eronată interpretarea contestatoarei potrivit căreia „nu in ultimul rând, autoritatea contractanta nici măcar cele 7 utilaje nu se solicită să fie deținute într-un anumit fel de către ofertant, ceea ce implică mai multe incorectitudini pentru aceștia, (...)”. Or, arată autoritatea contractantă, toate aspectele financiare au fost incluse în valoarea estimată a contractului. Cu privire la situația financiară a ofertanților, contestatoarea face o evidentă confuzie între cerința privind cifra de afaceri și cerința privind experiența similară. Ceea ce pretinde contestatoarea, respectiv că în documentația de atribuire să se prevadă că ofertanții trebuie să facă dovada că au „avut cifră de afaceri de 15.000.000, ca urmare a prestării unor servicii de DDD”, reprezintă, în fapt, o cerință privind experiența similară a ofertanților în prestarea de servicii de DDD. Cât privește plafonul prevăzut la criteriul cerința similară, a fost prevăzut avându-se în vedere complexitatea serviciilor, dar fără a deveni o cerință restrictivă. Calculul pentru definirea acestei cerințe a fost realizat ținând cont de valoarea estimată a contractului, la nivelul primului an de prestare, nivelul cerinței fiind proporțional și temeinic prin raportare la prevederile art. 175 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016. Cerința din fișa de date, cap. III.1.2) Capacitatea economică și financiară - punctul 2) la care face referire contestatoarea nu este nici restrictivă și nici contrară prevederilor Legii nr. 98/2016. Cerințele privind situația economică și financiară, precizate în lege la art. 175 alin. (2) sunt exemplificative și nu limitative cum apreciază contestatoarea. Autoritatea contractantă a considerat această cerință ca fiind necesară pentru demonstrarea capacității operatorului economic de a presta obiectul contractului, ținând cont de perioada de mobilizare, de 60 de zile, perioada de prestare și prima plată, care va avea loc în maxim 60 de zile de la aprobarea facturii emise de prestator. Resursele necesare pentru depășirea acestui decalaj și, implicit, pentru continuarea derulării contractului, vor trebui să fie suportate de către operator. Dat fiind specificul contractului, chiar și o neexecutare a serviciului de salubrizare 21

pentru o foarte scurtă perioadă de timp, poate genera disconfort și chiar probleme grave de mediu și sănătate publică. Prin urmare, operatorul desemnat câștigător va trebui să declare că poate susține financiar activitatea prestată, pentru o perioadă de 6 luni. Prin această declarație, autoritatea contractantă urmărește să responsabilizeze ofertanții cu privire la acest aspect și obține o garanție în plus a îndeplinirii lui. Stabilirea cerinței este corelată cu perioada de mobilizare contractuală, perioadă în care operatorul economic întreprinde primele şi cele mai importante investiții și trebuie să asigure cash-flow-ul din resurse proprii, în scopul evitării unor posibile blocaje în derularea activității de salubrizare. Cash-flow-ul solicitat este corelat cu necesitățile financiare ale ofertantului pentru demararea implementării contractului, până la realizarea primelor plăți. Formula după care s-a calculat cash-flow-ul este: Valoare estimată a primului an de operare: 8.234.494,85 lei /12 luni × 6 luni (perioadă pentru care se solicită cash-flow) = 4.117.247,40 lei, solicitarea adresată operatorilor fiind, prin rotunjire, de cel puțin 4.000.000 lei. Cât privește neconcordanța privitoare la perioada de timp pentru care trebuie asigurată această lichidate, 3 luni sau 6 luni, se putea clarifica printr-o simplă solicitare de clarificări și publicarea unei erate de către autoritatea contractată. În acest context, autoritatea contractantă precizează că au fost demarate procedurile publicării unei erate prin care să se clarifice operatorilor economici interesați că trebuie să facă dovada că vor avea acces la resursele financiare pentru o perioadă de minim 6 luni. În continuare, autoritatea contractantă arată că, în conformitate cu prevederile art. 179 lit. k) din Legea nr. 98/2016, a impus cerința minimă privind prezentarea experienței în prestarea serviciilor similare celor ce fac obiectul contractului, prestate de ofertant, pentru a-și face o imagine asupra experienței și a modului de îndeplinire a obligațiilor contractuale ale acestuia, pentru a demonstra că are capacitate de a duce la bun sfârșit prezentul contract și cunoaște activitățile specifice. Autoritatea contractantă consideră că experiența operatorilor economici în operarea unor servicii similare poate constitui o garanție că aceștia sunt pregătiți și au abilitatea de a gestiona eventualele dificultăți în operarea tuturor serviciilor publice de salubrizare sau altele asemenea acestora, care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit. Dacă ofertantul a mai prestat servicii de salubrizare specifice contractului, adică servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare, prin experiența dobândită se reduce riscul de neîndeplinire întocmai și la timp a contractului. Pentru a nu fi considerată restrictivă această condiție, 22

autoritatea contractantă a stabilit valoarea minimă a contractelor sub valoarea estimată a primului an de operare, respectiv 8.000.000 lei. Experiența similară a operatorului în desfășurarea unor activități similare celor din contract îl va ajuta pe acesta să își ducă la bun sfârșit contractul fără probleme majore, să se adapteze cu repeziciune și să treacă de orice provocări sau obstacole care ar putea apărea pe parcursul derulării contractului. De altfel, în conformitate cu prevederile legale în domeniul achizițiilor publice, autoritatea contractantă evaluează ofertele numai în raport cu cerințele și specificațiile din documentația de atribuire aferentă fiecărei proceduri, nicidecum prin raportare la proceduri anterioare și la contractanți anteriori ai anumitor servicii. Cu privire la afirmația contestatoarei potrivit căreia un antecontract nu oferă o garanție privind deținerea spațiului, autoritatea contractantă arată că, la fel de bine, nici contractul de închiriere și nici contractul de vânzare-cumpărare nu ar putea oferi garanții mai multe decât antecontractul. Analizând criticile contestatoarei referitoare la durata contractului, autoritatea contractantă arată că prelungirea duratei contractului reprezintă, în fapt, o situație de modificare a contractului. Ca orice altă modificare a contractului, și prelungirea duratei trebuie efectuată doar în condițiile în care nu contravine prevederilor art. 221 – 222 din Legea nr. 98/2016. Referitor la durata contractului, aceasta a fost calculată ţinându-se cont de prevederile legale, în special Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 32 alin. (3). Asemenea valorii estimate, durata a fost estimată pe baza unor calcule foarte detaliate (încă din etapa Studiului de Oportunitate), pe baza unor scenarii moderate, privind costurile viitoarei operări. Astfel, durata propusă asigură, fără să depășească, conform legii, durata necesară operatorului pentru recuperarea investițiilor aflate în sarcina sa. De asemenea, complet netemeinic, referitor la cantitate, contestatoarea invocă faptul că „autoritatea a indicat o suprafață mai mică și care este de fapt una nereală” (presupunând că autoarea contestației se referă la o suprafață mai mică decât cea reală). Suprafețele care constituie obiectivele contractului au fost calculate pe baza HCL nr. 498/2012, pentru domeniul public, și pe baza unor calcule detaliate, aprobate prin HCL nr. 420/2016. Referitor la prevederile privind ajustarea prețului contractului, autoritatea contractantă afirmă că acestea sunt conforme reglementărilor aplicabile (Ordinul ANRSC nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților). 23

Cât privește neconcordanța privitoare la perioada de valabilitate a garanției de participare, autoritatea contractantă arată că aceasta se putea clarifica prin intermediul unei solicitări de clarificări din partea contestatoarei și publicarea unei erate. În acest context, autoritatea contractantă precizează că au fost demarate procedurile publicării unei erate prin care să se clarifice operatorilor economici interesați că perioada de valabilitate a garanției de participare va fi de 6 luni. La întocmirea caietului de sarcini, autoritatea contractantă precizează că s-a ținut cont de prevederile legislației în vigoare, respectiv de Normele de igienă și recomandările privind mediul de viață al populației aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014, actualizat, precum și de Regulamentul cadru al serviciului de salubrizare a localităților, aprobat prin Ordinul Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile de Utilități Publice nr.82/2015. Conform prevederilor Ordinului 82/2015, frecvența de efectuare a dezinsecției pentru combaterea țânțarilor (art.105.(1)), este lunar, în sezonul cald, pentru spațiile deschise prevăzute în programul unitar de acțiune și minimum 3 tratamente pe an şi ori de câte ori este nevoie, în spațiile comune închise ale clădirilor; pentru combaterea altor vectori (art.105.(2)) trimestrial și ori de câte ori este nevoie în spațiile închise ale […] instituțiilor publice. Conform prevederilor Ordinului nr. 82/2015, (art.107) dezinfecția se execută numai la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, fără a avea definite o anumită frecvență. Cu privire la metodologia de combatere a speciilor de țânțari menționată în repetate rânduri de contestatoare, aceasta recomandă și nu impune un anumit număr de tratamente spațiale aplicate pe vegetația de pe domeniul public, cu scopul combaterii larvelor și țânțarilor adulți. Referitor la criticile aduse punctului 3.1.1 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă apreciază că autoarea contestației ignoră faptul că toate aranjamentele legate de organizarea activității (punerea la dispoziția contractului a echipamentelor, angajarea personalului, etc.) se realizează ulterior semnării contractului, dar înaintea începerii efective a activității DDD, perioadă definită de documentația de atribuire ca Perioadă de mobilizare. Aceasta este necesară – și reprezintă un concept frecvent utilizat în cadrul serviciilor de salubrizare – care să permită, în cadrul contractual, operatorului să se pregătească pentru desfășurarea efectivă a activității. De exemplu, această perioadă cuprinde și obținerea licenței ANRSC pentru prestarea activității pe aria teritorială a localității pe care se prestează serviciul, conform legii. De altfel, conform prevederilor de la art. 40 alin. b) al Legii nr. 51/2006 a serviciilor de utilități publice republicată, cu modificările și completările ulterioare, această licență se poate obține doar pe baza contractului de delegare a serviciului, iar, pe de altă parte, operatorul delegat nu poate efectua 24

activități de salubrizare pe aria administrativ teritorială a unei localități fără această licență (art. 29 alin. 6 al Legii nr. 51/2006). În aceste condiții, este evident că se impune, între semnarea contractului de delegare și începerea efectivă a activității, o perioadă de mobilizare. De asemenea, este absurdă presupunerea că angajările de personal sau stabilirea bazei de utilaje să fie realizate de toți ofertanții înainte de atribuirea contractului de delegare și semnarea acestuia. Ar constitui o încălcare a principiilor de achiziții publice. Or, contestatoarea confundă obligațiile operatorului din perioada de mobilizare cu cele privitoare la disponibilitatea resurselor umane și materiale ale tuturor ofertanților, disponibilitate care trebuie clar dovedită în etapa de ofertare De asemenea, pct. 3.5.1. din caietul de sarcini se referă la autorizațiile pe care trebuie să le dețină prestatorul în vederea prestării serviciilor, autorizații care nu se pot solicita la momentul depunerii ofertelor, fiind documente care se emit pentru aria delegării, pe baza unui contract de delegare semnat. Dispozițiile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 51/2006 au fost abrogate prin OUG nr. 58/2016, pct.21 al art. I. Văzând critica contestatoarei ce vizează punctul 4.1.4 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă arată că obiectivele la care se vor aplica tratamentele de dezinsecție, dezinfecție și deratizare sunt menționate în cadrul caietului de sarcini, capitolul 4, art.4.2, art.4.3.13, art.4.4.2, respectiv cele menționate în cadrul Programului Unitar de Acțiune. Referitor la punctul 4.2.8 din caietul de sarcini, contestatoarea aduce critici referitoare la numărul de treceri obligatorii anuale. Or, tratamentele de dezinsecție care vor viza obiectivele de tipul spații închise/deschise aparținând Primăriei vor fi efectuate în conformitate cu Programul Unitar de Acțiune (N.B. în anul ......... au fost prevăzute 3 astfel de tratamente pentru spațiile interioare/exterioare aparținând unităților de învățământ). Numărul de treceri este prevăzut conform prevederilor legale în vigoare, în special prevederilor din Ordinul nr. 82/2015 al ANRSC, precum și ținând cont de specificul localității. Contestatoarea nu aduce argumente privind neadecvarea numărului de treceri. Este evident că numărul de treceri este diferențiat pe tipuri de obiective, vectori și activități, acestea neputând fi identice pentru toate tipurile de spații. Conform prevederilor Ordinului nr. 82/2015, frecvența de efectuare a dezinsecției pentru combaterea țânțarilor (art.105.(1)), este lunar, în sezonul cald, pentru spațiile deschise prevăzute în programul unitar de acțiune și minimum 3 tratamente pe an şi ori de câte ori este nevoie, în spațiile comune închise ale clădirilor; pentru combaterea altor vectori (art.105.(2)) trimestrial și ori de câte ori este nevoie în spațiile închise ale […] instituțiilor publice. 25

În continuare, autoritatea contractantă arată că, la stabilirea metodelor de dezinsecție și a substanțelor specifice fiecărui tip de tratament, se vor respecta normele stabilite de autoritățile competente (Ministerul Sănătății). Produsele folosite vor fi dintre cele avizate de către Comisia Națională pentru Produse Biocide și vor îndeplini condițiile legale pentru utilizare. Referitor la argumentele contestatoarei privind aplicarea de metode chimice de combatere a dăunătorilor (utilizarea unor insecticide cu spectru foarte larg de acțiune și cu remanență mare în timp: - Așa cum rezultă din caietul de sarcini, la stabilirea metodelor de dezinsecție și a substanțelor specifice fiecărui tip de tratament se vor respecta normele stabilite de autoritățile competente (Ministerul Sănătății). Produsele folosite vor fi dintre cele avizate de către Comisia Națională pentru Produse Biocide și vor îndeplini condițiile legale pentru utilizare. - De asemenea, stabilirea tipului de substanțe este condiționat de o serie de factori care se pot modifica în timp (în funcție, de exemplu, de perioada anului, factori meteorologici, grad de infestare) și va fi stabilit prin Programul Unitar de acțiune și stabilit de comun acord cu autoritatea contractantă. În acest context, este evident că nu se pot stabili cu exactitate, pentru fiecare obiectiv și fiecare intervenție, substanțele ce vor fi folosite. Reglementarea utilizării acestora este prevăzută în legislația specifică privind utilizarea produselor biocide. - Contestatoarea invocă anumite „norme ale Ministerului Mediului” privind utilizarea substanțelor cu remanentă mare, fără a le preciza, lăsând astfel impresia eronată că substanțele cu remanență mare sunt interzise în spațiile exterioare. - Substanțele respective sunt dintre cele care se regăsesc în Registrul Național al Produselor Biocide, iar utilizarea lor se va realiza respectându-se toate reglementările în vigoare, acţionându-se de la caz la caz cu produsele cele mai eficiente. Analizând critica contestatoarei referitoare la punctul 4.2.23 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă precizează că tratamentele menționate la acest punct (tratamentele la cerere) se regăsesc în cadrul cap. 4 Obiectul și activitățile caietului de sarcini, subcapitolul 4.2. Dezinsecția, astfel încât este evident că tratamentele la cerere invocate sunt cele specifice dezinsecției. În continuare, autoritatea contractantă arată că, prin precizările de la punctul 4.1.16 din caietul de sarcini, se dorește asigurarea acoperirii conforme cu stații de intoxicare a tuturor suprafețelor tratate. Pentru a da o estimare corectă și un punct de reper pentru ofertanți în vederea elaborării unor oferte comparabile, autoritatea contractantă a precizat, la art. 4.2.27 o cantitate minimă (așa cum este precizat și în cadrul tabelului de resurse necesare de la acest articol) a acestor stații, ca și a altor 26

resurse necesare pentru activitatea DDD. Această precizare a cantității minime are menirea de a asigura un minim disponibil de stații de intoxicare (funcție de spațiul în care vor fi amplasate, respectiv din carton sau PVC), inclusiv luându-se în considerare situațiile în care acestea pot fi deteriorate, distruse, sustrase. În acest context, prevederile nu sunt în nici un caz în contradicție totală, așa cum susține contestatoarea, ci complementare, stabilind o cantitate minimă de resurse considerate absolut necesare pentru realizarea activității. Ofertanții sunt liberi să estimeze orice cantitate a resurselor, atâta timp cât aceasta nu se încadrează sub limitele minime ale caietului de sarcini. Referitor la argumentele aduse de contestatoare la acest punct privind obligativitatea activității de dezinfecție, precum și argumentele privind punctul 5.1 și 7.6 ale caietului de sarcini, acestea nu fac obiectul secțiunii 4.4.16. Totuși, autoritatea contractantă consideră și aceste argumente nefondate. Astfel, în ceea ce privește obligativitatea activității de dezinfecție, conform Ordinului nr. 82/2015, art. 107, activitatea de dezinfecție se execută numai la solicitarea persoanelor fizice sau juridice. În cadrul art. 4.1.8. sunt specificate suprafețele pe care autoritatea contractantă le va cuprinde în Contractul de delegare, asupra cărora solicită prestarea tratamentelor de dezinfecție, iar în cuprinsul cap. 11 este specificată frecvența acestora. Aceste elemente sunt incluse în caietul de sarcini tocmai pentru a oferi potențialilor ofertanți posibilitatea de a-și estima volumul activității, în vederea fundamentării unor prețuri realiste. Pe de altă parte, punctul 5.1. al caietului de sarcini prevede condiții generale de organizare. Cap. 7.6. prevede modalitatea de evaluare și raportare a decontaminărilor. Spre deosebire de ceea ce susține contestatoarea, și anume faptul că singurul rezultat solicitat al caietului de sarcini este „limita de confort a cetățenilor”, contestatoarea ignoră faptul că, potrivit reglementărilor în vigoare și în special conform prevederilor art. 125-126 ale Ordinului nr. 82/2015 al ANRSC, caietul de sarcini prevede expres indicatori de performanță ai serviciului, prevăzuți explicit la Cap. 10 al caietului de sarcini. În ceea ce privește prevederile punctului 4.1.8 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă arată că acestea stabilesc suprafețele pe care le va cuprinde în Contractul de delegare, asupra cărora solicită prestarea tratamentelor de dezinfecție, iar în cuprinsul cap. 11 este specificată frecvența acestora. Oferta financiară trebuie să includă și prețurile practicate pentru activitatea de dezinfecție, formularele și instrucțiunile oferite în acest sens în secțiunea Formulare a Documentației de atribuire fiind explicite (Anexele 1, 2, și 3 la Formularul nr. 6 - Formularul de ofertă) , contrar celor susținute de contestatoare. În același sens, au fost estimate obiective și cantități (suprafețe), pentru a permite ofertanților estimarea 27

realistă a unor costuri. O prevedere legală (faptul că activitățile de dezinfecție sunt realizate la cerere) nu poate să fie ignorată de o ......... de atribuire, care, însă, pentru a sprijini ofertanții în estimarea unor oferte realiste, estimează cantități de servicii. Referitor la punctul 3.3.3 și 3.3.4 din caietul de sarcini, cu privire la sistemul de management al calității, solicitarea autorității contractante este pentru a se asigura de faptul că prestatorul își va desfășura activitatea în conformitate cu sistemul de management al calității pentru care este certificat. Punctul 4.2.9 din caietul de sarcini, stabilesc faptul că acțiunile de monitorizare/screening se vor desfășura în funcție de tipul de activitate prestată, cu scopul stabilirii eficienței tratamentelor – dezinsecție, dezinfecție, deratizare. În opinia autorității contractante, argumentația contestatoarei este complet nefondată, atât timp cât singurul său argument se bazează pe propria sa interpretare asupra cerințelor minime din caietul de sarcini – și anume că numărul de treceri (nu se specifică pentru care obiectiv și pentru care vector) este insuficient. Referitor la punctul 4.2.14 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a menționat metodele posibile de realizare a tratamentelor de dezinsecție fără să impună o condiționare a metodei alese de către ofertanți. În cadrul articolului se menționează metodele care sunt permise pentru aplicarea asupra diferitelor tipuri de obiective. Referitor la punctul 4.2.24, autoritatea contractantă apreciază faptul că este imperativ necesară o corelare a momentului intervențiilor pentru efectuarea tratamentelor cu condițiile de vreme, favorabilă (calm relativ, lipsa precipitații) pentru a asigura eficiența acestora. Menținerea unui interval de timp între momentul aplicării tratamentelor și cel al unor fenomene meteorologice care pot să diminueze eficiența acestora este necesară. Cu privire la deținerea unui „spațiu pentru decontaminarea echipamentelor și a aparaturii folosite la desfășurarea activităților – stație de neutralizare a apelor de spălare a echipamentelor și aparaturii” (Punctul 9.4 din caietul de sarcini), autoritatea contractantă menționează faptul că se vor respecta condițiile impuse prin autorizația de mediu și avizul de gospodărire a apelor, după caz. Referitor la termenul de plată de 60 de zile, prevăzut în modelul de contract, punctul de vedere al autorității contractante este în sensul că este un termen corect și care respectă prevederile Legii nr. 72/2013. Termenul de 60 de zile este justificat în raport de caracteristicile contractului, având în vedere faptul că este vorba despre un contract cu o valoare considerabilă, dar în special faptul că finanțarea acestor activități provine din taxele încasate de la beneficiarii serviciilor. Chiar dacă în primă fază serviciile de DDD sunt achitate de către autoritatea 28

contractantă, sumele astfel plătite sunt recuperate de la beneficiari sub forma unor taxe speciale sau impozite. Se impune stabilirea unui termen mai mare de plată către Prestator astfel încât să se permită recuperarea măcar parțială a serviciilor deja achitate de autoritatea contractată, pentru asigurarea finanțării continue a acestor servicii. Cât privește solicitarea de a se stabili un termen de 30 de zile pentru recepția serviciilor de la care să curgă termenul de plată, autoritatea contractantă precizează că acesta curge de la data acceptării facturilor conform art. 9.10 din contract. Pe de altă parte, la punctul 14.10 din caietul de sarcini, este precizat faptul că „Achizitorul va analiza rapoartele și în termen de 10 zile calendaristice de la primirea acestora poate solicita clarificări/modificări ale rapoartelor. Prestatorul are la dispoziție 10 zile calendaristice pentru răspuns. Achizitorul are timp 7 zile calendaristice pentru analiza clarificărilor după care aprobă sau respinge raportul. Aceste termene pot fi modificate prin acordul scris al Prestatorului și Achizitorului” Prin urmare, apreciază autoritatea contractantă, criticile contestatoarei sunt neîntemeiate, deoarece contractul din care face parte și caietul de sarcini, prevede foarte clar care este termenul de recepție și acesta este de maxim 27 de zile. Cât privește critica referitoare la faptul că penalitățile contractuale sunt prea mari, autoritatea contractantă consideră că este vorba doar despre o părere subiectivă a contestatoarei. Cuantumul penalităților și condițiile de reziliere au fost prevăzute astfel încât să descurajeze ofertanții neserioși, dar și raportat la obiectului contractului. Mai exact, este vorba despre servicii care privesc sănătatea populației și care se execută cu o periodicitate clară pentru a fi eficiente. Autoritatea contractantă nu poate să își asume riscul de a nu putea să efectueze proceduri obligatorii pentru ca activitățile DDD să fie eficiente, datorită unor clauze contractuale care îi impun efectuarea unor proceduri prealabile inutile, de ex: notificări, puneri în întârziere, etc. Autoritatea contractată trebuie să dețină pârghiile contractuale necesare pentru ca la orice nerespectare a obligațiilor de către Prestator (minoră sau semnificativă), să poată asigura continuitatea serviciilor de DDD. De altfel, dacă contestatoarea se consideră un Prestator serios și cu experiență, nu ar trebui să fie îngrijorată de cuantumul penalităților contractuale. Evident că, și dacă ar exista o nerespectare a obligațiilor, dar care nu îi poate fi imputată, nu se pune problema unei răspunderi contractuale. În concluzie, susține autoritatea contractantă, criticile aduse contractului sunt nefondate și sunt întemeiate doar pe opinia subiectivă a contestatoarei. 29

Prin adresa nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. ........./........., SC ......... SRL a înaintat Consiliului o cerere de intervenție voluntară accesorie, solicitând respingerea contestației formulate de ......... SRL. Pe de o parte, intervenienta apreciază că autoarea contestației trebuie să dovedească calitatea de persoană vătămată, potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 101/2016, precum şi interesul legitim, potrivit prevederilor Legii nr. 554/2004 şi ale Legii nr. 134/2010. În opinia intervenientei, nu poate fi vorba despre vreo vătămare şi de un interes legitim, atâta timp cât contestatoarea solicită tocmai o majorare substanțială a criteriilor de selecție, pe care autoritatea contractată, în respectarea principiilor prevăzute de art. 2. alin. (2) din Legea nr. 98/2016, le-a solicitat. Pe de altă parte, văzând criticile contestatoarei referitoare la capacitatea tehnică solicitată, intervenienta arată că studiul de fundamentare (aprobat prin HCL nr. 659/.........) cuprinde analiza tuturor aspectelor tehnice, inclusiv numărul de utilaje, necesare și adecvate realizării în bune condiții a serviciului de dezinsecție, dezinfecție şi deratizare pe raza municipiului ......... ...... Dacă numărul de mijloace de transport, utilaje şi obiectul de inventar solicitate de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire a fost stabilită pe baza calculelor tehnice detaliate, ca fiind necesare şi suficiente pentru asigurarea celui mai bun raport preț/calitate (prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/2006), mărirea numărului de utilaje la solicitarea unui ofertant nu este o necesitate, ci este o majorare nejustificată a costurilor serviciilor prestate. Totodată, intervenienta susține că cerințele caietului de sarcini sunt mult mai mari decât cerințele legale ce trebuie îndeplinite de către un operator economic pentru obținerea licenței Clasa I, acordată de ANRSC (art. 21 alin.(2) și art. 49 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, art. 109 alin. (2) din Ordinul ANRSC nr. 82/2015, Anexa nr. 10 la HG nr. 745/2007), asigurând prestarea serviciilor în condiții de eficiență şi calitate. Cu titlu de exemplu, intervenienta invocă practica CNSC cu privire la această cerință (Deciziile nr. 2286/C2/2617,2664 din 04.09.2017, nr. 2398/C5/2917 din 15.09.2017, nr. 393/C9/90, 206 din 15.02.......... și nr. 1699/C8/1673 din 21.06..........). În legătură cu cerința privind capacitatea tehnică-utilaje, practica CNSC este uniformă, în sensul că autoritatea contractantă poate solicita necesarul de utilaje/echipamente/mijloace de transport funcție de necesități, respingând de fiecare dată o contestație care viza o majorare a numărului de utilaje/echipamente/mijloace de transport. 30

În continuare, intervenienta precizează că, potrivit prevederilor art. 179 lit. i) din Legea nr. 98/2016, cerința privind capacitatea tehnică este îndeplinită prin prezentarea unei declarații privind utilajele cu care operatorul economic va executa contractul. În opinia intervenientei, o asemenea cerință nu este de natură a produce contestatoarei vreo vătămare. În ceea ce privește solicitarea de mărire a numărului personalului angajat în executarea contractului, intervenienta solicită respingerea ei, motivarea fiind aceeași ca şi în cazul cerinței privind utilajele. Prin Deciziile CNSC menționate mai sus, au fost respinse şi solicitările contestatoarelor privind majorarea/diminuarea numărului de personal, reţinându-se că autoritatea contractantă, în baza principiului asumării răspunderi şi a studiului de fundamentare, are posibilitatea legală de indica un număr de personal necesar realizării în bune condiții a contractului de achiziție publică. În plus, contestatoarea invocă Decizia nr. 7393/26.10.2017, pronunțată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. 1216/59/2017. Totodată, intervenienta apreciază nefondată contestaţia în ceea ce privește cerința din fișa de date, referitoare la cifra de afaceri solicitată -15.000.000 lei medie anuală pentru perioada 2015-2017. Nici în acest caz, arată intervenienta, contestatoarea nu dovedește o vătămare cu privire la cerința stabilită de autoritatea contractantă, vătămarea putând exista numai în situația unei cerințe excesive, respectiv impunerea unei cifre de afaceri foarte mari, care ar fi condus la imposibilitatea prezentării acesteia cu o ofertă în procedura de achiziție publică. De altfel, prevederile art. 175 din Legea nr. 98/2016 instituie un drept în favoarea autorității contractante, iar nu o obligație. Într-o speță similară, autoritatea contractantă a stabilit o valoare medie anuală a cifrei de afaceri de 20.000.000 lei, în condițiile în care valoarea maximă a unui contract subsecvent era de 14.869.648 lei (fără TVA). CNSC a redus valoarea cifrei de afaceri la suma de 10.000.000 lei (Decizia nr. 2286/C2/2617,2664/04.09.2017), reţinând următoarele: luarea în considerare a unui plafon mai mic al cifrei de afaceri, dar acest plafon trebuie să asigure participarea unui număr mai mare de operatori economici la procedura desfășurată, numai astfel fiind respectate principiile consacrate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, iar autoritatea contractantă ar fi avantajată. CNSC reține că este îngrădită participarea operatorilor economici la procedura de achiziție publică, deoarece aceștia au cifra de afaceri mult sub plafonul solicitat. CNSC mai reține că se restrânge în mod nejustificat sfera operatorilor participanți la procedura achiziției publice, deoarece cifra de afaceri impusă se poate realiza numai prin asocierea a mai mult de 3 operatori economici. 31

De asemenea, CNSC mai reține că sunt incidente în cauză dispozițiile Directivei 2014/24/UE, ale Legii nr. 98/2016, ale HG nr. 395/2016, care impun autorității contractante să nu împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența. Mai reține CNSC, la pag. 64, că scopul legislației privind achiziției publice este de a asigura accesul cât mai multor operatori economici la proceduri de atribuire, de promovare a concurenței între aceștia și de garantare a tratamentului egal şi nediscriminatoriu”. Această Decizie a CNSC a fost menținută prin Decizia nr. 2372/31.10.2017, pronunțată de Curtea de Apel ........., în dosarul nr. 643/42/2017. Privitor la experiența similară, intervenienta apreciază că autoritatea contractantă nu a încălcat prevederile legale, asigurându-se, totodată, că contractul de achiziție publică poate fi executat. Respectarea principiilor instituite de Legea nr. 98/2016 şi realizarea scopului legii trebuie apreciate cu prioritate față de orice stipulație şi cerință care ar putea denatura concurența şi a limita accesul la procedura de achiziție publică. Mai mult, obligația stabilită în sarcina autorității contractante este aceea de a nu impune o experiență similară peste anumite praguri maxime, nefiind nicăieri reglementat un prag valoric minim, fiind lăsată această chestiune la latitudinea autorității contractantă. Privitor la posibilitatea dovedirii îndeplinirii cerinței deținerii unui spațiu adecvat desfășurării activității pe raza municipiului ......... ..... prin prezentarea inclusiv a unui antecontract, intervenienta consideră că autoarea contestației nu dovedește vreo vătămare şi nu indică care ar fi prevederile legale în materie încălcate de autoritatea contractantă cu privire la această cerință. Mai mult, apreciază intervenienta, ceea ce urmărește contestatoarea nu este valorificarea unui drept propriu prin anularea acestei cerințe, ci înlăturarea posibilității altor operatori economici de a participa la procedura de achiziție publică organizată de către municipiul ......... ...... Or, nu există nicio prevedere legală care să interzică îndeplinirea cerinței prin prezentarea unui antecontract şi nici nu există un risc contractual, ținând cont de prevederile art. 3 alin. (9) din Contractul de delegare, prin care se prevede că neîndeplinirea obligațiilor asumate în perioada de mobilizare atrage încetarea de drept a contractului, fără alte formalități. Pe de altă parte, chiar şi în cazul unui contract de închiriere sau a unui contract de vânzare-cumpărare, poate surveni, în viitor, o cauză de încetare/reziliere a acestora, fiecare dintre contracte având prevederi legale în acest sens, potrivit Codului civil. 32

În mod similar, nu există nicio prevedere legală care să fi fost încălcată de autoritatea contractantă la stabilirea cerinței privind vechimea utilajelor şi a mijloacelor de transport. Durata normală de funcționare a utilajelor şi mijloacelor auto solicitate, potrivit Catalog mijloace Fixe ......... și durate normale de funcționare: - atomizoarele și fogger-ele sunt cuprinse în clasa 2.1.24 2.1.24.2. Mașini, utilaje şi instalații de salubritate şi îngrijirea spațiilor verzi cu o durată normală de folosință cuprinsă între 6 - 10 ani; - mașinile pentru transport în clasa 2.3.21 2.3.2.1. Mijloace de transport pentru persoane - 2.3.2.1.1. - autoturisme cu o durată normală de folosință de 4 - 6 ani. Astfel, cerința din documentația de atribuire privind acceptarea utilajelor şi mijloacelor de transport cu o vechime de până la 4 ani, este pe deplin permisivă, şi dată cu respectarea principiului proporționalității, prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Practic, această cerință este de natură a eficientiza derularea serviciilor care fac obiectul contractului de achiziție publică, eficiență care este firesc să-i fie acordată un punctaj superior. Prin adresa nr. 553142/23.11.........., înregistrată la CNSC sub nr. 50043/03.12.........., autoritatea contractantă a transmis Consiliului documente aflate în dosarul achiziției publice. Ulterior, prin adresa FN (fără număr de înregistrat la emitent), înregistrată la CNSC sub nr. 50928/07.12.........., ......... SRL a solicitat Consiliului audierea sa, precum și încuviințarea depunerii de concluzii orale în fața membrilor completului de soluționare. Prin adresa FN (fără număr de înregistrare la emitent), înregistrată la CNSC sub nr. 51312/11.12.........., ......... SRL a transmis Consiliului răspuns la punctul de vedere înaintat de autoritatea contractantă, prin care reiterează aspectele precizate în contestație referitoare la nelegalitatea prevederilor documentației de atribuire, menținându-și opinia potrivit căreia este necesară precizarea factorilor de evaluare a ofertelor, în mod clar şi detaliat, tocmai pentru a nu se ajunge în situația unei evaluări subiective a viitoarelor oferte. În acest sens, contestatoarea susține faptul că factorii de evaluare, indiferent de sursa acestora, sunt descriși prin utilizarea unor noțiuni mult prea vagi, care lasă loc de multiple interpretări. Astfel, din analiza factorilor de evaluare, punctajul se acordă raportat la: 33

i) metodologii, metode și/sau echipamente/utilaje testate, recunoscute, care nu pot fi diferențiate în mod concret, în funcție de numărul de puncte (exemplu: indicarea unor avantaje tehnice, cerințe de calitate/mediu); ii) aptitudinea candidatului de a înțelege un anumit context, neidentificabil expres, în raport cu prestația unui serviciu, a două servicii sau toate trei, raportat la un obiectiv anume, sau la care unul dintre servicii, care nu se raportează la toate tipurile de servicii care urmează a fi executate în baza contractului de achiziție; iii) aptitudinea candidatului de a înțelege și îndeplini prevederile caietului de sarcini, pe 3 grade de apreciere, necuantificabile, respectiv: • în mare măsură; • parțial; • limitat. Criteriile de acordare a punctajului, astfel cum au fost formulate sunt lipsite de claritate, întrucât nu pot fi aplicate în mod concret. În definirea subfactorilor de evaluare nu există elemente de comparație prin care să se stabilească întinderea concretă a acestora, nu s-a precizat cât semnifică: - noțiunea de în mare măsură; - noțiunea de parțial (termenul poate include o plaja de îndeplinire a subfactorului cuprinsă între 0,1 și 99,9%); - sau noțiunea de limitat (până la... sau numai prevederile ...). Or, contestatoarea susține că, pentru ca oferta sa fie conformă, cerințele caietului de sarcini urmează a fi îndeplinite integral şi nu: în mare măsură, parțial sau limitat. În continuare, contestatoarea apreciază că nu poate fi reținută susținerea autorității contractante potrivit căreia au fost respectate prevederile legale, motivat de faptul că stabilirea factorilor/subfactorilor de evaluare s-a făcut cu respectarea Instrucțiunii ANAP nr. 1 din 04.01.2017, întrucât instrucțiunea nu reglementează modalitatea de stabilire a factorilor/subfactorilor de evaluare a ofertelor. De altfel, arată contestatoarea, autoritatea contractantă confundă două noțiuni distincte şi anume: criteriile privind capacitatea (capacitatea de exercitare a activității profesionale, situația economică şi financiară a candidatului, capacitatea tehnică şi profesională) şi criteriile de atribuire (prețul cel mai scăzut al ofertei, costul cel mai scăzut, cel mai bun raport calitate-preț, cel mai bun raport calitate - cost). Prin adresa nr. 590802/12.12.........., înregistrată la CNSC sub nr. 51483/12.12.........., autoritatea contractantă a transmis Consiliului punctul de vedere la cererea de intervenție înaintată de SC ......... SRL, prin care solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție voluntară 34

formulată de acest operator economic posibil ofertant, cu toate consecințele ce decurg din aceasta, precum și respingerea contestației, cu consecința menținerii procedurii în forma derulată de către autoritatea contractantă că fiind temeinică și legală. Prin adresa FN (fără număr de înregistrare la emitent), înregistrată la CNSC sub nr. 51758/14.12.........., ......... SRL a transmis Consiliului răspuns la cererea de intervenție înaintată de SC ......... SRL, prin care solicită: - în principal, respingerea cererii ca inadmisibilă; - în subsidiar, respingerea cererii ca neîntemeiată. Astfel, în raport de obiectul cererii principale, în raport de faza actuală a procedurii și în raport de cererea efectivă de intervenție formulată, condițiile art. 61 din Codul de procedură civilă nu sunt îndeplinite, iar art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 impune în mod expres îndeplinirea acestor condiții prevăzute de art. 61, iar nu doar a calității de operator interesat să participe la procedura de atribuire, calitate pe care de altfel ......... SRL nici măcar nu și-a declinat-o ca atare. Pe fondul cauzei, contestatoarea reclamă faptul că intervenienta nu răspunde la criticile sale ci, la fel cum a procedat și autoritatea contractantă prin punctul de vedere, a căutat să găsească cât mai multe argumente „extrinseci” documentației, care să păcălească nelegalitatea acesteia, precum HCL nr. 659/......... a Consiliului Local al Municipiului ......... ..... sau Catalogul mijloacelor fixe pe .......... Prin adresa FN (fără număr de înregistrare la emitent), înregistrată la CNSC sub nr. 52257/18.12.........., ......... SRL a solicitat Consiliului audierea sa de către membrii completului și încuviințarea susținerii de concluzii orale. La solicitarea contestatoarei înregistrată la CNSC sub nr. 52263/18.12.........., Consiliul i-a transmis acesteia, prin adresa nr. 52473/......... ........./19.12.........., punctul de vedere al autorității contractante nr. 51483/12.12........... Urmare a solicitării Consiliului, autoritatea contractantă a transmis adresa înregistrată la CNSC sub nr. 52651/20.12.........., prin care precizează că dispozițiile art. 17 alin. (1) din modelul de contract trebuie interpretate din perspectiva unui contract semnat, care va avea ca anexe respectivele asigurări, menționând că, în acest moment, anexa 5 la contract nu este constituită, ea urmând a se constitui doar ulterior semnării contractului. 35

La solicitarea contestatoarei înregistrată la CNSC sub nr. 52803/........., Consiliul i-a transmis acesteia, prin adresa nr. 52988/......... ........./........., punctul de vedere al autorității contractante nr. 52651/20.12........... Față de susținerile părților şi de documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul reţine cele ce urmează: În vederea atribuirii unui contract de achiziție publică având ca obiect „Delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare – activitatea de dezinsecție, dezinfecție, deratizare în .........”, ......... (în calitate de autoritate contractantă) a inițiat procedura licitație deschisă, publicând în SEAP anunțul de participare nr. ......... din ........., precum și documentația de atribuire. Considerând nelegale unele prevederi ale documentației de atribuire, ......... SRL a înaintat Consiliului contestația de față (îndeplinind și procedura stabilită la art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în sensul depunerii unei cauțiuni, conform Recipisei de consemnare nr. 205049768/1 din data de 16.11.........., emisă de CEC Bank – Sucursala ........., în valoare de 220.000,00 lei), prin care solicită anularea procedurii sau obligarea autorității contractante la întocmirea unei noi documentații de atribuire, precum și la suspendarea procedurii până la soluționarea pe fond a cauzei. Privitor la cererea de suspendare a procedurii, Consiliul a emis Încheierea nr. 935/........./......... din 28.11.........., în sensul respingerii ca nefondată a acesteia. De asemenea, Consiliul reține că SC ......... SRL a formulat o cerere de intervenție, în contradictoriu cu ......... SRL, demers ce a fost încunoștințat părților. Preliminar, conform obligației rezultând din dispozițiile art. 26 alin. (1) al Legii nr. 101/2016, Consiliul face analiza excepției vizând pretinsa inadmisibilitate a cererii de intervenție formulată de SC ......... SRL, invocată în prezenta cauză, de către contestatoarea ......... SRL. În examinarea excepției Consiliul reține că contestatoarea a solicitat respingerea acestei cereri, ca inadmisibilă, motivat de faptul că, intervenienta nu și-a justificat interesul în promovarea cererii, acesta nici nu există, în realitate. Având în vedere susținerile contestatoarei, Consiliul apreciază ca fiind relevante în speță, următoarele prevederi legale: - art. 17 din Legea nr. 101/2016, conform căruia: (3) Până la soluţionarea contestaţiei de către Consiliu, operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanţi la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenţie voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, 36

în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestaţiei. (...), cât și cele ale art. 61 alin. (1) din Codul de Procedură Civilă, potrivit cărora: Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare. - art. 63 din Codul de Procedură Civilă: (1) Cererea de intervenţie accesorie va fi făcută în scris şi va cuprinde elementele prevăzute la art. 148 alin. (1), care se va aplica în mod corespunzător. - art. 148 din același act normativ: (1) Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea. Având în vedere că cererea de intervenție (voluntară accesorie) formulată de SC ......... SRL cuprinde toate elementele prevăzute la art. 148 alin. (1) mai sus menționate, Consiliul consideră cererea de intervenție admisibilă în principiu, raportat la prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, urmând a fi cercetată odată cu solicitările contestatoarei, conform cu dispozițiile art. 64 și următoarele din Codul de procedură civilă. În acest sens, Consiliul va respinge excepția ca fiind neîntemeiată. Consiliul reține că părțile sunt în dispută cu privire la dreptul autorității contractante de a impune, prin documentația de atribuire publicată în SEAP, criterii și cerințe care, în accepțiunea contestatoarei, nu ar respecta dispozițiile legale din materie, cu referire la: - utilizarea unor noțiuni mult prea interpretabile și nicidecum precise, astfel cum se impune prin art. 154 din Legea nr. 98/2016, și art. 20 alin. (1) din Normele metodologice, aprobate prin HG nr. 395/2016; - nerespectarea normelor tehnice naționale (caietul de sarcini). În ceea ce privește susținerile contestatoarei vizând Criteriile de atribuire – Factorii și subfactorii de evaluare a ofertelor, de la pct. II.2.5 din fișa de date a achiziției, Consiliul constată că sunt întemeiate. Astfel, se reține că potrivit fișei de date a achiziției, publicată în SEAP, autoritatea contractantă a stabilit ca: II.2.5 Criterii de atribuire Cel mai bun raport calitate – pret Denumire factor evaluare Descriere Pondere Pretul ofertei Componenta financiara 70% Punctaj maxim factor: 70 (...). Componenta tehnica 1. Descrierea procedurii de intervenție în desfășurarea activităților de dezinsecție, dezinfecție și deratizare 10% 37

Punctaj maxim factor: 10 (1. Abordarea propusă pentru implementarea contractului - maxim 5 puncte) Algoritm de calcul: 1.1. Abordarea propusă se bazează în mare măsură pe o serie de metodologii, metode şi/sau echipamente/utilaje testate și recunoscute şi care demonstrează o foarte bună înţelegere a contextului, respectiv a particularităţii sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelaţie cu aspectele-cheie, precum şi cu riscurile şi ipotezele identificate. foarte bine - 5 puncte 1.2. Abordarea propusă se bazează parțial pe o serie de metodologii, metode şi/sau echipamente/utilaje testate și recunoscute şi care demonstrează înţelegerea contextului, respectiv a particularităţii sarcinilor stabilite în caietul de sarcini, în corelaţie cu aspectele-cheie, precum şi cu riscurile şi ipotezele identificate bine - 3 puncte 1.3. Abordarea propusă nu are la bază metodologii, metode şi/sau echipamente/utilaje testate, recunoscute şi arată o înţelegere limitată a contextului, respectiv a particularităţii sarcinilor stabilite în caietul de sarcini acceptabil - 1 punct 2. Corelarea resurselor cu încadrarea în timp și succesiunea activităților – maxim 5 puncte 2.1. Resursele (umane şi materiale) sunt corelate deplin cu activitățile și complexitatea acestora și asigură încadrarea în timp, succesiunea logică și durata activităților propuse foarte bine - 5 puncte 2.2. Resursele (umane şi materiale) sunt partial corelate cu activitățile și complexitatea acestora și asigură partial încadrarea în timp, succesiunea logică și durata activităților propuse bine - 3 puncte 2.3. Resursele (umane şi materiale) sunt corelate într-un mod limitat cu activitățile și complexitatea acestora și nu asigură încadrarea în timp, succesiunea logică și durata activităților propuse acceptabil - 1 punct ? Punctajul pentru factorul de evaluare Descrierea procedurii de intervenție în desfășurarea activităților de dezinsecție, dezinfecție și deratizare se calculeaza prin insumarea punctajului obtinut pentru subfactorul 1. Abordarea propusă pentru implementarea contractului și a punctajului obtinut pentru subfactorul 2. Corelarea resurselor cu încadrarea în timp și succesiunea activităților Componenta tehnica Vechimea Utilajelor folosite pentru desfășurarea activităților 10% 38

Punctaj maxim factor: 10 Algoritm de calcul: Vechimea maximă acceptată a utilajelor folosite pentru desfășurarea activităților este de 4 ani. Anul 4 este considerat anul 2014, Anul 3 - 2015, Anul 2 – 2016, Anul 1 – 2017, Anul 0 - .......... a) Pentru utilaje cu o vechime între 0 și 1 an (fabricate în anii 2017 și .........) – se acordă 10 puncte b) Pentru utilaje cu o vechime între 2 și 3 ani (fabricate în anii 2015 și 2016) – se acordă 5 puncte c) Pentru utilaje cu o vechime de 4 ani (fabricate în anul 2014) – se consideră îndeplinită cerința minimă și nu se acordă punctaj Punctajul de calculează astfel: Pu = (Pu1 + Pu2 + …Pu(n)) / n, unde Pu = punctaj utilaje, Pu1 = punctaj utilaj 1, Pu(n) = punctaj utilaj (n), (n) = număr utilaje propuse de ofertant Utilaje Utilaje de mare capacitate generatoare de ceață rece tip ULV (Ultra Low Volume) 6 buc Utilaje de mare capacitate generatoare de ceață caldă cu capacitate mare de acoperire TERMOFOGGER 1 buc Componenta tehnica Vechimea Mijloacelor de transport folosite pentru desfășurarea activităților 10% Punctaj maxim factor: 10 Algoritm de calcul: Vechimea maximă acceptată a mijloacelor de transport utilizate pentru desfășurarea activităților este de 4 ani. Anul 4 este considerat anul 2014, Anul 3 - 2015, Anul 2 – 2016, Anul 1 – 2017, Anul 0 - .......... a) Pentru mijloace de transport cu o vechime între 0 și 1 an (fabricate în anii 2017 și .........) – se acordă 10 puncte b) Pentru mijloace de transport cu o vechime între 2 și 3 ani (fabricate în anii 2015 și 2016) – se acordă 5 puncte c) Pentru mijloace de transport cu o vechime de 4 ani (fabricate în anul 2014) – se consideră îndeplinită cerința minimă și nu se acordă punctaj Punctajul de calculează astfel: Pm = (Pm1 + Pm2 + …Pm(n)) / n, unde Pm = punctaj mijloace de transport, Pm1 = punctaj mijloc de transport 1, Pm(n) = punctaj mijloc de transport (n), (n) = număr mijloace de transport propuse de ofertant Mijloace de transport Autoutilitare cu platformă pentru echipamentul ULV (generatoarelor de ceață rece de mare capacitate) 6 buc Autoutilitare cu platformă pentru utilajele de mare capacitate generatoare de ceață caldă cu capacitate mare de acoperire TERMOFOGGER 1 buc 39

Mijloc de transport adecvat pentru transportul cadavrelor de rozătoare colectate, în vederea incinerării 1 buc !!! Formula de calcul punctaj TOTAL: Punctaj total = Punctaj factor de FINANCIAR (PRET) + Punctaj factor TEHNIC (Descrierea procedurii de intervenție în desfășurarea activităților de dezinsecție, dezinfecție și deratizare) + Punctaj factor TEHNIC (Vechimea Utilajelor folosite pentru desfășurarea activităților) + Punctaj factor TEHNIC (Vechimea Mijloacelor de transport folosite pentru desfășurarea activităților) Oferta câștigătoare este oferta clasată pe primul loc (punctajul cel mai mare). Raportat la susținerile contestatoarei, Consiliul apreciază ca fiind relevante următoarele prevederi legale, în vigoare în materia achizițiilor publice: Legea nr. 98/2016: - art. 154 - Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. - art. 189 - (1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată. (2) În sensul alin. (1), factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare. - HG nr. 395/2016: - art. 20 - (2) Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire - art. 32. - (1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul "cel mai bun raport calitate-preţ" sau "cel mai bun raport calitate-cost", astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. c) şi d) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi şi trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie 40

formali şi să poată fi urmăriţi în cadrul procesului de evaluare a ofertelor şi aplicare a criteriului de atribuire. Faţă de cuprinsul pct. II.2.5 Criterii de atribuire din fişa de date a achiziţiei, Consiliul constată că Algoritmul de calcul menționat a fi utilizat pentru calculul punctajelor corespunzătoare subfactorilor de evaluare: 1. Abordarea propusă pentru implementarea contractului 2. Corelarea resurselor cu încadrarea în timp și succesiunea activităților, nu a fost precizat în mod clar şi detaliat în documentaţia de atribuire, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 32 alin. (2) din HG nr. 395/2016. Astfel, se constată că punctarea ofertanţilor se poate realiza în mod subiectiv prin aprecieri ale membrilor comisiei asupra unor exprimări care prin natura lor sunt subiective cum ar fi, de exemplu: Abordarea propusă se bazează parțial pe o serie de metodologii, (...); Resursele (umane şi materiale) sunt partial corelate cu activitățile și complexitatea acestora și asigură partial încadrarea în timp (...); Resursele (umane şi materiale) sunt corelate într-un mod limitat. În acest sens, justificarea autorității contractante că, La stabilirea subfactorilor și a modului de punctare a acestora s-au avut în vedere exemplele de bună practică prezentate în Instrucțiunea nr. 1/2017 ANAP, aferente factorului „Propunerea tehnică - demonstrarea unei metodologii adecvate de implementare a contractului, precum și o planificare adecvată a resurselor umane și a activităților”, este corectă, dar nu permite verificarea informațiilor furnizate de ofertanți. În acest context, Consiliul consideră că se impune ca autoritatea contractantă, să explice/cuantifice, ce consideră ca fiind parțial, (...) într- un mod limitat, în cadrul subfactorilor de evaluare mai sus prezentați. Referitor la susținerile contestatoarei vizând neclaritatea cerinței privind: Utilaje Utilaje de mare capacitate generatoare de ceață rece tip ULV (Ultra Low Volume) 6 buc Utilaje de mare capacitate generatoare de ceață caldă cu capacitate mare de acoperire TERMOFOGGER 1 buc, Consiliul constată că sunt neîntemeiate. În acest sens, Consiliul reține că în cuprinsul caietului de sarcini autoritatea contractantă a specificat, printre altele: 9.6. Ofertanţii vor furniza Achizitorului o listă detaliată cu echipamentele pe care intenţionează să le folosească pe timpul prestării serviciilor ținând cont de cerințele minime prezentate în caietul de sarcini. Prestatorul va trebui sǎ prezinte, la finalizarea perioadei de mobilizarea, dovada deținerii/dreptului de utilizare a echipamentelor, 41

utilajelor şi disponibilitatea personalului necesar conform prezentului Caiet de sarcini. 9.6.1. Lista utilajelor, mijloacelor de transport și echipamentelor va cuprinde:  tipul și capacitatea;  data ultimei revizii – unde este cazul;  categoria de vector/obiectiv/activitate pentru care va fi utilizat. Astfel, autoritatea contractantă a lăsat la latitudinea operatorilor economici să oferteze echipamentele pe care intenţionează să le folosească pe timpul prestării serviciilor ținând cont de cerințele minime prezentate în caietul de sarcini, fără a impune o anumită capacitate, sau caracteristici tehnice ce ar putea fi considerate restrictive. Referitor însă la cerința de la pct. 9.6.4 din același caiet de sarcini, (...) Mijloc de transport adecvat pentru transportul cadavrelor de rozătoare colectate, în vederea incinerării, Consiliul constată că susținerea contestatoarei este întemeiată. În acest sens, Consiliul consideră că, se impune ca autoritatea contractantă să precizeze ce consideră ca fiind adecvat, sau care sunt cerințele pentru demonstrarea ofertării unui mijloc de transport adecvat, având în vedere utilizarea acestuia pentru transportul cadavrelor de rozătoare colectate, în vederea incinerării. Referitor la susținerile contestatoarei vizând utilajele și resursele umane, impuse prin caietul de sarcini, la pct. 4.2.28 și respectiv pct. 4.2.31, Consiliul constată că sunt neîntemeiate. Analizând critica autoarei contestației, Consiliul constată că aceasta se referă, exclusiv, la numărul mic de utilaje solicitat, „6 bucăți de utilaje de mare capacitate generatoare de ceață rece tip ULV și 1 bucată de utilaj de mare capacitate generatoare de ceață caldă cu capacitate mare de acoperire Termofogger”, motiv pentru care analiza Consiliului va viza doar acest aspect. Potrivit art. 109 alin. (2) din Regulamentul-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor aprobat prin Ordinulul ANRSC nr. 82/2015, „Operaţiunile de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare se prestează numai de către operatorul licenţiat de A.N.R.S.C. căruia i-a fost atribuită activitatea în gestiune directă sau delegată de către unitatea administrativ-teritorială, în condiţiile legii”. Conform Regulamentului privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, aprobat prin HG nr. 745/2007, art. 10, Licenţele ANRSC „se atribuie, pe 3 clase, solicitanţilor care nu prestează niciun serviciu/ activitate de utilităţi publice din sfera de reglementare a A.N.R.S.C, dar au această capacitate, precum şi furnizorilor/prestatorilor care asigură serviciul ori una sau mai multe activităţi specifice acestuia în funcţie de numărul de locuitori deserviţi, după cum urmează: a) clasa 1 - pentru un 42

număr mai mare sau egal cu 300.000 de locuitori; b) clasa 2 - pentru un număr cuprins între 50.000 și 300.000 de locuitori; c) clasa 3 - pentru un număr mai mic sau egal cu 50.000 de locuitori”. Din interpretarea dispoziţiilor actelor normative menţionate, prin raportarea la populaţia Municipiului ......... (peste 300.000 persoane) rezultă că în vederea prestării serviciului de DDD, ca urmare a atribuirii acestuia, operatorul economic selectat va trebui să dețină licenţă ANRSC de tip clasa 1. Or, potrivit Anexei nr. 10 – „NECESARUL MINIM de autospeciale şi utilaje specifice pentru acordarea licenţelor aferente serviciului public de salubrizare a localităţilor” la regulamentul din HG nr. 745/2007, pentru licență clasa 1 se prevăd următoarele tipuri şi cantităţi de utilaje: „Pulverizator = 12 buc; Atomizor = 6 buc; Mijloace de transport = 6 buc”. Raportat la cerința analizată, Consiliul reține că lista utilajelor solicitate se regăsește doar în caietul de sarcini. Or, potrivit dispozițiilor art. 178 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, acestea prevăd dreptul, nu obligația autorității contractante de a stabili cerințe privind capacitatea tehnică și profesională: „(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziţiei cerinţe privind capacitatea tehnică şi profesională care sunt necesare şi adecvate pentru a se asigura că operatorii economici deţin resursele umane şi tehnice şi experienţa necesare pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător”, iar în cazul de față, autoritatea contractantă a ales să solicite în caietul de sarcini lista minimă a utilajelor necesare și să includă ca factori de evaluare vechimea utilajelor și a mijloacelor de transport folosite pentru desfășurarea activităților. Consiliul constată că în Anexa nr. 9 a HG nr. 745/2007 nu sunt prevăzute expres formule de verificare a capacității tehnice a solicitantului și pentru serviciile de dezinsecție, deratizare, dezinfecție, iar în derularea contractului ofertantul își va stabili singur necesarul de utilaje și personal, în corelare cu cerințele caietului de sarcini și în raport cu experiența proprie dobândită. Scopul legislaţiei privind achiziţiile publice este de a asigura accesul cât mai multor operatori economici la procedurile de atribuire, de promovare a concurenţei între aceştia şi de garantare a tratamentului egal şi nediscriminatoriu. De asemenea, se reține că prin caietul de sarcini, la art. 3.1.1, a fost prevăzută, în sarcina ofertanților, obligația de „a obține și instala orice echipament suplimentar, vehicule și facilități pe care le va considera necesare pentru a putea executa complet serviciile, va angaja și va pregăti personalul”. Potrivit art. 109 alin. (2) din Ordinul ANRSC nr. 82/2015, respectiv „Operațiunile de dezinsecție, dezinfecție şi deratizare se prestează numai de către operatorul licențiat de A.N.R.S.C. căruia i-a fost atribuită activitatea în gestiune directă sau delegată de către unitatea administrativ-teritorială, în condițiile legii”, rezultă că singurul criteriu 43

instituit de lege se referă la deținerea sau obținerea ulterioară a licenței ANRSC, pentru clasa aferentă numărul de locuitori deserviți, iar obținerea acestei licenței se raportează la dotarea tehnică minimă, conform anexei nr. 10 din HG nr. 745/2007, dotare respectată de autoritatea contractantă. În acest context, rezultă că ofertanții au posibilitatea dimensionării necesarului de utilaje, în funcție de experiența dobândită în prestarea acestui tip de servicii și în corelare cu cerințele caietului de sarcini. Cât privește cerinţa caietului de sarcini, conform căreia operatorul economic trebuie să dispună de minim 40 de agenţi DDD, care, în opinia contestatoarei, sunt disproporţionate în raport cu obiectul contractului, Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă a menționat în cadrul caietului de sarcini, la pct. 4.2.3.1 „pentru realizarea întregii activități dezinsecție, dezinfecție, deratizare este necesar un număr minim de 40 de agenți DDD”, iar la pct. 9.7. ”Prestatorul va elabora și păstra o listă a tuturor resurselor umane angajate în scopul furnizării de servicii. Lista va menționa numele tuturor angajaților și categoria lor de muncă. Calificările profesionale și istoricul locurilor de muncă trebuie precizate în cazul personalului de conducere. 9.7.1. personalul obligatoriu (cerințe minime) care face parte din echipa prestatorului este: manager de contract - 1 persoană (...) medic veterinar – 1 persoană (...) biolog – 1 persoană (...) inginer de mediu – 1 persoană; inginer mecanic pentru întreținerea echipamentelor și autoutilitarelor – minim 2 persoane; agenți DDD calificați și instruiți (...) – minim 40 de persoane (...)”. Or, având în vedere condiționarea, prin documentația de atribuire, a operatorilor economici de îndeplinirea indicatorilor de calitate a prestării activităţii, fiind evidentă importanța acestora în atingerea și realizarea obiectivelor contractului și ținând seama și de specificul serviciilor ce urmează a fi prestate pe durata contractului, Consiliul reține că personalul minim solicitat pentru agenții DDD este de 40. În această situație, Consiliul reține dreptul autorității contractante de a stabili cerințele considerate oportune pentru satisfacerea necesităților sale urmărite prin atribuirea contractului, însă constată că, atunci când apreciază că se impune demonstrarea unui nivel minim al dotărilor și respectiv personalului de care dispune ofertantul, demonstrarea capacității tehnice și profesionale a acestuia trebuie să se regăsească atât în fișa de date cât și în anunțul de participare, în caz contrar acestea fiind considerate clauze nescrise, cu consecința imposibilității luării în considerare, în etapa de evaluare a ofertelor. Referitor la susținerile contestatoarei vizând: 44

- activitatea de deratizare: suprafața a scăzut de la 8.000.000 mp la 6.337.515 mp, dar cu toate acestea valoarea medie anuală și valoarea contractului, a crescut foarte mult. - activitatea de dezinsecție: s-a micșorat suprafața aferentă căilor publice cu aproximativ 5.000.000 mp. Cu toate acestea, similar activității de deratizare, valoarea medie anuală și valoarea totală a contractului a crescut foarte mult. - dovada deținerii spațiului necesar desfășurării activității, situat în raza Municipiului ......... (prezentarea unui antecontract), nu este în măsură să garanteze faptul că promitentul-cumpărător (în speța de față ofertantul) o să şi fie pe viitor proprietarul spațiului care face obiectul antecontractului. Consiliul constată că autoarea contestației nu menționează în ce măsură aceste cerințe pot fi considerate restrictive sau nelegale şi nici cum pot acestea să îi creeze vreo vătămare, motiv pentru care vor fi respinse ca neîntemeiate. Referitor la susținerile contestatoarei vizând: - Capacitatea economică şi financiară, de la pct.. III.1.2.1. din fișa de date a achiziției, că cifra de afaceri care se solicită pentru participarea la licitație, trebuie să fie atinsă ca urmare a prestării unor servicii de DDD. - cerința minimă privind experiența similară (de la pct. III.1.3.a.4 din fișa de date a achiziției(...) este disproporționată în raport cu valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit. Astfel, valoarea estimată a contractului este de 72.084.556,15 lei, iar experiența similară cerută este de 8.000.000 lei, cumulată pe ultimii trei ani (de peste 10 ori mai mică), Consiliul constată următoarele: În ceea ce privește critica formulată împotriva cerinței de calificare de la pct. III.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională, din fișa de date, se constată că autoritatea contractantă a solicitat „prestarea de servicii similare celor descrise în caietul de sarcini (activități de dezinfecție, dezinsecție și deratizare), duse la bun sfârșit, la nivelul ultimilor 3 ani, în valoare cumulată de minim 8.000.000 lei fără TVA. Cerința minimă se va îndeplini la nivelul a maxim 3 contracte ...”. Față de pragul valoric stabilit, societatea contestatoare a susținut că a fost incorect impus, fiind necesară, în opinia sa majorarea acestuia. Or, potrivit art. 3 alin. (1), (2) și (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 și art. 179 lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 și art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, potrivit cărora „(1) Atunci când stabileşte cerinţele minime de calificare şi selecţie referitoare la experienţa în implementarea/realizarea unui/unor contract/contracte sau unor activităţi similare, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să ofere repere 45

suficiente operatorilor economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, pentru ca aceştia să poată determina nivelul de complexitate asociat cerinţei în cauză, prin corelare cu modul în care este descrisă, prin rezultatele aşteptate prevăzute de caietul de sarcini, complexitatea contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului- cadru ce urmează a fi atribuit, precum şi modul în care poate fi demonstrată îndeplinirea respectivelor cerinţe. (2) În sensul alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă: a) va preciza ce înţelege prin produse/servicii/lucrări similare cu cele care fac obiectul viitorului contract de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru, făcându-se trimitere la informaţii ce privesc domeniul/tipologia în care se încadrează acestea şi/sau corelându-se cu scopul la care sunt utilizate; b) va stabili plafonul valoric/cantitativ şi numărul de contracte prin care se poate atinge acest plafon. (3) Nivelul impus în sensul alin. (2) lit. b) nu poate fi mai mare decât: a) valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit, în situaţia în care se utilizează un reper valoric asociat cerinţei; b) cantitatea de produse/servicii/lucrări ce vor fi furnizate/prestate/ executate în baza contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/ acordului-cadru care urmează să fie atribuit, în situaţia în care cerinţa este formulată în termeni cantitativi sau prin raportare la anumiţi indicatori”, nivelul experienței similare solicitat respectă dispozițiile legale invocate, susținerea contestatoarei fiind neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 175 alin. (1) - (3) din Legea nr. 98/2016: „(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire cerinţe privind situaţia economică şi financiară care sunt necesare şi adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară necesară pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru şi pentru a fi protejată faţă de un eventual risc de neîndeplinire corespunzătoare a contractului. (2) Cerinţele privind situaţia economică şi financiară stabilite de autoritatea contractantă pot viza elemente cum ar fi: a) un anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, inclusiv o anumită cifră de afaceri minimă în domeniul obiectului contractului de achiziţie publică/acordului-cadru; cifra de afaceri minimă anuală impusă operatorilor economici nu trebuie să depăşească de două ori valoarea estimată a contractului de achiziţie publică sau, după caz, la valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente ce urmează să se execute în acelaşi timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent; b) anumite niveluri ale altor indicatori economico-financiari relevanţi, precum nivelul de lichiditate anuală; c) un nivel corespunzător al asigurării de risc profesional. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. a), cifra de afaceri minimă anuală impusă operatorilor economici poate depăşi limita prevăzută la alin. (2) lit. a) în cazuri temeinic 46

justificate, precum cele legate de existenţa unor riscuri speciale aferente naturii lucrărilor, serviciilor sau produselor care fac obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru”. Având în vedere că la pct. III.1.2) din fișa de date s-a indicat 15.000.000 lei, fără TVA, se consideră că în mod corect a fost ales pragul pentru cerința de calificare privind cifra de afaceri pe ultimii 3 ani, respectiv pentru 2015, 2016 și 2017 (< 8.234.494,85 lei x 2 = 16.468.989,70 lei). Astfel, pragul impus de 15.000.000 lei având o valoare mai mică decât dublul valorii estimată a contractului de achiziţie pe primul an, respectă prevederile art. 175 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016, care permite autorității contractante să impună un nivel al cifrei de afaceri anuale, nefiind obligată să impună un nivel al cifrei de afaceri din domeniul obiectului contractului. Având în vedere că legislația aplicabilă permite autorității contractante să se raporteze la stabilirea cerinței de calificare privind cifra de afaceri la dublul valorii estimate a contractului, potrivit prevederilor art. 175 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016, pragul valoric de 15.000.000 lei este corect impus. Prin urmare, critica contestatoarei din acest punct de vedere este considerată neîntemeiată. Referitor la susținerea contestatoarei că

cerința stabilită la cap. III.1.2) din fișa de date, punctul 2), este o cerință restrictivă, impusă raportat la o prevedere legală abrogată, și că actuala legislație în domeniul achizițiilor publice nu mai prevede posibilitatea formulării cerinței în ceea ce privește cash-flow-ul, Consiliul constată că este neîntemeiată. În acest sens, Consiliul are în vedere faptul că în fișa de date a achiziției, cap. III.1.2) Capacitatea economică și financiară, cerința 2, autoritatea contractantă a prevăzut că: Ofertantul trebuie să demonstreze că, la momentul semnării contractului, va avea acces la sau are disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci ori alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cash-flow- ul de prestare a serviciilor pentru o perioadă de 6 luni în sumă de 4.000.000 RON. Consiliul constată că autoritatea contractantă a calculat valoarea solicitată în cadrul acestei cerințe prin raportare la prevederile Notificării ANAP nr. 258/2017 cu privire la fișa de date: Formula după care se va calcula cash-flow-ul: (valoare estimată a contractului/perioada de derulare a contractului - fără a se lua în calcul perioada de garanție) × perioada solicitată de a.c.). Prin urmare, solicitarea unei valori a cash- flow-ului de 4.000.000 lei s-a făcut cu respectarea prevederilor existente în cadrul Notificării ANAP amintite, care stabilesc că: Nivelul minim impus pentru cash-flow să fie corelat cu necesitățile financiare ale candidatului/ofertantului pentru demararea implementării contractului, până la realizarea primelor plăți. Contrar susținerilor contestatoarei, solicitarea cash-flow-ului are rolul de a sigura derularea contractului până 47

la efectuarea primei plăți. Constituirea cash-flow-ului nu are nicio legătură cu cifra de afaceri solicitată în sensul că solicitarea unei anumite cifre de afaceri ar determina că nu mai este necesară constituirea unui cash-flow. Contestatoare omite să ia în considerare rolul acestui cash flow, respectiv îndeplinirea tuturor cerințelor în perioada de mobilizare, și asigurarea derulării contractului până la efectuarea primelor plăți în cadrul acestuia. Cât privește inadvertențele referitoare la perioada de realizare a cash-flow-ului (de 6 luni în fișa de date a achiziției și 3 luni în modelul de contract), Consiliul constată că prin adresa nr. 170/03.12.......... publicată în SICAP în cadrul anunțului de participare, autoritatea contractantă a procedat la corelare, astfel: „rămâne valabilă prevederea din FDA, contractul modificându-se corelativ”. În această situație, Consiliul are în vedere poziția autorității contractante de acceptare a corelării, exprimată în punctul de vedere formulat și constată incidența dispozițiilor art. 55 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „(1) În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, care trebuie să fie publicată nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare. (2) În condiţiile art. 153 din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi termenul-limită de depunere a ofertelor în cazul în care modificările prevăzute la alin. (1) conduc la ajustări/completări ale specificaţiilor tehnice care presupun timp suplimentar pentru reacţia potenţialilor ofertanţi, cu excepţia modificărilor substanţiale care conduc la anularea procedurii de atribuire deoarece: ...”, sens în care va obliga autoritatea contractantă la publicarea măsurilor de remediere anterior precizate, în cadrul unei erate, cu aplicarea dispozițiilor art. 55 alin. (1) și (2) din hotărâre. Prin urmare, criticile contestatoarei cu privire la acest aspect sunt considerate lipsite de temei. Referitor la susținerile contestatoarei vizând durata contractului, Consiliul constată că sunt neîntemeiate. Astfel, potrivit fișei de date a achiziției, la pct. II.2.7: Durata contractului, concesiunii, (...) – Durata în luni: 96 – Contractul se reînnoiește: Da. Descrierea reînnoirilor Clauza de revizuire în temeiul prevederilor art. 221 alin. 1 lit. a) din Legea 98/2016. Cantitatea maximă poate fi modificată, atunci când modificarea contribuie la realizarea unor obiective ale autorității contractante, în sensul suplimentării acesteia, în următoarele condiții: contractul să fie în perioada sa de valabilitate, prețul unitar al produsului va fi același, (...). 48

Potrivit modelului de contract publicat în SEAP, la art. 27 – Modificarea contractului (...) (2) Părțile au dreptul, pe durata perioadei de valabilitate a Contractului, de a conveni modificarea și/sau completarea clauzelor acestuia, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, cu acordul părților, (...), în limitele dispozițiilor prevăzute de art. 221 – 222 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu prevederile referitoare la modificări contractuale din HG nr. 395/2016 (art. 164 și 165) În acest sens, Consiliul constată că, autoarea contestației nu aduce niciun argument privind nelegalitatea acestor prevederi/cerințe ale documentației de atribuire, în condițiile în care și în fișa de date a achiziției și în modelul de contract, se face referire la posibilitatea reînnoirii/ revizuirii/prelungirii contractului doar cu respectarea prevederilor legale aplicabile. Astfel, sunt de reținut, prevederile art. 221 din Legea nr. 98/2016: (1) Contractele de achiziţie publică/Acordurile- cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, în următoarele situaţii: a) atunci când modificările, indiferent de valoarea acestora, au fost prevăzute în documentele achiziţiei iniţiale sub forma unor clauze de revizuire clare, precise şi fără echivoc, care pot include clauze de revizuire a preţului; b) pentru lucrările, serviciile sau produsele adiţionale din partea contractantului iniţial, în limita a maximum 50% din valoarea contractului iniţial, care au devenit necesare şi nu au fost incluse în procedura de achiziţie iniţială, (...) c) atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

(i) modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanţe pe care o autoritate contractantă care acţionează cu diligenţă nu ar fi putut să le prevadă; (ii) modificarea nu afectează caracterul general al contractului; (iii) creşterea preţului nu depăşeşte 50% din valoarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru iniţial. Referitor la susținerea contestatoarei că metoda propusă de ajustare a contractului, este una incorectă deoarece, formula aplicată nu este suficient de relevantă, Consiliul constată că este neîntemeiată. În acest sens, Consiliul are în vedere că formula de calcul utilizată în cadrul documentației de atribuire, este conformă cu prevederile art. 14 din Ordinul ANRSC nr. 109/2007 - Ajustarea tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare se face potrivit formulei: [Delta(ct) + Delta(ct) x r%] Delta(t) = ||||||||||||||||||||||||||||, unde: Q Delta(ct) - creşterea cheltuielilor totale determinate de influenţele reale primite în costuri; r% - cota de profit a operatorului; 49

Q - cantitatea programată în unităţi de măsură specifice, luată în calcul la nivelul avut în vedere la determinarea tarifului actual. Mai mult, conform în ANEXA Nr. 2 la normele metodologice - FIŞA DE FUNDAMENTARE pentru ajustarea sau modificarea tarifelor la activităţile specifice de salubrizare, se specifică: NOTĂ: Structura pe elemente de cheltuieli din fişa de fundamentare este orientativă şi va fi adaptată corespunzător, pentru fiecare activitate specifică serviciului de salubrizare, luându-se în calcul numai acele cheltuieli aferente activităţii respective. Referitor la susținerile contestatoarei vizând neconcordanța dintre perioada de valabilitate a garanției de participare (de la pct. III.1.6.a) din fișa de date a achiziției – 4 luni de la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor) şi și Perioada minimă pe parcursul căreia ofertantul trebuie să își mențină oferta de la pct. IV.2.6 din fișa de date a achiziției – 6 luni – de la termenul limită de primire a ofertelor), Consiliul constată că sunt întemeiate. În acest sens, Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă a achiesat la aceasta, măsura de remediere a prevederii din modelul de contract (6 luni) fiind publicată în SEAP la rubrica Lista clarificări, notificări și decizii. În sensul celor de mai sus, Consiliul constată incidența dispozițiilor art. 55 din HG nr. 395/2016, motiv pentru care va obliga autoritatea contractantă la publicarea, în SEAP, a respectivei măsuri de remediere într-un anunț de tip erată conform dispozițiilor legale mai sus citate. (i) În ceea ce privește punctul 3.1.1 din caietul de sarcini, se prevede, pe de o parte, faptul că ulterior momentului încheierii contractului, pe perioada de mobilizare, Prestatorul se obligă să anunțe utilizatorii despre serviciile ce vor fi furnizate în baza contractului de delegare, precum şi faptul că va încheia contracte de prestare cu anumiți utilizatori, care, ulterior, urmează să plătească direct prestatorului. Cu toate acestea autoritatea contractantă nu oferă niciun fel de detaliu cu privire la care sunt acești utilizatori. În al doilea rând, în cadrul aceluiași articol se prevede că ulterior încheierii contractului, prestatorul se obligă să dețină echipamentele necesare și să angajeze personalul necesar. Referitor la aceste susțineri ale contestatoarei, Consiliul constată că sunt neîntemeiate. Atâta timp cât în anexa la caietul de sarcini sunt enumerate obiectivele supuse DDD, dar și cerințele minime privind necesarul de echipamente și numărul de personal, operatorii economici dispun de suficiente informații pentru a formula o propunere financiară acceptabilă. Cerințele criticate nu pot fi considerate restrictive sau nelegale, autoritatea contractantă neputând obliga ofertanții să facă dovada 50

deținerii acestor echipamente și a personalului solicitat în documentația de atribuire, la momentul depunerii ofertelor. Această obligație fiind impusă în mod corect, doar ofertantului declarat câștigător, ce are la dispoziție toată perioada de mobilizare de 60 zile pentru a face dovada dotării corespunzătoare îndeplinirii contractului. (ii) Referitor la cerința de la art. 3.5.1. din caietul de sarcini, privind obținerea documentelor necesare prestării acestor servicii, ulterior încheierii contractului, Consiliul reține, contrar susținerilor contestatoarei, că prin aceasta autoritatea contractantă a ținut cont de prevederile art. 40 lit. b) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor de utilități publice, conform cărora: Art. 40. - La acordarea licenţelor în domeniul serviciilor de utilităţi publice A.N.R.S.C. va urmări, cu precădere, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: (...) b) existenţa hotărârii privind darea în administrare a furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice, respectiv a contractului de delegare a gestiunii legal încheiat;

c) deţinerea tuturor avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare furnizării/prestării serviciului de utilităţi publice şi exploatării sistemelor de utilităţi publice aferente, prevăzute de legislaţia în vigoare sau, după caz, dovada solicitării acestora. În sensul celor mai sus evocate, Consiliul constată că susținerile contestatoarei referitoare la această cerință apar ca fiind neîntemeiate, aceasta neargumentând în ce măsură cerința de la art. 3.5.1. din caietul de sarcini este restrictivă sau nelegală şi nici cum îi poate creea vreo vătămare. (iii) În ceea ce privește punctul 4.1.4 din caietul de sarcini potrivit căruia autoritatea contractantă a impus ca: În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 82/2015, art. 102 și ale prezentului caiet de sarcini, instituțiile publice, operatorii economici, cetățenii cu gospodării individuale și asociațiile de proprietari/locatari au obligația de a asigura executarea tratamentelor pentru combaterea artropodelor și rozătoarelor purtatoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort din spațiile pe care le dețin cu orice titlu, Consiliul constată că susținerile contestatoarei sunt neîntemeiate. Astfel, contestatoarea susține că ”niciunde în cuprinsul documentației de atribuire, autoritatea contractantă nu a prevăzut în mod clar, numărul acestor obiective menționate anterior (art. 103 din Ordinul ANRSC NR. 82/2015”. Or, conform art. 103 - (1) În vederea realizării unor tratamente eficiente de dezinsecţie şi deratizare, operatorul împreună cu autoritatea administraţiei publice locale de la nivelul unităţii administrativ- teritoriale întocmesc, anual, un program unitar de acţiune de combatere a vectorilor, care va cuprinde: 51

a) tipul de vectori supuşi tratamentului; b) perioadele de execuţie; c) obiectivele la care se aplică tratamentele. (2) Perioada de execuţie a tratamentelor se decalează de comun acord cu autoritatea administraţiei publice locale, în cazul în care se înregistrează condiţii meteo nefavorabile. (3) Obiectivele din programul unitar de acţiune la care se aplică tratamentele sunt: a) spaţiile deschise din domeniul public şi privat al localităţii; b) spaţiile deschise ale persoanelor fizice şi juridice, în cazul tratamentelor de dezinsecţie care se execută de pe aliniamentul stradal, adiacent acestor spaţii, cu utilaje adecvate; c) spaţiile comune închise ale clădirilor persoanelor fizice şi persoanelor juridice (casa scării, subsol şi alte asemenea); d) căminele şi canalele aferente reţelelor tehnico-edilitare. (4) Toate persoanele fizice şi juridice din unitatea administrativ- teritorială au obligaţia să asigure, în perioada de execuţie a tratamentelor, accesul la obiectivele din programul unitar de acţiune aflate în administrarea/proprietatea acestora. Toate aceste informații/date se regăsesc atât în Programul unitar de acțiune – capitolul 5 din caietul de sarcini, cât și în Anexa la caietul de sarcini. Mai mult, obiectivele pentru acțiunea de Dezinsecție sunt prezentate și la pct. 4.2.7., cele pentru acțiunea de Dezinfecție la pct. 4.3.13, iar cele pentru Deratizare la pct. 4.4.2. din același caiet de sarcini. (iv) contestatoarea susține că cerințele impuse La punctul 4.2.8, din caietul de sarcini de către autoritatea contractantă nu respectă prevederile legale în domeniu. Astfel, autoritatea contractantă a prevăzut: Pentru activitatea de dezinsecție, numărul minim de tratamente obligatorii ce se vor aplica în cadrul unei campanii anuale, cuprinse în Programul unitar de acțiune, este după cum urmează: Vector Denumire obiective Referință Număr total de treceri obligatorii anuale 1 2 3 4 Țânțari adulți

Zone verzi (aliniamente, scuaruri, etc) suprafață 12 Alei și spații verzi (langă condominii) suprafață 12 Locuri de joacă suprafață 12 Parcuri suprafață 12 Baze sportive suprafață 12 Cimitire suprafață 12 Maluri de lacuri/ape suprafață 12 Spații deschise persoane juridice și fizice suprafață 12 Spații închise aparținând Primăriei (grădinițe, școli, centre sociale, cantine, spitale, etc) suprafață 3 52

Spații deschise aparținând Primăriei (grădinițe, școli, centre sociale, cantine, spitale, etc) suprafață 3 Țânțari larve Cladiri aparținând Primăriei ......... (sedii, grădinițe,școli, centre sociale, cantine, spitale, etc.) Subsol umed 3 Maluri de lacuri, malurile cursurilor de apă suprafață 6 Referitor la susținerile contestatoarei, Consiliul reține că, potrivit art. 105 din Ordinul ANRSC nr. 82/2015: (1) În ceea ce priveşte frecvenţa, dezinsecţia pentru combaterea ţânţarilor se execută:

a) lunar, în sezonul cald, pe spaţiile deschise prevăzute în programul unitar de acţiune, prin aplicarea de tratamente multiple pentru combaterea ţânţarilor adulţi şi a larvelor de ţânţari;

b) minimum 3 tratamente pe an şi ori de câte ori este nevoie, corespunzător concentraţiei şi tipului de substanţe insecticide ce urmează a fi utilizate în spaţiile comune închise ale clădirilor, inclusiv subsoluri umede sau inundate şi metrou. (2) Pentru combaterea altor vectori dezinsecţia se execută: a) trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, în spaţiile închise ale operatorilor economici cu profil nealimentar, instituţiilor publice şi spaţiile comune închise ale clădirilor; b) lunar şi ori de câte ori este nevoie, în spaţiile închise ale operatorilor economici cu profil alimentar şi ale unităţilor sanitare; c) numai la solicitarea persoanelor fizice din spaţiile cu destinaţie de locuinţă. (3) Numărul de tratamente care se efectuează lunar, prevăzute la alin. (1) lit. a), precum şi numărul de tratamente care se efectuează anual, prevăzute la alin. (1) lit. b), se stabilesc prin programul unitar de acţiune. Înainte de elaborarea programului unitar de acţiune, fiecare autoritate a administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţie de dezvoltare intercomunitară solicită Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară «Cantacuzino» recomandările necesare pentru stabilirea numărului de tratamente. În cazul în care institutul nu răspunde în maximum 30 de zile de la data primirii solicitării, se consideră că nu sunt necesare recomandări, iar autoritatea administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară stabileşte numărul de tratamente, la propunerea operatorului, fără a se reduce numărul de tratamente de dezinsecţie executate în anul anterior.

(4) În situaţia în care, după aprobarea şi punerea în aplicare a programului unitar de acţiune, evoluţia vectorilor supuşi tratamentelor de dezinsecţie impune recomandări noi din partea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino", acestea se vor implementa prin modificarea programului unitar de acţiune. 53

Din conținutul caietului de sarcini, precum și din susținerile autorității contractante, cuprinse în punctul de vedere la contestație, nu rezultă că aceasta a solicitat Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară «Cantacuzino» recomandările necesare pentru stabilirea numărului de tratamente, așa cum este prevăzut în Ordinul ANRSC nr. 82/2015. Astfel, chiar dacă autoritatea contractantă a impus prin caietul de sarcini, la pct. 4.2.8. numărul minim de treceri conform Ordinului ANRSC nr. 82/2015, aceasta nu a făcut dovada că a solicitat Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară «Cantacuzino» recomandările necesare pentru stabilirea numărului de tratamente. În sensul celor de mai sus menționate, Consiliul apreciază că se impune ca autoritatea contractantă să solicite Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară «Cantacuzino» recomandările necesare pentru stabilirea numărului de tratamente și dacă este cazul să le introducă în Programul unitar de acțiune. (v) referitor la pct. 4.2.11 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă, a prevăzut, ca metodă chimică de combatere a dăunătorilor, utilizarea unor insecticide cu spectru foarte larg de acțiune şi cu remanență mare în timp, fără însă a specifica în mod expres căror spații li se vor aplica aceste substanțe: spațiilor exterioare sau celor interioare. În acest sens, contestatoarea arată că: Substanțele remanente se aleg strict în raport de spațiul asupra căruia se acționează, şi anume: exterior sau interior, iar la exterior nu pot fi folosite substanțe remanente. În sensul celor de mai sus, Consiliul reține ca relevante susținerile autorității contractante din punctul de vedere la contestație, potrivit cărora substanțele respective sunt dintre cele care se regăsesc în Registrul Național al Produselor Biocide, iar utilizarea lor se va realiza respectându-se toate reglementările în vigoare, acționându-se de la caz la caz cu produsele cele mai eficiente. Astfel, Consiliul constată că susținerile contestatoarei sunt neîntemeiate. (vi) Cu privire la punctul 4.2.23 din caietul de sarcini contestatoarea critică cerința potrivit căreia: pentru tratamentele la cerere (fără să specifice insecta țintă, obiectivul sau utilizatorul) se vor folosi numai produse din grupele cu toxicitate redusă, care nu sunt dăunătoare peștilor, susținând că, nu există astfel de substanțe. Or, pct. 4.2.23 din caietul de sarcini, face parte din capitolul 4 – Dezinsecția, contestatoarea făcând doar afirmația că nu există astfel de substanțe, care nu sunt dăunătoare peștilor. Astfel, condiția impusă de autoritatea contractantă neputând fi considerată restrictivă sau nelegală, raportat la o simplă afirmație. În acest context, Consiliul va respinge susținerea ca neîntemeiată. 54

(vii) Referitor la punctul 4.4.16, se menționează că numărul stațiilor de intoxicare va fi corelat cu suprafața tratată şi cantitatea de raticid folosită/unitatea de măsură, conform prospectelor substanțelor utilizate. În cuprinsul unui alt punct din cadrul caietului de sarcini, şi anume punctul 4.4.27, numărul stațiilor de intoxicare este stabilit la 10.000 de bucăți anual, contestatoarea susținând că aceasta este o neconcordanță. În acest sens, Consiliul reține că în caietul de sarcini la pct.: 4.4.16 Numărul staţiilor de intoxicare va fi corelat cu suprafaţa tratată şi cantitatea de raticid folosită/unitatea de măsură, conform prospectelor substantelor utilizate. 4.4.27 Materialele necesare realizării activității de deratizare sunt: Nr. crt. Denumire Cantitate minimă anuală UM 1 Dispozitive de măsurare și aplicare 100 buc 2 Găleată 5 litri 50 buc 3 Stații de intoxicare din carton 100.000 buc 4 Stații din PVC 10.000 buc Astfel, Consiliul consideră relevante susținerile autorității contractante că la pct. 4.4.27 este prevăzută o cantitate minimă, aceasta putând fi modificată/mărită în funcție de suprafaţa tratată şi cantitatea de raticid folosită/unitatea de măsură, conform prospectelor substantelor utilizate, în acest sens, neexistând nicio neconcordanță, așa cum în mod neîntemeiat susține contestatoarea. Contestatoarea susține că prevederile art. 5.1 din caietul de sarcini nu sunt corelate cu cele ale art. 7.6. din același caiet de sarcini, solicitând ca autoritatea contractantă să respecte cerințele privind metodologia de combatere a țânțarilor pentru a îndeplinii indicatorii. În acest sens, Consiliul reține că în cadrul caietului de sarcini se regăsesc, printre altele, și: Cap. 5 Programul unitar de acțiune pentru ......... 5.1. Condiții de organizare La nivelul Municipiului ......... tratarea principalilor vectori se va realiza în cadrul unui Program unitar de acţiune întocmit de către Prestator împreună cu Achizitorul, program având ca scop combaterea vectorilor periculoși pentru sănătatea populației. (...) Cap. 7 Monitorizare și confirmarea prestațiilor 7.1. Gradul de decontaminare va fi evaluat și raportat de către Prestator după cum urmează: pentru deratizare, toți vectorii: atingerea gradului de decontaminare; pentru combatere ţânţari (larve şi adulţi): menţinerea limitei 55

de confort pentru cetăţeni, prin atingerea unui nivel scăzut al populaţiei de ţânţari; - pentru dezinfecție – stabilirea prezenței și încărcăturii de germeni patogeni. Din prevederile articolelor de mai sus rezultă că Programul unitar de acţiune va fi întocmit de către Prestator împreună cu Achizitorul, iar Gradul de decontaminare va fi evaluat și raportat de către Prestator, în ambele situații prestatorul putând să stabilească împreună cu achizitorul reperele la care să se raporteze și rezultatul concret ce trebuie atins. Mai mult, caietul de sarcini cuprinde la cap. 10 Indicatorii de performanță și de calitate, prezentați în format tabelar, astfel: 10.1 Indicatorii minimali de performanță și de evaluare a calității serviciilor de dezinsecție, dezinfecție, deratizare: Nr Crt. INDICATORI DE PERFORMANȚĂ ȘI DE CALITATE TRIMESTRUL TOTAL AN I II III IV 0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 1 INDICATORI DE PERFORMANȚĂ GENERALI 1.1 CONTRACTAREA SERVICIILOR DE DEZINSECȚIE, DEZINFECȚIE, DERATIZARE a) Numărul de solicitari de îmbunătățire a parametrilor de calitate ai activității prestate, rezolvate, raportat la numărul total de cereri de îmbunătățirea activității pe categorii de activități % 100 % 100 % 100 % 100 % 100 În cuprinsul acestui tabel sunt stabilite rezultatele specifice ce trebuie atinse, respectiv 100% pentru toți indicatorii de performanță menționați în tabelul astfel prezentat. În acest context, Consiliul constată că susținerile contestatoarei sunt neîntemeiate. (viii) Referitor la punctul 4.1.8 din caietul de sarcini, contestatoarea susține că, activitatea de dezinfecție se desfășoară la cerere, în timp ce în Capitolul 11 se prevede că acestea sunt obligatorii cu un anumit număr minim de servicii efectuate. În acest sens, Consiliul reține că, potrivit art. 107 din Ordinul ANRSC nr. 82/2015: Dezinfecţia se execută numai la solicitarea persoanelor fizice sau juridice. De asemenea, se reține că, la Capitolul 11 Programul de prestații din caietul de sarcini, este menționată o Notă: programul va putea fi adaptat în funcție de condițiile de la momentul inițierii activității (ex. condiții meteo, avertizări, focare etc., or astfel, nu poate fi considerată obligatorie programarea acțiunilor de Dezinsecție, care se realizează la cerere, acest program prezentând doar un minim de acțiuni necesare. În acest sens, Consiliul va respinge susținerile contestatoarei ca neîntemeiate. 56

(ix) Referitor la punctele 3.3.3. și 3.3.4 din caietul de sarcini, având în vedere metodologia de combatere (țânțari), nu se poate vorbi de o monitorizare știindu-se încă de la începutul activității, faptul că, nu se poate vorbi de o eficiență a serviciului atunci când se executată doar 2 tratamente/lună. Contestatoarea mai susține și: (x) Cu privire la punctul 4.2.9 din caietul de sarcini, acțiunile de monitorizare/screening sunt irelevante în condițiile cerințelor minimale ale acestuia. (xi) Cu privire la punctul 4.2.14, contestatoarea susține că soluțiile folosite pentru cele două metode invocate sunt total diferite, substanțele folosite au alte costuri, alte diluții de utilizare, etc. (xii) Cu privire la punctul 4.2.24, contestatoarea apreciază că este total irelevantă prognoza pentru următoarele 48 de ore. Contestatoarea solicită modificarea acestei cerințe astfel: „La efectuarea tratamentelor se va tine cont de condițiile meteorologice de la data acțiunii”. Din conținutul acestor susțineri, Consiliul constată că autoarea contestației nu menționează în ce măsură aceste cerințe pot fi considerate restrictive sau nelegale şi nici cum pot acestea să îi creeze vreo vătămare, făcând imposibilă depunerea unei oferte conforme, motiv pentru care vor fi respinse ca neîntemeiate. (xiii) Referitor la punctul 9.4 din caietul de sarcini, contestatoarea critică solicitarea autorității contractante vizând obligația prestatorului „să dețină un spațiu pentru decontaminarea echipamentelor şi a aparaturii folosite la desfășurarea activităților - stație de neutralizare a apelor de spălare a echipamentelor şi a aparaturii şi să asigure logistica necesară". Referitor la aceasta, Consiliul apreciază ca fiind relevantă susținerea autorității contractante conform căreia: se vor respecta condițiile impuse prin autorizația de mediu și avizul de gospodărire a apelor, după caz, astfel încât, va respinge ca neîntemeiată critica. Referitor la anexa 1 la formularul 6 „centralizator valoare contract” contestatoarea solicită obligarea autorității la modificarea și adăugarea în conținutul acestuia a suprafețelor pentru fiecare tarif în parte, astfel încât toate ofertele să poată fi întocmite complet și corect și să se poată compara. În acest sens, Consiliul reține că, în cadrul Anexei la caietul de sarcini – Suprafețele obiectivelor supuse DDD, se regăsesc toate suprafețele, în mp, de la, Zona verde Piața Mihai Viteazul – 2.800 mp, la Zona Zorilor 2 (Spații deschise ...) – 380.181 mp. Astfel, Consiliul apreciază că operatorii economici au la dispoziție toate informațiile necesare pentru depunerea unor oferte complete și corecte, respectiv Suprafețele obiectivelor supuse DDD, motiv pentru care va respinge cererea contestatoarei ca neîntemeiată. 57

Referitor la anexa 2 a formularului 6 „centralizator valoare contract”, contestatoarea solicită obligarea autorității la modificarea acestuia în sensul menționării în cadrul celei de-a treia coloane „se va prelua suma de la Pct G din anexa 1 la Formularul de ofertă" și nu „se va prelua suma de la Pct F din anexa 1 la Formularul de ofertă", F fiind capitolul de cheltuieli neprevăzute. Din cuprinsul documentului astfel nominalizat, rezultă că, la coloana 3, An 1 2019, se menționează că: Se va prelua suma de la Pct F din anexa 1 la Formularul de ofertă", în condițiile în care, la pct. F din Anexa 1 la Formular 6 – Centralizator tarife, este precizat: F. Cheltuieli neprevăzute – 5 % din total general lei fără TVA, iar la pct. G Total general anual lei fără TVA (E+F). În aceste condiții cererea contestatoarei apare ca fiind întemeiată, astfel încât Consiliul apreciază că se impune ca autoritatea contractantă, să efectueze remedierea în sensul înlocuirii prezentei mențiuni din coloana 3 a Centralizatorului valoare contract, cu mențiunea, ”Se va prelua suma de la Pct G din anexa 1 la Formularul de ofertă". Referitor la susținerea contestatoarei vizând prevederile art. ”19” din contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a Municipiului ......... - Activitatea de dezinsecție, dezinfecție şi salubrizare, potrivit cărora facturile vor fi plătite în termen de 60 de zile de la data acceptării la plată de către Achizitor, Consiliul constată că este întemeiată. Astfel, Consiliul reține că, în fapt, este vorba despre prevederile art. 9 din modelul de contract, respectiv: ARTICOLUL 9 PRETUL CONTRACTULUI ŞI TARIFELE APLICATE (9) Metoda de plata a contractului este plată lunară a serviciilor efectiv prestate și recepţionate. Contravaloarea plăţilor lunare se compune din preţurile unitare (tarife) aplicate pentru fiecare tip de activitate/obiectiv descrise la alineatul (2) al prezentului articol, înmulţite cu cantitatea (conform unităţilor de măsură menţionate la alineatul (2) al prezentului articol) pe care s-a prestat serviciul respectiv, cantitate recepţionată de Achizitor pentru luna respectivă. Recepţia serviciilor se realizează conform prevederilor de la alineatele (11), (12) și (13) al prezentului articol. (10) Contravaloarea Serviciului prestat pe Aria Delegării pentru activitățile obligatorii se facturează de Prestator către Achizitor, iar facturile vor fi plătite în cel mult 60 de Zile de la data acceptării la plată de către Achizitor. (11) Neachitarea valorii integrale a facturilor emise de prestator în condiţiile prevăzute mai sus atrage după sine plata de către achizitor a unor penalităţi de 0,1% din suma datorată la plată pentru fiecare zi de întârziere. 58

(12) Facturile Prestatorului către Achizitor vor fi emise lunar, pe baza bonurilor de lucru emise și confirmate de către Achizitor. Aceste activități vor fi incluse în raportările Prestatorului. (13) Rapoartele care stau la baza aprobării plății sunt rapoartele lunare care vor conține cel puțin elementele prevăzute la capitolul Raportare din Caietul de sarcini. Or, potrivit Legii nr. 72/2013: Art. 6 Termenul legal de plată (1) Autorităţile contractante execută obligaţia de plată a sumelor de bani rezultând din contractele încheiate cu profesionişti cel târziu la: a) 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a oricărei altei cereri echivalente de plată; b) 30 de zile calendaristice de la data recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor, dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plată este incertă sau anterioară recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor; c) 30 de zile calendaristice de la recepţie sau verificare, dacă prin lege sau prin contract se stabileşte o procedură de recepţie ori de verificare pentru certificarea conformităţii mărfurilor sau serviciilor, iar autoritatea contractantă a primit factura ori cererea echivalentă de plată la data recepţiei sau verificării ori anterior acestei date. (2) Procedura de recepţie sau verificare prevăzută la alin. (1) lit. c) nu poate depăşi 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau prestării serviciilor. Prin excepţie, în cazuri justificate în mod obiectiv de natura sau caracteristicile contractului, procedura de recepţie sau verificare poate avea o durată mai mare de 30 de zile calendaristice, dacă sunt stabilite expres în contract şi în documentaţia achiziţiei atât termenul de recepţie, cât şi motivele obiective, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, în sensul art. 12. Art. 7 Termenul contractual de plată (1) Termenele de plată stabilite în contract pentru executarea obligaţiilor autorităţilor contractante nu pot fi mai mari decât termenele stabilite potrivit art. 6 alin. (1). În mod excepţional, părţile pot stipula un termen de plată de maximum 60 de zile calendaristice, dacă acesta este stabilit expres în contract şi în documentaţia achiziţiei şi este obiectiv justificat, ţinând cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, în sensul art. 12. Astfel, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă trebuie să remedieze clauzele de la art. 9 din modelul de contract, astfel încât să rezulte clar termenul maxim de recepție a serviciilor prestate, precum și termenul de plată a facturii raportat la data recepției, astfel încât să nu fie depășite termenele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) și alin.(2) din Legea nr. 72/2013 mai sus citate. 59

Referitor la susținerile contestatoarei vizând aparenta nelegalitate a prevederilor art. 21 alin. (8) pct.1 din modelul de contract, Consiliul constată că este parțial întemeiate. Astfel, conform art. 21 Răspunderea contractuală la alin. (8) pct. 1 din modelul de contract publicat în SEAP, autoritatea contractantă a stabilit: Următoarele neconformități ale Serviciului vor avea ca rezultat Avize de Neconformitate din partea Achizitorului. Fiecare element de neconformitate a Serviciului, dacă este identificat, va fi numărat separat: Neconformități Valoare penalități 1. Neprestarea activităților în calendarul specificat (neafectat de condițiile meteorologice), inclusiv prestarea parțială sau neconformă a activităților 15.000 lei/caz 2. Utilizarea de substanțe sau concentrații inadecvate, care pot conduce la ineficiența tratamentelor 8.000 lei/caz și nedecontarea prestației 3. Folosirea unor substanțe care nu se regăsesc între cele avizate de Comisia Națională pentru Produse Biocide 8.000 lei/caz și nedecontarea prestației 4. Prestarea activităților fără a ține cont de eventualele condiționări meteorologice (ex.iminența precipitațiilor, a vântului) nedecontarea prestației 5. Utilizarea unor substanțe sau produse care si-au pierdut caracterisiticile, ca urmare a depozitării sau manipulării inadecvate (ex.ambalaje degradate), a depășirii termenului de valabilitate 8.000 lei/caz și nedecontarea prestației În ce privește stabilirea cuantumul penalității raportat la ”caz”, fără o individualizare a acestuia și fără raportarea la o valoare a serviciului constatat ca nerealizat, aceasta apare ca fiind excesivă, motiv pentru care autoritatea contractantă va trebui să reformuleze modul de calcul al acestei penalități, prin stabilirea unui procent raportat la valoarea serviciului/ activității neprestate. Referitor la pozițiile 2, 3 și 5, din tabelul de mai sus Consiliul apreciază că este suficientă, nedecontarea prestației, impunerea și a unei penalități pentru aceeași neconformitate apare ca fiind excesivă, motiv pentru care se impune renunțarea la calculul penalității/caz. Referitor la susținerile contestatoarei că la art. 17, se impune prestatorului încheierea unor contracte de asigurare care depășesc acoperirea eventualelor riscuri contractuale, în contextul în care oricum garanțiile oferite contractual sunt suficiente pentru ca articolul 17 să devină ineficient, respectiv că, o asigurare civilă pentru răspundere este, alături de garanția de bună-execuție, o asigurare suficientă pentru autoritatea contractantă, Consiliul constată că sunt neîntemeiate. Astfel, este de reținut că la ARTICOLUL 17 – ASIGURĂRI din modelul de contract, se prevăd următoarele: (1) Fără a aduce atingere altor sarcini, obligaţii şi/sau răspunderi ale Prestatorului asumate în baza acestui Contract, în Perioada de Mobilizare, Prestatorul, pe proprie răspundere şi cheltuială, va obţine şi va menţine pe întreaga durata a Contractului poliţele de asigurare cu acoperirea prevăzută de Lege şi Bunele Practici Comerciale şi în special următoarele asigurări, după cum sunt detaliate în Anexa nr. 5 la prezentul Contract: a) Asigurări pentru salariaţi, conform Legii în domeniul muncii; 60

b) Asigurarea de răspundere civilă generală pentru o sumă egală cu ........ pe toată durata Contractului. (2) Prestatorul va fi obligat să încheie orice alte asigurări prevăzute de Legea în vigoare la un moment dat pe Durata prezentului Contract. Din documentele aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată că pentru asigurările solicitate la pct. a) Asigurări pentru salariaţi, conform Legii în domeniul muncii; și b) Asigurarea de răspundere civilă generală pentru o sumă egală cu ........ pe toată durata Contractului, se menționează explicit, cu acoperirea prevăzută de Lege şi Bunele Practici Comerciale; conform Legii în domeniul muncii, ceea ce denotă că nicio solicitare în acest sens nu a fost făcută cu încălcarea prevederilor legale în domeniu, astfel încât criticile contestatoarei apar ca fiind neîntemeiate. Referitor la susținerile contestatoarei vizând clauzele de la alin. (4) și respectiv (5) ale aceluiași articol 17, Consiliul reține că autoritatea contractantă a impus următoarele: (4) Prestatorul se va asigura că fiecare poliţă de asigurare cerută prin prezentul articol care are drept obiect bunuri ce aparţin Achizitorului sau care priveşte răspunderea civilă a Prestatorului: a) prevede că orice acţiune de revendicare a Achizitorului împotriva asigurătorului va fi acceptată de asigurător ca îndeplinind criteriile de revendicare, şi b) conţine prevederile prin care se solicită asigurătorului ca în termen de 30 (treizeci) de Zile să adreseze o notificare Achizitorului înainte de orice anulare sau modificare semnificativă a poliţei în cauză. Primirea de către Achizitor a acestor notificări nu va exonera Prestatorul de nicio obligaţie, responsabilitate sau răspundere contractuală sau legală. (5) Asigurarea de răspundere civilă va include o clauză prin care asiguratorul acceptă că termenii asigurării se aplică Achizitorului şi Prestatorului, angajaţilor, agenţilor, funcţionarilor acestora ca în cazul în care o asigurare separată ar fi fost încheiată pentru fiecare dintre ei. Din conținutul acestor clauze, Consiliul constată că cerințele impuse sunt excesive raportat la obligațiile contractuale ale prestatorului, și mai mult decât atât, acestea nu au fost justificate în mod concret nici în studiul de oportunitate, anexă la HCL nr. 659/......... și nici în strategia de contractare înregistrată cu nr. 515807/31.10.........., motiv pentru care va admite cererile contestatoarei și dispune eliminarea alineatelor (4) și respectiv (5) de la art. 17 din modelul de contract. Referitor la susținerea contestatoarei vizând prevederile art. 18 alin. (5), Consiliul constată că este neîntemeiată. Astfel, Consiliul reține la ARTICOLUL 18 – REGISTRE, EVIDENŢE CONTABILE ŞI AUDIT autoritatea contractantă a prevăzut: (5) Prestatorul va prezenta, anual, un raport de audit financiar realizat de către un auditor independent. În acest sens, Consiliul constată că autoarea 61

contestației nu a argumentat de ce consideră ca fiind restrictivă, sau nelegală, impunerea cestei clauze, chiar dacă aceasta nu se regăsește printre cele enumerate la art. 175 din Legea nr. 98/2016, în condițiile în care la acest articol se prevede: (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire cerinţe privind situaţia economică şi financiară care sunt necesare şi adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară necesară pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru şi pentru a fi protejată faţă de un eventual risc de neîndeplinire corespunzătoare a contractului. (2) Cerinţele privind situaţia economică şi financiară stabilite de autoritatea contractantă pot viza elemente cum ar fi: (...), ceea ce denotă posibilitatea alegerii și a altor elemente nespecificate în cadrul legal menționat. Având în vedere aspectele mai sus analizate, Consiliul constată că se impune ca autoritatea contractantă să publice în SEAP o Erată atât, cu măsurile de remediere adoptate deja și publicate la rubrica Listă clarificări, notificări și decizii, cât și cu măsurile dispuse de Consiliu în prezenta motivare. În acest context, în temeiul dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația ......... SRL, respectiv: - modul de exprimare a cerințelor aferente subfactorilor de evaluare de la pct. II.2.5 din fișa de date a achiziției; - cerința de la pct. 9.6.4 din același caiet de sarcini, privind Mijloc de transport adecvat pentru transportul cadavrelor de rozătoare colectate, în vederea incinerării; - cererea vizând perioada de valabilitate a garanției de participare de la pct. III.1.6.a) din fișa de date a achiziție și a ofertelor de la pct. IV.2.6 din fișa de date; - remedierea unor clauze de la art. 9 din modelul de contract, conform dispozițiilor art. 6 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 72/2013; - modificarea/renunțarea la unele prevederi de la art. 21 alin. (8) pct.1 din modelul de contract; - eliminarea alineatelor (4) și respectiv (5) de la art. 17 din modelul de contract; - la punctul 4.2.8, din caietul de sarcini, să se solicite Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară «Cantacuzino» recomandările necesare pentru stabilirea numărului de tratamente; - la anexa 2 la formularul 6 „centralizator valoare contract”, modificarea cerinței din coloana trei „se va prelua suma de la Pct G din anexa 1 la Formularul de ofertă”. 62

Va obliga autoritatea contractantă să completeze/remedieze documentația de atribuire, în sensul precizat mai sus, în termen de 15 zile de la data comunicării prezentei, prin publicarea în SEAP a unei Erate, cu respectarea dispoziţiilor de la art. 55 din HG nr. 395/2016. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate, celelalte critici ale contestatoarei, așa cum a fost precizat anterior în motivare . În ce privește cererea contestatoarei, de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea contestației, Consiliul constată că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, conform cărora: Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluţionarea contestaţiei. Cuantumul, detalierea şi documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare a contestaţiei. În acest sens, Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă a achiesat parțial, la susținerile contestatoarei ......... SRL, referitoare documentația de atribuire în discuție, iar unele critici sunt nefondate. Astfel, reținând că aceste cheltuieli au fost justificate cu factura nr. MSIL1 0214 din 19.11.........., și Ordinul de plată nr. 1537 din 19.11.........., reprezentând onorariu avocațial CAJ 813128/......... contestație procedură de atribuire, Consiliul va diminua corespunzător cuantumul lor, și va obliga autoritatea contractantă la plata sumei de 500,00 lei către contestatoare, cu titlu de cheltuieli efectuate în cursul soluționării contestației, prin aplicarea dispozițiilor coroborate ale art. 68 din Legea nr. 101/2016 și art. 451 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă. În ce privește cererile contestatoarei de audiere a sa de către Consiliu și de susținere de concluzii orale, formulată, în temeiul art. 21 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul le va respinge deoarece susținerile acesteia au fost exprimate pe larg în contestație și în punctele de vedere transmise, iar din înscrisurile depuse de părți, rezultă suficiente informații pentru soluționarea cauzei. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepția invocată de contestatoarea ......... SRL vizând pretinsa inadmisibilitate a cererii de intervenție formulată de SC ......... SRL, ca fiind neîntemeiată. Admite, în parte, contestația ......... SRL, respectiv: 63

- modul de exprimare a cerințelor aferente subfactorilor de evaluare de la pct. II.2.5 din fișa de date a achiziției; - cerința de la pct. 9.6.4 din același caiet de sarcini, privind Mijloc de transport adecvat pentru transportul cadavrelor de rozătoare colectate, în vederea incinerării; - cererea vizând perioada de valabilitate a garanției de participare de la pct. III.1.6.a) din fișa de date a achiziție și a ofertelor de la pct. IV.2.6 din fișa de date; - remedierea unor clauze de la art. 9 din modelul de contract, conform dispozițiilor art. 6 alin. (1) lit. b) și alin.(2) din Legea nr. 72/2013; - modificarea/renunțarea la unele prevederi de la art. 21 alin. (8) pct.1 din modelul de contract; - eliminarea alineatelor (4) și respectiv (5) de la art. 17 din modelul de contract; - la punctul 4.2.8, din caietul de sarcini, să se solicite Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară «Cantacuzino» recomandările necesare pentru stabilirea numărului de tratamente; - la anexa 2 la formularul 6 „centralizator valoare contract”, modificarea cerinței din coloana trei „se va prelua suma de la Pct G din anexa 1 la Formularul de ofertă”. Obligă autoritatea contractantă să completeze/remedieze documentația de atribuire, în sensul precizat mai sus, în termen de 15 zile de la data comunicării prezentei, prin publicarea în SEAP a unei Erate, cu respectarea dispoziţiilor de la art. 55 din HG nr. 395/2016. Respinge ca nefondate, celelalte critici ale contestatoarei, așa cum a fost precizat în motivare Obligă autoritatea contractantă la plata sumei de 500,00 lei către contestatoare, cu titlu de cheltuieli efectuate în cursul soluționării contestației. Admite, în parte cererea de intervenție formulată de SC ......... SRL. Prezenta decizie este obligatorie, dar împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare, în temeiul art. 28 alin. (1), respectiv al art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... 64

.... 65