Decizie CNSC BO2019_9158

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ........./........./......... Data: ......... Prin contestația nr. ........./........., înregistrată la CNSC sub nr. ........./........., formulată de SC ......... SRL, cu sediul social în ........., ........., sector 1, având cod unic de înregistrare RO ........., înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. ........., împotriva documentației de atribuire, inițiată de către ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii licitație deschisă, în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică, având ca obiect: „.........”, cod CPV 71313450-4, s-a solicitat obligarea autorității contractante să revizuiască prevederile documentației de atribuire în sensul eliminării cerințelor referitoare la experiența și certificările solicitate pentru anumiți experți, iar ca urmare a modificării documentației de atribuire să se dispună obligarea autorității contractante să decaleze termenul pentru depunerea ofertelor. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Contestatorul arată că în urma analizei prevederilor documentației de atribuire (caiet de sarcini), a identificat faptul că autoritatea contractantă a cuprins în cadrul acesteia cerințe restrictive în ceea ce privește resursele umane impuse, care limitează în mod evident participarea operatorilor economici la această procedură de achiziție publică, fiind astfel încălcate principiile guvernante ale achizițiilor publice, referitoare la nelimitarea accesului operatorilor la procedura de achiziție și proporționalitatea cerințelor din documentația de atribuire raportat la obiectul și scopul contractului. Învederează că prin modul în care a stabilit cerințele privind capacitatea tehnică și profesională, autoritatea contractantă a încălcat următoarele prevederi din Legea nr. 98/.........: art. 49, art. 50 alin. (1), 1

art. 50 alin. (2), art. 154 alin. (6), art. 174 alin. (3), art. 174 alin. (5), art. 178 alin. (1), Arată că autoritatea contractantă a stabilit pentru experții pe care trebuie să îi prezinte ofertanții, cerințe care au scopul de a favoriza anumiți operatori economici, au ca efect limitarea concurenței prin introducerea unor obstacole nejustificate, nu sunt necesare și nici adecvate pentru derularea contractului și prestarea serviciilor și sunt disproporționate în raport de obiectul contractului. Face trimitere la prevederile caietului de sarcini, la cap. 5 - capacitatea tehnică și profesională a ofertantului, unde autoritatea contractantă a stabilit că în echipa de experți, ofertanții trebuie să includă: „expert cheie 2 - expert habitate marine, zoobentos și macrofitobentos” (pag. 67-68 din caietul de sarcini), iar prin clarificări a menționat „brevet de scafandru în grad de Divemaster (minim) eliberat de PADI, NAUI sau echivalent”, iar ca atribuții „expertul cheie trebuie să participe direct și activ la activitățile de scufundare științifică prin care se realizează monitorizarea și cartarea habitatelor marine deoarece conduce echipa de biologi scafandri științifici”. Susține că aceste cerințe pentru expertul cheie 2, nu sunt necesare și nici adecvate pentru desfășurarea activității de către acest expert și de asemenea sunt disproporționate în raport de activitatea unui expert cu această specializare. Arată că participarea unui asemenea expert la elaborarea rapoartelor de monitorizare care fac obiectul contractului este posibilă și fără ca acesta să participe la activitatea de scufundare, fără a diminua calitatea rapoartelor. Astfel, prezența fizică a expertului nu este necesară la activitățile de prelevare, realizarea de filmări sau instalarea de camere subacvatice. Aceste activități pot fi derulate cu succes de simpli scafandri care pot fi angajați ca personal auxiliar sau subcontractanți sau prin operarea ROV (remote operated vehicle) solicitat ca resursă tehnică obligatorie, biologul marin urmând doar a interpreta și evalua datele culese de către aceștia. Susține că datele pe care expertul marin trebuie să le evalueze în vederea cartării habitatului marin constau în imagini Foto-video, care pot fi prelevate de orice scafandru. De asemenea, solicitarea autorității contractante ca expertul să dețină brevet de grad Divemaster este excesivă, întrucât acest grad presupune ca deținătorul a dobândit cunoștințele necesare pentru a ghida grupuri de scufundători. În continuare, contestatorul arată că în conformitate cu certificarea ISO și cele oferite de PADI , există mai multe grade pentru scufundători, printre care și „diver level 3 – diver leader, ISO 24801-3 Divemaster”. Susține că nu este necesară prezența biologului marin la scufundări, întrucât prelevarea/colectarea/achiziția tuturor datelor și 2

informațiilor necesare derulării cu succes a sarcinilor care revin acestui expert la un nivel calitativ foarte înalt și cu o acuratețe care permite îndeplinirea obiectivelor de monitorizare vizate se poate realiza atât de către orice scafandri sau chiar de echipamentul ROV (remote operated vehicle) solicitat in mod obligatoriu prin documentația de atribuire. Impunerea cerinței prin care acest expert să dețină pe lângă calificările specifice habitatelor marine pe care urmează a le monitoriza și diploma de scafandru reprezintă o cerință care limitează posibilii specialiști în domeniu, existând riscul ca cei mai buni specialiști în domeniu monitorizării habitatelor marine, zoobentos și macrofitobentos să nu poată face parte din echipă întrucât nu dețin diploma de scafandru. Prin impunerea nivelului Divemaster, este apreciată ca o cerință cu atât mai restrictivă și aproape imposibil de a găsi specialiști în domeniu și care să dețină concomitent diploma de scafandru la nivel de Divemaster. Susține că acest expert nu trebuie să fie responsabil de coordonarea grupului de scufundători științifici, întrucât fiecare dintre aceștia pot face scufundări în mod autonom/singuri/neînsoțiți, urmărind în acest sens strict componenta de biodiversitate pentru care are responsabilități privind monitorizarea conform prevederilor caietului de sarcini. Pentru activitatea care urmează a fi realizată de către acest expert, o componentă foarte importantă este activitatea de census vizual, metoda prezentată în Ghidul sintetic de monitorizare pentru habitate și specii marine, unde la pagina 128 „Tehnici de monitorizare”, care se poate derula la cele mai înalte standarde de acuratețe folosind ROV (remote operated vehicle) dotat cu echipament de ghidare care urmărește cu precizie transectele stabilite, cuantifică suprafețele inspectate și facilitează colectarea de date în ceea ce privește densitatea speciilor, precum și gradul de acoperire al habitatelor. Astfel, nu este necesară scufundarea decât în situații excepționale, întrucât ceea ce face un scafandru poate face un operator ROV (remote operated vehicle) de la suprafață. Subliniază că aceste calificări sunt artificiale și exagerate, întrucât adâncimea la care ar trebui să se realizeze scufundările este mică (sub 15 m) și ca atare nu este necesară deținerea unui grad mai avansat de CMAS (sub 18 m) sau NAUI echivalent Scuba diver. În acest sens, solicită eliminarea dublei calificări solicitate, aceasta fiind, în opinia sa, doar o metodă de a restricționa participarea oricăror operatori economici care activează în acest domeniu de monitorizare a biodiversității, aceștia aflându-se în imposibilitatea de a identifica experți care să dețină această supracalificare. Citează din caietul de sarcini, respectiv: „expert cheie 4 - expert chimie și ecotoxicologie acvatică (pag. 69 - 70 din caietul de sarcini). Calificări: [...] 3

- Brevet de scafandru în grad de Divemaster (minim) eliberat de PADI, NAUI sau echivalent Atribuții: [...] - expertul-cheie chimie și ecotoxicologie acvatică va realiza toate analizele solicitate prin documentația de atribuire și acordul de mediu (direct sau prin coordonarea experților non-cheie), conform cerințelor caietului de Sarcini, într-un laborator acreditat REN AR sau similar. - Analiza metalelor grele (ex. Cu, Zn, Fe, Cr, Sn, Mn, Co) și metalelor toxice prioritare (ex. Cd, Ni, Pb, Hg) prin spectrometrie de absorbție atomică (AAS) / spectrometrie de absorbție atomică pe cuptor de grafit cu rezoluție înaltă din matrici de biotă, apă și sediment. - Analiza metalelor cu rol biologic sau implicate în salinitatea mediului (Na, K, Ca, Mg, Fe si Zn). - Analiza clorofilei, pigmenților carotenoizi, nitriților, nitraților din probe de apă prin spectrofotometrie UV-VIS. - Analiza carbonului total (TOC), a carbonului total non-purjabil (NPOC), a azotului total (TN) din matrici de apă și sedimente. - Analiza parametrilor fizico-chimici și a efectelor acestora asupra organismelor acvatice. - Calibrarea aparatelor și instrumentelor, prelucrarea statistică a datelor și controlul calității rezultatelor. - expertul cheie va realiza măsurători in situ și prevalarea probelor necesare analizelor prin scufundare științifică. El va coordona activitatea de scufundare științifică a echipei de experți non-cheie implicați în aceste activități. Brevetul de Divemaster este nivelul minim care îi permite să facă acest lucru”. Susține că preluarea de mai sus vine și subliniază că atribuțiile expertului chimie nu impun efectuarea de scufundări de către acesta, iar toate aceste analize se efectuează prin prelevarea de probe de apă și de sol, care se realizează cu echipament specializat de pe puntea vasului (graifere van-Veen pentru probe de sedimente; tuburi Niskin pentru probe de apă, probe țesut în cadrul programului de monitorizare specii și zoobentos, etc). Cu titlu de exemplu, contestatorul arată că pentru a efectua analiza metalelor grele din apă, nu este necesar ca prelevarea să se facă prin scufundarea expertului și nici ca acesta să fie însoțit de o echipă de scufundători pentru a umple câteva recipiente cu apă, iar situația este identică la toate analizele pe care trebuie să le efectueze acest expert. Situația descrisă mai sus este identică cu cea descrisă pentru expertul cheie 2, respectiv probele de apă sunt prelevate în tuburile Niskin, care reprezintă niște recipiente din plastic sau sticlă, prevăzute cu un dispozitiv care le închide în apă la o anumită adâncime, fie automat, fie manual. Aceste tuburi se lansează de pe vasul de cercetare, ele fiind atașate la capătul unui cablu. 4

Astfel că, în mod esențial activitatea expertului se desfășoară în laborator, astfel că este nejustificată cerința referitoare la deținerea de către acesta a unei licențe de scafandru și oricum, sub nicio justificare, o licență de Divemaster. Practic importanța rezultatelor obținute depinde în mai mare măsură de experiența persoanelor care prelucrează probele prelevate și interpretează rezultatele analizelor, acesta fiind motivul pentru care susține că prin impunerea deținerii de către acest expert, a brevetului de Divemaster nu numai că se limitează în mod considerabil participarea operatorilor economici activi pe piața din domeniul biodiversității, dar se poate diminua și calitatea rezultatelor obținute, punându-se accent mai mult pe prelevarea probelor (care pot fi efectuate cu ajutorul echipamentelor) decât pe prelucrarea și interpretarea acestora, în final de fapt acesta trebuind să fie unicul deziderat al autorității contractante. Referitor la cerința „expert cheie 5 - pești, amfibieni, reptile (pag. 71 din caietul de sarcini), Calificări: [...] - Brevet de scafandru în grad de Divemaster (minim) eliberat de PADI, NAUI sau echivalent Atribuții: [...] - expertul cheie trebuie să participe direct și activ la activitățile de scufundare științifică prin care se realizează monitorizarea peștilor”, contestatorul subliniază că și această cerință pentru expertul cheie 5 este lipsită de relevanță pentru desfășurarea activității de către acest expert și de asemenea disproporționată în raport de activitatea unui expert cu această specializare. Susține că activitatea de monitorizare a peștilor și amfibienilor nu se face prin observarea directă a speciilor de pești în urma scufundărilor și dacă aceasta ar fi singura metodă acceptată, ar însemna ca toți experții solicitați pentru cerința pești și amfibieni ar deține automat și certificat de scafandru, iar această cerință nu ar mai fi restrictivă. Subliniază că monitorizarea speciilor de pești, amfibieni și în mod deosebit reptile, nu se desfășoară pe bază de scufundări, întrucât nimeni nu monitorizează broaștele (amfibieni) și nici reptile făcând scufundări. Reiterează argumentul că nu este necesară prezența expertului în specializarea pești la scufundări, întrucât prelevarea/colectarea/achiziția tuturor datelor și informațiilor necesare derulării cu succes a sarcinilor care revin acestui expert, la un nivel calitativ foarte înalt și cu o acuratețe care permite îndeplinirea obiectivelor de monitorizare vizate, se poate realiza atât de către orice scafandri sau chiar de echipamentul ROV (remote operated vehicle) solicitat în mod obligatoriu prin documentația de atribuire. Impunerea cerinței prin care acest expert să dețină pe lângă calificările specifice și diploma de scafandru reprezintă, în opinia contestatorului, o cerință care limitează posibilii specialiști în 5

domeniu, existând riscul ca cei mai buni specialiști în domeniul ihtiofaunei, amfibienilor și reptilelor să nu poată face parte din echipă, întrucât nu dețin diploma de scafandru. Prin impunerea deja a nivelului Divemaster, este apreciată ca o cerință cu atât mai restrictivă și aproape imposibil de a găsi specialiști în domeniu care să dețină concomitent diploma de scafandru la nivel de Divemaster. Menționează că pentru activitatea care urmează a fi realizată de către acest expert o componentă foarte importantă este, activitatea de census vizual, iar metoda prezentată în Ghidul sintetic de monitorizare pentru habitate și specii marine la pagina 128, Tehnici de monitorizare, care se poate derula la cele mai înalte standarde de acuratețe folosind ROV (remote operated vehicle) dotat cu echipament de ghidare care urmărește cu precizie transectele stabilite, cuantifică suprafețele inspectate și facilitează colectarea de date în ceea ce privește densitatea speciilor, precum și gradul de acoperire al habitatelor. Astfel, nu este necesară scufundarea decât în situații excepționale, întrucât ceea ce face un scafandru poate face un operator ROV (remote operated vehicle) de la suprafață. O dovadă că aceste calificări sunt artificiale și exagerate o reprezintă faptul că adâncimea la care ar trebui să se realizeze scufundările este mică (sub 15 m) și ca atare nu este necesară deținerea unui grad mai avansat de CMAS (sub 18 m) sau NAUI echivalent Scuba diver. Referitor la cerința vizând „expert cheie 9 - expert cheie HSEQ (Health, Safety Environment & Quality) (pag. 74 - 76 din caietul de sarcini Calificări: [...] - Brevet de scafandru în grad de Divemaster (minim) eliberat de PADl NAUI sau echivalent. Este nivelul minim care îi permite expertului să supravegheze/coordoneze activitatea unui grup de scafandri și să intervină într-o situație de urgență. Atribuții: [...] - participarea activă la organizarea activității științifice de cercetare și de scufundare științifică de la bordul navei; supravegherea grupurilor de scafandri și intervenția pentru salvare, dacă este necesar”, apreciază că însăși solicitarea de includere a expertului HSEQ în ofertă, este excesivă prin faptul că acest expert este adecvat lucrărilor petroliere și de natură industrială din larg si nu unor grupuri limitate de experți care își desfășoară activitatea într-un mediu nepericulos. Spre deosebire de ceilalți experți precizați mai sus, contestatorul arată că autoritatea contractantă încearcă să justifice solicitarea unui asemenea expert în echipa de proiect, prin faptul că prezența acestuia ar 6

fi necesară pentru supravegherea grupurilor de scafandri și intervenția pentru salvare. În combatere, contestatorul arată că pentru supravegherea grupurilor de scafandri nu este necesară prezența unui expert HSEQ în ofertă, deoarece așa cum a arătat, scufundările se pot face de către scafandri profesioniști contractați special, care sunt responsabili pentru activitatea lor. De asemenea, contestatorul arată că, în cazul unor accidente sau situații de criză, misiunile de intervenție trebuie desfășurate de scafandri profesioniști și nu de expertul HSEQ, care în esență are ca atribuții elaborarea unor proceduri de HSEQ și urmărirea respectării lor. Nefiind necesară solicitarea unui astfel de expert, apreciază că punctarea unei metodologii pentru HSEQ este excesivă. În ceea ce privește cerința vizând „expert non-cheie 1 - expert habitate marine. Calificări: [...] - Brevet de scafandru în grad de Master Diver/CMAS 2* sau echivalent”, contestatorul critică faptul că autoritatea contractată solicită ca acest expert să dețină certificarea CMAS 2*, care este solicitată atunci când sunt necesare scufundări până la 40 m adâncime, cu trimitere la Manualul de proceduri CMAS 2*. Contestatorul argumentează în sensul că plecând de la limitele zonelor propuse pentru monitorizare în caietul de sarcini și suprapunând peste aceste zone limitele hărților de navigație se constată că adâncimea apei unde se vor desfășura activitățile de monitorizare, nu depășește 15 m. Astfel, apreciază că este nejustificată în raport de necesitățile contractului, cerința ca expertul habitate marine să dețină pregătire pentru scufundări la adâncimi de 40m. Ca și în criticile descrise mai sus, respectiv al celorlalți experți pentru care s-a impus prin intermediul documentației de atribuire deținerea unei duble calificări, precizează că nu este necesară prezența expertului

habitate

marine

la

scufundări,

întrucât prelevarea/colectarea/achiziția tuturor datelor și informațiilor necesare derulării cu succes a sarcinilor care revin acestui expert la un nivel calitativ foarte înalt și cu o acuratețe care permite îndeplinirea obiectivelor de monitorizare vizate se poate realiza atât de către orice scafandri sau chiar de echipamentul ROV (remote operated vehicle) solicitat în mod obligatoriu prin documentația de atribuire. Iar impunerea cerinței prin care acest expert să dețină pe lângă calificările specifice habitatelor pe care urmează a le monitoriza și diploma de scafandru reprezintă o cerință care limitează în mod agresiv posibilii specialiști în domeniu, existând riscul ca cei mai buni specialiști în domeniul monitorizării habitatelor marine, zoobentos și macrofitobentos să nu poată face parte din echipă întrucât nu dețin diploma de scafandru. 7

Prin impunerea deja a nivelului Divemaster, este apreciată ca o cerință cu atât mai restrictivă și aproape imposibil de a găsi specialiști în domeniu și care să dețină concomitent diploma de scafandru la nivel de Divemaster. Susține că acest expert nu trebuie să fie responsabil de coordonarea grupului de scufundători științifici întrucât fiecare dintre aceștia pot face scufundări în mod autonom/singuri/neînsoțiți, urmărind în acest sens strict componenta de biodiversitate pentru care are responsabilități privind monitorizarea conform prevederilor caietului de sarcini. Subliniază că pentru activitatea care urmează a fi realizată de către acest expert o componentă foarte importantă este activitatea de census vizual, metoda prezentată in Ghidul sintetic de monitorizare pentru habitate și specii marine la pagina 128 Tehnici de monitorizare (atașat contestației), care se poate derula la cele mai înalte standarde de acuratețe folosind ROV (remote operated vehicle) dotat cu echipament de ghidare care urmărește cu precizie transectele stabilite, cuantifică suprafețele inspectate și facilitează colectarea de date în ceea ce privește densitatea speciilor, precum și gradul de acoperire al habitatelor. Astfel, nu este necesară scufundarea decât în situații excepționale, întrucât ceea ce face un scafandru poate face un operator ROV (remote operated vehicle) de la suprafață. La fel, arată că aceste calificări sunt artificiale și exagerate întrucât adâncimea la care ar trebui să se realizeze scufundările este mică (sub 15m) și ca atare nu este necesară deținerea unui grad mai avansat de CMAS (sub 18 m) sau NAUI echivalent Scuba diver. Referitor la cerința vizând „expert non-cheie 14 - supervizor scufundare IMCA. Experiența profesională specifică: [...] - Participarea la cel puțin 20 de proiecte/contracte internaționale la nivelul cărora să fi coordonat inspecții și/sau monitorizări subacvatice cu o echipa de cel puțin 5 scafandri, pe poziția de Supervizor IMCA”, contestatorul o critică din perspectiva faptului că este restrictivă, iar la o simplă analiză se pot observa că sunt făcute pentru o persoană anume. Sunt apreciate ca restrictive cerințele referitoare la: - participarea la cel puțin 20 de proiecte, întrucât prin această cerință autoritatea contractantă stabilește un număr mare de proiecte la care să fi participat expertul, depășind orice recomandări din instrucțiunea ANAP nr. 2/2017, respectiv experiența similară la nivelul a 20 de proiecte, putându-se solicita maxim 5; - proiectele să fi fost internaționale - aceasta cerință este nejustificată în raport de obiectul contractului; - să fi coordonat echipe de minim 5 scafandri, iar această cerință este nejustificată în raport de cerințele și modul de execuție al proiectului (de ex. prelevarea de probe de apă se va face separat de 8

monitorizarea de biodiversitate marină) în condițiile în care prezumă ca la o expediție nu vor fi mai mult de 2 scufundători; - cerința de expertiză supervizor IMCA demonstrează, în opinia contestatorului, că aceste cerințe au fost stabilite pentru ca o persoană anume să corespundă întocmai, deoarece certificarea IMCA nu este recunoscută de Centrul de Scafandri din ......... din subordinea MApN care este autoritatea de certificare și autorizare din Romania. Prin adresa nr. 52506/.........-........./19.12.........., Consiliul a solicitat contestatorului să depună dovada constituirii cauțiunii, în original, cu respectarea prevederilor art. 611 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 101/2016, modificată și completată prin OUG nr. 45/.......... Modalitatea de constituire a cauțiunii urmând a se realiza cu respectarea art. 1057 cpc. coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016 la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituție de credit care efectuează astfel de operațiuni, pe numele părții respective, la dispoziția CNSC și art. 1062 alin. (3) cpc. care dispun în mod expres „Când există urgență, instanța va putea stabili cauțiunea și fără citarea părților. În acest caz, cauțiunea se va depune numai în numerar, într-un termen stabilit de instanță. (...)”. Contestatorul a răspuns solicitării Consiliului prin adresa nr. 929/21.12.........., înregistrată la Consiliu sub nr. 53095/27.12.........., sens în care a depus în original recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 205133794/1, tranzacția nr. 809864717/1557949004, din data de 24.12.........., emisă de CEC Bank, Sucursala Victoria, în valoare de 220.000,00 RON, pe seama și la dispoziția Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Conform dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016 alin. „(5) Cauțiunea depusă se restituie, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a plângerii, respectiv după încetarea efectelor suspendării procedurii de atribuire și/sau a executării contractului. (6) Cauțiunea se restituie celui care a depus-o, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor suspendării procedurii de atribuire și/sau a executării contractului. (7) Consiliul sau instanța, după caz, se pronunță asupra cererii de restituire a cauțiunii cu citarea părților, printr-o încheiere supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară. Recursul este suspensiv de executare”. Autoritatea contractantă a formulat un punct de vedere vizând contestația care face obiectul prezentei cauze, prin adresa nr. 24443/21.12.........., înregistrat la Consiliu sub nr. 52915/21.12.........., prin care solicită respingerea acesteia ca nefondată. Susține că cerințele solicitate pentru experții cheie și non-cheie sunt justificate, necesare, adecvate și proporționale în raport cu natura proiectului ce face obiectul viitorului contract. Autoritatea contractantă arată că tipul experților și cerințele privind competențele acestora au fost stabilite tocmai pe baza complexității și 9

anvergurii serviciilor solicitate, ținând cont de amplasamentul proiectului în apele teritoriale românești ale Marii Negre și zona de coastă, precum și în vederea respectării solicitărilor privind realizarea monitorizării biodiversității din zona marină și zona terestră ale autorității competente pentru proiecția mediului din Acordul de Mediu emis pentru proiect (inclus în cadrul documentației de atribuire) și Avizului de gospodărire a apelor 19/02.04.......... a ANAR privind investiția Reducerea eroziunii costiere faza II (2014-2020). Referitor la criticile privind expert cheie 2 - expert habitate marine zoobentos și macrofitobentos, respectiv critica că „nu este necesară participarea biologului marin la activitățile de teren de monitorizare a habitatelor marine” și nici ca acesta să dețină brevet de scafandru, urmând ca el sa interpreteze în birou date culese de scafandri neinstruiți, autoritatea contractantă face trimitere la caietul de sarcini, unde a stipulat clar la atribuțiile expertului cheie în habitate marine - „expertul- cheie trebuie să participe direct și activ la activitățile de scufundare științifică prin care se realizează monitorizarea și cartarea habitatelor marine deoarece conduce echipa de biologi scafandri științifici”. Susține că prin Acordul de Mediu nr. 20 din 11.11.2016 s-a solicitat Monitorizarea Biodiversitătii și a parametrilor fizico-chimici și de calitate a apelor din zonele supuse monitorizării la capitolul Monitorizarea Biodiversității (pag. 34 - 58), iar această monitorizare este impusă printr-un plan de monitorizare a biodiversității în zona marină, inclusiv a parametrilor fizico-chimici și calitativi a apelor. Arată că prin OUG nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecția mediului, art. 2, pct. 44 se definește monitorizarea mediului ca fiind supravegherea, prognozarea, avertizarea și intervenția în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoașterii stării de calitate și a semnificației ecologice a acestora, a evoluției și implicațiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun. Față de cele de mai sus, autoritatea contractantă arată că aceste activități de monitorizare nu se pot efectua din birou, iar participarea directă și activă la activitățile de scufundare științifică prin care se realizează monitorizarea și cartarea habitatelor marine este strict necesară pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului. Arată că activitatea de monitorizare este o activitate științifică care necesită o pregătire profesională universitară specifică și cuprinde întreaga gamă de activități științifice efectuate atât pe teren, cât și în laborator. Astfel că, la nivel internațional, acest tip de studii sunt efectuate de biologi marini cu competență în scufundare dovedită prin certificate/diplome specifice și nu de scafandri neinstruiți. Subliniază că scufundarea științifică nu trebuie confundată cu cea recreațională și nici cu cea utilitară sau militară, întrucât scufundarea științifică este efectuată numai de către personal cu pregătire universitară, în scopul realizării cercetării științifice subacvatice și pentru 10

conservarea mediului natural și a valorilor culturale, cu respectarea normelor HSEQ (European Marine Board, .........). Pentru a putea deveni expert in habitate marine, bentos sau ihtiologie marina, în opinia autorității contractante, un cercetător trebuie să practice scufundarea științifică și să acumuleze o experiență considerabilă observând și cercetând aceste grupe în mediul lor natural, subacvatic. Autoritatea contractantă consideră că un expert în mediul marin nu poate fi o persoană care nu ia contact direct cu mediul marin pe care îl analizează și asupra căruia face afirmații și trage concluzii. Autoritatea Contractanta consideră că un biolog poate fi considerat expert în mediul marin numai dacă ia contact cu mediul pe care îl studiază prin scufundare stiintifică, desfasoară activitatea de cercetare in situ și nu realizează doar activități de birou, care practic exclud activitatea de monitorizare așa cum este definită prin lege. Susține că cercetările științifice efectuate în ultimii 50 de ani, pe plan mondial, au dovedit că metoda cea mai buna pentru monitorizarea habitatelor marine este censusul vizual subacvatic în combinație cu prelevarea directă, efectuate de către experți în domeniu prin scufundare stiintifică (Eleftheriou, 2013; Seaman, 2000). În continuare, arată că eficiența monitorizării realizate direct prin scufundare științifică a fost comparată cu cea a monitorizărilor realizate cu ROV (Remotely Operated Vehicle) în mai multe studii științifice care au analizat aceste metodologii în detaliu. Din aceasta analiză a rezultat că scufundarea științifică a produs date superioare cantitativ și calitativ cu 50% față de ROV, a avut o durată cu 25% mai scurtă a monitorizării față de ROV și a fost singura metodă care a putut identifica speciile mobile, rare, criptice (care au un comportament de ascundere), nocturne sau foarte mici. Costurile au fost de trei ori mai mici față de ROV (Pita et. al., 2013). Monitorizarea cu ROV nu poate produce date de calitate, subestimând numărul de specii și abundența lor, în sensul că există limitări fizice/tehnice insurmontabile pentru că nicio cameră video nu poate egala câmpul vizual și capacitatea de focalizare selectivă a ochiului uman. De asemenea, înregistrările video nu permit estimarea corectă a distanței și a poziționării spațiale (în interiorul sau în exteriorul transectului) pentru speciile mobile observate (Andaloro etal., 2013). Subliniază că pentru monitorizarea habitatelor este esențială capacitatea de a sesiza potențialul oferit de condițiile de mediu pentru existența unui anumit habitat sau specii și de a căuta activ speciile care sunt caracteristice pentru habitat, dar care nu sunt vizibile pe nicio înregistrare video, deoarece au un comportament criptic, cum ar fi Donax trunculus, Pholas dactylus, Arenicola marina, sens în care arată că un ROV sau un scafandru neinstruit ar trece prin aceste habitate fără a putea detecta prezența lor. 11

Concluzionează că ROV este inadecvat pentru monitorizarea de habitate, bentos și pești dar poate fi folosit în acest scop numai in extremis (cu limitările de rigoare privind calitatea datelor), la adâncimile foarte mari unde nu pot pătrunde scafandrii științifici (JNCC, .........). Susține că ROV a fost trecut în documentația de atribuire de către autoritatea contractantă în cu totul alt scop, și anume supravegherea integrității structurale și a funcționării unui număr mare de aparate cu înregistrare automată de date care se dorește a fi instalate in situ (pe fundul mării) pentru măsurarea unor parametri fizici și chimici ai apei. Aceste operațiuni se desfășoară cu o frecvență ridicată pentru a verifica dacă data-loggerele nu au fost distruse/mutate de furtuni și dacă funcționează, și ar implica un număr prea mare de scufundări repetitive pentru a realiza o sarcină extrem de simplă, așa încât s-a prevăzut folosirea ROV în acest scop. Arată că ghidul de monitorizare invocat de contestator nu sprijină în niciun fel pretențiile acesteia, întrucât echipamentul ROV (Remotely Operated Vehicle) nu este menționat nicăieri în documentul atașat, în schimb sunt prezentați atât în scris, cât și în imagini scafandri cercetători științifici care fac observații, măsurători și înregistrează date. Susține importanța prezentei expertului la fața locului, care poate decide în cunoștință de cauză locurile de prelevare, și amplasarea transectelor în locurile cele mai reprezentative pentru tipurile de habitate marine, macrofitobentos și zoobentos, acesta fiind singurul care poate recunoaște la fata locului prezența speciilor, poate estima abundența acestora, poate stabili dacă un anumit areal este sau nu reprezentativ pentru întreaga zonă. Metodologia consacrată în domeniu prevede o echipă de minim doi scafandri pe transect, o echipă mai mare având avantajul că poate monitoriza mai multe transecte în același timp, de aici și necesitatea brevetului de Divemaster, care în opinia autorității contractante nu are nicio legătură cu adâncimea la care se fac scufundările, ci cu dimensiunile echipei de cercetare subacvatică pe care trebuie să o coordoneze expertul cheie, care va include minim 2 scafandri, însă datorită complexității tehnicilor de monitorizare și a instrumentelor care se doresc a fi folosite este sigur ca vor fi mai mulți. Susține că nu pot fi reținute afirmațiile contestatorului că „acest expert nu trebuie să fie responsabil de coordonarea grupului de scufundători științifici întrucât aceștia pot face scufundări singuri/ neînsoțiți”, întrucât ar contraveni cu normele de protecția muncii sub apă nu numai din Romania și din Uniunea Europeană, ci din toată lumea. Arată că nu poate avea garanția că rezultatul monitorizării și cartării habitatelor marine poate satisface cerințele Autorității de Mediu fără prezența in-situ a unui expert în mediul marin, întrucât rezultatele obținute fiind supuse aprobării autorităților de mediu, sens în care consideră că cerința de deținere a brevetului de grad DIVEMASTER nu 12

este excesivă, ci este necesară și în concordanță cu atribuțiile expertului cheie. Referitor la afirmațiile contestatorului conform cărora cerințele sunt restrictive, limitează în mod agresiv posibilii specialiști în domeniu „este cu atât mai restrictiv și aproape imposibil de găsit specialiști în domeniu”, arată că sunt lipsite de fundament în condițiile în care în conformitate cu prevederile legale și comunitare în domeniul achizițiilor, ofertanții și experții propuși de aceștia nu sunt limitați a fi din spațiul național, astfel că orice potențial ofertant extern, inclusiv asociat sau subcontractant, comunitar sau internațional care îndeplinește condițiile are dreptul de participare în procedura de atribuire. Concluzionează că este necesară păstrarea cerinței privind deținerea brevetului de scafandru în grad DIVEMASTER pentru expertul cheie 2 - expert habitate marine, zoobentos și macrofitobentos, și așa cum a arătat mai sus, aceasta nu reprezintă o dublă calificare și nici nu restricționează participarea oricăror operatori economici care activează în domeniul monitorizării biodiversității, fiind în deplină concordanță cu atribuțiile expertului cheie 2 și necesară pentru desfășurarea activităților conform caietului de sarcini. În continuare, referitor la cerința privind expertul cheie 4 - chimie și ecotoxicologie acvatică, autoritatea contractantă arată că prin caietul de sarcini sunt prevăzute două pachete distincte de analize fizice, chimice și biologice care trebuie efectuate în două scopuri diferite - monitorizarea parametrilor fizico-chimici aferenți tipurilor de habitate marine cu valoare conservativă, monitorizarea calității apelor costiere din zona proiectului. Arată că pentru datele care privesc calitatea apelor preferă soluția instalării unui număr mare de aparate cu înregistrare continuă și automată de date în situ (pe fundul mării) pentru măsurarea cât mai multor parametri fizici, chimici și biologici ai apei, iar datele obținute prin această metodă sunt net superioare din punct de vedere cantitativ, calitativ și al costurilor față de prelevarea de probe de apă cu sticla Niskin. Autoritatea contractantă susține că nu exclude însă, pentru anumiți parametri (de dorit ar fi cât mai puțini) și folosirea metodelor mai vechi cum ar fi sticla Niskin. Pentru datele care privesc parametrii fizico-chimici aferenți tipurilor de habitate, autoritatea contractantă menționează că probele vor fi preluate în mod diferit în funcție de particularitățile fiecărui tip de habitat în parte. Ele vor proveni de la anumite specii (care nu sunt ușor de găsit sau de recunoscut) caracteristice pentru habitatul respectiv, vor trebui prelevate cu precizie și în cantități mici de la anumite nivele sau anumite organe în cazul speciilor formatoare de habitat. Susține că probele de sediment și apă trebuie prelevate din imediata vecinătate (de ordinul mm sau cm), iar probele de apă interstițială trebuie colectate cu un microcorer manual cu piston. 13

Autoritatea contractantă consideră necesară păstrarea cerinței privind deținerea brevetului de scafandru în grad Divemaster pentru expertul cheie 4 - chimie și ecotoxicologie acvatică și subliniază că aceasta nu reprezintă o dublă calificare și nici nu restricționează participarea oricăror operatori economici care activează în domeniul monitorizării biodiversității, fiind în deplină concordanță cu atribuțiile expertului cheie 4 și necesară pentru desfășurarea activităților conform caietului de sarcini. Referitor la cerința vizând expert cheie 5 - pești, amfibieni, reptile, autoritatea contractantă arată că brevetul de Divemaster și scufundarea științifică nu se referă la monitorizarea reptilelor și amfibienilor, care vor fi monitorizate în mediul terestru (habitate costiere), iar cerința este necesară și adecvată pentru monitorizarea speciilor de pești în mediul marin, sens în care reiterează apărările invocate la criticile privind expertul cheie habitate marine. Susține că ROV a fost trecut în documentația de atribuire de către autoritatea contractantă cu scopul supravegherii integrității structurale și a funcționării unui număr mare de aparate cu înregistrare automată de date care se doresc a fi instalate in situ (pe fundul mării) pentru măsurarea unor parametri fizici și chimici ai apei. Consideră că se impune păstrarea cerinței privind deținerea brevetului de scafandru în grad DIVEMASTER pentru expertul cheie 5 - pești, amfibieni, reptile și așa cum a arătat, aceasta nu reprezintă, în opinia sa, o dublă calificare și nici nu restricționează participarea oricăror operatori economici care activează în domeniul monitorizării biodiversității, fiind în deplină concordanță cu atribuțiile expertului cheie 5 și necesară pentru desfășurarea activităților conform caietului de sarcini. Referitor la criticile vizând expertul cheie 9 – HSEQ, autoritatea contractantă arată că acestea trebuie respinse din perspectiva preocupării privind calitatea lucrărilor efectuate și limitarea riscului ocupațional și de mediu, iar un nivel redus de competență în scufundare reprezintă un risc mai mare de incidente și accidente (datorită factorilor de risc: frecvența scufundărilor, timpul de imersie, curenților marini, temperaturii apei, etc.), întrucât mediul marin reprezintă întotdeauna un mediu cu risc (periculos), indiferent de adâncimea de scufundare. Subliniază că sistemul HSEQ nu se limitează doar la elaborarea procedurilor specifice de calitate, mediu, sănătate și siguranță ocupațională și la implementarea acestora atât în imersie, cât și la bordul navei. Respectarea procedurilor privind calitatea, mediul și siguranța ocupațională reprezintă responsabilitatea fiecărui membru care participă la proiect, iar expertul HSEQ este persoana calificată care se asigură de: respectarea procedurilor, purtarea echipamentului individual de proiecție, identificarea și limitarea situațiilor de risc ocupațional și de mediu, respectarea specificațiilor privind calitatea serviciilor și produselor, 14

raportarea incidentelor și accidentelor, rezolvarea eficientă a situațiilor nedorite, intervenția eficientă în situații de urgență, etc. Față de solicitarea contestatorului de eliminare a expertului-cheie HSEQ (sănătate, siguranță ocupațională, managementul calității), ceea ce pune contractorul în imposibilitatea de a mai realiza activitățile cerute prin caietul de sarcini. Menționează că expertul-cheie HSEQ are rolul - de a implementa în cadrului proiectului sistemul integrat HSEQ (Health, Safety, Environment, & Quality) care cuprinde standardele: SR EN ISO 9001:2015 Sistem de Management al Calității, SR EN ISO 14001:2015 Sistem de Management al Mediului, OHSAS 18000:2007 Sistem de management al securității și sănătății ocupaționale (care va migra în SR EN 45001:.........); - de a realiza rapoartele semestriale privind controlul sănătății, siguranței, mediului înconjurător și calității. Sistemul de management al calității reprezintă o formă prin care organizația poate confirma că este orientată spre calitate, utilizează cele mai bune practici în domeniu și demonstrează că activitățile prestate respectă reglementările legale în vigoare, sunt planificate, urmărite, controlate și evaluate, corectate și îmbunătățite continuu. Subliniază că standardul de management al mediului permite organizației să integreze practicile managementului de mediu prin susținerea protecției mediului, prevenirea poluărilor, minimizarea deșeurilor și reducerea consumului de energie și materiale. Implementarea acestui standard demonstrează angajamentul pentru măsurarea impactului asupra mediului și efortul depus pentru îmbunătățirea continuă a proceselor. În continuare, autoritatea contractantă arată că sănătatea și securitatea în muncă reprezintă preocuparea numărul unu pentru majoritatea organizațiilor cu scopul de a preveni incidentele și accidentele lucrătorilor, inclusiv decesele la locul de muncă. Acest standard stabilește standardul minim de practică pentru a proteja angajații prin identificarea riscurilor și a oportunităților aferente sănătății și securității ocupaționale. Arată că în caietul de sarcini se stipulează la capitolul 11, „modul de prezentare a propunerii tehnice”, unde se cere ca ofertanții să utilizeze „facilități tehnice și măsuri pentru asigurarea calității. Ofertanții trebuie să prezinte în detaliu următoarele: planul de control al calității; planul de control al proiectului. Ofertanții vor utiliza facilități tehnice și măsuri pentru asigurarea sănătății și securității muncii. Informațiile prezentate trebuie să detalieze documentarea Sistemului de management HSEQ (Health, Safety, Environment, & Quality). În cadrul Propunerii tehnice ofertanții vor prezenta descrierea detaliată a tuturor procedurilor pentru asigurarea siguranței ocupaționale în cadrul activităților proiectului, în special pentru activitățile desfășurate pe mare 15

și activitatea de scufundare științifică. Metodologia pentru realizarea serviciilor va fi elaborată astfel încât ofertantul să demonstreze că obiectul contractului va fi atins la înalte cote de performanță și la termenele stipulate”. Totodată, autoritatea contractantă face trimitere la capitolul 8, „raportare”, unde s-a solicitat ca „în plus față de rapoartele finale de monitorizare a biodiversității și monitorizare a calității apelor rezultate din activitățile prevăzute în cadrul acestui contract, prestatorul va prezenta următoarele rapoarte: - Planul de lucru - în termen de 15 zile de la semnarea contractului, - Raportul de progres intermediar - după 6 luni de monitorizare, - Rapoarte semestriale privind controlul Sănătății, Siguranței, Mediului Înconjurător și Calității - după 6 luni și 12 luni de monitorizare. Rapoartele semestriale privind controlul Sănătății, Siguranței, Mediului Înconjurător și Calității prezentate la fiecare 6 luni de monitorizare care să cuprindă cel puțin următoarele elemente: - Modalități de respectare a politicilor de Sănătate și Siguranță ocupațională, Mediu Înconjurător, Calitatea serviciilor, - Număr și denumire evenimente adverse, modalități de rezolvare a acestora, - număr și denumire evenimente near miss- modalități de rezolvare a acestora, - nivelul de respectare a regulilor de prevenire a incidentelor și accidentelor la locul de muncă (purtarea echipamentului individual de protecție, minute ședințe la începutul zilei de lucru, instruirea tuturor participanților la activitate), - rapoarte de investigare a evenimentelor adverse și near miss”. Subliniază că efectuarea plăților de către beneficiar către contractor este condiționată de realizarea acestor rapoarte, iar eliminarea expertului HSEQ are drept consecință lipsa acestor rapoarte, blocarea plăților și a întregului proiect. De asemenea neîndeplinirea cerințelor legate de managementul calității blochează întreg proiectul pentru că devine imposibilă integrarea Planului de Monitorizarea a Biodiversității în Planul General de Monitorizare al proiectului Reducerea eroziunii costiere faza II (2014- 2020), așa cum a fost solicitat autorității contractante de către Jaspers. Concluzionează în sensul necesității păstrării cerinței privind deținerii brevetului de scafandru în grad DIVEMASTER pentru expertul cheie 9 - HSEQ și așa cum a arătat, aceasta nu reprezintă, în opinia sa, o dubla calificare și nici nu restricționează participarea oricăror operatori economici care activează în domeniul monitorizării biodiversității, fiind în deplină concordanță cu atribuțiile expertului cheie 9 și necesară pentru desfășurarea activităților conform caietului de sarcini. 16

Referitor la expertul non-cheie 1 - habitate marine, zoobentos și macrofitobentos, autoritatea contractantă arată că a solicitat „grad de Mașter Diver / CMAS2* sau echivalent”, și nu de DIVEMASTER, iar criticile contestatorului sunt nefondate sub acest aspect. Apreciază că cerința analizată nu este restrictivă și face trimitere la apărările pe care le-a formulat anterior cu privire la expertul cheie 2 habitate marine, zoobentos și macrofitobentos, unde activitatea de monitorizare este o activitate științifică care necesită o pregătire profesională universitară specifică. Autoritatea contractantă consideră că cerința de deținere a brevetului de grad Master Diver sau CMAS 2* nu este excesivă, ci este necesară și în concordanță cu atribuțiile expertului, nu reprezintă o dublă calificare și nici nu restricționează participarea oricăror operatori economici care activează în domeniul monitorizării biodiversității, fiind în deplină concordanță cu atribuțiile expertului non-cheie 1 și necesară pentru desfășurarea activităților conform caietului de sarcini. Referitor la expertul non-cheie 14, supervizor scufundare IMCA (Asociația Internațională a Contractorilor Maritimi), autoritatea contractantă arată că în România există deja mai multe firme prestatoare de servicii de scufundare care au numeroși scafandri acreditați IMCA (inclusiv supervizori) și al căror personal IMCA este recunoscut de către Centrul de Scafandri. Aceste firme își desfășoară activitatea atât în Marea Neagră în Zona Economică Exclusivă a României, cât și în alte mări. Majoritatea proiectelor executate de aceste firme aparțin marilor contractori maritimi internaționali din domeniul energetic (petrol și gaze), fiind proiecte internaționale, astfel, cerința autorității contractante nu este restrictivă pentru firmele românești. Susține că cerința este justificată și prin prisma faptului că majoritatea contractorilor din ansamblul proiectului reducerea eroziunii costiere faza II (2014-2020) sunt firme internaționale, iar autoritatea contractantă nu poate introduce cerințe care să fie restrictive pentru potențialii ofertanți din alte State Membre ale Uniunii Europene. Acest contract este finanțat din fonduri europene, iar obiectul și valoarea contractului sunt suficient de importante pentru a atrage ofertanți din alte State Membre ale Uniunii Europene, iar autoritatea contractantă fiind obligată să mențină condiții care nu îi discriminează pe acești ofertanți. Având in vedere că proiectele din acest domeniu de activitate au o durată limitată, uneori doar de o săptămână, nu este deloc exagerată cerința ca supervizorul IMCA să fi participat la 20 de proiecte. Pentru un supervizor activ, aceasta ar corespunde la o experiența de 1 maxim 2 ani în domeniu. Arată că supervizorul IMCA este direct răspunzător de siguranța echipei și a echipamentului folosit. El va trebui să elaboreze documente ca analiza de siguranță a activității de scufundare pe fiecare etapă specifică, semnează caietul de scufundare zilnic, semnează profilul 17

individual de scufundare, elaborează și implementează planul de salvare al scafandrilor în caz de urgență, conduce ședințele zilnice pentru adoptarea planului de scufundare și analiza siguranței ocupaționale pentru fiecare membru al echipei de cercetători subacvatici. Supervizorul IMCA este direct răspunzător de siguranța echipei și a echipamentului folosit, sarcini care nu pot aparține altor membri ai echipei. Menționează că autoritatea contractantă a formulat cerințele legate de experiența supervizorului IMCA pentru a se asigura că acesta are experiența necesară pentru a asigura siguranța în activitățile desfășurate sub apă și protecția personalului de cercetare angajat în implementarea contractului. Cerința mai multor proiecte la activ este subliniată de experiența sa, factorul decizional major în supervizarea activităților subacvatice, coordonarea acestora și luarea deciziilor cu factor de risc mărit. Legat de afirmația contestatorului privind coordonarea unei echipe de 5 scafandri, autoritatea contractantă arată că acesta confundă efectuarea unor lucrări subacvatice cu cel puțin 5 scafandri simultan față de coordonarea unei echipe care are cel puțin 5 membri. Legat de afirmația contestatorului cu privire la faptul că certificarea IMCA nu este recunoscută de Centrul de Scafandri din ......... din subordinea MApN (Ministerul Apărării Naționale), autoritatea contractantă susține că certificatul IMCA este un certificat cu recunoaștere internațională și nu este nevoie să fie recunoscut de o entitate locală (Centrul de Scafandri din .........). Însă chiar și în aceste condiții, în România există deja mai multe firme prestatoare de servicii de scufundare care au numeroși scafandri acreditați IMCA (inclusiv supervizori) și al căror personal IMCA este recunoscut de către Centrul de Scafandri. Mai mult decât atât, cei mai buni scafandri ai Centrului de Scafandri din ......... (comandanți, formatori) sunt instruiți la Institut National de Plongée Professionnelle - I.N.P.P. din Marsilia, centru recunoscut și acreditat IMCA. Concluzionează în sensul păstrării cerinței privind expertul non- cheie 14 - supervizor scufundare IMCA și susține că, așa cum a arătat, aceasta nu restricționează participarea oricăror operatori economici care activează în domeniul monitorizării biodiversității, fiind în deplină concordanță cu atribuțiile expertului și necesară pentru desfășurarea activităților conform caietului de sarcini. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 2153/17.01.2019, contestatorul a formulat note scrise prin care completează motivele invocate în contestație. Referitor la expertul cheie 2 - expert habitate marine, zoobentos și macrofitobentos, contestatorul arată că în cuprinsul contestației a arătat că acest expert a fost solicitat în mod nejustificat, respectiv că acesta trebuie să dețină brevet de scafandru și că trebuie să participe activ la scufundări. 18

Susține că prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă a justificat aceste cerințe arătând că ar fi în interesul contractului ca activitatea de monitorizare să se desfășoare exclusiv prin activități subacvatice de monitorizare derulate obligatoriu doar de expertul biolog marin. Consideră că nu sunt pertinente justificările autorității contractante și nu pot fi primite, deoarece se fundamentează pe aprecierea greșită că „nu poate avea garanția că rezultatul monitorizării și cartării habitatelor marine poate satisface cerințele autorității de mediu fără prezența in-situ a unui expert în mediul marin”. Plecând de la afirmația autorității contractante că expertul-cheie 2 trebuie să participe activ la activitățile de scufundare științifică, precizează faptul că prezintă importanță calificarea atestată prin studii doctorale a competențelor taxonomice ale acestuia în domeniul marin bental. Susține că scufundarea autonomă, invocată în repetate rânduri în răspunsul autorității contractante, nu este singura metodă de investigare a habitatelor bentale care ar putea fi utilizată pentru efectuarea unei monitorizări relevante și precise. Pentru evidențierea prezenței sau distribuției spațiale a unor specii cu mod de viață criptic (ex: moluște sfredelitoare sau îngropate în substrat, viermi, crustacei, etc.) scufundarea rămâne singura metodă prin care se poate face o analiză obiectivă, totuși, metodele moderne permit delimitarea primară a habitatelor la scară mare (broad scale), cu o eficiență timp-cost net mai ridicată și elimină din calcul factorul subiectiv uman predispus la pierderea contextului general asupra distribuției (granițelor) reale a habitatelor. Scufundarea autonomă generează limitare prin faptul că datele colectate devin subiective și reflectă doar opinia unui singur expert, în speță a celui care s-a scufundat, spre deosebire de utilizarea unor dispozitive mecanice care pot colecta date, ulterior analizate și interpretate de către mai mulți experți în același timp. Astfel, precizează că identificarea habitatelor bentale, un alt aspect prevăzut în caietul de Sarcini, respectiv în Avizul de Mediu, trebuie completată cu investigații geofizice, respectiv scanare cu sonar lateral și/sau multibeam. Acestea ajută, pe lângă observațiile obținute direct asupra habitatului prin scufundare autonomă, la delimitarea (identificarea), determinarea suprafeței și a integrității acestuia, nivelul de detaliere privind structura și parametrii funcționali fiind mult mai mare. Detaliile topografice, respectiv morfo-sedimentologice sunt, conform legităților ecologice, determinante pentru distribuția speciilor. Având în vedere cerința expresă de monitorizare a habitatelor bentale cu valoare conservativă și, în special, a speciilor Pholas dactylussi și Donax trunculus, așa cum se subliniază în caietul de sarcini, monitorizarea trebuie să aibă un caracter integral și integrativ. Este 19

foarte important că se dorește urmărirea tuturor parametrilor de mediu esențiali asigurării statutului favorabil de conservare și protecție a acestora, dar subliniază că pe de altă parte că, din cerințele exprimate în caietul de sarcini, lipsesc unele aspecte de monitorizare esențiale pentru asigurarea calității și sustenabilității populațiilor acestor specii extrem de rare și vulnerabile la litoralul românesc. În continuare, contestatorul arată că aceste aspecte țin de particularitățile ciclului de viață al speciilor, cât și de conectivitatea între habitatele populate de acestea. După cum se știe, dezvoltarea celor două specii de moluște presupune un stadiu planctonic de dezvoltare, motiv pentru care consideră necesar includerea larvelor acestor specii în programul de monitorizare, fapt extrem de important pentru estimarea populațiilor acestora, dar și a șanselor de supraviețuire/dezvoltare a speciilor, înainte de începerea lucrărilor, cât și la momentul și după execuția acestora. În plus, susține că în relație cu monitorizarea fitoplanctonului, dar și a ihtiofaunei, este necesară monitorizarea zooplanctonului, verigă intermediară între cele două componente biotice, iar monitorizarea lanțului trofic este o cerință a Directivei Cadru Apă, a Directivei Strategia Marină, dar și o condiție pentru evaluarea statutului favorabil de conservare a speciilor, conform Directivei Habitate92/43 EEC. Suplimentar, contestatorul arată că zooplanctonul, prin indicatorul de eutrofizare, Noctiluca scintillans, care răspunde rapid, prin înfloririle bine-cunoscute, schimbărilor în calitatea habitatelor marine, poate influența negativ atât populațiile pelagice (inclusiv dezvoltarea larvară a speciilor țintă), cât și populațiile bentale (adulții speciilor țintă dar nu numai, fiind zonă de mică adâncime), cauzând hipoxie și mortalități în masă la nivelul acestora. Subliniază de asemenea, contribuția speciilor aparținând zooplanctonului gelatinos la influențarea stării de calitate a habitatelor marine, în tot lanțul trofic. În vederea monitorizării zooplanctonului și a parametrilor indicați (larvele planctonice ale moluștelor), precum și a indicatorilor de eutrofizare, contestatorul arată că probele se vor preleva de la bordul navei, cu ajutorul fileelor zooplanctonice, probarea putând fi coordonată și de către expertul în bentos pentru localizarea precisă a genitorilor și potențiala apariție în plancton a larvelor acestora (majoritatea organismelor bentale). Observă un viciu de metodologie în activitatea de monitorizare a acestor habitate și specii, care în mod vizibil, va afecta luarea măsurilor obiective de conservare a acestora pe termen lung (necunoașterea tuturor aspectelor legate de biologia și ecologia speciilor). Față de cele de mai sus, contestatorul susține că autoritatea contractantă a formulat greșit și cerințele privind experiența și calificările experților solicitați. În ceea ce privește Expertul cheie 2 - expert habitate marine, zoobentos și macrofitobentos, referitor la afirmația autorității 20

contractate: „pentru a putea deveni expert în habitate marine, bentos sau ihtiologie marină, un cercetător trebuie să practice scufundarea științifică și să acumuleze o experiență considerabilă observând și cercetând aceste grupe în mediul lor natural, subacvatic. Fără această calificare și practică îndelungată, nu putem vorbi despre «cei mai buni experți», cum se exprimă contestatara, ci doar de un personal necalificat ce nu poate executa contractul”, susține că autoritatea contractantă neagă celelalte competențe necesare unui cercetător, dobândite în decursul a numeroși ani de studii pentru a fi considerat expert în domeniu și anume cunoștințe reale de taxonomie, care sunt esențiale în studiul diversității speciilor. Metodologiile de monitorizare a habitatelor și speciilor marine se bazează pe tehnici combinate de prelevare de probe cu diverse instrumente în funcție de natura substratului și gradul de detaliu în identificarea și prezentarea principalelor grupe taxonomice, scanare a substratului (pentru delimitarea tipurilor mari de habitate) și observație directă pentru completarea informațiilor. Sens în care susține că un cercetător care monitorizează biodiversitatea marină doar prin scufundare nu va reuși să identifice toate speciile prezente în habitatele bentale, multe dintre acestea având dimensiuni foarte mici, în caietul de sarcini precizându-se clar cerința de „identificare a tuturor speciilor zoobentice și cartarea distribuției acestora în zona proiectului”. Arată că nu doar abilitățile de scufundare definesc un expert în habitate, bentos și ihtiologie marină, ci toate cunoștințele și competențele dobândite în cadrul activității de cercetare dovedite prin lucrările științifice publicate și prin proiectele la care a participat. Menționează și faptul că în toate procedurile internaționale de evaluare, criteriile de selecție a experților nu sunt exclusive. Referitor la Expertul cheie 4 - expert chimie și ecotoxicologie acvatică, în raport de afirmația autorității contractante „abordarea și metodologia sugerată de contestatară, cu probe prelevate la întâmplare folosind instrumente grosiere (greifere, sticla Niskin) de către personal necalificat, este complet neadecvată și nu poate conduce la realizarea obiectivelor proiectului”, menționează următoarele: - instrumente de prelevare gen boden-greifer, butelii Niskin etc. nu sunt grosiere și nici învechite, acestea fiind folosite actualmente peste tot în lume pentru prelevarea probelor de apă (butelii Niskin), sedimente și biota (boden-greifer) în concordanță cu metodele de prelevare standard a apei de mare (Grasshofff et al., 1998). De altfel, autoritatea contractantă acceptă folosirea buteliilor Niskin ca instrument de prelevare de probe pentru apă de mare pentru „anumiți parametrii (de dorit ar fi cât mai puțini)”, iar în caietul de sarcini sunt listate, pentru fiecare zonă de lucru, parametrii fizico-chimici aferenți tipurilor de habitate marine cu valoare conservativă și parametri necesari 21

evaluării calității apei. Arată că în listele respective sunt o serie de parametri a căror determinare necesită prelevare de probe de apă cu buteliile Niskin întrucât analiza acestor parametri se va realiza în laborator (și nu in situ), iar acești parametri nu sunt deloc în număr mic (conținut de carbon organic, conținut de azot total, metale grele, poluanți organici prioritari, microplastice, hidrocarburi totale, nutrienți, etc.); - nedeținerea unui brevet de scafandru în grad Divemaster nu implică faptul că personalul nu este calificat. Un expert în analiza metalelor prin spectrometrie de absorbție atomică, în analiza poluanților prioritari prin cromatografie lichidă sau de gaz (HPLC, GC) și în analiza nutrienților și clorofilei prin spectrometrie moleculară (cerințe din caietul dc sarcini) va realiza aceste determinări în laborator și nu in situ, astfel încât nu este necesară deținerea unui brevet de scafandru, mai ales în grad Divemaster. În raport de afirmația autorității contractante că „pentru datele care privesc parametrii fizico-chimici aferenți tipurilor de habitate abordarea corectă este complet diferită de ceea ce pretinde contestatara. Probele vor fi preluate în mod diferit în funcție de particularitățile fiecărui tip de habitat în parte. Ele vor proveni de la anumite specii (care nu sunt ușor de găsit sau de recunoscut) caracteristice pentru habitatul respectiv, vor trebui prelevate cu precizie și în cantități mici de la anumite nivele sau anumite organe în cazul speciilor formatoare de habitat. Probele de sedimente trebuie prelevate din imediata vecinătate (de ordinul mm sau cm). Probele de apă interstițială trebuie colectate cu un microcorer manual cu piston”, sens în care contestatorul face următoarele precizări: - într-adevăr, în unele situații este necesară prezența unor scafandri pentru colectarea probelor de sedimente și biota, dar acest fapt nu implică ca expertul cheie 4 să dețină un brevet de scafandru Divemaster. Expertul cheie 4 nu are cunoștințele necesare pentru identificarea acelor specii de interes, deci nu el stabilește locurile de prelevare ale probelor de sedimente și biota (acest lucru fiind atribuția expertului Cheie 2). Chiar dacă considerăm excesivă cerința ca expertul cheie să preleveze probele de sedimente și biota (o poate face un expert non-cheie sau un tehnician cu experiență), totuși, chiar și în cazul în care acesta ar face-o, nu consideră că trebuie să dețină brevetul de scafandru divemaster, întrucât, așa cum bine punctează autoritatea contractantă, expertul cheie 4 va face parte dintr-o echipă interdisciplinară, care să cuprindă experți în habitate marine. Având în vedere cerința ca expertul cheie 2 să dețină brevet de scafandru în grad Divemaster, prin urmare, fiind responsabil de i) organizarea, desfășurarea și supravegherea activităților de scufundări de agrement (dar nu de antrenament), 22

atât pe țărm cât și pe vapoare, ii) asistarea instructorilor în desfășurarea programelor de formare și a activităților pentru scafandrii certificați și iii) supravegherea generală a activităților de scufundări fără pregătire prin planificarea, organizarea și conducerea scufundărilor, cerința ca expertul cheie 4 să dețină brevetul de scafandru în grad Divemaster o consideră ca fiind excesivă, activitatea de monitorizare in situ, precum și de prelevare de probe putând fi asigurată de către un expert deținător al brevetului de scafandru în grad mai mic (ex. Open- Water, Advanced, etc) sub coordonarea expertului cheie 2. - în ceea ce privește apa interstițiară (și nu interstițială, așa cum formulează autoritatea contractantă), determinarea parametrilor fizico-chimici și de calitate ai acesteia nu se regăsește în caietul de sarcini (în listele cu parametrii ce trebuie monitorizați). Referitor la afirmația autorității contractante „expertul cheie chimie și ecotoxicologie acvatică trebuie să realizeze măsurători in situ și prelevarea probelor necesare analizelor prin scufundare științifică. El va coordona activitatea de scufundare științifică a echipei de experți non- cheie implicați în aceste activități laborioase și complexe, care necesită operarea unor instrumente specifice”, învederează că nu este clar ce echipă de experți non-cheie va trebui să coordoneze expertul cheie 4. Pe de o parte, în caietul de sarcini se cere un expert non-cheie chimie și ecotoxicologie fără brevet de scafandru, ceea ce presupune că este exclusă constituirea unei echipe de experți chimie și ecotoxicologie acvatică, care să realizeze măsurători in situ și prelevare de probe prin scufundare și a cărei coordonare să fie asigurată de expertul cheie 4. Pe de altă parte, coordonarea de către expertul cheie 4 a echipei interdisciplinare de scafandri este în contradicție cu cerința autorității contractante referitoare la poziția expertului cheie habitate marine, zoobentos și macrofitobentos de „coordonarea activităților experților cheie și non-cheie pentru habitate marine, zoobentos, macrofitobentos, parametrii fizico-chimici aferenți habitatelor marine, pești.” (pag. 5 din răspunsul autorității contractante). Nu consideră necesară prezența a 2 coordonatori ai activității de scufundare „științifică”, întrucât dacă autoritatea contractantă s-a gândit la constituirea a cel puțin 2 echipe de lucru atunci apare o altă problemă, expertul cheie 4 ca și coordonator al unei echipe nu are cunoștințele necesare identificării speciilor și/sau habitatelor de interes, astfel încât atingerea obiectivelor acțiunii poate fi compromisă. Apreciază ca excesivă și discriminatorie cerința autorității contractante ca expertul cheie 4 să dețină un brevet de scafandru grad Divemaster, activitatea de monitorizare in situ, precum și de prelevare de probe putând fi asigurată de către un expert deținător al brevetului de scafandru în grad mai mic (ex. Open-Water, Advanced etc). Cu referire la toți experții pentru care autoritatea contractată solicită ca aceștia să participe la activitățile de scufundare științifică și că 23

vor conduce echipa de biologi „scafandri științifici”, arătă că scufundarea științifică nu există ca și ocupație în nomenclatorul ocupațiilor COR. Susține că la capitolul scafandri există următoarele variante cu codificarea corespunzătoare recunoscute de legislație: 3585) 754101 scafandru, 3586) 754102 scafandru lucrător subacvatic, 3587) 754103 scafandru șef grup, 3588) 754104 scafandru șef utilaj, 3589) 754105 scafandru greu, 3590) 754106 operator barocameră, 3591) 754107 scafandru salvator, 3592) 754108 șef de scufundare, 3593) 754109 tehnician de scufundare. Pe cale de consecință, contestatorul arată că activitatea de scufundare în afara scopurilor precizate mai sus pe teritoriul României poate fi doar cu caracter recreațional și nu ca o activitate recunoscută și ca atare protejată legal. În plus sunt solicitate certificări de scufundare care depășesc cu mult cadrul de monitorizare definit în Avizul de Mediu nr. 10301 din 06.07.2012 eliberat de Ministerul Mediului care precizează ca: „zona costieră studiată se extinde spre marc de la linia țărmului și este în general limitată de izobata de 15m. Spre interior (uscat), aria analizată are o lățime de aproximativ 400m de la linia țărmului în Unitatea nordică 200m în Unitatea sudică”. În continuare, arată că calificarea Divemaster este considerată primul nivel de calificare pentru scufundători profesioniști („https://www.padi.com/courses/divemaster:

The

Divemaster certification is generally equivalent to the requirements of internațional Standard ISO 24801-3 [Dive Leader]”) și presupune, printre altele, pregătire pentru scufundare până la 40 m adâncime, cu mult peste cerințele actuale (max. 15 m). Arată că această cerință este evident restrictivă întrucât biologii marini ce ar putea satisface eventuala necesitate de scufundare ar trebui să se încadreze în categoria CMAS 1 star (20m); PADI Open Water Diver (18m); EN/ISO 24801-2:2014, Diver level 2, Autonomous Diver; NAUI Scuba Diver (18m). Față de cele de mai sus, face trimitere la următoarea adresă: „https://www.scubatravel.co.uk/training/qualifications.html”. Astfel, contestatorul arată că se impune a se reține observația sa din contestație, că monitorizarea să se facă parțial cu ROV (echipamentele actuale sunt suficient de performante ca să înlocuiască cu succes activitatea de scufundare) și în situații excepționale (prelevări de probe biologice de exemplu) să se folosească scufundători specializați care pot presta legal această activitate. De asemenea, contestatorul susține că brevetarea scafandrilor și autorizarea activităților de scafandriere, în alte scopuri decât cel 24

recreațional, se realizează prin Centrul de Scafandri .......... Conform HG nr. 350/1993 privind pregătirea, antrenarea, perfecționarea pregătirii și brevetarea scafandrilor, Centrul de Scafandri funcționează ca unitate militară bugetară și ca organ unic de brevetare a scafandrilor, de autorizare și inspectare a activităților subacvatice cu scafandri. Așadar, și scufundarea în scop științific este făcută de scafandri profesioniști care trebuie să fie brevetați/autorizați de către Centrul de Scafandri .......... Susține că în baza unui certificat de scufundare Divemaster o persoană poate efectua scufundări recreaționale pe proprie răspundere în timpul liber, însă atunci când este vorba despre desfășurarea unei activități profesionale, este nevoie de certificări speciale. Este adevărat că prin caietul de sarcini se solicita brevet de scafandru în grad de Divemaster eliberat de PADI, NAUI sau echivalent, însă aceste entități pregătesc scafandri în scop recreațional, activitate care excede scopului activității de scufundare științifică. Dacă se solicită ca cercetătorii - experți cheie să fie scafandri recreaționali, înseamnă că aceștia nu pot desfășura activități profesioniste la standardele cerute de obiectul procedurii de atribuire. Concluzionează că scafandrii care pot fi implicați în proiect în scop profesional nu puteau să fie decât dintre aceia care aveau un brevet eliberat de către Centrul de Scafandri .......... În același timp, contestatorul arată că cerința ca un cercetător științific de anvergura cerută de proiect, să fie și scafandru profesionist recunoscut național este apreciată ca fiind mult prea restrictivă, având în vedere și normele NPPOPMAS publicate pe site-ul Centrului de Scafandri ......... „http://www.centrul descafandri.ro”. Concluzionează în sensul că dacă cercetătorii experți-cheie ar fi scafandri recreaționali, cum solicită proiectul, nu ar desfășura o activitate profesionistă în ceea ce privește scufundarea. Pe de altă parte, cerința îndeplinirii a mai multe profesii de către aceeași persoana la același proiect la un nivel atât de avansat este o condiție mult prea restrictivă ducând la limitarea participării la licitație, cu încălcarea prevederilor art. 154 alin. (6) din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, în sensul că sunt introduse obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici la licitație. De asemenea, în opinia contestatorului, este încălcat în principal art. 50 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, care stabilesc că autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura licitație deschisă, în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică, având ca obiect: „.........”, cod CPV 71313450-4, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SICAP, anunțul 25

de participare nr. ........./0312.........., conform căruia valoarea estimată a procedurii este 20.927.083 lei. Conform cap. II.2.5) din anunț, criteriul de atribuire al acordului cadru este „cel mai bun raport calitate-preț”. Având în vedere criticile formulate de SC ......... SRL în contestația ce face obiectul prezentei, Consiliul va reține următoarele aspecte: - potrivit secțiunii „II.1.4) Descriere succintă” din anunțul de participare, obiectul contractului care urmează a fi încheiat de autoritatea contractantă ......... este „Servicii de monitorizare a biodiversității si calității apei pentru proiectul „Reducerea eroziunii costiere – faza II (2014-2020)” in etapa anteconstructie, care constau în realizarea următoarelor: o Elaborarea raportului de monitorizare pentru fiecare zonă în parte, respectiv Zona Stavilare (locațiile Periboina si Edighiol), Zona Mamaia, Zona Tomis, Zona Agigea, Zona Eforie, Zona Costinești, Zona Olimp, Zona Jupiter-Neptun, Zona Balta Mangalia - Venus – Aurora, Zona Mangalia – Saturn, Zona 2 Mai, raport ce va cuprinde, conform caietului de sarcini, informații referitoare la următoarele: Habitate marine, Zoobentos, Macrofitobentos, Parametri fizico-chimici aferenți tipurilor de habitate marine cu valoare conservative, Calitatea apelor, Pești, Habitate costiere și flora caracteristică, Nevertebrate terestre, Amfibieni, Reptile, Păsări cuibăritoare, Păsări sedentare, Păsări în pasaj, Păsări oaspeți de iarnă, Mamifere terestre, Mamifere – chiroptere; o Servicii de monitorizare a biodiversității, servicii de monitorizare a calității apelor și prestarea activităților de management în conformitate cu cerințele caietului de sarcini”; - în vederea îndeplinirii obiectului contractului, autoritatea contractantă a solicitat următoarele informații: o la capitolul 5.1 „Experți cheie” din caietul de sarcini ca ofertanții să „pună la dispoziție pentru realizarea contractului o echipă formată din experți cu competențe și experiență dovedite, capabil să ducă la bun sfârșit cu succes sarcinile definite prin prezentul caiet de sarcini (...)”; și o la capitolul 5.2 „Experți non-cheie” că „Ofertantul va pune la dispoziție pentru realizarea contractului și o echipă formată din experți non-cheie cu competențe si experiență dovedite, capabili să ducă la bun sfârșit cu succes sarcinile definite prin prezentul Caiet de sarcini astfel ca, în final, să obțină îndeplinirea obiectivului Contractului, în condițiile respectării cerințelor de calitate, cerințelor contractuale, a termenelor stabilite si încadrării în bugetul prevăzut. Experții non-cheie sunt necesari deoarece metodologiile specifice prevăd ca activitățile de 26

monitorizare pe teren să se realizeze concomitent de minim 2 experți specializați la fiecare deplasare (...)” - în cadrul fiecăruia dintre capitolele 5.1 și 5.2, autoritatea contractantă a enumerat experții necesari îndeplinirii activităților aferente contractului și a precizat, pentru fiecare dintre experți, atât atribuțiile pe care le vor avea în cadrul contractului cât și calificările și experiența specifică pe care le solicită a fi demonstrate de către acești experți. Având în vedere cele de mai sus, Consiliul va reține incidența următoarelor prevederi legale: - art. 154 din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”; - art. 20 alin. (1) lit. b) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora „Documentația de atribuire este alcătuită din următoarele: (...) caietul de sarcini (...)”; - art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”; - art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016: „Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”; - art. 49 din Legea nr. 98/2016: „Autoritățile contractante au obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră transparentă și proporțională”; - art. 50 din Legea nr. 98/2016: „(1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul (...) restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”. Astfel, potrivit prevederilor art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016 coroborat cu art. 155 din Legea nr. 98/2016, forma în vigoare la momentul inițierii procedurii de atribuire, caietul de sarcini trebuie să conțină în mod obligatoriu cerințele, prescripțiile, specificațiile tehnice care să permită produselor ce fac obiectul contractului să fie descrise în mod obiectiv, în așa manieră încât să corespundă necesităților autorității 27

contractante și să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurența între operatorii economici. Necesitatea sau oportunitatea achiziționării unor servicii de monitorizare a biodiversității și calității apei, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante, relevante în acest caz fiind dispozițiile art. 2 alin. (5) din HG nr. 395/2016. Având în vedere aceste aspecte, Consiliul va reține că autoritatea contractantă a solicitat în mod expres prin caietul de sarcini ca experții cheie 2 (Habitate Marine, Zoobentos și Macrofitobentos), 4 (Chimie și Ecotoxicologie acvatică), 5 (Pești, Amfibieni, Reptile) și 9 (HSEQ - Health, Safety, Environment, & Quality) să dețină „Brevet de scafandru în grad de Divemaster (minim) eliberat de PADI, NAUI sau echivalent” iar pentru expertul noncheie 1 (habitate marine) să dețină „Brevet de scafandru in grad de Mașter Diver / CMAS 2* sau echivalent”. Totodată, Consiliul va reține că autoritatea contractantă a stabilit pentru fiecare dintre cei 4 experți cheie anterior menționați o serie de atribuții care urmează a fi realizate prin scufundare efectivă, cum ar fi: - pentru expertul cheie 2 (Habitate Marine, Zoobentos și Macrofitobentos): „expertul-cheie trebuie sa participe direct și activ la activitățile de scufundare științifică prin care se realizează monitorizarea și cartarea habitatelor marine deoarece conduce echipa de biologi scafandri științifici”; - pentru expertul cheie 4 (Chimie și Ecotoxicologie acvatică): „Expertul-cheie va realiza măsurători in situ și prelevarea probelor necesare analizelor prin scufundare științifică. El va coordona activitatea de scufundare științifică a echipei de experți non-cheie implicați în aceste activități. Brevetul de Divemaster este nivelul minim care ii permite să facă acest lucru”; - pentru expertul cheie 5 (Pești, Amfibieni, Reptile): „expertul- cheie trebuie să participe direct și activ la activitățile de scufundare științifica prin care se realizează monitorizarea peștilor”; - pentru expertul cheie 9 (HSEQ - Health, Safety, Environment, & Quality): „Participarea activă la organizarea activității științifice de cercetare și de scufundare științifică de la bordul navei; supravegherea grupurilor de scafandri și intervenția pentru salvare, daca este necesar”. Referitor la criticile contestatorului potrivit cărora solicitarea unui expert noncheie în domeniul habitate marine ar fi restrictivă în sine, Consiliul reține faptul că, potrivit prevederilor art. 249 c.p.c „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. 28

Astfel, fiecare parte litigantă are obligația de a-și dovedi pretențiile, susținerile, prin producerea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente și concludente, potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”. Având în vedere prevederile art. 68 din Legea nr. 98/2016, în soluționare Consiliul reține faptul că literatura juridică dar și practica judiciară, a statuat că, în cadrul procesului civil sarcina probei este împărțită între reclamant și pârât, în speță între contestator și autoritatea contractantă, la care se adaugă și rolul activ al Consiliului care, potrivit art. 254 alin. (5) c.p.c, poate ordona administrarea probelor considerate necesare chiar dacă părțile se împotrivesc. Cu toate acestea, existența rolului activ al Consiliului nu poate conduce la concluzia ca întreaga sarcina a probei ar cădea asupra Consiliului, ceea ce nu se întâmpla nici măcar în cadrul dosarelor spuse principiului oficialității, sau ca nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la propunerea și administrarea probelor nu ar avea pentru părți consecințe procedurale. Pe cale de consecință, în măsura în care partea ce formulează anumite critici, susțineri nu este solitară în efortul de a proba, aceasta rămâne singura sancționată în caz de eșec, deoarece dacă nu administrează probele care să convingă Consiliul, cu toată eventuala colaborare a adversarului și în pofida rolului activ al Consiliului, va pierde dosarul, iar adversarul va triumfa. În speță, aplicând principiile cu caracter teoretic enunțate mai sus, Consiliul apreciază că în soluționarea contestației, societatea contestatoare ar fi trebuit ca, în prealabil, să dovedească natura restrictivă a cerinței din caietul de sarcini ca ofertanții să nominalizeze un expert noncheie cu specificul „habitate marine”. Or, contestatorul s-a limitat la a susține faptul că „cerința ca expertul habitate marine este restrictivă în sine” fără însă a produce vreo probă care să demonstreze aceste aspecte. În considerarea celor antemenționate, critica contestatorului privind solicitarea unui expert noncheie habitate marine este neîntemeiată, urmând a fi respinsă de Consiliu. În soluționare, Consiliul nu va lua în considerare susținerile contestatorului, conform cărora nu ar fi necesară prezența experților cheie 2 și 5 și a expertului noncheie 1 la scufundări deoarece, contrar opiniei contestatorului, necesitatea autorității contractante nu constă doar în simple servicii de monitorizare video a mediului prin intermediul ROV (remote operated vehicle), ci în servicii specifice de census vizual subacvatic în combinație cu prelevare directă efectuate de către experți în domeniu prin scufundare științifică, datorită limitărilor fizice/tehnice ale tehnologiilor de înregistrare video comparativ cu percepția directă a ochiului uman. Acest raționament este susținut de prevederile ghidului de monitorizare depus de contestator la dosarul cauzei (a se vedea anexa 2 29

la contestație), în cuprinsul căruia nu este menționat echipamentul ROV, ci scafandri cercetători științifici care prestează serviciile de observare, măsurători, înregistrare date etc. Din cuprinsul punctului de vedere cu privire la contestație, Consiliul reține că scopul pentru care a solicitat autoritatea contractantă la capitolul 5.4 Echipamente tehnice din caietul de sarcini, ca ofertanții să demonstreze că dispun de „robot acvatic ROV cu sistem de înregistrare foto-video” nu este pentru a utiliza acest echipament în activitatea de monitorizare a peștilor și cartarea habitatelor marine astfel cum consideră în mod eronat contestatorul, ci doar pentru asigurarea unor activități de întreținere curente, repetitive, cu frecvență ridicată, cum ar fi supravegherea integrității structurale și a funcționării unui număr mare de aparate cu înregistrare automată de date instalate pe fundul mării pentru măsurarea unor parametri fizici și chimici ai apei. Consiliul nu va putea reține nici susținerile contestatorului potrivit cărora „activitățile de prelevare, realizarea de filmări sau instalarea de camere subacvatice (...) pot fi derulate cu succes de simpli scafandri care pot fi angajați ca personal auxiliar” deoarece eventuala înregistrare a datelor de către scafandri neinstruiți care nu pot recunoaște numărul mare de specii marine care îi înconjoară contravine scopului contractului care urmează a fi încheiat, constând în identificarea tuturor habitatelor/ speciilor. Astfel, simpla filmare/fotografiere a mediului subacvatic de către persoane fără competențele intelectuale unice, complexe, cu impact major asupra esenței rezultatului monitorizării biodiversității solicitate de autoritatea contractantă pentru experții cheie în cauză nu poate asigura autoritatea contractantă de îndeplinirea cu succes, la înalte cote de performanță (astfel cum a solicitat expres autoritatea contractantă la pag. 98 din caietul de sarcini) a tuturor activităților descrise la capitolul 4 din caietul de sarcini, câtă vreme persoana neinstruită, interpusă între specialist și mediu nu deține cunoștințele specifice și experiența necesare prestării serviciilor aferente experților cheie 2 și 5 și nici pe cele ale expertului noncheie 1. În soluționare, Consiliul apreciază drept relevante explicațiile autorității contractante, din cuprinsul punctului de vedere, potrivit cărora rezultatul activităților poate fi influențat mult de acțiunile scafandrului care realizează aceste activități, în sensul că, prin prezența la fața locului, expertul poate decide în cunoștință de cauză locurile de prelevare și amplasarea transectelor, acesta fiind singurul care poate recunoaște la fața locului prezența speciilor, poate estima abundența acestora, poate stabili dacă un anumit areal este sau nu reprezentativ pentru întreaga zonă etc. Având în vedere cele de mai sus, precum și atribuțiile de coordonatori puse în seama experților cheie 2 și 5 de către autoritatea contractantă prin specificațiile din caietul de sarcini, Consiliul reține că, delegarea activităților de scufundare către scafandri neinstruiți ar putea 30

să aibă drept consecință neidentificarea speciilor marine protejate și, implicit, distrugerea acestora în timpul lucrărilor de protecție costieră. Față de cele de mai sus, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatorului privind brevetul de scafandru solicitat de autoritatea contractante pentru experții cheie 2 și 5 și pentru expertul noncheie 1. În soluționare, Consiliul nu va reține nici criticile contestatorului privind brevetul de scafandru solicitat de autoritatea contractantă pentru expertul cheie 4 (Chimie și Ecotoxicologie acvatică) deoarece necesitatea autorității contractante include, printre alte activități, și pe cea de realizare de măsurători in situ și prelevarea probelor necesare analizelor prin scufundare științifică, activitate care diferă în funcție de particularitățile fiecărui tip de habitat în parte. Astfel, în acord cu susținerile autorității contractante, Consiliul apreciază că, pentru probele care provin de la anumite specii care nu sunt ușor de găsit sau de recunoscut, caracteristice pentru habitatul respectiv sau cele care trebuie prelevate cu precizie și în cantități mici de la anumite nivele sau organe, această activitate va trebui prestată de către expertul cheie 4 (Chimie și Ecotoxicologie acvatică) care va trebui să realizeze măsurători in situ și prelevarea probelor necesare analizelor prin scufundare științifică și nu de către personal necalificat prin utilizarea de instrumentelor grosiere (greifer, sticla Niskin). În ceea ce privește criticile contestatorului, potrivit cărora autoritatea contractantă nu ar fi trebuit să impună prezența în proiect a expertului cheie 9 (HSEQ - Health, Safety, Environment, & Quality), Consiliul va reține că, la capitolul 11 Modul de prezentare al propunerii tehnice din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a precizat următoarele aspecte: „Ofertanții vor utiliza facilități tehnice și măsuri pentru asigurarea calității. Ofertanții trebuie să prezinte în detaliu următoarele: - planul de control al calității - planul de control al proiectului Ofertanții vor utiliza facilități tehnice și măsuri pentru asigurarea sănătății și securității muncii, informațiile prezentate trebuie sa detalieze documentarea Sistemului de management HSEQ (Health, Safety, Environment, & Quality). În cadrul Propunerii tehnice ofertanții vor prezenta descrierea detaliată a tuturor procedurilor pentru asigurarea siguranței ocupaționale în cadrul activităților proiectului, în special pentru activitățile desfășurate pe mare și activitatea de scufundare științifică. (...) Metodologia pentru realizarea serviciilor va fi elaborată astfel încât ofertantul să demonstreze că obiectul contractului va fi atins la înalte cote de performanță și la termenele stipulate”. Având în vedere aceste aspecte, Consiliul reține că necesitatea autorității contractante, astfel cum a fost prevăzută în specificațiile tehnice din caietul de sarcini, constă facilități tehnice și măsuri 31

concretizate prin Sistemul de management HSEQ (Health, Safety, Environment, & Quality), scopul urmărit fiind asigurarea siguranței ocupaționale în cadrul activităților proiectului, în special pentru activitățile desfășurate pe mare și activitatea de scufundare științifică, astfel încât să fie atins obiectul contractului la înalte cote de performanță și la termenele stipulate. Având în vedere aceste aspecte, precum și riscurile/pericolul inerente activității marine, indiferent de adâncimea de scufundare, Consiliul apreciază că cerința autorității contractante ca ofertanții să dispună de un expert cheie HSEQ - Health, Safety, Environment, & Quality este pe deplin justificată de cerințele autorității contractante, din caietul de sarcini, privind asigurarea calității. Totodată, Consiliul va reține că, la capitolul 8 Raportare din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat „în plus fata de rapoartele finale de Monitorizare a Biodiversității și Monitorizare a Calității Apelor rezultate din activitățile prevăzute în cadrul acestui contract, Prestatorul va prezenta următoarele rapoarte: (...) - Rapoarte semestriale privind controlul Sănătății, Siguranței, Mediului înconjurător și Calității - după 6 luni și 12 luni de monitorizare (...) Rapoartele semestriale privind controlul Sănătății, Siguranței, Mediului înconjurător și Calității prezentate la fiecare 6 luni de monitorizare care să cuprindă cel puțin următoarele elemente: - modalități de respectare a politicilor de Sănătate și siguranță ocupațională, Mediu înconjurător, Calitatea serviciilor; - număr si denumire evenimente adverse - modalități de rezolvare a acestora; - număr si denumire evenimente near miss - modalități de rezolvare a acestora; - nivelul de respectare a regulilor de prevenire a incidentelor și accidentelor la locul de munca (purtarea echipamentului individual de protecție, minute ședințe la începutul zilei de lucru, instruirea tuturor participanților la activitate); - rapoarte de investigare a evenimentelor adverse și near miss”. În soluționare, Consiliul va reține că societatea contestatoare nu a contestat toate aceste prevederi ale documentației de atribuire, acceptând implicit necesitatea și oportunitatea măsurilor solicitate la capitolul 11 din caietul de sarcini și obligația pusă în seama sa privind înscrisurile și activitățile prevăzute la capitolul 8. În aceste condiții, Consiliul apreciază că simpla susținere a contestatorului potrivit căreia includerea expertului HSEQ în ofertă „este excesivă prin faptul că acest expert este adecvat lucrărilor petroliere și de natură industrială din larg și nu unor grupuri limitate de experți care își desfășoară activitatea într-un mediu nepericulos” nu corespunde 32

realității deoarece, pe de o parte, preocuparea privind calitatea serviciilor prestate și limitarea riscului ocupațional și de mediu nu este limitată la lucrările petroliere și industriale din larg și, pe de altă parte, nu rezultă din niciun document aflat la dosarul cauzei faptul că activitățile ce fac obiectul prezentului contract ar fi lipsite de risc. În ceea ce privește cerința autorității contractante ca expertul cheie 9 să dețină brevet de scafandru, Consiliul reține că aceasta este justificată de atribuțiile stabilite pentru expertul HSEQ privind „Identificarea, raportarea și investigarea evenimentelor adverse și near miss apărute în timpul activităților de cercetare de la bordul navei și de scufundare” și, respectiv, „Participarea activă la organizarea activității științifice de cercetare și de scufundare științifică de la bordul navei; supravegherea grupurilor de scafandri și intervenția pentru salvare, dacă este necesar” deoarece toate aceste atribuții implică în mod direct activitatea de scufundare a expertului HSEQ. Referitor la tipul de brevet în grad de „Divemaster (minim) eliberat de PADI, NAUI sau echivalent” solicitat de către autoritatea contractantă pentru cei 4 experți cheie anterior menționați, Consiliul va reține că, potrivit documentului cu titlul „Equivalent Diving Qualifications from different SCUBA agencies” transmis de contestator la dosarul cauzei (anexa 4 la contestație), acronimele PADI și NAUI desemnează două organizații cu sediul în America, denumite „Professional Association of Diving Instructors” și, respectiv „National Association of Underwater Instructors” care folosesc sisteme similare pentru descrierea competențelor de scufundare ale scafandrilor. Totodată, din analiza informațiilor de pe pagina oficială PADI, invocată de contestator în concluziile scrise înregistrate la CNSC sub nr. 2153/17.01.2019, la adresa https://www.padi.com/courses/divemaster, Consiliul reține că sintagma „Divemaster” desemnează primul nivel de calificare pentru scufundători profesioniști; cu alte cuvinte, este cel mai de jos grad de la care scufundătorii sunt caracterizați drept profesioniști, cele inferioare acestuia fiind destinate scufundării recreaționale. Față de acest aspect, Consiliul apreciază că cerința autorității contractante ca brevetul de scafandru al experților în cauză să fie în grad de Divemaster (minim) eliberat de PADI, NAUI sau echivalent nu poate fi considerată excesivă deoarece gradul Divemaster solicitat de autoritatea contractantă este primul (cel mai mic) dintre gradele care pot asociate scafandrilor profesioniști urmare a instruirii specifice, ofertanții având deplina libertate de a propune experți care dețin brevet de scafandru profesionist cu orice alt grad superior celui de Divemaster. De asemenea, Consiliul nu va lua în considerare susținerile contestatorului potrivit cărora necesitatea autorității contractante ar putea fi satisfăcută și de scufundători PADI Open Water Diver deoarece conform informațiilor de pe site-ul PADI invocate de contestator în punctul său de vedere, gradul PADI Open Water Diver desemnează un nivel

de

calificare

pentru

scufundarea

în

scop

de 33

divertisment/recreațională, și nu un nivel de calificare pentru scufundători profesioniști cum este cazul calificărilor Divemaster. Totodată, Consiliul nu va lua în considerare nici criticile contestatorului privind adâncimea de 40 m aferentă certificării grad Divemaster comparativ cu adâncimea de scufundare maximă aferentă prezentului contract deoarece adâncimea de 40 m pentru care sunt instruiți scafandrii cu brevet în drag Divemaster nu a fost solicitată în mod expres de autoritatea contractantă în caietul de sarcini ci este doar o consecință a celui mai mic/de bază/inferior grad de calificare PADI pentru scufundători profesioniști solicitat de autoritatea contractantă în caietul de sarcini. Consiliul va respinge ca nefondate și criticile contestatorului privind brevetul de scafandru în grad de Master Diver/CMAS 2* solicitat de autoritatea contractantă pentru expertul noncheie 1 - habitate marine, deoarece potrivit tabelului de echivalență transmis de contestator la dosarul cauzei în anexa 4 la contestație, certificarea CMAS 2* este echivalentul CMAS (Confederation Mondiale des Activites Subaquatiques) la certificarea Divemaster emisă de NAUI și PADI (toate cele 3 certificări se regăsesc pe coloana a 4-a din tabel) care, la rândul ei, a fost solicitată în mod justificat de autoritatea contractantă deoarece este cel mai mic/de bază/inferior grad de calificare pentru scufundătorii profesioniști. Având în vedere aspectele anterior reținute, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatorului aferente experților experții cheie 2 (Habitate Marine, Zoobentos și Macrofitobentos), 4 (Chimie și Ecotoxicologie acvatică), 5 (Pești, Amfibieni, Reptile), 9 (HSEQ - Health, Safety, Environment, & Quality) și pe cele aferente expertul noncheie 1 (Habitate marine). Pe de altă parte, în ceea ce privește expertul noncheie 14 – Supervizor scufundare IMCA, pentru care autoritatea contractantă a solicitat „Experiență profesională specifică: Participarea la cel puțin 20 proiecte / contracte Internaționale la nivelul cărora să fi coordonat inspecții și / sau monitorizări subacvatice cu o echipă de cel puțin 5 scafandri, pe poziția Supervizor IMCA”, Consiliul reține că numărul foarte mare de 20 proiecte/contracte internaționale solicitat drept experiență profesională specifică pentru expertul în cauză este de natură să restricționeze accesul la procedura de atribuire, contrar prevederilor art. 49 din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „Autoritățile contractante au obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră transparentă și proporțională”. În soluționare, Consiliul nu va reține susținerile autorității contractante potrivit cărora „având în vedere că proiectele din acest domeniu de activitate au o durată limitată, uneori doar de o săptămână, nu este deloc exagerată cerința ca supervizorul IMCA să fi participat la 20 de proiecte. Pentru un supervizor activ, aceasta ar corespunde la o experiență de 1 maxim 2 ani în domeniu” deoarece pe de o parte 34

autoritatea contractantă nu a depus niciun înscris din care să rezulte realitatea susținerilor sale și, pe de altă parte, susținerile autorității contractante „proiectele din acest domeniu de activitate au o durată limitată, uneori doar de o săptămână” sunt infirmate de durata contractului care urmează a fi atribuit prin prezenta procedură de atribuire (16 luni conform capitolului II.2.7 din anunțul de participare). Totodată, Consiliul reține faptul că, contrar intenției exprimate de către autoritatea contractantă în punctul de vedere, expresia „proiecte / contracte Internaționale” este de natură să restrângă accesul operatorilor economici la procedura de atribuire deoarece interpretarea sintagmei „proiecte / contracte Internaționale” astfel cum a fost prevăzută în caietul de sarcini exclude proiectele / contractele naționale. Având în vedere aceste aspecte, Consiliul urmează să admită critica contestatorului, urmând să oblige autoritatea contractantă să reducă numărul de proiecte solicitate pentru expertul noncheie 14 de la „20 de proiecte / contracte Internaționale” cât a solicitat autoritatea contractantă, la „5 proiecte/contracte” și la eliminarea precizării că cele 5 proiecte/contracte trebuie să fie internaționale. În ceea ce privește cerința „să fi coordonat inspecții și / sau monitorizări subacvatice cu o echipă de cel puțin 5 scafandri”, Consiliul constată că societatea contestatoare este în eroare, confundând efectuarea unor lucrări subacvatice cu cel puțin 5 scafandri simultan față de coordonarea unei echipe care are cel puțin 5 membri, critica acestuia privind acest aspect urmând a fi respinsă ca nefondată. Totodată, Consiliul va respinge și critica contestatorului privind experiența expertului noncheie 14 pe poziția Supervizor IMCA având în vedere că deoarece valabilitatea certificării internaționale IMCA nu este condiționată de recunoașterea vreunei instituții/entități naționale, cum ar fi Centrul de Scafandri din ........., indicat în mod expres de contestator în cuprinsul contestației sale. Referitor la solicitarea contestatorului de obligare a autorității contractante la decalarea termenului limită de depunere a ofertelor, Consiliul va reține incidența următoarelor prevederi legale din cuprinsul Legii nr. 98/2016: - art. 153 alin. (1) lit. b): „Autoritatea contractantă prelungește perioada stabilită în anunțul de participare sau în documentele achiziției pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare, în următoarele cazuri: (...) în cazul în care se modifică semnificativ documentele achiziției”; - art. 153 alin. (2): „Durata prelungirii perioadei stabilite potrivit alin. (1) este proporțională cu volumul și complexitatea informațiilor transmise prin clarificări, a informațiilor suplimentare sau a modificărilor aduse documentelor achiziției”; - art. 153 alin. (3): „Durata prelungirii perioadei prevăzute la alin. (2) nu poate fi mai mică de 6 zile, respectiv 4 zile în situațiile de urgență demonstrate corespunzător de autoritatea contractantă, 35

prevăzute de art. 74 alin. (3) și art. 79 alin. (5), respectiv 3 zile la procedura simplificată, respectiv două zile în situațiile de urgență demonstrate corespunzător de autoritatea contractantă prevăzute la art. 113 alin. (10), termene care se calculează de la data transmiterii informațiilor suplimentare și până la termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare”. Având în vedere faptul că remedierea numărului și tipului de contracte solicitate drept experiență similară pentru expertul noncheie 14 – Supervizor scufundare IMCA poate fi apreciată drept modificare semnificativă a caietului de sarcini iar, potrivit art. 20 alin. (1) din HG nr. 395/2016, caietul de sarcini este parte a documentației de atribuire, Consiliul urmează să oblige autoritatea contractantă la decalarea termenului limită de depunere a ofertelor cu respectarea prevederilor legale anterior citate. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, forma în vigoare la data depunerii contestației, Consiliul va admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu ......... în ceea ce privește numărul și tipul contractelor solicitate drept experiență similară specifică pentru expertul noncheie 14 – Supervizor scufundare IMCA iar, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire și la decalarea termenului limită de depunere a ofertelor conform legislației incidente și motivării aferente prezentei, în termen de 15 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va respinge ca nefondate celelalte critici din contestația formulată de SC ......... SRL. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu ......... în ceea ce privește numărul și tipul contractelor solicitate drept experiență similară specifică pentru expertul noncheie 14 – Supervizor scufundare IMCA iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire și la decalarea termenului limită de depunere a ofertelor conform legislației incidente și motivării aferente prezentei, în termen de 15 zile de la comunicare. Respinge ca nefondate celelalte critici din contestația formulată de SC ......... SRL Obligatorie. 36

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ......... Consilier de soluționare ......... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 37 (treizecișișapte) pagini. 37