Decizie CNSC BO2019_9235

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ........./........./.........,......... Data: ......... Prin contestația nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de SC ......... SRL, cu sediul în ........., ........., jud. ......... și adresa de corespondență în ......... înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. ........., având Cod Unic de , reprezentată legal prin administrator ........., privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „.........”, cod CPV 905033124110-9, de către ........., cu sediul în ........., ......... jud. ........., în calitate de entitate contractantă, s-a solicitat: 1) suspendarea procedurii de atribuire, până la soluționarea contestației; 2) obligarea entității contractate la luarea măsurilor de remediere a documentației de atribuire în sensul revocării, modificării sau completării acesteia pentru înlăturarea motivelor de nelegalitate indicate în cuprinsul contestației, respectiv: 2.1) modificarea documentației de atribuire prin prezentarea și fundamentarea de către ofertanți a tarifelor distincte pentru colectarea și transportul deșeurilor reciclabile (hârtie, metal, plastic și sticlă); 2.2) modificarea documentației de atribuire în ceea ce privește ajustarea și modificarea tarifelor prin înlăturarea dispozițiilor care exced prevederilor Ordinului ANRSC nr. 109/2007; 2.3) modificarea documentației de atribuire prin completarea acesteia cu informațiile lipsă, precum și înlăturarea informațiilor contradictorii; 1

3) obligarea entității contractante să prelungească termenul limită de depunere a ofertelor cu perioada corespunzătoare efectuării remediilor și cu timpul necesar ofertanților să adapteze ofertele față de remediile adoptate, astfel încât să fie respectat termenul limită prevăzut în art. 54 din Legea nr. 100/2016. Prin contestația nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de SC ......... SA, cu sediul în ........., ......... ........., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. ........., având Cod Unic de Înregistrare RO 13788556, reprezentată legal prin Director executiv ........., în cadrul aceleiași proceduri, organizată de ........., în calitate de entitate contractantă, s-a solicitat: - suspendarea procedurii de atribuire, precum și - obligarea entității achizitoare la adoptarea măsurilor de remediere constând în: recalcularea valorii estimate a contractului și corectarea acesteia ca atare în documentele documentației de atribuire; precum și aplicarea de tarife diferențiate pentru fracțiile de deșeuri colectate separat în scopul susținerii și stimulării activităților de colectare și transport separat al deșeurilor menajere și îmbunătățirii activităților de valorificare/reciclare a deșeurilor. În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, cele două contestații au fost conexate. Prin Încheierea nr. 45/........./.........,........./11.01.2019, Consiliul s- a pronunțat asupra cererilor de suspendare a procedurii de atribuire din cuprinsul contestaților formulate de SC ......... SRL și SC ......... SA, ce a fost respinsă, ca rămasă fără obiect, ca urmare a suspendării de către entitatea contractantă. Pe rol, în prezent, se află celelalte capete de cerere din contestații. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cererii de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestațiile de față, prin care SC ......... SRL și SC ......... SA, critică documentația de atribuire, solicitând remedierea acesteia. I. În ceea ce privește contestația formulată de SC ......... SRL, contestatorul arată că, procedura în cauză a fost inițiată în data de ........., prin publicare în SEAP a anunțului de concesionare nr. ........., împreună cu documentația de atribuire aferentă, care, în opinia sa, este nelegală și incompletă, astfel: II. Cu privire la aspectele de nelegalitate și caracterul incomplet al informațiilor oferite în documentația de atribuire, contestatorul învederează: 2. Referitor la aspectele de nelegalitate ale documentaţiei de atribuire contestate, contestatorul precizează că acestea privesc: 2

2.1. Prevederile documentației de atribuire prin care se solicită prezentarea de către ofertanți a unui singur tarif pentru activitatea de colectare și transport a deșeurilor reziduale, biodegradabile, reciclabile, voluminoase și periculoase, care sunt în contradicţie cu prevederile Legii nr. 211/2011 şi ale OUG nr. 74/......... - dezvoltare la punctul V.I. 2.2. Modul de reglementare a modificării tarifelor contractate, care, sunt în contradicţie cu prevederile Ord. ANRSC nr. 109/2007 - dezvoltare la punctul V.2. 3. Cu privire la caracterul incomplet și contradictoriu al informaţiilor prezentate prin documentaţia de atribuire - dezvoltate la punctul V.3 (35 – a)-h)), contestatorul învederează următoarele: Astfel, se arată că: a) Cantităților fracțiilor de deșeuri municipale ce vor trebui colectate și transportate de viitorul operator li se atribuie grade de variație care pot ajunge și la 50%, astfel încât, formularea ofertei nu poate fi efectuată pe date concrete, complete, fără variații însemnate în sensul creșterii sau a descreșterii acestora. b) Sunt prezentate frecvențe de colectare obligatorii, ce trebuie respectate de viitorul operator, însă, este precizat totodată faptul că entitatea contractantă poate solicita ulterior semnării contractului creșterea anumitor frecvențe și de 6 ori (Art. 59 și 80 din caietul de sarcini), lucru care, trebuie privit în contextul în care, resursele tehnice ce vor trebui asigurate în mod suplimentar vor genera cheltuieli ce nu pot fi recuperate prin modificarea tarifelor inițiale, decât după o perioadă de minim un an. c) Impunerea pentru autospecialele și recipientele de colectare a unor condiții tehnice care, deși presupun cheltuirea unor sume considerabile, nu își regăsesc utilitatea, în ......... nespecificându-se în mod clar și concret la ce folosesc cântarele montate pe autospeciale, toleranța sau cantitatea minimă cântărită sau utilitatea „etichetelor” RFID atât timp cât nu se solicită ca și autospecialele să fie dotate cu cititoare ale acestora și nu se solicită existența sistemului informatic de recepționare/prelucrare a datelor citite. d) Informații incomplete privind numărul de recipiente suplimentare care vor trebui asigurate pentru implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”. e) Prevederi incomplete asupra înjumătățirii unor frecvențe de colectare (art. 181 din caietul de sarcini) întrucât, nu sunt prezentate informații concrete la modul de schimbare al frecvenței în sensul în care aceasta este schimbată la un număr de utilizatori în parte dintr-o anumită localitate sau la toți utilizatorii din localitatea în cauză. f) Precizări lipsite de temei tehnic asupra densităților (greutăților specifice) fracțiilor de deșeuri municipale întrucât în documentația de atribuire categoriile de deșeuri, precum deşeurile reziduale au aceeaşi greutate specifică (200 kg/mc) cu deşeurile de hârtie-carton sau PET. 3

g) Date incomplete și contradictorii referitoare la modul de colectare a deșeurilor reciclabile (hârtie-carton și plastic-metal) de la utilizatorii care locuiesc la case întrucât, deși se solicită ca aceste deșeuri să fie colectate amestecat, în cerințele de întocmire a Propunerii tehnice (Formular 6.1(i)) se solicită prezentarea timpilor distincți de colectare a fiecărei fracții în parte. h) Informații lipsă referitoare la cantitățile de deșeuri municipale (menajere și similare) defalcate pe categorii/fracții și pe localitățile din aria de deservire precum și informații lipsă referitoare la numărul de gospodării individuale din fiecare localitate rurală în parte. III. În continuare, se prezintă argumente în susținerea cererii de suspendare a procedurii de atribuire până la soluționarea contestației în cauză. IV. Totodată, contestatorul solicită obligarea „autorității contractante” la prelungirea termenului limită de depunere a ofertelor, în condițiile în care riscurile anterior indicate beneficiază de o aparență de temeinicie, iar elemente precum preţul total estimat al contractului, recalculat cu includerea taxei pentru economia circulară şi elemente de calcul a costurilor esenţiale pentru ofertare nu există sau sunt contradictorii prezentate în documentaţia de atribuire, considerând că menţinerea datei de depunere a ofertelor stabilită conduce la o încălcare a dreptului ofertanţilor de a participa în mod efectiv la procedură. Așadar, contestatorul solicită Consiliului suspendarea procedurii de atribuire până la pronunţarea Deciziei, precum și obligarea entității contractante la prelungire termenului limită de depunere a ofertelor, astfel încât, să fie respectat termenul de 30 de zile prevăzut de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 100/2016. Cu privire la fondul contestaţiei, contestatorul învederează următoarele: V.1 Cu privire la solicitarea de prezentare de către ofertanţi a unui singur tarif pentru activitatea de colectare şi transport a deşeurilor reziduale, biodegradabile, reciclabile, voluminoase și periculoase, contestatorul susține că acestea sunt în contradicţie cu prevederile Legii nr. 211/2011 și ale OUG nr. 74/........., întrucât, în documentaţia de atribuire se solicită, după cum va arăta în continuare, prezentarea de către ofertanţi în cadrul ofertei financiare a unui tarif unic pentru desfăşurarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi similare (reziduale, biodegradabile, reciclabile, voluminoase şi periculoase). Astfel, se arată că, în caietul de sarcini, în art. 8, sunt definite: - categoriile de deşeuri care sunt incluse în deşeurile menajere, respectiv fracţiile de deşeuri reciclabile (hârtie-carton, plastic, metale, sticlă), deşeurile voluminoase, deşeurile menajere periculoase, precum şi deşeurile reziduale, la alin. (1); - deşeurile similare ca fiind deşeuri provenind din activităţi comerciale, din industrie şi instituţii care includ fracţiile de deşeuri 4

reciclabile (hârtie-carton, plastic, metale, sticlă), deşeurile voluminoase, deşeurile menajere periculoase, precum şi deşeurile reziduale, la alin. (2); - deşeurile din pieţe, respectiv fracţiile acestora, la alin. (3). La art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 211/2011, se precizează categoriile de deşeuri care trebuie colectate separat şi anume: „a) să asigure colectarea separată pentru cel puţin deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale”, iar la lit. f) a aceluiași articol: „f) să stabilească şi să aprobe, începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sancţiunile aplicate în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător cele două fluxuri de deşeuri”. În concluzie, contestatorul susține, față de prevederile documentației de atribuire, respectiv față de conținutul Formularului 7 și a anexelor la acesta din Secțiunea Formulare, că se constată o încălcare a prevederilor legale, respectiv a Legii nr. 211/2011, prin faptul că, se solicită prezentarea de către ofertanți a unui singur tarif pentru colectarea și transportul deșeurilor menajere și similare generate de utilizatorii casnici și non-casnici și nu se solicită și fundamentarea unui tarif distinct pentru colectarea și transportul deșeurilor reciclabile (hârtie, metal, plastic și sticlă). V.2. Cu privire la modalitatea de reglementare a modificării tarifelor contractate, contestatorul susține că nu sunt respectate prevederile Ordinului ANRSC nr. 109/2007. Mai mult, se subliniază faptul că, formarea/modificare/ajustarea tarifului contractual sunt obiect al unui domeniu reglementat. În concret, se arată că formarea/modificare/ajustarea tarifului contractual este expres reglementată de prevederile Legii nr. 101/2006 și Ordinul ANRSC nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor. De asemenea, se învederează faptul că, în conformitate cu anexa 1 a Ordinului ANRSC nr. 109/2007, tariful se stabileşte prin împărţirea „Veniturilor obținute din activitatea de salubrizare” (totalul cheltuielilor operatorului aferente executării serviciului de salubrizare) la „Cantitatea programată”. Mai mult și cu incidență directă în cauză, contestatorul apreciază că, în formarea/modificarea/ ajustarea tarifului trebuie avute în vedere şi prevederile art. 25-26 din Legea nr. 101/2006 (legislaţia primară): „Finanţarea cheltuielilor de funcţionare (adică tariful), ... se face cu respectarea ... principiilor prevăzute la art. 43 alin. (2) din Legea nr. 51/2006, republicată (asigurarea autonomiei financiare a operatorului; asigurarea rentabilităţii şi eficienţei economice; ... recuperarea în totalitate de către operatori a costurilor furnizării/prestării serviciilor, n.n.). 5

De asemenea, se arată că potrivit dispozițiile art. 1167 alin. 2 din Codul Civil: „regulile particulare aplicabile contractelor din domeniile reglementate, sunt prevăzute în legile speciale (mai sus precizate), sens în care acestea primează”, întrucât, părţile nu pot deroga prin convenţie sau dispoziţii unilaterale (prin documentaţia de atribuire), de la dispoziţiile legale imperative (art. 1169 Cod Civil - „în limitele legii”). Contestatorul arată că în fişa de date, la pct. II.3 „Ajustarea preţului contractului”, este precizat faptul că „Contractul va fi ajustat după următoarea metodă: Conf. art. 6 alin.(1) lit. l) din Legea nr.101/2006 tarifele pot fi ajustate/modificate ca urmare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de la alin. a) - d).” De asemenea, în conținutul pct. II.3 din fişa de date este prezentată doar modalitatea şi formula de ajustare a tarifelor ce fac obiectul viitorului Contract, neexistând publicate alineatele a) - d) care trebuiau să se refere la modalitatea de modificare a tarifelor. Cu privire la modul de reglementare a modificării tarifelor contestatorul arată că acesta este prezentat, totodată, şi în conţinutul caietului de sarcini, la art. ........., precum şi în modelul de contract la art. 10 alin. (6). Conţinutul celor două documente, precizează contestatorul, este similar şi prevede: „Art.......... Operatorul va putea solicita modificarea tarifului numai după primul an de derulare a contractului și numai în cazul în care: (1) intervine o majorare a unuia sau mai multor elemente de cost din structura sumelor de disponibilitate/tarifelor cu mai mult de 5%, pe o perioada de 3 luni consecutive; (2) modificarea cantităţilor cu mai mult de 20% ori modificarea condiţiilor de prestare a activităţii; (3) ca urmare a adăugării unui nou element de cost din structura sumelor de disponibilitate/tarifelor; (4) ca urmare a prevederilor legislative care conduc la creşterea cheltuielilor de protecţie a mediului şi de securitate şi sănătate în muncă.” Se arată că, cadrul legal de actualizare a tarifelor ce fac obiectul serviciilor de colectare şi transport a deşeurilor municipale este Ordinul ANRSC nr. 109/2007, care prezintă detaliat modalităţile de ajustare sau modificare a acestora, condiţiile ce trebuie îndeplinite şi formulele ce vor fi utilizate.Astfel, la cap. VIII, în art. 15, se stipulează: „(1) Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare pot fi modificate în următoarele situaţii: a) la modificarea majoră a costurilor, determinată de punerea în funcţiune a unor utilaje pentru îmbunătăţirea calitativă a serviciilor publice de salubrizare şi numai după intrarea în exploatare a acestora; b) pentru cazurile care conduc la modificarea structurală a costurilor sau a cantităţilor ori la modificarea condiţiilor de prestare a activităţii, care determină modificarea costurilor cu o influenţă mai mare de 5%, pe o perioadă de 3 luni consecutiv; 6

c) la modificările determinate de prevederile legislative care conduc la creşterea cheltuielilor de protecţie a mediului şi de securitate şi sănătate în muncă.” Contestatorul arată că entitatea contractantă precizează, în modelul de Contract, la art. 10 alin. (3) următoarele: „Modificarea/ajustarea după caz a tarifelor prevăzute în Anexa nr. 12 (n.n. din Contract) se va efectua în conformitate cu prevederile legale privind metodologia de stabilire, ajustare şi modificare a tarifelor pentru activităţile specifice ale serviciului de salubrizare”, cerinţe care, în opinia contestatorului, exced cadrului legal referitor la posibilitatea de solicitare de către viitorul operator a modificării tarifelor prin faptul că introduc următoarele condiţii: - solicitarea poate fi supusă aprobării numai după primul an de derulare a Contractului - modificarea tarifelor se poate realiza ca urmare a adăugării unui element de cost în structura sumelor de disponibilitate - modificarea tarifelor se poate realiza numai când cantităţile de deşeuri municipale ce vor fi colectate şi transportate de viitorul operator vor înregistra diferenţe faţă de cele prezentate în documentaţia de atribuire cu mai mult de 20%. Astfel, contestatorul subliniază, ca prim aspect: - în cadrul legislativ este precizat faptul că tarifele pot fi modificate în situaţii distincte, prevăzute în art. 15 alin. (1) la pct. a), b) şi c) din Ord. ANRSC nr. 109/2007, precum s-a arătat. - în conţinutul caietului de sarcini, la art. ........., precum şi în modelul de Contract la art. 10 alin. (6), se precizează faptul că: „modificarea tarifului solicitată de Delegat va fi aprobată/realizată de Delegatar numai după primul an de activitate a Contractului şi numai în cazul în care: (1) intervine o majorare a unuia ... (2) modificarea cantităţilor ... (3) ca urmare a adăugării ... (4) ca urmare a prevederilor legislative ...” În concluzie, contestatorul susține că, în documentaţia de atribuire, prin cerinţele indicate ce trebuie îndeplinite pentru ca modificarea tarifelor să poată fi solicitată, aprobată, realizată, nu se respectă prevederea legală care indică faptul că modificarea poate fi datorată unor situaţii distincte, prin faptul că se solicită îndeplinirea a acestora cumulativă a acestora, întrucât în ......... este indicată sintagma „și numai în cazul în care” şi nicidecum „în cazurile în care”. Pentru o mai bună înţelegere, contestatorul subliniază faptul că în prevederea legală se stipulează „în următoarele situaţii" (n.n. trei situaţii) şi nu „în următoarea situaţie” (n.n. o singură situaţie ce include trei cerinţe). Al doilea aspect la care contestatorul face referire în continuare, este faptul că, în condiţiile precizate în documentaţia de atribuire referitoare la modificarea tarifelor apar două elemente care exced 7

cadrului legal, nedefinite în capitolul „Definiţii” din modelul de Contract și anume: i) suma de disponibilitate, respectiv ii) modificarea cantităţilor cu mai mult de 20%. Potrivit dispozițiilor art. 16 al Ordinului ANRSC nr. 109/2007, contestatorul precizează faptul că, în formula indicată de cerinţa legală nu se regăsesc cele două cerinţe impuse prin documentaţia de atribuire, astfel: „Modificarea tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare se face potrivit formulei: T(1) = T(0) +Delta(t), unde: T(1) - tariful modificat; T(0) - tariful actual; Delta(t) - creşterea de tarif; [Delta(ct) + (Delta(ct) x r%] Delta(t) =_________________________, unde: Q - Delta(ct) - creşterea cheltuielilor totale ca urmare a modificărilor intervenite în costuri; - r% - cota de profit a operatorului; - Q - cantitatea programată în unităţi de măsură specifice, determinată de condiţiile concrete în care se prestează activitatea.” Prin urmare, contestatorul susține că: - „elemente de cost din structura sumelor de disponibilitate” reprezintă o cerinţă netemeinică şi nelegală, întrucât în eventuala solicitare de modificare a tarifelor ce va fi supusă aprobării se introduc elemente de cost specifice activităţilor de colectare şi transport, nicidecum elemente de cost din structura sumelor încasate de entitatea contractantă de la utilizatori (taxe de salubrizare), iar - sintagma „modificarea cantităţilor cu mai mult 20%”, este netemeinică şi nelegală, întrucât în formula pe care cadrul legal o defineşte (Ord. ANRSC nr. 109/2007, art. 16) ca fiind aplicabilă în procesul de modificare a tarifelor, trebuie utilizată „cantitatea programată în unități de măsură specifice, determinată de condiţiile concrete în care se prestează activitatea”. Al treilea aspect la care contestatorul face referire, în continuare, este faptul că modificarea tarifelor se va putea realiza de viitorul operator, la solicitarea acestuia „numai după primul an de derulare a contractului”, fapt care, în opinia sa, excede cadrului legal, după cum se va arăta în continuare. Astfel, contestatorul arată că, în Ordinul ANRSC nr. 109/2007, la art. 15 şi 16, sunt precizate toate situaţiile şi formula aferente modalităţii de modificare a tarifelor, pe care viitorul operator trebuie să le respecte şi îndeplinească, astfel încât, să beneficieze de aplicarea cadrului legal în activitatea pe care o va desfăşură în cadrul viitorului contract. Mai mult, prevederea legală stabileşte faptul că „o solicitare privind modificarea tarifelor poate fi efectuată în situaţia în care se 8

constată modificarea costurilor cu o influență mai mare de 5%, pe o perioadă de trei luni consecutiv, neexistând condiţia unui termen minim, astfel încât modificarea tarifelor să poată fi realizată «numai după primul an de derulare a Contractului»”. Totodată, se arată faptul că, viitorul operator poate să se afle în situaţia ca, independent de voinţa lui să efectueze cheltuieli care pot avea creşteri mai mari de 5%, pe o perioadă mai lungă de trei luni şi, prin urmare, să desfăşoare activitatea o perioadă lungă de timp înregistrând pierderi, fără a putea solicita modificarea tarifelor, decât după primul an de activitate, întrucât, prin documentaţia de atribuire astfel se prevede, în mod nelegal, în opinia sa. De asemenea, contestatorul evidențiază faptul că, pierderile respective nu se vor putea recupera, întrucât, în momentul la care, eventual se vor aproba tarife modificate (după primul an contractual), acestea se vor aplica începând cu data aprobării, nicidecum retroactiv. Mai mult, contestatorul învederează faptul că, documentaţia de atribuire conţine şi documentul intitulat „Studiu de oportunitate”, care, la cap. 10.1 „Costurile şi veniturile previzionate”, pct. b), prevede, pentru operator „o cotă de profit de 5%” pe care, o va realiza în cadrul viitorului Contract, motiv pentru care, apreciază că nu poate fi invocată diminuarea sau anularea profitului viitorului operator pentru ca acesta să poată suporta eventualele creşteri ale cheltuielilor, fără a pretinde recuperarea acestora prin tarife modificate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Tot în legătură cu imposibilitatea solicitării modificării tarifelor înainte de primul an, contestatorul arătă faptul că, în modelul de Contract sunt prezentate la art. 33 elementele definitorii în menţinerea echilibrului contractual/financiar al Contractului. Astfel, contestatorul susține că orice element de cheltuială majoră care ar putea interveni în costuri, independent de viitorul operator, de modificările legislative, de constrângerile tehnice sau orice alte evenimente neprevăzute care nu constituie evenimente de Forţă Majoră, nu va putea fi remediat prin modificări ale tarifului în interiorul primului an contractual, ceea ce va conduce inevitabil, la renegocierea termenilor şi condiţiilor Contractului (Art. 33, alin. (3)). Renegocierea, după cum se arată, nu este obligatoriu să fie benefică părţilor şi poate eşua şi, prin urmare, în 45 de zile, precum este stabilit în Contract, acesta se poate rezilia, fără ca: (i) vre-una din părţi să poată pretinde daune-interese şi (ii) cu obligaţia operatorului să mai desfăşoare activitatea suplimentar încă 90 de zile în aceleaşi condiţii economice (pierdere) în vederea asigurării continuităţii serviciilor. Totodată contestatorul învederează faptul că modelul de Contract, trebuie însuşit de ofertanţi în forma prezentată în documentaţia de atribuire (Formularul 8), neexistând specificată posibilitatea ca ofertanţii să formuleze propuneri de modificare a clauzelor contractuale. 9

Opinând, contestatorul arată că, pentru a se asigura respectarea principiului transparenţei şi al tratamentului egal, toţi ofertanţii trebuie să se raporteze la aceeaşi stare de fapt, sens în care, pentru evitarea denaturării concurenţei, aceste aspecte trebuie expres lămurite, fie prin eliminarea lor anterior organizării procedurii de atribuire (solicitată prin prezenta contestaţie), fie prin imposibilitatea eliminării lor, ulterior organizării procedurii de atribuire (în cazul respingerii acestui capăt de cerere) V.3. Cu privire la informaţiile incomplete și/sau contradictorii din documentaţia de atribuire, contestatorul înederează următoarele: În opinia sa, prevederile art. 20 alin. (1) lit. c) din HG nr. 867/2016: „Caietul de sarcini trebuie să conţină c) informaţii referitoare la condiţiile de exploatare/regimul de utilizare aferente obiectului contractului de concesiune, precum şi alte aspecte ce descriu contextul în care se anticipează că se va derula viitorul contract”, trebuie interpretate și din perspectiva faptului că, intimata trebuie să aibă în vedere rentabilitatea investiţiei, în fiecare etapă a procesului de concesionare, conform art. 10 din HG nr. 867/2016, astfel: „(1)Entitatea contractantă poate folosi un model financiar ca instrument în luarea deciziilor în fiecare etapă a procesului de concesionare, care se aprobă odată cu strategia de contractare. (2) În sensul alin. (1), prin model financiar se înţelege instrumentul care reflectă relaţiile istorice dintre venituri, cheltuieli și valoarea capitalului, precum și cele rezultate din previziunea acestor variabile, pe baza căruia se realizează schema de evoluţie a venitului sau fluxului de numerar periodic al unei entităţi sau proprietăţi, din care pot fi calculaţi indicatorii rentabilităţii financiare. (3) În funcţie de fiecare etapă a procesului, modelul financiar prevăzut la alin. (1) poate fi utilizat pentru: a) evaluarea preliminară a rentabilităţii investiţiei; b) stabilirea nivelului finanţării şi a structurii de finanţare a concesiunii; c) identificarea impactului riscurilor asupra structurii de finanţare; d) suport pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului de concesiune;” Astfel, contestatorul consideră că este mai mult decât evident faptul că, orice cheltuială în sarcina viitorului operator, are un impact determinant asupra riscurilor de finanţare a concesiunii (veniturile din exploatare), fiind imposibil de realizat schema de evoluţie a venitului sau fluxului de numerar periodic. În concluzie, contestatorul consideră că, prin nespecificarea exactă/în detaliu a condiţiilor de exploatare/regimului de utilizare, precum şi prin neprecizarea aspectelor ce descriu contextul în care se anticipează că se va derula viitorul contract, întreaga procedură o să fie viciată şi netransparentă, cu consecinţă în nelegalitatea acesteia. 10

Mai mult, se arată că, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. d), din HG nr. 867/2016, „Caietul de sarcini trebuie să conţină - d)modul de operare vizat pentru derularea proiectului preconizat a se realiza prin concesiune, inclusiv, dacă este cazul, investiţiile pe care concesionarul va fi obligat să le realizeze şi termenul de realizare a acestora”. Astfel, contestatorul învederează că legiuitorul a dispus faptul că, prin caietul de sarcini, cerinţa privind investiţiile, atât cele iniţiale, cât şi cele viitoare, din ambele perspective (cuantum şi termen de realizare), trebuie clar precizată, respectiv cunoscută potenţialilor ofertanţi, încă din etapa de elaborare a ofertei. Totodată, contestatorul apreciază că trebuie cunoscut nivelul investiţiilor în vedere rentabilităţii investiţiei, aferentă fiecărei etapă a procesului de concesionare, potrivit prevederilor art. 10 din HG nr. 867/2016, specifice în domeniu, conform cărora: „toate investiţiile se recuperează din tariful practicat (... şi ofertat...)”. În concluzie, contestatorul susține că aportul investiţional, atât cel iniţial (din oferta depusă), cât şi cel viitor, aflat în sarcina concesionarului, trebuie să fie dinainte cunoscut de toţi potenţiali ofetanţi, în vederea asigurării efective a scopurilor prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 100/2016 și a principiului transparenţei, precum şi respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) lit. c) și lit. d) teză finală din HG nr. 867/2016. Astfel, contestatorul arată că: a) Cantităţilor de deşeuri municipale ce vor trebui colectate şi transportate pe fracţii de către viitorul operator li se precizează în caietul de sarcini grade de variaţie care pot ajunge şi la 50%, astfel încât formularea ofertei nu poate fi efectuată pe date concrete, complete, fără variaţii însemnate în sensul creşterii sau a descreşterii acestora. Se arătă faptul că, deşeurilor menajere (generate de populaţie) ce urmează a fi colectate şi transportate de viitorul operator, li se estimează următoarele procente de variaţie a cantităţii: - deşeuri reziduale (48.066 to/an) o variaţie de 20% (art. 55 din caietul de sarcini); - deşeuri reciclabile (10.798 to/an) o variaţie de 20% (art. 56 din caietul de sarcini). Pe de o parte, contestatorul arată că, aceste cantităţi diferă substanţial de cele prezentate în Anexa nr. 1 la caietul de sarcini, iar pe de altă parte, valoarea însumată a acestora (fără a fi luată în calcul variaţia) este de 58.864 to/an, adică cu totul alta decât cea prezentată la art. 54 din caietul de sarcini, de 59.572 to/an. Acelaşi calcul este prezentat, după cum se arată, pentru cantităţile de deşeuri (reziduale şi reciclabile), rezultate din aplicarea gradului de variaţie (de 20% în plus sau în minus), însă, valorile rezultate diferă substanţial faţă de cantitatea anuală de deşeuri 11

menajere, căreia i s-a aplicat, conform precizărilor din caietul de sarcini, de la art. 54, acelaşi grad maxim de 20%. De asemeanea, contestatorul arată că, aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul deşeurilor similare (generate de persoanele juridice) cărora li s-au indicat procente de variaţie de 30% (art. 77, 78 din caietul de sarcini), precum şi în cazul deşeurilor voluminoase (grad de variaţie 50%, art. 117 din Caietul de sarcini), periculoase din deşeurile menajere (grad de variaţie 50%, art. 108 din Caietul de sarcini), deşeurilor similare provenite din pieţe (grad de variaţie 30%, art. 89 din Caietul de sarcini), deşeurilor din construcţii şi demolări (grad de variaţie 50%, art. 121 din Caietul de sarcini), Pe de altă parte, contestatorul subliniază faptul că, în documentaţia de atribuire – „Studiu de oportunitate”, la pag. 80, cap.10.5 se precizează: „...Astfel, o analiză de sensibilitate arată că o scădere a cantităţilor colectate cu 10% duce la o creştere a costului pe tonă cu 23,41 lei/tonă”. Contestatorul susține că, raportând 23,41 lei/to la tariful maxim de 251,49 lei/to (indicat la Art. 170 din caietul de sarcini) rezultă că, o scădere cu 10% a cantităţilor colectate conduce la o practicare a unui tarif maxim mai mic cu 10%, decât cel care ar asigura acoperirea cheltuielilor de operare şi a cotei de profit de 5% menţionată în Studiul de oportunitate la 10.1 pct. b), pag 64. În concluzie, contestatorul susține că, entitatea contractantă, pe de o parte (i) indică cota de profit a viitorului operator ce trebuie utilizată în fundamentarea tarifelor (5%), (ii) este conştientă de faptul că scăderea cu 10% a cantităţilor conduce la neacoperirea costurilor 9,3% (mai mult decât cota de profit), dar (iii) precizează faptul că, cantităţile de deşeuri municipale (pentru fiecare categorie de deşeuri în parte), pot prezenta variaţii negative de până la 50%. b) În caietul de sarcini sunt prezentate frecvenţe de colectare a deşeurilor, ce trebuie respectate obligatoriu de viitorul operator (art. 93 alin. (2) şi art. 70 alin. (1) din caietul de sarcini), însă, contestatorul arată că este precizat, totodată faptul că entitatea contractantă poate solicita ulterior semnării Contractului, creşterea anumitor frecvenţe şi de 6 ori (Art. 59 şi 80 din caietul de sarcini). În opinia contestatorului, acest lucru trebuie privit şi înţeles în contextul în care resursele tehnice suplimentare ce vor trebui asigurate de viitorul operator, vor genera şi cheltuieli suplimentare, ce nu vor putea fi recuperate prin modificarea tarifelor iniţiale, decât după o perioadă de minim un an. c) Sunt prezentate informaţii ce impun, pentru autospecialele şi recipientele de colectare ce urmează a fi folosite, o serie de condiţii tehnice care, deşi presupun cheltuirea unor sume considerabile, contestatorul precizează că nu îşi regăsesc utilitatea.Mai mult, în documentaţia de atribuire nu se specifică în mod clar şi concret la ce folosesc cântarele montate pe autospeciale (art. 73 din caietul de sarcini), toleranţa sau cantitatea minimă cântărită, precum şi utilitatea „etichetelor” RFID (art. 180 din Caietul de sarcini), atât timp cât nu se 12

solicită ca şi autospecialele să fie dotate cu cititoare RFID şi nici nu se solicită existenţa vreunui sistem informatic de recepţionare şi prelucrare a datelor astfel citite. Astfel, contestatorul susține că dotările generează, precum s-a arătat, cheltuieli suplimentare care nu au utilitate practică, deoarece cantităţile de deşeuri ce vor fi colectate şi transportate vor fi duse la una din instalaţiile de tratare/compostare/sortare/depozitare a deşeurilor municipale unde vor fi cântărite. Tichetul de cântar eliberat este, după cum se arată, singurul document utilizat, atât în plata serviciilor desfăşurate de viitorul operator desemnat prin procedura de atribuire, cât şi în plata operatorului instalaţiilor respective. O posibilă utilitate viitoare care ar putea fi dedusă de ofertanţi şi invocată de entitatea contractantă, în sensul în care o autospecială utilizată în colectarea unei categorii de deşeuri municipale ar putea să deservească, după colectarea deşeurilor de la utilizatorii dintr-o localitate (în baza unui program anunţat) şi alţi utilizatori din altă localitate, este anulată, în opinia sa, de faptul că utilizatorii din cea de- a doua localitate nu au recipientele scoase în afara proprietăţii pentru ca viitorul operator să poată colecta oricând (fără a fi respectat programul de colectare) şi deşeurile din a doua localitate, până la umplerea la capacitate a autospecialei. Mai mult, contestatorul susține că acest lucru ar însemna nerespectarea unui program de colectare bine stabilit, aprobat de entitatea contractantă şi de UAT-urile membre ale acesteia, publicat şi anunţat utilizatorilor serviciilor de salubrizare. În ceea ce priveşte condiţia tehnică prin care recipientele să fie dotate cu dispozitive RFID, contestatorul susține că aceasta este incompletă, întrucât nu doar recipientele trebuie dotate cu dispozitive RFID, ci şi autospecialele trebuie să aibă un sistem de citire a acestor dispozitive şi sisteme fie de memorare a datelor, fie sisteme de transmisie la distanţă a acestora privitoare la recipientele descărcate. Odată stocate sau transmise, după cum se arată, datele trebuie prelucrate şi introduse în sistemul informatic, respectiv fiecare dispozitiv RFID este asociat unui utilizator. În concluzie, contestatorul apreciază că, în mod absolut ineficient este solicitat doar dispozitiv RFID montat pe recipiente, fără a fi solicitat sistem de citire şi memorare/transmitere pe autospecială şi sistem informatic de prelucrare şi transmitere a datelor colectate/prelucrate. Astfel, contestatorul apreciază că cerinţele mai sus criticate încalcă dispozițiile art. 20 alin. (7) din HG nr. 867/2016: „Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate care să împiedice realizarea unei concurenţe efective între operatorii economici”. Inutilitatea cerinţelor tehnice criticate, fără o finalitate, reprezintă, în opinia sa, nu numai un obstacol nejustificat, ci contravin principiului proporţionalităţii (art. 2 alin.2 lit. e) din Legea nr. 100/2016), precum prevederilor art. 20 alin. (7) din HG nr. 867/2016, care impun ca, 13

actele instituţiilor să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înţelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puţin constrângătoare, iar inconveniențele cauzate nu trebuie să fie disproporţionate în raport cu scopurile urmărite (Hotărârea Curţii din 5 mai 1998, National Farmers' Union şi alţii, C-l 57/96, pct. 60). d) În documentaţia de atribuire lipsesc informaţiile concrete referitoare la numărul de recipiente cu volum mai mic care vor trebui să fie asigurate pentru a dota utilizatorii care optează pentru dotarea cu astfel de recipiente (art. 181 din Caietul de sarcini). e) În caietul de sarcini există prevederi incomplete asupra înjumătăţirii unei categorii de frecvenţe de colectare, întrucât nu există informaţii concrete privitoare la modul de schimbare a frecvenţei în sensul în care aceasta poate fi schimbată pentru un număr de utilizatori dintr-o anumită localitate sau pentru toţi utilizatorii din localitatea în cauză. Astfel, contestatorul învederează faptul că, în documentaţia de atribuire există, pe de o parte, prevederi care se referă la înjumătăţirea frecvenţei de colectare (implementarea sistemului „plăteşte pentru cât arunci”) (art. 181 din Caietul de sarcini) şi pe de altă parte, prevederi care obligă viitorul operator să suplimenteze numărul de recipiente din dotarea utilizatorilor şi/sau să mărească frecvenţa de colectare în cazul în care constată că recipientele sunt supraîncărcate sau insuficiente pentru deşeurile depuse între două colectări succesive (art. 70 alin. 1 din caietul de sarcini). Exemplificând, contestatorul arată faptul că, dacă 10 familii solicită recipiente de precolectare mai mici (de 90 de litri) sau respectarea unei frecvenţe de colectare înjumătăţite, viitorul operator va proceda pe cale de consecinţă, respectivele familii plătind o taxă redusă pentru serviciile de salubritate. În schimb, deşeurile reziduale generate vor fi precolectate în faţa imobilului de la a 11-a familie (vecină), care plăteşte taxa de salubritate la valoarea stabilită, dar căreia viitorul operator trebuie să îi furnizeze suficiente recipiente astfel încât acestea să asigure capacitatea de înmagazinare între două colectări succesive şi să-i colecteze toate deşeurile generate, fără a putea solicita plăţi suplimentare. Mai mult, aceeaşi situaţie se întâmplă şi dacă cele 10 familii duc deşeurile generate la un punct public de colectare de unde vor fi colectate fără a se putea identifica generatorul acestora. Prin urmare, susține contestatorul, viitorul operator va colecta aceeaşi cantitate de deşeuri generate de cele 10 familii, însă acestea vor plăti o taxă de salubritate diminuată care nu va asigura sustenabilitatea mecanismului de plată prezentat în art. 10 alin. (2) din modelul de Contract. f) În documentaţia de atribuire există precizări lipsite de temei tehnic asupra densităţilor (greutăţilor specifice) fracţiilor de deşeuri municipale, întrucât pentru categoriile de deşeuri precum deşeurile 14

reziduale, se prezintă aceeaşi greutate specifică (200 kg/mc) ca în cazul deşeurilor de hârtie-carton sau PET. Mai mult, se arată că, pentru deşeurile reciclabile de tip hârtie- carton, plastic şi metal documentaţia de atribuire precizează două greutăţi specifice diferite (150 kg/mc în Studiu de oportunitate - cap. 8.4/pag. 47 şi 200 kg/mc în Anexa 6 la Caietul de sarcini). Prin urmare, contestatorul arată că, se constată existenţa a două valori diferite pentru aceleaşi categorii de deşeuri, iar pe de altă parte, faptul că deşeurile de hârtie-carton şi plastic au aceeaşi greutate specifică cu deşeurile reziduale, respectiv 200 kg/mc, lucru care, în opinia sa, evident nu poate fi adevărat pentru că, un metru cub de deşeuri de PET nu va avea niciodată aceeaşi greutate cu un metru cub de deşeuri de coji de cartofi spre exemplu, orice persoană, chiar şi nespecialistă în domeniul deşeurilor, putând constata că există un raport de cel puţin 1:10 între greutăţile specifice a celor două categorii de deşeuri. Se subliniază faptul că, greutăţile specifice au stat la baza stabilirii necesarului de investiţii în sarcina viitorului operator, conform cap. 8.4 (pag. 47) al Studiului de oportunitate. g) În caietul de sarcini, cu privire la modalitatea de colectare a deşeurilor, la art. 57, se precizează faptul că deşeurile reciclabile de tip plastic, metal, hârtie-carton de la populaţia din zona de case din urban şi rural vor fi colectate din recipientele de 120 litri, respectiv de 90 litri cu care aceşti utilizatori vor fi dotaţi de viitorul operator. De asemenea, la art. 60 al aceluiaşi document sunt prezentate, frecvenţele minime de colectare a acestor categorii de deşeuri. În schimb, contestatorul arată că, în Secţiunea „Formulare” a documentaţiei de atribuire, în contradicţie cu modul de colectare amestecat al categoriilor de deşeuri reciclabile de la utilizatori care locuiesc la case, este necesar, pentru a se completa corespunzător Formularul 6.1(i), C, pct. 3.2.2, 3.3.2, să fie evidenţiaţi distinct timpii de manipulare şi timpii de deplasare de la un utilizator/punct de colectare la altul pentru fiecare fracţie, adică timpi distincţi pentru colectarea şi transportul deşeurilor de hârtie-carton, respectiv a celor de plastic şi metal. h) Totodată, contestatorul precizează faptul că, din documentaţia de atribuire lipsesc informaţiile referitoare la cantităţile de deşeuri municipale (menajere şi similare - Anexa 1 la Caietul de sarcini) defalcate pe categorii și pe localităţile din aria de deservire. Mai mult, nu se regăsesc numărul de gospodării individuale (Anexa 3 la Caietul de sarcini) din fiecare localitate rurală în parte, astfel încât, ofertanţii să poată întocmi ofertele, respectiv să completeze Formularul 6.1 (i), lit. C, pct. 3.1.2, 3.2.2, 3.3.2, 3.4.2 pe care trebuie să-l prezinte în ofertă. În drept, se invocă prevederile art. 71 din Legea nr. 100/2016, art. 17 alin. 1 lit. c), g), h) din Legea nr. 211/2011, art. 15 și 16 din Ordinul ANRSC nr. 109/2007, Ordinul ANRSC nr. 111/2007. 15

Prin contestația nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., SC ......... SA critică documentația de atribuire, respectiv anunțul de concesionare, fișa de date a achiziției, caietul de sarcini, studiul de oportunitate, precum și toate documentele din documentația de atribuire în care se precizează/se face referire/trimitere sau se stabilește modul de determinare a valorii estimate a contractului și tariful unic (fără diferențieri) pentru toate fluxurile de deșeuri colectate separat, solicitând remedierea acesteia, constând în: recalcularea valorii estimate a contractului și corectarea acesteia ca atare în documentele documentației de atribuire; precum și aplicarea de tarife diferențiate pentru fracțiile de deșeuri colectate separat în scopul susținerii și stimulării activităților de colectare și transport separat al deșeurilor menajere și îmbunătățirii astfel a activităților de valorificare/reciclare a deșeurilor. A. ......... SA apreciază că are calitate procesuală activă fundamentată pe calitatea de ofertant potențial în cadrul procedurii și justifică condiția interesului procesual, ca și condiție intrinsecă exercitării dreptului la acțiune în materia achizițiilor publice, în conformitate cu dispozițiile art. 33 C.proc.civ. dreptul comun, în completarea legislației în materia specială a achizițiilor publice. Mai mult, contestatorul precizează că are un interes legitim legat de procedura în cauză, fiind un potențial ofertant în cadrul procedurii având ca obiect de activitate principal identic cu obiectul contractului de concesiune și fiind implicat parte într-un alt contract cu entitatea contractantă - ,,,, .......... B.În continuare, contestatorul prezintă argumente în susținerea cererii de suspendare a procedurii. C. Referitor la valoarea estimată a procedurii, contestatorul arată că aceasta nu a fost stabilită pe baza unor date reale, colectate de la operatori ai serviciului de salubrizare, ci pe baza unor asumpții pur teoretice ale consultantului, în ciuda faptului că legea conferă comisiei de coordonare și supervizare atribuții de facilitarea accesului consultantului la informații și facilitarea contactelor acestuia cu autorități, instituții publice și persoane de drept privat care pot furniza astfel de informații. Contestatorul consideră că aprecierea sau estimarea corectă nu poate fi una empirică sau pur și simplu estimatorie în baza unor variabile cu caracter de supoziții sau presupuneri de natură tehnică, ci trebuie să aibă la bază un calcul corect fundamentat pe indici și elemente reale, pe date concrete cu caracter tehnic, singurele criterii apte să confere parametri normali dimensiunii/conținutului real al proiectului de achiziție publică. Invocând dispozițiile art. 13 alin. 1 lit. c) din Legea 100/2016, contestatorul arată că legea impune ca valoarea estimată a concesiunii de servicii să fie determinată utilizând o metodă obiectivă care trebuie specificată în documentația de atribuire, în prezentul caz, aceasta fiind 16

calculată în Stadiul de oportunitate, inclus în ........., la pag. 64, unde se precizează: „În concluzie, consultatul care a întocmit Studiul de oportunitate a estimat cantităţile de deşeuri care ar urma să fie colectate şi transportate pe baza acestor estimări. În continuare, a estimat numărul de curse, determinând ulterior pe baza acestora cheltuielile cu combustibilul şi cu personalul, fără a avea date elemente reale, care ar fi putut fi coroborate.” Așadar, contestatorul susține că, în speță, sunt încălcate prevederile art. 17 din HG nr. 867/2016, conform cărora, în cazurile în care se apelează la servicii de consultanţă, entitatea contractantă „prin comisia de coordonare şi supervizare prevăzută la art. 2, are obligaţia de a lua toate măsurile prin care să se asigure că elaborarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare se realizează la un nivel corespunzător şi că reflectă în totalitate cerinţele şi condiţiile solicitate. (2) În aplicarea prevederilor alin. (1), principalele atribuţii ale comisiei de coordonare şi supervizare sunt următoarele: a) facilitarea accesului consultantului la documente, rapoarte, baze de date, măsurători şi, în general, la orice informaţie disponibilă care ar putea servi la elaborarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare: b) facilitarea

contactelor

consultantului

cu

alte autorităţi/instituţii publice şi/sau cu persoane de drept privat.” Se arată că, în prezent, entitatea contractantă are în derulare un contract cu obiect identic cu cel al procedurii în cauză, încheiat cu , pentru prestare de servicii în 65 de UAT din judeţul ........., însă comisia nu a întreprins niciun demers prin care să faciliteze accesul consultantului la documente, baze de date, măsurători şi la orice informaţii disponibile care ar fi putut servi la elaborarea studiului, date și informaţii(încălcând principiul transparenței) pe care, arată contestatorul, în calitate de prestator, le deţine şi, de asemenea, nu a întreprins niciun demers pentru a facilita contacte ale consultantului, în ciuda faptului că obligaţia legală era foarte clar formulată. Privat de aceste informații, precizează contestatorul, consultantul a fost pus în situația de a estima cantități de deșeuri, număr de curse, cheltuieli cu combustibil şi personal şi, nu de a profita de baza de date şi informaţii concrete, ceea ce, astfel cum se va arăta, a condus la erori semnificative în stabilirea valorii estimate de natură a prejudicia, nu numai pe ofertanţi, dar însăși entitatea contractantă, care, în final, se va vedea pusă în fața unei situații nedorite și anume, de a avea valori neconforme cu necesitățile reale ale proiectului de achiziție publică și finalitatea procedurii astfel să nu fie atinsă, aducând-se atingere, nu numai interesului public, dar și principiului utilizării eficiente a fondurilor publice care probabil, în lipsa unei estimări corecte, se vor dovedi, în final, insuficiente să acopere necesitățile implementării corecte a proiectului de achiziție publică. D. Pe lângă faptul că nu se bazează pe date reale, calculul valorii estimate, contestatorul precizează că acesta nu este corect 17

fundamentat, nici din punct de vedere teoretic, cifrele manipulate nereflectând nici măcar un scenariu realist de derulare a activităţilor pe baza cărora să se fi stabilit în mod corect costurile resurselor care urmează a fi angrenate. În continuarea precizărilor de la pagina 64, paginile următoare ale Studiului de oportunitate, contestatorul arată că acestea conţin, tabele cu cheltuielile estimate de către consultant, însă, reprezintă doar nişte sume brute, pentru durata întregului contract, sume medii şi anuale, însă nu se detaliază, în niciun fel cum se ajunge la aceste valori. Astfel, contestatorul apreciază că lipsește metoda sau modalitatea concretă, necesar a fi demonstrată pentru a aprecia asupra pertinenței acestor calcule, cu consecinţa unui dubiu rezonabil asupra corectitudinii și caracterului lor real, prin raportare la elementele de calcul sau indicii de referinţă. În cazul cheltuielilor cu manopera, contestatorul învederează faptul că nu se precizează numărul sau categoriile de personal implicat, salarizarea acestuia sau dacă ei beneficiază de condiţii salariate similare cu cele de care beneficiază salariaţii autorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, în condiţiile în care, se impune ca în cazul contractelor de concesiune, în care una dintre părţi este statul, în mod direct sau prin prepuși, valoarea contractelor să fie în aşa fel stabilită încât să se asigure, în totalitate, respectarea condiţiilor impuse de legislaţia din domeniul muncii, social şi protecţiei mediului. În cazul cheltuielilor cu combustibilul nu se precizează care este numărul de autospeciale luat în calcul, consumul specific al acestora, numărul de kilometri parcurşi în regim de transport, numărul de kilometri parcurşi în regim de colectare, astfel încât, realitatea şi fundamentarea acestor cheltuieli nu poate fi supusă niciunei verificări sau confruntări. De asemenea, contestatorul arată că, nici pentru cheltuielile de întreţinere nu se precizează pe ce bază au fost stabilite, ca şi în cazul cheltuielilor administrative, pentru care nici măcar nu se precizează care sunt categoriile de astfel de cheltuieli luate în calcul. De altfel, toate tabelele cu sume au o caracteristică lapidară şi lipsită de transparenţă, reprezentând, în opinia contestatorului, astfel cum a mai afirmat, doar nişte înşiruiri de sume brute, care, pe lângă faptul că nu se bazează pe date reale, fiind doar asumptii pur teoretice, nu au nici măcar o bază teoretică solidă şi asumată, în spatele cifrelor neexistând nişte scenarii realiste, ci doar presupuneri neîntemeiate. E. Contestatorul consideră că valoarea estimată stabilită de către consultant se află în contradicţie cu prevederile actelor normative în domeniu, în vigoare, ceea ce, în opinia sa, conferă un vădit caracter de nelegalitate valorii și impune, cu atât mai mult, adoptarea măsurilor de remdiere necesare și solicitate a fi dispuse prin contestația în cauză. Conform calculelor consultantului, se ajunge, după cum se arată, la un tarif mediu, pentru 8 ani de contract, de 251 lei/tonă, faţă de tarifele actuale, practicate în cele 65 de UAT aflate sub contract similar, 18

diferenţiate pe tipuri de deşeuri, dar pentru care s-ar putea estima o medie teoretică de peste 95 euro/tonă. Mai mult, se arată faptul că, pentru anul 2019 consultantul a calculat o valoare a tarifului unitar de 229,31 lei/tonă, diferenţele dintre valorile stabilite în Studiul de oportunitate şi cele practicate, în realitate, fiind considerabile şi ireconciliabile, fiind cu siguranţă, rezultatul nerespectării procedurilor impuse prin legislaţie, pentru că, în situaţia în care consultantul ar fi cunoscut datele reale probabil că nu ar fi ajuns la valori atât de mici. Așadar, contestatorul apreciază că, astfel se creează şi o dificultate majoră în derularea viitoarelor contracte, în 65 de UAT din judeţ practicându-se un tarif mult mai mare, iar în alte 23 un tarif în jurul sumei de 229,31 lei/tonă. Mai mult, se arată că, tarifele actuale au fost stabilite în condiţii de deplină legalitate, în cadrul unui contract încheiat în urma unei proceduri de licitaţie deschisă, aflat în derulare de peste 3 ani, în cadrul căruia s-au făcut actualizări succesive ale tarifului în conformitate cu Ordinul ANRSC nr. 109/2007. Contestatorul învederează faptul că se află în posesia tuturor documentelor care au condus la aceste tarife, astfel că, devine foarte dificil de înţeles motivul pentru care consultantul nu a cunoscut toate informațiile. Mai mult, contestatorul susține că, dacă s-ar fi luat în considerare tarifele de la licitația din anul 2014 și le-ar fi actualizat, s-ar fi ajuns la alte rezultate, mult mai aproape de realitate. Suplimentar, se arată că, în anul 2017 a fost adoptată HG nr. 942/2017, prin care a fost aprobat Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, plan în care, în tabelul III-36 de la pagina 266, este analizată sustenabilitatea - acoperirea din tariful maxim suportabil de către utilizatori pentru perioada .........-2025, adică o perioadă care se suprapune în mare parte pe perioada contractului în cauză. Conform acestuia, tariful maxim suportabil în judeţul ......... pentru perioada de referinţă este de 113,65 euro/tona, costul de operare şi mentenanţă a sistemului de management integrat al deşeurilor (colectare si transport+operare CMID) fiind calculat la 89,25 euro/tona, la care se adaugă anuitate (depreciere) active existente - 42,92 euro/tonă, totalizând 132,70 euro/tonă, mult mai mare decât valoarea de circa 55 euro/tonă a tarifului maximal admisă în speță, anuitatea fiind acoperită prin redevenţele plătite de operatorii serviciului şi în concluzie, trebuie să fie inclusă în tarife. Practic, contestatorul arată că tariful însumat al operaţiunilor de Colectare şi transport şi operare a centrului de management integrat al deşeurilor ar trebui să fie de 132,70 euro/tonă. Pentru operarea Centrului de management integrat al deşeurilor au fost stabilite, după cum se arată, mai multe tarife: (i) 89,29 lei/tona fără TVA pentru activitatea de transfer; (ii) 0,01 lei/tona fără TVA pentru activitatea de sortare a deşeurilor; (iii) 0,01 lei/tona fără TVA pentru activitatea de compostare a deşeurilor; 19

(iv) 51,28 Ie i/tona fără TV A pentru activitatea de depozitare a deşeurilor. Pentru zona Municipiului ........., contestatorul precizează că nu este necesar transferul de deșeuri, dar chiar dacă presupunând că toate deșeurile vor suporta toate operațiunile enumerate, din însumarea lor ar rezulta un tarif total de 140,59 lei/tona, iar diferența, care ar depăși valoarea de 95 euro/tonă, ar trebui, în opinia sa, să reprezinte tariful pentru activitatea de colectare şi transport al deşeurilor. Așadar, contestatorul arată că, diferenţa dintre tariful total de 132,70 euro/tonă şi cel suportabil de 113,65 euro/tonă ar trebui să fie acoperită de la buget, prin compensarea obligaţiei de serviciu public, conform legii. susține că, stabilind valoarea maximă la 251 lei/tonă, în cadrul documentaţiei de atribuire, entitatea contractantă a făcut abstracţie de prevederile tuturor actelor normative invocate în susținere, luând în considerare o valoare stabilită în mod cvasiarbitrar de către un consultant şi ignorând obligaţiile procedurale legale, standardele de cost stabilite prin acte normative şi chiar pe cele stabilite de ea însăşi. Totodată, având în vedere că, în cauză sunt implicate autorităţi publice locale într-un proces de încheiere a unui contract asimilat, contestatorul consideră că, conform legii, actului administrativ trebuia să i se aplice principiul legalităţii în dreptul administrativ care impune ca autorităţile administrative să acţioneze strict în executarea legii şi a punerii ei în practică, cu evitarea oricărei abateri sau speculaţii. În cazul dat, contestatorul apreciază că entitatea contractantă ar fi trebuit să se raporteze la prevederile legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice şi concesiunilor şi la standardele de cost impuse prin acte normative consacrate, obligând orice consultant să se raporteze cu prioritate la acestea şi să evite orice improvizaţie proprie de natură teoretică arbitrară, care, în opinia sa, ar putea conduce la rezultate în contradicţie cu legea şi, nefaste în practică. F. Contestatorul arată că experienţa recentă din domeniul managementului deşeurilor a demonstrat că asumptiile teoretice ale consultanţilor aleşi nu se confirmă în practică, iar rezultatul acestor situaţii sa materializat în disfuncţiile majore ale sistemului la nivel local şi naţional. De asemenea, contestatorul învederează faptul că, din punct de vedere al experienţei recente este cunoscut faptul că, sistemele de management integrat al deşeurilor a căror implementarea a fost încercată până în prezent pe teritoriul României au înregistrat eşecuri lamentabile, iar indicatorii de performanţă, raportat la target-urile stabilite în negocierile de aderare la Uniunea Europeană și documentele ulterioare au valori care conduc către iniţierea de proceduri de infringement faţă de ţara noastră, iar principala cauză este subfinanţarea sistemului. La costurile estimate, în opinia contestatorului, nu este posibilă realizarea colectării separate a deşeurilor la nivelul la care să poată fi atinse aceste target-uri. 20

Costurile calculate în Studiu de oportunitate nu sunt apte nici pentru a acoperi cheltuielile pentru colectarea deşeurilor în amestec, nu ţin seama de necesitatea rutelor separate pentru cele patru fracţii de deşeuri impuse de legislaţie. În situația în care în ţara noastră nivelul reciclării deşeurilor tinde către 3% din cantitatea totală, faţă de media europeană de peste 25% și target-ul pentru anul 2020 este de 50%, contestatorul consideră că acesta este rezultatul politicii de costuri nefaste. Mai mult, contestatorul consideră că aceste disfuncţii majore se datorează în mod deosebit activităţii consultanţilor care, în mai toate studiile de fezabilitate/oportunitate elaborate pentru proiectele de management integrat al deşeurilor din ţara noastră nu s-au bazat pe date reale, ci doar pe propriile calcule teoretice, însă şi aceste calcule nu au ţinut seama de realitate şi de nivelul real al costurilor. Dacă în celelalte state ale Uniunii Europene costurile țin la valori de 200 Euro/tona, contestatorul arată că nu înțelege premisele care conduc la concluzia că în România ar trebui să se situeze la un nivel în jurul valorii de 60 euro/tonă, în condiţiile în care toate costurile, cu excepţia celor legate de forţa de muncă, sunt similare, iar în sistemul de management al deşeurilor costurile cu forţa de muncă nu depăşesc cu procent de 20% din costul total. În concluzie, în cel mai bun caz, costurile pentru managementul deşeurilor în România ar trebui să se situeze la un nivel cu cel mult 10% sub costurile medii europene, dar numai în condiţiile în care nu s-ar ține cont de faptul că decalajul tehnologic şi de know-how ar implica nişte costuri mai mari. G. În ciuda faptului că legea impune stabilirea de tarife diferenţiate pentru fracţiile de deşeuri municipale colectate separat, contestatorul arată că în documentaţia de atribuire se stabileşte un tarif unic pentru toate categoriile de deşeuri municipale, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o altă critică de nelegalitate, impunându-se din nou, cu aceeaşi necesitate, adoptarea măsurilor de remediere pentru a restabili/a nu afecta ordinea de drept și dispoziţiile legale imperative în materie. Or, contestatorul apreciază că, continuarea procedurii în condiţiile date ar fi una prejudiciabilă pentru însăși interesele procedurii și ar face, cu atât mai dificilă restabilirea situației anterioare și restabilirea ordinii de drept încălcate, respectiv dispozițiile art. 1 din OUG nr. 74/......... pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, care a modificat art. 17 din această lege: „(1) Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ- teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-ter¡loriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, au următoarele obligaţii: a) să asigure colectarea separată pentru cel puţin deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale; b) să atingă, până la data de 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi 21

sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării; c) să includă în caietele de sarcini şi în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, în aplicarea principiilor de la art. 3 alin. (1) lit. c) şi fi din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată, cu modificările ulterioare, tarife distincte pentru activităţile desfăşurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a).” Contestatorul arată că documentaţia de atribuire stabileşte un tarif unic pentru toate categoriile de deşeuri municipale, contrar prevederilor legale, iar neaplicarea de tarife diferenţiate ar avea ca efect descurajarea colectării diferenţiate, întrucât deşeurile reciclabile au densitate mai mică şi implică şi un randament financiar redus la colectare şi transport, în condiţiile în care plata se face în raport de masa deşeurilor colectate în lei/tona. Mai mult, contestatorul apreciază că, decalajul este atât de mare, deoarece, densitatea deşeurilor de plastic, de exemplu, poate fi şi de 10 ori mai mică decât densitatea deşeurilor municipale colectate în amestec, operatorul de colectare şi transport fiind plătit doar prin tarife pentru operaţiunea de colectare şi transport. Astfel, preţurile de vânzare şi alte subvenţii pentru aceste tipuri de deșeuri sunt încasate de entitatea contractantă sau de operatorul Centrului de management integrat al deşeurilor la care acestea sunt predate în mod integral si obligatoriu de către operatorul de Colectare şi transport, în conformitate cu prevederile contractului. Prin adresa nr. , înregistrată la Consiliu sub nr , ......... a transmis punct de vedere cu privire la contestația depusă de către SC ......... SRL, solicitând respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată. Cu privire la criticile contestatorului, referitoare la obligarea să ia măsurile de remediere a documentaţiei de atribuire în sensul revocării, modificării sau completării acesteia, entitatea contractantă învederează următoarele: Răspuns punct V.1 – pag. 7 din contestație Valoarea estimată a contractului a fost determinată, după cum se arată, în conformitate cu art. 12 alin (1) şi (2) din Legea nr. 100/2016: „(1) Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii este cifra totală de afaceri a concesionarului generată pe durata contractului, fără TVA, în schimbul lucrărilor şi serviciilor care fac obiectul concesiunii, precum şi pentru bunurile accesorii acestor lucrări şi servicii. (2) Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii se estimează de către entitatea contractantă înainte de iniţierea procedurii de atribuire şi este valabilă la momentul iniţierii procedurii de atribuire prin transmiterea spre publicare a anunţului de 22

concesionare sau a anunţului de intenţie în cazul concesiunii de servicii sociale ori alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 3.” ,,,, precizează că cifra totală de afaceri a concesionarului, pe durata contractului, este prezentată în secţiunea 10.1 a Studiului de oportunitate, cu respectarea în totalitate a prevederilor legale, respectiv Ordinului nr. 109/2007 al ANRSC. În Studiul de Oportunitate în tabelul 10-1, se arată că, costurile aferente activităţii sunt determinate separat, pentru fiecare flux de deşeuri în parte, iar valoarea totală rezultă din cumularea acestor costuri, fiind prevăzute tarife distincte pentru fiecare an în parte, per total contract și media pentru contract, pentru următoarele categorii de deșeuri: > Deşeuri reziduale de la populaţie > Deşeuri reciclabile de la populaţie > Deşeuri asimilabile și din pieţe Se arată că, tariful unic determinat, este, practic, o medie ponderată a tarifelor individuale pe fluxuri de deşeuri, după cum se poate vedea din tabelul 10-1, pag. 65-67 ale Studiului de Oportunitate, respectându-se, astfel, în totalitate, prevederile art. 17 alin. 1 lit. (f) din Legea nr. 211/2011:„ f) să stabilească și să aprobe, începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife distincte pentru gestionarea deșeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a) si sancțiunile aplicate in cazul in care beneficiarul serviciului nu separa in mod corespunzător cele doua fluxuri de deșeuri”. ......... arată că, a stabilit prin Studiul de Oportunitate costurie per tona pe fiecare flux de deşeuri și pe fiecare an, iar Studiul de Oportunitate a fost aprobat prin Hotărâri de Consiliu Local a tuturor celor 23 de UAT-uri beneficiare ale serviciului. Mai mult decât atât, se arată că, în Regulamentul Serviciului de salubrizare, ce a fost anexat la documentaţia procedurii, sunt prevăzute sancţiunile aplicate în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător cele două fluxuri de deşeuri, cu un cuantum între 200-500 lei pentru persoanele fizice și între 2000-5000 lei pentru persoanele juridice, respectându-se în totalitate prevederile art. 17 alin. 1 lit. (f) din legea 211/2011. Așadar, entitatea contractantă consideră că cerinţele sunt clare, complete și fără ambiguități, respectând prevederile art. 17 alin. (1) lit. (f) din Legea nr. 211/2011, critica contestatorului fiind astfel neîntemeiată, solicitând respingerea acesteia. Răspuns punct V.2. – pag. 8 din contestație În ceea ce priveşte modalitatea de reglementare a modificării tarifelor contractante și critica cu privire la nerespectarea prevederilor Ord. ANRSC nr. 109/2007, ,,,, ......... susține că, contestatorul face confuzie între ajustarea preţului contractului referit în fișa de date, secţiunea II.3 și modificarea și ajustarea tarifelor. 23

Astfel, se arată că, Secţiunea II.3) din fişa de date „Ajustarea preţului contractului” se referă la preţul contractului, nu la valoarea tarifelor ofertate, iar Preţul contractului rezultă ca urmare a unui calcul aritmetic în care tarifele ofertate nu sunt decât o parte din factori. Deoarece contractul are o durată de mai mulţi ani, entitatea contractantă precizează că a ales să permită ajustarea acestuia, astfel cum este prezentat în fișa de date. Potrivit Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, modificarea contractului de concesiune fără organizarea unei noi proceduri de atribuire se poate realiza, după cum urmează: „Art. 107 (1) Contractele de concesiune pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, atunci când sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: a) valoarea modificării este mai mică decât pragul prevăzut la art. 11 alin. (1); b) valoarea modificării este mai mică de 10% din valoarea concesiunii iniţiale de lucrări sau a concesiunii iniţiale de servicii. (2) Modificarea contractului de concesiune potrivit prevederilor aiin. (1) nu poate aduce atingere caracterului general al concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii. (3) în situaţia prevăzută la alin. (1), în cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, valoarea modificărilor se va determina pe baza valorii globale nete a respectivelor modificări succesive. (4) Pentru calcularea valorii prevăzute la alin. (1) art. 102 alin. (3) și art. 103 lit. c) se va utiliza valoarea actualizată, care reprezintă: a) valoarea de referinţă, atunci când contractul de concesiune include o clauză de indexare: b) valoarea calculată în funcţie de rata medie a inflaţiei publicate de Institutul Naţional de Statistică, atunci când contractul de concesiune nu include o clauză de indexare.” Deși contestatorul face referire la ajustarea sau modificarea tarifelor ofertate, care, este permisă în condiţiile descrise în documentaţia de atribuire, ,,,, susține că clauzele prevăzute în documentaţia de atribuire sunt în spiritul şi litera Legii nr. 101/2006 şi ale Ordinului Preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 109/2007, care face distincţie între ajustarea și modificarea tarifului, după cum urmează: Cap. III, la art. 4, prevede ca: „b) stabilirea de tarife - operaţiunea de analiză a nivelului tarifelor şi a structurii acestora, conform normelor metodologice elaborate de entitatea de reglementare competentă, pentru operatorii nou-intraţi pe piaţă sau pentru operatorii care încheie contracte de delegare a gestiunii pentru aceste servicii cu autorităţile administraţiei publice locale; c) ajustarea de tarife - operaţiunea de analiză a nivelului tarifelor existente şi a structurii acestora, conform normelor metodologice elaborate de entitatea de reglementare competentă, prin 24

care se asigură corelarea nivelului tarifelor stabilite anterior cu evoluţia generală a preturilor si tarifelor din economie; d) modificarea de tarife - operaţiunea de analiză a nivelului tarifelor existente şi a structurii acestora, conform normelor metodologice elaborate de entitatea de reglementare competentă, în situaţiile când intervin schimbări majore în structura costurilor care conduc la recalcularea tarifelor existente”. Entitatea contactantă arată că a introdus restricția de modificare, în sens de majorare a tarifelor mai devreme de 12 luni, dar nu de ajustare a acestora care se realizează în condiţiile descrise în Studiul de Oportunitate, pagina 70, Tabelul 10-2 Matricea de alocare a riscurilor la riscul 19, anexând, în susținere, un printscreen. Referitor la restricția de 12 luni privind modificarea tarifelor, ,,,, ......... menţionează faptul că activitățile ce constituie obiectul delegării de gestiune diferă mult de la o perioada (luna) la altă, în conformitate cu Ord. nr. 109/2007, astfel: „(1) Activităţile de salubrizare care diferă substanţial de la o perioadă la alta se vor dimensiona pe total valoare. (2) Valoarea activităţii se va fundamenta pe baza elementelor de cheltuieli din anexa nr. 1. Formula de calcul va fi: V = C(t) + p, unde: V - valoarea activităţii aferentă perioadei; C(t) - cheltuieli totale; p - profitul.” Anexa 1 cuprinde, după cum se arată, Fișa de fundamentare în care este vorba de cheltuieli anuale și cantități anuale, adică valori pentru 12 luni și cantități pentru 12 luni. De asemenea, se arată că, în art. 11 ce se referă la stabilirea tarifelor, se face vorbire despre cantități programate anual și programe anuale, la art. 12 este dată formula de calcul, iar art. 15 privind modificarea tarifelor precizează condițiile în care pot fi modificate tarifele: „a) la modificarea majoră a costurilor, determinată de punerea în funcţiune a unor utilaje pentru îmbunătăţirea calitativă a serviciilor publice de salubrizare şi numai după intrarea în exploatare a acestora; b) pentru cazurile care conduc la modificarea structurală a costurilor sau a cantităţilor ori la modificarea condiţiilor de prestare a activităţii, care determină modificarea costurilor cu o influenţă mai mare de 5%, pe o perioadă de 3 luni consecutiv; c) la modificările determinate de prevederile legislative care conduc la creşterea cheltuielilor de protecţie a mediului şi de securitate şi sănătate în muncă." Ținând cont că stabilirea tarifului a fost făcută plecând de la valori globale anuale, pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor de la art. 15 lit. b), ,,,, ......... apreciază că este nevoie de un parcurs cel puţin un an, adică 12 luni de activitate, pentru a putea avea elemente comparabile pentru a determina influența în modificarea costurilor pe trei luni 25

consecutiv, deci pentru a avea valori pe 12 luni, atât pentru elementele de cost, cât și pentru cantități. Prevederile referitoare la condiţionalitatea de parcurgere a unei perioade de 12 luni de la data începerii contractului pentru ca operatorul să poată solicita modificarea tarifelor susţin, în opinia sa, concordanța cu prevederile Ordinul ANRSC nr. 109/2007, deoarece în Fișa de Fundamentare ce trebuie întocmită de către operator în vederea justificării solicitării de modificare sau ajustare (Anexa 2 la Ordinul sus menţionat) se realizează prin raportare la fundamentarea din etapa de stabilire a tarifelor, fundamentare care utilizează costuri (în lei) programate anual. Așadar, entitatea contractantă consideră că nu se impune remedierea documentaţiei de atribuire prin eliminarea acestei condiţionalităţi, deoarece, clauzele prevăzute în documentaţia de atribuire sunt în spiritul şi litera Legii nr. 101/2006 şi ale Ordinului Preşedintelui A.N.R.S.C. nr. 109/2007, sens în care, solicită respingerea și a acestei critici formulate de către SC ......... SRL, ca fiind neîntemeiată. Răspuns punct nr. 3 (a) V.3- pag 16 din contestație În conformitate cu informaţiile prezentate în caietul de sarcini, gradul de variate a categoriilor de deşeuri municipale care fac obiectul contractului de delegare sunt, după cum se arată, de: • 20% în cazul deşeurilor menajere reziduale, • 20% în cazul deşeurilor menajere reciclabile, • 30% în cazul deşeurilor similare (inclusiv a fracţiei reciclabile), • 30% în cazul deşeurilor din pieţe (inclusiv a frecţiei reciclabile şi a biodeşeurilor), • 50% în cazul deşeurilor voluminoase şi menajere periculoase. Contrar punctului de vedere al ......... prezentat la punctul 3 (a), ,,,, ......... consideră că acesta, pe de o parte nu reflectă titlul secţiunii 3 din contestaţie, respectiv caracterul incomplet şi contradictoriu al informaţiilor prezentate în documentaţia de atribuire, iar pe de altă parte, este nefondat, având în vedere următoarele: • Informaţiile prezentate în caietul de sarcini în ceea ce priveşte gradul de variaţie a deşeurilor care fac obiectul contractului sunt prezentate detaliat pe fiecare tip de deşeuri care face obiectul contractului şi pe fiecare categorie de deşeuri (deşeuri reziduale, deşeuri reciclabile şi biodeşeuri), • O variaţie de 50% se regăseşte exclusiv în cazul deşeurilor menajere periculoase şi voluminoase, iar aceste deșeuri, la nivelul anului 2019 reprezintă 1,2% din întreaga cantitate de deșeuri municipale estimată a se colecta din zona care face obiectul contractului, astfel încât „variația însemnată" la care se refera contestatorul la pagina 16 reprezintă de fapt 0,6% din întreaga cantitate de deșeuri estimată a se genera. 26

• În cazul deşeurilor menajere periculoase şi voluminoase, având în vedere că, atât la nivelul judeţului ........., cât şi la nivel naţional nu se colectează separat, nu există informaţii oficiale privind generarea acestora, inclusiv în raportările primite de la Unitatile Administrativ Teritoriale și de la operatorul care le deservește, pentru anii 2014- 2017, neregăsindu-se nici o cantitate din această categorie de deşeuri. Mai mult, având în vedere că asigurarea colectării separate a acestora reprezintă o obligaţie legală, entitatea contractantă arată că, în Documentaţia de atribuire s-au prezentat estimări, cu un grad de variaţie de 50% pentru a sprijini astfel ofertanţii în pregătirea propunerii tehnice şi financiare, • În conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini, după primul an de operare, în funcţie de cantitatea de deşeuri voluminoase şi menajere periculoase colectate, frecvenţa de colectare poate fi crescută sau scăzută. Pentru motivele anterior arătate, ,,,, ......... solicită respingerea, ca neîntemeiată și a acestei critici formulate de către SC ......... SRL. Răspuns punctul nr. 3 (b) – pag. 17 din contestație Contrar criticilor contestatorului, entitatea contractantă arată că informaţiile prezentate la punctul 3 (b) nu reflectă titlul secţiunii 3 din contestaţie, respectiv un caracter incomplet şi contradictoriu al informaţiilor prezentate în documentaţia de atribuire. Totodată, din cele prezentate, ,,,, ......... apreciază că rezultă cu evidență faptul că ofertantul nu și-a însuşit corespunzător prevederile caietului de sarcini și nu are cunoștințe de baza în domeniul gestionării deşeurilor, nefăcând nici o distincție între fluxuri diferite de deșeuri, respectiv: • La Art. 59 sunt detaliate frecvenţele de colectare în cazul deşeurilor menajere rezidualei (populaţie)în zona urbană în timp ce la art. 80 sunt detaliate frecventele de colectare pentru deșeurile similare reziduale și reciclabile (instituţii și agenţi economici). Prin urmare, entitatea contractantă consideră că ......... compară în mod eronat frecvențele de colectare pentru două categorii diferite de deşeuri; • Informaţia conform căreia în documentaţia de atribuire se precizează o creştere a anumitor frecvente şi de 6 ori, este eronată, în opinia entității contractante, având în vedere că, în caietul de sarcini sunt precizate frecvențele obligatorii de colectare a diferitelor fluxuri de deşeuri, după cum urmează: - art. 59 - frecvența de colectare a deșeurilor menajere reziduale în mediul urban blocuri 260 ridicări/an ceea ce corespunde cu o frecvență de 4 ori de săptămâna iar în zona de case - art. 60 - frecvența de colectare a deșeurilor menajere reciclabile colectate separat, pe tip de material și mediu de colectare. - Art. 80 - frecvența de colectare a deșeurilor similare - Art. 93 - frecventa de colectare a deșeurilor din pieţe Așadar, entitatea contractantă arată că toate frecvențele precizate în articolele sus menționate sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului cadru al serviciului de salubrizare a 27

localităților, astfel cum a fost elaborat de către ANRSC și publicat în Monitorul Oficial al României: „Art. 21 – Colectarea deșeurilor «din poartă în poartă» se realizează cu următoarele frecvenţe de colectare: a) pentru deșeurile reciclabile uscate, o dată la două săptămâni; b) pentru deşeurile biodegradabile şi reziduale, o dată pe săptămână. (2) Colectarea din punctele de colectare se realizează cu următoarele frecvenţe de colectare: a) pentru deseurile reciclabile uscate, o dată la 3 zile; b) pentru deşeurile biodegradabile şi reziduale: 1. zilnic, în perioada 1 aprilie-30 septembrie, în zona centrală, de la sectorul alimentar, hoteluri, pieţe, spitale, grădiniţe şi creşe şi o dată la două zile în celelalte cazuri; 2. o dată la cel mult 3 zile, în perioada 1 octombrie- 31 martie." De asemenea, se arată că, în articolele 59 și 80 se introduce posibilitatea creşterii frecvențelor obligatorii respective „la solicitarea exclusivă a ,,,,, cu informare prealabilă a operatorului cu 30 de zile înainte de data începerii prestării efective” în zonele centrale dens populate, astfel cum se prevede și în art. 21 din Regulamentul cadru al serviciului de salubrizare elaborat de ANRSC. Din nou contestatorul a înțeles în mod eronat creşterea frecvenței de colectare de la 4 ori pe săptămâna la 6 ori pe săptămâna în zonele centrale/dens populate cu „creșterea anumitor frecvențe și de 6 ori”, nefiind cazul în nici unul dintre articolele menționate, în niciunul dintre documentele componente ale documentaţiei de atribuire nefiind menționat, o frecvență de colectare de 24 de ori pe săptămâna. În art. 80, frecvența de colectare se referă, după cum se arată, la colectarea deşeurilor similare, de la agenţii economici și instituții publice. În cazul unui agent economic a cărui activitate se dezvoltă și devine necesară creşterea frecvenței colectării deşeurilor reziduale generate, acesta va informa ,,,,, iar aceasta va solicita viitorului operator de salubrizare creşterea frecvenței colectării la respectivul agent economic în funcţie de creşterea economică a respectivului agent economic. Astfel, entitatea contractantă arată că nu poate interzice agenţilor economici privaţi să își dezvolte activitatea și respectiv să solicite, contra cost, creşterea frecvenței, în limitele prevederilor legale. • La art. 107 din caietul de sarcini, în cazul deşeurilor menajere periculoase se precizează „După primul an, în funcţie de cantitatea de deşeuri periculoase colectate, frecvenţa de colectare poate fi crescută sau scăzută. Modificarea frecvenţei de colectare a deşeurilor periculoase se face numai cu acordul Delegatarului.” Prin urmare, entitatea contractantă consideră că afirmaţia contestatorului conform căreia modificarea frecvenței trebuie privită în contextul în care resursele tehnice ce vor trebui asigurate în mod suplimentar vor genera cheltuieli ce nu pot fi recuperate prin 28

modificarea tarifelor iniţiale decât după o perioada de un an, este eronată, deoarece, chiar modificarea frecvenței de colectare se va putea face „după primul an”, și implicit, nu vor fi generate cheltuieli prin asigurarea de resurse tehnice în primul an și nici nu va exista o pretinsă întârziere a recuperării lor. • La art. 116 din caietul de sarcini, în cazul deşeurilor voluminoase, după cum se arată, se precizează „După primul an, în funcţie de cantitatea de deşeuri voluminoase colectate, frecvenţa de colectare poate fi crescută sau scăzută. Modificarea frecvenţei de colectare a deşeurilor voluminoase se va face numai cu acordul delegatarului. După primul an, în funcţie de cantitatea de deşeuri voluminoase colectate, frecvenţa de colectare poate fi crescută sau scăzută. Modificarea frecvenţei de colectare a deşeurilor voluminoase se va face numai cu acordul Delegatarului.” Prin urmare, entitatea contractantă consideră că, afirmaţia contestatorului conform căreia modificarea frecvenței trebuie privită în contextul în care resursele tehnice ce vor trebui asigurate în mod suplimentar vor genera cheltuieli ce nu pot fi recuperate prin modificarea tarifelor iniţiale decât după o perioadă de un an, este eronată, deoarece, chiar modificarea frecvenței de colectare se va putea face „după primul an” și implicit nu vor fi generate cheltuieli prin asigurarea de resurse tehnice în primul an și nici nu va exista o pretinsă întârziere a recuperării lor. Pentru motivele anterior arătate, ,,,, ......... solicită respingerea ca neîntemeiată și a acestei critici formulate de către SC ......... SRL. Răspuns punctul nr. 3 (c) – pag. 18 din contestatie Referitor la informaţiile furnizate și solicitările condiţiilor tehnice formulate pentru autospeciale și recipientele de colectare ce urmează a fi folosite, entitatea contractantă arată că acestea sunt prevăzute în art. 73 din caietul de sarcini: „Toate mijloacele de transport necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere vor fi prevăzute cu un sistem de cântărire”, astfel, apreciind că menţiunea este completă, nefăcându-se vorbire despre „cantar", ci despre „sistem de cântărire”, adică inclusiv cititoarele RFID, contestatorul analizând, din nou, superficial și în grabă, prevederile caietului de Sarcini. Contrar afirmaţiei contestatorului potrivit căreia „nici nu se solicita existența vreunui sistem informatic de recepționare și prelucrare a datelor astfel citite”, entitatea contractantă arată că, în caietul de sarcini, la Secţiunea 3 „Implementarea sistemului informatic”, s-a prevăzut: „Art. 155 0peratorul va instala, utiliza și întreţine un sistem informatic computerizat, unde vor fi stocate şi procesate datele legate de prestarea activităţilor de salubrizare. Echipamentul pus la dispoziţie, utilizat pentru funcţionarea sistemului informatic, trebuie să fie nou iar soft-urile să fie de ultimă generaţie. Art. 156 Principalul obiectiv al implementării sistemului informatic este de a permite Delegatarului să poată verifica în orice moment, 29

modalitatea de realizare a activităţilor serviciului de salubrizare, care fac obiectul contractului încheiat. Art. 157. Sistemul informaţional trebuie să poată genera rapoarte zilnice, săptămânale, lunare, trimestriale şi anuale prin agregarea şi procesarea numărului mare de înregistrări primite zilnic. Art. 158 Sistemul informatic va fi implementat încă din etapa de mobilizare şi va trebui să fie utilizabil la data începerii furnizării serviciului. Art. 159 Sistemul informaţional trebuie astfel realizat încât să faciliteze aplicarea cerinţelor din OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu cu modificările și completările ulterioare şi a OM 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la obiectivul anual de diminuare cu 45% a cantităţilor de deşeuri municipale colectate şi trimise spre depozitare. Art. 160 Operatorul este liber să aleagă soluţiile hardware şi software de realizare a Sistemului informatic, ţinând seama de cerinţele minime privind raportarea.” Așadar, entitatea contractantă arată că tocmai pentru a nu crea condiţii restrictive prin impunerea unei anumite soluţii tehnice, a lăsat ofertanților posibilitatea de a își alege singuri soluţiile hardware și software pe care le consideră ele mai fezabile în funcţie de raportul calitate preț în dezvoltarea sistemului informatic de receptionare și prelucrare a datelor citite, de generare a rapoartelor și modul de procesare a numărului de înregistrări de la fiecare etichetă RFID citită. Utilitatea etichetelor RFID și a sistemului informatic este esenţială, în opinia sa, atât pentru implementarea instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci", cât și pentru a determina cu precizie cantitatea de deşeuri colectată de la fiecare UAT. Contestatorul ar trebui să știe, astfel cum practică și în prezent, pe zonele pe care le deservește, că, traseele de colectare nu prevăd curse distincte per UAT, ci pentru eficientizarea costurilor, un traseu va include un număr de gospodării și UAT care să asigure umplerea unei autospeciale și evitarea efectuării de multiple curse cu maşini semi-pline. De asemenea, entitatea contractantă arată că, în art. 163 se precizează și informaţiile pe care trebuie să le conţină jurnalul zilnic al operatorului „Art. 1. Operatorul va ţine un jurnal zilnic al activităţilor, care va cuprinde cel puţin următoarele date: (1) traseul de colectare şi codul acestuia; (2) conducătorul vehiculului; (3) cantităţile şi categoriile de deşeuri colectate pe fiecare UAT”. Mai mult, în cadrul art. 166, se precizează în cât timp Operatorul trebuie să remedieze defecţiunile apărute la sistemul informatic, iar în art. 167 din caietul de sarcini este precizat că formatul standard în care Operatorul trebuie să raporteze către Delegatar, va fi stabilit în 30

perioada de mobilizare, adică exact în perioada în care, conform art. 158 trebuie să implementeze Operatorul Sistemul informatic. Prin urmare, entitatea contractantă susține că cerinţele nu încalcă nici norma de drept material prevăzută de art. 20 alin. (7) din HG nr. 867/2016, citată de contestator: „Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate care să împiedice realizarea unei concurențe efective între operatori”, întrucât, dispozițiile sunt respectate în totalitate de către documentaţia elaborată, astfel cum rezultă și din art. 160 din caietul de sarcini, care lasă la latitudinea ofertanților selectarea soluţiilor pe baza cărora își va dezvolta sistemul informatic „Operatorul este liber să aleagă soluţiile hardware și software de realizare a Sistemului informatic, ţinând seama de cerinţele minime privind raportarea”. Așadar, ,,,, ......... precizează că, cerinţa introducerii etichetelor RFID are ca finalitate implementarea unui sistem informatic capabil de a stoca și prelucra datele de la utilizatorii deserviţi, astfel încât să poată permite Delegatarului să verifice în orice moment modalitatea în care sunt realizate activitățile serviciului de salubrizare care fac obiectul contractului încheiat și care vor fi remunerate din fonduri publice, precum și monitorizarea modului de implementare al instrumentului economic „plăteşte pentru cât arunci”, astfel cum este cerut și prin OUG nr. 74/.......... Pentru motivele mai sus arătate, entitatea contractantă solicită respingerea, ca neîntemeiată, și a acestei critici formulate de către SC ......... SRL. Răspuns punctul nr. 3 (d) – pag. 19 din contestație ,,,, ......... precizează faptul că, pentru a facilita o înţelegere unitară de către toți ofertanţii a ofertelor, după pronunţarea Consiliu, va reformula art. 181, după cum urmează: „În cazul utilizatorilor casnici (populaţie) din aria de delegare se va aplica după cum urmează: > În mediul rural se va asigura posibilitatea reducerii frecvenței de colectare a deşeurilor reziduale de la 52 ori/an la 26 ori/an; > În mediul urban, zona de blocuri se va reduce numărul containerelor pentru colectarea deşeurilor reziduale; > În mediul urban, zona de case se va asigura posibilitatea optării pentru posibilitatea reducerii frecvenţei de colectare a deşeurilor reziduale de la 52 ori/an la 26 ori/an.” Răspuns punctul nr. 3 (e) – pag. 19 din contestație În continuare, entitatea contractantă apreciază că, se constată caracterul superficial cu care contestatorul a analizat documentaţia de atribuire, susţinerea acestuia conform căruia „nu există informaţii concrete privitoare la modul de schimbare a frecvenței”, fiind demontată de informaţiile care se regăsesc în prevederile art. 183 din caietul de sarcini: „Se estimează că 5% din populaţia din aria de delegare va opta pentru acest sistem în anul 2019, 10% în anul 2020, 31

15% în anul 2021 şi 20% începând cu anii 2022 şi 2023”, astfel, procentele urmând a fi aplicate pentru fiecare unitate administrativ teritorială din zona delegată. Pentru motivele mai sus arătate, ,,,, ......... solicită respingerea, ca neîntemeiată și a acestei critici formulate de către SC ......... SRL, informaţiile concrete solicitate existând în documentaţia de atribuire. Răspuns punctul nr. 3 (f) - pag 20 din contestatie Cu privire la cerința privind Densitatea deşeurilor de hârtie, carton, plastic şi metal considerată în dimensionarea sistemului ca fiind de 150 kg/m3, entitatea contractantă precizează că această valoare este menţionată şi în secţiunea 8.4 „Investiţii din Studiul de Oportunitate”, însă, dintr-o eroare de redactare, în anexa 6 a caietului de sarcini s-a prezentat valoarea de 200 kg/m3 pentru deşeurile de hârtie, carton, plastic şi metal (în loc de 150 kg/m3), astfel că, se va corecta Anexa 6 după pronunţarea Consiliului. Răspuns punctul nr. 3 (g) – pag. 21 din contestație Entitatea contractantă arată că, în formularul VI (i), la punctul C „Planul de organizare a activităţii” sunt incluse 10 activităţi, însă, din cauza unei erori de redactare ultimele activităţi sunt numerotate eronat respectiv 3.7 în loc de 3.9 şi 3.14 în loc de 3.10. Totodată, având în vedere că pentru colectarea deşeurilor menajare reciclabile sunt propuse două sistemede colectare diferite, pe lângă cele 10 activităţi, ,,,, ......... precizează faptul că, după pronunţarea Consiliului, se va mai introduce o nouă activitate, 3.4.1, după cum urmează: „3.1 Organizarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor menajere reziduale 3.1.1Prezentarea modului de colectare şi transport a deşeurilor reziduale 3.1.2Alocarea de resurse necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor reziduale. 3.1.3 Organizarea calendaristică a activităţii de colectare şi transport a deşeurilor reziduale pe parcursul unui an”. Așadar, entitatea contractantă învederează că Secţiunea va cuprinde şi o prezentare detaliată a timpilor de colectare necesari (luând în calcul timpii de manipulare, timpii de deplasare de la un utilizator/punct de colectare la altul şi timpii de deplasare la depozitul conform), care să poată demonstra că este suficientă utilizarea autogunoiere ofertate pentru colectarea a deşeurilor reziduale de la toţi utilizatorii/punctele de colectare, la parametrii solicitaţi prin documentaţia de atribuire. „3.2 Organizarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor menajere de hârtie şi carton în zona blocurilor din mediul urban 3.2.1Prezentarea modului de colectare şi transport a deşeurilor de hârtie şi carton 3.2.2Alocarea de resurse necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor de hârtie şi carton 32

3.2.3Organizarea calendaristică a activităţii de colectare şi transport a deşeurilor de hârtie şi carton pe parcursul unui an”. Așadar, entitatea contractantă învederează că Secţiunea va cuprinde şi o prezentare detaliată a timpilor de colectare necesari (luând în calcul timpii de manipulare, timpii de deplasare de la un utilizator/punct de colectare la altul şi timpii de deplasare la staţia de sortare), care să poată demonstra că este suficientă utilizarea maşinilor ofertate pentru colectarea a deşeurilor de hârtie şi carton de la toţi utilizatorii/punctele de colectare, la parametrii solicitaţi prin documentaţia de atribuire. „3.3 Organizarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor menajere de plastic şi metal în zona blocurilor din mediul urban 3.3.1Prezentarea modului de colectare şi transport a deşeurilor de plastic şi metal 3.3.2Alocarea de resurse necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor de plastic şi metal 3.3.3Organizarea calendaristică a activităţii de colectare şi transport a deşeurilor de plastic şi metal pe parcursul unui an”. Așadar, entitatea contractantă învederează că Secţiunea va cuprinde şi o prezentare detaliată a timpilor de colectare necesari (luând în calcul timpii de manipulare, timpii de deplasare de la un utilizator/punct de colectare la altul şi timpii de deplasare la staţia de sortare), care să poată demonstra că este suficientă utilizarea maşinilor ofertate pentru colectarea a deşeurilor de plastic şi metal de la toţi utilizatorii/punctele de colectare, la parametrii solicitaţi prin documentaţia de atribuire. „3.41 Organizarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor menajere de hârtie, carton, plastic şi metal în zona caselor din mediul urban şi în mediul rural: 3.41.1 Prezentarea modului de colectare şi transport a deşeurilor de hârtie, carton plastic şi metal 3.41.2 Alocarea de resurse necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor de hârtie, carton, plastic şi metal 3.41.3 Organizarea calendaristică a activităţii de colectare şi transport a deşeurilor de hârtie, carton, plastic şi metal pe parcursul unui an.” Așadar, entitatea contractantă învederează că Secţiunea va cuprinde şi o prezentare detaliată a timpilor de colectare necesari (luând în calcul timpii de manipulare, timpii de deplasare de la un utilizator/punct de colectare la altul şi timpii de deplasare la staţia de sortare), care să poată demonstra că este suficientă utilizarea maşinilor ofertate pentru colectarea a deşeurilor de hârtie, carton, plastic şi metal de la toţi utilizatorii/punctele de colectare, la parametrii solicitaţi prin documentaţia de atribuire. „3.4 Organizarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor menajere de sticlă 33

3.4.1Prezentarea modului de colectare şi transport a deşeurilor de sticlă 3.4.2Alocarea de resurse necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor de sticlă 3.4.3Organizarea calendaristică a activităţii de colectare şi transport a deşeurilor de sticlă pe parcursul unui an”. Secţiunea va cuprinde şi o prezentare detaliată a timpilor de colectare necesari (luând în calcul timpii de manipulare, timpii de deplasare de la un utilizator/punct de colectare la altul şi timpii de deplasare la staţia de sortare), care să poată demonstra că este suficientă utilizarea maşinilor ofertate pentru colectarea a deşeurilor de sticlă de la toţi utilizatorii/punctele de colectare, la parametrii solicitaţi prin documentaţia de atribuire. „3.5 Organizarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor periculoase menajere 3.5.1Prezentarea modului de colectare şi transport a deşeurilor periculoase menajere 3.5.2Alocarea de resurse necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase menajere 3.5.3Organizarea calendaristică a activităţii de colectare şi transport a deşeurilor periculoase menajere pe parcursul unui an.” „3.6 Organizarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor voluminoase 3.6.1Prezentarea modului de colectare şi transport a deşeurilor voluminoase 3.6.2Alocarea de resurse necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor voluminoase La estimarea resurselor necesare se vor avea în vedere atât campaniile de colectare cât şi colectările la cerere a deşeurilor voluminoase. 3.6.3Organizarea calendaristică a activităţii de colectare şi transport a deşeurilor voluminoase pe parcursul unui an”. „3.7 Organizarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor similare şi din pieţe 3.7.1Prezentarea modului de colectare şi transport a deşeurilor similare din pieţe 3.7.2Alocarea de resurse necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor similare din pieţe 3.7.3 Organizarea calendaristică a activităţii de colectare şi transport a deşeurilor similare din pieţe pe parcursul unui an”. „3.8 Organizarea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor din construcţii şi demolări 3.8.1Prezentarea modului de colectare şi transport a deşeurilor din construcţii şi demolări 3.8.2Alocarea de resurse necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor din construcţii şi demolări 34

3.8.3Organizarea calendaristică a activităţii de colectare şi transport a deşeurilor din construcţii şi demolări pe parcursul unui an”. „3.9 Organizarea activităţii în cazul colectărilor ocazionale şi a serviciilor suplimentare 3.7.1Prezentarea modului de lucru în cazul colectărilor ocazionale şi a serviciilor suplimentare 3.7.2Alocarea de resurse necesare pentru prestarea colectărilor ocazionale şi a serviciilor suplimentare „3.10 Organizarea activităţii de spălare a recipientelor de colectare 3.14.1 Prezentarea modului spălare a recipientelor de colectare a deşeurilor, 3.14.2 Alocarea de resurse necesare pentru spălarea recipientelor de colectare a deşeurilor 3.14.3 Organizarea calendaristică a activităţii de spălare a recipientelor de colectare a deşeurilor pe parcursul unui an”. Răspuns punctul nr. 3 (h) – pag. 21 din contestație În documentaţia de atribuire, respectiv în Anexa 1 a caietului de sarcini şi în Anexa 3 a Studiului de Oportunitate, după cum se arată, sunt prezentate: • cantităţile de deşeuri municipale generate defalcate pe categorii (deşeuri menajere, similare, din pieţe), • cantităţile de deşeuri municipale generate defalcate pe medii de rezidenţă (urban/rural), • cantităţile de deşeuri municipale generate defalcate pe fracţii de deşeuri (hârtie/carton, plastic, metal etc). Mai mult, în Anexa 1 a caietului de sarcini şi în Anexa 3 a Studiului de Oportunitate este detaliată compoziţia deşeurilor menajere, similare şi din pieţe. Astfel, entitatea contractantă arată că, cantitatea de deşeuri municipale generate la nivel de UAT rezultă, implicit, având în vedere i) informaţiile prezentate în secţiunea 6.1 a Studiului de oportunitate în ceea ce priveşte valoarea indicatorului de generare deşeuri menajere (diferit în mediul urban şi în mediul rural), ponderea deşeurilor similare din deşeurile menajere (24% în mediul urban şi 16% în mediul rural) şi evoluţia populaţiei la nivel de UAT prezentată, în continuare, sub formă tabelară. Totodată, ,,,, ......... precizează că, în conformitate cu prevederile art. 53, numărul gospodării din mediul rural este de aproximativ 35.487, astfel cum reiese dintr-un tabelul, anexat în susținere, în care este redat numărul de gospodării la nivelul fiecărei unităţi administrative teritoriale din mediul rural. Răspunsuri la aspectele prezentate la punctul V. a) din contestație: • valoare grad de variaţie - a se vedea răspunsul de la punctul 3a) 35

• având în vedere variaţia anuală a cantităţilor de deşeuri menajere reziduale şi reciclabile, în art. 55 şi 56 la care face referire contestatorul s-a prezentat, după cum se arată, o cantitate medie anuală respectiv suma anuală a cantităţilor estimate a se colecta (şi prezentate în Anexa 1 a documentaţiei de atribuire) şi numărul anilor pentru care se delegă serviciul (8 ani), prin urmare, entitatea contractantă susține că, atât informaţiile prezentate în caietul de sarcini, cât şi cele prezentate în Anexa 1, sunt corecte. • similar pentru deşeurile similare şi din pieţe, cantităţile prezentate în caietul de sarcini reprezintă o medie anuală. Cantităţile anuale generate pe mediu de rezidenţă şi pe categorii şi tipuri de deşeuri sunt prezentate, după cum se arată, în Anexa 1 a caietului de sarcini şi Anexa 3 a Studiului de oportunitate, astfel, gradul de variaţie nu s-a luat şi nu trebuie să se ia în calcul la determinarea cantităţilor - ci reprezintă doar o ipoteză care se va verifica pe perioada de implementare. Răspunsuri la aspectele prezentate la punctul V. b) din contestație - a se vedea răspunsul de la punctul 3b) Răspunsuri la aspectele prezentate la punctul V. c) din contestație - a se vedea răspunsul de la punctul 3c) Răspunsuri la aspectele prezentate la punctul V. d) din contestație - a se vedea răspunsul de la punctul 3d) Răspunsuri la aspectele prezentate la punctul V. e) din contestație - a se vedea răspunsul de la punctul 3e) Răspunsuri la aspectele prezentate la punctul V. f) din contestație - a se vedea răspunsul de la punctul 3f) Răspunsuri la aspectele prezentate la punctul V g) din contestație - a se vedea răspunsul de la punctul 3g) Răspunsuri la aspectele prezentate la punctul V. h) din contestație - a se vedea răspunsul de la punctul 3h) Concluzionând, ,,,, ......... consideră că cerințele sunt clare, precum și că a răspuns, punctual, criticilor formulate de contestator, în mod clar, complet și fără ambiguități, solicitând respingerea contestației, ca fiind neîntemeiată. Prin adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. ,,,, ......... a transmis punct de vedere cu privire la contestația depusă de ......... SA, prin care a solicitat respingerea contestației, ca fiind lipsită de fundament legal și netemeinică. În ceea ce privește criticile contestatorului privind obligarea la adoptarea de măsuri de remediere a documentației de atribuire, entitatea contractantă învederează următoarele: Referitor la critica contestatorului ......... SA privind recalcularea valorii estimate a contractului(punctul C), ,,,, ......... precizează, în ceea ce priveşte corectitudinea cantităţilor de deşeuri colectate și baza pe care acestea au fost determinate, că acestea nu au nici un fundament și nu sunt conforme cu realitatea, având în vedere următoarele: 36

• Informaţii privind cantităţile de deşeuri municipale au fost furnizate de către Agenţia de Protecţia Mediului ......... pentru perioada 2014-2017 pe baza chestionarelor MUN completate de operatorii de salubrizare care prestează servicii de salubrizare în zona delegată (......... SRL şi - conform Capitolul 5.1 din Studiul de Oportunitate, pagina 22); • În plus, în paralel, informaţii privind cantităţile de deşeuri colectate, gestionarea acestora şi infrastructura existentă au fost furnizate de la primăriile din fiecare din cele 23 de UAT-uri; • Totodată s-au organizat întâlnirii cu reprezentaţii operatorilor de salubrizare care prestează servicii de salubrizare în zona delegată în vederea interpretării datelor furnizate prin intermediului chestionarelor; • S-au efectuat vizite în teren atât în Municipiul ......... cât şi in mediul rural pentru evaluarea infrastructurii existente de deşeuri. De asemenea, se arată că, în conformitate cu Secţiunea 5.1 a Studiului de oportunitate, cantitatea de deşeuri colectată în anul 2017 (anul de bază pentru realizarea proiecţiei), s-a determinat având în vedere următoarele: Cantitatea de deşeuri generată în anul 2017, conform informaţiilor prezentate în secţiunea 5.1 a Studiului de Oportunitate Observaţii Indicatorul de generare deşeuri menajere: • în Municipiul ......... - 1,17 kg/loc/zi ( valoare rezultată din datele furnizate de operatorul de salubrizare pentru total deşeuri menajere şi similare, respectiv 1,45 kg/loc/zi şi din care s- au scăzut deşeurile similare şi din pieţe), • în mediul rural - 0.6 kg/loc/zî (valoare rezuItată din daţele furnizate de operatorul de salubrizare pentru total deşeuri menajere şi similare, respectiv o medie de 0.7 kg/loc/zi şi din care s-au scăzut deşeurile similare), Ponderea deşeurilor similare din cantitatea de deşeuri menajere generată • în Municipiul ......... este de 24%, • în mediul rural este de 16% Indicatorul de generare deşeuri menajere

şi

similare

aferent Municipiului ......... s-a determinat având în vedere cantitatea de deşeuri raportată de operatorul de salubrizare actual ( cantităţi reale colectate) şi a populaţiei. Indicatorul de generare deşeuri menajere şi similare pentru mediul rural s-a determinat pentru fiecare localitate din zona delegată având în vedere cantitatea de deşeuri raportată de operatorii de salubrizare actuali (cantităţi reale colectate) şi a populaţiei. Cantitatea de deşeuri din pieţe - 870 tone . Cantitatea s-a estimat plecând de la cantitatea totală generată în judeţul .........

conform

datelor prezentate în PNGD şi ponderea populaţiei din Municipiul ......... raportat la populaţia totală din mediu urban. în Din analiza datelor furnizate şi a discuţiilor purtate pe plan local a rezultat că nu există informaţii defalcate pentru deşeurile din pieţe, în cele mai multe cazuri acestea fiind colectate în amestec cu deşeurile similare şi/sau menajere. Astfel această 37

mediu rural se estimează ca nu se generează deşeuri din pieţe. cantitate s-a estimat pe baza prevederilor din PNGD. Având în vedere că deşeurile din pieţe reprezintă 1% din cantitatea totală de deşeuri menajere şi similare colectate în anul 2017, impactul acestei estimări în cazul în care se dovedeşte a nu fi conformă cu realitatea, va fi foarte redus. Așadar,

entitatea

contractantă

apreciază

afirmaţiile contestatorului complet eronate, pure speculații, fără nici un temei, având în vedere că, calculul efectuat pentru determinarea cantităților ce urmează a fi colectate de viitorul operator și implicit valoarea estimată, nefiind făcute pe baza de supoziţii, presupuneri sau aprecieri emiprice, ci în mod corect, fundamentat pe indicatori și elemente reale, date concrete tehnice de la fiecare UAT și operator de salubrizare care deservește UAT-urile respective. Contrar susținerilor contestatorului, entitatea contractantă arătă că, aplicând principiul tratamentului egal, nu apreciază că trebuia să consulte un operator economic, potențial interesat în prezenta procedură, cu privire la ce date să folosească în determinarea valorii estimate. Mai mult, pentru a dovedi încă o dată lipsa de înţelegere a contestatorului, ,,,, ......... precizează că acesta are în derulare un contract cu acelaşi obiect, dar nu identic, cu cel care face obiectul prezentei proceduri, efectuând colectarea și transportul deşeurilor de la 65 de UAT din judeţul ......... situate la distanțe considerabil mai mari, cu densitate mai mică a populaţiei, cu putere de cumpărare mai mică și cu indicatori de generare diferiţi. i). Entitatea contractantă susține că valoarea estimată a contractului, a fost corect determinată, în conformitate cu art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 100/2016: „(1) Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii este cifra totală de afaceri a concesionarului generată pe durata contractului, fără TVA, în schimbul lucrărilor şi serviciilor care fac obiectul concesiunii, precum şi pentru bunurile accesorii acestor lucrări şi servicii. (2) Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii se estimează de către entitatea contractantă înainte de iniţierea procedurii de atribuire şi este valabilă la momentul iniţierii procedurii de atribuire prin transmiterea spre publicare a anunţului de concesionare sau a anunţului de intenţie în cazul concesiunii de servicii sociale ori alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 3.” Astfel, ,,,, ......... precizează că cifra totală de afaceri a concesionarului, pe durata contractului, rezultă, astfel cum este prezentată, în secţiunea 10.1 a Studiului de oportunitate, cu respectarea prevederilor legale, respectiv Ordinul nr. 109/2007 al ANRSC. 38

De asemenea, se arată că, în Studiul de Oportunitate, în tabelul 10-1, costurile aferente activităţii sunt determinate separat, pentru fiecare flux de deşeuri în parte, iar valoarea totală, rezultă din cumularea acestor costuri. Totodată, se arată că sunt prevăzute tarife distincte pentru fiecare an în parte, per total contract și media pentru contract, pentru următoarele categorii de deşeuri: > Deşeuri reziduale de la populaţie > Deşeuri reciclabile de la populaţie > Deşeuri asimilabile și din pieţe Tariful unic determinat este, practic, o medie ponderată a tarifelor individuale pe fluxuri de deşeuri, după cum se poate vedea din tabelul 10-1, pact. 65-67 ale Studiului de Oportunitate, respectându- se, astfel, în totalitate prevederile art. 17 alin. (1) lit.(f) din Legea 211/2011: „ f)să stabilească și să aprobe, începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru beneficiarii serviciului de saubrizare tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a) și sancţiunile aplicate în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător cele doua fluxuri de deşeuri”. ,,,, ......... arată că a stabilit, prin Studiul de Oportunitate, costurile per tonă pe fiecare flux de deşeuri și, pe fiecare an, iar acesta a fost aprobat prin Hotărâri de Consiliu Local a tuturor celor 23 de UAT beneficiare ale serviciului. Mai mult decât atât, entitatea contractantă învederează că, în Regulamentul Serviciului de salubrizare, ce a fost anexat la documentaţia procedurii în cauză, sunt prevăzute sancţiunile aplicate în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă, în mod corespunzător cele două fluxuri de deşeuri, cu un cuantum între 200- 500 lei pentru persoanele fizice și între 2000-5000 lei pentru persoanele juridice, astfel, fiind respectate, în totalitate, prevederile art. 17 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 211/2011. Așadar, entitatea contractantă consideră că cerinţele sunt clare, complete și fără ambiguități, în opinia sa, fiind respectate, în totalitate, prevederile art. 17 alin. (1) lit. (f) din Legea nr. 211/2011, critica formulată de contestator fiind neîntemeiată. Pentru motivele mai sus arătate, ,,,, ......... solicită respingerea criticii formulate de către ......... SA, ca neîntemeiată. ii). Entitatea contractantă precizează că valoarea estimată a fost stabilită pe baza unor date reale, colectate de la operatorii ai serviciului de salubrizare, pe care consultantul le deţine în baza sa de date, din proiectele în care a fost implicat, astfel, estimarea valorii contractului nu poate fi decât una pe baza unor ipoteze, deoarece, se referă la o perioadă mai mare de un an şi nu pot fi cunoscute şi prevăzute cu precizie cantitățile ce vor fi generate în viitor. Mai mult, se arată că, ipotezele sunt prezentate, detaliat, în Studiul de Oportunitate şi se 39

bazează pe date oficiale şi din surse autorizate, cum sunt: Institutul Național de Statistică, Planul Național de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2015-2025, adoptat prin HG nr. 941/20.12.2017, Primăria Municipiului ........., Operatori de salubritate din zona pentru care se deleagă serviciul, Administraţiile Publice Locale. De asemenea, se arată faptul că, astfel cum este prezentat în secţiunea 10.1 a Studiului de oportunitate, calculul este bazat pe date cu caracter tehnic (ex. capacităţi vehicule colectare, norme de muncă etc.) şi utilizează indici menţionaţi ca atare. iii). Deși în contestaţia sa, potenţialul ofertant face referire la contractul derulat în prezent în judeţul ........., pentru 65 UAT-uri, entitatea contractantă subliniază faptul că acest contract, pentru 65 UAT-uri, la care se face referire, se desfăşoară în condiţii diferite de cele ale contractului obiect la prezenta procedură, astfel: - cele 65 UAT-uri sunt răspândite într-o arie geografică mult mai mare cu diametrul de peste 150 km, - distanţele între UAT-uri şi între acestea şi instalaţiile de gestiune a deşeurilor sunt mai mari UAT deservite de contestator aflându-se la distanțe de 90 de km față de depozitul conform sau peste 50 de km fata de stațiile de transfer; - aria deservită are anumite caracteristici de relief (teren denivelat, coline, relief muntos) și densitate a populaţiei mult mai mică, fapt ce atrage costuri mai mari de colectare; - densitatea populaţiei este mai redusă; - cele 23 UAT ce fac obiectul prezentei proceduri sunt grupate concentrat, în municipiul reşedinţa de judeţ, iar mai mult de 80% din populaţia vizată locuieşte la blocuri, ceea ce scade costul colectării unei tone de deşeuri. Pentru motivele anterior arătate, ,,,, ......... solicită respingerea criticii formulate de către de, ca neîntemeiată. Cu privire la critica contestatorului de la punctul D, entitatea contractantă precizează: iv) Valoarea estimată a contractului a fost determinată, după cum se arată, conform precizărilor art. 12 și art. 13 din Legea nr. 100/2016, iar modalitatea explicită de calcul este prezentată, în detaliu, în Strategia de contractare aferentă procedurii de atribuire, conform dispoziţiilor art. 9 din HG nr. 867/2016, strategie ce a fost validată de către ANAP, în vederea publicării anunţului de participare. Așadar, contrar susținerii contestatorului, entitatea contractantă precizează că modalitatea de calcul a valorii estimate a contractului respectă prevederile legale în domeniu. ,,,, ......... arată că Tabelele de calcul prezentate în Studiul de Oportunitate, sunt tabele sintetizatoare, calculele detaliate fiind realizate cu ajutorul unui model financiar, în conformitate cu Legea nr. 100/2016. Metoda, sau modalitatea concretă de calcul, după cum se arată, este explicată, în detaliu, în capitolul 10 al Studiului de 40

Oportunitate. Mai multe detalii, cum ar fi numărul de persoane pe fiecare operaţie şi tariful pe oră pentru fiecare operaţie, numărul de km parcurşi în regim de transport pentru fiecare autovehicul etc., ar însemna, în opinia entității, o constrângere a potenţialilor ofertanţi, de a respecta exact cele specificate, fără a lăsa operatorii să îşi optimizeze procesele, astfel încât să realizeze indicatorii de performanţă, în condiţii profitabile pentru aceştia, ceea ce ar implica nişte condiţii restrictive și de limitare a concurenței. Totodată, entitatea contractantă menționează că, în determinarea sumelor prezentate în tabelele capitolului 10, s-a ţinut cont de prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi au fost utilizate standardele de cost existente în domeniu. Pentru motivele anterior arătate, ,,,, ......... solicită respingerea, și a acestei critici formulate de către ......... SA, ca neîntemeiată. În ceea ce privește critica contestatorului de la punctul E, entitatea contractantă precizează: v. Referirea la tariful maxim suportabil pentru judeţul ........., din PNGD, ,,,, ......... apreciază că, contestatorul, intenţionat, ignoră faptul că acesta a fost determinat având ca an de baza anul 2016, toate calculele fiind efectuate pe baza previziunilor emise de Comisia Naţională de Prognoză în anul 2016, iar în anii 2017 şi ........., atât produsul intern brut, cât şi nivelul veniturilor gospodăriilor din întreaga țară și din judeţul ......... au crescut semnificativ. Astfel, pe baza informaţiilor de la Comisiei Naţionale de Prognoza, publicate în luna mai ........., se arată că, creşterile, la nivelul judeţului ........., sunt de: - 8,1% în 2017 faţă de 2016, - de 7% în ......... faţă de 2017, şi - de 6,3% în 2019 faţă de .......... Întrucât informaţiile sunt oficiale, concrete, și publicate de instituțiile abilitate ale statului român cu responsabilități în domeniu, prin urmare, entitatea contractantă susține că acestea nu pot avea nici un caracter nelegal sau în contradicţie cu prevederile actelor normative în domeniu, ci, doar în contradicţie cu dorinţele și solicitările nejustificate ale contestatorului. În plus, entitatea susține că este eronată presupunerea contestatorului cum că toate deşeurile ar suporta toate operaţiunile enumerate, deși fiecare flux suportă numai o operaţie. Mai mult, entitatea contractantă precizează că, prin respectarea indicatorilor de performanţă, costurile cu tratarea şi eliminarea deşeurilor ar fi foarte mici. Deoarece operatorul de colectare şi transport nu suportă el aceste costuri, referirea la faptul că tariful de 251,49 lei/tona colectată în anul 2019 nu este sustenabil, nu este fundamentată, contestatarul ignorând, în mod intenţionat, faptul că finanţarea serviciului se va realiza prin taxă colectată de la populaţie de către UAT-uri şi care, se constituie în venit pentru bugetul local, iar 41

modalitatea de stabilire a acestei taxe intră în atribuţiile autorităţii publice locale. Entitatea contractantă subliniază faptul că, contestatorul ignoră dispozițiile referitoare la echilibrul contractual, astfel cum sunt ele prevăzute în Legea nr. 101/2006: „b) realizarea unui raport calitate- cost cât mai bun pentru serviciul de salubrizare prestat pe perioada angajată şi asigurarea unui echilibru între riscurile și beneficiile asumate de părţile contractante", una dintre părţile contractante la care se face referire fiind și Delegatarul, deci tariful trebuie să asigure acest echilibru și din punctul de vedere al acestuia, nu doar al maximizării profitului Delegatului. Așadar, entitatea contractantă (Delegatarul) plăteşte operatorii de salubritate din sumele colectate ca taxe de la populaţia UAT-urilor membre, pentru care operatorul prestează serviciile. Contractul nu este sustenabil din punct de vedere financiar pentru entitatea contractantă, după cum se arată, dacă suma taxelor estimate a fi încasate (cu un grad de colectare de 95%) nu acoperă costurile contractelor de delegare. Astfel, ,,,, ......... menționează faptul că, nivelul taxei este stabilit pe baza nivelului de suportabilitate a populaţiei pentru activitatea de salubritate, ştiut fiind faptul că, dacă acest nivel este depăşit, taxele nu mai pot fi colectate și sistemul devine nesustenabil. Studiul de Oportunitate ataşat documentaţiei procedurii include, susține entitatea contractantă, toate elementele actualizate, pe baza cărora s-au determinat tarifele pentru toate fluxurile de deşeuri incluse în contract, în actualizare ținându-se cont de evoluţia principalelor elemente de cost, pe baza unor documente oficiale elaborate de către Comisia Naționala de prognoză și de către Institutul Național de Statistică, fără nici o improvizaţie proprie de natură teoretica sau arbitrară. Se arată că, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006: „Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare”, entitatea contractantă și UAT care deleagă activitate de salubrizare nu pot stabili un nivel al tarifului mai mare decât venitul constituit prin taxa, care, la rândul său, trebuie să respecte pragul de suportabilitate al celei mai sărace populaţii. Așadar, ,,,, ......... arată că, elementele luate în calcul în stabilirea tarifelor, ca și ipotezele aferente, sunt prezentate în Studiul de oportunitate, iar modalitatea de stabilire a valorii estimate a contractului a fost detaliată în Strategia de contractare aferentă procedurii de atribuire, conform dispoziţiilor art. 9 din HG nr. 867/2016, considerând că publicarea acesteia nu este relevantă și nici oportună, existând riscul de a se constitui în condiţie restrictivă, prin prisma inducerii artificiale a ideii că ofertanţii trebuie să aibă în vedere 42

componentele și limitările respective, în detrimentul unei abordări competitive, bazate pe experienţa ofertanţilor în domeniu. În opinia sa, echilibrul contractului înseamnă că acesta să fie sustenabil financiar, atât pentru Delegatar (entitatea contractantă), cât și pentru Delegat, depășirea tarifelor maxime atragând riscul nesustenabilității contractului, din punctul său de vedere. În ceea ce privește critica contestatorului de la punctul G, entitatea contractantă reiterează argumentele prezentate în susținere la pct. i) cu privire la faptul că, în Studiul de Oportunitate în tabelul 10- 1, costurile aferente activităţii sunt determinate diferențiat, pentru fiecare flux de deşeuri în parte, iar valoarea totală rezultă din cumularea acestor costuri, solicitând respingerea, ca neîntemeiată, și a acestei critici, formulate de către ......... SA. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. , SC ......... SRL a depus „Note de Ședință”, prin care a răspuns, în replică, la susținerile entității contractante formulate prin punctul de vedere, arătând, prioritar, faptul că, susţinerile acesteia, din acte procedurale - punct de vedere şi prin care se recunosc criticile sale (exemplu - pct. 3 de mai jos), dar nematerializate în măsuri de remediere, publicate în SEAP, nu lipsesc de obiect contestaţia, ci doar întăresc caracterul temeinic al acesteia. 1) Cu privire la răspunsul ,,,, privind pct. 2.1 dezvoltat şi la pct. V.l din contestaţie, ......... SRL subliniază faptul că, deși documentaţia de atribuire nu respectă prevederile Legii nr. 211/2011 şi ale OUG nr. 74/........., astfel cum a arătat și în contestaţie, întrucât, ofertanţilor nu li se solicită fundamentarea şi prezentarea de tarife distincte pentru colectarea şi transportul deşeurilor reciclabile, respectiv pentru colectarea şi transportul categorii de deşeuri municipale, în punctul de vedere, aceasta precizează chestiuni legate de valoarea totală a concesiunii, chestiuni legale de Studiul de oportunitate şi de costurile activităţilor, precizând cu totul alte aspecte decât cele criticate, fără a menţiona cu claritate dacă şi unde în documentaţia de atribuire sunt solicitate ofertanţilor tarife distincte, această obligaţie fiind în sarcina acesteia, potrivit dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 211/2011 şi art. 1 pct. 3 din OUG nr. 74/.......... De asemenea, contestatorul reiterează faptul că documentaţia de atribuire nu respectă Legea nr. 211/2011, precizând clar motivul (nesolicitarea de tarife distincte), apreciind solicitarea entității contractante cu privire la critica formulată, ca fiind nesusţinută de argumentele prezentate în punctul de vedere. • Cu privire la aprecierea ,,,,, conform căreia „Tariful unic determinat este practic o medie ponderată a tarifelor individuale pe fluxuri de deşeuri, după cum se poate vedea din tabelul aflat la pagina 65-67 din Studiul de oportunitate” (fila 3, alin. 2 din punctul de vedere), contestatorul precizează următoarele: 43

- recunoaşte, chiar şi aceasta, existenţa unui „tarif unic” şi nu a unor „tarife distincte”, astfel cum legiuitorul expres a impus prin art. 17 lit. c) din Legea nr. 211/2011, mai sus citat integral. - „Tarifele distincte”, trebuie să se regăsească, în caietele de sarcini, (dispoziţie expres menţionată în art. 17, lit. c) din Legea nr. 211/2011, mai sus citat integral), existenţă unor potenţiale costuri (şi nicidecum, tarife, cum inexplicabil pretinde entitatea), în unele tabele, prevăzute cu titlul informativ în actele premergătoare aprobării documentaţiei de atribuire (în componenţa prevăzută de art. 19 alin. 3 din HG nr.867/2016), neavând relevanţă, respectiv neacoperind cerinţa expresă a legii. - Aşa numita „medie ponderată”, nu este susţinută de prevederile caietului de sarcini şi în special ale fişei de date a achiziţiei, unde este expres prevăzut doar factorul de evaluare 1 „Tarif (unic, n.n.) pentru activitatea de colectare și transport al deşeurilor menajere și asimilabile [lei/tona] - pondere 70%” şi nu tarife distincte, cu ponderea aferentă fiecărui tarif. În concret, contestatorul învederează faptul că, prin punctul de vedere, entitatea contractantă îşi nesocoteşte propria ......... de atribuire, inventând motive, care nu numai că sunt străine cauzei, dar aruncă în derizoriu, întreaga procedură. Având în vedere faptul că, în conformitate cu prevederile art. 86 din Legea nr. 100/2016 şi 43-44 din HG nr.867/2016, pretinsa medie ponderată a acelor tarife distincte, prevăzute de art. 17, lit. c) din Legea nr. 211/2011, trebuie, nu numai expres precizată, dar mai mult, trebuie evidenţiată ponderea fiecărui astfel de tarif distinct, în totalul factorului de evaluare tarif deşeuri menajere, contestatorul concluzionează că, este mai mult decât evident faptul că, în încercarea de a da o explicaţie lipsei acestor tarife distincte, entitatea contractantă s-a încurcat în propriile explicaţii, dând o nouă măsură a nelegalităţii întregii documentaţii de atribuire, distorsionând chiar şi factorul principal de evaluare. • De asemenea, contestatorul consideră susţinerile privind existenţa regimul sancţionatoriu, în cazul nerespectării obligaţiei de separare a deşeurilor (!!!), ca fiind străine cauzei, în raport de chestiunea litigioasă a lipsei tarifelor distincte. 2) Cu privire la răspunsul ,,,, privind pct. 2.2 din contestaţie, contestatorul subliniază faptul că, entitatea contractantă, prezintă în punctul de vedere, conţinutul Secţiunii II.3 din fişa de date şi alte aspecte legale ce nu au fost contestate. Astfel, în fișa de date, la cap. „II.3 Ajustarea preţului contractului”, se prezintă modul prin care tarifele pot fi ajustate/modificate conform Legii nr. 101/2006, chiar dacă titlul este altul, iar argumentele prezentate de entitatea contractantă nu au legătură cu critica sa, întrucât aceasta invocă în combatere dispozițiile art. 107 din Legea nr. 100/2016, ce subscrie modificării contractelor de concesiune fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, nicidecum modului şi posibilitățile de modificare 44

a tarifelor ce fac obiectul viitorului contract care este strict reglementat de Ord. ANRSC nr. 109/2007. Totodată, referitor la cele trei aspecte sesizate în contestaţie, contestatorul arătă faptul că entitatea contractantă nu precizează în punctul de vedere argumente susţinute de cadrul legal, respectiv de Ord. ANRSC nr. 109/2007 care legiferează modul de modificare a tarifelor. Astfel, entitatea contractantă: - nu aduce argumente asupra celor invocate în contestaţie la paragraful 30 pag. 11/24, care să combată critica referitoare la solicitarea precizată în documentaţia de atribuire de îndeplinire a situaţiei de modificare a tarifului (trei cerinţe cumulative), în contradicţie cu prevederea legală care indică faptul că eventuala modificare a tarifelor poate fi datorată situaţiilor (n.n. distincte) prevăzute la art. 15 alin. 1), lit. a), b), c) din Ord. ANRSC nr. 109/2007. - nu aduce argumente legale nici asupra faptului incriminat în paragraful 31 pag. 11/24 prin care, s-a arătat faptul că în documentaţia de atribuire următoarele solicitări reprezintă cerinţe netemeinice, nelegale şi suplimentare în eventuala solicitare de modificare a tarifului, în ceea ce priveşte: (i) elemente de cost în structura sumelor de disponibilitate; (ii) modificarea cantităţilor cu mai mult de 20%. De altfel, în Punctul de vedere, entitatea contractantă nu precizează formula prevăzută de art. 16 a Ord. ANRSC nr. 109/2007 pentru că s-ar vedea faptul că acele sintagme (i) şi (ii) nu există nici în formulă şi nici în textul articolului din Ordin. - nici asupra celui de-al treilea aspect invocat în contestaţie, la paragraful 32 pag. 12/24 entitatea nu aduce argumente, invocând, în fapt, art. 12 din Ordin care se referă la stabilirea tarifelor specifice serviciilor de salubrizare, nicidecum la obiectul criticii. Totodată, contestatorul arată că, deși entitatea contractantă prezintă conţinutul art. 15 din Ord. ANRSC nr. 109/2007 privind modificarea tarifelor, respectiv punctele a), b) şi c) ale acestuia, această precizare întăreşte, în tot, critica sa(cele trei aspecte incriminate) şi nicidecum, nu o combate. Așadar, contestatorul apreciază solicitarea entității de respingere a criticilor referitoare la „modificarea tarifului” este neîntemeiată, întrucât numai prin invocarea art. 15 din Ordinul nr. 109/2007, ,,,, arată că ceea ce a solicitat în art. ......... din caietul de sarcini şi art. 10 din modelul de contract conţine adăugiri şi modificări care exced cadrului legal oferit de Ord. ANRSC nr. 109/2007. 3) Cu privire la răspunsul ,,,, privind pct. 3 din contestaţie, ......... SRL învederează, raportat la dispozițiile art. 71 din Legea nr. 100/2016, faptul că, la sfârşitul punctului de vedere entitatea contractantă a precizat informaţii esenţiale elaborării şi întocmirii ofertelor, precum numărul de gospodării şi numărul de locuitori din fiecare localitate, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o recunoaştere a 45

caracterului incomplet al informaţiilor din documentaţia de atribuire, pentru că nici un ofertant, fără să cunoască aceste date concrete, nu putea întocmi oferta, neputând completa Formularul 6.1 (i) în care avea obligaţia să calculeze/precizeze/utilizeze timpii de deplasare de la un utilizator/punct de colectare la altul. De asemenea, contestatorul arată că, urmare a criticilor sale, entitatea contractantă a modificat aproape în totalitate Formularul 6.1 (i), nemărginindu-se, astfel cum ar părea la prima vedere, la îndreptarea unei erori de formă, printr-o renumerotare, ci a schimbat în mare măsură conţinutul iniţial al acestui document prin faptul că a realizat şi şi-a însuşit eroarea în care se află în ceea ce priveşte modul de colectare „împreună” a deşeurilor reciclabile de hârtie-carton şi plastic-metal în zona de case din mediul rurală şi urban. Așadar, ......... SRL învederează următoarele: • Deși, documentaţia de atribuire precizează grade de variaţie a categoriilor de deșeuri municipale, contestatorul evidenţiază faptul că informaţii precum deşeurile menajere reziduale pot să aibă un grad de variaţie de 20%, nu pot fi încadrate ca informaţii complete, corecte şi precise prin faptul că viitorul operator trebuie să cunoască la ofertare că are de colectat şi transportat 48.066 tone de deşeuri menajere reziduale (conform art. 55 din caietul de sarcini) sau 57.679 tone (20% în plus) sau 38.453 tone (20% în minus). Ofertantul, în oferta sa, după cum se arată, pentru a-şi recupera costurile, trebuie să ia în calcul cantitatea maximă pe care entitatea contractantă i-a precizat-o, însă, în realitate, poate să se afle în situaţia de a fi nevoit să colecteze/transporte doar 38.453 tone/an pentru că, aceasta este cantitatea reală. Adică, exemplifică contestatorul, ofertantul va trebui să facă investiţii pentru colectarea şi transportul unei cantităţi suplimentare de 19.226 to/an (pentru ca oferta să fie conformă), cât reprezintă diferenţa cantitatea maximă pentru care a fundamentat oferta şi cea minimă pe care o regăseşte în realitate (57.679 to/an - 38.453 to/an), deşi, în realitate nu le va putea utiliza. Mai mult, susține contestatorul, aceste investiţii nu vor putea fi recuperate prin valoarea prestaţiilor efectuate, întrucât deşeurile menajere reziduale regăsite în realitate sunt peste 19.000 to/an mai mici decât cele luate în calcul în fundamentarea tarifului ofertei. Situaţia dată, precum cea descrisă anterior, în care entitatea contractantă a precizat în caietul de sarcini grade de variaţie a cantităţilor de deşeuri municipale, se regăseşte în cazul tuturor categoriilor de deşeuri, fapt care, în opinia contestatorului, face ca cele criticate în contestaţie să aibă caracter pertinent. Prin urmare, contestatorul apreciază critica sa în legătură cu acest aspect, ca fiind corectă şi pertinentă. • Cunoscând şi înţelegând, în totalitate, conţinutul art. 59 şi art. 80 din caietul de sarcin, contestatorul precizează că nu a comparat frecvenţele de colectare precizate pentru deşeurile reziduale de la populaţie în zona urbană cu deşeurile similare, reziduale şi reciclabile, 46

însă, a arătat şi susţine, în continuare că, prin caietul de sarcini este prezentată posibilitatea măririi (de până la 6 ori) a anumitor frecvenţe de colectare, la solicitarea ulterioară încheierii Contractului, din partea entității contractante (adică după ce s-a fundamentat tariful pe care îl aplică viitorul operator în decontarea serviciilor prestate, în condiţiile în care acesta nu poate fi majorat mai devreme de 12 luni şi în condiţia în care majorarea nu poate fi făcută deoarece nu se modifică cantitatea totală cu peste 20%). Pentru a exemplifica cele anterior afirmate, contestatorul prezintă, în continuare, art. 80 din caietul de sarcini, integral, astfel încât să se poată constata veridicitatea criticii sale: „art.80 Frecvenţa de colectare a deşeurilor similare: (1) Deşeuri reziduale: minim 152 ridicări/an în mediul urban și minim 52 de ridicari/an în mediul rural; (2) Deşeuri reciclabile: - Deşeuri de plastic, metal, hârtie şi carton: minim 52 ori/an; - Deşeuri de sticlă: minim 12 ori /an în mediul urban și minim 12 de ridicări/an în mediul rural; La cerere, frecvența de colectare poate fi mărită până la de 6 ori pe săptămâna, în intervalul 01.05 – 30.09 la solicitarea exclusivă a ,,,,, cu informare prealabilă a operatorului cu 30 de zile înainte de data începerii prestării efective”. Astfel, între minim 52 colectări/an (n.n. o colectare pe săptămână) a deşeurilor din plastic, metal, hârtie şi carton sau reziduale din mediul rural şi „până la de 6 ori pe săptămână” - paragraful 2 al alin. (2) al art. 80, frecvenţa de colectare creşte de 6 ori. Cu toate că entitatea contractantă precizează în punctul de vedere faptul că în Regulamentul cadru al serviciului de salubrizare, la art. 21, se prevăd frecvenţele minime de colectare a deşeurilor pe categorii, contestatorul arată că aceasta nu indică conform cărui cadrul legal poate solicita ca ulterior atribuirii contractului de concesiune, cu 30 de zile înainte, să solicite majorarea acestor frecvenţe. De asemenea, contestatorul arată, astfel cum a criticat în cadrul contestatației, faptul că entitatea contractantă „introduce posibilitatea" creşterii frecvenţelor obligatorii (fără a le preciza precis), pe motivul că frecvenţa de colectare este un element esenţial în fundamentarea tarifului şi prin urmare, trebuie definită „precis" conform legii, nefiind o cheltuială nesemnificativă faptul că, viitorul operator trebuie să colecteze deşeurile reziduale din casă în casă dintr-o comună aflată la 30 kilometri de ......... o dată pe săptămână sau să efectueze colectarea zilnic. Mai mult, contestatorul arătă faptul că, nu a înţeles şi nici nu a menţionat niciunde în contestaţie faptul că frecvenţa de colectare poate fi de 24 de ori pe săptămână, cum în mod eronat a afirmat entitatea. În ceea ce priveşte susţinerea entității contractante din cadrul punctului de vedere, a faptului că frecvenţa de colectare va putea 47

creşte numai după primul an, contestatorul precizează faptul că acest lucru nu este adevărat cel puţin pentru deşeurile similare, întrucât după cum se observă din conţinutul art. 80 al caietului de sarcini, prezentat anterior, nu se precizează faptul că după primul an..., ci faptul că „la cerere frecvenţa de colectare poate fi mărită până la de 6 ori... cu informarea prealabilă a operatorului". Așadar, faţă de cele anterior prezentate, contestatorul consideră criticile sale ca fiind corecte şi pertinente. • Cu privire la precizările entității contractante referitoare la sistemele de cântărire şi la etichetele RFID, contestatorul face următoarele precizări: În documentaţia de atribuire, în Secţiunea 3 din caietul de sarcini, la art. 155-160 sunt prezentate cerinţele privind implementarea sistemului informatic, pe care ......... SRL nu le-a contestat. Nici una din aceste cerinţe nu prevede faptul că, acest sistem informatic va trebui să preia datele transmise de sistemul de cântărire (kg, tone, grame etc.) existent pe toate autospecialele sau despre utilizatorul deservit (persoană fizică care locuieşte la bloc, persoană fizică care locuieşte la casă, persoană juridică) care doreşte să adere la sistemul „plăteşte pentru cât arunci”. Toate cerinţele referitoare la sistemul informatic, solicitate în caietul de sarcini, pot fi îndeplinite fără ca autogunoierele să fie prevăzute cu sisteme de cântărire şi fără a fi identificaţi utilizatorii. Entitatea contractantă arată în punctul de vedere faptul că, operatorul va trebui să furnizeze şi informaţiile precizate în art. 163 din caietul de sarcini conţinutul viitorului Jurnal zilnic ce trebuie menţinut. Toate solicitările art. 163 din caietul de sarcini, respectiv (1) traseul de colectare, (2) conducătorul vehiculului, (3) cantităţile şi categoriile de deşeuri colectate pe fiecare UAT, (4) numărul de kilometri per cursă, (5) numărul de ore de funcţionare a suprastructurii, (6) instalaţia la care au fost transportate, (7) incidente, (8) registre ale lucrărilor de întreţinere, (9) vehicule neutilizate, (10) plângeri şi notificări, (11) probleme apărute şi soluţii folosite, (12) orice alte date solicitate de Delegatar, nu sunt informaţii pe care le oferă sistemul de cântărire sau etichetele RFID, în cazul în care acestea ar fi montate pe vehicule, respectiv recipiente. Aceste informaţii pot fi furnizate prin Jurnalul zilnic, evidenţiindu-se toate datele solicitate, inclusiv cantitatea de deşeu rezultată în urma cântăririi la instalaţiile de tratare (depozit, staţie de sortare, staţie de compostare) pe fiecare cursă în parte, pe fiecare UAT în parte şi pe fiecare categorie de deşeu în parte, fără a avea sub nici o formă nevoie de etichete RFID sau sisteme de cântărire. Se arată, totodată că, SC ......... SRL nu a contestat faptul că, nu va remedia defecţiuni apărute la sistemul informatic sau că nu va respecta un format standard de raportare, astfel, neînțelegând, de ce entitatea reiterează conţinutul art. 166 al caietului de sarcini ca şi când l-ar fi contestat. 48

Astfel, contestatorul apreciază critica sa referitoare la sistemele de cântărire si la etichetele RFID ca fiind una pertinentă, sistemul informatic solicitat prin documentaţia de atribuire funcţionând şi fără investiţii suplimentare a căror utilitate nu a fost prezentată „complet, corect şi precis”, în concordantă cu prevederile legale. • Cu toate că, încadrul contestației a arătat faptul că, sunt precizate densităţi (greutăţi specifice) „anormale” pentru deşeurile reciclabile, precizând şi faptul că există neconcordanţă între greutatea specifică pentru deşeurile reciclabile de tip hârtie-carton în două documente din documentaţia de atribuire, respectiv în Studiul de oportunitate la cap. 8.4 şi în caietul de sarcini la Anexa 6, în punctul de vedere, entitatea contractantă se mărgineşte în a „corela” valoarea acestei greutăţi specifice, în sensul că, în fapt, consideră că este o greşeală de formă pe care o îndreaptă, dar nu ia act de critica sa, redând, în acest sens, extras din Studiu de oportunitate, cap. 8.4 „Investiţii”: După cum se poate observa, în textul Anexei 6, infrastructura necesară pentru prestarea serviciului de salubrizare şi investiţiile minime ale viitorului Operator s-au determinat utilizând greutăţile specifice ale categoriilor de deşeuri ce vor fi colectate şi transportate, așadar, faţă de această critică entitatea contractantă nu aduce nici un contra-argument, considerând, în mod aberant, că îndreptarea erorii de formă de la 200 kg/mc la 150 kg/mc reprezintă rezolvarea problemei şi nicidecum adoptarea unei măsuri de remediere a documentaţiei, în sensul stabilirii unei valori reale şi corecte a greutăţii specifice a deşeurilor reciclabile. Prin motivele anterior prezentate, contestatorul consideră că a demonstrat faptul că, criticile formulate în legătură cu aspectele arătate, sunt corecte şi pertinente. În concluzie, ......... SRL consideră că, entitatea contractă, prin punctul de vedere nu face decât să „apere” documentaţia de atribuire de riscul de refacere în totalitate a acesteia, deoarece, în forma actuală aceasta nu respectă faptul că, prin conţinutul ei trebuie să precizeze numai informaţii corecte, complete şi precise în contextul în care să fie respectată în totalitate legislaţia în vigoare privind concesiunile de lucrări şi servicii, regimul deşeurilor, serviciul de salubrizare a localităţilor şi aceea privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor. Totodată, contestatorul consideră că, criticile formulate de un alt ofertant şi înregistrate la CNSC sub formă de Contestaţie (Dosar ........./ .........), sunt în totalitate pertinente, în mare măsură subliniind aceleaşi deficienţe, în sensul că documentaţia de atribuire nu respectă Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, iar valoarea estimată a contractului trebuie corectată, întrucât datele din Studiul de oportunitate (document primar în elaborarea Documentaţiei de atribuire) nu se bazează pe realităţi. 49

Prin adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , ......... SA, a răspuns, în replică la punctul de vedere transmis de entitatea contractantă cu privire la contestația sa, precizând următoarele: Referitor la răspunsul entității contractante cu privire la punctul C din contestaţie, ......... reia o serie de argumente prezentate în cadrul contestației, arătând, suplimentar, cu privire la modul de calcul, astfel cum este prevăzut în Studiul de oportunitate, că consultantul a stabilit indicii de generare a deşeurilor pe baza unor date şi algoritmi de calcul inadecvati, iar în calculul acestora a folosit cu siguranţă anumite cifre presupuse, cu caracter teoretic, simple supoziţii fără niciun fundament şi a ajuns la valori duble faţă de mediile naţionale calculate în PNGD şi consacrate legislativ printr-o Hotărâre de Guvern. În fața unei evidente lipse a informaţiilor necesare, consultantul a acordat o valoare absolută de veritate propriilor supoziţii, însă contestatorul consideră că ele trebuiau să se raporteze într-un fel şi la mediile naţionale, deoarece, este foarte greu de admis concluzia că în municipiul ......... şi comunele învecinate cantitatea de deşeuri produsă este dublă faţă de media naţională, în condiţiile în care se cunoaşte, cu certitudine, atat din propria experienţa dar fiind totodată și un fapt de notorietate, că în celelalte localităţi din Judeţul ........., cantităţile de deşeuri se apropie de media naţională, pe baza experienţei sale directe. Contestatorul susține că, informaţiile colectate de la diverşi operatori nu au fost precise, deoarece relevă rezultatele unei colectări a deşeurilor în amestec și nu defalcau deseurile pe categorii conforme noului mod de colectare, iar consultantul a făcut presupuneri legate de ponderile categoriilor de deşeuri, motiv pentru care, în opinia sa, nu poate fi pusă în discuţie clasificarea lor doar în funcţie de compoziţie, ci și în funcţie de provenienţă. Astfel, se arată că, dacă se ia în considerare întreaga cantitate de deşeuri municipale dintr-o localitate și se împarte la numărul de zile și la numărul de locuitori, nu se obţine indicele corect de generare al deşeurilor de către populaţie, deoarece deșeurile provin din mai multe surse. A presupune cu caracter de supoziţie în mod emipric anumiţi indici pentru alte deşeuri și a-i scădea din indicele general pentru a obţine un indice de generare pentru populaţie, este o cale greşită, susține contestatorul, ceea ce conferă caracter eronat analizei Consultantului. De asemenea, contestatorul subliniază faptulo că, dacă nu se pot stabili exact cantitățile, atunci ar fi indicat să ne raportam la indicatorii consacraţi prin lege, rezultați dintr-un studiu amplu, la nivel național. Chiar şi modul de calcul, în ansamblu, este, în opinia sa, cel puţin bizar și evident contestabil, pentru că, în situaţia în care cineva deţine date precise, referitoare la cantităţile de deşeuri, pentru mai mulţi ani, ar putea să estimeze nişte cantităţi medii doar pe baza acelor date, fără să mai fie necesar să calculeze un indice de generare, ca să mai 50

calculeze ulterior încă odată pe baza acestui indice, de fapt, aceleaşi cantităţi. Contestatorul își pune întrebarea dacă nu respectivul consultant a calculat indicele de producere pe baza cantităţilor respective, iar ulterior să îl aplice în calcule şi să obţină nişte cantităţi duble faţă de cele reale primite iniţial, astfel cum reiese din Studiul de oportunitate, paragraful 6.1: „Proiecţia deşeurilor municipale Calculul proiecţiei de generare a deşeurilor menajere şi asimilabile s-a realizat având în vedere: - Evoluţia populaţiei, - Evoluţia indicatorilor de generare a deşeurilor Evoluţia populaţiei Din datele furnizate de către fiecare UAT a fost determinată populaţia beneficiară a serviciului de salubrizare în cele 23 UAT în anul ........., aceasta fiind de 182.327 locuitori în arta studiată (104.323 locuitori în Municipiul ......... şi 78.044 locuitori în cele 22 comune limitrofe). Pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică a fost analizat ritmul de creştere a populaţiei din fiecare din cele 23 localităţi. Modalitatea de estimare a populaţiei beneficiare a serviciului este prezentată în Anexa 1 - Evoluţia populaţiei în zona delegată.” Rezultă, susține contestatorul, în mod incontestabil faptul că, de fapt, influențele și diferențele majore nu provin din cantități, ci din modul de abordare și costurile luate în calcul. Analizând în continuare modul de calcul al valorii estimate, contestatorul învederează faptul că nu s-a procedat la calcularea indicelui de generare pentru fiecare fracţie de deşeuri, condiţii în care, este dificil de înţeles cum se ajunge la cheltuielile defalcate pe categorii de deşeuri. Fără a ști dacă la stabilirea numărului de curse s-a ţinut seama de diversele densităţi specifice ale fracţiilor de deşeuri, pentru că o autospecială încărcată cu deşeu rezidual va avea o greutate mult diferită decât o autospecială încărcată cu deşeuri de plastic, raportul fiind de la 1 la 10, contestatorul apreciază întemeiată critica sa, în sensul că valoarea estimată pe care o pot atinge tarifele maxime ale prestației este cu mult sub media nivelului calculat în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, intrând în contradicţie majoră cu acest document normativ. Contrar susținerilor entității contractante privind consultarea cu un operator economic, potențial interesat în această procedură, cu privire la date pe care să le folosească în determinarea valorii estimate, contestatorul arată că, din Studiul de oportunitate, chiar de la paragraful 5.1, rezultă foarte clar că s-au primit date de la operatorii de salubrizare, ceea ce înseamnă că nu există nici un impediment ca să se primească date şi informaţii şi de la ,,,,, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi una din cele mai îndrituite a oferi asemenea date, având în vedere experienţa datorată prestării serviciilor de salubritate, 51

anterior dar și în prezent, față de numeroase UAT-uri pe raza judeţului .......... Cu atât mai mult, entitatea contractantă deţinea raportări zilnice din partea , având la dispoziţie justificările sale de tarife care au fost negociate și aprobate de ,,,, în ultima perioadă. Astfel, presupunerea contestatorului este că entitatea contractantă nu a pus la dispozitia consultantului aceste date care ar fi dus la modificarea substanţiala a valorii estimate. Se subliniază faptul că entitatea trebuia să faciliteze consultantului accesul la date şi informaţii din partea ROMPREST, care era singurul operator de salubrizare care prestează servicii în condiţiile Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul .......... Totodată, contestatorul învederează faptul că, în paragraful III.5.4. din PNGD se detaliază modul de calcul al costurilor şi tarifelor aferente serviciului de gestionarea deşeurilor municipale şi se precizează, la pagina 265, în ultimul alineat: „aceste calcule preliminare vor fi reluate în detaliu la nivelul fiecărui judeţ în momentul întocmirii studiului de fezabilitate”, oportunitatea realizării delegării de gestiune, evaluându-se, în mod obligatoriu, prin prisma fezabilităţii, iar în cadrul studiului de oportunitate, calculele trebuiau reluate conform PNGD. În temeiul caracterului legislativ şi programatic al acestui plan ar fi fost obligatoriu, în opinia sa, să se ţină seama de cifrele și valorile stabilite, iar dacă un consultant ajunge la nişte cifre atât de diferite ar trebui să fie capabil să justifice în mod detaliat modalitatea şi motivele pentru care a ajuns la rezultate atât de diferite. Deoarece indicele de producere a fost calculat pentru întreaga masa de deşeuri municipale, iar din el au fost scăzuţi nişte presupuşi indici de producere pentru categorii de deşeuri care nu fac obiectul prezentului contract, s-a ajuns, susține contestatorul, la un indice dublu faţă de cel de la nivel naţional. În situaţia dată, contestatorul precizează că se putea ajunge doar prin subestimarea valorilor indicilor pentru celelalte categorii de deşeuri, adică, o explicaţie logică a nivelului indicelui rezultat este aceea că în municipiul ......... cantităţile de deşeuri din pieţe sau alte surse (nominalizate sau nu), care au contribuit la cantitatea totală, sunt mult mai mari decât s-a estimat, dar ele, datorită modului de calcul, au rămas incluse, în parte, în cantităţile de deşeuri care ar urma să se fie colectate în baza acestui contract. Contestatorul opinează în sensul că, în principiu, eroarea majoră în Studiul de oportunitate față de PNGD provine totuși (fără a minimaliza și importanța cantităților) din subestimarea costurilor, dar astfel cum s-a mai arătat, nu sunt furnizate informaţii despre volumul de resurse şi costurile luate în calcul, în speţă, despre nivelul salarial şi preţurile unitare ale combustibililor şi altor materiale şi sunt prezentate doar nişte costuri globale în tabele centralizatoare. Erorile, susține contestatorul, nu pot fi clar evidenţiate în aceste condiţii, mai ales că sursele lor sunt multiple, fiind vorba și despre 52

cantitățile de deșeuri, despre calculul resurselor necesare și despre costurile acestor resurse. Totodată, contestatorul subliniază şi faptul că tariful maxim se află în strânsă conexiune cu valoarea estimată şi nu ar putea să fie determinat decât pe baza acesteia, neputând fi luat în considerare decât un tarif maximal care ar conduce la atingerea valorii estimate şi nicidecum la vreo altă valoare, fie mai mică, sau mai mare. Referitor la răspunsul entității contractante privind punctul D din contestaţie, contestatorul consideră considerăm că observaţiile sale, formulate la punctul anterior sunt suficient de concludente şi arată, în plus, faptul că, deși entitatea contractantă afirmă că pentru determinarea sumelor prezentate în tabelele capitolului 10 (din Studiul de Fezabilitate) au fost utilizate standardele de cost existente în domeniu, se pune întrebarea cum s-a ajuns la rezultate atât de diferite faţă de Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, în opinia sa, însăşi plan stabileşte standardele de cost sau, cel puţin, ar trebui luate în considerare, întotdeauna, aceleaşi standarde de cost cu cele care au fost luate în considerare la elaborarea planului. Referitor la răspunsul entității contractante privind punctul E din contestaţie, contestatorul arată că, deși aceasta susţine că tariful maxim suportabil pentru judeţul ......... din PNGD a fost determinat având ca an de bază anul 2016, în timp ce în anii 2017 şi ......... atât produsul intern brut, cât şi nivelul veniturilor gospodăriilor din întreaga ţară şi din judeţul ......... au crescut semnificativ, în mod absolut contradictoriu, a stabilit un tarif considerabil redus faţă de nivelul celui stabilit prin PNGD, astfel, fiind evidentă concluzia că, în situaţia în care nivelul de suportabilitate creşte întemeiat pe nivelul veniturilor, în mod necesar şi tariful maxim suportabil creşte, nu scade. Referitor la răspunsul entității contractante privind punctul G din contestaţie contestatorul consideră că, încălcarea legii, în condiţiile arătate la punctul G, este atât de evidentă, încât, în opinia sa, orice alte comentarii devin superfluue. Contestatorul menționează că, entitatea a stabilit un tarif unic pentru toate fracţiile de deşeuri în condiţiile în care legislaţia obligă la tarife diferenţiate pentru cel puţin cinci fracţii, susținerile acesteia privind faptul că un tarif unic corespunde cerinţelor impuse prin lege de a stabili şi aprobat tarife distincte, sfidează, în opinia sa, logica și contravine însăși legii. Se arată că nivelul valorii estimate şi modul de tarifare a serviciilor în cadrul unei astfel de achiziţii are o importanţă majoră, mai ales în contextul actual, în care sistemul de management integrat al deşeurilor la nivel naţional înregistrează grave deficienţe, indicatorii de performanţă specifici fiind departe de a fi atinşi. În principiu, precizează contestatorul, nu se realizează nici măcar un nivel de 10% din aceştia, cele mai importante cauze sfiind subfinanţarea sistemului şi neaplicarea măsurilor care să impulsioneze colectarea separată a fracţiilor de deşeuri. 53

Subfinanţarea sistemului, după cum se arată, îl face evident nesustenabil, deoarece, costurile pentru implementarea colectării separate sunt considerabil mai mari decât tarifele determinate pe baza valorii estimate, iar serviciile nu pot fi prestate la nivelul impus, colectarea separată a deşeurilor pe fluxuri reciclabile având costuri mai mari decât colectarea în amestec. Chiar dacă în Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor au fost calculate nişte costuri destul de realiste raportate şi la necesităţi, contestatorul menționează faptul că dacă ele nu sunt puse în aplicare si implementate în cadrul contractelor prin procedurile de achiziţii organizate, rezultatul este nul. În privinţa tarifelor separate ale fracţiilor de deşeuri, ,,,, apreciază că acesta este un instrument legal destul de puternic, care poate să contribuie într-un mod destul de important la implementarea sistemului de colectare separată a deşeurilor. Practic, dincolo de dimensiunea legală a problemei, contestatorul consideră că s-ar putea stabili preţuri reale pentru procesarea fiecărei categorii de deșeuri şi nu ar fi necesar ca pierderile generate de colectarea unei categorii să fie compensate cu profiturile de la o altă categorie, fiind astfel eliminată tendinţa de mărire artificială a cantităţilor la categoriile de deşeuri a căror colectare este profitabilă şi reducere a cantităţilor la categoriile de deşeuri a căror colectare este neprofitabilă. În condiţiile în care aspectelor sesizate în contestaţie nu au fost remediate, contestatorul menționează că rămâne riscul major ca sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţul ......... să fie unul nesustenabil. Prin adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , ,,,, ......... a depus „punct de vedere” prin care a răspuns cu privire la „Notele de ședință” din , formulate de ......... SRL, învederând următoarele: - Referitor la densitatea deşeurilor - pagina 10, paragraful 4, entitatea contractantă apreciază că ofertantul, prin critica privind gradul de variaţie a cantităţilor de deşeuri demonstrează că nu înţelege şi nu îşi însuşeşte prevederile documentaţiei de atribuire, întrucât, din prevederile documentaţiei de atribuire reiese faptul că „gradul de variaţie nu s-a luat şi nu trebuie să se ia în calcul la determinarea cantităţilor - ci reprezintă doar o ipoteză care se va verifica pe perioada de implementare”, reiterând faptul că, ofertantul va lua în calcul pentru ofertare cantităţile de deşeuri menţionate, fără a ţine cont de gradul de variaţie al acestora. Gradul de variaţie a cantităţilor de deşeuri precizat în documentaţia de atribuire reprezintă, susține entitatea contractantă, o ipoteză care se va verifica după atribuirea contractului, în perioada de implementare. Totodată, se menţionează, în ceea ce priveşte gradul de variaţie al cantităţilor de deşeuri municipale colectate, că acesta a fost aplicat 54

în cazul mai multor proceduri de achiziţii similare pentru delegarea serviciului de salubrizare în alte judeţe, proceduri finalizate cu semnarea contractului de delegare, în niciuna din proceduri, variaţia cantităţilor de deşeuri municipale nefiind interpretată, astfel cum, cu rea voinţă, o face contestatorul. Referitor la critica contestatorului ......... SRL în ceea ce priveşte densitatea deşeurilor, entitatea contractantă apreciază că este nefondată şi aberantă, întrucât valorile densităţilor prezentate în documentaţia de atribuire şi utilizate în dimensionarea infrastructurii aferentă sistemului de colectare şi transport deşeurilor municipale în zona delegată, au fost folosite, atât în cadrul Aplicaţiei de Finanţare întocmite pentru proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul .........”, cât şi în cadrul documentaţiei de atribuire pentru delegarea serviciului de delegare în judeţul ........., mai puţin Municipiul ......... şi 22 de comune limitrofe. Se arată că, că Aplicaţia de finanţare a fost verificată şi aprobată la nivelul Comisiei Europene, densităţile fiind agreate şi acceptate. Entitatea contractantă arată că îşi menţine punctul de vedere în ceea ce priveşte valorile densităţilor pentru deşeurile reciclabile de hârtie/ carton, plastic şi metal şi pentru deşeurile reziduale din zona caselor, având în vedere că acestea au la bază, atât compoziţia deşeurilor, rata de capturare a deşeurilor reciclabile din total deşeurilor municipale generate, cât şi mediul de rezidenţă şi tipul locuinţelor din zona delegată. Prin adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , ,,,, ......... a formulat „Punct de vedere” cu privire la contestația depusă de ......... SRL, prin care a învederat următoarele: Referitor la afirmaţiile de la pag.1 paragraful 2 și urm. din adresa nr. privind răspunsul la punctul C din contestație: Deși, contestatorul face afirmaţia că valoarea estimată pe care o pot atinge tarifele maximale ale prestației sunt mult sub media nivelului calculat în PNGD, în referire la suma de 519,35 lei/tona (echivalentul a 117,50 euro/tona), tariful mediu la nivel naţional ce va fi atins în 2025, entitatea contractantă apreciază că, în mod intentionat acesta nu precizează că acest tarif va acoperi și investiţiile viitoare în instalaţiile de tratare ce vor trebui realizate în cadrul sistemelelor integrate de management al deşeurilor pentru atingerea țintelor prevăzute în Planul Național de Gestionare a Deşeurilor. Acest tarif, după cum se arată, este maximal și acoperă toate operaţiile, de la colectare până la eliminare, pe când prezenta procedură se referă numai la colectarea și transportul deşeurilor. În opinia ,,,, ........., contestatorul face aceste omisiuni intenționat, pentru a demonstra valoarea mică a tarifelor maximale aferente procedurii comparativ cu valoarea din Pianul National de Gestionare a Deşeurilor, valoare care se referă, însă, la întreg sistemul integrat, la toate activitățile de management al deşeurilor și la realizarea de investiții viitoare (mai 55

exact, în cazul judeţului .........: transfer, sortare, compostare, depozitare, dar și investiţiile viitoare în instalații de digestie anaeroba și instalații de tratare mecano-biologică). De asemenea, entitatea contractantă arată că, în Planul Național de Gestionare a Deşeurilor, tabelul III - 36 prezintă, următoarele cifre pentru judeţul .........: tarif maxim suportabil pentru anul 2025 = 113,65 euro, la cursul utilizat în PNGD, ceea ce ar însemna în jur de 500 lei/tona, suma ce ar trebui să acopere viitoarele investiții, amortizarea activelor realizate prin programele de finanţare (ISPA, POS Mediu), costurile finanțărilor viitoare și costurile de operare, atât ale sistemului existent, cât și al instalaţiilor viitoare. Mai mult, entitatea contractantă arată că, din acelaşi tabel, se remarcă valoarea costurilor de operare la nivelul anului 2025 de 89,25 euro/tona (aprox. 395 lei/tona), costuri ce ar trebui să acopere toate operaţiile prezente și viitoare, de la colectare până la eliminare. Astfel, entitatea contractantă susține că, tarifele maximale menționate în art. 170 al caietului de sarcini (251,49 lei/tona), care se referă numai la colectare și transport, fără a include tratarea și eliminarea deşeurilor, nu sunt, deloc, subestimate. Referitor la resursele utilizate de către operator, dată fiind densitatea mare a utilizatorilor direcţi si numărul mare al celor ce locuiesc la blocuri, entitatea contractantă apreciază că se poate considera că va consuma resurse mai puţine decât în actualul contract, în cadrul căruia își desfășoară activitatea preponderent în medii rural și pe teren cu relief denivelat (coline, dealuri), fiind datoria ofertantului să își organizeze activitatea de așa natură încât aceasta să fie cât mai eficientă în condiţiile precizate în documentaţia de atribuire. ,,,, ......... reiterează, pe baza justificărilor prezentate, faptul că afirmaţiile contestatorului sunt complet eronate, fără fundament și denotă faptul că acesta nu înţelege aspecte esenţiale legate de gestionarea deşeurilor municipale. Deși contestatorul afirmă faptul că „în cuprinsul studiului de oportunitate se arată clar că nu există niciun fel de date privitoare la cantităţile de deşeuri similare şi deşeuri din pieţe”, şi se întreabă „dacă deşeurile similare fac obiectul acestui contract, de ce au fost scăzute”, entitatea contractantă apreciază afirmaţia ca fiind complet falsă, iar întrebarea ilegitimă, întrucât, în cuprinsul studiului de oportunitate se afirmă: „în urma analizei datelor primite au rezultat următoarele concluzii: deşeurile menajere sunt colectate împreună cu deşeurile similare prin urmare nu sunt disponibile date distincte (rezultate din măsurători) pentru cele două categorii de deşeuri”. Prin urmare, susține entitatea contractantă, rezultă, clar şi fără echivoc, că există date privind cantităţile de deşeuri similare şi menajere, acestea fiind însă colectate în amestec, de unde rezultă şi abordarea perfect legitimă de a scade deşeurile similare. Contrar susținerilor contestatorului: „observăm totuşi un aspect demn de luat în seamă: chiar şi în Studiul de oportunitate se arată că 56

în Planul Național de Gestionare a Deşeurilor se ia în considerare un indice de generare a deşeurilor de 0,66 kg/loc/zi care în mod evident mult diferit decât cel rezultat şi luat în calcul (1,17) singura concluzie care poate rezulta pe cale a acestei interpretări este aceea că în urma estimărilor, s-a ajuns la o valoare din care rezultă că în Municipiul ......... se produce o cantitate de deşeuri dublă faţă de cantităţile produse în celelalte oraşe din ţară, dacă ţinem seama de cifrele din Planul National de Gestionare a Deşeurilor, care estimează şi evoluţia indicatorilor pentru anii următori”, entitatea contractantă arată, în ceea ce priveşte comparaţia indicatorului de generare deşeuri menajere cu valorile din Planul Național de Gestionare a Deşeurilor și din Studiul de Fezabilitate întocmit pentru proiectul SMID în judeţul ........., că ,,,, SRL dovedeşte, încă o dată, că nu are o înţelegere corespunzătoare a activităţii de gestionare a deşeurilor municipale, având în vedere că: indicatorul de generare deşeuri menajere în mediul urban din Planul National de Gestionare a Deşeurilor reprezintă o valoare medie reprezentativă la nivel naţional incluzând atât Municipii cât şi oraşe. Or, susține entitatea contractantă, este evident că valoarea indicatorul de generare aferent unui Municipiu, în particular Municipiu capitală de judeţ, cum este cazul Municipiului ........., nu se poate compara cu indicele de generare a unui oraş. De asemenea, se arată că, la nivel naţional există disparităţi din punct de vedere economic între judeţe, deci evident că acest indicator mediu nu poate fi utilizat ca atare pentru Municipiul ........., similar, aplicându-se și pentru indicatorul de generare deşeuri menajere din mediul urban din SF întocmit pentru proiectul SMID la nivelul întregului judeţ. În ceea ce priveşte indicatorul de generare deşeuri menajere în mediul rural, astfel cum s-a arătat anterior, entitatea contractantă arată că, în Planul Național de Gestionare a Deşeurilor este prezentat un indicator mediu la nivel naţional. Ori, localităţile rurale limitrofe Municipiilor, mai ales celor capitală de judeţ, au un nivel economic mai ridicat, prin urmare, susține entitatea, și cantitatea de deşeuri generată este mai mare, afirmaţiile fiind validate de informaţiile furnizate de către APM pe baza chestionarelor MUN completate de operatorii de salubrizare. Mai mult, după cum s-a precizat în Studiul de Oportunitate, cantităţile totale de deşeuri estimate a se colecta din zona delegată sunt cele furnizate de către APM. Așadar, ,,,, ......... apreciază că, dacă în determinarea proiecţiei deşeurilor menajere, similare şi din pieţe s-ar fi preluat indicatorii de generare deşeuri menajere şi ipotezele din Planul Național de Gestionare a Deşeurilor, astfel cum sugerează contestatorul, ar fi rezultat o cantitate de două ori mai mică faţă de cea colectată în mod real şi raportată de către operatorii de salubrizare - ceea ce, în opinia sa, evidenţiază, o dată în plus, absurditatea criticilor aduse. De asemenea, contrar susținerilor contestatorului: „dacă se ia în considerare întreaga cantitate de deşeuri municipale dintr-o localitate 57

şi se împarte la numărul de zile şi la numărul de locuitori nu se obţine indicele corect de generare al deşeurilor de către populaţie, deoarece deşeurile provin din mai multe surse. A presupune cu caracter de supoziţie în mod empiric anumiţi indici pentru alte deşeuri şi a-i scădea din indicele general pentru a obţine un indice de generare pentru populaţie este o cale greşită, ceea ce conferă caracter eronat analizei Consultantului. Dacă nu se pot stabili exact cantităţile atunci ar fi indicat să ne raportam la indicatorii consacraţi prin lege, rezultaţi dintr- un studiu amplu, la nivel naţional.....”, entitatea contractantă arată, astfel cum a precizat mai sus şi după cum este evidenţiat şi în studiul de oportunitate, că, deşeurile menajere sunt colectate împreună cu deşeurile similare, prin urmare nu sunt disponibile date distincte (rezultate din măsurători) pentru cele două categorii de deşeuri. Astfel, ,,,, precizează că cantitatea de deşeuri menajere s-a determinat prin scăderea cantităţilor de deşeuri similare şi din pieţe din cantităţile totale colectate, cantităţile fiind estimate pe baza prevederilor PNGD. Mai mult, indicatorul de generare deşeuri menajere de 1,17 kg/loc/an reprezintă, după cum se arată, raportul dintre cantitatea zilnică de deşeuri menajere şi populaţia deservită, contrar afirmaţiilor, lipsite de temei, formulate de contestator. Totodată, faptul că în studiul de oportunitate s-a prezentat inclusiv indicatorul de generare rezultat din raportarea întregii cantităţii raportate la populaţie, în opinia entității, nu justifică afirmaţia falsă a contestatorului conform căreia s-au presupus anumiţi indici pentru alte deşeuri și care s-au scăzut dintr-un indice general. Entitatea contractantă apreciază susținerile contestatorului: „se naşte, astfel, din nou întrebarea legitimă dacă nu s-a întâmplat ca respectivul consultant să calculeze indicele de producere pe baza cantităţilor respective, iar ulterior să îl aplice în calcule şi să obţină nişte cantităţi duble faţă de cele reale primite iniţial”, ca fiind false și absurde, deoarece, cantităţile de deşeuri care fac obiectul contractului s-au determinat pe baza cantităţilor furnizate de operatori, și s-au folosit ipoteze doar pentru împărţirea pe categorii de deşeuri a acestora, respectiv deşeuri menajere, similare şi din pieţe. Totodată, entitatea contractantă apreciază că contestatorul prezintă special informaţii trunchiate din Studiu de Oportunitate pentru a induce în eroare cititorul, afirmând „observăm că nu s-a procedat la calcularea Idicelului de generare pentru fiecare fracţie de deşeuri. În aceste condiţii este dificil de înţeles cum se ajung la cheltuielile defalcate pe categorii de deşeuri”, fals, evident, având în vedere că în studiul de oportunitate s-au prezentat cantităţile de deşeuri defalcat pentru fiecare categorie de deşeuri pe total zona delegată şi pe medii de rezidenţă. ,,,, ......... precizează că, în niciun document de specialitate sau planuri naţionale, regionale, judeţene, nu există noţiunea de indicator de generare pentru deşeuri similare sau deşeuri din pieţe. Practica generală, agreată inclusiv european este, după cum se arată, de a utiliza ponderi (%) a acestor categorii de deşeuri(pieţe și 58

similare) din deşeurile menajere. Mai mult, entitatea contractantă precizează că aceste ponderi au fost preluat din PNGD. În susținere, entitatea contractantă prezintă un extras din Studiul de oportunitate cu privire la „Evoluţia indicatorilor de generare”, care, în opinia sa, arată, o dată în plus, faptul că afirmaţiiie contestatorului sunt lipsite de fundament. Referitor la afirmaţiile ROMPREST SRL de la pag. 5 paragraful 6 din adresa nr. , privind răspunsul la punctul D din contestație, entitatea contractantă arată, astfel cum a precizat anterior, că tariful stabilit pentru prezenta procedură se referă strict la activitatea de colectare și transport, pe când tariful stabilit în PNGD acoperă: colectare și transport, tratate (inclusiv în instalaţiile viitoare de digestie anaerobă și tratare mecano - biologică, care nu există în prezent), eliminare, cota parte investiții în instalaţiile noi de tratare, astfel, fiind mult redus față de nivelul stabilit în PNGD și fiind diferit de acesta, deși au fost utilizate aceleaşi standarde de cost pentru resurse. Mai mult, acesta reprezintă peste 50% din tariful total, ceea ce, în opinia sa, se încadrează în standardele de cost ale unor astfel de sisteme integrate. Referitor la afirmaţiile de la pag.5 paragraful 12 din adresa nr. , referitoare la răspunsul la punctul E din contestație, entitatea contractantă precizează faptul că, nivelul maxim suportabil al tarifului trebuie să acopere toate operaţiunile referitoare la managementul deşeurilor pe întreg cuprinsul judeţului ........., fiind determinat la nivelul judeţului. Mai mult, ,,,, arată că, acesta a fost verificat, la nivelul judeţului, luând în considerare tarifele pentru transfer, sortare, compostare, depozitare, dar și tarifele pentru colectare și transport practicate de către contestator în celelalte UAT-uri în care operează în prezent. Astfel, entitatea contractantă precizează că, tariful maxim suportabil luat în considerare pentru anul 2019, pe baza căruia sunt determinate taxele prezentate la pag. 63 din Studiul de fezabilitate, este de 500,10 lei/tona, fără TVA, adică exact cel prevăzut în PNGD pentru anul 2025. Mai mult, acesta diferă de tariful maximal pentru prezenta procedură, deoarece, acoperă toate operaţiile, pentru întreg judeţul, nu numai colectarea și transportul deşeurilor din Municipiul ......... și 22 comune limitrofe. Prin adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , ......... SA a răspuns, în replică la punctul de vedere al entității contractante nr. , precizând următoarele: În ceea ce privește susţinerile entităţii contractante de la primul alineat al Punctului de vedere, contestatorul arătă că la pagina 265 din planul Naţional de gestionare a deşeurilor, la al doilea alineat, se precizează că: tarifele serviciului, pentru ca programul de măsuri propuse să fie viabil, trebuie să acopere costurile de operare şi întreţinere pe tonă, un profit rezonabil al operatorului şi o parte din investiţie adică partea ce reprezintă contribuţia proprie a promotorului 59

proiectului respectiv, solicitantul şi beneficiarul finanţării nerambursabile. Astfel, contestatorul precizează că trebuie făcută diferenţa dintre tariful maxim suportabil, care se determină pe baza veniturilor populaţiei - semnificând puterea de plata acesteia - şi costurile aferente unei astfel de activități - semnificând cheltuielile reale de prestație - în situaţia dată, astfel cum a arătat şi în contestaţie şi cum precizează clar şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Mai mult, se arată că diferenţa dintre costuri (care sunt mai mari) şi tariful care poate fi suportat de populaţie se acoperă din alte surse, finanţări nerambursabile sau subvenţii bugetare. Contestatorul învederează faptul că, în cadrul punctului de vedere, entitatea contractantă trunchiază și denaturează cifrele din Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor în încercarea de a demonstra corectitudinea modului de determinare a valorii estimate a contractului, luând ca referinţă costul de operare şi mentenanţă (O&M) din tabel, fără a include şi deprecierea activelor existente. ......... subliniază faptul că, a arătat în cadrul contestaţiei, în mod clar, că în costurile de colectare şi eliminare sunt incluse şi costurile de depreciere sub forma părţii de investiţii care este efectuată de operatorul serviciului şi a redevenţelor pentru recuperarea părţii de investiţii făcute de entitatea contractantă. Investiţiile noi care urmează să fie realizate, precizează contestatorul, sunt evidenţiate separat pe coloana numărul 4 a tabelului de la pagina 266(PNGD), iar costurile totale sunt evidenţiate pe coloana 5 şi au valoarea de 155,65 euro pe tonă, mult diferită de cele vehiculate, redând, în susținere, câmpurile din care este alcătuit tabelul, cu datele pentru Municipiul .......... Așadar, deși entitatea contractantă susţine că în Municipiul ........., capitală de judeţ cu o situaţie economică bună, ar fi justificat un indice de generare a deşeurilor dublu față de cel calculat la nivel naţional, exempli gratia, apelând la argumentul comparaţiei în situații similare sau de identitate, analogia iuris, contestatorul învederează că, în municipiul ......... unde situaţia economică este considerabil mai bună decât în municipiul ........., indicele de generare are valoarea de 0,87 kg/loc/zi conform „Strategiei de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciului public de salubrizare în municipiul .........”, care este un document normativ adoptat prin HCGMB, astfel că, argumentul invocat de aceasta nu are temei. Totodată, se arată că, cel mai mare şi mai important (din punct de vedere economic) municipiu din România depăşeşte media cu circa 32%, ceea ce poate fi considerat normal, depășirea fiind și cu mult mai mică decât în cazul celei aproape duble considerate pentru .......... Dacă toate municipiile mari ar avea un indice de generare a deşeurilor aprope duble faţă de medie, s-ar putea ajunge la concluzia că în oraşe, indicele tinde către 0, ceea ce, susține contestatorul, este în mod evident fals. 60

Cu privire la tabelele cu cantități de deşeuri redate în punctul de vedere, contestatorul precizează, astfel cum se arată și în text, că acestea sunt doar estimări bazate pe indici presupuşi, nu sunt date reale, ci sunt estimate și nu pot primi caracter relevant sustenabil ca și criteriu în cuprinsul analizei entității contractante aferent proiectului de achiziţie publică în cauză. De asemenea, contestatorul arată, contrar susținerilor entității contractante privind faptul că „taxele prezentate la pagina 63 din Studiul de fezabilitate sunt stabilite pe baza unui tarif de 500,10 lei/tonă”, că deşeurile din municipiul ......... şi zonele limitrofe se transportă direct la Centrul de management integrat al deşeurilor, nefiind necesar transferul. În condiţiile în care preţul pentru depozitarea deşeurilor este de 51,28 lei/tonă, iar pentru celelalte activități: sortare şi compostare este de 0,01 lei/tonă, contestatorul consideră că, diferenţa de circa 450 lei ar trebui să fie tariful pentru colectare şi transport. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de entitate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „.........”, cod CPV 905033124110-9. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de concesiune nr. ........./18.12.2019, criteriul de atribuire stabilit fiind „cel mai bun raport calitate - cost”. Împotriva documentației de atribuire, SC ......... SRL și SC ......... SA au formulat contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. ........./......... și nr. ........./........., conexate. Prin Încheierea nr. /........./.........,........./ , Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii din cuprinsul contestaților formulate de SC ......... SRL și SC ......... SA, ce a fost respinsă, ca rămasă fără obiect, ca urmare a suspendării de către entitatea contractantă, în data de ........... Se reține că în cuprinsul contestației formulate, SC ......... SRL aduce următoarele critici cu privire la documentația de atribuire elaborată de entitatea contractantă .........: 1.Prima critică se referă la faptul că a fost stabilit un tarif unic pentru diferitele tipuri de deșeuri, contrar dispozițiilor Legii nr. 211/2011, aceiași critică fiind formulată și de SC ......... SA. Critica formulată în acest sens de cei doi contestatori va fi respinsă de Consiliu ca nefondată, din următoarele considerente: În Legea nr. 211/2011, la art. 17 alin. (1) se stipulează: „a) să asigure colectarea separată pentru cel puţin deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale”, (....) „f) să stabilească şi să aprobe, începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sancţiunile aplicate în cazul în care 61

beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător cele două fluxuri de deşeuri”. În Studiul de Oportunitate în tabelul 10-1, se arată: costurile aferente activităţii sunt determinate separat, pentru fiecare flux de deşeuri în parte, iar valoarea totală rezultă din cumularea acestor costuri, fiind prevăzute tarife distincte pentru fiecare an în parte, per total contract și media pentru contract, pentru următoarele categorii de deșeuri: -deşeuri reziduale de la populaţie -deşeuri reciclabile de la populaţie -deşeuri asimilabile și din pieţe. Entitatea contractantă susține că a stabilit tariful ca pe o medie ponderată a tarifelor individuale pe fluxuri de deşeuri, astfel cum sunt acestea prezentate în tabelul 10-1 din Studiul de Oportunitate, fiind respectate prevederile art. 17 alin. 1 lit. (f) din Legea nr. 211/2011. Astfel, se reține că ,,,, ......... a stabilit prin Studiul de Oportunitate costurile per tona pe fiecare flux de deşeuri și pe fiecare an, iar Studiul de Oportunitate a fost aprobat prin Hotărâri de Consiliu Local ale tuturor celor 23 de UAT-uri beneficiare ale serviciului. Din cifrele prezentate in tabelul 10-1 din Studiul de Oportunitate se pot calcula, fără dificultate, tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor pe fiecare categorie (deşeuri reziduale de la populaţie, deşeuri reciclabile de la populaţie, deşeuri asimilabile și din pieţe) astfel încât Consiliul respinge ca nefondată critica prin care se invocă stabilirea unui tarif unic pentru diferitele tipuri de deșeuri. Folosirea în modul de prezentare a ofertelor a unui tarif unic calculat ca medie ponderată între tarifele corespunzătoare celor trei tipuri de deșeuri este o soluție corectă care are și meritul de a simplifica calculele aferente ofertelor financiare. În secundar, fără legătură directă cu susținerile contestatorilor, Consiliul opinează asupra faptului că entitatea contractantă a calculat greșit media ponderată, valoarea corectă pentru total costuri colectare și transport deșeuri municipale fiind în realitate 138.732.339 lei, semnificativ mai mică decât cea calculată în tabel (146.770.183 lei), cu consecința faptului că tariful unic a fost stabilit la 251,49 lei/tonă în loc să fie calculat corect ca medie ponderată la numai 237,72 lei/tonă. Totuși, această presupusă eroare de calcul (favorabilă în mod evident potențialilor ofertanți) nu a făcut obiectul contestațiilor, aceștia susținând, dimpotrivă, o subevaluare a estimărilor, situație pe care Consiliul nu a identificat-o. Față de cele expuse anterior, Consiliul va respinge ca nefondată critica formulată de cei doi contestatori privind acest aspect. 2. Contestatorul SC ......... SRL susține că entitatea contractantă a încălcat dispozițiile art. 15 din Ordinul ANRSC nr. 109/2007, atunci când a formulat art. ......... din caietul de sarcini și art. 10 alin. (6) din modelul de contract, deoarece a introdus condiții suplimentare privind modificarea tarifului, respectiv majorarea acestuia după primul an. 62

Astfel, art. 15 din Ordinul ANRSC nr. 109/2007, invocat de contestator, prevede că: „(1) Tarifele pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare pot fi modificate în următoarele situaţii: a) la modificarea majoră a costurilor, determinată de punerea în funcţiune a unor utilaje pentru îmbunătăţirea calitativă a serviciilor publice de salubrizare şi numai după intrarea în exploatare a acestora; b) pentru cazurile care conduc la modificarea structurală a costurilor sau a cantităţilor ori la modificarea condiţiilor de prestare a activităţii, care determină modificarea costurilor cu o influenţă mai mare de 5%, pe o perioadă de 3 luni consecutiv; c) la modificările determinate de prevederile legislative care conduc la creşterea cheltuielilor de protecţie a mediului şi de securitate şi sănătate în muncă.” Potrivit art. ......... din caietul de sarcini elaborat de entitatea contractantă precum şi în modelul de contract la art. 10 alin. (6) se prevede că: „Operatorul va putea solicita modificarea tarifului numai după primul an de derulare a contractului și numai în cazul în care: (1) intervine o majorare a unuia sau mai multor elemente de cost din structura sumelor de disponibilitate/tarifelor cu mai mult de 5%, pe o perioada de 3 luni consecutive; (2) modificarea cantităţilor cu mai mult de 20% ori modificarea condiţiilor de prestare a activităţii; (3) ca urmare a adăugării unui nou element de cost din structura sumelor de disponibilitate/tarifelor; (4) ca urmare a prevederilor legislative care conduc la creşterea cheltuielilor de protecţie a mediului şi de securitate şi sănătate în muncă.” Pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor de la art. 15 din Ordinul ANRSC nr. 109/2007, privind modificarea structurală a costurilor, ,,,, ......... a apreciat că este nevoie de o perioadă cel puţin un an pentru a determina care este influența, în timp, asupra modificării costurilor atât pentru elementele de cost, cât și pentru cantitățile de deșeuri, acestea fiind diferite pe parcursul anului, chiar și de la o lună la alta, atât cantitativ cât și ca structură. Mai mult, fișa de fundamentare care trebuie întocmită de un operator în vederea modificării tarifelor (Anexa la Ordinul ANRSC nr. 109/2007) se realizează prin raportare la costuri/elementele de cheltuieli (în lei) pe o perioadă de un an, astfel că prevederile inserate în caietul de sarcini la art. ......... și art. 10 alin. (6) din modelul de contract sunt justificate. O analiză efectuată pe parcursul unui an permite entității contractante să aibă o imagine obiectivă, de ansamblu, asupra evoluției costurilor la deșeuri precum și în ceea ce privește cantitățile colectate în municipiul ......... și cele 22 comune limitrofe. Prin urmare, critica contestatorului sub acest aspect va fi respinsă ca nefondată. 63

3. Existența unor informații contradictorii în caietul de sarcini, cu privire la următoarele aspecte: Referitor la variația de 50% a cantităților de deșeuri, invocată de contestator, se reține din informațiile caietului de sarcini că acest procent se referă numai la o anumită categorie de deșeuri, respectiv „deșeuri voluminoase și menajere periculoase”, acestea reprezentând un procent foarte mic din cantitatea totală de deșeuri estimată pentru colectare. Astfel, deșeurile voluminoase sunt: mobilier, saltele, obiecte sanitare, mochete, iar deșeurile menajere periculoase sunt detergenți care conțin substanțe periculoase, deșeuri care contin mercur, insecticide, alimente expirate, etc.; acestea apar în mod ocazional, nu permanent, ca restul deșeurilor menajere reziduale și similare și nu sunt în cantități semnificative; astfel că, în opinia Consiliului, variația de 50% a cantităților de deșeuri voluminoase și menajere periculoase menționată în ......... este justificată și reflectă realitatea. Celelalte tipuri de deșeuri prezintă, potrivit documentației, alte grade de variație, în funcție de tipul acestora: -20% în cazul deşeurilor menajere reziduale, -20% în cazul deşeurilor menajere reciclabile, -30% în cazul deşeurilor similare (inclusiv a fracţiei reciclabile), -30% în cazul deşeurilor din pieţe (inclusiv a frecţiei reciclabile şi a biodeşeurilor), iar cantitățile previzionate se regăsesc în Anexa nr. 1 la caietul de sarcini. În conformitate cu prevederile caietului de sarcini, după primul an de operare, în funcție de cantitatea de deșeuri colectată, frecvența de colectare poate crește sau poate scădea, putând exista operatori economici care își dezvoltă activitatea și prin urmare pot genera cantități mai mari de deșeuri. Susținerea contestatorului potrivit căreia nu își poate formula oferta pe date concrete din acest motiv nu este fondată, având în vedere că în Anexa 1 la caietul de sarcini sunt precizate cantități estimative pentru toate categoriile de deșeuri în perioada 2019 – 2026, gradele de variație menționate de entitatea contractantă în caietul de sarcini fiind justificate și inspirate din realitate. De asemenea, se reține că nu este vorba despre neconcordanțe între prevederile caietului de sarcini și Anexa 1 la caietul de sarcini în ceea ce privește cantitățile de deșeuri pentru fiecare categorie în parte, așa cum eronat afirmă contestatorul, ci despre faptul că în caietul de sarcini sunt prevăzute cantități medii anuale estimate ce urmează a fi colectate din zonele delegate, în timp ce în Anexa 1 – Gestionarea deșeurilor din zona delegată, sunt prevăzute cantitățile de deșeuri estimate a se colecta în zona respectivă pe fiecare an (din 2019 până în 2026). Prin urmare, critica contestatorului din acest punct de vedere va fi respinsă ca nefondată. 64

La art. 59 și art. 80 din caietul de sarcini se vorbește despre posibilitatea ca frecvența de colectare a deșeurilor (menajere reziduale și similare) să crească la 6 ori pe săptămână, în „zonele centrale dens populate” în intervalul 01.05. – 30.09, „la solicitarea exclusivă a ,,,,, cu informare prealabilă a operatorului cu 30 de zile înainte de data începerii prestării efective”. O astfel de prevedere este în concordanță cu art. 21 alin. 1 din Regulamentul cadru al serviciului de salubrizare elaborat de ANRSC, unde este prevăzută intensificarea frecvenței de colectare a deșeurilor în zonele centrale, dens populate, mai ales acolo unde există grădinițe, hoteluri, etc. Prin urmare, contrar celor susținute de contestator, o astfel de cerință nu contravine dispozițiilor legale. În ceea ce privește critica formulată de contestator cu privire la cerința din caietul de sarcini ce vizează impunerea pentru recipiente a etichetelor RFID, Radio-Frequency Identification, Consiliul apreciază că o asemenea cerință este întemeiată, fiind în concordanță cu legislația europeană în domeniu. Se reține că la art. 73 din caietul de sarcini s-a solicitat ca: „toate mijloacele de transport necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere vor fi prevăzute cu un sistem de cântărire”, acesta din urmă referindu-se inclusiv la cititorul RFID, care colectează datele (cantitățile de deșeuri) și le transmite unui sistem informatic. Contrar afirmaţiei contestatorului potrivit căreia „nici nu se solicita existența vreunui sistem informatic de recepționare și prelucrare a datelor astfel citite”, se reține că entitatea contractantă a solicitat în caietul de sarcini, la Secţiunea 3, „Implementarea sistemului informatic”: „Art. 155 - 0peratorul va instala, utiliza și întreţine un sistem informatic computerizat, unde vor fi stocate şi procesate datele legate de prestarea activităţilor de salubrizare. Echipamentul pus la dispoziţie, utilizat pentru funcţionarea sistemului informatic, trebuie să fie nou iar soft-urile să fie de ultimă generaţie. Art. 160 - Operatorul este liber să aleagă soluţiile hardware şi software de realizare a Sistemului informatic, ţinând seama de cerinţele minime privind raportarea.” Atât etichetele RFID cât și sistemul informatic pentru citirea lor sunt utile în vederea determinării cu precizie a cantității de deșeuri preluată de la fiecare UAT și verificarea în orice moment a modalității în care sunt realizate activitățile serviciului de salubrizare. Prin urmare, se respinge alegația contestatorului potrivit căreia în acest fel „vor fi generate cheltuieli suplimentare”, având în vedere că tehnologia RFID se recomandă a fi utilizată de Comisia Europeană încă din anul 2009 (Recomandarea Comisiei din 12.05.2009), cu mențiunea că aceasta generează reduceri ale costurilor și creșterea eficienței în diverse domenii, inclusiv în ceea ce privește „gestionarea deșeurilor electronice și materialelor periculoase și al reciclării produselor la sfârșitul vieții utile”. 65

Consiliul apreciază că în această situație sunt aplicabile dispozițiile art. 19 alin. (2) din HG nr. 867/2016, potrivit cărora „Entitatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire, care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la obiectul contractului de concesiune şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, precum şi toate cerinţele, criteriile şi regulile respectivei proceduri de atribuire”. Prin urmare, Consiliul apreciază că este întemeiată cerința formulată de entitatea contractantă iar critica contestatorului sub acest aspect se va respinge ca nefondată. O altă critică vizează art. 181 din caietul de sarcini, care are urnătorul conținut: „În cazul utilizatorilor casnici (populaţie) din aria de delegare se va aplica după cum urmează: În mediul rural se va asigura posibilitatea reducerii frecvenței de colectare a deşeurilor reziduale de la 52 ori/an la 26 ori/an; În mediul urban, zona de blocuri se va reduce numărul containerelor pentru colectarea deşeurilor reziduale; În mediul urban, zona de case,

se va asigura posibilitatea optării pentru un recipient pentru colectarea deșeurilor reziduale de capacitate mai mică (90 l în loc de 120 l)”. Critica vizează neprecizarea în concret a numărului de pubele de 90 de litri ce vor fi utilizate în zonele de case din mediul urban. ,,,, ........., prin punctul de vedere, a menționat următoarele: „pentru a facilita o înţelegere unitară de către toți ofertanţii a ofertelor, după pronunţarea Consiliului, va reformula art. 181 astfel: „În cazul utilizatorilor casnici (populaţie) din aria de delegare se va aplica după cum urmează: În mediul rural se va asigura posibilitatea reducerii frecvenței de colectare a deşeurilor reziduale de la 52 ori/an la 26 ori/an; În mediul urban, zona de blocuri se va reduce numărul containerelor pentru colectarea deşeurilor reziduale; În mediul urban, zona de case se va asigura posibilitatea optării pentru posibilitatea reducerii frecvenţei de colectare a deşeurilor reziduale de la 52 ori/an la 26 ori/an.

” Prin urmare, la art. 181, ultimul alineat, se va prevedea posibilitatea reducerii frecvenței de colectare a deșeurilor ca urmare a implementării treptate a sistemului „plătește pentru cât arunci” și deci a numărului de pubele. Astfel, Consiliul ia act de măsura de remediere precizată de entitatea contractantă și va dispune reformularea art. 181 din caietul de sarcini, ultimul alineat, astfel: În mediul urban, zona de case se va asigura posibilitatea optării pentru posibilitatea reducerii frecvenţei de colectare a deşeurilor reziduale de la 52 ori/an la 26 ori/an.” Legat de afirmația contestatorului potrivit căreia în documentația de atribuire nu sunt prezentate informații concrete privind modul de 66

schimbare a frecvenței de colectare, se reține că la art. 183 din caietul de sarcini s-a precizat că: estimativ, 5% din populația din aria de delegare va opta pentru sistemul „plătește pentru cât arunci” în anul 2019, 10% în anul 2020, 15% în anul 2021 și 20% în anii 2022 și următorii. Aceasta înseamnă că, pe viitor, se estimează reducerea cantităților de deșeuri colectate de la populație și de la operatorii economici din municipiul ......... și 22 de comune limitrofe, ca urmare a implementării sistemului „plătește pentru cât arunci”, fiind redusă astfel în mod proporțional frecvența de colectare a deșeurilor și în mod corespunzător, numărul de recipiente de colectare. „Plătești pentru cât arunci” este un sistem de colectare a deșeurilor, prin care autoritățile percep cetățenilor un tarif diferențiat pentru deșeurile aruncate, în funcție de volumul containerului, greutatea lui, tipul de deșeu sau de frecvența de colectare (a se vedea OUG nr. 74/......... pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu). Acest sistem este practicat în multe state din Uniunea Europeană, trebuind să fie implementat în România la recomandările Comisiei Europene încă din anul 2013 și are rolul de a reduce semnificativ cantitățile de deșeuri depozitate, prin selectarea deșeurilor reciclabile și prin aplicarea unei tarifări diferențiate pe tipuri de deșeuri pentru cointeresarea populației în selectarea la sursă. Cât privește neconcordanța dintre densitatea deșeurilor din plastic, hărtie, carton și metal prevăzută în caietul de sarcini și cea prevăzută în Studiul de oportunitate, se reține că prin punctul de vedere, entitatea contractantă a achiesat la solicitarea contestatorului, recunoscând că este vorba despre o eroare de redactare. Prin urmare, Consiliul ia act de măsura de remediere ce se dorește a fi adoptată de entitatea contractantă și o obligă pe aceasta la modificarea în cuprinsul Anexei 6 a caietului de sarcini, a densității deșeurilor de plastic, hârtie, carton și metal, de la 0,2 t/

m 3 la 0,15 t/ m 3 , în concordanță cu informațiile cuprinse în Studiul de oportunitate. În ceea ce privește densitatea de 0,15 t/m3 pentru deșeurile menționate anterior, se reține că acest indicator este comun celor 4 tipuri de materiale, respectiv hârtie, carton, plastic, metal, deoarece fac parte din categoria deșeurilor reciclabile. Potrivit definiției din legislația de mediu - Ghidul ANPM privind sortarea deșeurilor reciclabile - acestea sunt provenite din activități casnice sau asimilabile și cuprind deșeuri de hârtie, carton, deșeuri de ambalaje, plastic sau metal. Prin urmare, densitatea acestora, de 0,15 t/m3 a fost stabilită nu în funcție de tipul de material în sine, ci ținând cont de însușirea acestora de a fi reciclabile; astfel critica sub acest aspect va fi respinsă ca nefondată. Legat de critica potrivit căreia în Formularul 6.1 (i) – C – Planul de organizare a activității nu include timpii de manipulare și timpii de 67

deplasare de la un utilizator la altul, se reține că prin punctul de vedere entitatea contractantă a precizat că Secţiunea va cuprinde şi o prezentare detaliată a timpilor de colectare necesari (luând în calcul timpii de manipulare, timpii de deplasare de la un utilizator/punct de colectare la altul şi timpii de deplasare la depozitul conform), care să poată demonstra că este suficientă utilizarea autogunoierelor ofertate pentru colectarea a deşeurilor reziduale, menajere, de hârtie și carton, plastic, metal și sticlă de la toţi utilizatorii/punctele de colectare, la parametrii solicitaţi prin documentaţia de atribuire. Prin urmare, Consiliul va lua act de măsura de remediere precizată de entitatea contractantă și va dispune obligarea acesteia la completarea conținutului Formularului 6.1 (i) – C – Planul de organizare a activității, cu informații privind

timpul de colectare necesar (luând în calcul timpii de manipulare, timpii de deplasare de la un utilizator/punct de colectare la altul şi timpii de deplasare la depozitul conform), care să poată demonstra că este suficientă utilizarea autogunoierelor ofertate pentru colectarea a deşeurilor reziduale, menajere, de hârtie și carton, plastic, metal și sticlă de la toţi utilizatorii/punctele de colectare, la parametrii solicitaţi prin documentaţia de atribuire. Referitor la critica potrivit căreia entitatea contractantă nu a prevăzut în Anexa 1 a caietului de sarcini defalcarea pe categorii și pe localități din aria de deservire, se reține că în atât la Anexa 1 a caietului de sarcini cât şi în Anexa 3 a Studiului de Oportunitate sunt precizate: - cantităţile de deşeuri municipale generate defalcate pe categorii (deşeuri menajere, similare, din pieţe), - cantităţile de deşeuri municipale generate defalcate pe medii de rezidenţă (urban/rural). Mai mult, și în Anexa nr. 4 la caietul de sarcini se regăsesc suficiente informații privind localitățile din aria de deservire de unde sunt colectate deșeuri. De asemenea, se reține că atât în cuprinsul caietului de sarcini precum și în în Anexa 3 la acesta, s-a precizat că numărul gospodării din mediul rural este de aproximativ 35.487. Prin urmare, susținerea contestatorului potrivit căreia astfel de informații nu sunt cuprinse în caietul de sarcini este nefondată. În ceea ce privește contestația formulată de SC ......... SA, Consiliul reține în soluționare următoarele aspecte relevante: Prima critică formulată de SC ......... SA vizează faptul că valoarea estimată a contractului de delegare de gestiune nu se întemeiază pe date reale și nu respectă dispozițiile legale în materie. În conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 100/2016, „(2) Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii se estimează de către entitatea contractantă înainte de iniţierea procedurii de atribuire şi este valabilă la momentul iniţierii procedurii de atribuire prin transmiterea spre publicare a 68

anunţului de concesionare sau a anunţului de intenţie în cazul concesiunii de servicii sociale ori alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 3.” Potrivit Studiului de oportunitate aflat la dosar, entitatea contractantă a avut în vedere la stabilirea valorii estimate, următoarele: „Indicatorul de generare deşeuri menajere: -în Municipiul ......... - 1,17 kg/loc/zi (valoare rezultată din datele furnizate de operatorul de salubrizare pentru total deşeuri menajere şi similare, respectiv 1,45 kg/loc/zi şi din care s- au scăzut deşeurile similare şi din pieţe), - în mediul rural - 0.6 kg/loc/zi (valoare rezuItată din daţele furnizate de operatorul de salubrizare pentru total deşeuri menajere şi similare, respectiv o medie de 0.7 kg/loc/zi şi din care s-au scăzut deşeurile similare), Ponderea deşeurilor similare din cantitatea de deşeuri menajere generată în Municipiul ......... este de 24%, în mediul rural este de 16% medie de 0.7 kg/loc/zi şi din care s-au scăzut deşeurile similare), Ponderea deşeurilor similare din cantitatea de deşeuri menajere generată - în Municipiul ......... este de 24%, - în mediul rural este de 16% Cantitatea de deşeuri din pieţe - 870 tone. Cantitatea s-a estimat plecând de la cantitatea totală generată în judeţul ......... conform datelor prezentate în PNGD şi ponderea populaţiei din Municipiul ......... raportat la populaţia totală din mediu urban. în mediu rural se estimează ca nu se generează deşeuri din pieţe. Indicatorul de generare deşeuri menajere şi similare aferent Municipiului ......... s-a determinat având în vedere cantitatea de deşeuri raportată de operatorul de salubrizare actual (cantităţi reale colectate) şi a populaţiei. Indicatorul de generare deşeuri menajere şi similare pentru mediul rural s-a determinat pentru fiecare localitate din zona delegată având în vedere cantitatea de deşeuri raportată de operatorii de salubrizare actuali (...)”. Prin urmare, din datele existente în cadrul Studiului de de oportunitate aflat la dosar, Consiliul apreciază că determinarea cantităților ce urmează a fi colectate de viitorul operator și implicit valoarea estimată este fundamentată pe indicatori și elemente reale, date concrete tehnice provenind de la fiecare UAT și operator de salubrizare care deservește UAT-urile respective. De asemenea, se reține că în Studiul de Oportunitate, în tabelul 10-1, costurile aferente activităţii sunt determinate separat, pentru fiecare flux de deşeuri în parte, iar valoarea totală rezultă din cumularea acestor costuri. Valoarea contractului nu poate fi decât una estimativă, având în vedere că este vorba despre o perioadă de nu mai puțin de 8 ani și nu 69

pot fi cunoscute şi prevăzute cu precizie cantitățile de deșeuri ce vor fi generate în viitor. Informațiile sunt prezentate în Studiul de Oportunitate se bazează pe date oficiale şi din surse autorizate, cum sunt: Institutul Național de Statistică, Planul Național de Gestionare a Deşeurilor pentru perioada 2015-2025, adoptat prin HG nr. , Primăria Municipiului ........., Operatori de salubritate din zona pentru care se deleagă serviciul, Administraţiile Publice Locale. Studiul menționat se axează pe analiza unor elemente relevante în care sunt incluse aspectele generale, fezabilitatea tehnică, fezabilitatea economică şi financiară, aspectele de mediu, aspectele sociale şi aspectele instituţionale ale proiectului în cauză. De asemenea, acesta cuprinde o analiză care permite definirea şi cuantificarea în termeni economici şi financiari a riscurilor de proiect, luând în considerare, totodată, şi variantele identificate de repartiţie a riscurilor între părţile viitorului contract de concesiune, precum şi analiza privind încadrarea contractului în categoria celor de concesiune. Astfel, se constată că valoarea estimată a contractului așa cum a fost stabilită de entitatea contractantă (151.415.056 lei fără TVA) are la bază analiza elementelor relevante regăsite la art. 12 din HG nr. 867/2016. Faptul că Studiul de fundamentare a necesității și oportunității de delegare de gestiune a serviciului public de salubrizare nu este întocmit la un nivel de detaliu considerat satisfăcător de către contestator, nu este în măsură să conducă la constatarea caracterului nelegal al acestuia. În ceea ce privește critica privind faptul că în Studiul de oportunitate nu sunt prevăzute toate categoriile de cheltuieli, se reține că în Tabelul 10-1 din Studiu, privind determinarea costurilor pentru activitatea de colectare și transport deșeuri municipale, sunt prevăzute, în lei, cheltuielile cu manopera, combustibil, consumabile, întreținere, costuri administrative, etc., atât pe total contract cât și pe medie contract, calculat pentru fiecare an în parte, din 2019 până în 2026. Astfel, Consiliul constată că entitatea contractantă a cuprins toate categoriile de cheltuieli necesare în cadrul valorii estimate. Prin urmare, criticile contestatorului vor fi respinse ca nefondate, Consiliul apreciind că entitatea contractantă a elaborat documentația de atribuire cu respectarea dispozițiilor legale (art. 19 din HG nr. 867/2016). Față de cele evocate anterior în motivare, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. b) şi art. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu .......... Consiliul va obliga entitatea contractantă să efectueze următoarele modificări: - art. 181 din caietul de sarcini, ultimul alineat, va fi modificat astfel: „În mediul urban, zona de case se va asigura posibilitatea optării pentru posibilitatea reducerii frecvenţei de colectare a deşeurilor reziduale de la 52 ori/an la 26 ori/an”, 70

- Anexa 6 la caietul de sarcini – modificarea densității deșeurilor de plastic, hârtie, carton și metal, de la 0,2 t/m3 la 0,15 t/m3, - Formularul 6.1 (i) – C – Planul de organizare a activității – completarea acestuia cu informații privind timpii de colectare necesari (luând în calcul timpii de manipulare, timpii de deplasare de la un utilizator/punct de colectare la altul şi timpii de deplasare la depozitul conform), cu privire la toate tipurile de deșeuri. Obligă entitatea contractantă să aducă modificările menționate în considerentele prezentei decizii la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, prin publicarea lor în SEAP și să stabilească o nouă dată de depunere a ofertelor, la un interval de minim 15 zile de la publicarea modificărilor în SEAP. În temeiul art. 26 alin. (6) din același act normativ, Consiliul va respinge ca nefondate celelalte critici formulate de SC ......... SRL. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestația formulată de SC ......... SA în contradictoriu cu .......... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) lit. b) şi art. (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu .......... Obligă entitatea contractantă să efectueze următoarele modificări: - art. 181 din caietul de sarcini, ultimul alineat, va fi modificat astfel: „În mediul urban, zona de case se va asigura posibilitatea optării pentru posibilitatea reducerii frecvenţei de colectare a deşeurilor reziduale de la 52 ori/an la 26 ori/an”, - Anexa 6 la caietul de sarcini – modificarea densității deșeurilor de plastic, hârtie, carton și metal, de la 0,2 t/m3 la 0,15 t/m3, - Formularul 6.1 (i) – C – Planul de organizare a activității – completarea acestuia cu informații privind timpii de colectare necesari (luând în calcul timpii de manipulare, timpii de deplasare de la un utilizator/punct de colectare la altul şi timpii de deplasare la depozitul conform), cu privire la toate tipurile de deșeuri. Obligă entitatea contractantă să aducă modificările menționate în considerentele prezentei decizii la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, prin publicarea lor în SEAP și să stabilească o nouă dată de depunere a ofertelor, la un interval de minim 15 zile de la publicarea modificărilor în SEAP. În temeiul art. 26 alin. (6) din același act normativ, respinge ca nefondate celelalte critici formulate de SC ......... SRL. 71

În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestația formulată de SC ......... SA în contradictoriu cu .......... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... .........

72