Decizie CNSC BO2019_9261

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. … Data: … Prin contestația nr. 157/28.01.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. …, formulată de ..., cu sediul în …, reprezentată legal de director general …, având sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în …, împotriva documentației de atribuire, emisă de către ... (...), cu sediul în …, autoritate contractantă în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, derulată online, organizată pe loturi, în vederea încheierii acordului-cadru de furnizare „...”, cod CPV 34144213-4 – Vehicule de stingere a incendiilor (Rev. 2), s-au solicitat următoarele: „1. SUSPENDAREA procedurii de achiziție inițiată de ... prin Anunțul de participare numărul …, (...). 2. Obligarea autorității contractante să procedeze la o evaluare corectă a valorilor estimative ale acordurilor cadru, în acord cu criteriile tehnice solicitate de aceasta prin prevederile caietului de sarcini; 3. Eliminarea cerinței 3.1 din Specificațiile tehnice (caietul de sarcini) referitoare la prezentarea de «certificate SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 9001:2015 sau echivalent», întrucât Anunțul de participare …, la pct. III. 1.3. b) Standarde de asigurare a calității și de protecție a mediului, nu prevede o asemenea condiție de calificare. 4. Obligarea autorității contractante să procedeze la respectarea normelor specifice interne, emise la nivelul ordonatorului principal de credite, în ceea ce privește regulile interne de elaborare, promovare, avizare și aprobare a specificațiilor tehnice în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. 1

5. Eliminarea din conținutul Caietului de sarcini a cerințelor de la punctul D1, care se referă la posibilitatea modificării, ulterioare atribuirii acordului cadru, a ofertei tehnice câștigătoare; 6. Revizuirea cerințelor din Caietul de sarcini pct. D.3.2., care se referă la depunerea dovezii specializării service-ului pentru efectuarea de operațiuni de mentenanță pentru instalația specială și echipamentele cu care este dotată autospeciala (inclusiv kitul medical, setul de descarcerare și sistemele de avertizare optică și acustică); 7. Eliminarea din Caietul de sarcini a cerinței de la punctul pct. D.3.2., care se referă la Declarația producătorului instalației speciale și echipamentele cu care este dotată autospeciala (inclusiv kitul medical, setul de descarcerare și sistemele de avertizare optică și acustică), din care să rezulte faptul că agreează unitățile service din România; 8. Eliminarea din Caietul de sarcini a cerinței de la punctul pct. D.3.2., care se referă la asigurarea verificărilor tehnice, în perioada de garanție. 9. Revizuirea cerințelor și instrucțiunilor tehnice eronate din specificațiile tehnice. 10. Plata tuturor cheltuielilor suportate de subscrisa pentru soluționarea prezentei contestații”. În luarea deciziei asupra cauzei de faţă, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor reţine următoarele: Prin contestația nr. 157/28.01.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. …, ... critică documentația de atribuire emisă de către ..., în calitate de autoritate contractantă în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, derulată online, organizată pe loturi, în vederea încheierii acordului-cadru de furnizare „…”, cod CPV 34144213-4 – Vehicule de stingere a incendiilor (Rev. 2), solicitând cele menționate în partea introductivă. În motivarea contestației, după ce prezintă argumentele privind cererea de suspendare a procedurii de atribuire, ce se regăsește la punctul 1 din contestație, ... aduce critici asupra documentație de atribuire, astfel: Punctul 2. Contestatoarea susține că, în construcția unui autovehicul de tip pompieri: „autospecială de stins incendii cu apă și spumă”, ponderea procentuală a costurilor are în vedere, ca reprezentare procentuală, circa 65÷70% = valoarea financiară a autoșasiului, 10÷15% = prețul instalației/ agregatului de pompare, iar diferența rămasă până la concurența valorii de 100% este dată de costul echipamentelor din „inventarul de complet”. Detaliind, contestatoarea prezintă comparativ, sub formă tabelară, elemente constructive și de dotare cu echipamente, pentru „…” și „…”. 2

În opinia sa, dintr-o simplă analiză comparativă, elementele de superioritate tehnică ale unui șasiu 6x6, respectiv: Punte motoare suplimentară cu diferențial (osia motoare) + Elemente de transmisie corespunzătoare unei punți motoare suplimentare + Suspensie superioară adaptată și capabilă să suporte o sarcină de circa 2,5 ori mai mare (față de 4x4) + Instalații specifice (frânare, electrice, ungere, etc) și dotări suplimentare, aferente unui șasiu 6x6 + elemente de rulare suplimentare (între 4-6 roți în plus față de autoșasiul 4x4), la care se asociază și puterea superioară a motorului, de 350 kW (6x6) vs. 250 kW (4x4) + costul suplimentar al materialelor din construcția suprastructurii (tablă, profile, elemente de prindere și îmbinare demontabilă, etc), nu se pot substitui valoric, într-o balanță corectă a valorilor de cost, printr-un set de descarcerare și un kit medical, astfel încât cele două autospeciale să prezinte aceeași valoare unitară, în concret 250.000 EUR, fără TVA. Față de cele expuse, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la o evaluare corectă a „valorilor estimative ale acordurilor cadru, în acord cu criteriile tehnice solicitate de aceasta prin prevederile caietului de sarcini”. Punctul 3. După ce redă prevederile punctelor 3.1. din Specificațiile tehnice cu nr. 123935/01.11.2018 și nr. 123906/01.11.2018, respectiv: „Ofertantul va prezenta un document/documente emise de organisme specializate în domeniu (notificate) care să certifice că producătorul/producătorii autospecialei, autoșasiului (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei), agregatului de pompare și suprastructurii (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei sau al autoșasiului) care intră în dotarea autospecialei au implementate sisteme de asigurare a calității conform standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 9001:2015 sau echivalent”, contestatoarea apreciază că această cerința din caietul de sarcini reprezintă un criteriu de calificare, în timp ce anunțul de participare, la pct. III. 1.3. b) Standarde de asigurare a calității și de protecție a mediului, nu prevede o asemenea condiție de calificare, astfel că invocă prevederile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 și solicită eliminarea acestei, întrucât se constituie în clauză nescrisă. Punctul 4. Contestatoarea precizează că specificațiile tehnice cu nr. 12935/01.11.2018 și nr. 12306/01.11.2018, fără anexe, cuprind un număr de 18 pagini, dar paginile 10, 11, 12, 13, 14, 15 și 16, nu poartă mențiunea „VIZA SPRE NESCHIMBARE” a Ministerului Afacerilor Interne, aplicată în data de 06.11.2018. Din această perspectivă, solicită obligarea autorității contractante la respectarea normelor specifice interne, emise la nivelul ordonatorului principal de credite, în ceea ce privește regulile interne de elaborare, promovare, avizare și aprobare a specificațiilor tehnice în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și să aplice viza de neschimbare pe toate paginile postate pe site, ori dacă nu, „să explice motivele concrete, legale și administrative, pentru care viza MAI este aplicată doar selectiv”. 3

Punctul 5. Raportându-se la prevederile caietului de sarcini, contestatoarea precizează că oferta tehnică inițială a unui semnatar al acordului cadru, poate fi și schimbată, la cerere, după reguli stabilite de autoritatea contractantă, sens în care invocă instrucțiunea la punctul D1 din caietul de sarcini, potrivit căreia: „Nivelul tehnic cel puțin raportat la propunerea tehnică, va fi constatat de către expert/ experți ai promitentului achizitor în baza unui raport de specialitate aprobat de ordonatorul de credite”. În legătură cu acest aspect, contestatoarea susține că nu există niciun temei legal, ca o ofertă tehnică, evaluată și asumată de către o comisie (care include și experți, poate chiar observatori ANAP), să poată fi substituită la propunerea unui „expert”, sub o prezumție de conformitate garantată ori susținută individual. Considerând că „transparența procedurală este grav afectată”, solicită eliminarea din conținutul caietului de sarcini a cerințelor de la punctul D1, care se referă la posibilitatea modificării, ulterioare atribuirii acordului cadru, a ofertei tehnice câștigătoare. Punctul 6. Redând prevederile punctului D.3.2. din caietul de sarcini, respectiv: „Pentru îndeplinirea acestei cerințe, la momentul depunerii ofertelor, ofertanții trebuie să depună următoarele documente: - dovada specializării service-ului pentru efectuarea de operațiuni de mentenanță pentru instalația specială și echipamentele cu care este dotată autospeciala (inclusiv kitul medical, setul de descarcerare și sistemele de avertizare optică și acustică); - dovada autorizării service-ului pentru efectuarea de operațiuni în legătură cu instalația specială și echipamentele cu care este dotată autospeciala (inclusiv kitul medical, setul de descarcerare și sistemele de avertizare optică și acustică), conform OMAI 87/2010 cu modificările și completările ulterioare pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor”, contestatoarea arată că autoritatea contractantă, prin …, este abilitată legal să autorizeze, în baza OMAI 87/2010, un operator economic să efectueze lucrări de întreținere, în fapt să confere o competență tehnică în executarea unor operațiuni de „întreținere a instalațiilor speciale din compunerea autospecialelor destinate apărării împotriva incendiilor”. Susținând că autorizațiile emise de … nu fac mențiunea „autorizării” (și) cu privire la „kitul medical, setul de descarcerare și sistemele de avertizare optică și acustică”, ci se limitează, ca nivel de competență, doar la „întreținerea instalațiilor speciale din compunerea autospecialelor destinate apărării împotriva incendiilor”, în acord cu Lista cu persoanele autorizate în conformitate cu OMAI nr. 87/2010 pentru efectuarea lucrărilor de întreținerea instalațiilor speciale din compunerea autospecialelor destinate apărării împotriva incendiilor la data de 15 ianuarie 2019, publicată la adresa …, contestatoarea solicită Consiliului revizuirea cerințelor din caietul de sarcini pct. D.3.2, care se referă la „depunerea dovezii specializării service-ului pentru efectuarea de 4

operațiuni de mentenanță pentru instalația specială și echipamentele cu care este dotată autospeciala (inclusiv kitul medical, setul de descarcerare și sistemele de avertizare optică și acustică)”. Punctul 7. Referindu-se la punctul D.3.2. din caietul de sarcini, care prevede: „Pentru îndeplinirea acestei cerințe, la momentul depunerii ofertelor, ofertanții trebuie să depună următoarele documente : (...) - Declarația producătorului instalației speciale și echipamentele cu care este dotată autospeciala (inclusiv kitul medical, setul de descarcerare și sistemele de avertizare optică și acustică), din care să rezulte faptul că agreează unitățile service din România”, contestatoarea susține că autoritatea contractantă este investită legal să autorizeze un operator economic să presteze lucrări de întreținere la instalațiile speciale (suprastructură) care echipează autospecialele tip pompieri, aflate în exploatarea diverșilor deținători pe piața din România.” În opinia sa, prin raportare la cerința autorității, valoarea juridică a documentului emis de ... (…), AUTORIZAŢIE, este condiționată de agrementul producătorului instalației speciale, astfel încât se înțelege că autorizațiile eliberate (chiar) nu sunt utilizabile în acest context (lipsă de drept practică). În legătură cu aceste prevederi, contestatoarea solicită eliminarea din caietul de sarcini a cerinței de la punctul D.3.2., care se referă la „Declarația producătorului instalației speciale și echipamentele cu care este dotată autospeciala (inclusiv kitul medical, setul de descarcerare și sistemele de avertizare optică și acustică), din care să rezulte faptul că agreează unitățile service din România”. Punctul 8. Redând prevederile de la punctul D.3.2. din caietul de sarcini, respectiv: „În perioada de garanție toate verificările tehnice necesare exploatării în condiții de siguranță a autospecialelor, vor fi gratuite. În perioada de garanție toate reviziile tehnice ale autospecialelor, conform planului de service elaborat de constructor, vor fi gratuite”, contestatoarea consideră că instrucțiunile autorității contractante reglementează obligația, impusă operatorilor economici, de a asigura în condiții de gratuitate atât revizii tehnice pentru autospecialele ofertate, cât și verificări tehnice. În acest sens, susține că, în ipostaza definită de autoritate, înțelege că verificările tehnice se constituie, în fapt, din inspecții tehnice periodice (ITP), în conformitate cu OG nr. 81/2000, aprobată prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că: „obligația efectuării ITP precum și a periodicității acesteia în funcție de categoria vehiculului, revine deținătorului legal al acestuia”. Prin urmare, solicită eliminarea din caietul de sarcini a cerinței de la punctul D.3.2., care se referă la asigurarea verificărilor tehnice, în perioada de garanție. Punctul 9. Precizând că în cuprinsul specificațiilor tehnice elaborate de autoritatea contractantă, a semnalat unele erori de redactare, ori cerințe reziduale de la alt tip de autovehicul, contestatoarea solicită corectarea următoarelor prevederi: 5

- Pct. 5.3.2.1 (din ambele specificații) – „fixat pe șasiul autovehiculului în 3 puncte”. Caracteristica tehnică se adresează unei configurații particulare, de tip: „autopompă de stins incendii la pădure”. Prin raportare la destinația produselor ce fac obiectul acestei proceduri de achiziție, autoritatea contractantă trebuie să adapteze criteriul tehnic, impus în acest sens, apreciază contestatoarea. - Pct. 5.3.2.9. (din ambele specificații) – se referă la condiții diferite ale solicitărilor, dar cu referințe numerice identice, astfel că autoritatea contractantă trebuie să le diferențieze corespunzător. - Pct. 5.3.2.1.2. (specificația cu nr. 123935/01.11.2018) – „Poziționarea rezervoarelor de apă și spumă (între axele 1 și 3…”). Produsul este configurat pe șasiu 4x4, astfel încât autoritatea contractantă trebuie să reconsidere cerința, precizează contestatoarea. - Pct. 5.2.11 (din ambele specificații) - nu este evidențiat în specificațiile tehnice, în concret de la 5.2.10. se trece direct la 5.2.12, menționează contestatoarea. La punctul 10 al contestației, autoarea acesteia precizează că este îndreptățită să solicite plata tuturor cheltuielilor suportate pentru soluționarea contestației. În finalul contestației, ... precizează că a îndeplinit cerința constituirii cauțiunii, conform dispozițiilor art. 611 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, sens în care indică documentele privind cauțiunea în cuantum de …. În probațiune, au fost atașate înscrisuri. Prin adresa nr. 159/30.01.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. …, ... a transmis, în original, recipisa de consemnare nr. …, în valoare de … lei, precum și recipisa de consemnare nr. …, în valoare de … lei. De asemenea, prin aceeași adresă, contestatoarea a suplimentat datele de contact, respectiv: fax, nr. telefon, adresă e-mail și persoană de contact. Prin adresa nr. 75303/04.02.2019, înregistrată la C.N.S.C. …, … a răspuns punctual criticilor contestatoarei ..., astfel: 1. Autoritatea contractantă menționează că de vreme ce situația juridică a procedurii anterioare, la care se referă contestatoarea care vizează același tip de produse, se află, în prezent, în curs de soluționare, solicită Consiliului să constate că demersul său este unul de o deosebită urgență, cu caracter operațional, prezentând argumentele sale în acest sens, subliniind că „operatorul economic petent a livrat către autoritatea contractanta 22 autospeciale de stins incendii de 9000 litri în luna decembrie 2016, dar nu are capacitatea tehnologică în România pentru a oferi serivicii în perioada de garanţie. Conform centralizării raportărilor unităţilor subordonate, la această dată se înregistră un număr de 30 de defecţiuni nerezolvate în perioadele de timp prevăzute de prevederile contractului nr. …, cumulând un număr de întârziere de 2934 de zile, pentru care autoritatea contractantă va întreprinde demersurile legale pentru recuperarea penalităţilor prevăzute în contract.” 6

2. Autoritatea contractantă apreciază că societatea contestatoare prezintă situația în mod eronat, încercând să demonstreze calculul valorii estimate de achiziție a autospecialelor. Precizează că atașat caietelor de sarcini, pentru ambele autospeciale, se regăsește baza de calcul întocmită la ..., tocmai pentru stabilirea corectă a prețului autospecialelor dotate conform caietelor de sarcini. Susține că valoarea estimată rezultată de 250.000 EUR, fără TVA, pentru ambele autospeciale, este doar o coincidență numerică, generată doar de nivelul diferit de echipare cu accesorii și utilaje. 3. În ceea ce privește conformitatea produselor, autoritatea contractantă precizează că aceasta va trebui apreciată prin probarea îndeplinirii cerințelor din caietul de sarcini și a specificațiilor tehnice anexate, inclusiv cerințele impuse prin pct. 3.1. la specificațiile tehnice nr. 123935 din 01.11.201 8 și nr. 123936 din 01.11.2018. 4. ... învederează faptul că avizarea specificațiilor tehnice în cadrul MAI respectă, în totalitate, normele interne specifice, iar solicitarea vizând explicațiile privind aplicarea vizelor spre neschimbare, aplicate parțial pe documente (fapt care nu a împiedicat derularea niciunei proceduri de achiziție publică până acum, inclusiv pe operatorul economic în cauză, care a participat la procedurile de achiziție de …, derulate de ...), poate fi adresată legal către Ministerul Afacerilor Interne, urmând ca specialiști din cadrul Direcției Generale Logistice să dea curs acesteia. 5. Autoritatea contractantă precizează că oferta tehnică depusă inițial, ce constituie anexă la acordul-cadru și contractul subsecvent, nu poate fi schimbată doar la cerere. Astfel, furnizorul va face o cerere de schimbare a ofertei tehnice depuse inițial, argumentată foarte bine din punct de vedere al motivelor ce au determinat această modificare. Totodată, furnizorul trebuie să dovedească autorității contractante că soluția tehnică propusă spre înlocuire este de nivel tehnic, cel puțin egal, cu soluția depusă inițial. Documentele transmise de furnizor vor fi analizate de autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă susține că, deși societatea contestatoare are cunoștință despre cele susmenționate din cadrul celorlalte participări la procedurile de achiziții publice, aceasta nu a formulat, până în prezent, clarificări sau alte solicitări în acest sens. De asemenea, precizează că, la contractul subsecvent nr. 147829 din 15.06.2016 care a avut ca obiect „furnizarea a 22 cpl. …”, încheiat între ... și …", a fost încheiat și actul adițional nr. 151808 din 11.10.2016 pentru modificarea propunerii tehnice. Autoritatea contractantă subliniază că această cerință ține cont de evoluția tehnologică și vine în ajutorul operatorilor economici, întrucât valabilitatea acordului-cadru va fi de 48 de luni, timp în care anumite produse ofertate pot ieși din producție și pot conduce la incapacitatea furnizorilor de a livra. 7

6. ... precizează că această cerință nu obligă ofertantul să dispună de un singur service autorizat pentru efectuarea de operațiuni în legătură cu instalația specială, kit-ul medical și sistemele de avertizare, cerința putând fi îndeplinită prin, cel puțin, un service comun, dar pot exista și service-uri separate, specializate pe segmente de activitate în parte, în funcție de resortul echipamentelor. În acest sens, autoritatea menționează că, în cazul procedurii anulate, care a avut ca obiect „…”, … a depus, în oferta tehnică și în urma clarificărilor, documente doveditoare îndeplinirii cerinței din caietul de sarcini. 7. ... precizează că această cerință a fost formulată pentru situația în care furnizorul era diferit de producător, iar furnizorul își încetează activitatea de operator economic, efectuarea reparațiilor în perioada de garanție fiind acoperită prin acest document (evitând reparații neautorizate ce duc la pierderea garanției emise de producător, nu furnizor). Și cu privire la acest aspect, autoritatea invocă faptul că, în procedura de atribuire anulată, contestatoarea a prezentat documente care au condus la îndeplinirea cerinței criticată. 8. Autoritatea contractantă susține că cerința în cauză nu se referă la inspecția tehnică periodică (I.T.P.), aceasta fiind în sarcina utilizatorului final al fiecărei autospeciale, ci la verificările tehnice sau lucrările de mentenanță, conform planurilor de întreținere elaborate de producători, pentru autoșasiu, motoagregate, instalație de stingere, suprastructură, accesorii și echipamente de comunicații, echipamente medicale, echipamente PSI și alte echipamente speciale.  9. Referitor la acest punct din contestație, autoritatea contractantă precizează următoarele: - La pct. 5.3.2.1. (ambele specificații), autospecialele vor respecta cerință, deoarece acest tip de vehicule, la nivel național, se deplasează intens și pe drumuri neamenajate. Configurația particulară solicitată nu este aleasă întâmplător, motiv pentru care cerința trebuie să rămână neschimbată. - Punctele 5.3.2.9. (din ambele specificații), 5.3.2.1.2. (din specificația tehnică nr. 123935/01.11.2018) și 5.2.11. (din ambele specificații) „vor fi corectate prin emiterea unei clarificări la documentația de atribuire”. Autoritatea menționează că, în temeiul art. 22 din Legea nr. 101/ 2016, a transmis contestatoarei punctul său de vedere, conform confirmării de primire În drept, au fost invocate prevederile art. 18 din Legea nr. 101/2016. Ca mijloace de probă, s-au depus, în copie certificată, documente aflate la dosarul achiziției publice. 8

Prin adresa nr. 168/08.02.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. …, ..., a transmis documentul intitulat „Concluzii scrise față de punctul de vedere formulat de ... și având în vedere documentele noi depuse de intimata”, prin care solicită Consiliului respingerea motivelor invocate de către ... și admiterea contestației. Totodată, raportat la „documentele noi depuse de ...”, autoarea contestației consideră că, în temeiul principiului disponibilității, art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, C.N.S.C. poate dispune anularea procedurii, deoarece nu există posibilitatea remedierii documentației de atribuire. Referindu-se la documentele de care a luat la cunoștință ulterior studierii dosarului achiziției publice, autoarea contestației susține că acestea prezintă o serie de erori ce atrag anularea procedurii. În opinia sa, Programul anual al achizițiilor publice pe anul 2018 (PAAP), actualizat la data de 19.11.2018, înregistrat la emitent cu nr. 133521, cuprinde mai multe erori, prezentând, în aceste sens, critici aferente modului de stabilire a valorii de estimare pentru această procedură. În susținerea afirmațiilor sale, menționează că în cadrul Anexei 2 a referatului de necesitate nr. 124202/15.11.2018, la pag. 8 din document, ... pierde din calculul aritmetic, raportat la cursul valutar suma de 13.101,23 euro, subevaluând astfel valoarea estimată, atașând, din punctul acesteia de vedere un calcul corect aritmetic al bazei de calcul pentru estimarea valorii. În opinia contestatoarei, noile documente depuse de către ... relevă faptul că documentele procedurii conțin multe erori care afectează derularea normală a procedurii, contestatoarea apreciază că, prin organizarea acestei proceduri ... încalcă principiul bunei gestionări a fondurilor publice, achiziționând produse calitativ inferioare la prețuri mari, în detrimentul unor produse superioare din punct de vedere calitativ, atașând, în sprijinul susținerilor sale, raportul de expertiză care relevă faptul că ... a pornit de la date și cifre eronate, estimând la o valoare egală produse cu capacități și performanțe diferite. De asemenea, apreciază că, față de aceste erori și încălcarea principiului bunei gestionări a fondurilor publice, Consiliul este îndreptățit să sesizeze instituțiile competente, și anume: ANAF, ANAP, Curtea de Conturi, după caz, conform art. 26 alin. (4) din Legea nr. 101/2016. În continuare, … susține că ... refuză să răspundă, cu date concrete, la suspiciuni care dovedesc „utilizarea, în mod abuziv, a acordurilor- cadru” și nerespectarea dispozițiilor art. 107 din H.G. nr. 395/2016, „demersul prematur și ilegal”, cu privire la inițierea unei noi proceduri de achiziție, inclusiv vătămarea vădită în drepturi a ofertantului declarat câștigător al unei proceduri cu același obiect, aflată în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel București. Astfel, referitor la punctul 1 din contestație, apreciază că ... încearcă să evidențieze starea tehnică deficitară a parcului auto și necesitatea derulării procedurii, însă, prin aceste susțineri nu face decât să probeze 9

propriul abuz, cu afectarea interesului public, care a condus la anularea procedurii de achiziție …, subliniind că nu ea este cea care a cauzat întârzierea achiziției publice, ci chiar ... care a anulat o procedură derulată în conformitate cu dispozițiile legale. Reiterează faptul că cerințele impuse de autoritatea contractantă (declarația producătorului, service în România) sunt discriminatorii și limitează accesul operatorilor economici din afara României la procedura de achiziție publică. Referitor la punctul 2 din contestație, apreciază că ... nu este combativă în atacarea ponderilor procentuale ale elementelor constructive ale unei autospeciale și a indiciilor/influențelor de cost (evidențiate în contestație), referințe care pot fi confirmate de către orice alt producător autentic de tehnică specifică pompieristică din Europa și din lume. Referitor la punctul 3 din contestație, în privința cerințelor, inserate în caietul de sarcini, fără a fi precizate și în anunțul de participare, contestatoarea consideră că C.N.S.C. trebuie să declare cerința ca fiind nescrisă, nefiind nevoie de interpretare sau argumentare suplimentară în această privință. Referitor la punctul 4 din contestație, consideră că afirmația autorității contractante potrivit căreia ar fi acționat, în mod similar și în cadrul altor proceduri, nu validează un comportament și o practică în afara normelor de reglementare. Referitor la punctul 5 din contestației, autoarea acesteia precizează că ... a prezentat o argumentație în afara cadrului legal cu privire la posibilitatea schimbării ofertei, ulterior finalizării/încheierii procedurii de atribuire. Referitor la punctul 6 al contestației, în opinia sa, ... nu a răspuns la critica adusă, ci doar a specificat faptul că poate fi un singur service pentru autospecială și instalația specială sau pot fi unități de service diferite, susținând că aceste componente, enumerate în caietul de sarcini, sunt diferite, iar OMAI nr. 87/2010 pentru efectuarea lucrărilor de întreținerea instalațiilor speciale din compunerea autospecialelor destinate apărării împotriva incendiilor, nu face referire la o competență tehnică care să includă kit-ul medical, setul de descarcerare și sistemele avertizare, motiv pentru care se impune eliminarea acestei cerințe. În ceea ce privește punctul 7 din contestație, … consideră că ... introduce cerințe și condiții disproporționate, care creează discriminare și încalcă principiul tratamentului egal, precizând că, în condițiile în care un furnizor, prestator de servicii face dovada ca deține Autorizație pentru lucrări de intervenție la instalația specială, emisă chiar de către un organism din subordinea sa, …, abilitat legal să autorizeze în baza OMAI nr. 87/2010, este ilogic să se condiționeze valabilitatea autorizației, de declarația producătorului. În opinia contestatoarei, cerința ar fi impusă pentru producătorii care sunt din alte state decât România, fapt ce încalcă principiile nediscriminării, și tratamentului egal, Directiva europeană fiind foarte clară în ceea ce privește asigurarea accesului operatorilor economici din 10

toate statele UE la piața de achiziții publice din orice alt stat decât acela a cărui naționalitate o deține. Referitor la punctul 8 din contestație, consideră că ... nu își mai susține punctul de vedere de a socoti, în perioada de garanție, ITP-ul în sarcina contractanților, deși cerința (chiar) în sensul acesta a fost formulată, dimensionată și cu acest obiectiv. Contestatoarea arată că ... nu a (mai) procedat în mod similar (cu lipsă de contestare), în cazul altor proceduri, unde a instituit obligații în sarcina furnizorilor de a asigura, în perioada de garanție, autorizație ISCIR, apreciind că, raportat la cele expuse, se impune ca ... să modifice cerința, menționând clar mentenanța și reviziile tehnice ce urmează a fi asigurate de către ofertantul căruia i se va atribui contractul. Referitor la punctul 9 al contestației, susține că specificația „șasiul autovehiculului în 3 puncte” este disproporționată, deoarece, în opinia sa, aceasta nu satisface și nu îndeplinește nici o nevoie tehnică pe care ar avea-o .... Față de considerentele expuse, … solicită admiterea contestației, astfel: - în principal, anularea procedurii având in vedere erorile care afectează documentația de atribuire: în special erorile în estimarea valorii, o lipsa tuturor avizelor, vizelor aprobărilor interne; ... nu a demonstrat necesitatea și oportunitatea organizării prezentei proceduri, având în derulare, conform propriilor documente, o alta în derulare pentru produse similare (…); - în subsidiar, remedierea erorilor din documentația de atribuire: erorile de calcul a valorii; eliminarea cerințelor disproporționate și discriminatorii, astfel cum au fost enumerate în contestație și reluate în cadrul concluziilor scrise concluziilor. În probațiune, au fost depuse, înscrisuri. Față de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarea situație de fapt: ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire, prin licitație deschisă, derulată online, organizată pe loturi, în vederea încheierii acordului-cadru de furnizare „...”, cod CPV 34144213-4 – Vehicule de stingere a incendiilor (Rev. 2), prin publicarea, în SICAP, a anunțului de participare nr. …. Valoarea estimată a acordului-cadru de furnizare este de …, fără TVA, respectiv … RON, fără TVA, la cursul BNR de …, iar criteriul de atribuire este „…”, cu următorii factori de evaluare: - … Valoarea estimată a acordului-cadru, defalcată pe loturi componente este următoarea: - lot 1: …; - lot 2: …. Împotriva prevederilor documentației de atribuire, în termenul legal, ... a depus contestația de față. 11

Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată: Din lecturarea contestației, Consiliul reține că nemulțumirea autoarei ei vizează anunțul de participare nr. …, respectiv necesitatea și oportunitatea organizării acestei proceduri de atribuire, precum și o serie de specificații din cadrul documentației de atribuire, solicitând cele precizate în partea introductivă. În ceea ce privește critica asupra necesității și oportunității inițierii procedurii de atribuire în cauză, Consiliul o va respinge ca neîntemeiată, întrucât acesta este un demers al autorității contractante efectuat în concordanță cu dispozițiile art. 2 alin. (3) lit. b) și c) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „(3) În aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, are următoarele atribuţii principale: (...) b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente ale autorităţii contractante, strategia de contractare şi programul anual al achiziţiilor publice; c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire şi a documentelor-suport, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs, pe baza necesităţilor transmise de compartimentele de specialitate”, pe baza principiului asumării răspunderii statuat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016. De altfel în punctul de vedere nr. 75303/04.02.2019, înregistrat la CNSC cu nr. …, autoritatea contractantă a prezentat explicații cu privire la necesitatea organizării prezentei proceduri de atribuire, astfel: „Din totalul autospecialelor deţinute în prezent, marea majoritate sunt de generaţie veche şi au durata de funcţionare depăşită (ceea ce implică pe de o parte cheltuirea unor fonduri financiare considerabile destinate reparării autospecialelor, si pe altă parte, procurarea anevoioasă a pieselor de schimb, având în vedere că acestea nu se mai produc). Astfel, se impune înlocuirea autospecialelor vechi, întrucât scoaterea acestora din invervenţie în vederea casării se execută într-un ritm din ce în ce mai accelerat, conducând la reducerea capacităţii de intervenţie şi riscul neîndeplinirii misiunilor specifice de salvare de vieţi omeneşti şi bunuri materiale. Autoritatea contractantă consideră ca anulată procedura de achiziţie a autospecialelor de stins incendii de … (însumate reprezentând minim 400 cpl. şi maxim 2000 cpl.), drept pentru care a întreprins demersuri pentru încheierea unor alte acorduri cadru de furnizare a trei tipuri de autospeciale de stins incendii, prin cele trei proceduri pe care le aminteşte petentul, cantităţi care nu depăşesc normele de dotare în vigoare, ţinând cont de previziunea de înlocuire a celor care au durata de utilizare îndeplinită.(...) Operatorul economic petent a livrat către autoritatea contractanta 22 autospeciale de stins incendii de 9000 litri în luna decembrie 2016, dar nu are capacitatea tehnologică în România pentru a oferi serivicii în perioada 12

de garanţie. Conform centralizării raportărilor unităţilor subordonate, la această dată se înregistră un număr de 30 de defecţiuni nerezolvate în perioadele de timp prevăzute de prevederile contractului nr. …, cumulând un număr de întârziere de 2934 de zile, pentru care autoritatea contractantă va întreprinde demersurile legale pentru recuperarea penalităţilor prevăzute în contract.” În soluționarea cauzei, Consiliul se va pronunța punctual asupra capetelor de cerere, așa cum au fost formulate în contestație, astfel: Referitor la punctul 1 din contestație, prin care autoarea contestației a solicitat suspendarea procedurii de atribuire, Consiliul s-a pronunțat prin Încheierea nr. …, în sensul respingerii acesteia ca nefondată. Al doilea punct criticat vizează „valorilor estimative ale acordurilor cadru, în acord cu criteriile tehnice solicitate ... prin prevederile caietului de sarcini”. În opinia contestatoarei, autoritatea contractantă nu a efectuat o evaluare corectă a acestor valori, raportat analiza comparativă a elementelor constructive și de dotare cu echipamente, pentru „…” și „…”, astfel încât cele două autospeciale să prezinte aceeași valoare unitară, de 250.000 EURO, fără TVA. În legătură cu acest aspect, Consiliul are în vedere: - Strategia de contractare nr. 133289/21.11.2018 (filele 20-37); - Referatul de necesitate nr. 124201/15.11.2018 - privind achiziția : „…”, la care este atașată Baza de calcul pentru estimarea valorilor (filele 273-280); - Referatul de necesitate nr. 124202/15.11.2018 - privind achiziția : „…”, la care este atașată Baza de calcul pentru estimarea valorilor (filele 281-288). De asemenea, Consiliul constată că, la filele 280 și 288, sunt detaliate bazele de calul în vederea estimării valorii pentru cele două loturi, în conținutul cărora se regăsesc, sub formă tabelară, informații despre prețurile unitare aferente componentelor produselor ce se doresc a fi achiziționate (autoșasiu, suprastructură/instalație, accesorii/echipament). Din verificarea acestora, reiese că respective prețuri unitare pentru lotul 1 sunt diferite față de cele pentru lotul 2, rezultând valoarea total estimată, pentru lotul 1 – 249.756,55 euro, fără TVA, iar pentru lotul 2 – 249.936,88 euro, fără TVA, autoritatea contractantă rotunjind, pentru ambele loturi, o valoarea estimată: 250.000 euro, fără TVA. Relevat, în acest caz, este faptul că, în document denumit „Baza de calcul pentru estimarea valorilor”, aferent ambelor loturi, se menționează că, în stabilirea calculului valorii estimate finale, s-a avut în vedere, printre altele, prețurile „furnizorului …”, deci chiar ale contestatoarei. De altfel, Consiliul constată că … se limitează doar în a solicita ca autoritatea contractantă „să evalueze corect valorile estimate”, prezentând un tabel ce conține caracteristicile tehnice ale elementelor constructive și de dotare cu echipamente, dar fără a indica care ar fi acele valori pe care le-ar agrea în acest sens. 13

Mai mult, contestatoarea nu a prezentat argumente care să determine o eventuala vătămare pe care ar suporta-o pe acest aspect, … putând alege sau nu să participe la această procedură de atribuire. Totodată, trimiterea contestatoarei, în sprijinul criticilor sale, la o procedură care a fost anulată, nu poate fi luată în considerare, deoarece, soluționarea cauzei vizează procedura de atribuire prezentă, care are la baza documentația de atribuire aferentă acesteia. De asemenea, Consiliul constă că fără relevanță sunt alegațiile contestatoarei în ceea ce privește conținutul Programul Anual al Achizițiilor Publice (PAAP), în sensul că, în acest document, valorile aferente acestei achiziții ar fi menționate în „lei”, în timp ce, conform procedurii în cauză, valoarea estimată are ca monedă „euro”, deoarece, actele care au stat la baza acestei proceduri sunt Referatele de necesitate nr. 124201/ 15.11.2018 și nr. 124202/15.11.2018 în care moneda valorii estimate este „euro”. Semnificative în acest sens sunt dispozițiile Paragrafului 3 – Modul de calcul al valorii estimate a achiziției, din Legea nr. 98/2016, care conferă dreptul și modul de stabilire a acestei valori. Prin urmare, față de cele evocate, Consiliul va respinge ca neîntemeiată observația contestatoarei, asupra modului în care autoritatea contractantă a stabilit valoarea estimată pentru cele două loturi. A treia critică a contestatoarei se referă la „punctele 3.1.” din Specificațiile

tehnice

cu

nr.

123935/01.11.2018

și

nr. 123906/01.11.2018, respectiv: „Ofertantul va prezenta un document/documente emise de organisme specializate în domeniu (notificate) care să certifice că producătorul/producătorii autospecialei, autoșasiului (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei), agregatului de pompare și suprastructurii (în cazul în care este diferit de producătorul autospecialei sau al autoșasiului) care intră în dotarea autospecialei au implementate sisteme de asigurare a calității conform standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 9001:2015 sau echivalent”. În opinia contestatoarei, cerința de mai sus, din caietul de sarcini, reprezintă un criteriu de calificare, iar în anunțul de participare, la pct. III. 1.3. b) Standarde de asigurare a calității și de protecție a mediului, nu prevede o asemenea condiție de calificare, astfel că invocă prevederile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, solicitând eliminarea acestea, deoarece constituie clauză nescrisă. În pronunțarea asupra acestui aspect, Consiliul ține seama de dispozițiile art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „Criteriile de calificare şi criteriile de selecţie precizate de autoritatea contractantă în caietul de sarcini ori în documentaţia descriptivă şi care nu sunt prevăzute în fişa de date a achiziţiei/anunţul de participare sunt considerate clauze nescrise.” Așa cum este a stabilit legiuitorul prin normal legală citată anterior, criteriile de calificare și de selecție, stabilite de autoritatea contractantă în caietul de sarcini, vor fi considerate clauze nescrise în condițiile în care 14

acestea nu au fost prevăzute și în fișa de date a achiziției sau în anunțul de participare. Prin urmare, în acest caz, prin folosirea semnului grafic ”/”, între sintagma fişa de date a achiziţiei/anunţul de participare, nu este impusă condiționalitatea ca aceste criterii să se regăsească și în fișa de date și în anunțul de participare. Or, din verificarea fișei de date, postată pe SICAP odată cu anunțul de participare nr. …, Consiliul constată că la cap. III.1.3.b) se solicită: „Standarde de asigurare a calității și de protecție a mediului ”. În concluzie, chiar dacă cerința de calificare criticată nu a fost menționată și în anunțul de participare, Consiliul apreciază că nu se poate face vorbire de incidența art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, așa cu invocă societatea contestatoare, deoarece aceasta se regăsește precizată atât în fișa de date a achiziție, cât și în caietul de sarcini, deci nu poate fi considerată o clauză nescrisă, în accepțiunea normei legale citate. În caietul de sarcini cerința de calificare a fost detaliată în sensul prezentării de documente emise de organisme specializate în domeniu, care să certifice că producătorul elementelor de bază, care intră în componența autospecialei, are implementat sistemele de asigurare a calității conform „standardelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 9001:2015 sau echivalent”. Prin urmare, Consiliul nu va admite solicitarea contestatoarei de eliminare a acestei cerințe. În ceea ce privește a patra observație a contestatoarei referitoare la faptul că în specificațiile tehnice cu nr. 12935/01.11.2018 și nr. 12306/ 01.11.2018 «paginile 10, 11, 12, 13, 14, 15 și 16, nu poartă mențiunea „VIZA SPRE NESCHIMBARE” a Ministerului Afacerilor Interne», ținând seama de afirmația autorității contractante din punctul de vedere, potrivit căreia specialiștii din cadrul Direcției Generale Logistice urmează să dea curs acesteia, Consiliul o va admite și va obliga autoritatea contractantă să ia măsuri în acest sens. La punctul 5 din contestația, … solicită „eliminarea din conținutul Caietului de sarcini a cerințelor de la punctul D1, care se referă la posibilitatea modificării, ulterioare atribuirii acordului cadru, a ofertei tehnice câștigătoare”, susținând că din cuprinsul caietului de sarcini s-ar deduce că „oferta inițială a unui semnatar al acordului-cadrul, poate fi și schimbată, la cerere, după reguli stabilite de ...”, Analizând informațiile conținute de capitolul capitolul D₁- Condiții generale și specifice de natură tehnică impuse produselor, indicat, Consiliul constată că … a interpretat, în mod eronat, cerințele acestuia în sensul că s-ar acceptat modificări ulterioare ale propunerii tehnice, întrucât, la același capitol se regăsesc următoarele precizări: „Nu se acceptă ca ofertanţii să se abată de la cerinţele prezentului Caiet de sarcini. Prin excepţie, orice ofertă prezentată, care se abate de la prevederile prezentului Caiet de sarcini, va fi luată în considerare, numai în măsura în care propunerea tehnică presupune asigurarea unui nivel calitativ cel puţin egal cu cerinţele (minimale) impuse de autoritatea contractantă. În acest sens, ofertantu/ofertanţii are/au obligaţia de a 15

indica în cadrul ofertei tehnice care sunt elementele de superioritate şi de a prezenta documente edificatoare prin care să demonstreze asigurarea nivelului calitativ superior faţă de cerinţele autorităţii contractante. Orice modificare a propunerii tehnice, ulterior semnării acordului cadru/ contractului subsecvent, va fi luată în considerare numai în măsura în care va asigura un nivel calitativ şi de performanţă CEL PUŢIN EGAL faţă de aceasta şi va reflecta cerinţele documentaţie de atribuire.” Or, față de mențiunile citate anterior, este evident că nu se pune problema unei modifică a propunerii tehnice oricum, sintagma: „Nu se acceptă ca ofertanţii să se abată de la cerinţele prezentului Caiet de sarcini”, stabilind foarte clar acest lucru, iar o eventuală modificare a respectivei propuneri tehnice nu se poate face oricum decât condiționat, potrivit cerințelor de mai sus, fiind determinată de o eventuală „evoluția tehnologică”, așa cum afirmă autoritatea contractantă, care ar putea avea loc în decursul celor 48 de luni cât are ca durată acest acordul cadrul. În ceea ce privește critica societății contestatoare asupra prevederii, dată ca exemplu, de la capitolul D₁- Condiții generale și specifice de natură tehnică impuse produselor, respectiv: „Nivelul tehnic cel puțin raportat la propunerea tehnică, va fi constatat de către expert/experți ai promitentului achizitor în baza unui raport de specialitate aprobat de ordonatorul de credite”, Consiliu constată că, prin afirmația potrivit căreia «nu există niciun temei legal, ca o ofertă tehnică, evaluată și asumată de către o comisie (care include și experți, poate chiar observatori ANAP), să poată fi substituită la propunerea unui „expert”, sub o prezumție de conformitate garantată ori susținută individual», nemulțumirea … se referă la existența unui „expert” care va constata nivelul tehnic al produsului ofertat ce trebuie să fie cel puțin egal cu informațiile conținute de propunerea tehnică. În legătură cu acest aspect, Consiliul are în vedere următoarele dispozițiile legale din HG nr. 395/2016: -„art. 126. (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a desemna, pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru, persoane responsabile pentru evaluarea ofertelor şi, după caz, a solicitărilor de participare, care se constituie într-o comisie de evaluare. (...) (3) În cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată în domeniul achiziţiilor publice ori de natură tehnică, financiară, juridică şi/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialişti externi, numiţi experţi cooptaţi, care desfăşoară activităţi independente sau care sunt puşi la dispoziţie de către furnizorii de servicii auxiliare achiziţiei.” -art. 128. (1) Experţii cooptaţi prevăzuţi la art. 126 alin. (3) pot fi desemnaţi încă de la începutul procesului de evaluare sau pe parcursul acestui proces, în funcţie de problemele care ar putea impune expertiza acestora, scop în care în cadrul deciziei de desemnare a experţilor cooptaţi se 16

precizează atribuţiile şi responsabilităţile specifice deţinute pe parcursul procesului de evaluare. (2) Propunerea privind cooptarea experţilor externi, respectiv necesitatea participării acestora la procesul de evaluare se justifică şi se realizează prin raportare la atribuţiile şi responsabilităţile ce sunt deţinute/exercitate de către aceştia în aplicarea prevederilor alin. (1). (3) Experţii cooptaţi nu au drept de vot în cadrul comisiei de evaluare, însă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi a mandatului primit în baza deciziei de desemnare, precum şi a competenţelor personale, aceştia procedează la întocmirea unor rapoarte de specialitate asupra cărora îşi exprimă punctul de vedere, pe baza propriei expertize pe care o deţin. (4) În sensul prevederilor alin. (3), expertul cooptat este responsabil din punct de vedere profesional pentru acurateţea şi realitatea informaţiilor consemnate în cadrul raportului de specialitate. (5) Raportul de specialitate prevăzut la alin. (3) este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul procesului de analiză a solicitărilor de participare/ofertelor şi de stabilire a ofertei/ofertelor câştigătoare.” Față de normelor legale expuse anterior, precum și raportat la tot conținutul Secțiunii a 9-a – Comisia de evaluare și modul de lucru al acesteia, stabilită în HG nr. 395/2016, rezultă că, din cadrul comisiei de evaluare, nu se impune a face parte experți sau observatori ANAP, așa cum susține contestatoarea. De altfel, conform prevederilor art. 23 alin. (1) din același act normativ, „ANAP evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare/simplificat/de concurs, conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor publice a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru, care intră sub incidenţa prevederilor Legii, cu excepţia caietului de sarcini sau a documentaţiei descriptive, (...)”, iar modul de participare al reprezentaților acesteia este stabilit de alin. (3) al aceluiași articol, astfel: „ Cu excepţia şedinţei de deschidere a ofertelor, la întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia şi, după caz, experţii cooptaţi, precum şi persoanele împuternicite de către ANAP”. Prin urmare, Consiliul nu va reține ca fiind întemeiate afirmațiile contestatoarei potrivit cărora, pe de o parte, nu există niciun temei legal ca o ofertă tehnică să fie evaluată de un expert, iar, pe de altă parte, că în comisia de evaluare sunt incluși „experți, poate chiar observatori ANAP”, astfel că nu va admite solicitarea … în acest sens. Următoarea solicitare a contestatoarei, a șasea, constă în „Revizuirea cerințelor din Caietul de sarcini pct. D.3.2., care se referă la depunerea dovezii specializării service-ului pentru efectuarea de operațiuni de mentenanță pentru instalația specială și echipamentele cu care este dotată autospeciala (inclusiv kitul medical, setul de descarcerare și sistemele de avertizare optică și acustică)”. 17

Potrivit Cap. D₃.₂: Mentenanța instalației speciale și a echipamentelor cu care este dotată autospeciala (inclusiv sistemele de avertizare optică și acustică), din caietul de sarcini, Consiliul constată că se regăsesc, printre altele, următoarele prevederi: «(...) la momentul depunerii ofertelor, ofertanţii trebuie să depună următoarele documente: - dovada specializării service-ului pentru efectuarea de operaţiuni de mentenanţă pentru instalaţia specială şi echipamentele cu care este dotată autospeciala (inclusiv kitul medical, setul de descarcerare si sistemele de avertizare optică şi acustică); - dovada autorizării service-ului pentru efectuarea de operaţiuni în legătură cu instalaţia specială şi echipamentele cu care este dotată autospeciala (inclusiv kitul medical, setul de descarcerare si sistemele de avertizare optică si acustică), conform O.M.A.I. 87/2010 cu modificările şi completările ulterioare „pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări in domeniul apărării împotriva incendiilor». În legătură cu acest aspect, Consiliul va admite solicitarea contestatoarei și va obliga autoritatea contractantă să remedieze/ reformuleze această cerință. În stabilirea acestei finalități, Consiliul are în vedere următoarele afirmații ale autorității contractante din punctul de vedere: „Cerinţa autorităţii contractante nu obligă ofertantul să dispună de un singur service autorizat pentru efectuarea de operaţiuni în legătură cu instalaţia specială, kit-ul medical şi sistemele de avertizare. Cerinţa poate fi îndeplinită prin cel puţin un service comun, dar pot exista şi service-uri separate, specializate pe segmente de activitate în parte, funcţie de resortul echipamentelor.” Prin urmare, în condițiile în care autoritatea contractantă a acceptat ca mentenanța cu privire la instalația specială și a echipamentelor cu care este dotată autospeciala, respectiv kitul medical, setul de descarcerare si sistemele de avertizare optică si acustică, să se efectueze în service-uri separate, specializate pe segmente de activitate, în parte, în funcție de resortul echipamentelor, atunci ... va trebui să regândească formularea acestor cerințe, astfel încât să nu îngrădească participarea operatorilor economici la această procedură de atribuire, dar, în același timp, trebuie să se asigure că, atunci când apar eventuale probleme cu aceste dotări, vor putea fi remediate de unități/service-uri specializate într-un timp cât mai scurt, raportat la importanța și valoarea achiziție în cauză. În acest sens, autoritatea contractantă va ține cont și de legislația, în vigoare, din domeniul rutier în ceea ce privește sistemele de avertizare optică și acustică. Față de cele evocate, Consiliul nu va reține ca fiind întemeiată susținerea contestatoarei conform căreia cerința ca «operatorul economic să dețină „service-ul autorizat pentru efectuarea de operațiuni în legătură cu instalaţia specială, kit-ul medical, setul de descarcerare şi sistemele de avertizare» este excesivă și disproporționată, întrucât autoritatea nu a impus ca ofertantul/operatorul economic să deține service-uri autorizate 18

în acest sens, ci să prezinte informații/dovezi/documente care să ateste că există unități agreate în România ce pot efectua reparații/verificări ale acestor componente, deoarece achiziția se desfășoară pe teritoriul României, autoritatea contractantă fiind îndreptățită să solicite ofertantului (furnizorului) să prezinte acest tip de service-uri/unități de mentenanță care să fie specializate/autorizate. Astfel, chiar în condițiile în care prin OMAI nr. 87/2010, la care face trimitere contestatoarea, nu se prevăd autorizări și cu privire la kit-ul medical, setul de descarcerare şi sistemele de avertizare, Consiliul apreciază că este necesar ca, pentru eventualele reparații/verificări ale acestor componente importante, raportat la destinația produselor ce se doresc a fi achiziționate, ofertantul să prezinte service-uri/unități specializate/ autorizate care să asigure mentenanța acestora, iar autoritatea să fie direcționată către acestea. Cu alte cuvinte, în cazul defectării respectivelor componente, autoritatea contractantă se poate afla în situația în care să nu poate utiliza o autospecială, doar pentru că instalaţia specială, kit-ul medical, setul de descarcerare şi sistemele de avertizare nu au putut fi reparate sau înlocuite de service-uri/unități autorizate/ specializate pe aceste elemente. A șaptea solicitare a contestatoarei constă în „Eliminarea din Caietul de sarcini a cerinței de la punctul pct. D.3.2., care se referă la Declarația producătorului instalației speciale și echipamentele cu care este dotată autospeciala (inclusiv kitul medical, setul de descarcerare și sistemele de avertizare optică și acustică), din care să rezulte faptul că agreează unitățile service din România”. În ceea ce privește cerința de mai sus, Consiliul va dispune obligarea autorității contractante la eliminarea acesteia, deoarece cel care are responsabilitatea de asigurare de existența unor unități service în România, care să agreeze faptul că echipamentele cu care este dotată autospeciala (inclusiv kitul medical, setul de descarcerare și sistemele de avertizare optică și acustică) vor fi agreate în România, este furnizorul/vânzătorul care este parte semnatară a acordului –cadru, așa cum reiese din modelele de acord cadru, care fac parte din documentația de atribuire. De altfel, Consiliul apreciază că această cerință este în defavoarea autorității contractante, deoarece în cazul în care ar exista anumite probleme, cel care răspunde de calitatea produsului integrat este furnizorul și nu producătorii anumitor componente. Astfel, dacă furnizorul declară un service neautorizat de către producătorul diferitelor componente, cel care răspunde este furnizorul și nu fabricantul acestora. Producătorul componentelor, nefiind parte a acordului-cadru, nu poate fi tras la răspundere, decât dacă ar fi și furnizor, întrucât raporturile contractuale sunt între autoritatea contractantă, în calitate de „promitent- achizitor”, și ofertantul câștigător, în calitate de „promitent-furnizor”. În aceste condiții, Consiliul nu va reține ca fiind întemeiată afirmația autorității contractante potrivit căreia „cerința a fost formulată pentru 19

situația în care furnizorul este diferit de producător, iar furnizorul își încetează activitatea de operator economic, efectuarea reparațiilor în perioada de garanție fiind acoperite de acest document (...)”, întrucât, pe de o parte, din conținutul cerinței rezultă că este vorba de părțile componente ale autospecialei și nu de autospecială, iar pe de altă parte, nu producătorul este cel care va fi responsabil cu agrearea respectivelor unități service din România, ci doar în măsura în care producătorul este și furnizor și va semna acordul-cadrul în această calitate. Referitor la solicitarea opt a …, respectiv: „Eliminarea din Caietul de sarcini a cerinței de la punctul pct. D.3.2., care se referă la asigurarea verificărilor tehnice, în perioada de garanție”, Consiliul ține seama de faptul că, în caietul de sarcini, se menționează: „În perioada de garanție toate verificările tehnice necesare exploatării în condiții de siguranță a autospecialelor, vor fi gratuite. În perioada de garanție toate reviziile tehnice ale autospecialelor, conform planului de service elaborat de constructor, vor fi gratuite”. Față de aceste cerințe, Consiliul constată că solicitarea contestatoarei este motivată de faptul că prin sintagma: „verificările tehnice” s-ar face referire la „inspecțiile tehnice periodice (ITP), în conformitate cu OG nr. 81/ 2000, aprobată prin Legea nr. 167/2003, cu modificările și completările ulterioare”, care prevede că: „obligația efectuării ITP precum și a periodicității acesteia în funcție de categoria vehiculului, revine deținătorului legal al acestuia”. Potrivit art. 3 lit. i) din OG nr. 81/2000 privind inspecția tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, inspecția tehnică periodică (ITP) este definită astfel: „o inspecţie concepută şi efectuată pentru a garanta că un vehicul poate fi folosit în condiţii de siguranţă pe drumurile publice şi că respectă caracteristicile de siguranţă şi de mediu obligatorii”. De asemenea, în același document se precizează la art. 4 alin. (1) că: „Inspecţiile tehnice periodice se efectuează de către Regia Autonomă «Registrul Auto Român», denumit în continuare R.A.R., organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor Construcţiilor şi Turismului, prin reprezentanţele sale judeţene sau prin operatori economici autorizaţi şi monitorizaţi de R.A.R. Prin urmare, având în vedere modul în care a fost formulată cerința care se dorește a fi eliminată, respectiv „În perioada de garanție toate verificările tehnice necesare exploatării în condiții de siguranță a autospecialelor, vor fi gratuite”, Consiliul apreciază că nu se poate face vorbire de efectuarea unei inspecții tehnice periodice (IPT) în sensul OG nr. 81/2000, așa cum susține contestatoarea, întrucât, pe de o parte, nu se regăsește expresia: inspecția tehnică periodică, care implică aplicabilitatea normei legal menționate anterior, ci mențiunea „verificare tehnică” în perioada de garanție, astfel că va respinge ca neîntemeiată solicitarea … de eliminare a acesteia. În sprijinul acestei concluzii, Consiliul ține seama de afirmația autorității contractante din punctul de vedere, care confirmă faptul că cerința în discuție „nu se referă la inspecția tehnică periodică (ITP), 20

aceasta fiind în sarcina utilizatorului final al fiecărei autospeciale”, ... subliniind că: „Cerinţa se referă la verificările tehnice sau lucrările de mentenanţă, conform planurilor de întreţinere elaborate de producători, pentru autoşasiu, motoagregate, instalaţie de stingere, suprastructură, accesorii şi echipamente de comunicaţii, echipamente medicale, echipamente PSI şi alte echipamente speciale.” Ultima critică (a noua) a contestatoarei ce vizează documentația de atribuire, respectiv caietul de sarcini, se referă la faptul că, în cuprinsul specificațiilor tehnice elaborate de autoritatea contractantă, există unele erori de redactare ori cerințe reziduale de la alt tip de autovehicul. Astfel, în ceea ce privește critica asupra Pct. 5.3.2.1 (din ambele specificații):: „Suprastructura ... protejată coroziv, cu prindere pe șasiu prin intermediul unui cadru metalic (șasiu intermediar) cu elemente de preluare a șocurilor și torsionărilor (fixat pe șasiul autovehiculului în 3 puncte)(...)”, în sensul că sintagma „ fixat pe șasiul autovehiculului în 3 puncte” ar fi o caracteristică ce se „adresează unei configurații particulare, de tip: «autopompă de stins incendiile la pădure», astfel că autoritatea contractantă ar trebuie „să adapteze criteriul tehnic”, Consiliul o va respinge ca neîntemeiată, întrucât, pe de o parte, … nu a indicat în ce ar consta această adaptare, iar, pe de altă parte, în punctul său de vedere, autoritatea contractantă a subliniat: „autospecialele vor respecta cerința, deoarece acest tip de vehicule, la nivel național, se deplasează intens și pe drumuri neamenajate. Configurația particulară solicitată nu este aleasă întâmplător și considerăm că cerința trebuie să rămână neschimbată”. Relevante, în acest sens, sunt prevederile art. 3 lit. rr) din Legea nr. 98/2016, care definesc specificațiile tehnice astfel: „cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante”, iar cele ale art. 10 din HG nr. 395/2016 stabilesc: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante. ” În legătură cu observațiile contestatoarei asupra Pct. 5.3.2.9. (din ambele specificații), respectiv asupra Pct. 5.3.2.1.2. (specificația cu nr. 123935/01.11.2018), Consiliul le va admite, motivat de faptul că autoritatea contractantă a precizat, în punctul de vedere, că „vor fi corectate prin emiterea unei clarificări la documentația de atribuire”. În ceea ce privește criticile contestatoarei, din adresa nr. 168/ 08.02.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. …, precum și la solicitarea de anulare a procedurii de atribuire în cauză, suplimentare celor din contestaţie, Consiliu are în vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora: „Contestaţia se formulează în scris şi trebuie să conţină următoarele elemente: 21

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa, codul de identificare fiscală al contestatorului persoană fizică ori, după caz, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, numărul de înmatriculare în registrul comerţului, persoanele care le reprezintă şi în ce calitate. Se indică şi adresa de poştă electronică, numărul de telefon şi numărul de fax, după caz, la care poate fi comunicat orice act procedural. Contestatorul care locuieşte în străinătate indică, pentru celeritate, şi domiciliul ales sau reşedinţa din România unde urmează să i se transmită comunicările privind soluţionarea contestaţiei; b) denumirea şi sediul autorităţii contractante; c) denumirea obiectului contractului, procedura de atribuire aplicată, după caz, numărul şi data anunţului de participare din SEAP; d) precizarea actului atacat al autorităţii contractante; e) obiectul contestaţiei; f) motivarea în fapt şi în drept a contestaţiei; g) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia, în măsura în care este posibil; h) semnătura contestatorului persoană fizică sau a reprezentantului persoanei juridice.” Astfel, din conţinutul normei expuse, rezultă că persoana vătămată sesizează Consiliul, în termenul prevăzut la art. 8 din același act normativ, cu o contestaţie care trebuie să cuprindă obligatoriu motivarea în fapt şi drept. Nicăieri în cuprinsul cap. III și IV din Legea nr. 101/2016 nu se aminteşte că persoana vătămată poate sesiza Consiliul cu o contestație ce conține critici care se bazează doar pe ipoteze, iar ulterior, după studierea dosarului la sediul CNSC, să prezinte voluntar alte motive, analize, afirmații etc. față de cel conținute de contestația prin care s-a delimitat cadrul soluționării ei, astfel încât Consiliul să analizeze alte motive decât cele cu care a fost învestit în termenul legal de contestare. Prin urmare, criticile suplimentare celor din contestație, precum și capătul de cerere privind anularea procedurii de atribuire, formulate de către …, prin adresa menționată mai sus, vor fi respinse ca inadmisibile, așa cum dispune art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, respectiv: „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia.” Luând în considerare aspectele de fapt şi de drept mai sus prezentate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, pentru considerentele evocate în motivare, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ..., în contradictoriu cu ... și va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, astfel: - la modificarea/reformularea cerințelor, din caietul de sarcini, regăsite la punctele 4, 6 și 9 [doar cu privire la Pct. 5.3.2.9. (din ambele specificații), respectiv asupra Pct. 5.3.2.1.2. (specificația cu nr. 123935/ 01.11.2018)], din contestație; 22

- la eliminarea cerinței din caietul de sarcini, care este menționată la punctul 7 din contestație, cu respectarea dispozițiilor art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „În cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, care trebuie să fie publicată nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare”. Va respinge, ca nefondate, celelalte capete de cerere. Va respinge solicitarea de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentului litigiu, întrucât la dosarul cauzei nu se regăsesc acte doveditoare în acest sens (facturi fiscale, chitanțe, ordine de plată etc.). Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ..., cu sediul în …, având sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în …, în contradictoriu cu ..., cu sediul în …, și obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire astfel: - la modificarea/reformularea cerințelor, din caietul de sarcini, regăsite la punctele 4, 6 și 9 [doar cu privire la Pct. 5.3.2.9. (din ambele specificații), respectiv asupra Pct. 5.3.2.1.2. (specificația cu nr. 123935/ 01.11.2018)], din contestație, - la eliminarea cerinței din caietul de sarcini, care este menționată la punctul 7 din contestație, conform celor precizate în motivare, în termen de 15 zile, cu respectarea dispozițiilor art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Respinge, ca nefondate, celelalte capete de cerere. Respinge solicitarea de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentului litigiu, ca nedovedită. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile lucrătoare. Președinte, Membru, Membru, … … … 23

… … … Redactată în 4(patru) exemplare originale, conține … pagini. 24