Decizie CNSC BO2019_9574

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ......... / ......... / ......... Data: ......... Prin contestația nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........./........., depusă de SC ......... SRL, cu sediul în ........., ........., județul ........., și adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură în ........., CUI ........., număr de înregistrare în registrul comerțului ........., reprezentată de doamna ......... - administrator, privind procedura simplificată pentru atribuirea contractului de lucrări „.........” (lotul 1), coduri CPV 45232411-6, 71356200-0 și 71321000-4, cu data- limită de depunere a ofertelor 21.12.2018, organizată de ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat .......... CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul SC ......... SRL reclamă decizia autorității contractante ......... de respingere ca neconformă a ofertei asocierii sale, în cadrul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, învederând în motivare că, prin adresa nr. 1541/15.03.........., i-a fost comunicat: „Oferta prezentată de dvs. a fost declarată neconformă în baza art. 137 alin. (3) lit. a) din HG 395/2016 din următoarele motive: 1

- Nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Drumul critic. - Nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Grafic Gantt. - Nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Modalitatea de asigurare a specialiștilor cheie pentru execuție. - Nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Formular nr. 20. - Nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Sistemul calității aplicat la lucrare. - Nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Formularele F3. - Nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Formularele F4. - Nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Formularele F5. - Nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Extrasele de resurse (Formularele C6, C7, ......... și C9). - Nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Declarație privind perioada de garanție acordata lucrărilor executate și plan cu măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada de garanție acordată. Comisia de evaluare a decis sa respingă oferta în baza art. 137 alin. (1) din HG 395/2016.” Față de aceste motive, contestatoarea învederează că drumul critic și graficul Gantt sunt prezentate în oferta tehnică, la pag. 135. Prin răspunsurile de clarificare publicate înainte de depunerea ofertelor, autoritatea a menționat că ofertantul stabilește propriile drum critic și grafic Gantt, adaptate la proiect. Dacă avea nelămuriri, autoritatea era obligată să îi solicite clarificări. S-a cerut în fișa de date prezentarea unui document privind modalitatea de asigurare a specialiștilor cheie pentru execuție, însă nici în fișa de date și nici în caietul de sarcini nu se solicită demonstrarea disponibilității pentru specialiștii cheie. Personalul minim și modul de relaționare reies din planul calității și procedurile de lucru prezentate. Informațiile aferente formularului nr. 20 reies din planul calității, procedurile de lucru și memoriul de prezentare a lucrărilor din cadrul ofertei tehnice și comerciale. Sistemul calității aplicat la lucrare este cuprins în oferta tehnică, la pag. 136-138. Contestatoarea arată că, având în vedere cele menționate în caietul de sarcini, a apreciat că solicitarea de prezentare a formularelor F1-F3 se va realiza după ce proiectantul va întocmi listele de cantități. În acest sens, sunt citate următoarele prevederi din caietul de sarcini: Având în vedere faptul că tipul contractului supus procedurii de achiziție publică este proiectarea și execuția de lucrări, în vederea întocmirii devizelor ofertă se recomandă ofertanților ca listele de cantități (F1-F3) să fie întocmite de proiectant în conformitate cu Hotărârea nr. 907/2016, având în vedere respectarea studiului de fezabilitate și a cantităților prezentate în evaluarea financiară a lucrărilor, urmând ca devizele să fie întocmite de executant pe baza listelor de cantități întocmite de proiectant. Listele de cantități de lucrări se vor prezenta pentru toate capitolele și subcapitolele de cheltuieli din Devizul general, respectiv: 1.2 Amenajarea terenului; 1.3 Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițiala; 4.1 Cheltuieli pentru investiția de bază; 5.1 Organizare de șantier. În cadrul sesiunii de clarificări, autoritatea contractantă a publicat lista de cantități, care a fost respectată în totalitate. 2

Ulterior, autoritatea aduce modificări care aveau să limiteze accesul ofertanților la informații complete și corecte Perioada de garanție acordată lucrărilor se regăsește în oferta comercială și în draftul de contract acceptat. În situația în care autoritatea avea neclarități cu privire la ofertă, trebuia să îi solicite lămuriri. Legislația națională conține prevederi care permit completarea sau confirmarea documentelor ofertei prin depunerea unor documente suport, în scopul înlăturării viciilor de formă [alin. (3) al art. 135 din normele anexate Hotărârii Guvernului nr. 395/2016]. Omisiunile/erorile din cadrul ofertei tehnice depuse pot fi încadrate și în categoria abaterilor tehnice minore, potrivit alin. (9) al art. 134 din aceleași norme, și nu conduc la respingerea ofertei ca neconformă. În oricare dintre categoriile anterioare ar fi încadrate erorile sau omisiunile din cadrul ofertei, corectarea lor nu determină încălcarea art. 209 din Legea nr. 98/2016. Orice decizie a autorității contractante privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a ofertei, sub toate aspectele acesteia, și pe probe concludente, iar nu pe elemente insuficiente/neclare sau incerte, care nu permit realizarea unei evaluări obiective a ofertei. Anterior finalizării evaluării ofertelor, autoritatea trebuie să stabilească cu exactitate dacă oferta respectă întocmai cerințele de atribuire. Este nelegală și anormală respingerea unei oferte pentru omisiuni minore, ușor de remediat, mai cu seamă că proporționalitatea reprezintă un criteriu adesea decisiv în evaluarea legalității actelor aparținând autorității contractante, în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică. Este expusă jurisprudența care sprijină demersul contestatoarei. În punctul său de vedere nr. AC1883/28.03.......... asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. 11993/01.04.........., autoritatea contractantă susține, în apărare, că oferta reprezintă angajamentul asumat de petentă în scopul realizării obiectului contractului, iar elementele consemnate în documentele depuse nu sunt elemente pur formale ale ofertei, prezumate a fi valabile și admise, fără probe concludente, pe simple aprecieri, ci reprezintă elemente esențiale ale propunerii, a căror realitate trebuie să fie verificată de comisia de evaluare și confirmate de petentă prin documentele înaintate autorității. În cazul în care cerințele documentației de atribuire nu erau justificate tehnic sau dacă erau considerate contradictorii sau neclare, petenta avea posibilitatea de a solicita clarificări sau chiar contesta documentația. Prin depunerea ofertei, petenta a devenit debitorul obligației de a respecta documentația de atribuire. Din 3

contestație rezultă că autoarea ei nu s-a conformat întru totul documentației. Petenta nu se poate prevala de propria culpă în susținerea contestației. Potrivit fișei de date a achiziției, oricare participant trebuia să prezinte, în cadrul propunerii tehnice, printre altele, următoarele: - modalitatea de asigurare a specialiștilor cheie pentru serviciile de proiectare; - graficul de îndeplinire a contractului; - planul de asigurare a calității pentru executarea lucrărilor; - listele cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări; - listele cuprinzând consumurile principalelor resurse materiale; - listele cuprinzând consumurile cu mâna de lucru; - listele cuprinzând consumurile de ore de funcționare a utilajelor de construcții organizate pe categorii de lucrări; - listele cuprinzând consumurile privind transporturile, organizate pe categorii de lucrări. Deoarece nu a ținut seama de cerința documentației de atribuire, ofertanta s-a expus în mod voit rigorilor și repercusiunilor legii speciale, motiv pentru care comisia de evaluare nu a putut decât să constate neconformitatea ofertei. Nerespectarea documentației nu reprezintă o abatere tehnică minoră, ci conduce la respingerea ofertei ca neconformă (ori inadmisibilă, după caz). Pe de altă, pretinsa obligație de solicitare de clarificări nu este necesarmente o obligație. Dimpotrivă, constituie un drept al comisiei de evaluare, drept pe care aceasta urma să îl exercite în măsura în care oferta putea să fie admisibilă. Însă, deoarece petenta a neglijat să se conformeze întru totul prescrierilor obligatorii ale documentației de atribuire, emiterea, de către comisia de evaluare, unei solicitări de clarificare nu putea să fie decât inoportună și nelegală. Dacă, în condițiile concrete ale speței deduse judecății, autoritatea contractantă emitea o solicitare în sensul celor reclamate de petentă și la care aceasta nu putea răspunde decât prin completarea ofertei (documentele fiind, în mod evident, lipsă), aceasta beneficia de un avantaj evident în comparație cu celorlalți ofertanți, ceea ce este, în mod expres, interzis de lege. Raportat la criticile formulate de reclamantă și având în vedere toate documentele care au stat la baza emiterii actelor contestate, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației ca nefondată. Din examinarea coroborată a materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, după verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., și după deliberare, Consiliul reține că, prin anunțul de participare nr. ........., publicat în Sistemul Electronic de Achiziții 4

Publice – SEAP la ........., autoritatea contractantă ......... a inițiat o procedură simplificată în vederea achiziționării de proiectare și execuție lucrări pentru obiectivul de investiție „.........”, contract divizat în două loturi (lotul 1 – sistem de alimentare cu apă și lotul 2 – sistem de canalizare) și estimat valoric la 8.843.745 lei, fără TVA. Documentația de atribuire a fost postată în SEAP la ........., alături de anunțul de invitare la competiție. La procedură, pentru lotul 1, au fost depuse patru oferte, între care și aceea a asocierii formate din SC ......... SRL - ... - SC ... SRL, a cărei ofertă a fost respinsă de autoritate ca neconformă, întrucât i- au lipsit mai multe documente. Împotriva acestui ........., pentru motivele evocate mai sus, SC ......... SRL a învestit Consiliul, în termenul legal, cu soluționarea contestației care formează obiectul prezentei cauze. Preliminar analizării aspectelor sesizate de reclamantă, este de remarcat că documentația de atribuire, alcătuită din fișa de date, caietul de sarcini (părțile tehnice), formularele necesare și modelul contractului de lucrări, la care se adaugă clarificările postate în SEAP, nu a fost contestată de niciun operator economic, drept pentru care toate prevederile ei și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât mai ales pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire, inclusiv pentru SC ......... SRL. La acest moment, nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de prevederile documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016. În concluzie, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 – ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 – ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (relevantă în acest sens este decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal). Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. În aceeași direcție, Curtea de Apel Iași, Secția de contencios administrativ și fiscal, a reținut în decizia nr. 2204 din 21 septembrie 2012 că cerințele riguroase în materie de achiziții publice presupun 5

întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, cunoscut fiind faptul că garantarea corectitudinii procedurii achizițiilor publice poate justifica respingerea ofertei pentru orice fel de încălcare a dispozițiilor legale în materie, care ar putea fi considerată de ofertant mai puțin importantă. Raportat la obiectivul general constând în prevenirea și sancționarea încălcării dispozițiilor legale în materia procedurilor de achiziție publică, nu i se poate reproșa autorității contractante că a analizat ofertele participanților la procedură în raport de cerințele minime de participare necontestate, sancționând neîndeplinirea acestora. În jurisprudența sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că autoritatea adjudecătoare trebuie să interpreteze criteriile în același fel pe parcursul întregii proceduri. Principiul egalității de tratament presupune ca toți participanții la o procedură de atribuire să beneficieze de aplicarea acelorași condiții impuse de autoritate, astfel încât să se garanteze că este înlăturat orice risc de favoritism și de arbitrar din partea autorității. Acest principiu impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții (ex pluribus, Ordonanța din 10 noiembrie 2016, Spinosa Costruzioni Generali și Melfi, C-162/16, EU:C:2016:870, punctul 23). Curtea a reiterat, la punctul 34 din Hotărârea din 13 iulie 2017, Ingsteel și Metrostav (C-76/16, EU:C:2017:549), că „principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență, care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și normal de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (Hotărârea din 2 iunie 2016, Pizzo, C-27/15, EU:C:2016:404, punctul 36, precum și jurisprudența citată)”. Trebuie amintit că, în cazul în care, în cadrul unei proceduri de „cerere de ofertă”, autoritatea contractantă definește condițiile pe care intenționează să le impună ofertanților, aceasta limitează exercitarea propriei puteri de apreciere și nu poate de altfel să se 6

abată, față de vreun ofertant, de la condițiile pe care le-a definit astfel fără să încalce principiul egalității de tratament între ofertanți (Ordonanța președintelui Tribunalului Uniunii Europene din 4 decembrie 2014, Vanbreda Risk & Benefits/Comisia, T-199/14 R, EU:T:2014:1024, punctul 96, și Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 20 martie 2013, Nexans France/Entreprise commune Fusion for Energy, T-415/10, EU:T:2013:141, punctul 80). Depășind această introducere de subliniere a importanței conformării întru totul la regulile impuse de autoritate în documentația de atribuire, conformare care reprezintă regula în sistemul de atribuire a contractelor de achiziții publice, asupra aspectelor sesizate de reclamantă, Consiliul ia act că rezultatul evaluării tehnice a fost stabilit de autoritate prin procesul-verbal intermediar nr. 8 (nr. 1482/13.03..........), ......... comunicat competitorilor la 15.03........... La ........., SC ......... SRL a reacționat prin formularea contestației la Consiliu și la autoritatea achizitoare, în interiorul termenului legal de contestare. Motivele de respingere a ofertei reclamantei se regăsesc atât în procesul-verbal amintit, cât și în comunicarea nr. 1541/15.03..........: - nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Drumul critic; - nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Grafic Gantt; - nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Modalitatea de asigurare a specialiștilor cheie pentru execuție; - nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Formular nr. 20; - nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Sistemul calității aplicat la lucrare; - nu prezentați în cadrul propunerii tehnice formularele F3; - nu prezentați în cadrul propunerii tehnice formularele F4; - nu prezentați în cadrul propunerii tehnice formularele F5; - nu prezentați în cadrul propunerii tehnice extrasele de resurse (formularele C6, C7, ......... și C9); - nu prezentați în cadrul propunerii tehnice Declarație privind perioada de garanție acordata lucrărilor executate și plan cu măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada de garanție acordată. Din perspectiva cercetării legalității și temeiniciei acestor motive, relevante sunt, în primul rând, prevederile fișei de date a achiziției, pct. IV.4.1 - „Modul de prezentare al propunerii tehnice”: Pentru servicii de proiectare: În elaborarea propunerii tehnice ofertantii sunt obligati sa respecte în totalitate cerintele prevazute în caietul de sarcini. În cazul în care, pe parcursul îndeplinirii contractului, se constata faptul ca anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerintelor prevazute în caietul de sarcini, prevaleaza prevederile caietului de sarcini. Propunerea tehnica elaborata de ofertant va respecta în totalitate cerintele prevazute în caietul de sarcini. Propunerea tehnica trebuie sa reflecte asumarea da catre ofertant a tuturor cerintelor/obligatiilor prevazute în caietul de sarcini. Prestarea Serviciilor: Derularea contractului pentru partea de servicii va avea patru etape: 7

- Elaborare Pth - Detalii de executie - Documentatii pt. Obtinerea avizelor ,acordurilor si autorizatiilor - Asistenta Tehnica pe perioada executiei - Grafic fizic de prestare a serviciilor (nu va contine si valori) - Listele de cantitati (fara valori), formularele si fisele tehnice completate conform caietului de sarcini, inclusiv lista proprie pentru organizarea de santier. Prezentarea modalitatii de asigurare a specialistilor cheie pentru serviciile de proiectare Ofertantii vor prezenta o Declaratie privind respectarea reglementarilor obligatorii din domeniul mediului, muncii si social. Informatii detaliate privind reglementarile care sunt în vigoare la nivel national si se refera la conditiile de munca si protectia muncii,securitatii si sanatatii în munca , se pot obtine de la Inspectia Muncii sau de pe site-ul: http://www.inspectmun.ro/legislatie/legislatie.html. În cazul unei asocieri, aceasta declaratie va fi prezentată în numele asocierii de catre asociatul desemnat lider. Pentru executie: Ofertantii vor întocmi propunerea tehnica astfel încât sa se asigure posibilitatea verificarii corespondentei cu specificatiile tehnice prevazute. în cadrul Caietului de sarcini. Pentru eventuale neclaritati si omisiuni sesizate cu privire la caietul de sarcini, ofertantii au dreptul de a solicita clarificari numai anterior datei limita de depunere a ofertelor, in conditiile descrise in prezenta documentatie de atribuire, cu mentiunea ca ulterior adjudecarii contractului vor fi reținute ca fiind opozabile autoritatii contractante numai circumstatele neprevizibile (imposibil de prevazut), in conditiile legii. Ofertantii trebuie sa transmita o oferta completa pentru toate activitatile ce fac obiectul acestui contract. Nu vor fi acceptate oferte care vor prezenta activitati si cantitati incomplete. Orice necorelare, omisiune ori neconformitate constatata în privinta documentelor ofertei, în raport cu caietul de sarcini ori prevederile legislatiei în vigoare poate conduce la respingerea ofertei. Orice referire din cuprinsul prezentei documentatii de atribuire (inclusiv a caietului de sarcini), prin care se indica o anumita origine, sursa, productie, un procedeu special, o marca de fabrica sau de comert, un brevet de inventie si/sau o licenta de fabricatie se va citi si interpreta ca fiind însotita de mentiunea sau echivalent. Ofertantul va preciza lista documentelor din oferta care sunt confidentiale, protejate de un drept de proprietate intelectuala sau secret comercial. Lipsa acestei liste presupune ca documentele nu sunt confidentiale. Propunerea tehnica va include minim urmatoarele capitole/sectiuni: 1) Reperele privind managementul, logistica si planificarea aplicata pentru realizarea contractului. În aceasta sectiune, ofertantul va trebui sa faca o prezentare detaliata privind aspectele organizationale generale si specifice proiectului, planificarea activitatilor contractului prin care ofertantul sa indice: • Descrierea organizarii de santier ,(Formular 22) (birouri, magazii, depozite, capacitati de manipulare, etc.) si asigurarea utilitatilor (alimentare cu energie electrica, cai de acces la obiectivele de investitii si dupa caz alimentare cu apa, gaze si canalizare) • toate etapele esentiale de realizare a activitatilor, • metodele de lucru, • echipamentele utilizate pentru executia lucrarilor, • personalul disponibil si orele de lucru alocate, • sursele de aprovizionare cu materiale, • metodele de transport si de depozitare, • rutele de transport, • aspectele de ordin operational ale lucrarilor existente ce trebuie mentinute. Graficul de îndeplinire a contractului – Formularul F6, în exprimare fizica. În graficul Gannt se vor evidentia obiectele si categoriile de lucrari din cadrul fiecarui obiect, prin categorie de lucrari întelegându-se, în acest context, listele cu cantitatile de lucrari – devizele oferta. Graficul Gannt va reprezenta programarea activitatilor de executie, detaliind operatiunile componente, urmand a se evidentia alocarea specifica a resurselor umane si materiale (utilaje, dotari, facilitati de productie, etc.), fiind obligatorie probarea capacitatii tehnice de a se sustine cadenta de executie propusa in Graficul de executie. Nerespectarea acestora constituie motiv de respingere a ofertei ca neconforma . Se va intocmi Formular nr. 19. Ofertantul va ilustra organizarea de proiect pe care o propune. Aceasta se va realiza prin prezentarea unei organigrame cuprinzatoare care 8

sa identifice in mod clar tot specialiștii (prezentarea modalitatii de asigurare a specialistilor cheie pentru de executie) si echipamentele pe care Ofertantul intentioneaza sa le utilizeze la realizarea Lucrarilor. Aceasta organigrama va include si o descriere a rolurilor si responsabilitatilor personalului si liniile de comunicare dintre membrii echipei, care trebuie sa fie corelat cu drumul critic al investitiei. Oferta tehnica va fi realizata in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Un program pentru executie care sa ilustreze succesiunea si derularea in timp a activitatilor pe care ofertantul propune sa le indeplineasca pentru realizarea Lucrarilor; programul va prezenta, in special, urmatoarele: 1. Lucrari permanente si temporare ce urmeaza a fi executate. 2. Activitati de interfatare cu lucrarile existente si operarea acestora. 3. Perioadele pentru examinarea Documentelor Contractorului de catre Inginer. 4. Secventierea, derularea in timp si durata a executiei.Formular Nr.20 3) Planul de Asigurare a Calitatii pentru executarea lucrarilor. (Formularul nr. 23) Acest document va trebui sa cuprinda cel putin: • Prezentarea generala a lucrarii. • Descrierea sistemului calitatii, inclusiv lista procedurilor aferente sistemului calitatii (P.S.) aplicat la serviciile si lucrarile/tehnologia prevazuta/propusa. • Lista procedurilor tehnice de executie a tuturor obiectelor si categoriilor de lucrari care urmeaza sa fie aplicate la realizarea obiectivului de investitii, precum si descrierea succesiva a procedurilor indicate in lista. • Planul de control al calitatii, verificari si încercari, continând metodologia detaliata pentru executia testelor si verificarilor de calitate pentru lucrarile executate pe faze determinante de executie. 4) Prezentarea declarartiei pe propeia raspundere privind respectarea reglementarilor nationale de mediu (http://www.anpm.ro/web/guest/legislatie). Documentul va fi insotit de documente relevante pentru sustinerea masurilor propuse si trebuie sa contina cel putin: • Masurile adoptate pentru controlul zgomotului si vibratilor; • Masurile pentru reducerea prafului; • Managementul deseurilor; • Masurile de combatere a poluarii accidentale a emisarului datorate antreprenorului; • Masurile adoptate in cazul producerii unor avarii la retelele existente in zona santierului datorate executiei lucrarilor 5) Se va prezenta declaratia pe proprie raspundere din care sa rezulte faptul ca la elaborarea ofertei, ofertantul a tinut cont de obligatiile referitoare la conditiile privind sanatatea si securitatea muncii care sunt în vigoare în România, precum si ca le va respecta pe parcursul îndeplinirii contractului de lucrari. Informatii detaliate privind reglementarile care sunt în vigoare la nivel national si se refera la conditiile privind sanatatea si securitatea muncii se pot obtine de la Inspectia Muncii sau de pe siteul:http://www.inspectmun.ro/Legislatie/legislatie.html. Se va prezenta declaratia pe proprie raspundere din care sa rezulte faptul ca la elaborarea acesteia au tinut cont si de obligatiile relevante din domeniul mediului si domeniului social. www.mmediu.ro, http://www.mmuncii.ro. 6) Se va preciza perioada de garantie acordata lucrarii, care nu va fi mai mica de 36 luni. Se va prezenta Planul privind masurile de supraveghere a lucrarilor în perioada garantie acordata. Documentul prezentat va avea in vedere precizarea modalitatilor, termenului de interventie si a duratelor de remediere a potentialelor defectiuni datorate viciilor de executie, a resurselor financiare, materiale,mecanice si de personal alocate pentru punerea în aplicare a planului. 7) Listele cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari (devizele oferta) – se va completa Formularul F3 (formular introdus de Ordinul 907/2016) fara valori; Formulare F3 (fara valori) sa fie detailate pe lider, asociat, subcontractant daca este cazul. 8) Listele cuprinzând consumurile principalelor resurse materiale, organizate pe categorii de lucrari – se va completa Formularul C6 - fara valori; 9) Listele cuprinzând consumurile cu mâna de lucru, organizate pe categorii de lucrari – se va completa Formularul C7 - fara valori; 9

10) Listele cuprinzând consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii, organizate pe categorii de lucrari - se va completa Formularul ......... - fara valori; 11) Listele cuprinzând consumurile privind transporturile, organizate pe categorii de lucrari – se va completa Formularul C9 - fara valori. Primul dintre motive vizează absența drumului critic din propunerea tehnică, motiv pe care forul jurisdicțional îl determină a fi întemeiat. Reclamanta pretinde că drumul critic se regăsește la pag. 135 din propunerea tehnică, însă afirmația nu se confirmă. Din parcurgerea filelor 778-965, care compun „oferta tehnică” a asocierii, nu reiese că în cuprinsul acesteia se găsește un document care să trateze drumul critic aferent lucrării. Consiliul a fost nevoit să analizeze individual fiecare pagină a propunerii tehnice, întrucât aceasta nu a fost numerotată de către ofertantă și nici însoțită de un opis al documentelor care o compun. Clarificarea furnizată de autoritate, în urma solicitării nr. 5335/ 10.12.2018, este în defavoarea ofertantei: Întrebarea nr. 1 Va rugam sa publicați "Drumul critic aferent lucrării si graficul Gantt pentru lot 1" ce a avut in vedere proiectantul la întocmirea studiului de fezabilitate. Răspuns la întrebarea nr. 1 Fiecare ofertant va elabora Drumul Critic aferent lucrării și Graficul Gantt adaptat la solicitările proiectului. întrucât vine să întărească obligația fiecărui ofertant de a include în ofertă atât drumul critic, cât și graficul Gantt. Cu toate că actele normative publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu definesc conceptul „drum critic”, în managementul proiectelor, inclusiv al celor de lucrări, el este bine- cunoscut de antreprenori și investitori, precum și des uzitat. Legat de această noțiune, ea este regăsită expusă și pe Internet, cum este cazul paginii https://en.wikipedia.org/wiki/Critical_path_method. „Metoda drumului critic (Critical Path Method (CPM)-l.engl), respectiv Méthode de chemin critique-l.franc. a fost dezvoltată în decada anilor 1950 de DuPont Corporation. Metoda CPM calculează valori deterministe pentru termenul minim de începere, termenul maxim de începere, termenul minim de terminare și termenul maxim de terminare pentru fiecare activitate, ținând seama de logica rețelei de activități. Totodată, se calculează rezerva de timp a activităților (float sau slack-l. engl.), care reprezintă timpul cu care se poate întârzia o activitate față de termenul minim de începere, fără a produce întârzierea datei de terminare a proiectului. Într-o diagramă-rețea a activităților proiectului, drumul critic este succesiunea de activități care determină termenul minim de terminare a proiectului. Se mai definește ca drumul cu cea mai lungă durată prin rețea.” (informații preluate de la https://ro.wikipedia.org/wiki/ Managementul_proiectelor) Unele referiri la „drumul critic” apar în Hotărârea Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru 10

anumite categorii de contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice: 17.2 Graficul de eșalonare calendaristică Gantt va fi realizat utilizând analiza drumului critic și va cuprinde totalitatea activităților specificate în Contract și punctele de referință stabilite (dacă există). Programul de Execuție va fi elaborat în conformitate cu următoarele cerințe: (a) Programul de Execuție va fi alcătuit din activitățile necesare pentru executarea Contractului, conform Specificațiilor, Pieselor Desenate și Listei de Cantități și va fi prezentat într-o structură astfel încât să fie identificate: 1. principalele faze ce alcătuiesc executarea Contractului (inclusiv achiziții, construcții, inspecții, testare, recepții); 2. obiectele de construcții din care sunt alcătuite Lucrările; 3. categoriile de lucrări sau stadiile fizice care alcătuiesc Lucrările; 4. sectoarele de lucru sau locul în care se vor pune în operă activitățile de construcții; 5. Subcontractanții, în cazul în care unele părți din Contract sunt realizate cu Subcontractanți. (b) Activitățile vor avea alocate: 1. resurse (principalele Materiale ce se vor pune în operă, manoperă - numărul și meseriile de muncitori, Utilaje), în concordanță cu necesarul și disponibilul acestora; 2. cantitățile de lucrări conform Listei de Cantități; 3. costurile estimate în concordanță cu Oferta; 4. productivitățile estimate. (c) Durata activităților va fi exprimată în zile, luând în considerare: 1. cantitatea de lucrare; 2. dimensiunea frontului de lucru; 3. numărul de resurse umane și Utilaje; 4. productivitatea resurselor. (d) Nivelul de detaliu al activităților va fi ales astfel încât durata acestora să nu fie mai mare de 30 de zile calendaristice. (e) Succesiunea activităților va fi stabilită luând în considerare metodologia de lucru propusă de Antreprenor, tehnologiile de execuție din Specificații (dacă există) și constrângerile de natură organizatorică. Relațiile de condiționare dintre activități vor fi de tip început-început, sfârșit-început și sfârșit-sfârșit. (f) Graficul rețea va fi alcătuit astfel încât să nu existe decât o singură activitate fără predecesor și o singură activitate fără succesor, cu excepția activităților care desemnează puncte de referință sau a activităților la care nu se poate stabili (justificat prin raportul descriptiv) o relație de condiționare. (g) Drumul critic va fi evidențiat și va corespunde cu succesiunea de activități a cărei durată maximă este Durata de Execuție. În pofida prevederilor clare și obligatorii redate mai sus, asocierea reclamantei a înțeles să nu includă în propunerea sa tehnică nu doar drumul critic, ci și graficul Gantt, prezentând doar un grafic simplist de execuție a lucrării, cu 11 activități programate pe 24 de luni, care nu poate fi confundat cu graficul dorit de autoritate. Reclamanta putea lua drept reper Ordinul comun al ministrului fondurilor europene și al ministrului transporturilor nr. 558/1133/ 2018 privind condiţiile de decontare din fonduri europene a cheltuielilor efectuate pentru lucrările executate în regie proprie în cadrul Programului operațional Infrastructură mare 2014-2020, care prevede, între altele: 7. Prezentarea programului de execuție și a resurselor aferente: b) grafic de eșalonare calendaristică Gantt, utilizând analiza drumului critic și cuprinzând totalitatea activităților necesare pentru finalizarea lucrărilor. Vor fi identificate: 11

(i) principalele faze ce alcătuiesc executarea lucrărilor (inclusiv achiziții, construcții, inspecții, testare, recepții); (ii) obiectele de construcții din care sunt alcătuite lucrările; (iii) categoriile de lucrări sau stadiile fizice care alcătuiesc lucrările; (iv) sectoarele de lucru sau locul în care se vor pune în operă activitățile de construcții; (v) pentru fiecare activitate vor fi identificate și detaliate: 1. durata în zile, legătura cu celelalte activități; 2. resursele (principalele materiale ce se vor pune în operă și sursa lor, manoperă - numărul și meseriile de muncitori, utilaje), în concordanță cu necesarul și disponibilul acestora; 3. cantitățile de lucrări conform listei de cantități; 4. productivitățile estimate. Cu excepția enumerării celor 11 activități principale și a programării lor pe luni, aceste informații nu apar în graficul de execuție invocat de contestatoare, care este prezumată a fi un profesionist în domeniul construcțiilor. Consiliul confirmă temeinicia motivului la care s-a oprit autoritatea achizitoare, întrucât graficul nu evidențiază (nici măcar vag), de pildă, resursele implicate ori vreun proces de asigurare-control al calității. Reprezentare grafică de tip Gantt (cu bare de timp) a proiectului, ca un proces unic, constă dintr-un ansamblu de activităţi coordonate şi controlate, cu date de început şi finalizare, întreprins pentru realizarea unui obiectiv conform cerinţelor specifice şi care include constrângeri referitoare la timp, costuri şi resurse – cum este descris, de pildă, în Ordinul ministrului economiei nr. 2.200/2009 privind lansarea Cererii de propuneri de proiecte pentru investiţii în cadrul operaţiunii 4.1. a) "Sprijinirea investiţiilor în instalaţii şi echipamente pentru întreprinderi din industrie, care să conducă la economii de energie, în scopul îmbunătăţirii eficienţei energetice" din axa prioritară 4 "Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice" a Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS CCE). În graficul său, SC ......... SRL nu evidenţiază resursele materiale şi umane implicate pe fiecare tip de activitate, numărul de om/ore muncă, zilele de muncă din fiecare lună, defalcarea costurilor şi orice alt element relevant din perspectiva executării investiţiei. Graficul pe care societatea îl denumeşte „de execuție a lucrărilor” nu este nici pe departe un grafic Gantt, ceea ce reprezintă o neconformitate de la cerinţa fişei de date a achiziţiei şi a caietului de sarcini, pag. 80 („Ofertantul va prezenta graficul Gantt si drumul critic aplicate la contract corelate cu graficul de executie lot 1/lot 2- fara valori;”), sancţionată cu respingerea ofertei ca neconformă. Nu este permisă completarea ofertei cu graficul Gantt, după cum a hotărât Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în decizia definitivă nr. 13546 din 9 decembrie 2013, din care cităm: 12

Din propunerea tehnică trebuia să facă parte şi graficul de livrare a bunurilor, care, conform specificaţiilor de la paragr. 1.10.2 din caietul de sarcini, trebuia prezentat sub forma unui grafic Gantt. În mod evident, după cum reiese şi din solicitarea de clarificări adresată asocierii interveniente, prin care autoritatea contractantă a solicitat acesteia să prezinte graficul Gantt şi să-l detalieze, având în vedere următoarele: datele de livrare la amplasament se raportează la primul ordin de livrare emis, termenul maxim de livrare prevăzut în caietul de sarcini şi ultimul amplasament de livrare prevăzut în caietul de sarcini, asocierea nu a depus în cadrul ofertei şi graficul Gantt, îndeplinindu-şi această obligaţie numai prin răspunsul la clarificări. Luând în considerare că, potrivit art. 3 lit. q) din ordonanţă, oferta cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnică, iar potrivit art. 172 din acelaşi act normativ, asocierea intervenientă avea obligaţia de a depune oferta la adresa şi până la data şi ora-limită pentru depunere stabilite în anunţul de participare, lipsa certificatului Gantt din propunerea tehnică denotă că oferta sa era incompletă, ceea ce duce la concluzia că nu satisfăcea în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini, în sensul art. 36 alin. (2) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006. Este nelegală, din perspectiva celor arătate mai sus, conduita autorităţii contractante care a acceptat ca şi clarificare completarea propunerii tehnice cu depunerea graficului Gantt de către asocierea intervenientă. Împrejurarea că, potrivit art. 33 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, nu este permisă respingerea niciunei oferte în cadrul şedinţei de deschidere, cu excepţia celor care au fost depuse după data şi ora-limită de depunere sau la o altă adresă decât cele stabilite în anunţul de participare sau nu sunt însoţite de garanţia de participare, în cuantumul, forma şi având perioada de valabilitate solicitate în documentaţia de atribuire, nu duce la concluzia că este permisă completarea ofertei după acest moment. Cercetarea admisibilităţii ofertei în alte cazuri decât cele expuse poate fi făcută numai în cadrul unor şedinţe ulterioare şedinţei de deschidere a ofertelor, aşa cum prevede alin. (6) al articolului sus-menţionat şi cum, de altfel, s-a procedat în cauză, însă asupra ofertei în forma şi conţinutul avut la momentul deschiderii acestora. De asemenea, lipsurile ofertei asocierii interveniente nu se încadrează în dispoziţiile de excepţie prevăzute de art. 79 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, care permit modificarea propunerii tehnice a acesteia. Constatarea acestor neregularităţi ale ofertei asocierii obliga comisia de evaluare, în temeiul art. 79 din hotărâre, la declararea ca neconformă a ofertei asocierii. Cum fiecare motiv reţinut în parte atrăgea declararea ca neconformă a ofertei acesteia, este lipsit de interes a se analiza şi celelalte motive de nelegalitate invocate de petentă. Nedepunerea graficului Gantt cerut reprezintă o neconformitate a propunerii tehnice care atrage respingerea ofertei, a raţionat Curtea de Apel Timişoara, Secţia contencios administrativ şi fiscal, în decizia civilă nr. 6482 din 19 august 2014: În ceea ce priveşte susţinerile petentei potrivit cărora oferta sa respectă cerinţele tehnice cuprinse în documentaţia de atribuire şi documentaţia tehnică, instanţa reţine că petenta, prin plângerea formulată, recunoaşte că nu a întocmit graficul Gantt astfel cum a fost solicitat prin fişa de date a achiziţiei. Totodată, prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 2757/28.05.2014, a comunicat autorităţii contractante că nu a considerat oportun să denumească graficul depus ca fiind un grafic Gantt, deoarece acesta poate fi întocmit în mod concret doar după predarea amplasamentului şi emiterea ordinului de începere a lucrărilor, întrucât etapizarea lucrărilor trebuie corelată cu mai mulţi factori, inclusiv condiţiile meteo de la data începerii lucrărilor. Petenta consideră în mod eronat că această împrejurare nu constituie un motiv de neconformitate a propunerii tehnice depuse, toate elementele solicitate de autoritatea contractantă şi cuprinse într-un grafic Gantt fiind incluse în cadrul propunerii tehnice prezentate, iar depunerea ulterioară a documentului denumit grafic Gantt, la solicitarea autorităţii contractante, nu poate fi decât un viciu de formă. Instanţa reţine că fişa de date a achiziţiei, la cap. IV.41) – Modul de prezentare a propunerii tehnice, la lit. e) cuprinde „graficul de execuţie a lucrărilor prin Metoda Gantt, în care se vor evidenţia: planificarea, ordonarea şi explicitarea detaliată a tuturor 13

lucrărilor ce se vor executa în cadrul contractului, astfel încât interdependenţele dintre ele să fie respectate în raport cu resursele disponibile şi cu durata de execuţie, precum şi trasarea drumului critic pentru execuţia contractului”. Mai mult, s-a prevăzut şi că „ofertele care nu satisfac cerinţele tehnice cuprinse în documentaţia de atribuire sau cerinţele minimale ale documentaţiei tehnice, cât şi ofertele care fac trimitere la alte soluţii tehnice decât cele prevăzute în proiectul tehnic vor fi declarate neconforme”. În cadrul acestui grafic, ofertantul trebuia să elaboreze o planificare a termenelor de execuţie a lucrărilor în funcţie de resursele tehnice, materiale şi umane pe care ofertantul le va disponibiliza în execuţia lucrărilor. Petenta nu a contestat cerinţa din fişa de date, astfel că avea obligaţia să o respecte. Apoi, aşa cum a arătat şi autoritatea contractantă, petenta nu a făcut dovada că graficul iniţial prezentat de către aceasta conţine elementele solicitate în mod expres de autoritate în fişa de date, respectiv „planificarea, ordonarea lucrărilor [...]”. Totodată, nu s-a făcut dovada că elementele graficului Gantt depus ulterior se regăsesc în oferta iniţială, motiv pentru care conduita petentei în raport cu depunerea ofertei nu poate fi doar o eroare sau omisiune, un viciu de formă în sensul art. 80 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, atât timp cât a cunoscut exact care sunt condiţiile impuse de autoritatea contractantă, iar petenta nu s-a conformat acestora. În concluzie, în mod corect, în baza art. 79 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, potrivit căruia, în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conţinutul propunerii tehnice, oferta sa va fi considerată neconformă, contestaţia petentei a fost respinsă pentru acest motiv. După cum s-a arătat mai sus, art. 75 din Legea nr. 98/2016 dispune că ofertanţii au obligaţia de a elabora oferta în conformitate cu prevederile din documentaţia de atribuire. Raportat la propunerea tehnică a asocierii contestatoarei, ea nu respectă cerinţa impusă de autoritate ca propunerea tehnică să includă drumul critic și un grafic Gantt, astfel cum s-a reţinut în paginile anterioare. Potrivit alin. (2) al art. 133 din normele metodologice anexate Hotărârii Guvernului nr. 395/2016, propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini. Prin urmare, asocierea a încălcat atât documentaţia de atribuire (fişa de date şi caietul de sarcini, în special pag. 78-80 din acesta din urmă), cât şi normele legale precitate. În consecinţă, fiind incidente în speţă prevederile art. 137 alin. (3) lit. a) din normele amintite (oferta este considerată neconformă dacă nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini) şi cele ale art. 137 alin. (1) din acelaşi act normativ (comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi ofertele neconforme), decizia de respingere a ofertei pentru motivele analizate este singura legală. Întocmirea deficitară a ofertei este imputabilă asocierii care a prezentat-o, iar nu autorităţii contractante, a cărei obligaţie era de a controla respectarea întocmai de către ofertanţi a prescripţiilor documentaţiei. Chiar şi în situaţia în care autoritatea i-ar fi cerut explicaţii punctuale despre drumul critic și graficul Gantt, contestatoarea nu putea profita de interpelarea transmisă de autoritate pentru a încerca să îşi transforme propunerea tehnică neconformă în una conformă, comportament sancţionat atât de principiul tratamentului egal între ofertanţi, prescris de art. 2 alin. (2) lit. b) din legea achizițiilor publice, cât şi de prevederile art. 209 alin. (2) din acelaşi 14

act normativ ("autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/ completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat"), separat de textele evocate din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016. Actuala legislaţie pe linie de achiziţii publice nu permite înlocuirea, ulterioară datei-limită de depunere a ofertelor, a componentelor esențiale ale propunerii tehnice, întrucât ar lăsa loc arbitrariului, s-ar încălca obligaţia de menţinere a ofertei în forma prezentată autorităţii şi ar lipsi de substanţă principiul tratamentului egal între ofertanţi. O asemenea alterare ar afecta conţinutul obligatoriu al ofertei, după cum se statuează clar şi fără excepţii la art. 124 alin. (1) din normele de aplicare a legii, mai cu seamă că autoritatea a atras atenţia asupra riscurilor prezentării unei oferte incomplete. Derogarea aferentă abaterilor tehnice minore și viciilor de formă este de strictă interpretare și aplicare, neputând fi extinsă la cazul lipsei unor secțiuni importante ale propunerii tehnice. Numai cu încălcarea art. 209 alin. (2) precitat autoritatea ar putea lua în calcul aducerea unui drum critic și a unui grafic Gantt, creându-i astfel asocierii un avantaj faţă de ceilalţi operatori economici participanţi la procedură. Contrar opiniei reclamantei, particularităţile procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică impun o rigoare deosebită atât din partea autorităţilor contractante, cât şi, mai ales, din partea celor care doresc să obţină aceste contracte finanţate din fonduri publice. În aceste condiţii, orice operator economic interesat să participe la o astfel de procedură trebuie să manifeste o diligenţă sporită, încât să nu existe suspiciuni sau neclarităţi cu privire la oferta sa şi, astfel, să prevină orice risc de respingere a ei. Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în decizia civilă nr. 3274 din 24 septembrie 2012, a statuat că, în materia achiziţiilor publice, operatorii economici trebuie să manifeste o diligenţă sporită în privinţa cerinţelor legale şi a celor cuprinse în documentaţia de atribuire, astfel că, în condiţiile în care nu au uzat de dreptul de a contesta anumite cerinţe precizate în cuprinsul documentaţiei de atribuire, au acceptat să se supună rigorilor acestora. Concluziile de mai sus sunt valabile și față de absența Modalității de asigurare a specialiștilor cheie pentru execuție, mai cu seamă că afirmația deducerii personalului minim și a modului de relaționare din planul calității și procedurile de lucru prezentate nu este argumentată și probată în niciun fel. Contrar art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) şi art. 249 C. proc. civ., care impun părţilor să argumenteze și să susţină cu mijloace de probă cele ce afirmă în faţa Consiliului, SC ......... SRL nu reușește să probeze că dimensionarea resurselor umane și modul de relaționare reies din 15

planul calității și procedurile de lucru (nu sunt indicate nici măcar paginile unde se regăsesc acestea, cu atât mai puțin paragrafele relevante). Nici față de absența formularului nr. 20 nu sunt aduse explicații concrete, cum se afirmă la modul general că informațiile reies din planul calității, procedurile de lucru și memoriul de prezentare a lucrărilor. Numărul mare de lipsuri din oferta reclamantei și caracterul lor esențial din perspectiva conceperii și evaluării propunerii tehnice exclud ipoteza incidenței unei abateri tehnice minore ori a unui viciu de formă, de care se prevalează reclamanta, acceptarea aducerii celor zece documente lipsă echivalând, practic, cu acceptarea unei noi propuneri tehnice. În condițiile date, cercetarea de către Consiliu a celorlalte aspecte reclamate de contestatoare este de prisos, ea neputând schimba situația ofertei, în sensul transformării ei în una admisibilă. Astfel cum s-a statuat irevocabil în decizia civilă nr. 2514 din 30 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, "nu are nicio relevanță că autoritatea a declarat oferta petentei ca neconformă pentru șase motive și doar unul dintre cele șase a fost reținut de Consiliu sau de instanță, deoarece și un singur motiv, dacă este întemeiat, poate duce la constatarea ofertei ca neconformă." Similar, în decizia civilă nr. 1117 din 19 mai 2011, aceeași instanță a reținut că: „În mod judicios Consiliul a apreciat că, găsind întemeiat un singur motiv de respingere ca inacceptabilă a ofertei petentei, nu se mai impune analizarea și a celorlalte, câtă vreme cel analizat este apt prin el însuși a conduce la concluzia că oferta este inadmisibilă. Evident, în acest context, analizarea celorlalte motive ale contestației se constituia într-un demers inutil soluționării cauzei deduse judecății.” Totodată, în decizia civilă nr. 129 din 14 ianuarie 2013, instanța a consemnat: „Atât timp cât oferta este declarată inacceptabilă pentru neîndeplinirea unei singure cerințe de calificare, chiar dacă le îndeplinește pe toate celelalte, ar fi fost inutil ca, Consiliul să analizeze și restul motivelor invocate în cuprinsul contestației, vizând alte cerințe de calificare cu privire la care autoritatea contractantă a reținut că nu au fost îndeplinite, un asemenea demers nemaiprezentând niciun interes pentru contestatoare.” Și practica formată la nivelul Curții de Apel Ploiești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, este în aceeași direcție, elocvente fiind, cu titlul de exemplu, deciziile nr. 1378 din 18 februarie 2013, nr. 6075 din 13 decembrie 2012, nr. 9697 din 14 noiembrie 2013, nr. 2427 din 30 septembrie 2015 (cât timp există și numai o singură cauză de neconformitate a ofertei, aceasta atrage neconformitatea întregii oferte, motiv pentru care 16

instanța nu va mai analiza celelalte critici, întrucât ar fi de prisos) și nr. 881 din 26 mai 2016 (cât timp există și numai o singură cauză de neconformitate a ofertei, aceasta atrage neconformitatea întregii oferte). În considerarea celor evocate, Consiliul determină că în mod legal autoritatea a respins oferta asocierii SC ......... SRL - ..... - SC ... SRL, neexistând motive pentru infirmarea acestei măsuri, pentru anularea procesului-verbal intermediar al procedurii prin care a fost stabilit rezultatul comunicat ofertantei și nici pentru obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei asocierii. Astfel fiind, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor va respinge ca nefondată contestația SC ......... SRL nr. ........./........., în contradictoriu cu .......... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația SC ......... SRL nr. ........./........., în contradictoriu cu .......... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile lucrătoare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... 17

Redactată în patru exemplare, conține șaptesprezece pagini. 18