Decizie CNSC BO2019_9928

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. … Prin contestația … înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr.., formulată de Asocierea formată din ... și ..., prin liderul de asociere ..., cu sediul în …, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr…, având CUI RO .. reprezentată convențional de …, împotriva comunicării rezultatului procedurii de atribuire nr.,,, transmisă de ..., cu sediul în ,,,, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire simplificată – într-o singură etapă, derulată online, în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect „...", s-a solicitat anularea procedurii de atribuire. Prin cererea de intervenție voluntară ,,, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr.,,, ..., cu sediul de corespondență în ,, în calitate de lider al Asocierii formată din ..., ..., reprezentată legal de ,,,, a solicitat, pe cale de excepție, respingerea contestației, ca tardivă și lipsită de interes, iar pe fondul cauzei, ca nefondată. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația înregistrată la C.N.S.C. sub numărul de mai sus, Asocierea formată din ... și ..., prin liderul de asociere ... critică adresa de comunicare

a

rezultatului

procedurii

de

atribuire nr.4720/08.05.2019, transmisă de ..., în calitate de autoritate 1/19

contractantă, în cadrul procedurii de atribuire susmenționată, solicitând anularea procedurii de atribuire. În motivarea contestației, ... arată că oferta depusă de asocierea din care face parte a fost respinsă ca neconformă, în temeiul prevederilor art.215 alin.5 din Legea nr.98/2016 și art.137 alin.3 lit.a din H.G. nr.395/2016, deoarece prin răspunsul la solicitările de clarificări referitoare la propunerea tehnică, asocierea a completat propunerea tehnică cu informații care au fost solicitate prin documentația de atribuire și pe care le-a omis în propunerea tehnică depusă inițial, și a prezentat documente expres solicitate prin documentația de atribuire, confirmând astfel lipsa lor din propunerea tehnică depusă inițial. Contestatorul precizează că, potrivit raportului procedurii de atribuire, comisia de evaluare a constatat lipsa totală, din cadrul propunerii tehnice depusă de ..., a informațiilor cu privire la metodologia pentru realizarea lucrării de modernizare a gospodăriei de apă, iar prin răspunsul la solicitarea de clarificări, din data de 25.01.2019, asocierea câștigătoare a adus completări propunerii tehnice, depunând un număr de 35 pagini, în care a descris metodologia pentru realizarea lucrării menționată. Astfel, susține contestatorul, propunerea tehnică depusă inițial de ... a fost completată substanțial, și nu formal, pe baza unor informații deja existente în cadrul ofertei tehnice depuse inițial, adaugând un volum mare de informații lipsă. Față de modul în care au fost stabilite prevederile documentației de atribuire, contestatorul precizează că o solicitare de clarificări cu privire la conținutul propunerii tehnice era posibilă numai cu privire la indicarea locului unde se regăsesc anumite informații/documente, acceptarea completării ulterioare a propunerii tehnice cu o serie de informații reprezintă o încălcare de către autoritatea contractantă a prevederilor documentației de atribuire și a legislației achizițiilor publice. Astfel, se arată că, raportat la prevederile art.134 alin.1 și alin.6 din H.G. nr.395/2016, oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care autoritatea contractantă are obligația de a solicita clarificări și completări formale sau de confirmare, care vizează, deci, regularizarea unui aspect legat de forma unui act sau o confirmare a unei informații prezentate în oferta inițială, iar nu completarea ofertei cu informații care, deși solicitate, s-au omis a fi prezentate. Deși, potrivit prevederilor art.209 alin.1 din Legea nr.98/2016, invocate și de autoritatea contractantă ca temei legal în cadrul solicitării de clarificări, aceasta are dreptul de a solicita ofertanților clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceștia în cadrul ofertelor, în situația de față autoritatea contractantă a creat un avantaj asocierii câștigătoare, transformând oferta acestuia într-una admisibilă din punct de vedere tehnic, încălcând principiul tratamentului egal, stipulat de art.2 alin.2 lit.b din Legea nr.98/2016. 2

Prin urmare, susține contestatorul, nu există un temei legal în baza căruia autoritatea contractantă să accepte completarea propunerii tehnice inițiale prin răspunsul la clarificări, un asemenea comportament fiind contrar modului de desfășurare a procedurii, astfel cum a fost prevăzut prin documentația de atribuire și încalcă prevederile legislației în materia achizițiilor publice. Având în vedere cele precizate, contestatorul susține că autoritatea contractantă nu a respectat principiul tratamentului egal, întrucât a solicitat clarificări de aceeași natură și asocierii sale, iar prin răspunsul la clarificări s-a considerat că s-au adus completări propunerii tehnice depuse inițial, motiv pentru care oferta a fost respinsă, ca neconformă. Întrucât ambele oferte depuse în cadrul procedurii de atribuire sunt neconforme și inacceptabile, contestatorul solicită, în conformitate cu prevederile art.215 alin.5 din Legea nr.98/2016 și art.137 alin.3 lit.a din H.G. nr.395/2016, anularea procedurii de atribuire. Ca mijloace de probă, s-au depus, în copie, documente. Prin cererea de intervenție voluntară nr.577/20.05.2019, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr.18539/20.05.2019, ... a solicitat, pe cale de excepție, respingerea contestației, ca tardivă și lipsită de interes, iar pe fondul cauzei, ca nefondată. În susținerea excepției tardivității contestației, intervenientul precizează că asocierea contestatoare a transmis contestația în cauză la autoritatea contractantă, în data de 13.05.2019, ora 18:27, prin intermediul faxului, în ultima zi a termenului de contestare, fiind înregistrată la data de 14.05.2019, după expirarea termenului de contestare, fapt ce încalcă prevederile art.182 alin.2 din Codul de procedură civilă, unde se prevede că, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care programul de lucru se finalizează pentru acea zi lucrătoare, în mod legal. Intervenientul precizează că răspunderea pentru expedierea contestației cu întârziere, la ora 18:27, după încetarea programului de lucru în instituție, revine în întregime contestatorului. Excepția stabilită la art.183 alin.1 din Codul de procedură civilă, după cum se arată, este aplicabilă strict actelor de procedură depuse prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depuse la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare, iar nu corespondenței prin fax, în speță fiind incidente prevederile art.182, alin.2 din Codul de procedură civilă. De altfel, intervenientul precizează că dispozițiile art.68 din Legea nr.101/2016 și art.2 din Codul de procedură civilă, reprezintă dreptul comun și în materia litigiilor privind achizițiile publice, aplicabil în completarea normelor din lege. Invocând practica judiciară, intervenientul arată că trimiterea prin fax nu a fost asimilată de legiuitor trimiterii efectuate prin oficiul poștal, 3/19

actul de procedură transmis prin fax fiind considerat în termen dacă data la care a fost înregistrat la instanță sau la autoritatea contractantă se situează înainte de împlinirea termenului, și nu data trimiterii faxului. Totodată, intervenientul susține că sunt incidente și dispozițiile art. 2556 din Codul civil, întrucât programul de lucru al autorității contractante încetase înainte de ora 18:27, astfel că primirea contestației s-a făcut după terminarea programului, situație în care contestația trebuie să fie respinsă ca tardivă, și prin raportare la data înregistrării acesteia la Consiliu, respectiv 14.04.2019. În susținerea excepției lipsei de interes, intervenientul precizează că presupusul interes ce stă la baza contestaţiei nu este unul personal, ci unul al unei terţe persoane, respectiv al autorităţii contractante așa cum reiese din cuprinsul contestației. De altfel, intervenientul susține că lipsa de interes a contestatorului reiese, în mod cert, din rezultatul urmărit de contestator și anume "anularea procedurii de atribuire", prin urmare, chiar și în situaţia în care i s-ar admite contestaţia, oferta depusă de asocierea contestatoare rămâne în mod definitiv ca neconformă şi implicit necâştigătoare. Invocând prevederile art.2 alin.1, art.3 alin.1 lit.f din Legea nr.101/2016, art.33 din Codul de procedură civilă și doctrina, intervenientul apreciază că prezenta contestaţie nu este justificată de existenţa unui interes care îndeplineşte condiţiile legale, interesul contestatorului nefiind unul legitim, născut şi actual, dar nici unul personal şi direct, de vreme ce oferta acestuia este respinsă, în mod definitiv, ca neconformă. Concret, susține intervenientul, chiar dacă contestaţia ar fi admisă, iar decizia de atribuire ar fi înlăturată ca nelegală, oferta contestatorului nu ar fi declarată câştigătoare. Calitatea procesuală şi interesul legitim nu pot fi raportate decât la dispoziţiile art.2 alin.1, coroborat cu art.3 alin.1 din Legea nr. 101/2016, la posibilele soluţii prefigurate de art.26 din lege, precum şi la capetele de cerere din contestaţia formulată, niciunul dintre acestea nefiind de natură să justifice admisibilitatea prezentului demers. De asemenea, intervenientul apreciază că nu poate fi reţinută ca fiind îndeplinită condiţia cumulativă a prejudiciului suferit sau pe care riscă să-l sufere, de vreme ce oferta acestuia nu poate fi desemnată câştigătoare, în urma unei eventuale admiteri a contestaţiei, urmând a rămâne respinsă. Având în vedere că motivele invocate de contestator nu îi asigură participarea la procedura de atribuire în curs, cu şansă reală de a-i fi atribuit contractul, intervenientul susține că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.2 alin.1, coroborate cu art.3 alin.1 lit.f din Legea nr.101/2016, în acest sens fiind și practica judiciară. Pe fondul cauzei, în ceea ce priveşte metodologia de execuţie a lucrărilor, intervenientul precizează că a prezentat în oferta tehnică, pentru lucrările de Modernizare a Gospodăriei de Apă, activităţile componente (turnare beton, cofraje, montare armături oţel, transport, 4

săpătură, montare ţeavă etc.), activităţile detaliate în oferta tehnică depusă inițial, de la pag.44 la pag.51; de la pag.51 la pag.69; de la pag.72 la pag.74; de la pag.80; de la pag.84 la pag.92; de pag.93 la pag.114; de la pag.114 la pag.123. Ca urmare a solicitării de clarificări nr.1043/21.01.2019, ... a transmis, după cum arată, răspunsul la solicitarea de clarificări care indică paginile din oferta iniţială unde se regăsesc informaţiile solicitate şi a prezentat, într-un mod mai compact și detaliat, axat doar pe gospodăria de apă, aceste informaţii deja existente. De altfel, intervenientul precizează că prin documentaţia de atribuire nu s-a impus un anumit grad de detaliere, format sau conţinut pentru elaborarea metodologiei de execuţie a lucrărilor, solicitarea fiind una generală. În ceea ce priveşte punctul 2 al contestației, intervenientul apreciază că autoritatea contractantă a respectat prevederile legale şi nu a permis contestatorului accesul la documente care conţin elemente confidenţiale din oferta sa. Având în vedere cele menționate, intervenientul solicită respingerea contestației ca tardivă, lipsită de interes și nefondată. În considerarea dispozițiilor art.15 alin.1 din Legea nr.101/2016, Consiliul a solicitat contestatorului punct de vedere cu privire la excepțiile invocate de intervenient prin cererea de intervenție. Prin adresa nr.143/23.05.2019, înregistrată la C.N.S.C. cu nr.19089/23.04.2019, ... a solicitat respingerea excepțiilor invocate de ... având în vedere următoarele aspecte: 1.Excepția tardivității contestației nu poate fi reținută întrucât dispozițiile art.16 alin.4 din Legea nr.101/2016 prevăd că toate notificările și actele procedurale se transmit prin poștă, fax și/sau mijloace electronice, cu confirmare de primire, astfel că legea permite transmiterea contestației prin fax, în situația de față contestația fiind primită atât de autoritatea contractantă cât și de Consiliu, în data de 13.05.2019, în interiorul termenului legal, chiar dacă aceasta a fost înregistrată în evidențe în data de 14.05.2019. Invocând prevederile art.181 alin.1 și alin.2 din Codul de procedură civilă, contestatorul precizează că sesizarea efectuată de persoana vătămată trebuie să se realizeze în interiorul termenului legal și nu primirea contestației. Pe de altă parte, intervenientul susține că autoritatea contractantă și C.N.S.C. nu au program unitar de lucru, astfel că dacă s-ar urma logica prezentată de intervenient, dreptul său legal de formulare a contestației este lezat. 2. În ceea ce privește excepția lipsei de interes, contestatorul precizează că a depus oferta în cadrul prezentei procedure de atribuire, oferta sa fiind respinsă ca neconformă pe motiv că, prin răspunsul la solicitarea de clarificări, a completat propunerea tehnică cu informații care au fost solicitate prin documentația de atribuire și pe care le-a omis. 5/19

Contestatorul susține că asocierea declarată câștigătoare a beneficiat de un tratament inegal, preferențial, având în vedere că autoritatea contractantă a permis completarea ofertei prin răspunsul la solicitarea de clarificări așa cum reiese din raportul procedurii de atribuire. Prin analiza superficială și preferențială a ofertei câștigătoare, contestatorul apreciază că autoritatea contractantă a încălcat principiile esențiale care stau la baza atribuirii contractului, respectiv tratamentul egal, promovarea concurenței între operatorii economici și asigurarea utilizării eficiente a fondurilor, acceptând o ofertă care nu îndeplinește cerințele legale și criteriile stabilite în documentația de atribuire. Contestatorul susține că, potrivit dispozițiilor art.133 alin.1 și alin.2 din H.G. nr.395/2016, autoritatea contractantă avea obligația de a analiza și verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică, iar propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini. Prin urmare, susține contestatorul, societatea sa are calitate de persoană vătămată printr-un act al autorității contractante având un interes legitim în cadrul procedurii de atribuire, oferta sa fiind conformă. De asemenea, contestatorul susține că a suferit un prejudiciu ca urmare a deciziei de atribuire a contractului către ..., oferta care nu respectă cerințele minime din documentația de atribuire. Față de cele menționate, contestatorul solicită admiterea contestației și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor sub aspectul verificării corespondenței propunerii tehnice cu cerințele documentației de atribuire. Prin adresa nr.590/24.05.2019, înregistrată la C.N.S.C. cu nr.19089/23.04.2019, ... răspunde apărărilor formulate de ..., precizând că își menține argumentele formulate în cadrul cererii de intervenție, arătând, totodată, că ... a fost exclus definitiv din procedura de atribuire, necontestând în termenul legal decizia de respingere a ofertei sale. Cu adresa nr.5545/28.05.2019, înregistrată la C.N.S.C. cu nr.19685/28.05.2019, ... a transmis documentele emise ulterior deciziei C.N.S.C. nr...., precizând că nu emite niciun punct de vedere cu privire la contestația formulată de ... Urmare a studierii documentelor aflate la dosarul cauzei, cu adresa

nr.155/03.06.2019,

înregistrată

la

C.N.S.C.

sub nr.20512/03.06.2019, ... a depus „concluzii scrise”. Cu adresa nr.603/04.06.2019, înregistrată la C.N.S.C. sub nr.20774/04.06.2019, ... a depus „concluzii scrise”. Consiliul, relativ la cererea de intervenție, înaintată la data de 20.05.2019, constată că a fost depusă cu respectarea prevederilor art.17 alin.3 din Legea nr.101/2016 [„(3) Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să 6

participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestație. (…)], în condițiile în care autoritatea contractantă a publicat în SICAP contestația formulată de ..., la data de 14.05.2019, astfel că termenul limită de depunere a unei astfel de cereri, calculat prin aplicarea dispozițiilor anterior citate, s-a împlinit la data de 24.05.2019. Rezultă, astfel, că această cerere de intervenție a fost depusă în cadrul termenului legal anterior calculat. Consiliul apreciază că această cerere prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie, deoarece sprijină poziția autorității contractante, în sensul în care urmărește menținerea actelor emise în cadrul procedurii, motiv pentru care califică cererea de intervenție depusă drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea autorității contractante. Având în vedere dispozițiile art.17 alin.3 și art.68 din Legea nr.101/2016 coroborate cu prevederile art.61 alin.3, art.63, art.65 şi art.67 din Codul de procedură civilă, dar și faptul că în cadrul procedurii de atribuire în cauză, asocierea al cărei lider este ... are calitatea de ofertant câștigător, iar cererea sa privește respingerea contestației, deci implicit menținerea deciziei autorității contractante, Consiliul admite, în principiu, cererea de intervenție astfel cum a fost calificată. Față de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura simplificată – într-o singură etapă, organizată în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect „...", prin publicarea, în SICAP, a anunțului de participare simplificat nr..... Valoarea estimată a contractului este de 12.952.883,00 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”. Au fost depuse 2 oferte în cadrul procedurii, respectiv de către Asocierea formată din ... și ... și Asocierea formată din ..., ... Împotriva unui prim rezultat al procedurii, prin care oferta depusă de contestatorul de față, Asocierea formată din ... și ..., a fost respinsă, a depus contestație acest ofertant. Prin decizia nr.3031/C2/3328/03.12.2018, Consiliul a decis: „Admite contestația formulată de ..., în contradictoriu cu ..., anulează procesul-verbal 3/9232/08.11.2018 și actele subsecvente acestuia, în ceea ce privește oferta asocierii ... - .... Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea prezentei decizii, să reevalueze oferta acestei asocierii, în sensul constatării inexistenței unui conflict de interese referitor la subcontractantul … Potrivit art. 64 alin. (2) din Codul de procedură civilă, încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată de ...față de contestația ... și, în temeiul art. 67 din același act normativ, o respinge. (…)” 7/19

Decizia nu a fost atacată cu plângere la instanța competentă de niciuna dintre părți. Continuând procedura, autoritatea contractantă a emis raportul procedurii nr.1908/19.02.2019, prin care a desemnat câștigătoare oferta depusă de Asocierea formată din ... și ..., în timp ce oferta depusă de Asocierea formată din ..., ... a fost clasată pe locul 2. Împotriva acestui rezultat al procedurii, respectiv a deciziei de desemnare drept câștigătoare a ofertei depusă de Asocierea formată din ... și ..., a depus contestație, în termenul legal, ..., în calitate de lider al Asocierii formată din ..., ... Consiliul, prin decizia nr… din 13.03.2019, a dispus: „Admite contestația depusă de ..., în contradictoriu cu ..., anulează raportul procedurii de atribuire nr.1908/19.02.2019, în ceea ce privește evaluarea ofertei depusă de Asocierea formată din ... și ..., precum și actele subsecvente părții anulate. Obligă autoritatea contractantă să reevalueze oferta menționată, în considerarea celor arătate în motivare, în termen de 15 zile de la primirea prezentei. Respinge cererea de intervenție accesorie în interesul autorității contractante, depusă de ... (…)”. Decizia nu a fost atacată cu plângere la instanța competentă de niciuna dintre părți. Punând în aplicare decizia Consiliului, autoritatea contractantă a emis raportul procedurii nr.4718/08.05.2019, prin care a desemnat câștigătoare oferta depusă de Asocierea formată din ..., ..., în timp ce oferta depusă de Asocierea formată din ... și ... a fost respinsă, ca neconformă. Cu privire la acest nou rezultat al procedurii, a depus contestație, în termenul legal, Asocierea formată din ... și ..., prin liderul ..., consemnând cauțiunea în cuantumul stabilit de lege. În considerarea art.26 alin.1 din Legea nr.98/2016, care statuează și asupra ordinii de soluționare a contestațiilor, Consiliul se va pronunța, cu prioritate, asupra excepției tardivității contestației și, apoi, asupra excepției lipsei de interes a ... în formularea contestației, invocate de intervenintul ... Examinând excepția tardivității contestației, Consiliul urmează să o respingă, din următoarele considerente: Intervenientul ... apreciază ca tardivă contestația de față motivat de împrejurarea că, deși ... a transmis contestația prin fax în ultima zi a termenului legal prevăzut de art.8 alin.1 lit.b din Legea nr.98/2016, aceasta s-a făcut în afara programului de lucru al autorității contractante, respectiv la ora 18.27, situație în care contestația este tardivă prin raportare la art.182 alin.2 C.proc.civ. Așadar, intervenientul nu contestă faptul transmiterii contestației în termenul legal de 5 zile către autoritatea contractantă, ci consideră tardivă contestația din perspectiva transmiterii acesteia în afara programului de lucru al autorității contractante. 8

Reținând că asupra aspectului transmiterii contestației în termenul de 5 zile, prevăzut la art.8 alin.1 lit.b din Legea nr.101/2016, nu există niciun dubiu, Consiliul urmează să stabilească dacă contestația este una tardivă din perspectiva transmiterii ei în ultima zi, însă după sfârșitul programului de lucru al autorității contractante. În soluționare, relevante se reține a fi următoarele prescripții legale: - art.8 alin.1 lit.b din Legea nr.101/2016, potrivit cu care: „(1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorității contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: (…)” - art.16 alin.1 din Legea nr.101/2016, potrivit cu care „Sub sancțiunea respingerii contestației ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare.”; - art.5 din Legea nr.101/2016, potrivit cu care: „(1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul prime ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. (2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luat în calcul termenului. Dacă ultima zi a unui termen a expirat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare.” Față de prevederile legale enunțate, Consiliul determină că, în ceea ce privește termenul de depunere a contestație, sunt aplicabile dispozițiile speciale prevăzute la art.5 alin.1 din Legea nr.101/2016, mai sus enunțat, iar nu reglementările generale prevăzute de dispozițiile art.182 alin.2 C.proc.civ., la care face referire intervenientul. Potrivit textului special aplicabil în materia achizițiilor publice, termenele procedurale exprimate în zile, așa cum este și termenul de depunere a contestației, se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului, sintagma termenul se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului, neputând fi interpretată decât în sensul în care ultima zi trebuie avută în vedere până la ultima oră a zilei, respectiv până la ora 24,00. Astfel fiind, nu prezintă relevanță programul de lucru al autorității contractante, în concret, după cum arată și intervenientul, contestația fiind depusă în ultima zi a termenului legal de 5 zile. Regula prevăzută la art.5 alin.1 din Legea nr.101/2106, observă Consiliul că se regăsește și la art.182 alin.1 C.proc.civ. Pe de altă parte, excepția de la această regulă, prevăzută la art.182 alin.2 din același act normativ, este de strictă interpretare și este aplicabilă doar termenelor 9/19

calculate conform Codului de procedură civilă, iar nu celor reglementate de Legea nr.101/2016. Este adevărat că dispozițiile art.68 din Legea nr.101/2016 vorbesc despre faptul că dispozițiile acestei legi speciale se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, însă numai în măsura în care prevederile acestuia din urmă nu sunt contrare normei speciale. Ori, textul de la art.182 alin.2 C.proc.civ., reprezintă o asemenea normă contrară în condițiile în care prevede o excepție de la regula instituită de art.182 alin.1, regulă identică cu cea de la art.5 alin.1 din Legea nr.101/2016. Dacă intenția legiuitorului ar fi fost aceea de a aplica întocmai normele de procedură din Codul de procedură civilă, ar fi prevăzut expres acest lucru sau ar fi făcut trimitere la regula generală. Faptul că a înțeles să preia expres doar o parte din reglementările din cod denotă că a înțeles ca doar aceste reguli să se aplice în materia specifică a achizițiilor publice. Prin urmare, interpretarea intervenientului este una în dezacord cu sensul art.5 alin.1 din Legea nr.101/2016, aplicabil în cazul calculului termenelor procedurale din materia achizițiilor publice, transmiterea contestației, de către ..., prin fax, către autoritatea contractantă, în ultima zi a termenului, fiind, prin urmare, o contestație depusă în termenul legal. În soluționare, Consiliul a avut în vedere și practica judiciară, relevante fiind decizia nr.1199/28.03.2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova și decizia nr.1992/24.10.2018, pronunțată de Curtea de Apel Iași, prin care s-au admis plângeri împotriva deciziilor pronunțate de C.N.S.C., decizii prin care Consiliul a admis excepția tardivității contestațiilor pe baza unor considerente similare celor invocate de intervenientul din cauza de față. Examinând excepția lipsei de interes a ... în formularea contestației, Consiliul constată: Prin contestația de față, ... solicită anularea procedurii de atribuire susținând că și oferta depusă de Asocierea formată din ..., ... trebuie respinsă întrucât se află în aceeași situație cu cea a ofertei sale (a ...). După cum s-a arătat în cele ce preced, prin raportul procedurii nr.1908/19.02.2019, a fost desemnată câștigătoare oferta depusă de Asocierea formată din ... și ... Împotriva acestui rezultat, a depus contestație ..., în calitate de lider al Asocierii formată din ..., ... Consiliul, prin decizia nr.381/C2/287 din 13.03.2019, a dispus: „Admite contestația depusă de ..., în contradictoriu cu ..., anulează raportul procedurii de atribuire nr.1908/19.02.2019, în ceea ce privește evaluarea ofertei depusă de Asocierea formată din ... și ..., precum și actele subsecvente părții anulate. Obligă autoritatea contractantă să reevalueze oferta menționată, în considerarea celor arătate în motivare, în termen de 15 zile de la primirea prezentei. 10

Respinge cererea de intervenție accesorie în interesul autorității contractante, depusă de ... (…)”. Pentru a decide astfel, Consiliul a avut în vedere următoarele considerente: „... critică decizia autorității contractante de a desemna câștigătoare oferta depusă de Asocierea formată din ... și ..., susținând că este nelegală din mai multe considerente a căror temeinicie va fi analizată în cele ce urmează: Astfel, un prim considerent de pretinsă nelegalitate a deciziei atacate, constă în faptul că, din propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare depusă de Asocierea formată din ... și ..., au lipsit informațiile solicitate la capitolul 6 din caietul de sarcini. Contestatorul arată că propunerea tehnică în discuție nu conține nicio informație cu privire la modul de preluare a reperelor topografice și a documentației de la autoritatea contractantă, cu enumerarea documentelor care obligatoriu trebuie preluate, perioada alocată, modul de verificare internă pentru toate documentele/actele etc. elaborate, modul propriu de elaborare a tuturor documentațiilor de la faza PT, modul de rezolvare a problemelor care pot surveni în teren etc., lipsa acestor informații fiind recunoscută chiar de ofertantul menționat care, prin răspunsul la clarificări, a completat substanțial propunerea tehnică. În soluționare, Consiliul reține că, la cap.6 din caietul de sarcini, apare solicitat după cum urmează: (…) În legătură cu respectarea prevederilor caietului de sarcini, prin adresa nr.1044/21.01.2019, autoritatea contractantă a solicitat ..., următoarele: (…) Prin răspunsul său, ... a arătat: (…) Așadar, autoritatea contractantă a solicitat ... să clarifice și să detalieze informațiile prezentate în propunerea tehnică cu privire la metodologia pentru realizarea lucrării – etapa de proiectare, răspunsul ofertantului menționat constând în arătarea obligațiilor care revin proiectantului S.C. ETOS CONSTRUCT S.R.L. în cadrul etapei de proiectare. După cum rezultă din procesul-verbal nr.7, înregistrat sub nr.1210/28.01.2019, răspunsul a fost considerat concludent de către comisia de evaluare, aceasta concluzionând în sensul că: „În urma răspunsului la solicitarea de clarificări, depus în SEAP (SICAP), în data de 24.01.2019, ofertantul a prezentat detalierea metodologiei pentru realizarea lucrării – etapa proiectare – pag.1-2 din răspunsul la solicitarea de clarificări.” Verificând propunerea tehnică a ... prin prisma prevederilor caietului de sarcini și a răspunsului la clarificări, Consiliul constată că, la pag.10-14 din respectiva propunere tehnică, indicate prin răspuns, se regăsesc „Măsuri pentru asigurarea calității pe parcursul elaborării proiectului”, care, prin răspunsul la clarificări, au fost completate cu arătarea sarcinilor, în concret, care revin proiectantului, prin raportare la cerințele caietului de sarcini. De asemenea, se constată că, în cadrul aceleiași propuneri tehnice, nu se regăsesc abordate aspectele pe care le indică contestatorul a fi lipsă. Astfel fiind, cerințele caietului de sarcini nu au fost respectate, după cum corect a sesizat autoritatea contractantă și a încercat să se edifice asupra îndeplinirii lor prin solicitarea de clarificări adresată. Având în vedere modul de întocmire a propunerii tehnice, este evident că ofertantul desemnat câștigător a procedat la întocmirea 11/19

acesteia cu nerespectarea documentației de atribuire, obligație care îi revenea în temeiul art.123 alin.1 din H.G. nr.925/2016, potrivit cu care „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, (...)”. Prevederile fișei de date, cap.IV.4.1 – „Modul de prezentare a propunerii tehnice”, sunt clare, în sensul în care: „Propunerea tehnică se va prezenta astfel încât să fie conformă cu cerințele caietului de sarcini, care face parte integrantă din documentația de atribuire. Propunerea tehnică trebuie să reflecte asumarea de către ofertant a tuturor cerințelor/obligațiilor prevăzute în caietul de sarcini. Cerințele caietului de sarcini vor fi considerate ca fiind minimale, ofertele care nu îndeplinesc aceste cerințe urmând a fi respinse ca neconforme.” Consiliul reține că documentația de atribuire nu a fost contestată de către ofertanți în termenul legal avut la dispoziție, astfel că aceasta și-a consolidat forța obligatorie atât pentru ofertanți, care aveau obligația de a prezenta propunerea tehnică în conformitate cu cerințele stabilite prin documentația de atribuire, cât și pentru autoritatea contractantă, care avea obligația de a verifica conformitatea propunerilor tehnice prin raportare la cerințele expres stabilite prin caietul de sarcini. Față de modul în care au fost stabilite prevederile documentației de atribuire, o solicitare de clarificări cu privire la conținutul propunerii tehnice era posibilă numai cu privire la indicarea locului unde se regăsesc anumite informații/documente, acceptarea completării ulterioare a propunerii tehnice cu o serie de informații solicitate, așa cum s-a întâmplat în speța de față, reprezentând o încălcare, de către autoritatea contractantă, a prevederilor propriei documentații de atribuire, dar și a prevederilor din legislația achizițiilor publice. Astfel, în raport cu prevederile art.134 alin.1 din H.G. nr.395/2016, conform cărora „Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte (...)”, autoritatea contractantă are obligația de a solicita clarificări și completări formale sau de confirmare, care vizează, deci, regularizarea unui aspect legat de forma unui act sau o confirmare a unei informații prezentate în oferta inițială, iar nu completarea ofertei cu informații care, deși solicitate, s-au omis a fi prezentate. Prin urmare, Consiliul determină că în mod eronat autoritatea contractantă a acceptat completarea propunerii tehnice cu informații pe care ofertanții aveau obligația a le prezenta conform documentației de atribuire. De asemenea, potrivit art.209 alin.1 din Legea nr.98/2016, invocat și de autoritatea contractantă ca temei legal în cadrul solicitării de clarificări, aceasta are, într-adevăr, dreptul de a solicita ofertanților clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceștia în cadrul ofertelor, însă, potrivit alin.2 al aceluiași articol, „(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat.”, ori, în cazul de față, prin solicitarea de clarificări adresată ... avantajul creat acestuia este unul evident, și anume transformarea ofertei acestuia în una admisibilă din punct de vedere tehnic, după cum este evidentă și și 12

încălcarea principiului tratamentului egal, stipulat la art.2 alin.2 lit.b din Legea nr.98/2016. Prin urmare, nu există un temei legal în baza căruia autoritatea contractantă să accepte completarea propunerii tehnice inițiale prin răspunsul la clarificări, un asemenea comportament fiind contrar modului de desfășurare a procedurii, astfel cum a fost dictat prin documentația de atribuire și care excede, după cum s-a arătat, prevederilor legislației din materia achizițiilor publice. Nu se poate considera că autoritatea contractantă a respectat principiul tratamentului egal din considerentul că a solicitat clarificări de aceeași natură și celuilalt ofertant, deoarece, atât solicitarea de clarificări cât și răspunsul la aceasta trebuie analizate și prin prisma celorlalte prevederi din materia achizițiilor publice. În acest context, decizia autorității contractante de a desemna câștigătoare oferta depusă de asocierea al cărei lider este ..., este nelegală. Următorul considerent de pretinsă nelegalitate a deciziei atacate, invocat de contestator, constă în faptul că, din oferta prezentată de ... au lipsit „datele și informațiile solicitate în mod clar pentru personalul responsabil cu serviciile de proiectare. Astfel, nu au fost prezentat pentru posturile propuse pentru serviciile de proiectare CV-uri, diplome de studii, certificări, atestări cât și actul care dovedește relația juridică cu ofertantul”. În soluționare, Consiliul reține că, la pag.6 a caietului de sarcini, se regăsește următoarea cerință: (…) Față de această cerință a caietului de sarcini, Consiliul determină că ofertanții aveau obligația includerii în propunerea tehnică depusă, a Listei persoanelor direct responsabile cu îndeplinirea contractului, dar și a documentelor CV-uri, acte de studii, certificări, atestări, dar și copia actului care dovedește relația juridică dintre specialist și ofertant. De asemenea, față de natura documentelor ce aveau a însoți lista indicată, Consiliul determină că ofertanții aveau obligația și de a identifica persoanele care aveau să ocupe diversele poziții solicitate. După cum rezultă din procesul-verbal nr.6, înregistrat sub nr.1042/21.01.2019, autoritatea contractantă a reținut: (…) Verificând propunerea tehnică depusă de asocierea desemnată câștigătoare, Consiliul constată că, într-adevăr, la pag.16, se regăsește „Lista cu personalul propus și responsabilități”, în care nu sunt nominalizate persoane și care nu este însoțită de documentele suport expres solicitate. În legătură cu îndeplinirea cerinței susenunțate și în considerarea procesului-verbal nr.6, înregistrat sub nr.1042/21.01.2019, prin adresa nr.1044/21.01.2019, autoritatea contractantă a solicitat asocierii în discuție, următoarele: (…) Prin adresa de răspuns, ... a precizat următoarele: (…) Răspunsul menționat a fost considerat concludent, după cum rezultă din procesul-verbal nr.7, înregistrat sub nr.1210/28.01.2019. Analizând răspunsul ofertantului câștigător, Consiliul constată că, și în acest caz, respectivul ofertant a întocmit propunerea tehnică cu nesocotirea cerințelor documentației de atribuire, respectarea acesteia realizându-se abia prin răspunsul la clarificări. 13/19

Astfel fiind, ca și în precedent, ofertantul desemnat câștigător a încălcat obligația care îi revenea în temeiul art.123 alin.1 din H.G. nr.925/2016. Dincolo de aceasta, urmarea solicitării de clarificări, ofertantul desemnat câștigător a înțeles să completeze propunerea sa tehnică cu documentele expres solicitate prin documentația de atribuire, confirmând, astfel, lipsa lor din propunerea tehnică depusă inițial. Prin punctul de vedere formulat, autoritatea contractantă arată că ... a detaliat informațiile deja existente în propunerea sa tehnică, susținere pe care Consiliul nu o poate primi în soluționare raportat la aceleași prevederi ale art.134 alin.1 din H.G. nr.395/2016 și art.209 alin.2 din Legea nr.98/2016, la care s-a făcut referire mai sus, deoarece depunerea documentelor în discuție, anexat răspunsului la clarificări, nu reprezintă o completare formală sau de confirmare și, totodată, acceptarea lor este de natură a avantaja, în mod evident, ofertantul. Existența în ofertă a tuturor documentelor cerute de autoritatea contractantă nu reprezintă o formalitate, ci o necesitate în vederea existenței ofertei și a stabilirii conformității acesteia, iar prezentarea, ulterior depunerii ofertei, a unei părți a acesteia nu reprezintă o completare de confirmare, în condițiile în care informațiile respective nu se regăsesc în oferta deja depusă. Omisiunea ofertantului desemnat câștigător de a prezenta documente expres solicitate prin documentația de atribuire, este echivalentă cu nerespectarea obligației ce îi incumba, de a prezenta în cadrul ofertei toate documentele solicitate prin documentația de atribuire, comportamentul autorității contractante de a accepta completarea propunerii tehnice fiind unul nelegal, ce încalcă prevederile din materia achizițiilor publice, dar și principiul tratamentului egal, după cum s-a arătat mai sus. Despre obligația de a depune documentele în discuție, observă Consiliul că ofertanții aveau cunoștință încă de la data publicării documentației de atribuire în SICAP, respectiv 20.09.2019 în speța de față. Astfel, în condițiile în care ofertantul desemnat câștigător a întocmit oferta cu nesocotirea documentației de atribuire, rezultă că oferta aflată în discuție intră sub incidența dispozițiilor art.137 alin.3 lit.a din H.G. nr.395/2016, nefiind una admisibilă, după cum corect susține contestatorul. (…)” Așadar, în aplicarea acestei decizii, în cadrul reevaluării la care a fost obligată, autorității contractante îi revenea obligația de a respinge oferta contestatorului de față, ca neconformă, în temeiul art.137 alin.3 lit.a din H.G. nr.395/2016, ceea ce s-a și întâmplat, de altfel, oferta asocierii al cărei lider este contestatorul fiind respinsă, prin raportul procedurii nr.4718/08.05.2019, ca neconformă, în baza articolului menționat. Decizia Consiliului, prin care s-au statuat cele de mai sus, inclusiv că oferta depusă de asocierea al cărei lider este ... este una neconformă, a fost însușită ca atare de părți, deci și de ofertantul menționat, aspect ce rezultă din împrejurarea că acesta nu a înțeles să formuleze plângere, deși a avut cunoștință despre decizie în calitatea sa de intervenient accesoriu. În aceste condiții, decizia Consiliului a devenit definitivă, ca și respingerea ofertei acestui ofertant. Astfel, la data formulării prezentei contestații, oferta depusă de asocierea al cărei lider este contestatorul, era respinsă, în mod definitiv, 14

ca neconformă, decizie asupra căreia nu se mai poate reveni, câștigătoare fiind declarată singura ofertă considerată admisibilă, respectiv cea depusă de Asocierea formată din ..., ... Verificând interesul contestatorului în promovarea prezentei contestații, Consiliul constată că sunt incidente următoarele prevederi legale: - art.2 alin.1 din Legea nr.101/2016, potrivit căruia:

„Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi”; - art. 3 alin.1 lit.f și alin.3 din același act normativ, conform căruia „(1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează: (...) f) persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; şi (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire. (3) În sensul alin.1 lit.f pct i se consideră că o persoană are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire dacă nu a fost încă exclusă definitiv de la respectiva procedură. O excludere este definitivă

în

cazul

în

care

a

fost

notificată candidatului/ofertantului interesat și fie a fost considerată legală de către Consiliu/instanță, fie nu mai poate face obiectul unei căi de atac.” Aşadar, pentru a putea fi considerată persoană vătămată printr-un act emis de o autoritate contractantă, în cadrul unei proceduri de achiziţie publică, contestatorul trebuie să aibă sau să fi avut un interes legitim în legătură cu procedura şi să fi suferit, să sufere sau să rişte să sufere un prejudiciu urmare a unui act al autorității contractante. Deşi nici Legea nr.101/2016 şi nici codul de procedură civilă nu definesc interesul, în doctrină s-a arătat că, prin acesta, se înţelege folosul practic imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mişcare a acţiunii sale. Exerciţiul dreptului de a formula o acţiune în justiţie, precum şi o contestaţie ca cea de faţă, cere o justificare, prin impunerea condiţiei interesului urmărindu-se evitarea unor litigii lipsite de orice utilitate. Interesul, indiferent că este moral şi/sau material, trebuie să fie legitim, personal şi direct, să fie născut şi actual. 15/19

Aplicând aceste considerente doctrinare la speţa analizată, Consiliul constată că prezenta contestaţie nu este justificată de existenţa unui interes care îndeplineşte condiţiile expuse anterior. În consecinţă, având în vedere că: - ... și-a însușit ca atare decizia de respingere a ofertei sale, ca neconformă, decizie adoptată de autoritatea contractantă ca urmare a deciziei C.N.S.C. nr…. din 13.03.2019, - decizia C.N.S.C. …din 13.03.2019, prin care s-a admis contestația depusă de ... nu a fost atacată cu plângere de niciuna dintre părți, nici de către ... care a avut calitatea de intervenient accesoriu, Consiliul constată că autorul contestației nu justifică un interes legitim, născut şi actual în prezenta cauză, decizia de respingere a ofertei sale fiind una definitivă. Un interes eventual (care ar putea conduce la anularea procedurii de atribuire), nu se poate lua în considerare, deoarece interesul trebuie să îndeplinească cerinţa actualităţii, iar solicitarea de anulare a procedurii de atribuire conduce la un interes eventual şi nu imediat. În acest sens este relevantă Decizia nr.251/R/2017 a Curții de Apel Brașov în dosarul nr.92/64/2017. Totodată, Consiliul are în vedere că art.3 alin.1 lit.f din Legea nr.101/2016, care circumstanțiază condiția interesului în promovarea căilor de atac referitoare la procedura de achiziție publică, reprezintă transpunerea în legislația națională a legislației uniunii, respectiv a Directivei 89/665/CEE și a Directivei 92/13/CEE, astfel că interpretarea normei naționale trebuie să țină seama de hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, aceasta având rolul de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor Uniunii, în acord cu dispozițiile art.271 din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene, principiul supremației legislației Uniunii fiind reglementat expres de art.148 din Constituția României. În speță, întrucât oferta contestatorului este respinsă în mod definitiv la data formulării prezentei contestații, Consiliul constată că situației contestatorului îi sunt aplicabile principiile enunțate de CJUE în Hotărârea pronunțată la data de 21.12.2016 în cauza C-355/15 care are aproximativ aceeași situație premisă, enunțată la pct. 32 teza finală. În această hotărâre, prin referire atât la hotărârea din 4 iulie 2013 a CJUE în cauza C-100/12 cât și la hotărârea din 5 aprilie 2016 în cauza C-689/13, CJUE a reținut următoarele: „31. Pe de o parte, ofertele depuse de ofertanții interesați în cauzele în care au fost pronunțate acele două hotărâri nu făcuseră obiectul unei decizii de excludere a autorității contractante, spre deosebire de oferta depusă de grup în cauza principală. 32. Pe de altă parte, în aceste două cauze, fiecare ofertant contesta legalitatea ofertei celuilalt în cadrul uneia și al aceleiași proceduri a căii de atac referitoare la decizia de atribuire a contractului, fiecare având un interes legitim ca oferta celuilalt să fie exclusă, iar aceste contestații puteau să conducă la constatarea imposibilității 16

autorității contractante de a selecta o ofertă legală (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb, C- 100/12, EU:C:2013:448, punctul 33, și Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C- 689/13, EU:C:2016:199, punctul 24). În schimb, în prezenta cauză principală, grupul a formulat o cale de atac mai întâi împotriva deciziei de excludere adoptate în privința sa, iar ulterior împotriva deciziei de atribuire a contractului, această a doua procedură fiind cea în cadrul căreia a invocat neregularitatea ofertei adjudecatarului. 33. Prin urmare, principiul jurisprudențial rezultat din Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb (C- 100/12, EU:C:2013:448), și din Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE (C- 689/13, EU:C:2016:199), nu este aplicabil situației procedurale și contencioase în discuție în litigiul principal. 34. Pe de altă parte, trebuie arătat că, după cum reiese din articolul 1 alineatul (3) și din articolul 2a din Directiva 89/665, aceasta garantează exercitarea unor căi de atac efective împotriva deciziilor nelegale adoptate în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, oferind oricărui ofertant exclus posibilitatea de a contesta nu numai decizia de excludere, ci și, până la soluționarea acestei contestații, deciziile ulterioare care i- ar aduce prejudicii în ipoteza în care excluderea sa ar fi anulată, Însă, în speță, se constată că oferta contestatorului este respinsă în mod definitiv, după cum s-a statuat prin decizia C.N.S.C. nr…. din 13.03.2019 (termenul legal de exercitare a unui demers împotriva deciziei nr… din 13.03.2019 a expirat) astfel că autorul contestației nu mai are niciun interes în susținerea contestației de față. Pentru înlăturarea efectelor deciziei menționate, contestatorul avea deschisă calea de atac a plângerii, cale de care nu a înțeles să uzeze, acceptând, astfel, că oferta sa este una neconformă. 17/19

În aceste condiții, Consiliul stabileşte că, în cauza supusă soluţionării, ... nu deţine calitatea de persoană vătămată în înţelesul legii, motiv pentru care Consiliul, în temeiul art.26 alin.1 și 5 din Legea nr.101/2016, va admite excepţia lipsei de interes a ... în formularea contestației, invocată de intervenient şi va respinge contestaţia ca fiind depusă de o persoană lipsită de interes. Față de soluția pronunțată, cererea de intervenție accesorie în interesul autorității contractante, formulată de ... va fi admisă. Fără pronunțare pe fondul cauzei. Decizia este obligatorie pentru părți, potrivit art.28 alin.1 din Legea nr.101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepția tardivității contestației, invocată de intervenientul .. Admite excepția lipsei de interes a ... în formularea contestației, invocată de intervenientul ...și, pe cale de consecință, respinge contestația formulată de ..., în contradictoriu cu ..., ca fiind formulată de o persoană lipsită de interes. Admite cererea de intervenție accesorie în interesul autorității contractante, depusă de ... Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. 18

19/19