Decizie CNSC BO2020_11448

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: .... Prin contestaţia nr. 13/04.12.2019, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 49840/05.12.2019, depusă de către SC ... SRL, cu sediul în ...., având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului ....., formulată împotriva procedurii simplificate privind atribuirea contractului având ca obiect „Furnizare sistem informatic Simplificarea procedurilor administrative şi reducerea birocraţiei pentru cetăţeni – PAS 128870”, organizată de către MUNICIPIUL .... cu sediul în ..... în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - în principal, obligarea autorităţii contractante la remedierea aspectelor din documentaţia de atribuire restrictive şi nelegale, astfel încât să permită derularea procedurii de achiziţie publică în condiţii de concurenţă reală, prin asigurarea informaţiilor necesare pentru participarea la procedura de achiziţie publică a tuturor operatorilor economici interesaţi, - suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei, - în subsidiar, în eventualitatea în care nu s-ar mai putea dispune măsuri de remediere, anularea procedurii. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestaţia nr. ...., SC ... SRL, în calitate de operator economic interesat de participarea la procedura de atribuire în cauză, critică o serie de prevederi ale documentaţiei de atribuire, pe care le consideră nelegale şi restrictive. Pe fond, contestatoarea menţionează că autoritatea contractantă solicită prezentarea practică a unei sesiuni demonstrative în care 1

ofertantul trebuie să demonstreze îndeplinirea cerinţelor din caietului de sarcini. Astfel, în Capitolul 3.6 Modul de realizare a propunerii tehnice din caietul de sarcini se prevede: "Având în vedere cerinţele caietului de sarcini şi complexitatea produselor ce urmează a fi furnizate, autoritatea contractantă poate solicita ofertanţilor să realizeze o sesiune demonstrativă în faţa comisiei de evaluare, în vederea unor clarificări a modului de îndeplinire a unor cerinţe din caietul de sarcini referitoare la produsele ofertate. Ofertele tehnice depuse care nu pot valida practic în sesiunea demonstrativă îndeplinirea cerinţelor din caietul de sarcini, vor fi respinse ca neconforme". I. În documentaţia de atribuire este definit obiectul contractului astfel: a) La secţiunea II.4 - Descrierea succintă a contractului sau a achiziţiei/achiziţiilor din fişa de date, se prevede: Furnizarea sistemului informatic Simplificarea procedurilor administrative şi reducerea birocraţiei pentru cetăţeni, constă în instalarea şi configurarea unei infrastructuri hardware şi de comunicaţii (echipamente+licenţe+servicii), implementarea unui portal de servicii pentru extinderea sistemului informatic existent, şi instruirea personalului implicat în simplificarea procedurilor. În conformitate cu prevederile art. 179 din Legea nr. 98/2016, Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: ...l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante. Cerinţele din caietul de sarcini privind Sesiunea Demonstrativă, sunt cerinţe de calificare și criterii de selecţie în sensul celor dispunse de art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016: „Criteriile de calificare şi criteriile de selecţie care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentaţia descriptivă şi care nu sunt prevăzute în anunţul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise", iar acestea nu se regăsesc şi în anunţul de participare, prin urmare sunt clauze nescrise. Conform art. 30 alin. (4) din normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică din Legea nr. 98/2016, întrucât, conform art. 66 din HG nr. 394/2016, autoritatea atribuie contractul de achiziţie publică ofertantului care îndeplineşte toate criteriile de calificare prevăzute în anunţul de participare. Faţă de cele de mai sus, având în vedere că cerinţele privind susţinerea Sesiunii Demonstrative sunt prevăzute doar în caietul de sarcini şi nu au fost incluse şi în anunţul de participare/fişa de date achiziţie, prevederile Capitolului 10. SCENARII SESIUNE DEMONSTRATIVĂ din cadrul caietului de sarcini, contestatoarea le consideră clauze nescrise şi în consecinţă solicită eliminarea cerinţelor privind obligativitatea operatorilor economici de a susţine sesiunea demonstrativă. În acest sens s-a pronunţat şi CNSC printr-o decizie: 2

Critica contestatoarei privind eliminarea din cadrul caietului de sarcini a cap. 5 "Organizarea unei sesiuni demonstrative", sunt considerate de Consiliu întemeiate în parte. În conformitate cu prevederile art. 179 din Legea nr. 98/2016, Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente:..... l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante; în acelaşi timp, conform prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016, Criteriile de calificare şi criteriile de selecţie precizate de autoritatea contractantă în caietul de sarcini ori în documentaţia descriptivă şi care nu sunt prevăzute în fişa de date a achiziţiei/anunţul de participare sunt considerate clauze nescrise. Având în vedere dispoziţiile legale mai sus prezentate, Consiliul constată că solicitarea unei sesiuni demonstrative pentru dovedirea capacităţii tehnice de a livra ulterior sistemul ce face obiectul procedurii de atribuire, este permisă de legislaţia privind achiziţiile publice, motiv pentru care nu poate fi eliminată. Pe de altă parte, Consiliul constată că aceasta nu poate face obiectul caietului de sarcini ci al fişei de date fiind o cerinţă de calificare aferentă capacităţii tehnice şi profesionale. Prin urmare se impune ca cerinţa de prezentare a unei sesiuni demonstrative să fie trecută şi în fişa de date a achiziţiei. si prin Decizia din noiembrie 2015 "Rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că motivul pentru care a solicitat autoritatea contractantă mostre este demonstrarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale de către ofertanţi, şi nu demonstrarea conformităţii ofertelor depuse de către aceştia cu specificaţiile din caietul de sarcini. În această situaţie, Consiliul apreciază că rezultatul comparaţiei între caietul de sarcini şi mostră este lipsită de relevanţă în ceea ce priveşte conformitatea ofertei contestatorului şi, prin urmare, autoritatea contractantă a prevăzut, în mod eronat, în caietul de sarcini, „dreptul de a solicita o prezentare practică a unei sesiuni demonstrative în care ofertantul va demostra că îndeplineşte cerinţele din prezenta documentaţie de atribuire". Faţă de cele de mai sus, Consiliul, apreciind că sunt pe deplin justificate criticile celor doi contestatori, potrivit cărora cerinţele privind demonstraţia practică este clauză nescrisă, va obliga autoritatea contractantă, în vederea respectării principiului transparenţei, statuat la art. 2 alin. (2) lit. d) din OUG nr. 34/2006, la eliminarea respectivelor cerinţe din caietul de sarcini deoarece, în calitatea lor de clauze nescrise, nu sunt opozabile nici ofertanţilor, în elaborarea ofertei conform art. 170 din OUG nr. 34/2006 şi nici comisiei de evaluare în exercitarea atribuţiilor sale exclusive, stabilite la art. 72 alin. (2) din HG nr. 925/2006". În afara faptului că cerinţele pentru sesiunea demonstrativă sunt clauze nescrise, la Capitolul 3.6 Modul de realizare a propunerii tehnice din cadrul caietului de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat prezentarea unei sesiuni demonstrative fără a comunica ofertanţilor interesaţi scenariul după care se va desfăşura sesiunea solicitată, precizând doar că "Ofertele 3

tehnice depuse care nu pot valida practic în sesiunea îndeplinirea cerinţelor din caietul de sarcini, vor fi respinse ca neconforme" Având în vedere că în nicio altă parte a documentaţiei de atribuire (caiet de sarcini, fişa de date, răspunsuri la solicitările de clarificare) nu se fac alte precizări despre sesiunea demonstrativă, cum ar fi cele legate de modalitatea de evaluare a rezultatelor sesiunii demonstrative şi scenariile sesiunii demonstrative, contestatoarea consideră abuzivă şi excesivă prevedrea potrivit căreia comisia de evaluare are dreptul de a respinge oferta ca neconformă: "Ofertele tehnice depuse care nu pot valida practic în sesiunea demonstrativă îndeplinirea cerinţelor din caietul de sarcini, vor fi respinse ca neconforme". O astfel de procedură constituie o încălcare a principiilor tratamentului egal şi nediscriminării prevăzute la art. 2, alin. (2) din Legea 98/2016. Solicitarea unei sesiuni demonstrative identică (şi nu similare) celei solicitată în cadrul caietului de sarcini, creează premisele unui tratament discriminatoriu şi inechitabil faţă de potenţialii ofertanţi din cadrul procedurii, din următoarele motive: - dezvoltarea unei astfel de aplicaţii special pentru această procedură, în perioada de evaluare a propunerilor tehnice (un interval de timp scurt), pentru funcţionalităţi ce urmează a fi configurate în cadrul proiectului şi pentru care nu s-au prezentat scenariile demo în cadrul documentaţiei de atribuire, implică un efort fizic şi financiar nejustificat pentru ofertant; - solicitarea unui astfel de demo similar cerinţelor din caietul de sarcini, denotă că autoritatea contractantă are cunoştinţă de existenţa unei astfel de aplicaţii, a unui anumit dezvoltator, care urmează a fi favorizat în cadrul procedurii şi, astfel, nefiind respectat principiul tratamentului egal. Faţă de aspectele menţionate mai sus, contestatoarea solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă să elimine din caietul de sarcini cerinţele referitoare la obligativitatea operatorilor economici de a susţine sesiunea demonstrativă. II. Referitor la definirea sintagmei „Proiect Similar", în caietul de sarcini, la Capitolul Managementul/Gestionarea Contractului şi activităţi de raportare în cadrul Contractului, autoritatea contractantă precizează structura minimală pentru echipa de implementare. Astfel se poate constata că pentru expertul „Expert infrastructură hardware" autoritatea contractantă a formulat cerinţa de experienţă specifică sub forma: Participarea ca expert instalare infrastructură hardware la cel puţin 1 proiect similar Totodată sintagma „proiect similar" este întâlnită şi în grila de evaluare din fişa de date şi din caietul de sarcini, unde se punctează „participări în proiecte similare" pentru experţii Designer servicii on-line portal şi Expert SMD. Contestatoarea precizează că nici în fişa de date şi nici în cadrul caietului de sarcini nu există definiţii clare privind definirea proiectului similar. 4

Soluţia solicitată de către autoritatea contractantă nu este un produs anume, ci este un sistem integrat compus din mai multe produse în conformitate nu cerinţele autoritatii contractante. În consecinţă, ofertanţii au libertatea să construiască soluţia solicitată utilizând mai multe produse rezultând un sistem integrat/ o soluţie construită particular pentru autoritatea contractantă care este puţin probabil să fi fost implementată şi pentru alţi beneficiari. Astfel cerinţa ar putea fi îndeplinită prin sisteme integrate compuse din aceleaşi componente şi/sau prin sisteme integrate compuse dintr-o fracţie a componentelor solicitate şi/sau prin implementarea unei singure componente. Conform prevederilor art. 154 din Legea nr. 98/2016: "Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire." La art. 155 alin. (6) din Legea 98/2016 se prevede: "(6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici." Faţă de aspectele menţionate mai sus referitoare la sintagma "proiect similar", contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante să ofere o definiţie clară privind "proiectul similar" care poate fi luată în considerare în cadrul experienţei experţilor (atât în ceea ce priveşte cerinţele minime cât şi algoritmul de punctare din cadrul grilei de evaluare). III. Se mai invocă şi nelegalitatea şi netemeinicia cerinţei privind grila de punctare. În acest sens, contestatoarea arată că pentru criteriile "2 Componenta tehnică: Designer servicii on-line portal" şi "3 Componenta tehnică Expert SMD", se puncteaza numărul de participări în proiecte similare (experienţa specifică) pentru cei doi experţi, în timp ce cerinţele minime privind experţii din acelaşi capitol al caietului de sarcini nu conţin niciun fel de cerinţe de experienţă necesare, în caietul de sarcini fiind prezente doar cerinţe privind expertiza tehnică Aceasta reprezintă şi o încălcare a art. 32, alin. (2) din HG nr. 395/2016. De altfel, la art. 12, alin. (1) din Instrucţiunea nr. 1/2017 se prevede că: "Atunci când stabileşte factorii de evaluare privind calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a experţilor-cheie, autoritatea/entitatea contractantă se asigură că: 1. factorii de evaluare sunt asociaţi unei/unor extinderi a cerinţei/cerinţelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelaţie cu valori superioare ale nivelurilor de calificare şi/sau experienţă profesională prezentate de experţii-cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă; 5

Or, în caietul de sarcini, la cap. VI.I - Condiţii privind personalul, pentru fiecare din experţii pentru care au fost formulaţi şi factori de evaluare nu există cerinţe (minime) privind experienţa similară. Faţă de aspectele menţionate mai sus, se solicită obligarea autorităţii contractantă să elimine factorii de evaluare "2 Componenta tehnică: Designer servicii on-line portal" şi "3 Componenta tehnică Expert SMD" sau obligarea autorităţii contractante să redefinească cerinţele minime/ factorii de evaluare, astfel încât factorii de evaluare să reprezinte o extindere a cerinţei/cerinţelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini. IV. De asemena, sunt prevăzute cerinţe nejustificate care limitează soluţia tehnică la un singur produs. Astfel, în caietul de sarcini, secţiunea 3.5.8 Licenţă software platformă aplicativă portal servicii (pagina 30), autoritatea contractantă solicită ca „Platforma pe care rulează portalul ofertat trebuie să fie una de tip COTS (comercial, gata realizat, nu se dezvoltă/customizează) de tip pachet unitar care să aibă în componenţă minimum server de web, aplicaţii şi baze de date, integrate în cadrul aceluiaşi produs software de tip platformă, produs de acelaşi producător". Cerinţele din secţiunea mentionata (3.5.8 Licenţă software platformă aplicativă portal servicii (pagina 30 - 41)) sunt extrem de similare cu specificaţiile din vechea pagina de prezentare a produsului DOCMANAGER. Cele doua cerinţe nu au o justificare tehnică sau funcţională, fiind chiar nerecomandată: a. Cele trei componente software menţionate (server web, server de aplicaţii, server de baze de date) sunt destinate asigurării cerinţelor tehnice diferite de funcţionare ale unui sistem web: i. Serverul WEB: stochează, procesează şi livrează paginile web către aplicaţia client (browser) ii. Serverul de aplicaţii: este un sistem software care asigură executarea modulelor funcţionale ale sistemului, fiind situate între Serverul Web (căruia îi furnizează date în conformitate cu logica de business a aplicaţiei) şi serverul de baze de date (ale cărui date le utilizează). iii. Serverul de baze de date: stochează datele utilizate de către sistem. b. Este adevărat că gradul de interacţiune între cele 3 tipuri de servere este ridicat, însă această interacţiune se implementează utilizând standardele în domeniu. Majoritatea producătorilor care au în portofoliu acest set de 3 tipuri de server nu au integrat aceste trei produse în cadrul aceluiaşi produs software, neexistand o justificare tehnică sau comercială pentru aceasta. În acest sens, contestatoarea exemplifică lista pachetelor de servere (web, aplicaţii, baze de date) de la productorii de tehnologie de top, unde un singur produs de la un singur producător satisface cerinţele menţionate. d. Astfel, există multiple tehnologii integrate pentru acoperirea cerinţelor dar care nu au fost "împachetate" de către producătorii lor ca produs distinct şi care nu au o interfaţă de administrare comună. 6

Pe piaţa din România există un singur produs care utilizează unica tehnologie (IBM Lotus Domino) care satisface cerinţele menţionate, respectiv produsul DocManager al companiei SOBIS. Faţă de aspectele menţionate mai sus, se solicită obligarea autorităţii contractante: a. să elimine din caietul de sarcini cerinţa menţionată astfel încât să poată fi ofertate soluţii tehnologice de la mai mulţi producători (nu doar platform IBM Lotus Domino); b. având în vedere similitudinea evidentă menţionată, să reformuleze în întregime cerinţele din capitolul 3.5.8 Licenţă software platformă aplicativă portal servicii astfel încât să nu fie solicitat un produs existent care poate fi furnizat de către un singur producător (DOCMANAGER). V. Contestatoarea mai invocă şi existenţa unor cerinţe nejustificate care limitează soluţia tehnică. Astfel, în caietul de sarcini, secţiunea 3.5.8.1 SGBD (pagina 32), autoritatea contractantă solicită ca „Având în vedere că scopul principal al proiectului este implementarea unui portal de servicii şi a conţinut ne- structurat în care se vor gestiona multe date (big data) în aplicaţii web real-time, baza de date pe care este realizat acesta trebuie să fie una de tip NoSQL orientată document (document store oriented database) cu un înalt nivel de securizare a informaţiilor. Acest tip de baze de date asigură o scalabilitate orizontală către sistemele de tip clusterşi un control fin asupra disponibilităţii, oferind timpi de răspuns mult superiori altor modele de baze de date." Contestatoarea apreciază această cerinţă abuzivă, fără o justificare tehnică în scopul favorizării produselor care sunt dezvoltate pe platforma Lotus Domino din care exemplifică cu produsul DocManager al firmei SOBIS. De altfel, această cerinţă s-a găsit pe site-ul firmei SOBIS şi s-a găsit ca atare şi în caietul de sarcini al licitaţiei "Dezvoltare portal servicii electronice şi bugetare participativă pentru cetățeni, inclusiv livrare şi instalare echipamente informatice, software şi servicii necesare dezvoltării soluţiei informatice, în cadrul proiectului "Simplificarea procedurilor administrative pentru cetăţenii Municipiului Piteşti". Privind utilitatea acestei cerinţe, invocarea gestionării a "multe date" fără a preciza volumul acestora nu este relevant. Volumul de date în cazul unei primării de 22.000 de locuitori nu poate fi încadrat la bigdata decât din dorinţa autorității contractante de a favoriza un singur ofertant. De altfel bazele de date relaţionale consacrate (ex Oracle, DB2, SQLServer) gestioneză, la rândul lor, baze de date foarte mari. Conform conţinutului nestructurat, este vorba de conţinutul documentelor gestionate de sistemul ce se doreşte achiziţionat şi care nu poate justifica o bază de date NOSQL, atâta vreme cât în descrierea sistemului achiziţionat nu se menţionează cerinţe pentru gestionarea de date nestructurate la care să impună utilizarea de baze de date NOSQL. În ceea ce privește securizarea informaţiilor aceasta este o cerinţa elementară care este satisfacută de toate bazele de date consacrate. În concluzie, se solicită eliminarea paragrafului menţionat, astfel încât să fie lăsată la alegerea ofertanţilor baza de date ofertată astfel încât 7

să satisfacă cerinţele de performanţă şi funcţionalitate impuse prin caietul de sarcini în condiţii concurenţiale corecte. Autoritatea contractantă a transmis dosarul achiziţiei, precum şi punctul de vedere nr. 38885/09.12.2019, înregistrat la Consiliu sub nr. 51448/13.12.2019, cu privire la contestaţia formulată e către SC ... SRL. a) Referitor la critica "I. Sesiunea demonstrativă solicitată la nivelul caietului de sarcini", din contestaţie, autoritatea contractantă acceptă criticile contestatoarei şi va adopta măsuri de remediere, în sensul că va elimina cerinţa privind sesiunea demo din caietul de sarcini. b) Referitor la critica II cu privire la definirea sintagmei "Proiect Similar", autoritatea contractantă acceptă criticile contestatoarei şi va dispune măsuri de remediere, prin care va clarifica noţiunea de "proiect similar" la cerinţele de experienţă similară a experţilor prin aceea că - din punct de vedere a experienţei similare - prin "proiect similar" se înţelege "'proiect în care expertul a prestat activităţi similare". c) Referitor la critica III cu privire la pretinsa nelegalitate şi netemeinicie a cerinţei privind grila de punctare, respectiv cu privire la critica contestatarei potrivit căreia pentru experţii "2.Componenta tehnică: Designer servicii on-line portar” şi "3.Componenta tehnică:Expert SMD" nu există cerinţe minime obligatorii privind experienţa similară deţinută de aceştia în proiecte, şi ca urmare s-ar încălca prevederile art. 12 lit a) Nota din Instrucţiunea 1/2017 a ANAP, autoritatea contractantă consideră că aceasta este nefondată deoarece: • Pe de o parte, articolul invocat din Notă conţine - aşa cum scrie la cap. III - "Îndrumări privind utilizarea aspectelor privind organizarea, calificarea şi experienţa profesională ale experţilor-cheie ca factori de evaluare a ofertelor", deci nu sunt texte imperative ci cu rol de "îndrumare"; • Îndrumarea de la art. 12 lit (a) din Instrucţiune precizează că " a) factorii de evaluare sunt asociaţi unei/unor extinderi a cerinţei/cerinţelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelaţie cu valori superioare ale nivelurilor de calificare şi/sau experienţă profesională prezentate de experţii-cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă;", ori autoritatea contractantă a stabilit pentru cele două categorii de experţi (de la poziţiile 2 şi 3) ca cerinţă minimală dovedirea unei competenţe, fără a impune o cerinţă minimală în ceea ce priveşte experienţa similară, urmând ca orice experienţă similară a acestor experţi-raportată la activităţile similare desfăşurate - să fie punctată în cadrul algoritmului de evaluare; • Sub acest aspect, cerinţa este corect formulată, contestatarul fiind într-o eroare de interpretare excesivă a sintagmei şi/sau din textul invocat, motiv pentru care această critică este neîntemeiată; • Însuşi principiul fundamental al unui algoritm de departajare este utilizat de autoritatea contractantă în sensul de a impune ca persoanele vizate să deţină o calificare (ceea ce asigură faptul că persoana are cunoştinţele de a presta serviciile în cauză) - cerinţă accesibilă şi uşor de îndeplinit de orice proaspăt absolvent al unei forme de calificare. Apoi, pentru a cuantifica avantajele pe care le pot aduce deprinderile unei 8

persoane care a mai prestat acest tip de activităţi, autoritatea contractantă consideră să puncteze participarea acestora în proiecte unde au prestat servicii similare, deprinderi care cu cât sunt mai bune cu atât mai mult contribuie la prestarea serviciilor mai repede, mai bine şi pot face faţă cu mai multă expertiză la riscurile de implementare. Referitor la critica IV cu privire la cerinţe pretins nejustificate care limitează soluţia tehnică la un singur produs, autoritatea contractantă, împreună cu experţii contractaţi prin intermediul unui contract de servicii de consultanţă, a elaborat caietul de sarcini în concordanţă cu dispoziţiile art 20 alin. (10) din Normele metodologice publicate la HG nr. 395/2016 actualizată, care stipulează următoarele "Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante. " Cu privire la alegaţiile potrivit cărora cerinţa din caietul de sarcini "Platforma pe care rulează portalul ofertat trebuie să fie una de tip COTS (comercial, gata realizat, nu se dezvoltă/customizează) de tip pachet unitar care să aibă în componentă minimum server de web, aplicaţii şi baze de date, integrate în cadrul aceluiaşi produs software de tip platforma" nu ar avea o justificare tehnică sau funcţională, însuşi contestatarul se contrazice când recunoaşte că "Este adevărat că gradul de interacţiune dintre cele 3 servere este ridicat”. De asemenea, alegaţia contestatarului potrivit căreia "Majoritatea producătorilor care au în portofoliu acest set de 3 tipuri de server nu au integrat aceste trei produse [...] neexistând o justificare tehnică sau comercială" este o afirmaţie fără temei deoarece: • Utilizarea sintagmei „furnizori consacraţi” nu înseamnă că nu există producători care să nu fie în această "consacrare" şi care să aibă produse conforme • inclusiv tabelul oferit cu titlu de "argument" este unul lapidar, cu informaţii incomplete (lipsesc marile soluţii Informix, PostgreSQL, MongoDB, SAP-lider mondial în soluţii şi servicii IT cu soluţia SAP HANA, etc), care denotă o cunoaştere insuficientă a produselor din gama celor solicitate. • există o justificare tehnică majoră de a oferi produse tehnice integrate pentru platforma software aplicativă de bază, pentru că există un grad mare de interacţiune între ele şi astfel autoritatea contractantă va administra în condiţii de eficienţă economică şi socială (potrivit art. 2 alin (1) din HG 98/2016) cu costuri mai reduse o soluţie unică şi nu trei soluţii disparate. • referitor la lipsa unei justificări comerciale invocate de contestatar, aceasta nu este o afirmaţie sustenabilă fără o analiză de rentabilitate economică, lucru care în mod evident trebuie făcut de producător şi nu de contestatar. Nu este atributul autorităţii contractante să indice produse sau soluţiile tehnice ci doar să expună cerinţe privitoare la caracteristici de natură tehnică a produselor solicitate, care să-i satisfacă necesităţile obiective. 9

Autoritatea contractantă învederează că îi sunt cunoscute informaţiile indicate de contestatar care face referire la o pagină de web care nu există sau la pagini web care nu sunt publice/accesibile publicului larg sau motoarelor de căutare (link- uri de câte 3 linii) şi nu sunt asumate/certificate de veridicitate de vreo autoritate în domeniu. Faţă de cele expuse anterior, autoritatea contractantă consideră că cerinţa contestatarului să "(a) elimine din caietul de sarcini cerinţa menţionată" şi să „(b) reformuleze în intregime cerinţele din capitolul 3.5.8" nu are nici o justificare legală. Mai mult, contestatara se încurcă în afirmaţii de ordin general atunci când spune că un "produs poate fi furnizat de un sigur producător", atâta timp cât - de exemplu - sunt peste 1000 de parteneri Microsoft în ţară (printre care şi contestatara) care pot furniza produsele Microsoft, peste 1000 de parteneri IBM care pot furniza produsele IBM . e) Referitor la cerinţele pretins nejustificate care limitează soluţia tehnică" din contestaţie, autoritatea contractantă face precizarea că "scopul principal al proiectului este implementarea unui portal de servicii şi a conţinut ne-structurat în care se vor gestiona multe date (big data) în aplicaţii web real-time". Referitor la alegaţia potrivit căreia "în descrierea sistemului achiziţionat nu se menţionează cerinţe pentru gestionarea de date ne structurate", aceasta este contrazisă tocmai de cerinţa din caietul de sarcini de la pag. 32 amintită anterior. În caietul de sarcini la pag. 112 se precizează că se doreşte achiziţionarea unei "Licenţe sistem informatic de management de documente" mai exact (pag. 112) "o aplicaţie de gestionare a fluxurilor electronice de date şi management al documentelor". Ori, în industria IT, documentele sunt colecţii de informaţii ne-structurate, cu dimensiune variabilă şi protecţie la acces (în întregime, parţial, secţiuni, câmp) motiv pentru care s-a optat pentru un suport informatic de gestionare de tip NoSQL. De altfel, cel mai mare depozit de date din lume este baza de date care stochează informaţiile nestructurate şi documentele Facebook şi este una de tip NoSQL tocmai datorită flexibilităţii, scalabilităţii şi performanţei extrem de ridicate în managementul performant al securităţii, accesului la aceste tipuri speciale de structuri de date. Tehnologia bazelor de date de tip NoSQL este una revoluţionară, de dată mai recentă, care a apărut tocmai din necesitatea de a gestiona date şi documente nestructurate. Această tehnologie a prins tot mai mult pe piaţă, dovadă că toţi marii producători de soluţii au adăugat în portofoliul lor astfel de soluţii de baze de date NoSQL. Afirmaţia contestatarei potrivit căreia "volumul de date în cazul unei primării de 22.000 de locuitori nu poate fi încadrat la bigdata" este una tendenţioasă şi jignitoare la adresa autorităţii contractante, fără niciun temei faptic sau scriptic. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: MUNICIPIUL ...., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată privind atribuirea contractului având ca obiect 10

„Furnizare sistem informatic Simplificarea procedurilor administrative şi reducerea birocraţiei pentru cetăţeni – PAS 128870”. În acest sens a elaborat documentaţia de atribuire aferentă şi a publicat în SEAP anunţul de participare simplificat nr. ..... În urma publicării documentației de atribuire, a depus contestație împotriva unor prevederi a acesteia SC ... SRL, considerându-le restrictive. După depunerea contestației la Consiliu, contestatoarea a depus dovada constituirii cauțiunii în cuantum de 19.692 lei, prin recipisa de consemnare nr. ...., Sucursala ..... Cauţiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5) și (6) din Legea nr. 101/2016. În ceea ce privește prima critică formulată de contestatoare, aceasta vizează Cap. 3.6 din caietul de sarcini, ,,Modul de realizare a propunerii tehnice’’, unde sunt stabilite următoarele: "Având în vedere cerinţele caietului de sarcini şi complexitatea produselor ce urmează a fi furnizate, autoritatea contractantă poate solicita ofertanţilor să realizeze o sesiune demonstrativă în faţa comisiei de evaluare, în vederea unor clarificări a modului de îndeplinire a unor cerinţe din caietul de sarcini referitoare la produsele ofertate. Ofertele tehnice depuse care nu pot valida, practic, în sesiunea demonstrativă îndeplinirea cerinţelor din caietul de sarcini, vor fi respinse ca neconforme". Prin punctul de vedere referitor la contestația depusă, autoritatea contractantă arată că este de acord cu înlăturarea cerinței respective. Față de achiesarea autorității la solicitarea contestatoarei, Consiliul va admite critica respectivă, urmând ca autoritatea contractantă să publice o clarificare în acest sens. Referitor la definirea sintagmei „Proiect Similar", contestatoarea arată că aceasta nu este definită nici în fișa de date și nici în caietul de sarcini, că soluţia solicitată de către autoritatea contractantă nu este un produs anume, ci este un sistem integrat compus din mai multe produse în conformitate nu cerinţele autorității contractante. În punctul de vedere, autoritatea arată că acceptă criticile, arătând că va publica măsuri de remediere, respectiv va clarifica noțiunea de "proiect similar" la cerinţele de experienţă similară a experţilor prin aceea că - din punct de vedere a experienţei similare - prin "proiect similar" se înţelege "'proiect în care expertul a prestat activităţi similare". Prin urmare, având în vedere că societatea contestatoare nu a revenit cu precizări în urma acestor propuneri de remediere, Consiliul consideră că aceasta a fost lămurită, având în vedere că autoritatea a precizat, în mod clar, că proiect similar nu înseamnă rezultatul contractului, ci activitățile desfășurate efectiv de expert în cadrul contractului. Față de achiesarea autorității la solicitarea contestatoarei, Consiliul va admite critica respectivă, urmând ca autoritatea contractantă să publice o clarificare în acest sens. În ceea ce privește nelegalitatea şi netemeinicia cerinţei privind grila de punctare, contestatoarea arată că pentru criteriile "2 Componenta tehnică: Designer servicii on-line portal" şi "3 Componenta tehnică Expert 11

SMD", se punctează numărul de participări în proiecte similare (experienţa specifică) pentru cei doi experţi, în timp ce cerinţele minime privind experţii din acelaşi capitol al caietului de sarcini nu conţin niciun fel de cerinţe de experienţă necesare, în caietul de sarcini fiind prezente doar cerinţe privind expertiza tehnică, contestatoarea arătând, astfel, că s-ar încălca prevederile art. 32 alin. (2) din HG nr. 395/2016 și ale art. 12 alin. (1) din Instrucţiunea nr. 1/2017. În ceea ce privește această critică, autoritatea contractantă susține că societatea contestatoare interpretează eronat prevederile legale invocate, subliniind legalitatea algoritmului de calcul și a prevederilor caietului de sarcini. Consiliul urmează a analiza prevederile documentației criticatede contestatoare, prin prisma prevederilor legale invocate. Astfel, în fișa de date a achiziției, la cap. II.2.5 Criterii de atribuire, în cadrul componentei tehnice, se regăsesc următorii subfactori de evaluare: ,,Designer servicii on-line portal - 1 persoană Componenta tehnică 10% Punctaj maxim factor: 10 Algoritm de calcul: Se va puncta numărul de participări în proiecte similare ale expertului propus, în care a proiectat servicii on-line pe platforma aplicativă portal ofertată. Punctajul se va acorda astfel: - 3(trei) puncte pentru participare între 1 și 2 proiecte; - 7(șapte) puncte pentru participare între 3 și 4 proiecte; - 10(zece) puncte pentru participarea în cel puțin 5 proiecte. Ofertele conținând o participare a expertului în mai mult de 5 proiecte nu vor fi punctate suplimentar. Participările vor fi însoțite de documente justificative semnate/contrasemnate de autoritățile beneficiare. Expert SMD - 3 persoane Componenta tehnică 15% Punctaj maxim factor: 15 Algoritm de calcul: Se vor puncta numărul cumulat de participări în proiecte similar ale celor 3 experți propuși. Punctajul se va acorda astfel: - 5(cinci) puncte pentru participare între 1 și 2 proiecte; - 7(șapte) puncte pentru participare între 3 și 4 proiecte; - 10(zece) puncte pentru participarea între 5 și 6 proiecte. - 15(cincisprezece) puncte pentru participarea în cel puțin 7 proiecte Ofertele conținând o participare a experților propuși în mai mult de 7 proiecte nu vor fi punctate suplimentar. Participările vor fi însoțite de documente justificative semnate/contrasemnate de autoritățile beneficiare’’. Aceleași informații se regăsesc și la fila 178 din caietul de sarcini. În caietul de sarcini, la fila 177, se menționează în cadrul tabelului dedicat echipei de proiect, se regăsesc următoarele informații: ,,Activități 1 Manager de proiect – 1 pers Manager de proiect certificat la un proiect de implementare a unui sistem informatic Management resurse (financiare, persoane, materiale). Activități: Planificare și desfășurare activități Managementul relației cu beneficiarul, furnizorii, echipa 12

2 Designer servicii on-line portal -1 pers Deținere de competențe (certificate de producătorul platformei) în proiectare și dezvoltare aplicații pe platforma aplicativă portal. Activități: Proiectare formulare și sondaje, programare baza de date, automatizare operare back-end date, cu platforma aplicativă 3 Expert SMD -3 pers Deținere de competențe certificate de producătorul SMD ofertat pentru instalare, configurare, instruire, realizare integrari pe respectivul soft. Activități: Programare extindere document management, digitalizare fluxuri, arhivă electronică 4 Implementator portal -1 pers Cunoștințe de instruire, customizare, implementare, atestate de producătorul soluției de portal ofertate. Activități: Instalare, configurare, testare, Instruire in administrare 5 Expert infrastructura hardware – 1 persoana Participarea ca expert instalare infrastructura hardware la cel putin 1 proiect similar Instalare infrastructura hardware și de comunicații, servicii de mentenanță, asistență și suport O persoană nu poate îndeplini simultan mai multe roluri. Pentru fiecare expert propus, experiența va fi confirmată prin documente relevante asumate de beneficiari’’. În ceea ce privește dispozițiile legale pretins a fi încălcate, contestatoarea a invocat: -art. 32 alin. (2) din HG nr. 395/2016 ,,(2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi şi trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali şi să poată fi urmăriţi în cadrul procesului de evaluare a ofertelor şi aplicare a criteriului de atribuire’’. - art. 12, alin. (1) din Instrucţiunea nr. 1/2017: "Atunci când stabileşte factorii de evaluare privind calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a experţilor-cheie, autoritatea/entitatea contractantă se asigură că: 1. factorii de evaluare sunt asociaţi unei/unor extinderi a cerinţei/cerinţelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelaţie cu valori superioare ale nivelurilor de calificare şi/sau experienţă profesională prezentate de experţii-cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă’’. Argumentele formulate de contestatoare sunt în următoarele: ,,în caietul de sarcini, la cap. VI.I - Condiţii privind personalul, pentru fiecare din experţii pentru care au fost formulaţi şi factori de evaluare nu există cerinţe (minime) privind experienţa similară’’. Consiliul reține că dispozițiile legale citate nu conduc la concluzia că specificațiile tehnice referitoare la echipa de proiect trebuie să se refere, în mod obligatoriu, la un număr de proiecte executate, după cum nu este obligatoriu ca pentru toată echipa cheie să se asigure punctaj. Faptul că numărul proiectelor nu se regăsește și la specificații tehnice, oferta nefiind 13

respinsă pentru inexistența unui număr minim, nu reprezintă, în sine, un motiv de neconformitate, din moment ce autoritatea solicită pentru acești experți ,,Deținere de competențe (certificate de producătorul platformei) în proiectare și dezvoltare aplicații pe platforma aplicativă portal’’ și ,,Deținere de competențe certificate de producătorul SMD ofertat pentru instalare, configurare, instruire, realizare integrări pe respectivul soft’’. Acordarea de punctaj pentru un număr de proiecte reprezintă, în fapt, o extensie a cerințelor minime referitoare la acești experți, astfel cum sunt acestea formulate în caietul de sarcini. Prin urmare, cerințele minime referitoare la certificările acordate de producător reprezintă o garanție a competenței experților respectivi, iar participarea la un număr de proiecte reprezintă un avantaj competițional al ofertantului și un beneficiu pentru autoritatea contractantă, fiind punctat ca atare în cadrul algoritmului de calcul al punctajului. Consiliul mai reține ca fiind relevante dispozițiile art. 187 din Legea nr. 98/2016, conform cărora ,,(4) În sensul alin. (3) lit. c) şi d), cel mai bun raport calitate- preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului- cadru. (5) Factorii de evaluare prevăzuţi la alin. (4) pot viza, printre altele: (...) b) organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului’’. Prin urmare, Consiliul reține că nu există încălcări ale dispozițiilor legale relevante în stabilirea algoritmului de calcul al punctajului, motiv pentru care critica va fi respinsă. În ceea ce privește cea de-a patra critică, contestatoarea arată că în documentație sunt prevăzute cerinţe nejustificate care limitează soluţia tehnică la un singur produs. Astfel, în caietul de sarcini, secţiunea 3.5.8 Licenţă software platformă aplicativă portal servicii (pagina 30), autoritatea contractantă solicită ca „Platforma pe care rulează portalul ofertat trebuie să fie una de tip COTS (comercial, gata realizat, nu se dezvoltă/customizează) de tip pachet unitar care să aibă în componenţă minimum server de web, aplicaţii şi baze de date, integrate în cadrul aceluiaşi produs software de tip platformă, produs de acelaşi producător", contestatoarea arătând că cerinţele din secţiunea menționată (3.5.8 Licenţă software platformă aplicativă portal servicii (pagina 30 - 41)) sunt similare cu specificaţiile din vechea pagina de prezentare a produsului DOCMANAGER. În replică, autoritatea contractantă susține că afirmațiile contestatoarei sunt fără temei, deoarece utilizarea sintagmei „furnizori consacraţi” nu înseamnă că nu există producători care să nu fie în această "consacrare" şi care să aibă produse conforme, tabelul oferit cu titlu de "argument" este unul lapidar, cu informaţii incomplete (lipsesc marile soluţii Informix, PostgreSQL, MongoDB, SAP-lider mondial în soluţii şi servicii IT cu soluţia SAP HANA, etc), care denotă o cunoaştere insuficientă a produselor din gama celor solicitate, că există o justificare tehnică majoră de a oferi produse tehnice integrate pentru platforma software 14

aplicativă de bază, pentru că există un grad mare de interacţiune între ele, că va administra în condiţii de eficienţă economică şi socială (potrivit art. 2 alin (1) din HG 98/2016) cu costuri mai reduse o soluţie unică, şi nu trei soluţii disparate. Consiliul reține că argumentele autorității contractante sunt unele viabile. Astfel, aceasta indică și alte soluții tehnice, își justifică necesitatea, interacțiunea dintre serverul de web, serverul de aplicaţii și serverul de baze de date fiind de esența produsului ce urmează a fi achiziționat. Referitor la lipsa unei justificări comerciale invocate de contestatar, Consiliul reține că aceasta reprezintă o chestiune de oportunitate, și nu de legalitate, rolul său limitându-se la verificarea legalității actelor autorității contractante. În același timp, Consiliul împărtășește opinia autorității conform căreia nu este atributul său să indice produse sau soluţiile tehnice, ci doar să expună cerinţe privitoare la caracteristici de natură tehnică a produselor solicitate, care să-i satisfacă necesităţile obiective. Consiliul consideră că această cerință se încadrează în prevederile art. 155 din Legea nr. 98/2016: Art. 155. - (1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei. (2) Caracteristicile prevăzute la alin. (1) pot de asemenea să vizeze procesul sau metoda specifică de execuţie a lucrărilor, fabricaţie a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conţinutul material al produselor, lucrărilor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate, dar cu condiţia ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului- cadru şi să fie proporţionale prin raportare la valoarea şi obiectivele acestuia.” Contestatoarea nu a demonstrat în mod convingător că această cerință este una restrictivă și că aceasta îndreaptă procedura spre un anumit producător. În sensul acceptării unor produse cu o anumită compoziție, care corespunde necesităților autorității contractante s-a pronunțat și Curtea de Apel București-Secția a IX Contencios Administrativ și Fiscal în Decizia nr. 25/2019 din 29.03.2019, potrivit căreia: «Necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice irnpuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante (art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016). Impunerea caracteristicilor produselor din caietul de sarcini nu are ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natura să restrângă concurența între operatorii economici și nici nu are ca efect favorizarea sau eliminarea participării la procedura de atribuire, a anumitor operatori economici sau a anumitor produse (cu excepția celor care nu corespund necesităților obiective ale autorității). Dreptul autorității contractante de a achiziționa produse cu astfel de caracteristici, performante calitativ, nu poate fi restricționat, pe considerentul eronat al nerespectării prevederilor art. 156 din Legea nr. 98/2016, care reglementează achizițiile publice. În aceeași direcție, orice autoritate contractantă are obligația respectării principiului proporționalității statuat în art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016, înțeles ca asigurare a corelației dintre necesitatea autorității contractante și obiectul contractului de achiziție publică. 15

Reținând că societățile comerciale autoare a contestațiilor se referă în principal la cerințele autorității contractante de a achiziționa produse cu anumite caracteristici tehnice, iar susținerile acestora nu conduc la concluzia că cerințele sunt restrictive, Curtea stabilește că nu poate obliga autoritatea contractantă la eliminarea condițiilor criticate. În sens contrar s-ar limita dreptul autorității de a contracta produse cu caracteristicile de mai sus, care să corespundă întocmai necesităților sale obiective, drept prevăzut la art. 155 și art. 156 din lege, prin acceptarea de produse cu alte caracteristici (și care nu îndeplinesc aceste cerințe referitoare la performanțele produselor) (...). Nu există o prevedere legală care să oblige autoritățile să accepte produse care nu corespund necesităților acestora. Curtea constată ca cerințele criticate sunt în concordanță cu prevederile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora specificațiile tehnice cuprinse în caietul de sarcini urmăresc descrierea în mod obiectiv a produsului care se dorește a fi achiziționat, în așa manieră încât să corespundă necesității autoritații contractante. (...) Necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele autorității contractante. Curtea consideră ca autoritatea contractantă a ținut seama de scopul legislației privind achizițiile publice, anume acela de a asigura accesul cât mai multor operatori economici la procedurile de atribuire, de promovare a concurenței între aceștia și de garantare a tratamentului egal nediscriminatoriu. Raportat la dispozițiile legale mai sus enunțate, Curtea determină că, prin cerințele impuse nu s-a restricționat participarea la procedură. La stabilirea în documentația de atribuire a anumitor cerințe tehnice pentru ofertanți, autoritatea contractantă s-a limitat doar la cele absolut necesare în vederea îndeplinirii obiectului contractului în cauză, nu a îngrădit participarea la procedura a operatori lor economici.’’ Pentru aceste motive, Consiliul consideră că cerința criticată este una justificată, des întâlnită în cadrul documentațiilor de atribuire pentru produse de acest tip și menținută ca atare prin majoritatea deciziilor Consiliului . De altfel, chiar contestatoarea susține, așa cum remarcă, de altfel, și autoritatea contractantă, că ,,Este adevarat că gradul de interacţiune între cele 3 tipuri de servere este ridicat, însă această interacţiune se implementează utilizând standardele în domeniu. Majoritatea producătorilor care au în portofoliu acest set de 3 tipuri de server nu au integrat aceste trei produse în cadrul aceluiaşi produs software, neexistand o justificare tehnică sau comercială pentru aceasta’’, recunoscând, astfel, necesitatea interacțiunii dintre cele 3 servere. În ceea ce privește cea de-a cincea critică, contestatoarea mai invocă şi existenţa unor cerinţe nejustificate care limitează soluţia tehnică, respectiv, secţiunea 3.5.8.1 din caietul de sarcini SGBD (pagina 32), „Având în vedere că scopul principal al proiectului este implementarea unui portal de servicii şi a conţinut ne-structurat în care se vor gestiona multe date (big data) în aplicaţii web real-time, baza de date pe care este realizat acesta trebuie să fie una de tip NoSQL orientată document (document store oriented database) cu un înalt nivel de securizare a informaţiilor. Acest tip de baze de date asigură o scalabilitate orizontală către sistemele de tip clusterşi un control fin asupra disponibilităţii, oferind timpi de răspuns mult superiori altor modele de baze de date." Contestatoarea invocă aceeași favorizare a produselor care sunt dezvoltate pe platforma Lotus Domino din care exemplifică cu produsul DocManager al firmei SOBIS, arătând că volumul de date în cazul unei primării de 22.000 de locuitori nu poate fi încadrat la bigdata decât din dorinţa autorității contractante de a favoriza un singur ofertant. De altfel bazele de date relaţionale consacrate (ex Oracle, DB2, SQLServer) gestioneză, la rândul lor, baze de date foarte mari. 16

Consiliul reține că nici această critică nu este una de legalitate, ci de oportunitate, în condițiile în care autoritatea este în măsură să își aprecieze necesitatea. Aceasta nu vine cu niciun fel de argumente din care să rezulte motivul pentru care nu îi este accesibilă o astfel de soluție, singura sa apărare fiind aceea că autorității contractante nu îi trebuie o astfel de bază de date. Consiliul va reține și aici aceleași argumente expuse cu ocazia soluționării celeilalte critici, art. 2 și 3 din HG nr. 395/2016 stabilind în dreptul autorității contractante identificarea necesităților sale, operatorii fiind îndreptățiți să depună contestație doar în măsura în care sunt vătămați, și nu pe motiv că autoritatea își dorește un produs mult mai performant decât necesitățile sale. Argumentele expuse de contestatoare nu probează caracterul restrictiv al cerinței formulată de autoritatea contractantă în caietul de sarcini, cum că se limitează soluţia tehnică la un singur producător. Astfel, Consiliul reține că este nefondată și cea de-a cincea critică, urmând a fi respinsă. În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL ...., respectiv criticile 1 și 2, și dispune adoptarea măsurilor de remediere referitoare la înlăturarea sesiunii demonstrative și definirea sintagmei „Proiect Similar", astfel cum rezultă din motivare, într-un termen de 15 zile de la comunicarea prezentei. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate restul criticilor formulate de contestatoare. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestația formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL ...., respectiv criticile 1 și 2, și dispune adoptarea măsurilor de remediere referitoare la înlăturarea sesiunii demonstrative și definirea sintagmei „Proiect Similar", astfel cum rezultă din motivare, într-un termen de 15 zile de la comunicarea prezentei. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate restul criticilor formulate de contestatoare. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, 17

.... Redactată în 4 (patru) exemplare, conţine 17 (șaptesprezece) pagini. 18