Decizie CNSC BO2020_12291

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. … Data: … Prin documentul fără număr de înregistrare la emitent, intitulat „contestație”, transmis prin fax, înregistrat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr…., formulat de către SC ... SRL, cu sediul în comuna …, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. …, având CUI RO …, reprezentată legal prin asociat - administrator … și convențional prin Avocat …, cu sediul profesional în …, județul …, sediu ales și pentru comunicarea actelor de procedură, „în legătură cu acordul-cadru sectorial de furnizare produse nr. 255/12.04.2019”, încheiat cu ... SA, cu sediul în municipiul …, respectiv contractul subsecvent de furnizare produse nr. 1 la acordul-cadru nr. 255 din 12.04.2019, nr. 260/15.04.2019, s-au solicitat următoarele: „- admiterea contestației; - pe cale de consecința, să constatați nulitatea absolută/să dispuneți anularea notificării nr. 17721/20.03.2020 privind rezilierea acordului-cadru nr. 255/12.04.2019, în sensul încetării raporturilor obligaționale între părți cu privire la lotul 2 «Contor static monofazat, 5 (40 ) A minim, EA+ER, cu ceas, afișaj electronic», emis de autoritate cu încălcarea dispozițiilor contractuale și legale; - să constatați nulitatea absolută/să dispuneți anularea notificării nr. 17721/20.03.2020 privind rezilierea contractului subsecvent nr. 260/15.04.2019 ; - să dispuneți anularea documentului constatator negativ nr. 4670 emis de autoritate in data de 29 aprilie 2020 ; 1

- să dispuneți obligarea autorității la continuarea raporturilor contractuale ale contractului subsecvent nr. 260 din 15.04.2019 și respectiv ale acordului-cadru nr. 255/12.04.2019 în sensul continuării raporturilor obligaționale între părți cu privire la lotul 2 (...), emis de autoritate cu încălcarea dispozițiilor contractuale și legale ; - să dispuneți, în conformitate cu dispozițiile art. 22 din Legea nr. 101/2016 forma actualizată, suspendarea efectelor și a aplicării tuturor documentelor contestate până la soluționarea pe fond a prezentei contestații.” CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin documentul intitulat „contestație”, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. …, formulată de SC ... SRL „în legătură cu acordul-cadru sectorial de furnizare produse nr. 255/12.04.2019”, încheiat cu ... SA, respectiv contractul subsecvent de furnizare produse nr. 1 la acordul-cadru nr. 255 din 12.04.2019, nr. 260/15.04.2019, s-au solicitat cele redate în partea introductivă. În prealabil, SC ... SRL precizează că, întrucât notificarea de reziliere a contractului subsecvent nr. 260/ 15.04.2019, precum și cea de reziliere acordului-cadru nr. 255/ 12.04.2019, în sensul încetării raporturilor obligaționale între părți cu privire la lotul 2, a fost emisă în data de 20.03.2020, iar documentul constatator negativ a fost emis în data de 26.04.2020, ambele documente contestate fiind emise în perioada în care pe teritoriul României era instituită/prelungită starea de urgență, termenele de decădere (respectiv de exercitare a unei cai de atac, indiferent dacă această cale de atac este administrativ-prealabila obligatorie-grațioasă sau contencioasă) nu au început să curgă. Astfel, susține că termenul de 10 zile trebuie calculat începând cu ora 01 a zilei de 15 mai 2020, când a încetat starea de urgență și se încheie la ora 24 a zilei de 24 mai 2020, însă, aplicând dispozițiile art. 5 alin. (2) ultima teza din Legea nr. 101/2016, ultima oră a termenului este ora 24 a zilei de 25 mai 2020. Fata de toate aceste considerente solicită Consiliului să constate că a formulat contestația în termen. Pe fondul cauzei, menționează că și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora „prezenta lege se aplică și cererilor având ca obiect acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și celor privind executarea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterala a contractelor”. 2

Prezentând un scurt istoric al relațiilor contractuale pe care le are cu entitatea contractantă, contestatoarea precizează că a participat la procedura de atribuire, derulată pe loturi, în vederea încheierii a acordului-cadru de furnizare sectorial având ca obiect „Contoare de energie electrică” – loturile 1-7, organizată de ... SA, participarea sa finalizându-se că încheierea acordului-cadru nr. 255 din 12.04.2019. Menționează că, imediat după încheierea acordului- cadru, a încheiat cu entitatea contractantă contractul subsecvent de furnizare produse nr. 260 din 15.04.2019. SC ... SRL subliniază faptul că în speță prezintă interes lotul 4 al procedurii de atribuire susmenționată, inițiată prin publicarea în SICAP a anunțului de participare nr. ... și precizează că, în conformitate cu anexa 1 la contractul subsecvent nr. 260/15.04.2019, avea obligația de a livra entității contractante un număr de 6312 bucăți de contoare electrice monofazate cu măsura reactiv, însă furnizorul chinez cu care colaborase și în cadrul altor contracte anterioare, deși inițial a comunicat că are nevoie de 3 luni pentru a dezvolta produsul solicitat, ulterior i-a adus la cunoștință că nu-i va mai furniza contoarele. Arată că, prin adresa nr. 0912/09.12.2019, a informat entitatea contractantă despre faptul că nu s-a putut înțelege cu furnizorul pentru livrarea contoarelor și i-a propus să accepte demararea unei analize comune privind posibilitatea livrării, în luna ianuarie, a cantității de contoare solicitate, reprezentând un produs cu caracteristici superioare celui ofertat, produs de către ..., fără a se modifica valoarea contractului. Totodată, a solicitat entității contractante să analizeze posibilitatea încheierii unui act adițional de modificare a contractului, invocând dispozițiile art. 238 din legea nr. 99/2016. SC ... SRL precizează că, în pofida celor prezentate, în data de 20.03.2020, entitatea contractantă a emis notificarea nr. 17721 prin care i-a comunicat că înțelege să facă aplicare dispozițiilor art. 26.1 din contractul subsecvent nr. 260/ 15.04.2020 și, respectiv, că înțelege ca, în temeiul art. 1549 din Codul civil, să rezilieze parțial acordul-cadru nr. 255/12.04.2019, în sensul încetării raporturilor obligaționale între părți cu privire la lotul 2 „Contor static monofazat, 5(40) A minim, EA+ ER, cu ceas, afișaj electronic”. Petenta precizează că, având în vedere contextul expus, în data de 28.04.2020 a mai trimis entității contractante adresa nr. 2804/4 prin care am informat-o că înțelege să invoce forța majoră, conform art. 13 din acordul-cadru nr. 255/12.04.2020 cu referire la instituirea stării de urgenta pe teritoriul României, cu începere din 16 martie 2020 și, apoi, prelungirea acesteia până în 14 mai 2020, solicitând ca, în termen de 5 zile de la încetarea stării de urgență, să 3

se întâlnească pentru a discuta fie continuarea, fie încetarea contractului, însă nu a primit niciun răspuns. Mai mult, arată că, în data de 29.04.2020, ... SA a emis documentul constatator negativ nr. 4670, despre care susține că afectează grav situația sa de participant la proceduri de achiziții publice. În opinia sa, chestiunea juridică supusa atenției și analizei în „contestație” vizează două aspecte, pentru care rezilierea de către entitatea contractantă a contractului subsecvent nr. 260/15.04.2019 și, respectiv, a pârtii din acordul-cadru nr. 255/12.04.2019 care privește lotul 4 este nelegală, si anume: 1. Inoperabilitatea pactului comisoriu de grad IV, inserat în art. 26.1., ultimul alineat din contractul subsecvent nr. 260/15.04.2019, în sensul neîndeplinirii condiției de nerespectare, „în mod culpabil, a obligațiilor prevăzute în prezentul contract și în documente care fac parte din contract, conform art.8 " 2. Imposibilitatea activării pactului comisoriu de grad IV din art.26.1., ultimul alineat, din contractul subsecvent nr. 260/ 15.04.2019, în baza art. 1517 Cod civil „O parte nu poate invoca neexecutarea obligațiilor celelalte părți în măsura în care neexecutarea este cauzată de propria sa acțiune sau omisiune”. 2.1. Inoperabilitatea pactului comisoriu de grad IV, inserat în art.26.1 alin. ultim din contractul subsecvent nr. 260/15.04.2019. De asemenea, subliniază faptul că activarea pactului comisoriu de grad IV stabilit contractual necesită, pentru a putea deveni operabil, îndeplinirea neexecutării culpabile a obligațiilor contractuale asumate. În același context, învederează faptul că, pentru a proteja partea care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, dar în mod neculpabil, „cu justificare” (în sensul art. 1516 alin. (2) Cod civil), legiuitorul a inserat în cuprinsul Legii nr. 101/2016 și posibilitatea contestării actului emis de cealaltă parte contractantă legat de rezilierea unui astfel de contract. În opinia SC ... SRL, la momentul înaintării către entitatea contractantă a adresei nr. 0912/ 1/ 09.12.2019, aceasta trebuia să dea eficiență art.12 din acordul-cadru nr. 255/2019, care prevede că „Părțile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii acordului- cadru, de a conveni modificarea sau completarea clauzelor acordului-cadru, prin act adițional, atunci când modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanțe pe care părțile contractante care acționează cu diligență nu ar fi putut să le prevadă la data încheierii acordului-cadru, cu condiția ca modificarea să nu afecteze caracterul general al acestuia”. Învederează faptul că, tocmai în considerarea necesității imperioase a de a-și onora obligațiile contractuale asumate în raport 4

cu entitatea contractantă, a depus din nou diligențe maxime în a identifica un alt furnizor al unui produs superior celui ofertat și a solicitat achizitoarei să dea eficiență dispozițiilor art. 238 și, respectiv, 240 din Legea nr. 99/2016, texte de lege care îi permiteau continuarea derulării raporturilor contractuale, modificarea contractului subsecvent în acest sens. Arătând că înțelege să invoce dispozițiile art. 1517 din codul civil, petenta menționează că a desfășurat o situație contractuală foarte asemănătoare cu ... SA, însă în cele două situații identice, două entități contractante au procedat diferit și deși ambele aveau nevoie de aceleași contoare, ... SA a înțeles faptul că nelivrarea produselor de către furnizorul chinez nu reprezintă o neexecutare culpabilă a obligațiilor contractuale din partea SC ... SRL, ci a analizat temeinic produsul propus spre înlocuire și, constatând că acesta corespunde specificațiilor tehnice inițiale, a acceptat înlocuirea acestuia. Dimpotrivă, arată petenta, … SA nu a înțeles să adopte aceeași conduită și, mai mult, a emis documentul constatator negativ, care, în ipoteza în care nu va fi desființat va aduce prejudicii societății sale. Precizează că acesta este motivul pentru care a solicitat suspendarea efectelor si aplicării acestor acte emise de entitate până la soluționarea contestației, pentru a putea preîntâmpina eventualele prejudicii care i s-ar crea. Arată că, întrucât rareori poate fi invocată doar nerespectarea unor condiții de formă împotriva unui document constatator negativ, litigiul împotriva documentului constatator coincide cu litigiul împotriva motivelor de reziliere a contractului de achiziție publică și atunci anularea acestuia se cere pe baza unui capăt de cerere subsecvent. Litigiile privind rezilierea și neîndeplinirea obligațiilor contractuale din contracte administrative se judecă în contencios administrativ în două faze procesuale: fond și recurs. Dacă pentru soluționarea respectivelor litigii este necesară și administrarea de probatorii ample, cum ar fi expertize tehnice, procesul va fi de durată, timp în care documentul constatator produce efecte. Astfel, consideră că împotriva documentului constatator negativ se poate formula cerere de suspendare a efectelor sale până la soluționarea fondului litigiului, respectiv până judecătorul va stabili legalitatea sau nelegalitatea conținutului documentului constatator, instanțele fiind destul de reticente în a admite cererile de suspendare ale unor astfel de documente, dispunând suspendarea doar dacă operatorul economic reușește să facă dovada a două condiții cumulative: (i) o nelegalitate vădita a documentului constatator care poate fi observată fără analiza 5

fondului litigiului (lucru imposibil dacă conținutul nelegal poate fi dovedit doar pe bază de expertiză) și (ii) dovada unui prejudiciu iminent, o pagubă în patrimoniul său. Față de toate aceste aspecte, apreciază că se impune suspendarea de către comisie a aplicării efectelor acestor acte până la soluționarea pe fond a contestației. Prin adresele nr. … și nr. … din …, în considerarea prevederilor art. 15 din Legea nr. 101/2016, Consiliul a pus în discuția părților excepția lipsei competenței materiale de a soluționa „contestația”, raportat la dispozițiile art. (1), (2) și art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 23/2020. Prin adresa nr. 28280/26.05.2020, transmisă prin fax, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. …, ... SA a răspuns solicitării Consiliului, precizând următoarele: „înțelegem să invocăm, în temeiul art. 12 alin. (1), (2), coroborat cu art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, excepția lipsei competenței materiale a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor în vederea soluționării contestației formulată de SC ... SRL, înregistrată la Consiliu sub nr. …”. Prin documentul fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. …, SC ... SRL a transmis documentul intitulat „Note scrise” prin care solicită respingerea excepției lipsei competenței materiale a Consiliului în soluționarea contestației, precizând că obiectul contestației se referă la acte administrative, emise de entitatea contractantă în legătură cu rezilierea unui acord- cadru și, respectiv, a unui contract subsecvent acestuia. Apreciază că invocarea de către Consiliu a dispozițiilor art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016 în sensul lipsei competenței materiale a Consiliului ar lipsi, în totalitate de conținut dispozițiile art. 1 din același act normativ. Pe de altă parte, arată că art. 4 din Legea nr. 101/2016, modificată prin O.U.G. nr. 23/2020, prevede o procedură de contestare alternativă, astfel: „(1) Pentru soluționarea contestației, persoana care se consideră vătămată se poate adresa: a) fie pe cale administrativ-jurisdicțională Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, b) fie pe cale judiciară instanței de judecată”. Cele două opțiuni nu se exclud, nici nu se condiționează reciproc. În opinia petentei, dacă legiuitorul ar fi dorit să dea o competență materială exclusivă Consiliului doar în soluționarea contestațiilor legate de procedura de atribuite, nu ar fi statuat în sensul dispozițiilor art. 1 alin. (2) și, respectiv, art. 4 De asemenea, consideră că nici invocarea dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, modificată prin O.U.G. nr. 23/2020 nu poate conduce la admiterea excepției, întrucât acestea se referă la litigii privind acordarea despăgubirilor pentru repararea 6

prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind anularea sau nulitatea contractelor, iar contestația nu vizează niciunele dintre acestea. Reiterează faptul că, astfel cum a menționat mai sus, contestația sa vizează aspecte legate de rezilierea unui contract, motiv pentru care poate face obiectul soluționării de către C.N.S.C. Precizează că, având în vedere faptul că documentul constatator este calificat de lege ca fiind act administrativ, precum și faptul că, prin normele metodologice la Legea nr. 98/2016, se prevede un termen rezonabil de publicare a documentului constatator în SEAP – „după expirarea termenelor de contestare prevăzute de Legea nr. 554/2004”, contestația sa „are și rolul procedurii administrative prealabile obligatorii prevăzută de art. 7 alin. (10 din Legea nr. 554/2004”. Față de cele expuse, SC ... SRL solicită respingerea excepției de competență materială a C.N.S.C. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: În considerarea dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/ 2016, potrivit cărora: „Consiliul se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond, iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, coroborat cu cele ale art. 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Consiliul va analiza, cu prioritate, excepţia lipsei de competenţă materială în soluţionarea contestaţiei, invocată din oficiu. Verificarea din oficiu și cu prioritate a competenței generale, materiale și teritoriale este precizată și de normele art. 131 alin. (1) din Codul de procedura civilă. Din verificarea contestației, Consiliul constată că nemulțumirea SC ... SRL vizează documente care au fost emis ulterior finalizării procedurii de atribuire, respectiv „acordul-cadru sectorial de furnizare produse nr. 255/12.04.2019 încheiat cu subscrisa contestatoare și autoritatea contractantă și respectiv contractul subsecvent de furnizare produse nr. 1 la acordul cadru nr. 255 din 12.04.2019, nr. 260/15.04.2019” aceasta din urmă solicitând „anularea notificării nr. 17721/20.03.2020 privind rezilierea contractului subsecvent nr. 260/15.04.2019”. În acest condiții, Consiliul are în vedere dispozițiile art. 12 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „(1) Consiliul este competent să soluţioneze contestaţiile cu privire la procedurile de atribuire a contractelor prin complete specializate constituite potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat potrivit art. 37 alin. (2). 7

(2) Contestaţiile care nu intră în competenţa de soluţionare a Consiliului sunt declinate de acesta, prin decizie, către instanţa de judecată competentă ori, dacă este cazul, către un alt organ cu activitate jurisdicţională competent”. (3) Decizia de declinare a competenţei Consiliului nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei de judecată competente ori, dacă este cazul, unui alt organ cu activitate jurisdicţională competent” coroborat cu cele ale art. 68 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, care stabilesc: „Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/ acordurilor-cadru sau organizarea concursurilor de soluţii cu o valoare estimată egală sau mai mare decât valorile prevăzute la art. 7 alin. (5), sunt următoarele: a) licitaţia deschisă; b) licitaţia restrânsă; c) negocierea competitivă; d) dialogul competitiv; e) parteneriatul pentru inovare; f) negocierea fără publicare prealabilă; g) concursul de soluţii; h) procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice; i) procedura simplificată.” Raportat la normele legale citate anterior, Consiliul este competent să soluţioneze contestaţiile cu privire la procedurile de atribuire reglementate de Legea nr. 98/2016, și nu la alte situații care intervenit ulterior finalizării acestor proceduri și apar între părțile care au încheiat contractele de achiziție publică sau acordurile-cadru. Relevant sub acest aspect fiind prevederile art. 211 din Legea nr. 98/2016, care stabilesc: „Procedura de atribuire se finalizează prin: a) încheierea contractului de achiziţie publică/acordului- cadru; sau b) anularea procedurii de atribuire.” În consecință, față de prevederile art. 8 din Legea nr. 101/2016, ce fac referire la posibilitatea înaintării unei contestații pe cale administrativ-jurisdicțională, Consiliul constată că autoarea contestației nu putea uza de calea administrativ - jurisdicțională de atacare a actelor emise de autoritatea contractantă ulterior încheierii contractelor de achiziție publică sau acordurilor-cadru, întrucât litigiile care apar în sensul descris de SC ... SRL sunt guvernate de prevederile art. 53 alin. (1) și (1¹) din Legea nr. 101/2016, care stabilesc: „(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în 8

circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin completuri specializate în achiziţii publice. (1¹) Procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către instanţa civilă de drept comun în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante. Față de această situație, Consiliul apreciază ca fiind incidente și următoarele dispoziții legale: -art. 37 alin. (1) din Legea nr. 104/2016, potrivit cărora: „Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, denumit în continuare Consiliul, este organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională.” - art. 2 din Codul de procedură civilă, care stipulează că „(1) Dispozițiile codului constituie procedura de drept comun în materie civilă. (2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare”; - art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, conform căruia „Tribunalele judecă: în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe”; - art. 132 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent”; - art. 8 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care stipulează că „Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competenţa de soluţionare a instanţelor civile de drept comun”. Rezultă că, în cauză, nefiind aplicabile prevederile Legii nr. 101/2016 referitoare la soluționarea contestației în cauză, contrar susținerii SC ... SRL, competența materială aparține Tribunalul Cluj – Secția Civilă. Prin urmare, excepția de necompetență materială, fiind de ordine publică, face imposibilă extinderea competențelor Consiliului, care, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, este competent să soluționeze contestații cu privire la procedura de atribuire. Date fiind cele ce preced, Consiliul va admite excepția de necompetență materială a sa privind soluționarea cererii înaintată 9

de SC ... SRL, invocată din oficiu și, ținând cont de dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, coroborat cu cel ale art. 68 și art. 53 alin. (1) din același act normativ, raportat la natura litigiului, constată că Tribunalul Cluj – Secția Civilă are competența materială privind soluționarea cauzei, astfel că va declina cauza către această instanța de judecată, soluție care, potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, nu este supusă niciunei căi de atac. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite excepția de necompetență materială a Consiliului, invocată din oficiu, și declină competența de soluționare a documentul fără număr de înregistrare la emitent, intitulat „contestație”, înregistrat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. …, depusă de SC ... SRL, cu sediul în comuna …, în contradictoriu cu ... SA, cu sediul în municipiul …, către TRIBUNALUL CLUJ – Secția Civilă. Dispune trimiterea, de îndată, a dosarului cauzei către această instanță judecătorească. Fără cale de atac, potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 101/ 2016. Președinte, Membru, Membru, … … … … … … Redactată în 4(patru) exemplare originale, conține …pagini. 10