Decizie CNSC BO2020_12334

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. … Prin contestația nr.582/20.05.2020, înregistrată la C.N.S.C. sub nr.19620/20.05.2020, formulată de ..., cu sediul în …, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr…., având CUI RO….3, reprezentată legal prin administrator .., împotriva raportului procedurii de atribuire nr.2903/15.05.2020, a comunicării nr.2907/6/15.05.2020, a proceselor- verbale

nr.2366/22.04.2020,

nr.2545/29.04.2020

și nr.2630/05.05.2020, emise de ..., cu sediul în …, în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect „...", s-au solicitat următarele: -anularea înscrisurilor susmenționate și a tuturor actelor subsecvente și să se constate că ofertele clasate pe locurile I, II, III, IV, V, VI, trebuiau respinse, ca inadmisibile și /sau neconforme; -în subsidiar, anularea înscrisurilor susmenționate și a tuturor actelor subsecvente și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor depuse de ...; Prin contestația nr.741/20.05.2020, înregistrată la C.N.S.C. sub nr.19778/21.05.2020, formulată de ..., cu sediul în … înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub …, având CUI RO …, reprezentată legal prin dr. …, cu sediul de corespondență în …, împotriva rezultatului procedurii de atribuire emis de ..., în cadrul aceleiași procedurii de atribuire, s-a solicitat următoarele: - anularea adreselor de comunicare a rezultatului procedurii, anularea deciziei autorității contractante de desemnare a ofertei câștigătoare, a proceselor-verbale intermediare, a raportului procedurii și a tuturor actelor subsecvente 1/18

- reevaluarea ofertelor conform cerinţelor din documentaţia de atribuire și în conformitate cu prevederile legale; - reevaluarea ofertelor tehnice și financiare depuse de ..., ..., conform cerinţelor din documentaţia de atribuire și în conformitate cu prevederile legale și declararea acestora ca neconforme și inacceptabile, conform prevederilor legale; Contestațiile vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art.17 din Legea nr.101/2016. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestația înregistrată la C.N.S.C. sub nr.19620/20.05.2020, ... critică raportul procedurii de atribuire nr.2903/15.05.2020, comunicarea

nr.2907/6/15.05.2020,

procesele-verbale nr.2366/22.04.2020, nr.2545/29.04.2020 și nr.2630/05.05.2020, emise de ..., în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect „...", solicitând cele arătate în partea introductivă. În motivarea contestației, ... susține că, din analiza raportului procedurii de atribuire și a dosarului achiziției publice, reiese că autoritatea contractantă nu a procedat la o evaluare corectă a ofertelor clasate pe locurile I-IV, în sensul verificării concordanței propunerii tehnice cu caietul de sarcini, conformității ofertelor financiare cu propunerea tehnică, ofertelor financiare, deoarece aceste oferte au un tarif care nu conține toate elementele prevăzute de legislaţia muncii şi cea fiscală (valoarea serviciilor subcontractate, valoarea cheltuielilor cu personalul ce execută serviciile dar nu domiciliază în judeţul Cluj), fie au un tarif ce include sporuri calculate, în mod eronat, fie au un tarif redus artificial în baza Legii nr.76/2002, fără a justifica, cu documente, sumele ofertate, încălcând astfel prevederile art.133 alin.1 din H.G. nr.394/2016. Deşi, la stabilirea valorii estimate a contractului, autoritatea contractantă a avut în vedere toate costurile reale ce concură la formarea acesteia (inclusiv sporurile, contribuţiile, cheltuielile directe, cât şi indirecte), estimând o valoare de 1.206.440 lei pentru un număr total de 70.272 ore, adică un tarif în lei/oră, fără TVA, de 17,17 lei, așa cum prevede legislaţia muncii şi legislaţia fiscală, la evaluarea ofertelor comisia de evaluare nu a ținut seama de acestea, încălcând prevederile art.139 din H.G. nr.394/2016 și art.219, art.220, art.222 din Legea nr.99/2016. În opinia contestatorului, orice decizie a autorităţii contractante privind admisibilitatea sau conformitatea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică sub toate aspectele acesteia, şi pe probe concludente, iar nu pe elemente insuficiente/neclare sau incerte care nu permit realizarea unei evaluări obiective a ofertei. Astfel, se precizează că, anterior finalizării evaluării ofertelor, entitatea contractantă ar fi trebuit să stabilească cu exactitate dacă ofertele tehnice şi ofertele financiare depuse de ... sunt reale şi ferme, și 2

numai în urma verificării acestor aspecte, comisia de evaluare putea stabili conformitatea, sustenabilitatea, realitatea şi corectitudinea ofertelor. În ceea ce priveşte ofertele tehnice ale ofertanţilor clasaţi pe locurile I-VI, în opinia contestatorului, comisia de evaluare nu a verificat concordanţa acestora cu caietul de sarcini, respectiv deţinerea unui dispecerat avizat pentru cei care nu au subcontractat serviciile de monitorizare, numărul de personal propus pentru executarea serviciilor de pază SDEE Cluj-Napoca cu necesarul de personal ce trebuie să asigure numărul de ore solicitat prin caietul de sarcini, ofertele financiare ale acestora fiind declarate admisibile şi conforme deși, fie au un tarif orar ce nu conţine toate taxele şi impozitele aferente, toate sporurile legale, cheltuielile cu serviciile subcontractate, instruirea agenţilor conform art.44, alin.4 din H.G. nr.301/2012, cheltuielile cu transportul pentru persoanele propuse în prestarea serviciilor dar care nu au domiciliul în judeţul Cluj sau cotele acestor sporuri, fie, în mod cu totul eronat, uzează de subvenţii primite conform Legii nr.76/2002 pentru a-și reduce tariful ofertat, fără a depune documente justificative care să demonstreze că persoanele pentru care încasează subvenţie sunt exact persoanele care vor presta servicii în cadrul contractului ce se va atribui, modul de calcul al acestor sume cu care îsi reduc tariful, că aceste persoane vor fi folosite pentru susţinerea cotractului şi nu au fost folosite în cadrul altor contracte, dovezi clare că persoanele propuse vor fi în relaţie contractuală cu angajatorul-ofertant pe toată perioada acordării subvenţiei. Contestatorul susține că, din analiza raportului procedurii de atribuire reiese că doi dintre cei șase ofertanţi, respectiv ...au declarat că monitorizarea şi intervenţia solicitată în Caietul de sarcini, la Cap.IV.pct 3 şi Fişa de date Secţiunea III.1.1.b) Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale pct.2. "dispecerat zonal autorizat de monitorizare a alarmelor...", este asigurată în regim propriu nefiind cazul de subcontractarea serviciilor. Se arată că membrii comisiei de evaluare aveau la îndemână verificarea informaţiilor publicate pe site-ul Inspectoratului General al Poliţiei

Române

Direcţia

de

Ordine

Publică https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati- centrale/directia-de-ordine publica/serviciulsisteme-de-securitate- private/registre-nationale, de unde reiese că cei doi ofertanţi nu deţin dispecerat, contrar acestei neconformităţi oferta lor tehnică fiind declarată admisibilă. De asemenea, contestatorul susține că ofertele financiare clasate pe locurile I-VI nu au fost evaluate în conformitate cu legislaţia aplicabilă, fiind declarate de către autoritatea contractantă, în mod eronat, ca fiind admisibile. În continuare, contestatorul prezintă o analiză a ofertelor financiare la care a avut acces, respectiv oferta ...și oferta ..., precizând că, raportat la numărul de angajați declarați de ...și la prevederile legale reglementate de Codul Muncii, valoarea salariului brut calculat corect pentru ofertantul ...este 2230 lei + 202,66 lei + 99,95 lei + 6,92 lei + 3/18

211,63 lei = 2751,16 lei şi nu 2416,88 lei cum acesta a înscris în fundamentarea sa de tarif. Totodată, arată că valoarea contribuţiei la fondul de handicap de 4% lipseşte cu desăvârşire din fundamentarea tarifului ofertantului în discuție, care a justificat lipsa acestuia prin faptul că are angajate 17 persoane cu handicap, fără să precizeze şi să dovedească numărul mediu de salariaţi pe care îi are. Invocând prevederile art.78 alin.3 din Legea nr.448/2006, contestatorul precizează că, în privinţa numărului de persoane cu dizabilităţi angajate, conform datelor din bilanţurile depuse pentru anii 2017 – 2019, ...nu are niciun salariat, astfel că realitatea documentelor privind persoanele cu handicap angajate depuse în procedură este îndoielnică. Și în privința ofertantului, ..., contestatorul susține că acesta a calculat, în mod eronat, valoarea indemnizaţiei pentru concediul de odihnă. Astfel, raportat la modul de fundamentare, contestatorul arată că, valoarea corectă pentru indemnizaţia de concediu este (13,33 lei + 1,12 lei + 0,55 lei + 0,04 lei) : 12 luni = 1,25 lei/oră şi nu 1,06 lei, aşa cum a menționat ofertantul în fundamentarea sa, de unde rezultă că salariul brut este de 16,29 lei/oră, fiind evident că valoarea tuturor celorlalte contribuții și cheltuieli se vor modifica. Justificarea ofertantului privind reducerea tarifului unitar cu sumele încasate conform convenţiilor încheiate cu AJOFM nu poate fi sustenabilă, în opinia contestatorului, deoarece: 1.Niciun calcul din justificarea sa nu conduce la rezultatul valorii de 2,94 lei - subvenţii, această valoare fiind aleatorie, fără vreun calcul elaborat care să demonstreze provenienţa ei; 2.Nu a depus Convenţiile şi Dispoziţiile AJOFM şi nici nu a nominalizat persoanele ce fac obiectul acestei reduceri de tarif; 3.Nu a inclus în tariful său cheltuielile legate de trasportul acestor persoane despre care declară că vor executa serviciul în posturile supuse achiziţiei dar nu au domiciliul în judeţul Cluj; 4.Nu a făcut dovada existenţei sumei 206.599,68 lei ( 70272 ore total contract x 2,94 lei reducere din subvenţii), sumă cu care îşi reduce tariful. Într-o altă critică, contestatorul susține că autoritatea contractantă i-a îngrădit, în mod nejustificat, accesul la documentele declarate de ofertanţii ..., ...și ...ca fiind confidenţiale, întrucât aceștia nu au prezentat dovezile ce atribuie caracter confidenţial informaţiilor cuprinse în documentele depuse, ci simple declaraţii privind confidenţialitatea documentelor prezentate. În acest context, se apreciază că C.N.S.C. are competenţa şi autoritatea legală: - să verifice dacă a fost dovedit caracterul confidenţial al documentelor; - să dispună accesul ofertanţilor interesaţi, în speţă, al ..., la aceste documente; 4

- să acorde dreptul de completare a contestaţiei în raport de datele şi informaţiile de care se ia la cunoştinţă după studierea acestor documente; - în cazul în care există dovezi concrete privind caracterul confidenţial al documentelor în discuţie, se impune ca C.N.S.C. să analizeze modul de evaluare a ofertelor ..., ..., ..., sub toate aspectele. În caz contrar, contestatorul susține că s-ar îngrădi liberul acces la justiţie, principiul transparenţei procedurii de atribuire, principiul tratamentului egal al participanţilor la procedură şi, totodată, la acordarea caracterului definitiv al documentelor întocmite de autoritatea contractantă şi lipsirea părţilor de orice grad de jurisdicţie pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei acestora. Pentru înlăturarea oricărui dubiu, contestatorul apreciază că se impune verificarea modului de evaluare a ofertelor depuse de ..., ..., ...sub toate aspectele, apreciere întărită şi de motivele invocate cu privire la modul de analizare a ofertelor depuse de ...și ..., care reliefează o interpretare şi aplicare greşită a dispoziţiilor legale aplicabile de către autoritatea contractantă, o lipsă a verificării conformităţii propunerii tehnice cu cea financiară, respectiv aplicarea unor raţionamente greşite cu privire la modul de valorificare a subvenţiilor primite de ofertanţi, conform Legii nr.76/2002, pentru a-şi reduce tariful ofertat, deşi nu sunt depuse documente justificative de existenţă a sumelor cu care îşi reduc tariful precum şi documente care să ateste continuitatea raporturilor de muncă pe toată perioada acordării subvenţiei între persoanele pentru care se încasează subvenţie şi angajatorul acestora, de verificare a tarifului orar care, fie nu conţine toate taxele şi impozitele aferente, toate sporurile legale, fie cotele acestora sunt calculate eronat. În drept, se invocă art.8 din Legea nr.101/2016; Legea nr.99/2016; H.G. nr.394/2016, H.G. nr.935/2019, Legea nr.53/2003, art. 85 din Legea nr. 76/2002. Ca mijloace de probă, s-au depus înscrisuri. Prin punctul de vedere nr.3043/21.05.2020, înregistrat la C.N.S.C. sub nr. 19848/21.05.2020, ... a solicitat respingerea, ca nefondată, a contestației formulată de ... și menținerea rezultatului procedurii de atribuire, având în vedere următoarele considerente: 1.Solicitarea de anulare a proceselor-verbale nr.2366/22.04.2020, nr.2545/29.04.2020, nr.2630/05.05.2020, a raportului procedurii nr.2903/15.05.2020, a comunicării nr.2907/6/15.05.2020 și a documentelor care au stat la baza evaluării ofertelor tehnice și financiare, este nejutificată întrucât autoritatea contractantă a respectat procedura de atribuire și criteriul de atribuire stabilit în caietul de sarcini. 2. În urma analizării ofertelor tehnice și financiare, a răspunsurilor la solicitările de clarificări, comisia de evaluare a constatat că ofertele clasate pe locurile I-IV au fost admisibile și conforme cu cerințele caietului de sarcini. 3. Prin adresa nr.3042/21.05.2020, s-a răspuns contestației formulată de ... 5/18

Ca mijloace de probă, s-au depus documente aflate la dosarul achiziției publice. Prin contestația înregistrată la C.N.S.C. sub nr.19778/21.05.2020, ... a criticat rezultatul procedurii de atribuire, solicitând cele arătate în partea introductivă. În motivarea contestației, ... susține că decizia de clasare a ofertei sale pe locul 10 este nelegală, abuzivă, discriminatorie și luată în baza unei analize superficiale a ofertelor, motiv pentru care apreciază că se impune anularea comunicărilor privind rezultatul procedurii de atribuire, a raportului procedurii, a proceselor-verbale intermediare și a tuturor actelor subsecvente, și totodată reevaluarea ofertelor financiare clasate pe primele 9 locuri, cu respectarea prevederilor legale. Referitor la tariful ofertat, contestatorul învederează că observaţiile sale au în vedere nerespectare prevederilor Codului Muncii, Codului Fiscal, valorile calculate fiind strict cele prevăzute de legislaţie, nefiind o calculație proprie, ci reprezintă doar aplicarea cotelor procentuale și a modului de calcul prevăzute de Codul Fiscal, Codul Muncii și Legea nr. 448/2006. Raportat la prevederile legale în domeniul salarizării, contestatorul precizează că, din însumarea componentelor detaliate în cuprinsul contestației, costurile salariale minime pentru posturile permanente (incluzând sporul de noapte, spor pentru sărbători legale, indemnizaţia pentru concediul de odihnă, etc) este de 17,00 lei/oră. În plus, apreciază contestatorul, natura permanentă a serviciilor solicitate de autoritatea contractantă, impune luarea în considerare, la stabilirea tarifelor, a tuturor cheltuielilor necesare pentru ducerea la îndeplinire a contractului, cum ar fi cheltuielile directe în care se includ cheltuielile cu dotarea (tomfă/baston, spray autoapărare, telefon mobil, maşină disponibilizată, solicitate prin caietul de sarcini) și cheltuielile indirecte, profitul. Faţă de cele menționate, contestatorul susține că autoritatea contractantă trebuia să efectueze verificări detaliate asupra modului de fundamentare a tarifului în discuţie, cu luarea în considerare a faptului că, în Codul Muncii se prevede clar că orele suplimentare pot fi compensate cu ore libere plătite care trebuie să se regăsească în tarif. În ceea ce privește subvenţiile acordate de AJOFM, contestatorul precizează că acestea pot fi luate în calcul doar după data semnării lor, și nu doar în baza unor cereri despre care nu se știe dacă pot fi aprobate, sau dacă exista buget pentru a se putea aproba. Apreciază că orice ofertant ar trebui să depună declaraţia pe proprie răspundere, conform Codului penal, cu privire la faptul că aceste subvenţii nu au mai fost declarate și în alte contracte. Și în situaţia existenței unor subvenţii AJOFM, contestatorul apreciază că acest tarif este mult sub valoarea unui tarif legal și normal, având în vedere faptul că potrivit calculației prezentate, în condiţiile în care se respectă prevederile Codului muncii referitoare la sporurile alocate orelor de noapte, cu profit „0" pentru prestator şi fără a aloca o sumă minimă pentru cheltuieli directe şi indirecte, tariful orar minimal sub 17,00 lei/ora nu acoperă nici costurile salariale. 6

În opinia contestatorului, neluarea în calcul a tuturor cheltuielilor legale privind salarizarea muncii de către autoritatea contractantă în stabilirea tarifului, va duce practic la anularea procedurii de atribuire, ofertele nelegale fiind sancționate cu respingerea (așa cum a susținut și Curtea de Apei Piteşti, Secţia a II-a civilă, prin Decizia nr. 421 din februarie 2011). Având în vedere cele menționate, contestatorul apreciază că ofertele financiare depuse de .., ... sunt, în mod evident, nelegale, și nu respectă prevederile legislaţiei muncii în ceea ce privește sporul de noapte, sporul pentru sărbători legale, sporul de weekend, sporul de ore suplimentare și plata concediilor de odihnă, fiind inacceptabile potrivit prevederilor art 143 alin. 2 lit.c) și lit.d), lit.g) din HG nr. 394/2016 și neconforme potrivit prevederilor art. 143 alin. 3 lit.a), lit.c) și lit.d) din H.G. nr. 394/2016. Se apreciază că evaluarea autorității contractante este nelegală, ofertele financiare fiind în contradicţie cu oferta tehnică, iar orice răspuns/clarificare nu poate duce decât la o modificare de oferta, fie ea tehnică sau financiară, deci la o oferta neconformă. De asemenea, se arată că tariful nu include Poliţa de asigurare de răspundere civilă față de terții, ce trebuie încheiată de operatorii economici, astfel că cel puţin cota parte din cheltuielile cu această poliţă trebuie să se regăsească la nivelul fiecărui contract. Totodată, contestatorul precizează că în justificarea tarifului prezentat de ofertanții clasați pe primele 9 locuri, nu se regăsesc cheltuielile cu comunicaţiile, costurile pentru echipamente și dotări, comunicaţiile etc, ceea ce înseamnă că nu au respectat prevederile caietului de sarcini. Concluzionând, contestatorul suține că, din justificarea preţului, reiese că aceşti ofertanţi nu au niciun fel de cheltuieli indirecte, ofertele financiare prezentate nerespectând legislaţia muncii în ceea ce priveşte sporul de noapte, sporul de weekend, sporul pentru sărbătorile legale, indemnizaţia pentru concediul de odihnă, fondul de handicap, contribuția asiguratorie pentru muncă a angajatorului de 2,25%. Față de cele menționate, contestatorul solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată, și obligarea autorității contractante la luarea măsurilor de remediere, respectiv să reevalueze ofertele contestate conform prevederilor legale și să le declare inacceptabile și neconforme. În drept, se invocă prevederile Legii nr. 99/2016, H.G. nr. 394/2016, Legea nr. 571/2003 și Codul Muncii. Ca mijloace de probă, au fost depuse, înscrisuri. Prin punctul de vedere nr.3046/21.05.2020, înregistrat la C.N.S.C. sub nr. 19850/21.05.2020, ... a solicitat respingerea, ca nefondată, a contestației formulată de ...și menținerea rezultatului procedurii de atribuire, pentru aceleași argumente pe care le-a invocat și în cazul contestației formulată de ... În probațiune, s-au depus documente aflate la dosarul achiziției publice. 7/18

Urmare a studierii documentelor aflate la dosarul cauzei, cu adresele înregistrate la C.N.S.C. sub nr.21654/03.06.2020 și nr.22087/05.06.2020, ... și …. au depus concluzii scrise. Față de înscrisurile aflate la dosar, Consiliul constată următoarea situație de fapt: ..., în calitate de entitate contractantă, a inițiat procedura de atribuire, prin licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect „...", prin publicarea, în SEAP, a anunțului de participare nr….02.2020. Valoarea estimată a contractului este de 1.206.440,00 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”. Au fost depuse în cadrul procedurii 15 oferte, printre care se regăsesc și cele ale contestatorilor, ocazie cu care s-a încheiat procesul- verbal nr.1938/02.04.2020. Prin raportul procedurii de atribuire nr.2903/15.05.2020, entitatea contractantă a desemnat câștigătoare oferta depusă de ..., având o propunere financiară de 877.401 lei, fără TVA. Împotriva rezultatului procedurii de atribuire, respectiv a deciziei de desemnare a ofertei câștigătoare și a ofertelor mai bine clasate, au depus contestații ... și ..., care au consemnat cauțiunile aferente în cuantumul prevăzut de lege. Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată: Potrivit raportului procedurii nr.2903/15.05.2020, oferta desemnată câștigătoare este cea depusă de ..., în timp ce ofertele depuse de ... și ... se găsesc clasate pe locurile 7, respectiv 10 în clasamentul final. Contestatorii critică deopotrivă deciziile entității contractante de a considera admisibile ofertele clasate pe locurile 1-6, respectiv pe locurile 7-9 în cazul contestatorului ..., susținând, în principal, că entitatea contractantă nu a efectuat verificări detaliate asupra modului de fundamentare a tarifelor ofertate, acestea fiind unele care nu respectă prevederile legale aplicabile (Codul muncii, Codul fiscal și Legea nr.448/2006), nu cuprind toate cheltuielile necesare aducerii la îndeplinire a contractului (cheltuieli directe în care se includ cheltuielile cu dotarea, cheltuieli indirecte, profit), iar în ceea ce privește subvențiile acordate de AJOFM în baza Legii nr.76/2002 nu s-au întreprins verificările necesare. ... critică, în plus, și faptul că entitatea contractantă nu a procedat la o evaluare a ofertelor clasate pe locurile 1-6, în sensul verificării concordanței propunerii tehnice cu caietul de sarcini și conformității ofertelor financiare cu propunerea tehnică, însă, având în vedere că cerința dispeceratului de monitorizare a alarmelor și intervenție se regăsește la cap.III.1.1.b) – „Capacitatea de exercitare a activității profesionale” din fișa de date, analiza va fi efectuată din această perspectivă. În soluționare, din actele procedurii, Consiliul reține că aceasta a fost inițiată în vederea asigurării de servicii de pază a 8 obiective aparținând ..., situate în Cluj-Napoca (2 obiective), Turda (1 Obiectiv), 8

Câmpia Turzii (1 obiectiv), Huedin (1 obiectiv), Aghireș (1 obiectiv), Dej (1 obiectiv) și Gherla (1 obiectiv), necesarul de posturi fiind de un post de pază permanent neînarmat pentru fiecare obiectiv. În legătură cu propunerea financiară, rigorile stabilite de entitatea contractantă sunt prevăzute la: - cap.IV.4.2 – „Modul de prezentare al propunerii financiare” din fișa de date, unde apare precizat: „Propunerea financiară va conține: 1. Formularul de oferă – Formular 10C și anexa acestuia din secțiunea Formulare, care reprezintă elementul principal al propunerii financiare și va conține valoarea totală a serviciilor ce urmează a fi executate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, care va fi evidențiată distinct. Ofertanți trebuie să-și evalueze prețurile astfel încât prețul total al ofertei să acopere toate obligațiile contractului menționate în, sau care reies din, documentele licitației pentru întreg ansamblul serviciilor descrise în fișa de date. Prețul total al ofertei este preț ferm în lei și nu poate fi depășit pe parcursul derulării contractului. (…)” - cap.V. – „Modul de prezentare a ofertei financiare” din caietul de sarcini, unde apare precizat: „Oferta financiară va fi făcută în lei sub forma lei/oră de pază, respectiv lei/lună pentru serviciul de pază și protecție.” Procedând la verificarea ofertei depusă de ..., ofertantul câștigător, Consiliul constată că acesta a prezentat în cadrul propunerii financiare Formularul 10A – Formular de ofertă, Centralizator financiar al ofertei și o fundamentare a tarifului, din care rezultă tariful orar/agent de 12,52, lei, fără TVA și valoarea totală ofertată de 877.401,60 lei, fără TVA. În analiza criticilor contestatorilor, este de reținut că la momentul depunerii ofertelor (26.03.2020) era în vigoare H.G. nr.935/2019 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, conform căreia: „Art.1 – (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), începând cu data de 1 ianuarie 2020, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră. Art. 3. - La data prevăzută la art. 1, Hotărârea Guvernului nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1045 din 10 decembrie 2018, se abrogă.”

În raport cu aceste prevederi, se observă că tariful ... se situează sub cel minim impus prin H.G. nr.935/2019 cu toate că acesta din urmă nu include sporurile prescrise de legislația muncii, cheltuielile directe, cheltuielile indirecte și profitul. Consiliul observă și faptul că entitatea contractantă, în strategia de contractare nr.431/30.01.2020, a consemnat „Valoarea totală estimată a serviciilor supuse achiziției este de 1.206.440 lei (…)”, valoare care împărțită la numărul total de 70.272 ore ale contractului (8784 ore/an/post cf. 9/18

centralizator financiar x 8 posturi = 70.272 ore contract), conduce spre un tarif de 17,17 lei/oră/agent. Astfel, un tarif de 12,52 lei, fără TVA, nu este în măsură să acopere toate costurile pe care le presupune executarea obligațiilor contractuale, cu excepția cazului în care ofertantul beneficiază de suport din alte surse, cum ar fi subvenții acordate pentru angajarea de șomeri, în baza Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă: Art. 80. - (1) Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 2.250 lei.

(2) Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, suma prevăzută la alin. (1) pe o perioadă de 18 luni.

(3) Nu beneficiază de prevederile alin. (1) şi (2): a) angajatorii care au obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ; b) angajatorii care în ultimii 2 ani au fost în raporturi de muncă cu absolvenţii instituţiilor de învăţământ, cu excepţia situaţiei în care pentru persoanele respective au fost încheiate contracte individuale de muncă pe perioada vacanţelor, în condiţiile Legii nr. 72/2007, cu modificările ulterioare, indiferent dacă au beneficiat sau nu de stimulent financiar; c) angajatorii la care calitatea de administrator/asociat este deţinută de una sau mai multe persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat la alţi angajatori care au beneficiat de cel puţin una dintre facilităţile prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi la art. 85, pentru persoanele în situaţia cărora raporturile de muncă cu angajatorul care a beneficiat de facilităţi au încetat prin demisie sau ca urmare a acordului părţilor, conform prevederilor legale, în ultimii 2 ani; d) angajatorii care la data solicitării acordării măsurii de stimulare a ocupării forţei de muncă se află în situaţia de insolvenţă, în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, dizolvare, lichidare ori administrare specială, care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora. (4) Suma prevăzută la alin. (1) şi (2) se acordă angajatorilor care beneficiază conform prevederilor legale de aceste sume şi în situaţia în care, în perioada de acordare a sumelor sau în perioada în care există obligaţia legală de menţinere a raporturilor de muncă, absolvenţii instituţiilor de învăţământ din rândul persoanelor cu handicap nu mai au statut de persoană cu handicap. Art. 85 (1) Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri de lungă durată sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.

(2) De facilităţile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni. (3) Facilităţile prevăzute la alin. (1) şi (2) se acordă angajatorilor şi în situaţia în care, în perioada acordării acestora sau în cea în care există obligaţia legală de menţinere a raporturilor de muncă, persoanele beneficiare nu mai au statut de părinte unic susţinător al familiei monoparentale sau statut de persoană cu handicap, după caz. (4) Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) anterior termenului de 18 luni sunt obligaţi să restituie, în totalitate, agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă sumele încasate 10

pentru fiecare persoană pentru care a încetat raportul de muncă sau de serviciu anterior termenului menţionat, plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, dacă încetarea acestora a avut loc din motivele prevăzute la art. 83 alin. (2). (5) Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă în cuantum de 2.250 lei. (6) Nu beneficiază de facilităţile prevăzute la alin. (1), (2) şi (5): a) angajatorii care în ultimii 2 ani au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele angajate din categoriile prevăzute la alin. (1), (2) şi (5); b) angajatorii la care calitatea de administrator/asociat este deţinută de una sau mai multe persoane fizice sau juridice care au calitatea de administrator/asociat la alţi angajatori care au beneficiat de cel puţin una dintre facilităţile prevăzute la art. 80 şi la alin. (1), (2) şi (5) pentru persoanele în situaţia cărora raporturile de muncă cu angajatorul care a beneficiat de facilităţi au încetat prin demisie sau ca urmare a acordului părţilor, conform prevederilor legale, în ultimii 2 ani; c) angajatorii care la data solicitării acordării facilitaţii se află în situaţia de insolvenţă, în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, dizolvare, lichidare ori administrare specială, care au activităţile suspendate sau restricţii asupra acestora. d) angajatorii la care calitatea de administrator/asociat este deţinută de una sau mai multe persoane fizice care sunt rude sau afini până la gradul IV inclusiv cu persoanele care au calitatea de administrator/asociat la alţi angajatori care au beneficiat de cel puţin una dintre facilităţile prevăzute la art. 80 şi la alin. (1), (2) şi (5) pentru persoanele în situaţia cărora raporturile de muncă cu angajatorul care a beneficiat de facilităţi au încetat prin demisie sau ca urmare a acordului părţilor, conform prevederilor legale, în ultimii 2 ani. (7) Facilităţile prevăzute la alin. (1), (2) şi (5) se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat de persoanele angajate din categoriile prevăzute la aceste alineate, precum şi pentru perioadele în care persoana se află în concediu de odihnă. (8) Facilităţile prevăzute la alin. (1), (2) şi (5) se acordă angajatorilor în situaţia în care tinerii NEET şi persoanele din categoriile menţionate sunt înregistraţi ca şomeri în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. În atari circumstanțe, entitatea contractantă nu putea admite și, implicit, desemna câștigătoare respectiva ofertă fără a verifica în prealabil, cu atenție sporită, legalitatea prețului acestuia, întrucât costul contractului, format în principal din manopera salariată a personalului prestator, care trebuie să acopere salariul minim brut pe economie, contribuțiile, cheltuielile directe și indirecte și profitul, nu poate fi indiferent entității contractante. În plus, din perspectiva tratamentului egal între competitori, elementele de cost obligatorii sunt esențiale și pentru aceștia, întrucât ofertarea unor elemente sub nivelul minim stabilit de lege conduce la distorsionarea liberei concurenței și alterarea rezultatului. Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară – statuează și art. 164 alin.3 din Codul muncii. Este cert că, la elaborarea propriilor oferte, toți operatorii economici trebuiau să țină seama de salariul de bază minim brut pe țară, de 2.230 lei/lună, reprezentând 13,327 lei/oră, garantat în plată prin H.G. nr. 935/2019, începând cu 01.01.2020. 11/18

Prețul propus nu este un element pur formal al ofertei, prezumat a fi valabil și admis indiferent de cuantumul său, ci reprezintă un element esențial al propunerii financiare a cărui realitate și legalitate trebuie să fie verificate de comisia de evaluare și confirmate de ofertant prin documentele înaintate entității contractante. Nu reiese de nicăieri că entitatea contractantă a solicitat ofertantului câștigător în discuție explicații asupra elementelor de cost din oferta sa, cu respectarea legislației salarizării muncii, a celorlalte prevederi legale incidente care conțin obligații de plată, dar și în considerarea îndeplinirii cerințelor minime ale caietului de sarcini (echipare, dotare, instruire personal, monitorizare/intervenție rapidă), cu mențiunea că operatorii economici participanți la procedură trebuie să realizeze și profit. De asemenea, justificarea apare necesară și din perspectiva faptului că prestarea serviciilor se realizează la obiective aflate pe toată raza județului Cluj, ceea ce presupune cheltuieli de deplasare/cazare a agenților de pază, ori sediul ofertantului câștigător se află în orașul Slobozia, jud.Ialomița. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, rezultă că entitatea contractantă a solicitat ..., prin adresa nr.2633/10/05.05.2020, depunerea de documente justificative privind subvențiile la care a făcut referire în fundamentarea tarifului, însă nu se poate concluziona că acest demers este unul suficient și nici că răspunsul ofertantului a făcut obiectul vreunei analize de vreme ce în procesul-verbal nr.2794/11.05.2020 s-a concluzionat, la modul general, referitor la toate răspunsurile la clarificări primite de la ofertanți, „Comisia de evaluare a analizat răspunsurile la solicitările de clarificări și a acceptat justificările prezentate de ofertanți”. Observă Consiliul, din propunerea financiară depusă de ofertantul câștigător, respectiv din fundamentarea tarifului anexată centralizatorului financiar, că acesta a avut în vedere un număr de doar 70.080 ale contractului, iar nu numărul corect de 72.272 ore, eroare intervenită din luarea în calcul a unui număr de 365 zile/an, deși anul 2020 este an bisect, cu 366 zile/an, informație de natură a întări convingerea Consiliului că entitatea contractantă nu a efectuat niciun fel de verificare asupra tarifului acestui ofertant. În acest context, nu se poate considera, în ciuda adresei nr.2633/10/05.05.2020, că entitatea contractantă a întreprins vreun demeres de verificare a legalității și sustenabilității tarifului S.C. RINO GURAD S.R.L., mult mai mic decât cel care a fost avut în vedere de entitatea contractantă însăși la stabilirea valorii estimate. De asemenea, simplele afirmații, rămase la stadiul declarativ, regăsite în procesul-verbal nr.2630/05.05.2020, cum că au fost evaluate propunerile financiare sub aspectul asigurării că prețul propus sau componente ale acestuia nu este/sunt neobișnuit de scăzut/scăzute în raport cu ceea ce urmează a fi livrat/prestat/executat astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini nu pot convinge Consiliul asupra legalității prețurilor ofertate, în lipsa unei analize care să conducă sau nu 12

spre un astfel de rezultat. De asemenea, concluzia la care s-a oprit entitatea contractantă cum că propunerile financiare nu se află în situația prevăzută la art.143 alin.2 lit.e și f din H.G. nr.394/2016 nu este suficientă pentru a acoperi exigențele în verificarea legalității prețurilor ofertate. Orice decizie a autorității privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a ofertei, sub toate aspectele acesteia, și pe probe concludente, materializată într-un act de evaluare. În lipsa unor verificări detaliate, activitatea de evaluare a ofertelor devine una conjuncturală, subiectivă și arbitrară, comisia de evaluare putând să declare admisibilitatea unei oferte, chiar dacă ea nu este pe deplin justificată. Consiliul nu poate face în locul comisiei de evaluare analiza pe care aceasta din urmă este obligată să o înfăptuiască, nu se poate substitui atribuțiilor comisiei, precizate la art.133 și următoarele din H.G. nr. 394/2016, rolul său de organism administrativ-jurisdicțional fiind acela de examinare din punct de vedere al legalității și temeiniciei actul atacat, așa cum impune art.26 alin.2 din Legea nr.101/2016, și nu de analizare a ofertelor, inclusiv sub aspectul includerii în fundamentarea prețului a tuturor cheltuielilor minime stabilite în sarcina oricărui angajator, a celor care decurg din executarea contractului sau a verificării documentelor care demonstrează faptul că se beneficiază de anumite facilități în baza Legii nr.76/2002. Din actele transmise la dosar nu rezultă existența vreunei solicitări de justificare a tarifului ofertat de ofertantul câștigător sau măcar că acest tarif, așa cum a fost detaliat în nota de fundamentare, a fost analizat de către comisia de evaluare. ... a depus dovezi în sensul că ar beneficia de subvenții lunare stabilite de Legea nr. 76/2002, însă revenea entității contractante obligația de a stabili identitatea dintre pesonalul alocat pentru prestarea serviciilor și cel din convenții, știut fiind că ofertanții nu pot uza de convențiile pe care le-au încheiat cu Agențiile pentru Ocuparea Forței de Muncă în toate procedurile la care participă, deoarece societatea comercială obține în baza Legii nr. 76/2002 un singur ajutor, valoare care justifică doar prețul tarifului contractului de pază unde prestează respectivul salariat munca. Chiar dacă legea nu prevede în mod expres că suma respectivă nu poate fi folosită decât în contractele în care sunt folosiți respectivii angajați, o astfel de interpretare se impune pentru a exclude invocarea acestora în mai multe proceduri de achiziție, permițând prin aceasta ofertantului să justifice prețul pe criterii artificiale. Concluzionând, Consiliul reține că, în exercitarea atribuțiilor conferite de legiuitor, membrii comisiei de evaluare sunt ținuți să efectueze o analiză riguroasă a ofertelor primite în cadrul procedurii, modul de desfășurare al procesului de analiză fiind necesar să rezulte în mod clar din documentele întocmite de aceștia, nu doar la nivel formal, așa cum se observă din actele depuse de entitatea contractantă. În contextul mai sus enunțat, se impune clarificarea și reevaluarea ofertei desemnată câștigătoare sub aspectul includerii în tariful 13/18

ofertat/oră/agent a tuturor cheltuielilor necesare prestării serviciului și al prezentării de documente justificative în acest sens. Dispozițiile art.222 din Legea nr.99/2016, prevăd că: „ (1) În cazul unei oferte care are un preț sau cost aparent neobişnuit de scăzut în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului sectorial/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, entitatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la prețul sau costul propus. (2) Clarificările prevăzute la alin. (1) se pot referi în special la: a) fundamentarea economică a modului de formare a prețului, prin raportare la procesul de producţie, serviciile furnizate sau metodele de construcţie utilizate; b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor; c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant; d) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 64 alin. (1); e) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 232; f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat.

(3) Entitatea contractantă evaluează informaţiile şi documentele furnizate de ofertantul a cărui ofertă are un preț aparent neobişnuit de scăzut şi respinge respectiva ofertă numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, ţinând seama de elementele prevăzute la alin. (2). (4) Entitatea contractantă respinge întotdeauna o ofertă atunci când constată că aceasta are un preț neobişnuit de scăzut deoarece nu respectă obligaţiile prevăzute la art. 64 alin. (1). (5) Atunci când entitatea contractantă constată că o ofertă are un preț neobişnuit de scăzut deoarece ofertantul beneficiază de un ajutor de stat, oferta respectivă poate fi respinsă doar din acest motiv numai dacă, în urma clarificărilor solicitate, ofertantul nu a putut demonstra, într-un termen corespunzător stabilit de entitatea contractantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal. (6) În cazul în care entitatea contractantă respinge o ofertă pentru motivul prevăzut la alin. (5), va informa Comisia Europeană după consultarea cu Consiliul Concurenţei. iar dispozițiile art.142 din H.G. nr.394/2016, prevăd că: „(1) În situaţia în care comisia de evaluare constată că elemente de preț ale unei oferte sunt aparent neobişnuit de scăzute, prin raportare la prețurile pieţei, utilizându-se ca referinţă în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicaţii cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condiţiile de calitate impuse prin documentaţia de atribuire. (2) Explicaţiile aduse de ofertant conform prevederilor alin. (1) vor fi însoţite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 222 alin. (2) din Lege, precum şi, după caz, respectiv de documente privind, după caz şi fără a se limita, prețurile ce pot fi obţinute de la furnizori, situaţia stocurilor de materii prime şi materiale, modul de organizare şi metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanţele şi costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru. (3) În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informaţiile şi/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată neconformă. Astfel, revine entității contractante obligația, în cazul unui preț aparent neobișnuit de scăzut, așa cum evident este tariful ofertantului câștigător, să facă aplicarea dispozițiilor enunțate și să solicite justificarea acestuia, constând în calculații din care să rezulte 14

cuprinderea în acesta a tuturor obligațiilor de plată, prevăzute de legislația incidentă, a celor impuse de exigențele prestării serviciilor care formează obiectul contractului, dar și depunerea de documente justificative. Revine entității contractante, de asemenea, obligația de a verifica răspunsurile primite, caracterul neconcludent al acestora fiind sancționat cu respingerea ofertei, ca neconformă. Un calcul sumar al tarifului lei/oră/agent permanent prin raportare doar la salariul minim garantat în plată, cu luarea în considerare a prevederilor legale, respectiv: -prevederile H.G. nr.935/13.02.2019 - 13,327 lei/oră; -spor de noapte – 25%; -spor de weekend – 1%; -spor zile libere declarate oficial – 100%; -concediu de odihnă obligatoriu de minim 20 zile/an; -spor pentru orele suplimentare efectuate; -contribuția asigurătorie pentru muncă – 2,25%; -contribuția pentru fondul de handicap, fără a se lua în cheltuielile directe, indirecte și profitul, conduce spre un tarif de peste 17 lei/oră agent, cu mult mai mare decât al ofertantului câștigător, de 12,52 lei/oră/agent. În ceea ce privește fondul de handicap, art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap reglementează astfel: „(1) Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti. (2) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. (3) Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute la alin. (2), plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;” Față de aceste prevederi, rezultă că important pentru stabilirea incidenței dispozițiilor Legii nr.448/2006 este numărul de persoane pe care le are angajate persoana juridică respectivă, un număr sub minimul de 50 impus conducând spre concluzia că operatorul economic nu este ținut de respectarea prevederilor enunțate. Referitor la îndeplinirea cerința prevăzută la cap.III.1.1.b) – „Capacitatea de exercitare a activității profesionale” din fișa de date, cu impact asupra tarifului ofertat, Consiliul reține că, prin intermediul acesteia, s-a solicitat: „2.Operatorii economici ce depun ofertă trebuie să dețină autorizări conform prevederilor Legii 333/2003 privind Paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor și a HG 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, respectiv: (…) -dispecerat zonal autorizat de monitorizare a alarmelor și intervenție prin personal specializat conform articolului 33 din Legea 333/2003 republicată;” 15/18

Consiliul stabilește că ofertanții aveau obligația de a deține dispecerat zonal autorizat de monitorizare a alarmelor și intervenție sau de a subcontracta acest serviciu, situația în care aveau obligația de a indica în DUAE subcontractantul propus, pentru care trebuia depus, de asemenea, DUAE. Tariful aferent acestui serviciu, indiferent de opțiunea aleasă, reprezintă o cheltuială directă care trebuie să se regăsească explicit în tariful ofertat, așa cum impune prevederea fișei de date a achiziției, cap. IV.4. – „Modul de prezentare al propunerii financiare”, conform căreia „Propunerea financiară va conține:1. Formularul de ofertă – Formular 10C și anexa acestuia din secțiunea Formulare, care reprezintă elementul principal al propunerii financiare și va conține valoarea totală a serviciilor ce urmează a fi executate… Ofertanții trebuie să-și evalueze prețurile astfel încât prețul total al ofertei să acopere toate obligațiile contractului, menționate în, sau care reies din, documentele licitației pentru întreg ansamblul serviciilor descrise în fișa de date.” Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui direct pe un anumit obiect de calculație, ci privesc întreaga producţie a unei secţii sau a persoanei juridice în ansamblul ei. Conținutul cheltuielilor indirecte este foarte divers, acesta putând fiind structurat pe mai multe componente, cum ar fi: cheltuieli de interes general - retribuțiile personalului de conducere, tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, chirii pentru mijloacele fixe de interes general, cheltuieli pentru proiectare, agrementări, studii, cercetări, încercări, experimentări, creaţii, invenţii şi inovaţii, pentru conducere şi asigurarea calităţii, cheltuieli de protocol, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, cheltuieli pentru încălzit, cheltuieli neproductive etc., or, serviciile de monitorizare, parte a obiectului contractului ce urmează să fie atribuit, nu poate fi încadrată în categoria cheltuielilor indirecte. Astfel, încadrarea costurilor cu dispeceratul de monitorizare a alarmelor și intervenție în categoria cheltuielilor indirecte reprezintă, așa cum ofertantul câștigător arată că a procedat în răspunsul său nr.545/08.05.2020, în opina Consiliului, o tentativă de eludare a rigorilor legii privind demonstrarea sustenabilității prețului ofertat. În categoria cheltuielilor indirecte intră în schimb cheltuielile cu echiparea/dotarea personalului în vederea prestării serviciilor, astfel cum apare solicitat la cap.IV pct.3 din caietul de sarcini, dar și costul cu asigurarea în caz de evenimente, solicitată la cap.III.1.1.b) – „Capacitatea de exercitare a activității profesionale” din fișa de date, pct.2. Deoarece entitatea contractantă nu a efectuat o evaluare a ofertei câștigătoare cu respectarea rigorilor impuse de o asemenea analiză, Consiliul va reține întemeiate criticile contestatorilor. Fiind de domeniul evidenței că entitatea contractantă nu și-a îndeplinit obligația care îi revenea în etapa de evaluare a propunerilor financiare, dovadă că nu a sesizat niciunul dintre aspectele de mai sus cu privire la oferta câștigătoare și a declarat admisibile în etapa de evaluare financiară toate celor 12 oferte care au format obiectul evaluării tehnice, Consiliul reține necesitatea reevaluării tuturor ofertelor criticate, inclusiv 16

cea depusă de ... (criticată de contestatorul secund), față de care entitatea contractantă va întreprinde verificările ce se impun. Analizând critica contestatorului ... conform căreia ofertanții ...S.R.L. și .. nu dețin dispecerat avizat, Consiliul constată următoarele: Așa cum s-a arătat mai sus, la cap.III.1.1.b) – „Capacitatea de exercitare a activității profesionale” din fișa de date, s-a solicitat: „2.Operatorii economici ce depun ofertă trebuie să dețină autorizări conform prevederilor Legii 333/2003 privind Paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor și a HG 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, respectiv: (…) -dispecerat zonal autorizat de monitorizare a alarmelor și intervenție prin personal specializat conform articolului 33 din Legea 333/2003 republicată Din ofertele depuse de cei doi ofertanți, rezultă că niciunul dintre aceștia nu au depus avizul pentru dispecerat, ceea ce corect a constatat entitatea contractantă în cazul ..., prin procesul-verbal nr.2366/22.04.2020, nu însă și în cazul ...S.R.L. Ofertantul ... a depus avizul în discuție urmare a solicitării entității contractante din adresa nr.2373/2/22.04.2020. Cu privire la oferta depusă de ...S.R.L., Consiliul constată că nu a fost evaluată cu respectarea cerințelor fișei de date, situație în care se impune reevaluarea acestei oferte cu solicitarea de clarificări, pentru respectarea principiului tratamentului egal în condițiile în care s-au adresat solicitări similare și altor ofertanți. În lumina celor expuse, Consiliul apreciază că este necesar ca entitatea contractantă să revizuiască actele evaluării financiare a ofertelor criticate, precum și procesul-verbal nr.2366/22.04.2020, în partea care privește verificarea cerințelor de la cap.III.1.1.b) – „Capacitatea de exercitare a activității profesionale” din fișa de date, referitor la oferta depusă de ...S.R.L. Astfel, în temeiul art.26 alin.2 și 5 din Legea nr.101/2016, Consiliul va admite contestațiile și va obliga entitatea contractantă să clarifice și să reevalueze ofertele clasate pe locurile 1-9, conform motivării expuse. Decizia este obligatorie pentru părţi, potrivit art.28 alin.1 din acelaşi act normativ. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestațiile depuse de ... și ..., anulează procesul-verbal nr.2366/22.04.2020 în partea care privește privește verificarea cerințelor de la cap.III.1.1.b) – „Capacitatea de exercitare a activității profesionale” din fișa de date, referitor la oferta depusă de ...S.R.L., precum și actele subsecvente în ceea ce privește evaluarea ofertelor clasate pe locurile 1- 9. Obligă ... să reevalueze ofertele menționate, în considerarea celor arătate în motivare, în termen de 15 zile de la primirea prezentei. 17/18

Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părţile cauzei, respectiv de la data luării la cunoştinţă de către alte persoane vătămate. …. 18